Teoria Literaturii Anul I, sem.

10.01.2011

Seminarul VI Text si discurs narativ II Story si Plot E.M.Forster Story (si pe urma?) naratiunea unor evenimente aranjate in succesiunea lor temporala Plot (pentru ce? De ce?) naratiunea unor evenimente in care accentual cade pe cauzalitate
Gerard Genette organizeaza si formuleaza analiza discursului narativ dupa categoriile imprumutate gramaticii verbului. Aceastea se reduc la trei clase fundamentale: 1. Temps (relatiile temporale intre povestire diegeza) 2. Mode (modalitatile, formele si gradele reprezentari narative) 3. Voix (modul in care este implicata in naratiune instanta producatoare a discursului narativ) (Gerard Genette, Figures)

Categoriile povestirii din perspectiva naratologiei moderne Lintvelt: Tipologia narativ se concentreaz asupra naraiunii (inclusiv relaia dialectic dintre narator si naratar), n raporturile ei cu povestirea i cu istoria (i n consecin cu actorii). Naraiunea este: 1. Heterodiegetic - cnd naratorul nu figureaz n istorie (diegez) ca actor (naratoractor). Naraiunea heterodiegetic se elaboreaz n trei tipuri narative. Tipul narativ auctorial , cnd centrul de orientare se situeaz in narator i nu n unul din actori. E vorba de un tip narativ neutru, cnd nici naratorul si nici vreun actor nu functioneaz ca centru de orientare. Perspectiva narativ se refer la perspectiva lumii de ctre un subiect perceptor: narator sau actor. Perspectiva narativ implic central de orientare vizual i centrul de orientare auditiv, tactil, gustativ i olfactiv. 2. Homodiegetic functiile de narator si de actor sunt indeplinite de acelasi personal ca eu-narant si eu-narat.

Putem deosebi naratiunea homodiegetica, tipul narativ auctorial si tipul narativ actorial. Modelul actantial din perspectiva lui Greimas: Modelul actanial pe care Greimas l propune se inspir din analiza funcional pe care Propp (1928) o fcuse pe un corpus de 115 basme ruseti n a cror morfologie au fost identificate 31 de funcii care se succed ntr-o succesiune previzibil. Prin funcie, Propp nelege aciunea unui personaj, definit din punct de vedere al semnificaiei n cadrul desfurrii intrigii. Pornind de la aceste modele de orientare sintactic, Greimas le d o investiie semantic: Actanii - apar sub form de sememe (uniti de semnificaie a unui cuvnt), ca nite locuri stabile n interiorul axei propuse; - o investiie spectacular :o oper nu poate fi definit ca un intreg dect n msura n care poate aprea in faa noastr ca un spectacol simplu.

Destinatar (remitent)

Obiect

Destinatar

Adjuvant

Subiect

Opozant

Din perspectiva lui Bernard Valette, cele trei tipuri de focalizare sunt: 1. FOCALIZARE ZERO (Genette): "privirea lui Dumnezeu"; viziunea pe la spate (Pouillon); narator>personaj (Todorov); tip auctorial (Lintvelt) narator omniscient; 2. FOCALIZARE INTERNA: "constiinta unui subiect narator; viziune cu; narator= personaj; tip actorial; "punctul de vedere al unui personaj focal"; 3. FOCALIZARE EXTERNA:" privirea pur obiectiva ,nu apartine nimanui; tehhnica "comportamentismului"; viziune din afara; narator< personaj; tip neutru.