r)

~ F I FI Im ~o m w p P ~ ~ PS WW Fm ~ e : a m/
BUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42. Tel679,55,60; 213 02.87; Fax:212.02.87
I
i
I

'SOCIAT~A CRESCATORJLOR DE ALBINE DW R O M ~ I A

1
I

? @ y EFECTUEAZA

A C T I V I T ~ T I 5TIINTIFICE YN DOMENIUL APICULTURII $I VALORIFICARII PRODUSELOR APICOLE

Ez?? ACORDA ASISTENTA TEHNICA $1 ECONOMICA IN DOMENIUL APlCULTURll PENTRU INSTlTUTll

PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT, DE STAT SAU MlXT

))M5 rci sclecriorla re ri vcrifica re preculn y i m a trrial

biologicic apicol de Inlare valoare 1 _ ~ r o c l ~ r c t i v 5

) )Produse api tesaprutice, tortitian re ~i

destin;ite c o n s ~ ~ r n r lrlti1;ln. l~~i

energovicalizanre

ACORDA ASISTENTA M E D I C APRIN ~ ~ CADINETELE W SPECIALITATE ALE SECTORULUI pl APITIRA PIE DIN BUCURESIl sn?. C.A. ROSITTI

~1.3f,m

TBL A B C ) ; 1 4 m a 1 m 4 1 '

PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE RRMACEUTICE SE GASESC i~ FARMACIA APIFARM AFLAT* LA ACEEAS ADRESA; nznima;maw

(
I
I

\i

COLEGIUL DE REDACTIE ' ing. AUREL MALAIU (Presedinte de onoare), ing. ELI- ' Revist5 lunarfi de informare tehnid si ~tiinfifid, SEI TARTA (Redactor sef schimb de experienp $i opinii editatii de Asociatia , Presedinte Executiv), PETRE MlHAl BACANU, MlHAl BESLIU Crescjitorilor de Albine din Romania (Republics Moldova), SORlN BODOLEA (Redactor de rubrica), NICOLAE V. ILIESIU, ing. ~ n u LXXWII l Nr.10 octombrie 1994 ION MlLOlU (Secretar general de redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAEM SERBAN, ing. STEFAN ! SACUPRINS VULESCU, ing. TRAIAN VOLClNSCHl (Redactor sef adjunct), 2 Ion MILOIU: Pregatireafamiliilor de albine pentru iering. EUGEN ,ZORICI (Redactor \ nare' sef adjunct). 3 Traian DOBRE: Regina-mama avea lungimea de patru centimetri REDACTIA $IADMINIS4 x x x: Anun! important TRA7lA EDlTURll "ALBINA 5 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna noiembrie ROMANEASCA~ Str. Tomas Masaryk nr.17, 6 Ovidiu BOJOR: Fitoapiterapia si dietoterapia bolilor Bucuresti, sector 2, cod 70231; aparatului digestiv (I) tel. 21 1.47.50, fax 21 1.80.34, . 11 Vaiiica Cl?CA: Cmrnetoiatrie i i rwmetologie apitelex 11 205 apirom r; cont vir. \ cola 459601102 B.A.S.A. .Sucursala 14 In memoriam: Ing. Aron Ursei Municipiului Bucuresti 15 x x x: Apicultura in Africa 1.8 Vasile POPESCU:.Simpozionul Na!ional de lstorie si Retrologie Agrara a Romani'ei, la a XIV-a edi!ie (I). MIEREA o fi astszi lux 20 Oana GROZUTA: Cosmetic& si sanatate sau nu mai stie RomPnul 21 Costacne PAIU: Produsele apicole in reialiile turco-ro c.t este de bung? mdne C n evul mediu 'Care sZi fie oare pricina cH , ,25Emilia si Marin POPESCU-DICULESCU: Rang si nurnai Rornlnul rgrndne vegnic . mirejig i n palatul fermecat ( slrac intr'o tar5 bogatl ca 1 1 ) t+~-~-~lnia 'intreba ? " ~ e i n 1931 revista 27 -JindrichBOHAC: Prey1 mierii - problems principa~Ei, 30 Yves DONADIEU: U n medicament esen!ial: Propolisul ~ ~ ~ t ~ ~ t ~ ~ i
'

Romania apicola

- 0

,
,
.

i
''
,

.C p e r t a 1: Toamna lungg din acest .an.a permis,- ca urmare a vremii favorabile . .efectuarea'la timp si in bune condifiuni a {Uuror lucr&-ilor de preggtire a familiilor de ~'"c'albihe pentru iernare (Discolor: Constantin 'DlNA) ,

.
;

.
.

.
,

. ...

;
.

> . + . $ : ,.

;..I;...:. ,

. ,

~anca AgricolZ S.A. C :o"p e r t' a B'anmtuturor (Vacheta: .art,. F!orin STEFUREAC)
. . .
.

#.

.'.,

.LEI 200 .
I

mari, c l si cele rnai neputincioase babe se jucau cu zecile de rnii de ' lei. Unde sH fie oare acest nHrnol de bani? A zburat, s'a dus ca'pe g u r i de lup; a luat calea str8in&tZifii, a intrat 'in punga popoarelor econoame... Vr'o lo, 11 ani d u p ~ rkboi~ crlsrnele nu s'au rnaiinchist magaziile de tot felul nu rnai dovedeau cu vbn?+irile,. praznicele, cumZitriite, . colhc5riile s'au tinut. lafl... Pe bhuturi spirtoase s'au dus 'in v l n t pe fiecare an nu tqai pqin de m de rniliarde, iar pe lucruri de tux. peste 5 rniliardel Si noi, cei de astki, ce facern? Astepttlrn, cu leharhite, sZi he pice d i n cer un nou 'an "1938', de,. referin?&? . . ..
f

'.

. , .

PREGATIREA

FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE

Ing. Ion MI1,OIU

Familia de albine, ca rezultat a1 adaptelrii la condiliile de mediu, are capacitatea dd a se adapta in tot cursul anului la varialiile temperaturii exterioare. Familia de albine are capacitatea de a suporta temperaturi deosebit de sc&ute. Pentru supravietuirea ei T n condi!iile de temperatura sc&uta sunt esentiale calitatea si cantitatea proviziilor de hran8. Desigur, rezisten?ala conditiile nefavorabile este rnai mare la familiile puternice. Pregatirea in vederea supravie!uirii la temperaturi sc&ute este un instinct dobsndit la albine in decursul vremurilor si acesta se manifests cu mult timp hainte de aparitia sezonului friguros prin:
,

, -

1:
. .
i

. !

'

. ..

a acumularea unor proviz~iimportante de hrana in cuib; , a folosirea cu economicltate, in func!le de ,condi!iile exterioare, a acestor provizi~; a micsorarea numarului de albine i6 cuib datorita uzurii albinelor culegatoare pe timpul culesurllor de vara, diminuarii treptate a ouatului matcilor si a cresterii de puiet: a reducerea treptata a unor activita!i (de crestere a puietului, de cladire a fagurilor); a izgonirea trantorilor, care fiind inlatura!i treptat de pe fagurii cu miere nu rnai .au posibilitatea sa se hraneasca si sunt scosi afara din stup unde mor de foame si frig. Trantorii mai sunt tolera!i doar in familiile cu matci neimperecheate, in familiile orfane sau in familiile cu matci batrane; a propolizarea cuibului si, rnai ales, a crapaturilor perejilor, albinele izoland in felul acesta rnai bine cuibul impotriva pierderii de - caldura si a patrunderii umidita!ii. Din toate aceste aspecte trecute in revista mai sus, rezulta ca albinele isi pot asigura . singure regimul' optim de jemperatura in interiorul cuibului pe perioadele reci: Pe masura ce noplile se racesc, albinele . +parasesc fagurii marginasi ai cuibului concentrAndu-se pe fagurii in ca;e se mai ' crege puiet. De asemenea, se accentueaza tendinla albinelor de acumulare a rezervelor

de miere necapacita si uneori capacita de pe fagurii periferici in celulele eliberate de puiet. 0 data cu raclrea progresiva a timpului descreste treptat si activitatea de zbor a A albinelor, CnceteazB ouatul matcilor si cresterea de puiet. Familia de albine trece in . . ., perioada repausului de iarna care incepe la sfarsitul lunii octombrie si se termina in lunile ianuarie-februarie, cand apare primul puiet in cuib. in aceasta perioada datorita rtlicsorarii activitalii de zbor si a cresterii de puiet, scade simlitor consumulde miere, dar se men!ine in : . , continuare un cdnsum ridicat de polen si pastura, in organismul albinelor se produc . modificari fiziologice caiacteristice albinelor care vor ierna. Albinele crescute in aceasta perioada se deosebesc de albinele crescute P n sezon prin faptul ca pot trai 7-8 luni in loc de I numai 35-45 de zile cat este durata de via!& la i. albinele din sezonul activ. Longevitatea se datoreste, 'pe de-o parte faptului ' ca ele participa, intr-o masura rnai mica, la creqerea . puietului si la culesul de nectar, iar pe de alta parte modificarilor anatomo-fiziologice determinate de acumularea in ?esutulcorpului , gras (!esut de culoare albicioasa ce captuseste partea interioara a invelisului , i-r.L, j chitinos) a rezervelor de proteine 9i.gAaimi p&:.j3.... i , . - . . seama consumului intens,de p&sturi3,~7nsu$ire - . : , pe carenu o au-,~l(s:n8souteC.prim8ivara'-I::. . ... . ) . .. - .

'

I:

I
I

'

t ',
.
<

2 " .
I

,.,.
,

i . . ,.

, . , ,

. ; . . . , l y ; ? : : ,'. .. ...i.._-

'

.
!: ,

..

. - . i , , , : . . . , . .: . , . . ' . . .' ' ., . . . , . , . ,. : . . .". :. . ,;,. .. , ....2,;;>;:;;*;;;,>,/;;.;-~.::~::: . ,,., . . ,,, . . ,..,.";.r;:; . ' >.. '?" . , - - -- ...''i".~. , ,, . < , ; . . ? , ?~.>, : ; , . . . .. . . .
I -

..:

. .:

;,,,

,_,_ I .,.. - ,
- ,

,:

:...< . :=
I

. ~ . . ..
..

.. .,.
,.'

..

. .. :, ,

..
,:, .

'.

.. .

; .

,. :
'

. .

', *'.

.. ,'. , ' '. ~,, .

,'

,
I

. ?

. .
I:

. .
,

.a,

.
. (

.. . . . ..
, .
,

,...A%.,.''> . <, <...: ' !

,
'

sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele pot hartie pe .partea interioara a peretelui,&tupului rezista intemperiilor iernii si pot produce -in asa fel ca distan!a dintre banda de hArtie $i laptisorul necesar cresterii puietului . spre perete sa fie de minimum 1 cm (ca sa nu ia / foc peretele stupului). Se asaza podisorul si sfarsitul sezonului rece. In perioada de toamna, cand nu mai exist& , capacul stupului, iar urdinisul se inchide timp puiet, se face 4ratamentul impotriva varroozei, de 15 minute. Fumigalia se repeta inca o data folosind pentru aceasta produsul Varachet. sau de-doua ori la interval de 7 zile, in func!ie Acest tratament se executa in felul urmator: de intensitatea infestarii cu Varroa jacobsoni. Se indepartewa de la marginea stupului 0. Este odigatoriu ca temperatura mediului, rain8 sau hranitorul. Se .scoate din cutia ambiant sa fie de peste +15"C atunci c&ndse medicamentului o bancia de hartie impregnata . face tratamentul. Administrarea medicamentului se poate cu generator de oxigen si la unul din. capete .se infige un ac cu gamalie. Cu ajutorul pipetei face si ,prin ,urdinis, aceasta metoda fiind ' n cazul stupilor din pavilioane, din cutia medicamentului se ia din sticlufa obligatorie C substanla si se picura pe hartie, (2 picilturi pentru a proteja apicultorul de inhalarea pbntru un corp de stup multietajat, 3 picaturi voluntara a vaporilor de substan!a activa. pentru un corp.Dadant 6i.4 picaturi pentru un Tratamentul prin urdinis se face cu o stup orizontal) in poqiunea de banda din deosebita atenlie, asezand benzile fumigante imedjata apropiere a locului in care am infipt numai pe plase de sLma sau buca!i de tabla acul cu ghmalie. ,lmediat, cu ajutorul unui! pentru a evita contactul direct a 1 b'enzii chitxiit, .lumanare sau bricheta, se aprinde arzande cu lemnul si a incendia stupul sau , banda de hartie la capatul opus, avand grija chiar pavilionul. ca arderea s2 fie mocnita, fara flacara. Cu (Din brosura: lernarea familiilor de albine) ajutorul acului cu gamalie se fixeaz4 banda de
1

INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi

Regina-mama avea lungimea de patru centimetri

,

~ x a c in t ziua in care ziarul nostru anunia zaceau moarte sau in agonie, invazia de viespi, am descoperit la Casa, "exterminatorul" , a fost atacat-,de un roi de Prbsei, in balconul redaqiei noastre o "lucratoare", - venite de pe 'Yeren". Norul. "familie" care . numara cateva sute de provocat de o noua declansare a spraiului exemplare. Viesparul a fost construit cu insecticid a invaluit atacatorii; facandu-i K.O. migala intr-o cutie de carton. CAnd unul R&boiul om-insecte a luat sfarsit. in fagurele dintre colegii nostri-de.la difuzare a vlut sa gigant au fost descoperite peste o suta de larve bine dezvoltate,,lungi de aproape 2 cm. mute cutia, "paznlcii"I-au atacat'si I-auin!epat . i n maE multe locuri, pe brate qi pe gat. in Dupa indepartarea capacebr protectoare, replica, viespile au fost "tratate" cu insecticid, insecticidul si-a facut inca o data datoria. de, '"extermlnatorul" Anghel Bedros, Joi sear&, vreo 20 de viespi, reintoarse administratorul n o s h . . , tarziu dupa "mhcel", Inca mai b&Xiau Ghnd victoria asupra insectelor era. bezemetice in locul in care fusese asezat8 ap;'!oape cenEl, au fost date la o parte cele ' cutia de carton. lnvazia de viespi, in cateva. cartoane ,de deasupra. Asa a iesit la Bucuresti, ia amploare. . , . . iveala fagurele, fn care se dezvoltau larvele. Fagurele.era lung de 42 cm si lat de 23 cm. Traian Dobre Printre victim8 se afla si regiria-mama, de (Din cotidianul "RqrnBnia liberfj"; ,6 august doua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16) masurand 4 cm. in timp ce zeci de viespi
'
'

'

'

ANUMT IMPORTANT
J

Cresterea alarmant5 a costurilor hfirtiei, a cheltuielilor de fabridafie ~i a taxelor de expediere au determinat scfiderea ingrijorgtoare a tirajului revistei yi ca urmare a apiirut necesitatea subvenfiongrii activitifii de editare a unicei publicafii apicole care apare in Romfinia de peste 75 de ani. Grafie infelegerii de ciitre factorii de decizie a importanfei continuiirii aparifiei, a conjugiirii eforturilor de finanfare, revista $-a urmat neschimbatii .existenfa ritmicii in condifiile in care in alte {iiri foste socialist&,aparifiile revistelor apicole au fost sporadice si precare sau aceste publicafii au incetat s5 rnai apar5. Pentru anul 1995 costul unui exemplar va fi de 500 lei, sum5 care nu acoper5 integral manopera yi materialele consumate. in atari cohdifii un abonament anual va fi de 6000 lei. Facem un cilduros ape1 de suflet judefene, la melnbrii la tofi apicultorii, la toti salariatii filialelor nc~astre birourilor filialelor si cercurilor apicole, la tofi prietenii si cdaboratorii nogtri pentru a sprijini realizarea unui numRr cAt ~ n a i mare de abonamente. Este destul s5 menfion5m c R valoai-ea unui abonament anual reprezint5 mai pufin deciit preful a doug kg de miere pe piafa liberii. Or nu credem s5 existe un apicultor care s& aib3. retinere in a cheltui dou2 kg de miere pentru informarea sa din surse interne'$ externe asupra a tot ce inseamnii teorie ;i practicii apicol5. Situatia revistqi se va hotiri deci de ciitre cititorii ei fideli de la care qtept5m s5 fie mai mult decAt piing acum alilturi de noi, alaturi de tcrfi cei care practica aceastii nobil5 qi bilenar8 indeletnicire. Abonamentele se pot face la filialele judetene, magazinele apicole, cercurile apicole cu.gestiune ~i la oficiile postale urmiind ca revistd sii fie nominalizat5 in Catalogul presei rom8ne pe 1995. I Desigur am fi bucurogi s5 apar5 si sponsr~ri (persoane particulare sau i firme)' prin ale ciiror contribupi blinesti situatia financiar5 a revistei s-ar putea imBun2tiifi. Pe toti ii agteptRm cu speranta cii apelul noktru ua g5si ecou la actualii cititori ciit si la viitorii prieteni ai publicatiei noastre.

CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA NOIEMBRIE

'
~

A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne aminte~teprin ploile reci si deseori datorit3 burnijei c3 ne aflgm in ultima lung de toamn.4. Fenomenele meteorologice - impactul intre aerul rece gi cel cald, v4ntul rece care de multe ori aduce zapada si s~arele cu din$ definesc practic o dat.4 cu cgderea ultimelor frunze uscate c& toamna este pe sfifsite. . Ad3postite in stupi, fn aceast3 lun3, familiile de albine se string in ghemul de iernare pe fagurii agezafi in dreptul urdinisurilor, din care au eclozionat ultimele generafii de puiet. Astfel organizate, albinele conviejuiesc in ghemul de iernare pe intreaga perioad3 a timpului rece pSn3 la inceputul prim3verii urmatoare. In cazul unor zile calde si insorite, albinele mai execut.4 sumare zboruri de cur3jire pe care le efectueaz3 de obicei ultimele contingente de albihe eclozionate. Avind linistea asigurat3 si flind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni, pasFi, animale domestice si dwndtori, albinele ierneaz3 in bune conditii far3 pierderi. In uneie cazuri pot apare in stupme si sMri necorespunz3toare care pun in pericol buna iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz3 de urge@ pentru inl3turarea acestora ,

I
Lucrirl de executat in aceasti perioadi:

I
I

- continuarea lucrarilor de pregatire a

I
. ,

familiilor de albine in vederea iernarii in cazul ca acestea nu au fost terminate la tirnp: - supravegherea si controlul rnodului in care ierneaza fqmiliilb de albine; - hdreptarea grabnica a situaiiilor necoresp~zatoarece , se intalnesc.T n tirnpul iernarii familiilor .&albine: - stimularea executarii zborurilor tarzii de curillire; -. contin,uarea aplicarii . rnasurilor de prateqie a st.upilor contra daunatorilor si a curen!ilor de aer rece;
'

- verificarea starii gratiilor de la urdinisurile stypilor pentru a evita patrunderea soarecilor; - executarea de lucrari 'in atelierul stupinei privind: recondilionarea si dezinfeciia stupilor si inventarului apicol, extraciia cerii din fagurii reforma!i, pregatirea cerii pentru a fi predata la\ magazinele APICOLA ale Asociaiiei Crescatorilol de Albine in vederea obiinerii de faguri artificiali; - aprovizionarea stupinei cu materiale si utllaje necesare in sezonul apicol urmator.

Ne cerem scuze cititorilor pentru intdrzierea cu care au apdrut numerele 9 si 10 ale revistei noastre. Decalajul nedorit s-a datorat unor defecriuni ale componentelor instala!iei electronice de culegere si tehnoredactare computerizatil necesare pregatirii formei pentru imprimare. Din cauza acestor defecfiuni, mai bine ziS in tirnpul,remedierii lor, s-au sters din memoria calculatorului toate textele acestor ultime doua numere ca si prograrnele de paginare, selecfia de caractere pi corpuri de litera. Asa cd totul a Vebuit reluat de la inceput. Tehnica noud face uneori figuri nepldcute si s-a dovedit conform legilor lui Murphy cB fiai binele este uneon' d u w n u l binelui. Oricum, ntidajduind ca cititorii vor infelege necazurile prin care am trecut, sperdm ca asemenea intlirrieri s& nu se mai repere.

-.
.L
:

'w!1wBueyy 'eJ6e~ !PPW 'k?elei!s~en!u~ - e!dw~el!dwep

BJBA

ep !!loo$ Inlpeo ui plueze~d eJao!unLuo3/,

'

1.

'

'

6 I;L""""-. (lag ewozrqtjl l a i u a ~ w ap ! w o z ! ~ ,OL ap ql!la looqe ~u 001 .US q~lo,z!p as ale:, . silodoid' 6 ;1 0 :lause ,g~eda~d as (nlle~i~! j 6 o~""'(aell!wowey3 sarolj) laiasnyy ap u o l j 6 z.:M.-u..u~M......................... ............. al~adapsJnlu~ BO1 . (1/1Ad1es eqla/j) J O ~ ! J ~ W ! ~ .. , ~@e1~l& -wn!loj) a!yes ~ ep ~ azunlj ~ ~ ..., . '6 sw....u. ....... 0/ole3ie.wap ~ o s ! i dn3 ~ l a~etw 6 o . qn) 6 O Z ~ (ae!uou?,18v ~ - ~ ~e q~~ e ~ a ~~)~ ew ei!unl ~ ~ . ~ ~ !.n !!lu Z;ZL 'iua,n6un.u!lelsi~ . 6 oI;~~~.,~~-~......,,...,.. ....... ,'. .dtl :, s!lodojd ap ie~il! j . !. ' 'dtl -, :ea~eolgu~n alsa apu!3!pau1 :eaJeolgwln alsa ale3nq alueld ewnw !ew J ~ U ale3 ! u?wnulbj. 0 alazopipus. U ! n~seln3!a3 Q F ~ J !. A ~u p g u d / ainu!w en air$^ em6 UJ e!zryu! putp~!i !z ad !lo ,c tn~!paw ap ~1epuetuo3a~ piaie~vile 0 9 '1 ; ap glegnq eaiei!~e:, aisalg13.a~ 3,ot .a33 .aleu!o!pew el pinp1g3rqznju! n 3 .ede n3 eue5 o el aluqd isp apeJlxs !s gc~aw ap Jo!$!idt?l's!lodo~d ap !~n6u!l c u!p r?leJeda~d gie~juac~uo:, a!znju! .; , n au!iuo3 a~e3' IN~~O-IO~A-IVI~V ep g w ~ o jqns ( ! I O ~ ~ I ! V V sa~olj) ! ~ I ~ I ~ ~ ! J o s 1 '(nsnpo~d !s a i e ~ n z aaunq ~ n3 iewaw!~adxa epeo3 ap al!Jolj !s (aell!woweq3 sa~olj) ad d e-s .alen!6u!6 al16und'u~ 'aA!pad~aJelasnpold laiaSnw ap al!Jolj gzeenys as 301 ~ n w ! ~ nD..areq!qwla4au ap g w ~ qns o ~ nes !z ad !JO 9% areluap asa3qe 14 al!jeurop 'allrr!6u16 ul ;, ; ap ! J E U O ! ! ap ~~ QWJOj qns 93!ld~ as ' I ! J O ~ ~ J ~ ~ O . ! ! J E z ! J ale ~ ~ aiueqJoAej ~I~ !s awaihua , god !S a~nda3!UOJ3 el!!ledoluoljoled U? aprI 'aiua6u!~ise 'a!Joiewelju!!iue 'g3tidaqlu~ , & '. . WtlS elaSnpOJd ,'3U!Z ap ~JnJO13 !Slo3!16ual!1a11oCIauntbe n3 aloqde esnpold !s aiueld ezeaz!l!w . . $u!la3!6 'ua6elo3 ap iez!lo~p!~ ale3 aJw!p as ue!6u!lej-o3nq !nlnwau16asal!un!baje ul y i a ! ale ~ aJo al&!un / 5 , aJe!l!xne eiuepqns n3 spose g 3 s u ap ~os!idgl el ap pugda~u? ws!ue6~o !s s!lodoJd aP PkJlxa aP Bmq ad dOtfdl9NI9 el gugd a(a~!Jd. a~e3s!iu u ! aund ale3 (nlue~nqle3 juns !s, ~ ~ A O ~ N O ~ asnpo~d V U V ~ 9noP e!UWotl 1n6a~iu? : eaisa3v 'ap!y3!l !sieluaw!~ep w n s u o ~ lnwo !z u ! 'aqpa~ ne-s uyle3~a3 ~oisa~ emq e ad ~ 'g~o'a~e3a!j j ul :eal!opqe Insol gdn3o '!!g!Jawijale a w n alaiels a ~ w aul .' ui !s aunq eleilnzal 'n3 ieiuaw!~adxa lsoj g~!isa6!pe!bunj 'a!ie~!dsa~ ednp a3a~eoap else u ! nu idel. isa3v 'punq !ew ; . e InsnpoJd- '!isa~ri3nau!p a~niln3!dyn l ~ l a d ~ o l ~ ~ d l u g l : . a!bnpo~d!4 e~ela3la3ap Ininl!ysul a11g3 ap gp~eua6 aieleugs o a p e!3!jeuaq LUOA '~!pa6!p lL?Jedaldua6elo~ !s au!qp ap u!uaA '93leu ap !nlnielede ~ol!loqInluaweleJl nes e a ~ ! u a ~ a ~ d 1o41ldg 'ualod 's!lodo~d ap I3e~wa ap oalsawe ul 'ajez!w!y3au !s aienlodau alelnleu asnpold I . - un n3 , aunq aleluaw!~adxaaiellriza~~nu!iqo a d giezeq a!ielualu!(e o !s ale3!w!~pau!ind I ne-s ~!ledoluopo~ed u?,n@waxa aa '!eu solo^ won n=) .~o!ew IOJ un' g ~ e o ! .3!inade~al!de yieJq!l!y3a r?la!D o !S e!de~al!de 'e!dwaioi!l .'la3 ~ C I alueld no (nlnuaweieJi ea~eu!qwo3 ale!l!q~oleday al!!i~unp!p ul !s Ipu!lsaiu! u!ld u!iqo as aunq aueoj alellnzau -011se6 !nla:, a 'ue16 ,!z ad !JO 1 9 ; -u!~ej-oSnq !nlniualu ap. ~le3nq eajai!~e3aisaigl:, as aJpty gdna -6as ~ o l ! ~ o Inlwwelell q .~de n3 pue:, o PI aiueld !ln6u!l z pu!sqoj .ui !5 ip3 eel!~aAald a!znju! o g~edaldas z~alsawepa3e u!a u g l&ie 93 aunds luajnd 6 sl"."""(s!lenoded el!de3) 3aw ap alnsde3 e~a6exa e e ~ g j

'

plus 20 ml eter. Amestecul se lass &teva zile intr-o sticla de culoare inchisa,inchis& ermetic, agitdndu-~e din cand in cdnd. Dupa filtrare prin tifon, lichidul oblinut se foloseste pentru prepararea formulei. Amestecul se aplica astfel: locul bolnav se cur@&cu apt4 oxigenata, S e usu& si apoi se picyra solqa cu o pipeta pfina la forrnarea unei pelicule unlforme. Se repeta la fiecare 2 3 zile pang la vindecare. Pentru stomatite severe, recidivate sau cu tendinta de cronicizare, fiioterapia recornand2 un ceai medicinal de uz extern, ca tratament de lung8 durata, dupa urmatoareaformula: RP. Flori de Muselel (Flores Chamomillae).... .20 g Flori de Tei (Flores Tiliae) ........................ 20 g Frunze de Salvie (Folium Salviae) ...........10 g Frunze de Nuc (FoliumJuglandis) ............ 30 g TurtiIB Mare (Herba Agrimoniae)........,......20 g Din acest amestec de plante se prepara un decoct scurt (5 minute) folosind 2 lingurl plante la o dana cu apa. Se clateste cav~tatea bucala de 5-6 ori pe zi, !inAnd decoctul in gura chte 5 minute Pentru abcesele dentare dupa faza acuta fltoterapia recomanda cont~nuarea tratamentului cu plante cu ac?iune emolienta, antiinflamatoare si cicatrizanta dlntre care men?ion?im Nalba de cuttura sau Nalba mare (Flores et Folium -MaIvae, Flores et FoliumAlthaeae) sub forma de , infuzie preparata din 2 lingurce flori si frunze la o canB cu apa. ClBirea cavita?iibucale se face de cel puiin cinci.ori pe zi. Dintre produsele apiterapeutice de uz extern pentru ulcera?iiie cavita\ii bucale utilizate in spar-ia menlionam MlLROSlNA (Lab. Carulla Vekor S.A.) care contlne pe ldnga alte, ingredlente extract fiuld de trandafirl si miere si WGORDENTA (Lab. Kessler) ca antiseptic bucal, homeostatic si bacterlcid pe baza de propolis. Afte, amigdalite s I dezinfectante bucale generale La fel ca si ?n cazul stomatitelor $ 1 gingivitelor P n aparitia aftelor bucale factoril determinaqi pot fi foarte variati: agen!i patogeni (bacterii sau virusuri), age@ fizici sau chimici sau facfori alergeni. In rnedicina alopata clasica se recurge la badijbnari cu solqii, de bicarbonat sau permanganat de pofasiu, cu albaswu de

metilen, cu glicerina, cu rezorcina sau, acid boric sau alte produse farmaceutice preparate de diferite firme be bata de substanle chimice. Se mai practica si cauterizari cu solutie de nitrat de argint. Un remediu fioterapeutic mai bland dar foarte eficient, din pacate i n prezent aproape uirat care a figurat in mule farmacopeei este "Mierea 0 special k de Trandafir" (Me1 Rosatum) indicat 7 tratamentul aftelor si micozelor sugarilor si copiilor si care se prepara infelul urmator: RP. Flori de Trandafir (Flores Rosarum) ......... I00 g Glicerina (Glycerinurn) ............: ............... l o g . Alcool (Spiritus) ................................. .9.'s.*) Apa (Aqua) ....................................... q s . Miere (Mel depuratum) .......................... q.s. *) q.s. este un termen farrnaceutic tehnic (quanhm&s) care sartraduce prin "cal cuprlnde". Se prepara in felul urmator: Se umecteaza 100 g petale de Trandafir cu ,un amestec de 8 ml alcool de 9 0 ' si 40 ml apa. Se pastreaza in vas inchis timp de 24 , ore. Se adauga apoi inca 100 ml amestec apa-alcool in propoqie 1:l si se pune la macerat h c a 24 ore. Dupa fikrare si stoarcere prin tifon se adauga lichidului rezultat glicerina de uz intern si se line pe baia de apa 3 6 minute. Dupa o noua filtrare, lichidului rezultat i se adauga 90 g miere. In final trebuie sa rezulte un lichid limpede, brun roscat, de consistenla siropoasa, .cu gust aromatic si usor astringent. Cu Mierea de Trandafir se fac badijonaii locale. In amigdalke se recomanda gargarti cu infuzii din flori de Musefel sau frunze deSalvie in , paqi egale, 2 iinguri amesfec la o cana cy ap& Se mai recomanda decoctul, preparat dintr-o lingura rizomi de Cereniel (Rhizoma Gei) la o cana cu apa cu care sejace gargara. In toate afec!iunile cavitatii buco-dentare .inso?ite-de leziuni ale mucoaselor se vor evita mfincaiurile picante, iritante si condirnentele de orice fel. Pentru proprietqile emolimte in gingivite si ', stmatite se recomanda smochinele, mestecate incet, timpcFit-mai indelungat, apoi TnQhcite. in parodontopatii se recornandtiHreanul , masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina B1, emime, senevali , ?i . substante

bacteriostatice si bactericide cu un spectru destul de larg de ac!iune. Lamaile la randul lor se recomanda in afte, stomatite, amigdalite sub form-a de felii sub!iri impregnate in miere si linute in gura. , In laringite,. faringite, amigdalite si stomatite se recomanda gutuile rase sau sub forma de extract apos oblinut la rece.

BOLILE SEGMENTULUI GASTROINTESTINAL

Plantele medicinale, produsele stupului si o dieta bine echilibrata predominant lacto-vegetarian8ac!iorieaza nu numai asupra glaydelor intestinale si a secre?iilor lor dar si asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a biosintezei enzimatice si a resorb?ieisubstanlelor nutritive. in anorexie (lipsa poftei de mancare) pentru stimularea secretiilor salivare si gastrice se . folosesc plantele numite "tonic-amare" si cele aromatice. in special pentru copiii care suporta greu gustul amar, extractele de plante se vor corecta cu miere. Pentru adulti, la persoanele care no prezinta intoleranja la alcoolsi nu sufera de afecliuni la care alcoolul este contraindicat se recomanda in cantitali mici (cca. 100 ml) asa-numitele "vinuri tonice" care se iau cu 15-30 minute inaintea meselor principale. Dintre speciile amare vom menliona in primul rand speciile de Ghin!ura (Gentiana lutea, Gentiana punctata, si Gentiana asclepiadea) Care cresc in lanlul Carpatic. Prima menlionata este ocrotita si nu se va recolta din flora spontana ci numai din culturi care se afla in prezent in spdiul de cercetare. Cea mai. raspandita specie in Romania este Gentiana asclepiadea de la care se utilizeaza radacinile fie sub forma de decoct preparat dintr-o linguri!a de radacini uscate la o cans cu apa, fie sub forma de tincture preparata prin macerare din 1,O g de radacina uscata la 90 ml alcool de 7od. Din decoct se utilizeaza cAte 113 canatinaintea meselor principale iar din tlnctula 30-40 picaturi in pu!ina apa. De subliniat este faptui ca preparatele pe baza de radacina de Gentians aqioneaza nu numai asupra organelor digestive dar stimuleaza inmu?i~ea leucocitelor si hematiilor si prin aceasta crqerea rezistenlei organismului la
'

agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sji asupra S:N.C. (Sistemul nenros central) ca bacteriostatice, stimulant, are . efecte antihelmintice, antipiretice si antimflamatorii. Nu este dB neglijat nici acjiunea coleretic-colagoga a radacinii be Gentiana in restabilirea funqiei hepatice dupa hepatitele infec!ioase. Subliniem faptul ca depasirea dotelor recomandate poate duce la iritarea mucoasei gastro-intestinale. Din aceeasi familie cu Gentiana .este si specia Centaurium erythraea numita popular in Romania Tintaura sau.Fierea pamAntului. Se utilizeaza ca eupeptic amar in anorexii de natura diferita, in plus, produce.stimularea activitalii cardiace si cresterea excitabilit&!ii sirnpaticului (parte a sistemului nervos vegetativ). Stimuleaza activitatea uterina si leucopoeza (inmul!irea leucocitelor) iar prin aceasta posibila ei utilizare in leucemii. Modul de preparare si administrare este urmWorul: - lnfuzia se prepara dintr-o lingurila de planta L a o cana cu apa din care se bea cate 113 cana cu o jumatate de ora inainte de mesele principale; - Siro~ul se prepara prin infuzarea a doua linguri de planta la 300 ml apa, la care dupa filtrare se adauga 112 kg zahar sau 600 g miere. Se fierbe in contindare pAna capat8 o consisten!a siropoasa. Pentru aduyi doza este de trei linguri, iar pentru copii 3 lingurite luate inaintea meselor principale. - Tinctura se prepara di? 30 g planta macerata.in 100 ml alcool de 70' \imp de 7 zile; se iau cate 30-40 picaturi in pu!ina spa sau vin, numai de catre adulli, Waintea. meselor principale. - Vinul t o n i ~ de Centaurium erythraea se. .prepara din 60.g de planta usc&tF~ si marun!ita prin macerare, timp de 8 zile, .Ftr-un litru dB vin negru vechi. Se beau cate 100 ml vin tonic de 3 ori pe zi inainte de mesele principate. Este contraindicat in gastritele hipera'cide, C n ulcerul si in afectiuriile hepatice. . In combaterea. anorexiei; tot datorita substan!elor amare @e care le con!in T n principal se remmanda foarte multe plante medicinale din flora sqontana si din wlturi. Dintre acestea mentionam: Lichenul. de piatra (Lichen islandicus), fnrnzele de
A

ii
,I

I
(

i/
,

Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .si. in insuficienp biliara, colecistite subacute sau cronice si in cazurile de h[percolesterolemie. In continuare. ne vom limita numai la enumerarea plantelor stimulante ale secretiilor gastrice, in sindroame dispeptice datorita anaciditti!ii si hipoaciditqii: Ungurasul (Herba Marubii), Papadia (Foliurn, Herba et Radix Taraxacr], Coada. Sorjcelului (Herba Millefoli~, Albastrelele (Flores bani) si Conurile de Wamei (Strobuli Lupuli). Dintre speciile care stimuleaza secreliile gastrice si intestinale care conlin uleiuri volatile menlionam: Anasonul (Fructus Anisi) Seniculul (Frucfus Foeniculi) si Coriandrul (Fructus Coriandri). De multe ori anorexia este datorata sindromului dispeptic respectiv anaciditalii sau hipoaciditalii. Deoarece in acest caz ineficienta asigurare a unui nlediu acid in stomac sau chiar crearea unui 'mediu alcafin favorizeaza dezvoltarea si inmuyirea : microbilor introdusi odata cu alimentele, se recomanda asocierea plantelor amare cu cele coniinand uleiuri volatile. Fitoterapia recomandti in acest caz urrnatoarea formula: . ,Rp.. Frunze de Menta (Folium Menthae) .......... 20 g Frunze de ~ o i n i l(Foliurn i Melissae) .........15 g Tintaura (Herba eentauri) .......................... 20 g C i m b r i p (Herba Serpylli) ..,........ ..............15 9 Fructe de Chimion (Fructus Carvi) ..... -.......20 g Fructe de lenupar (Fructus Juniperi).......;.lo g Se prepara sub forma de infuzie dintr-o liniura amestec de plante la o cana cu apa; se beau 1-2 cani pe zi inaintea meselor principale. Una dintre speciile foarte utile atat' pentru stimularea poftei de mbncare, cat si pentru cresterea aciUit4ii sucului gastric este ,Schinelul (Cnicus benedictus). Aceasta specie . se recomanda si in insuficienla ' hepato-biliara si pancreatic& Se prepara sub forma de infuzie, o lingura de plant&-lao can& cu spa. Se bea, ciite 113 cana cu o /urnatate ore .inaintea meselor principale. Se poate I . indulci cu mieie. . Tot. din Schinel se prepara o ;tinctura foloslnd 20 g de planta care se macereaza in 100 ml alcool de 70,timp de 8 zHe. Se iau 40-56' picaturi in apa sau pu!in vin, haintea
,

I j

!!

!,

'

meselor principale. Dintre produsel6 apicole in Ipsa poftei .' de mancare ,si in anemie se remmanda produsul TONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor de matca de Combinatul Apicoi din Rorn&nta. Un alt produs a~icolfabricat in Germania este APIFORT/LUL, care pe I8nga laptisor de mats are un bogat complex vitaminic si lecitina. Pentru-combaterea unor bacterii patogene din segmentul gastro-intestinalse utilizeaza cu bune rezukate tinctura de propolis 20% diluata cu a@ in propoqisde 1:5. . 0 serie de legume frecvent utilizate in alimentatie precum Ardeiul iute, Hreanul, Ridichea neagra, Leusteanul (Levisticurn officinale) Patrunjelul, Tarhonul (Artemisia dracunculus) Busuiocul si Telina, au un, rol adjuvant in combaterea anorexiei dand un gust placut preparatelor culinare. Aceste legume-condiment se vor eiiita insa la cei care sufera de hiperaciditate sau ulcer gastric. , Gastrite hiperacide, ulcer gastric si duodenal In gastrita hiperacidh acuth ca prim ajutor fitbterapeutic se recomanda;comprese calde cu infuzie de Muse!el pe regiunea epigastrica si instituirea unui post alirnentar de 1-2 zile timpin care se vor bea numai infuzii de plante (Musqel, Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa doua zile i se permit bolnavului supe de zaizavat,', pAine prajita si produse lactate. Urmeaza apoi un regim cu came slaba de pasare sau de vcel sub forma de rasol. In boala ulceroasil de altfel ca si in alte afec!iuni digestive principalul factor terapeutic il constituie regimul igieno-dietetic si .'educqia psihica;, tratamentul medicamentos a v h d "n rol secundar. Totusi fitoterapia este bazata pe plante care contribuie la neutralizarea aciditqii si cele cu acliune antlinflamatorie calmante si cicatrizante. in faza acuta a gastitelor 'hiperacide se recomandh: florile de Salcbm (Flores Acaciae), florile . de Gtilbenele (Flores Calendulae) si frunzele dq Zmeur (Folilrm Rubi idaei) singure sau asociate in paqi egale sub forma de intuzie, o lingura de plante la o chna cu a@, lnfuziile se beau neindulcite sau usor indulcite,preferabil cu miere, cate o canh dupa mesele principale. -,
d

'T

Ca pansament gastric se recomanda RP. , . : rizomul de obligean& (Rhizorna Calarni) sub Flori de Nalba (Flores Malvae) ................... 20g forma de pulbere fin& cAte o jumatate de Flori de Muselel (Flores Charnomillae)..... 15 g . : lingurila la o linguriia de miere.. Amestecul Flori de Galbenele (Flores Calendulae)....20 g , poate fi facut si in cantita!i mai mari, fiind Talpa gastii (Herba Leonuri).............. .... 10 g coriservabil. Se ia cAte o lingurip din acest Radacina de Valeriana (Radix Va1erianae)lO g amestec imediat inainte de mAncare. Radacina Lemn dulce (Radix Liquiritiae) 10.g Rezultate bune in ulcerul gastric se ob!in Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli)...:........10 g .cu uleiul de Sunatoare (Oleum Hyperici) care Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)..lO g are efect'cicatrizant. Din acest amestec de planfe se prepara o .... ' Unul dintre procedeele de preparare "d infuzie folosind o lingura la o can& cu apa. Se uleiului de Sunatoare este urmatorul: , . . beau 2 3 cani pe zi, intre mese. , . 20 g de planta uscata se amesteca cu 30 Factorul antiulceros sau "~itamina'U" ml alcool de 70' intr-un vas inchis, timp de 12 descoperii in varza alba a dus la un tratament ore. Se adauga 200 ml ulei comestibil si se simplu care in majoriiatea cazurilor de ulcer \ .!ine pe baia de apa timp de 3 ore agitand gastric a dat rezultate foarte bune. Se r vasul din cAnd in cAnd. Se lasa jn~repaus2-3 administreaza timp de 30 zile suc celular de I zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza v a ~ aalba obfinut la mixer, cate un pahar .' impaqit in trei paqi care se administreaza intre ; '. cAte o linguri!a intre mesele principale. 0 alta planta cu un con!inut complex de mesele principele. in muite caiuri s-au cicatrizat substan!e active este Lemnul dulce dupa acest tratament nise ulceroase evolutive, (Glycyrrhiza glabra), care se foloseste fie sub nemaifiind necesara intetveqia chirurgicala. forma de macerat rece timp de 8 ore preparat Subliniem inc2 o data ca in gastriiele , ,, din 112 linguri!& radacina la o can& cu apa hiperacide si in bcala ulceroa& regimul Care se bea in cursul unei zile, fie sub forma igiencldietetic joac& un rol major. Se recomanda '. de infuzie preparata dintr-o lingura amestec in ca alimentqia prescriia de medic sB fie repartizata paqi egale de radacina de Lemn dulce si in cinci mese pezi (ora7, 10, 13, 16si 19). Se recomanda si Tinctura de propolis Muse!el la o can& cu apa. lnfuzia se .bea treptat in cursul unei zile. 20%, 40 picaturi diminea!a pe stonlacul go1 in :. :. 0 formula mai complexa care este utila in pujina apa. 'majoritatea ulcerelor, care,dupa cum se 9ie au (Continuare htr-ltn nurnilr viitor.) si o components rktvoasa'este urrnatoarea:' . .
"

'

Atmosfera de, lucru la Scoala de vara de apiterapie. in prim plan de la stAnga1l a dreapta: D-ra Dr. Alice ALEXANDRU, specialists in acupunctur3, si D-ra Marta AGUAR din Spania, studenta in

.
'

.,

'Farm.Vasilica CIOCA Comhinatul Apicol Bucurqti

Dorinfa de a arata cat mai frumos este polen, propolis, ca elemente biogene. ' comuna, din cele mai vechi timpuri attit Aceste produse au o mare putere de penetra!ie si o hidratare a epidermelor. Ele femeilor catsi barba!ilor. ~iecare,faza a cwlturii umane a dat .mastere stimuleaza metabolismul la nivelul celulelor si unor concep!ii proprii despre frumusele, care aduc un aport insemnat printr_unproces activurma s8 fie atinsa si cu ajutorul mijloacelor de potenlare a iegenerarii naturale a pielii. cosmetice. i n epoca modern&, cosmetica a devenit o Mierea este des folosita in cosmetic&, in ramura apreciata si necesara a medicinei care amestec cu alte ingrediente, la prepararea cauta sa fundamenteze stiin!ific activitalile cremelor, a lo!iunilor si a mastilor cosmetice. legate de ingrijirea si de sanatatea pe care o Compozilia mierii justifica utilizarea sa datoram propriului nostru organism. tradi!ional& in,cqrnetica, mastile pe baza de in aceasta briintare si accefliune, produsele miere erau folosite din antichitate, tot asa cum cosmetice si de ingrijire igienica rqionala au o fac si femeile de'astiki. capatat o irnportanp deosebita, devenindf de ' Pe Ianga con!inutul sgu in factori utilitate cotidiana, practicate de toata popula!ia fitohorrnonali si bioactivatori, valoarea mierii in !&rilor civilizate indiferent de varsta sau de sex. cosmetica consta in primul rand in calita!ile Ele constitiuie astfel bunuri de larg consum si sale emoliente si in capacitatea sa de a sunt soliciiate ca articole de stricta necesitate deterrnina prin odmoza un aflux marit de impuse de civillza!ia corntemporana intr-o sange spre lesuturile cutanate carora le variatB gamg de sdrtimente. , amelioreaza astfel nutriiia. Se caul& acele produse care au un efect , i? atara mastilor de frumuse!e, mierea mai real, care fara a fi medicament, sB intervina este si un ingredient tradiiional al cremelor asupra fiziologiei pielii si anexelor sale, pentru carora le confer& putere emollenta ' si a compensa tulburarile si a Fntarzia o anumitB hidrat t&. . evolqie ca: uscaciunea, uzura- sau P&rieta?ile hknitoare ale mierii fac ca imbaranirea pielii. acest aliment s& aduca o contribulie serioasa '. Se ,caut& mereu si se vor Cauta acele ta catifelarea si suplelea tenurilor uscate, .i produse care sa nu pun& nici un fel de devitalizate si obosite. probleme de riscuri, de aici folosirea in formulele cosmetice a produselor naturale. Crema de fa!a cu miere Floramin ; Produsele stupului (mierea, laptisorul de reprezinta un produs care, datorita matc&; polenul; propolisul) isi fac loc din ce in proprieta!ilor mierii de albine, are o aqiune ce mat mult fiind cunoscute si folosite intrucat . emolienta yi regeneratoare asupra pielii. .contin substan!e active naturale care nu au lhrodus& intr-un excipient alcatuit din contraindica!ii sau efecte secundare adverse cetaceum, ceara de albine, -stearina, ,mierea sau nocive. de albine confer4 'produsului Floramin Astfel, in cadrul. Combinatului ~ ~ i c al o l calitatea ce o recomanda pentru ingrijirea Asocialiei ~Crescatorlfor de Rlbine di Romania tenurilor uscate, normale si chiar acelea grase. au fost elaborate intrhd in produqie curenta Pielea grasa, cu toata secre~ia abundenth o Eerie de produse cosmetic6 avand in . de grasime este de cele maj muRe ori aspra si . , componen!a lor lhptisorul de match, , miere; , prea pqin supla.
'

I'
.
1

..

'

'

'

.
,

'

'

'

*I Comunicare prezentatHin cadrul Scolii de var&de apiterapie - Universitatea MHrii Negre, Mangalia, 1944.

I,
:.. L .
1

De aceea, dupa degiesarea pielii, masura care trebuie sa fie moderata, este necesara aplicarea unei creme semigrase sau pe baza de stearali, asa cum este crema Floramin. Crema de fata cu miere se recomanda si pentru ingrijireatenurilor delicate si sensibile la acjiunqa lanolinei. Demachiantul cu rniere, Floramin este un preparat cosmetic destinat indepartarii fardulu~ $ 1 a intepaturilor de pe fala. El produce o curallre perfecta a pielii, o destinde, o Cnvioreaza fara a o lasa grasa: Fiind bogat in substanie nutritive,'demachiantul cu mlere are o. acliune de normalizare a gradulu~ de hidratare a pielii. Numeroase principii active contin ltiptisorul de matca, puternic concentrat biologic, cu mari valori nutritive. Hormonii, enzimele, precum si factorii vitali specifici din laptisorul' de matca, influen!eaza ca biocatalizatori procesele intime din celule si asigura mentinerea unui perfect echilibru biologic al pielii. Captisorul de matca se poate folosi in cosmetics si anume in components cremelor, emulsiilor, lo!iunilor sau a maqilor cosmetice. Cel mai cunoscut si apreciat produs cu laptisor de matcg in compozi!ie este reprezentat prin crema Apidermin. crema nutritiva este indicata pentru n rijirea tenului, influen!eaza tegumentele ridate pentru a-si recapata prospqimea natural& menline pielea neteda, supla si catifelata. Laptisorul de mat& prin complexitatea compozi!iei sale influenteaza circula!ia sangelui, men!ine apa in tesuturi, regenereaza celulele pielii si atenueaza ridurile. Nu lasa luciu si nici urme femnomene grase pe piele, nu declan~aza de intoleran!& fiind bine suportate de cele maj sensibile tenuri. Crema Apidermin imprima tenului suple!ea si prospe!imea naturala atat de mult dorita. Un alt produs cu lapisor de mat&: Antirid emulsie I&ptoasil cu gel nutritiv si dernachlant. Aceasta emulsie este remediul cel mai eficace pentru intretinerea tenului care are tendin!e de ridare. Acest

produs menline hrdratarea tenului, ofera acestuia un aspect neted, catifelat. Este un 'bun inlocuitor de crema, se poate folosi cu succes la tenurile uscate, narmale si grase. Nu dB fenomene.de intoleran!a. Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel, crerna - Matca - cu Iaptisor de rnatcii, este recomandata pentru tenul gras si dupa barbierit. Patrunde in piele imediat, nu lass luciu si nici urme grase. Are actiune nutritiva, reduce formarea grasimilor si ac!ioneaza circula!ia sangelui in piele, nu da fenomene de intoleran!a.
!

I.,

!.
1:b..
[I

I;.;.
,
1
i'.

Lotiunea pentru piele - Tenapin. Laptisorul de matca si polenul con!inute in aceasta lo!iune ii asigura rolul 'nutritiv si stimulant care in acelasi timp degreseaz* epiderma si indeparteaza toate impuritalile. Produsul are o acliune demachianta de ingrijire si de hranire a tenului, are un usor efect dezinfectant, tonifica tesuturile si improspateaza epiderma.
'

I .'I

: .,

r\.I'i
,
, '8
I
8

!: ; , .
I .;
' I

east,

',

1 I,
-i

:j

!I
I

~ermapin lo!iune ,pentru par cu Itiptisor de rnatc8, polen si extracte d e . plante. Destinat ingrijirii parului, combate tendinla de cadere a acestuia, seboreea si matreafa, reda,parului luciul s&u,normal. Are si actiune dezinfectanta si degresanta. , Propolisul sau cleiul-de albine cunoscut prin efectele sale ca un produs cu acliune bactericida, dezinfectanta .si cicatrizanta, cu o compozitie chimica complexa ca balsamuri, substanle aromate. etc., a stat de asemeni in aten!ia noastra pentru valorificarea principlilor sale active in forme cosmetice.
t

t .

!.'
*.. 1
:i < ,
. ! I

./i.!
I

In acest scop a fost elaborata crerna pentru fala - Florak - in care propolisul a fost incorporat sub forma de extract moale. Extractul obtinut prin epuizarea propolisului ou alcool etilic si eliminarea solventuiui la vacuum a fost introdus in excipientul gras. Datorita compozi!iei sale, propolisul are s acliune antiseptics si dezinfectanta pronun!ata. Posedil pretioase insusiri ca sedativ, antiinflamator si antipruriginos. Stimuleaz8 creqterea !esuturilor de granulqie, contribuie

_I
I

:I?. ;,.

>,,.
,L

la exfolierea !esuturilor neorozate. Crema cu extract mogle de propolis Floral - este o crema hranitoare, emolienta, cu.efecte regeneratoare asupra pielii. Alaturi de aceste componente cu actiune binefacatoare, prezenmp propolisului confer8 produsului efecte antiseptice si bactericide. Produsul aresi o acliune calmant2 asupra tenurilor obosite. sau cu tendinla de congestionare, datorita propolisului, care a fosi studiat din punct de vedere farmacodinamic. Floral apfi de g u r i cu propolis. Este solu!ia rezultata din macerarea in solujie alcoolic~a urmatoareior substaqe: propolis, scoqisoara, ciusoare la care se mai adauga mentol, eucaliptol, zaharing. Balsamurile confera solu!iei proprietati dezinfectante si cicatrizante. Uleiurile eterice si ceilal!i compusi din scoqisoara si cuisoare, precum si cele din uleiul de menta si eucaliptul, imprima produsului proprietafi antifermentative si dezodorizante. Sfimuleaza secrefia salivarg si impiedica fermenta!iile. i n contact cu procesele din carii dentare neacoperite face . sa Cnceteze fenonienele dureroase.

Mai nou gama acestor produse a fost completatg cu o serie de noutati prezentate intr-o forma mai deosebita ca

'

- Apidermin lux - Loliune dupa barbierit - Sarnpon cu polen - Sampon cu propolis

Aceste cateva produse cosmetice prezentate aici pe scurt au fost cercetate de catre specialistii Combinatului Apicol care au urmarit in primul rand stabilirea condi!iilor de calitate a materiilor prime necesare, introducerea metodelor stiin!ifice de lucru, uniformizarea proceselor tehnologice. S-au stabilit metode de purificare a unor produse apicole pentru indepartarea unor impuritZi!i sau balast (cazul propolisului,. ceara de albine, polenul). S-a urmarit stabilitatea in timp a produselor realizate fala de diversi factori sau fala de ambalaj. Produsele prezentate si care definesc gama principalelor preparate cosmetice, reprezinta un mod de valorificare superior a boga!iilor stupului. Se confirma astfel Inca o data calitatea produselor apicole, ca izvor d e sanatate, frumusele si tinere!e.

Ing. ARON URSEI

(17 ianuarie 1948 18 august 1994)
Din anul 1988 este numit secretar al Filialei - Prea des i n ultima vreme vorbim la trecut judetene Timi? a Asociatlei Crescfitorilor de Albine. In aceasti5 ultimi functie a reugit SA p&streze si s i despre plecirile pe drumul f i r 5 intoarcere a sporeasci5 patrimoniul apicol al unui judet cu bogate unor oarneni de bine, trad611 i n stupirit - unul dintre judetele tfirii cu cel mai De curltid ne-a p i r i s i t mare n u r n $ i r de familii de albine si implicit de apigultori. In perloada de p d n i la evenimentele din i n floarea vlrste~,la 46 decernbrie 1989 a stiut s5 intretini relatii demne, de ani, d u p i o indelungat5 si grea suferint5 ing. ARON URSEI, secretarul corecte cu organele 'locale ale $erii de Stat, relyii Filialei jude- tene Timis, a Asociatiei Crescitorilor profiabile, evitdnd ingerintele neavenite h de Albine. problemele complicate si complexe ale apiculturii. N5scut i n comun6 Vdrciorova, judetul Desigur, ocrotirea albinelor $i ptotejarea apicultorilor, Caras-Severin, localitate i n care natura aspr5 si membri ai asocia!iei, I-au preocupat $i le-a dedicat bung parte din activitatea sa. De aceea, oarnenii Cau vicistitudinile istoriei au imprirnat caracterului oamenilor o anume dlrzenie $i tenacitate i n iubii I-au apreciat si au fost alituri de el i n invingerea greutitilor, inginerul Ursei a parcurs momentele grele, Clnd; d u p i decembri'e 1989, au toate etapele unei vieti $i dweniri profesionale pe apirut 'tendinte centrifuge privind vjata si viitorul care nurnai lupta neobositi $i efortul continuu au 'asociatiei, chiar din partea celor la care se-ageptacel rnai pflin, a reuJit cu tact, cu ribdare si intelepciune putut sH le implineasci. D u p i absolvirea scolii generale din localitate -1copil fiind - a luat contact d depeeasci mornentele de crizfi si si anihileze pe cu munca grea din agriculturi intr-o z o n i i n care aga zisii dizidenti. , . Perioada de dupi5 decembrie 1989 a fost o natura nu este prea generoasfi cu cei care rnuncesc pimdntul sau cresc animale. A urmat : perioadi grea pentru c i - ' a $ a cum i n toate apoi o scoalH profesionali doblndind califjcarea sectoarele economiei nafionale rezul'iatele i n rneseria tbmpl5riei de mobili. Angajat tdmplar econornico-financiare au fost si sun$. intr-o constanti descrestere - $i apicultura a inregistrat de m o b i l i la fabrica Tehnolemn din Timisoara. d u p i doi ani $i-a satisfacut stagiu1,rnilitar si, i n recesiuni ingrijoratoare. Totusi Fncrederea' i n foqele urmqorii cinci- ani - angajat la aceeasj unitate - a proprii, optimismul si o munci sustinuti5 zi de zi de urmat cursurile' liceului teoretic seral. In perioada inginerul Ursei si colectivul ce-l conducea au ficut ca bilanturile financiare anuale ale filialel s i ,fie 1975-1979 a fost student al Faculti?ii de tootehnie si Medicini Veteririargdin Tirni~oara cursuri de zi pozitive. A demonstrat cH se p a t e lupta cu la absolvire primind diploma de inginer . greutgtile si ceea ce este mai important - c i aceste zootehnist. A fost incadrat succesiv i n functii mai g,reutH?ipot fi invinse, iar perspectiva bun6 poate fi ' i n t l i de execwie apoi de conducere. i n cadrul conturati si atinsfi i n timp scurt. Directieie'Generale pentru Agriculturi si, lndustrie Cbnd, i n urm5 cu doi arli, o boa15 nemiloasi i-a Alimentara a judetului Timis, director al Asociatiei micinat organismul, nu a cedat continudndu-si activitatea cu o voint5 exemplari. A iubit v i a p c u Economice lntercooperatiste cu profil zootehnic incrbncenare, si-apropus s5 luptre cu boala, avdnd din Dudegtii Noi, sef de sector la Combinatul Agroindustrial Timis (Comtim) Coinplexul 19 convingerea c i va invinge r i u l 'ce-l mficina. In Dudqtii Noi. A, fost un om optimist care,a iubit aceast5 lupti a fost ajutaf de distinsa sa sdtie MaFia, vi$a si bumneieu I-a inzestrat cu o voce plHcutfi .Ursei, care I-a protejat gi incurajaf p l n h i n ultima de ten,or, cu un talent de autentic interpret al clip6 cu acea abnegatie, cu ace1 devotament al romdncelor - sotii credincioase si duioase m8memelodiilor populare. Acekte daruri i-au' permis s i activeze ca solist intr-un angamblu folcloric cu care fat8 d d care recunostinta noastri nu va fi niciodatfi suficienti. Alfituri de el a fost gi fiul si5u Daniel Ursei a efectuat turnee ce.s-au bucurat de succes i n !ari pi i n . striiMtate. Frumoasele clntece si doine ' .student i n anul al Il-lea' al prestigioasei Politehnici binfitene au avut 7n el un interpret care stia sfi timisorene. Ultimile zile ale vietii i-au fost intunecate induci i n ascultitori minunatul curcubeu al stirilor (Continuare fn pag. 17) sufletegti iniltHtoare.

..

'

'

.,

APICULTURA
,

,IN AFRICA

'

j
>

Familiile de albine din Etiopia, Republics Continentul african are o suprafa?a de 30.307 mii km2cu o popula!ie de 682 milioane Malgasa,precum si din alte Iari de pe acest de IocuitoriSi o densitate a pogula!iei de 23,O continent produc insemnate cantitB!i.de ceara de buna calitate' care este in mare parte , locuitor~ la km2. Asemenea cu apicultura din Europa, exportata fn Europaaproape in totalitate. Resursele nectaro-polenifere de pe cresterea albinelor in Africa 'are tradiiii milenare si sunt nymeroase date care atesta ca P n p i l e continentul africa'n sunt asigurate de padurile cu arbori s i arbusti de eucalipt (Eucaliptus din n ~ r d u lcontinentului - Egipt, Maroc apicultura era bine cunoscuta si practlcata de sp.), plantaliile de citrice (Citrus limon), (Citrus ,, . , popplatia acelor jinuturi tnca din cele mai aurantium) si (Citrus nobilis), arborii niombo din padurile tropicale, levan!ica (Lavandula . vechi timpuri. , Creqerea albinelor pe acest continent se sp.), . rosmarin (Rosmarinus officinalis), ,:., caracterizeaza prin aceea ca in Africa de Nord ' cimbrisor (Thymus sp.), cosaci ,(~stragalus apicultura se practica asemanator cu sp.) , voronic (Marrubium vulgare),:iarba mare .' apicultura din prile mediteraneene (Imba. viscosa), capul sarpelui (Echium sp.), fol6sindu-se albina noi'd africana (Apis arborii de cafea (Caffea arabicaj. si sisalul (Agave sisalama). i mellifica intermissa), alblna egipteana (Apis Tarile cu apicultura dezvoltata sf mari mellifica lamarkii), albina bruna europeana {Apis mellifica mellifica) adusa din Fran!a si producatoare de miere din Africa sunt , albina italiana (Ap~smellifica ligustica). Se urmatoarele: Angola 15.000 tone, Etiopia apreciaza cB intr-un vi~tornu prea hdepsrtat , 23.700 tone, Maroc 3.164 .tone, Madagascar , rasele de albine aduse din Europa sunt 3.780 tone, Kenia 19.000 tone, Tanzania condamnate sa dispara IasAnd loc raselor de 15.600 tone, Tunisia 1.120 tone si Africa de' albine locale mai bine adaptate condi!iilor Sud 900 tone. Din lipsa de date, suficiente, . climatice din zona. in Africa Central& intre referitoare la principalele {ari producatoare de Sahara si Desertul Kalahari, este raspandita miere, ne-am opr:lt,numai asupra acelora care albina galbena africana (Apis mellifica pot fi mai bine reprezentate. , adansonii), apicultura se practica prin . Maroc,, este situat in nord-vestul folosirea stupilor amorsa-goi in care se continentului Africa, are o suprafala de 446.550 .. , . instaleaza roiurile migratoare care isi km2cu o popula!ie de 26,36 milioane locuitori si , construiesc cuibul cu faguri in timp scurt. La o densitate de 59,D locuilori pe km2. recoltare, fagurii cu miere se decupeaza din Efectivul de familii de albine este evaluat la . stupi, se preseaza iar mlerea scursa se 500.000 dar este foarte variabil de la un an la f~ltreaza. Ceara se topeste, se toarna in blocuri altul din cauza pierderilor de familii care in si se vinde; in Africa de Sud se practica o perioadele de seceta pot atinge anual 50-70% , apicultura moderna folusindu-se albinele din intregul efectiv dar care in anii cu umidtate . . + locale din subspecia albina capului (Apis suficienta revine la normal urmare unul intens' mellilica capensis) precum si albinele din rasa proces de inmutiire. Produc!ia,;de miere .ce se galbena (Apis mellifica adansonii). realizeaza anual este de 3.184 tone, respectiv Se estirneaza efectivul familiitor de albine 6,2 kg pe familia de albine. . . din'~frica este de peste 12.010mii iar produqia de Rasele de aibine ce populeaza teritoriul miere ob$nuta este de 112189tone cu o medie de . Marocului sunt: rasa nord-africana (Apis , 9,3 kg pe famlia de albine 9 8 se fobsqe h mellifica intermissa) -care cohstituie o veriga. ,, principalpentlu conswnul popula!jel. intre rasa Apis mellifica sahariensis si rasa
'

'

1'.
I

,
,

!. .
I.

i.:
!.,I

f. j i

; i;

>,Pi

'

Apis mellifica iberica din peninsula lberica si totodata o noua rasa de albine - Apis mellifica major care se . caracterizeS2B prin lungimea deosebita a limbii, comparabila cu a albinei caucaziene (Apis mellifica caucasica), capul si indicele cubital mari si care o deosebesc de celelalte rase cunoscute. Produclia de miere realizata in Maroc se bazeaza pe valorificarea resurselor de nectar de la urmatoarele plante melifere: mustar (Sinapis sp.), lev&n?ic& (Lavandula sp.), coriandru (Coriandrum sp.), cimbrisor (Thimus sp.), floarea-soarelui (Helianthus annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis), capul sarpelui (Echium sp.), plantatiile de migdal flmigdalus sp,), glantatiile de lamhi, portocali si . mandarine (Citrus limon), (Citrus aurantium) si (Citrus nobilis) precum* si
padurile de eucalipt (Eucaliptus sp.). In ansamblul ei, practicarea apiculturii se imparte C n doua: apicultura traditionala care cuprinde marea majoritate a efectivului de familii de albine si realizeaza o produclie de 2 3 kg miere pe familia de albine si apicultura sistematica care totalizeaza cBteva mii de stupi cu rame mobile si realizeaza anual o produclie de 25-30 kg miere pe familia de -albine, in ambele cazuri Cnsa tehnicile de exploatare a albinelor sunt aproape intotdeauna extensibe, fapt ce impune promovarea unor importante actiuni de instruire a producatorilor din intreaga iara. Egipt, se intinde pe o suprafa!a de 1.001.449 km2, c u o popula?ie,de 55,16 milioane , locultori si o densitate de 55,O locuitori pe km2.'. Primele informatii asupra apiculturii in Egipt dateaza inca din anul 1500 1.e.q. Cartusele care conlineu numele regilor erau precedate intotdeauna de o albina si o trestie care reprezentau simbolic Egiptul de Sus si Egiptul de Jos, iar o pictura murala de la mormantul lui Rekh-Mi-Re ce'dateaza din anul 1450'i;e.n. prezinta recoltarea m(erii si punerea acesteia C n vase de lut ars. Rasa de albine locale, respectiv albina egipteana (Apis mellifica lamarkii) este r8s@ndita pe intreg teritoriul Egiptului. Din anul 1933, dr. A. Z. Aboushada, pentru ameliorarea albinelor locale a incurajat irnportul de albine de fasa carnioliana (Apis

I_

\.id ,

'. I
1.:
,

.
i ;:I
, ,
I
, ,

I :[
I, ;i
I:

.
,

;I

',A

;j
1

I
.

1 :.

1 "!

mellifica carnica} din Europa. Se apreciaza ca efectivul. de familii de albine pe teriforiul Egiptului este de 970.000 din care 600.000 familii adapostite in stupi sistematici de tip Langstroth si 370.000 familii adapostite in stupi prirnitivi confeqionali din argila arsa. . . Produc!ia anuala de miere a familiilor de albine din Egipt este de 10.000 tone din care peste 8.500 tone provenind' ,din stupi sistematici iar restul de la stupii primitivi. Principalele specii melifere ce se dezvolta pe teritoriul Egiptului sunt urmatoarele: plantatiile de ' citrice (Citrus limon) lamai, (Citrus aurantium)' portocali, (Citrus nobilis) mandarini, trifoiul egiptean (Trifolium sp.),. (Medicago sp.), bupbacul lucerna (Gossypium sp.) precum si' ,alte specii de plante mai pulin importante care contribuie totusi la dezvoltarea familiilor de. albine cum ' sunt: pomii fructiferi si fanetele naturale. 0 . mare atentie se acorda.Cn Egipt pentru instruirea celor care doresc s.3 practice apicultuia, prin organizarea de cursuri de specialitate la diferite nivele in scoli, institute si colegii de agricultura pentru perfectionarea cunostin!elor de specialitate privind tehnologia cresterii albinelor precum si a prevenirii si cbmbaterii bolilor si daunatorilor la albine. Africa de Sud, situata in extremitatea de sud a continetului, are o suprafala de 1.221.037 km2,cu 36,88 milioane locuitori si o densitate de 30,O locuitori pe km2. Dimensiunile teritoriului, clima favorabila si resursele melifere abundente creeaza posibilita?i deosebite pentru practicarea apiculturii in condilii de tentabilitate. ~rincipala iona productlva se afla in colinele Transvaal unde se produce miere incolora (ca apa) de la fasole (Phaseolus sp.) si miere de culoare deschisa de la floarea-soarelui [Helianthus annuus) gi de eucalipt (Eucalyptus camaldulensis), (Eucaliyptus sideraxylou) si (~ucalj/ptus melliobora). Se obiin de asemenea mari cantit&i de miere in aona ' Zululand de la (Eucalyptus grandis).,La nord ' de Pretoria se afia 'o zona in care creste aloe (Aloe davyana) care constituie principala sursa de miere iar in zona Capului se oblin cantitali considerabile de miere prtmavara timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus

l'

raphanistrum) si o miere deschisa la culoare cu gust placut si care nu cristalizeaza de la (Eucalyptus cladocalyx) . Teritoriul Africii de Sud este populat cu rasa de albine din zona Capului (&is mellifica capensis) care are o dezvoltare mai tarzia'si cu rasa de albine (Apis mellifica adansonii) Cu o dezvoltare timpurie dar mult mai roitoare, perioada ce coincide cu inflorirea principalelor specii de eucalipt. Efectivul de albine este 52.000 familii cu o produc!ie anuala de miere 'de 900 tone, care in mod obisnuit este consumata pe plan local. In vederea valorificarii m~erii pentru consum aceasta este achizilionata de la producatori si apoi condilionata in centre Speciale de prelucrare. ' Condijionarea mierii consta in preincalzirea si decristalizarea acesteia, filtrarea, omogenlzarea, maturarea si in cele din urma imbutelierea in borcane sau ambalarea in bidoane si butoaie, dupa comenzi. Se poate aprecia c8 in etapa actual& apicultura in Africa de Sud se afla in pling dezvoltare cu posibilita?i largi de a deveni in scurt timp o fndeletnicire rentabila si utila. Tanzania este sitlrata la sud de ecuator i n partea de est a continentului african, are o suprafqa de 945.087 km2 cu o populajie de 31,38 milioane iocuitori si o densitate de 33,O locuitori pe km2. Cresterea albinelor si consumul de miere este o activitate deosebit de veche in Tanzania si prin studierea modului de viala a triburilor in trecutulc indepartat a rezultat o intredga gama de practici apicole de la cele mai simple pan6 la cele mai complexe. in prezent efectivul de familii de albine ede de 1,6 milioane familii care realizeaza o produgie an'uala de miere marfa de'15.600tone.
IN MEMORIAM Ing. ARON URSEl

'

Rasa de albine cea mai raspandita in zona de coasts este rasa de albine 'cu benzi ' galbene (Apis mellifica litorea), albine cu talie mica si foarte roitoare precum si o rasa de albine bruna de dimensiuni mai mari si foarte blande, Apis mellifica monticola, raspandita in zona Muntelui Kilimanjaro si a Muntelui Meru la 0 altitudine de peste 2000 m. Pe intreg teritoriul Tanzaniei se gasesc de asemenea albine melipone cu precadere Trigbna togoensis fala de care se acorda o atenlie deosebita si constituie obiectul unei cregeri intensive. Flora meliferii este deosebit de variata si permite recoltarea unor cantltali de fniere de foarte buna calitate. Cele mai raspandite ' plante melifere sunt: arborii de cafea (Coffea arabica), sisalul (Agave sisalama) si Cajanus cajun (Pois d'Angola) reprezinta principalele surse melifere in timp de Acapia sp., Braclujstegie sp. si Julberwrdia sp. asigura importante surse de cules de intrelinere. Tehnologia de crestere a albinelor practicata in Tanzania este de tip traditional ', familiile de albine fiind adapostite in stupi primitivi confectionali din trunchiuri de copaci scobiji, agaja!i cu liane de trurichiurile copacilor din padurild'tropicale pentru a fi ferqi de atacul termitelor si animalelor. lntroducerea . stupilor sistematicilin practica apicola curenta este abia la Cnceput si ne~esita Inca o lunga perioada de timp pentru a putea fi realizata. Numeroase triburi din Tanzania sunt mari . consumatoare de miere,, fapt care face ca producjia de miere realizata sa fie aproape in totalitate consumata in lara, 'la. expon fiind valorificata cu prioritate dema recoltata fn mari oantitali din stupii tradqionah (Dintr-un volum de apicultu~3 ifl pr6gstire

'

pentru tipar.)

care o mare rnultirne de oameni au participat cu sufletele cernite, cu lacrlmi i n ochi si cu o revolt6 greu stgpdniti fat5 de strbmbitatea condamnpbilg (Continuare din pag. 14) 'a acelui cu care urmagii decedatului inc5 se judec5 de un sdcditor'si nedrept proces prin.care un om ,pentru o locuint5 ce le apaqine de drept si de fapt fgr5 suflet si o instant5 corupt5 si de aceea Fie ca bunul Durnnezeu s5 lumineze miwile nedreaptg au incercat si incg mai Fncearc5 cu o judecgtorilor si acestia - neuitdnd c5 pe toti ne persevereritg diabolic5 55-1 scoat5 din casa din asteapt5 pragul dreptei judecqi vesnice - 85 dea si Dudestii Noi de unde sufletul sau zbuciumat a o solu!ie drepf5 pe care urrnasii unui om bun, . .plecat i n ~vesnicie, lrnpresionant5 a fost F n . ei . $icurat o merit5 cu p r i s ~ i n t i . . , , localitatea b5nqeanB ceremonia -inrnorrndnt&rii . ~ntegru Dumnezeu.s5-1odihneascB iq pace! dup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la
I

1.

'

SIMPOZIONUL NATIONAL DE ISTORIE $1 RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI, LA A XIV-A EDITIE, BacBu, 23-27 august 1994 (I)
Vicepre~edinre al Filialei S.I.R.A.R. Banat
Manifestare stiinfifica de prestigiu - intrata T n tradifie - a fntrunit la editia sa jubiliar3 - de 25 de ani - (Cluj 1969 - Bacau 1994), nurnerosi oameni de stiint3 - istorici, etnologi, arheologi atademicieni, cercetStori, cadre didactice gi specialisti in stiintele agricole, silvice si economice, precum gi repfezentanti ai institutelor de profil si a1 unit3tilor de produc?ie, ziaristi, umpland p2n8 la refuz sala "ATENEU" din BacBu. Organizat de Societatea de lstorie si Retrologie Agrars din Romgnia, in colaborare cu: Academia RornsnB, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Ministerul Agriculturii si Alimenta?iei, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Directia Generala a Arhivelor Statului, Asocia?ia Cresc3torilor de Albine din Romania, Prefectura jude~uluiBacau, Consiliul judetean Bacau, Directia General3 pentru Agricultud si Alimentarie a judetului Bacgu, lnspectoratul 1 jude!ului BacBu, Universitatea BacSu, Muzeul de Art3 si Etnografie Bacau, pentru Cultur3 a Muzeul de lstorie "IULIAN ANTONESCU B a d u , Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Bacau, Imprimeria "BACOVIA" Bacau, Biblioteca judetean3 "Costache Sturdza" Bacau, Filiala Bacgu a Societ3tii de Stiinte Istorice, Statiunea d e Cercetare si Productie Pomicol3 si Legumicol4 Bacau, a dezb3tut h plen si in cadrul celor 8 secfiuni de profil, pe parcursul a 4 zile, lucr3rile simpozionului consacrate studiulqi experientei umane acumulate fn domeniul agrar, sub aspect economic; tehnic, stiintific si social, studii concretizate fntr-un numar de 364 de cornunic3ri ce au scos la lumin3 noi dovezi docurnentare care atesta bogatele cunostinte dobsndite de-a , lungul secolelor de catre poporul rorngn in practicarea agriculturii, argumente ce se pot constitui fntr-o valofoas3 sinteza de certa utilitate dezvolt3rii viitorare a stiin!elor agrare din tara noastra.

Vasile POPESCU

In contextul organizatoric de exceplie, deschiderea lucrarilor simpozionului a fost facut3 de ilustrul om de stiinla si istoric al apiculturii medievale din Moldova: Prof.dr.loan Ciuth - Presedintele Filialei SlRAR Racau, artizanul incontestabil al organizarii si desfasurarii celei de a XIV-a edilii a Simpozionului de istorie si retrologie agtara a Romtiniei, care dupa ce a adresat salutul de "bun venit" participan!ilor, a omagiat in cuvinte calde viala si ,opera lui Ion lonescu de la Brad - personalitate proeminenta a stiiniei si practicii agriculturii moderne romtinesti. Din partea organelor locale si jude!ene, participanlii au fost salutali Ue
Conf.univ.dr.lng. Dumnltru Bontas

continuare, starea economico-social2 a jude!ului Bacau in actuala etapa de tranzitie.' In cuvantul sau de salut adresat celor prezenli, D-nu1 ing. Eugen Popa - Directorul general al D.G.A.A. Bacau, ne-a infalisat aspectele esenliale ale agriculturii jude!ului Bacau si perspectivele de viitor ale acesteia. Despre un sfert de secol de activitate organizata a ~storicilor agrari din Romania si contrtbu!la lor la fundamenta!ea istoriel agrare ca sJiin!a, s-a referit pe larg D-nu1
Dr.ing. Eugen-Constantin Mewes

si
-

Presedintele Societa!tt de lstorie Retrologie Agrara din RomAnia.

~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii

,Prefectul judqului Bacau, care a expus, in ,

'

i agriculturii rombnesti din perioada colectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostit participan!ilor de Prof.univ.Dr.ing.Victor Surdu - liderul Partidului'Democrat Agrar din RomAnia.

De asemenea, au mai linut alocqiuni pe teme de profil, reprezentaqii: Academiei Rombne, Academiei de Stiir?e Agricole si Silvice, Direqiei Generale a Arhivelor Statuiui, c d si al attor' organisme de nivel nqional al Rombniei. Dupa aceasta sumara introducere in atmosfera generala a lucri3riior Sirnpozionului, descriem, in continuare, desfayrarea acti%&ii seqiunii: Apicultra si Sericicultura, dezbatere ce mafcheaza . "A X-a EDlTlE JUBILIAR~ (Arcus 1978 - Ba&u 1994), compartiment condus-cu deosebita competeqa profesionaia de octogenarul Prof. Costache Paiu Vicepresedinte al Asocialiei Crescatorilor de Albine din RoMnia, 'secondat de muzeograf Atisfta Duma - secretar si lng. Dan Tilicl membru, secretarul Filialei A.C.A. Bacau. La lucrarile secliunii a participat, in mod activ si D n a Mihaela Serban - Director al lntitutului International de Tehnologie si EconomieApicok? al APlMONDlA din Bucurqi, ale carei interveqii asupra materialelor prezentate au fost benefice in clarificarea unor controverse ivite h cadrul discqiilor. Expunerea comunicarilor a debutat cu referatele: 1/ "Sfinfllgi alblnele' si 21 "Zei daci ~i daco-roman1 {n report cu albineleu, prezentate de Ing. Valer Lupsan viceprqedinte al Filialei SlRAR Tg. Mures, unul dintrs veteranii activi ai seciiei apiculturil, neobosit cercetator al izvoarelor documentare , a istoriografiei apicole.
\

0 larga audienta pentru participantii sec!iunii apicultura a avut expunerea D-lui ing. Eugen Zorici ,-- Secretarul General al Asocialiei Crescatorilor de Albine din Rombnia, privind: "Aspecte generale ale tehnologlel 'actuale in aplcultud", ca si solu!iile date in interverqiile facute asupra elucidarii unor ambiguita!i ivite pe parcursul comunicarilor prezentate.
De o apreciere unanima s-a dovedit a fi comunicarea facuta de D- nu1 ing. Elisei Taqa - redactor sef al Redaqiei revistei "Rombnia apicolF, cu privire la: "Cele ma1 importante cdrfi apicole romdnegti apgrute in sec. XiX", precum si precizarile facute asupra unor materiale expuse ce compohau in!elesuri diferite.

Distinsul profesor de istorie din Bacau Dr. loan Ciuta, cu perseverenta si Comprehensivitatea ce-l caracterizeaza, ne-a infalisat, in cuvinte pline de har d8scalesc: "fndeletniclrl epicole in Moldova Evului Mediu, cu privire special6 asupra Bacdului (sec.XIV-Wln)". D-nui ing. Dan Bucur - filiala A.C.A. Bacau, a sus!inut cu mult aplomb - grafic cornunicarea cu privire la "Perfecfionarea centrifugii pentru extras cqam din fagurii de alblne', lucrare ce a stbrnit mult interes din partea apicultorilor participanii la simpozion. Doua materiale docurnentare de mare interes au fost prezentate de Prof.lng. Octav Vitcu, de la , Scoala Nr. 1 din Ibanesti-Botosani,referitor'la: "Istoriculflrulul de mfitase naturald" si "Cregterea albinelor in fosta cepffaM a Moldovei". Intr-un stil retrologic si-a prezenta comunicarea secretarul filiatei A.C.A. Bacau D-nu1 ing. Dan Tilici, care a Fmpartasit auditoriului: "fn~ulfirea Intenslvi a femiliilor de aibine: procedeu ce a suscitat mult interes pe linia ext~nder!i patr'imoniulur apicol rombnesc. Despre "Tradifll 9 1 perspective in aplcultura b6n21feak6" s-8 referii comunicarea

De un interes deosebit s-au bucurat comunicarile susiinute, cu lux de detalii, de catre D-nut Prof. Costache Palu, privind: 11 'Produsele apkole in relatlile turco-romine in Evul Mediu" (comunicare publicata in acest .: numar a 1 revistei); 21 "Noi contribufii privind terminorogia apkoii5" si 3/ "Preocuparee , producitorulul eplcol pentru calltetea produselor stupului in anumite etape seu epoci din Evul Mediu".

sus!inuta de autorul acestor relatari, lucrare ce a infa?isat evolu!ia apiculturii romdnesti din ultima jumatate de secol, involu!ia stuparitului post-revolu!ionar, cat si factorii de revenire a apicunurii la prosperjtatea pe care toti o dorim. D-na Cornelia Popescu, de la Directia Generala a Arhivelor Statului, a prezehtat o eomunicare temeinic documentata: "Din fstoria apiculturii", lucrare ce a confirmat existeqa, in anumite epoci, a inva!amdntul.ui apicol ca obiect de studiu in reieaua inva!c%rndntului liceal si superior, precum si necesitatea arondarii de terenuri agricole pentru amplasarea de stupini.
'

Un subiect interesant din cresterii albinelor asupra agro-alimentare, a constituit prezentata de Mariana Aftenie de de 8Biologie Umana-Ploiesti,

activitatea produc!iei lucrarea la Muzeul intitulata:

"Polenizarea plantelor cultivate, cu albine sllbafice din famllia Megachilldae", sco!dnd

in eviden!a interdependenja dintre albina salbatica si cea semi-domestics, melifera.

i
r

'~redipii ale apicultuffi h judeful Nearnf",s a intltulht comunicarea suqinuta de prof. Gheorghe Radu, de la Filiala Arhivelor Statului din Piatra Neamt, care a scos in wide@: posesiunile de

prieci din zona; darile m~nilstirqti,precum si produqiile oQinute per stup.

Tot despre polenizatori a sustinut comunicarea si D-na Aristita Duma, d e la Muzeul de Stiintele Naturii-Bacau, prezentata sub titlul: "Principalele grupuri de polenizatori din judetul Baciu", lucrare pentru a carei documentare grafica ne-a oferit 'ca expozeu intreg materialul ce constituie zestrea Muzeului de stiinte naturale Bacau, obiectiv ce, la inchiderea lucrarilor secjiunii, a fost vizitat de colectivul secliunii apicuttura al simpozionului.
(Continuarea in numarul urmator a 1 revister)

, ,

* . , .,
,!I

>.

< !, ,. .

. . .
.

j::.;
,

I I P ~ N T RGALBENUS UTEN USCAT SE RECOMANDA MASCA DE, DE OU, MIERE SI ULEI .I

' \

: . 1.' 1
z
I;
' j

,
:

;;;;,!
!ir
I,. '

-.
:

'L,!, ;
?I

'

I I

*Mastile cosmetice reprezinta un tratament activ, cu efecte imediate asupra stimularii circulaliei in vasele sanguine: ddnd !esuturilor aspectul d e prospe!ime, in urma aplicarii lor se produce Q scadere a secreliei glandelor sudoripare si sebacee, se inchid porii; se inbeparteaza celulele moarte *i se atenueaza' ridurile. Pentru ca sa atinge!i scopul dorit, vom alege masca ce se potrlveste tipului de ten, pe care o vom Cntinde pe fa!a bine cura!ata si vom ramdne relaxate timp de 20-30de minute, deoarece fiecare miscare a ~ i e l iDoate i atenua efectul 'dorit. Ma&le caideiau reci se aplica folosind pensula. Pentru a mari capacitatea de asimildre a' pielii Pnainte de aplicarea mastilor intindem pe fafa 2-3 comprese c8ldu!e cu infuzie de musejel sau nalba, pe care le menlinem 10-15 minute, paqile din

~. ' juiul ochilor se lasa libere. pleoapele ungdndu-se cu crema hranitoare. Dupa aplicarea mastii, p e ochi se pun tampoane de vatti Cmbibate du ulei de masline sau musetel pentru a preveni intinderea pielii, inlaturarea mastii se face cu i n tarpon de vata imbibat cu apg calda, fara a freca. Dupa indepartarea completa a rnastii.aplicamo compresacu apa rece.

Masti pentru ten uscat: .I. Compozi;ie. 1 galbenus de ou, 5 g

miere de alblnej 5 g ulei. Se PrePara amestecand galbenusul de OU CU 'mierea si uleiul.

OANA G R O Z U T ~
(Din cotidianul "Evenimentul nitei', sepfembrie,1994~ pag. 7 ,
13