AVOCATUL POPORULUI

Studiu privind institutia Avocatului Poporului in dreptul roman

Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creeata, aparuta dupa Revolutia romana din Decembrie 1989. In anul 1991, Adunarea Constitutionala a votat Constitutia Romaniei, marcandu-se astfel [...] trecerea Romaniei spre un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului reprezinta valori supreme si sunt garantate1. La 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din20.03.1997. Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. Sediul acestei institutii este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i revin conform legii. Institutia Avocatul Poporului este autoritatea publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, in conditiile legii. Avocatul Poporului nu poate fi obligat de nimeni sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale. Activitatrea Avocatului Poporului, a adjunctilor sai si salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter public. Avocatul Poporului poate decide asupra caracterului confidential al activitatii sale. Anual sau la cerere, in sedinta comuna a celor doua Ccmere ale Parlamentului, Avocatul Poporului prezinta rapoarte care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la activitatea institutiei Avocatului Poporului sau poate contine recomandari cu privire la modificarea legislatiei sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor di libertatilor cetatenilor. Rapoartele anuale se dau publicitatii. Avocatul Poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani, mandatul sau fiind reinoit o singura data.

Prof. Univ. Dr. Ioan MURARU, Prezantarea generala a institutiei AVOCATUL POPORULUI

Propunerile de candidati sunt facute de Biroul permanent al Senatului la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua camere ale Parlamentului. Numirea Avoctului Poporului se face cu votul majoritatii senatorilor. Mandatul incepe cu data numiri de catre Senat si dureaza pana la instalarea noului Avocat al Poporului. Avocatul Poporului depune juramantul, inaintea inceperii mandatului, in fata celor doua camere ale Parlamentului, refuzul depunerii juramantului impiedicand intrarea in functie a Avocatului Poporului si ducand la deschiderea procedurii pentru o noua numire in functie. Mandatul Avocatului Poporului inceteaza, inainte de termen, in urmatoarele cazuri: a) in caz de demisie; b) revocare din functie; c) incompatibilitate cu alte functii publice sau private; d) imposibilitatea de a-si indeplini atributiie mai mult de 90 de zile, constatate prin examen medical de specialitate; e) in caz de deces. Revocarea din functie a Avocatului Poporului, ca urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, cu votul majoritatii senatorilor. Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de indeplinire a functiei sau decesul se constata de catre Biroul permanent al Senatului in cel mult10 zile de la aparitia cauzei care determina incetarea mandatului. In exercitarea atributiilor sale Avocatul Poporului este asistat de doi adjuncti care asigura coordonarea atributiilor institutiei Avocatul Poporului pe domenii de activitate, potrivit regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului si care sunt numiti de catre acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului. Aceasta numire se publica in Monitorul Oficial.

Adjunctii Avocatului Poporului indeplinesc, in ordinea stabilita de acesta, atributiile acestuia in caz de imposibilitate temporara a exercitarii functiei. In timpul exercitarii functei Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot fi membrii ai unui partid politic si nu pot indeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Institutia Avocatul Poporului isi desfasoara activitatea prin intermediul: a) Departamentului privind protectia drepturilor civile si politice si Directia pentru protectia drepturilor omului; b) Departamentului privind protectia drepturilor sociale, economice si culturale si Directia pentru protectia drepturilor copilului si a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal; c) Secretarul General al institutiei care este numit prin ordin al Avocatului Poporului si asigura continuitatea conducerii, stabilitatea functionarii institutiei si realizarea legaturilor functionale in cadrul acesteia d) Birourile teritoriale. Personalul institutiei este format din functionari publici si din personal incadrat cu contract individual de munca. Institutia Avocatul Poporului are buget propriu care face parte integranta din bugetul de stat.

Vezi Anexa nr. 1

Avocatul poporului are urmatoarele atributii:1 a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatului Poporului; b) primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor sau libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestei cereri; c) urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubelor; d) exercita atributiile legale ca autoritate de supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter personal si poate delega aceste atributii unor persoane din cadrul institutiei; e) semneaza rapoartele, recomandarile, raspunsurile la interpelari precum si orice alte acte necesare bunei desfasurari a activitatii institutiei; f) poate emite puncte de vedere daca este consultat de initiatorii proiectelor de legi si ordonantelor, care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile persoanelor fizice, prevazute de Constitutie , de pacte si celelalte tratate internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte; g) sesizeaza Curtea Constitutionala de obiectii de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele; h) sesizeaza Curtea Constitutionala de exceptii de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele; i) formuleaza puncte de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor, care se refera la drepturile si libertatile cetetenilor, la solicitarea Curtii Constitutionale; j) reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu presoanele fizice si juridice; k) prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora;

Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei AVOCATUL POPORULUI

l) poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce ii revin potrivit legii; m) exercita functia de ordonator principal de credite; n) angajeaza salariatii institutiei Avocatului Poporului si exercita dreptul de autoritate disciplinara asupra acestora; o) indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului. Sunt supuse petitionarii actele administrative ale autoritatilor administratiei publice, prin care s-au incalcat drepturile si libertatile persoanelor fizice. Legea include in categoria actelor administrative care fac obiectul Avocatului Poporului si actele regiilor autonome. Suntasiilate actelor administrative tacerea organelor publice si emiterea tardiva a actelor. Urmatoarele cereri privind: actele emise de Camera Deputatilor, Senat, Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, actele Presedintelui Romaniei, actele Guvernului, actele Curtii Constitutionale, actele Presedintelui Consiliului Legislativ, actele autoritatii judecatoresti,

nu fac obiectul activitatii Avocatului Poporului. Orice persoana fizica, fara deosebire de cetatenie, varsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase, se poate adresa cu petitie avocatului poporului. Declansarea procedurii se face: prin cerere; sesizare din oficiu.

Cererea semnata de petitionar si depuse personal sau prin reprezentant legal, trebuie sa contina: informatii complete referitoare la datele de identificare ale persoanei lezare; date despre vatamarile produse (drepturile si libertatile incalcate, fapte invocate, descrierea lor); autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza; dovada intarzierii sau refuzul administratiei publice de a solutiona cererea, potrivit legii, in termenul prevazut; mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul instantei judecatoresti sau daca a format obiectul unei judecati; precizarea autoritatilor publice care au fost sesizate anterior; orice alte acte care o pot sustine. cand nu intra in obiectul de activitate al avocatului poporului; anonimele sau cererile facute in numele altei persoane, fara acordul acesteia; cand sunt adresate mai tarziu de un an de la data la care aceste incalcari s-au produs ori de la data la care persoana in cauza a luat cunostiinta de ele. [...] Avocatul Poporului este o valorificare, la realitatile romanesti, a institutiei ombudsman-ului si exprima cel mai clar tendinta de racordare a Romaniei la valorile si exigentele umane si juridice vest-europene.In ciuda multor dificultati Avocatul Poporului se impune in societatea romaneasca, fiind receptat de cetateni ca o institutie a sperantei, o institutie careia i se adreseaza frecvent si in care au tot mai multa incredere[...].1 In prezent institutia Avocatul Poporului este condusa de Prof. Univ. Dr. Ioan Muraru, seful catedrei de Drept Public a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti.

Exista si situatii in care cererile nu pot fi luate in considerare:

Prof. Univ. Dr. Ioan MURARU, Prezantarea generala a institutiei AVOCATUL POPORULUI

Cu ce probleme ma pot adresa Avocatului Poporului?

Te poti adresa Avocatului Poporului cu probleme legate de actele sau faptele administrative ale autoritatilor publice locale prin care ti-au fost incalcate drepturile si libertatile tale ca persoana fizica. Nota: Legea include in categoria actelor administrative care fac obiectul activitatii Avocatului Poporului si pe cele ale regiilor autonome). De asemenea, sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor. NU fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind:

actele emise de Camera Deputatilor, Senat, Parlament; actele si faptele deputatilor si senatorilor; actele si faptele Presedintelui Romaniei; actele si faptele Guvernului; actele si faptele Curtii Constitutionale; actele si faptele Presedintelui Consiliului Legislativ; actele si faptele autoritatii judecatoresti.

Conditii pentru primirea si examinarea cererii

Cererile adresate Avocatului Poporului trebuie:

sa fie formulate in scris si poate fi transmise prin posta, inclusiv cea electronica, fax ori poate fi depuse personal sau prin mandatar (caruia i se vor solicita in mod obligatoriu datele de identificare) la sediul institutiei sau la sediul birourilor teritoriale, cu prilejul audientelor sau la registratura; Nota: pentru motive temeinice, la solicitare, ti se poate incuviinta sa iti prezinti oral sau prin serviciul dispecerat cererea, care va fi consemnata de catre personalul desemnat in acest scop, pe formulare tip; sa fie semnata de petitionar trebuie sa contina: - informatii complete referitoare la datele de identificare ale persoanei lezate in drepturile si libertatile cetatenesti (nume, prenume, domiciliu); - date despre vatamarile produse (drepturile si libertatile incalcate, fapte invocate, descrierea lor); - autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza; - dovada intarzierii sau refuzului administratiei publice de a solutiona cererea, potrivit legii, in termenul prevazut; - mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti sau daca a format obiectul unei judecati; - precizarea autoritatilor publice care au fost sesizate anterior; - se anexeaza orice acte care pot sustine cererea; 8

In ce situatie cererile NU vor fi luate in considerare?

Urmatoarele categorii de cereri nu vor fi luate in considerare

cererile care nu sunt de competenta Avocatului Poporului; anonimele (nu se inregistreaza) sau cele facute in numele altei persoane fara acordul acesteia; cererile adresate mai tarziu de un an de la data la care aceste incalcari s-au produs ori de la data la care persoana in cauza a luat cunostinta de ele; cererile vadit nefondate

Cum lucreaza Avocatul Poporului?

Pentru solutionarea cererilor, Avocatul poporului poate sa apeleze la oricare dintre urmatoarele masuri:

Anchete. Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii cererii. Recomandari. In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandari care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc. Prin recomandarile emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Rapoarte speciale. In cazul in care Avocatul Poporului constata, cu prilejul cercetarilor intreprinse, lacune in legislatie sau cazuri grave de coruptie, ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, continand cele constatate, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, primuluiministru. Dispecerat. La sediul institutiei Avocatul Poporului functioneaza un dispecerat (telefon 312.71.34) la care cetatenii pot suna zilnic, intre orele 10.00-14.00. In afara acestor ore, sesizarile sunt inregistrate pe robot. Audiente. Sunt asigurate de personalul de specialitate al institutiei. De asemenea, cetatenii pot fi primiti in audienta de catre Avocatul Poporului si de adjunctii acestuia, in conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, republicat:

Care sunt costurile?

Cererea adresata Avocatului Poporului este scutita de taxa de timbru.

Cum contactez Avocatul Poporului?

Sediul institutiei Avocatul Poporului Strada Eugeniu Carada nr. 3, sector 3, Bucuresti este in:

CAPITOLUL.VII Dispoziii tranzitorii i finale Art. 36. - (1) Instituia Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integrant din bugetul de stat. Prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispoziia Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare. (2) Proiectul de buget se aprob, cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor Publice, de Avocatul Poporului i se nainteaz Guvernului pentru a fi inclus distinct n proiectul bugetului de stat supus legiferrii. Obieciile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezint Parlamentului pentru soluionare. (3) Funcia de Avocat al Poporului este asimilat cu funcia de ministru. Funcia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilat cu funcia de ef de departament, iar funciile de conducere i de execuie de specialitate sunt asimilate cu cele din aparatul Parlamentului. (4) n termen de 30 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, a prezentei legi Guvernul i Consiliul General al Municipiului Bucureti vor pune la dispoziie instituiei Avocatul Poporului localul necesar funcionrii acesteia. Art. 37. - n situaia n care n funcia de Avocat al Poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie. Art. 38. - Regulamentul de organizare i funcionare a instituiei Avocatul Poporului se aprob de ctre birourile permanente ale Camerei Deputailor i Senatului, la propunerea Avocatului Poporului.

10

BIBLIOGRAFIE 1. Drept constitutional si Institutii politice, vol.II, IOAN MURARU, ed. Actami, Bucuresti 1995 2. Constitutia Romaniei, cap. IV 3. Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, M.O. nr. 48/20.03.1997 4. Legea 125/1998 privind completarea art.33 din Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, M.O. nr. 229/24.06.1995 5. Legea nr. 181/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea 6. Internet si functionarea institutiei Avocatul Poporului, M.O. nr. 268/22.04.2002

11