UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA

Automate Programabile
-proiectAnclansare automata a rezervei

Coordonator: Prof. Ana Popa

Student: Lelea Andrei Valentin an IV ET ,grupa 2/1

1

Cerinte:
Sa se programeze un automat care realizeaza anclansarea automata a rezervei (AAR). Astfel, cand un sensor, plasat la trafo, sesizeaza o avarie la retea, se trece pe functionarea rezervei (un generator). Tranzitia dintre functionarea de la retea si cea de la generator este facuta de o baterie. Nu au voie sa fie 2 comutatoare inchise in acelasi timp si se va face o temporizare din momentul aparitiei avariei, pana in momentul cuplarii generatorului.

Schema de principiu:

Generalitati
Definire: Un automat programabil este un calculator specializat care realizeaza functii de control de o diversitate de tipuri si nivele de complexitate. Initial, varianta engleza pentru denumire era de PC dar datorita necesitatii unei diferentieri clare a aparut denumirea de Programmable Logic Controller (PLC).

Istoric. Primul automat programabil dezvoltat dintr-un calculator obisnuit a aparut in jurul anului 1970. Odata cu primele modele au aparut si primele probleme. Modul de programare era complicat si necesita persoane foarte bine pregatite in programare pentru a efectua schimbari. Primele imbunatatiri au incercat rezolvarea acestor probleme prin oferirea unor automate mai prietenoase. Prin introducerea microprocesoarelor in 1978 a crescut puterea de operare concomitent cu scaderea pretului de cost. In anii 80 se ajunge astfel la o crestere exponentiala a utilizarii automatelor programabile in cadrul a diverse domenii. Unele companii de produse electronice sau calculatoare pot constata ca vanzarea de automate programabile reprezinta cea mai buna afacere. Piata de automate programabile ajunge de la o cifra de 580 milioane in 1978 la 1 miliard in 1990 si continua sa creasca dupa aceea. Automatele programabile inlocuiesc diverse alte dispozitive de conducere si ajung sa fie utilizate in tot mai multe domenii de activitate.

Avantajele si dezavantajele automatelor programabile: Avantaje: flexibilitate: in trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia controlat de un automat care sa-l conduca. Prin intermediul automatelor programabile este posibila conducerea concomitenta a mai multor dispozitive folosind un singur automat programabil. Fiecare dispozitiv va avea programul sau care va rula pe automatul programabil; implementarea schimbarilor si corectia erorilor: prin intermediul unei conduceri realizata in logica cablata era nevoie de timp in cazul unei schimbari sau in corectia unei erori. Prin utilizarea automatelor programabile aceste schimbari sau corectii pot fi efectuate foarte usor in program; cost redus:la acest cost s-a ajuns in decursul timpului si astfel poate fi achizitionat un automat cu numeroase timere, numaratoare si alte functii pentru sume pornind de la cateva sute de dolari; posibilitati de testare: programul poate fi rulat si evaluat inainte de a fi instalat pe automat pentru a realize conducerea dispozitivului. Astfel, pot fi evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum si posibilitatile de imbunatatire a programului; viteza de operare: este un alt avantaj. Viteza de operare este dependenta de timpul de scanare al intrarilor, timp care in present este de domeniul milisecundelor; modul de programare:prin introducerea diagramelor ladder respectiv ametodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de programare si pentru cei care nu au cunostinte deosebite in domeniul programarii; documentare: este posibila o foarte buna documentare a programelor prin inserarea de comentarii in spatiile allocate acestora facilitand astfel continuarea si depanarea acestora de catre alti programatori;

securitatea:marita datorita modului de lucru cu procesul;

4

Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona: aplicatii fixe: unele aplicatii nu au nevoie de automat programabil datorita gradului foarte mic de complexitate neexistand astfel necesitatea achizitionarii unui automat programabil relative sofisticat; probleme de mediu:in unele medii exista temperature ridicate sau alte conditii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile astfel ca acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat; functionare fixa:daca nu apar schimbari in cadrul procesului de multe ori folosirea automatului poate fi mai costisitoare; Componentele unui automat programabil. Acestea pot diferi ca numar de la un studio la altul dar elementele care se regasesc in general sunt urmatoarele: unitatea centrala : reprezinta partea cea mai importanta a automatului programabil si este compusa din 3 parti importante: procesor, memorie si sursa de alimentare. Prin intermediul acesteia se realizeaza practic conducerea intregului proces; unitatea de programare:la ora actuala este reprezentata in multe cazuri de catre un calculator prin intermediul caruia pot fi scrise programe care apoi sunt incarcate pe unitatea centrala si rulate. In cazul in care se doreste o unitate mai usor de manevrat sunt puse la dispozitia programatorilor(de catre majoritatea firmelor) console(sisteme de gen laptop) prin intermediul carora pot fi scrise programe pentru automate; modulele de intrare/iesire:permit interconectarea cu procesul primind sau transmitand semnale catre acesta. Acestea pot cuplate direct cu unitatea centrala sau prin control la distanta (daca este cazul pentru un anumit proces); sina:dispozitivul pe care sunt montate unitatea centrala, modulele de intrare/iesire si alte module functionale aditionale (daca este cazul).

Unitatea centrala. La automatele programabile mici, unitatea centrala (cu partile ei) si module de intrare/iesire se gasesc intr-o singura carcasa aparand ca o unitate
5

compacta. In cazul auromatelor mai mari doar procesorul si memoria se gasesc in aceiasi unitate, sursa de alimentare si modulele de intrare/iesire formand entitati separate. Procesorul reprezinta creierul fiecarui calculator si stie ce are de facut prin intermediul unor programe. Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri despre un microprocessor sunt viteza(cu ajutorul careia ne putem da seama cat de rapid executa instructiuni) si marimea datelor care sunt manipulate (8, 16, 32 de biti). Pe baza acestor date pot fi clasificate si microprocesoarele care sunt componente ale unitatii centrale. Astfel: in cazul automatelor mici acestea au viteze in jur de 4 MHz si sunt pe 8biti; in cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz si sunt pe 16 biti; in cazul automatelor complexe viteza e in jur de 50 Mhz si sunt pe 32 de biti. Memoria poate fi impartita si ea in doua entitati: memoria fixa si cea volatile. Cea fixa este memoria care este inscrisa de catre producatorul automatului in timp ce memoria volatile este cea in care sunt inscrise programele utilizatorului. Tipurile de memorie fixa si volatile care pot fi intalnite in cazul automatelor programabile sunt urmatoarele: ROM, RAM, PROM, EPROM, EEPROM si NOVRAM. Este evident ca dependent de marimea memoriei pot fi conduse procese mai complexe sau mai simple. Moduri de programare ale automatelor programabile Programarea folosind diagrame ladder Programarea folosind diagrame ladder a aparut in cazul automatelor programabile datorita necesitatii de a exista un mod facil de programare care sa permita realizarea de aplicatii fara a fi nevoie de cunostinte complexe de programare. Diagramele ladder sunt preluate din electrotehnica si mostenesc anumite denumiri si reprezentari caracteristice acesteia. Elementele de baza sunt, in cazul diagramelor ladder, contactele si bobinele.
6

Programarea folosind lista de instructiuni Programarea de acest tip presupune cunostinte bune de programare fiind foarte apropiata de programarea in limbaj de asamblare. Este cunoscuta sub denumirea de programare in STL (statement list) si foloseste un set de instructiuni cu ajutorul carora se pot scrie programe. Cunoasterea modului de programare STL pentru un anumit tip de automat nu prezinta o piedica pentru realizarea de aplicatii folosind alte tipuri de automate datorita faptului ca exista doar o notatie diferita. Adresele intrarilor si iesirilor sunt notate la fel ca in cazul diagramelor ladder cu posibilitatea utilizarii de notatii echivalente care sa fie mai suggestive in cazul depanarii sau completarii programelor dezvoltate. Alte moduri de programare utilizate in cazul automatelor programabile Pe langa cele 2 moduri utilizate in principal pentru programarea automatelor programabile mai sunt folosite si altele printre care se remarca urmatoarele doua: Utilizarea function charts se refera la scrierea programelor pornind de la diagramele de functionare ale acestora numite diagrame de stari. Astfel, fiecare stare are caracteristic anumite iesiri iar intre stari se executa tranzitiile in momentul aparitiei anumito intrari. Modul acesta de programare este oferit doar de anumite firme si este mult mai facil in cazul aplicatiilor care presupun o rezolvare rapida, fara interventia unui programator specializat, in acest caz fiind mai utila o persoana care cunoaste foarte bine procesul, a semnalelor care trebuie sa vina din process si respectiv a modului de raspuns al acestuia. Datorita faptului ca este un mod special de programare in general este livrat separate de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit automat programabil (bineinteles numai daca firma producatoare a prevazut o astfel de posibilitate); Utilizarea function block diagram este foarte apropiata de cazul diagramelor ladder, programele fiind obtinute prin conectarea mai multor cutii de simboluri. Bobinele sunt inlocuite in acest caz prin cutii simple.

Anclansarea automata a rezervei AAR

7

Tot mai des, datorita importantei consumatorilor si nu numai, se impune realizarea de astfel de instalatii chiar la consumatori mici, ca de exemplu la o pensiune undeva la tara, unde si intreruperile de la retea sunt mai frecvente, datorita faptului ca incalzirea se realizeaza cu o centrala pe lemne, are implementata solutia unui generatorcare porneste automat si asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica, necesarapompelor de recirculare ale agentului termic precum si asigurarea confortului turistilor. Anclanarea automat a rezervei (AAR) reprezint operatia de conectare rapid a consumatorilor electrici la un circuit de rezerv (linie electric sau transformator), n cazul cderii circuitului normal de alimentare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectri impuse de ctre dispozitivele de protectie Operatia poate fi aplicat consumatorilor sensibili la goluri de tensiune ce beneficiaz de dou sau mai multe alimentri cu energie electric din surse diferite.

Programul realizat in Ladder Logic

Tabel variabile:

Denumire pe schema el. BP BO AV K0 K1 K2 K3 K BT BB BG BG Bc T1 T2

Denumire pe schema LD E62_01 E62_02 E62_00 M00_04 M00_01 M00_02 M00_03 M00_00 A62_00 A62_01 A62_02 A62_03 A62_04 t1 t2

Explicatii

Buton pornire Buton oprire Buton(senzor)sesizare avarie Contactor Contactor Contactor Contactor Contactor Bec ce indica fct pe trafo Bec semnalizare fct pe baterie Bec semnalizare pornire generator Bec semnalizare fct pe generator Bec semnalizare fct consumator timer timer

10

KT1 KT2

M01_00 M02_00

Bobina timer T1 Bobina timer T2

Functionare:
In momentul pornirii schemei (apasand butonul ON), consumatorul este alimentat de la retea, prin trafo (se aprind luminile la geamurile casei). Bateria si generatorul sunt decuplate, generatorul fiind oprit.

Aparitia avariei este simulata prin apasarea unui buton de tip TOGGLE. In acest moment alimentarea se face de la baterie. Un timer T1 numara 2 secunde (in
11

care se asteapta ca avaria sa dispara) dupa care se trimite un semnal catre generator, prntru a-l porni.

Dupa pornirea generatorului, se asteapta 5 secunde pana acesta atinge parametrii nominali (fapt simulat de timerul T2), dupa care se decupleaza bateria si se trece pe functionarea pe generator.

12

In orice moment, daca avaria dispare (butonul ce simuleaza avaria este oprit), consumatorul trece pe functionarea cu energie de la retea. In acest moment schema se reseteaza si revine la starea initiala. De asemenea, schema poate fi oprita apasand butonul OFF.

13

Bibliografie

1.Daniel Popescu, Automate programabile, Editura MatrixRom, Bucureti, 2005; 2.Dorin Popovici Curs Automate Programabile 3. PE 124/85 , Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali i similari ; 4. www.abb.com; 5. www.electrotehnica.ro

14