Aparatul digestiv

este alcatuit din organe la nivelul carora se realizeaza digestia alimentelor si ulterior absorbtia lor; la nivelul ultimului segment al tubului digestiv,rectul,se realizeaza eliminarea resturilor neabsorbite prin actul defecatiei.

1.Cavitatea bucala reprezinta primul segment al tubului digestiv,fiind o cavitate

virtuala cand gura este inchisa si reala cand gura este deschisa. Este impartita de arcadele alveolo-gingivo-dentare in 2 parti: vestibulul si cavitatea bucala propriu-zisa. Vestibulul-spatiu in forma de potcoava,care comunica cu cavitatea bucala propriu-zisa prin spatiile interdentare si prin spatial retromolar. Cavitatea bucala propriu zisa- este delimitata inainte si pe laturi de aradele alveologingivo-dentare,in sus de bolta palatina, care o separa de fosele nazale, in jos de planseul bucal pe care se afla corpul limbii si glanda sublinguala. -Peretii cavitatii bucale sunt vascularizati de ramuri provenite din artera carotida externa. -Sagele venos ajunge in vena jugulara interna. -Interventia senzitiva este asigurata de ramuri din nervul trigemen.

2.Limba-organ musculo-membranos mobil. Are un rol important in masticatie si

deglutitie(inghitire), in vorbirea articulate, in supt si ca organ de simt(datorita prezentei, la nivelul limbii, a papilelor gustative). Limba prezita un corp(situat in cavitatea bucala) si o radacina(spre faringe).In structura limbii intra un schelet osteofibros,muschi striati si o mucoasa. La exterior,limba este alcatuita de mucoasa linguala,care se continua cu mucoasa bucala,avand in structura ei un epiteliu pluristratificat.pavimentos, necheratinizat.Pe fata superioara a limbii sip e marginile ei sunt situate papilele lingual,care ii ofera un aspect catifelat. Clasificarea papilelor linguale:

-caliciforme(circumvalate): formeaza V-ul lingual cu deschiderea spre inainte si sunt in numar de 7-11.Fiecare dintre aceste papile prezinta, in centru, o ridicatura central,inconjurata de un sant circular in care se gasesc numerosi muguri gustativi. -foliate: sunt localizate de-a lungul portiunilor posterioare ale marginilor limbii.Au forma unor foi de carte,reprezentant 8-10 pliuri mucoaase,dispense perpendicular -fungiforme: au forma asemanatoare unor ciuperci si sunt dispune inaintea V -ului lingual Toate aceste 3 catecorii d epapile au in structura muguri gustative. -filiforme: formatiuni conice, cu rafrul ramificat, situate pe fata dorsal a limbii sip e marginile ei. Neavand muguri gustative, au rol mecanic.

Sangele venor ajunge la vena jugulara interna. Inervatia muschilor limbii este asigurata de nervul hipoglos si de nervul glosofaringian. Inervatia senzoriala gustativa este asigurata de nervii VII(facial, corpul limbii), IX(glosofaringian,radacina limbii), X(vag, baza radacinii limbii), iar interventia senzitiva(durere, tact, temperatura) de nervul trigemen pentru corpul limbii, glosofaringian pentru radacina limbii si vag pentru baza radacinii limbii.

3.Dintii-organe dura ale aparatului masticator, avand rol si in vorbirea articulata.

La om exista 2 dentitii, una temporala denumita popular dentitia de lapte, care numara 20 de dinti, si alta permanenta, numarand 32 de dinti. Dentitia temporal incepe sa apara dupa 6-8 luni si este complete in jurul varstei de 2-3 ani. Dentitia permanenta apare intre 6 si 13 ani, exceptand maseaua III(maseaua de minte) care apare mai tarziu(18-22 de ani) sau deloc. Structura Toti dintii, indifferent d eforma lor, sunt alcatuiti din coroana, col si radacina. Coroana este de culoare alba si depaseste alveola dentara,fiind vizibila in cavitatea bucala. Radacina este inclusa in alveola si poate fi: -unica: la incisive, canini si premolari -dubla: la molari

-tripla: -||Colul este regiunea mai ingusta, situata intre radacina si coroana. La exteriorul dintelui se gaseste un tesut calcificat, denumit dentina, de culoare alba.La nivelul coroanei, dentina este dublata de un tesut dur, smaltul, iar la nivelu radacinii de cement. Smaltul este cea mai dura structura a dintelui si are in compozitia sa fosfat de Ca, de Mg, floruri de Na si K. Cementul dur este de natura osoasa si face parte din mijloacele de sustinere ale dintelui. Vascularizatia dintilor este asigurata de arterele alveolare, Sangele venos ajunge la vena maxilara. Inervatia dintilor este asigurata de n. trigemen(pentru dintii superior n. maxilar si pentru dintii inferiori n.mandibular).

4.Faringele-conduct musculo-membranos, dispus de la baza cranuilui pana la intalnirea cu

esofagul in dreptul vertebrei C8.Are forma unu jgheab deschis anterior, care se ingusteaza de sus in jos, cu lungimea de 15 cm. Cavitatea faringelui este divizata in 3 etaje: NASOFARINGELE Baza craniului. La acest nevel de afla amigdana faringiana. Valul palatin. BUCOFARINGELE Valul palatin. LARINGOFARINGELE COrespunde planului orizontal care trece prin hyoid si corespunde cu bucofaringele. Se continua cu esofagul.

Peretele superior

Peretele inferior Peretii laterali

Amigdala tubara

Perentele Comunica cu fosele nazale anterior prin 2 orificii numite coane. Peretrele posterior Corespunde coroanei vertebrale

Plan orizontal dus prin osul hyoid.Comunica cu laringofaringele. Corespund celor 2 arcuri(anterios si ala posterior)ale valului palatin, intre care se afla amingdala palatine. Comunica cu cavitatea bucala prin istmul gatului. Corespunde coroanei vertebrale

Corespund santurilor lariongofaringiene.

Comunica cu laringele prin aditus laringis(intrarea in laringe) Corespunde coroanei vertebrale

Structura- In structura faringelui se afla o aponevroza intrafaringiana, muschi si o mucoasa.La exterior este acoperit de adventitia faringelui formata din tesut conjunctiv lax. Vascularizatia faringelui este realizata de ramuri din artida carotida externa. Sangele venos este drenat in vena jugulara interna. Inervatia senzitiva si motorize este asigurata d enervul glosofaringian, dar si de nervul vag.

5.Esofagul- este un canal musculo-membranos prin care blolul alimnetar trece din laringe
spre stomac. In traiectul sau strabate regunea cervicala,toracala,diafragma ajunge in abdomen, terminandu-se in stomac.Lungimea sa este de 25 cm. Structura- De la suprafata spre interior distingem 4 straturi:

-Adventitia: este o tunica conjunctiva care se continua in sus cu adeventitia faringelui -Tunica musculara:este formata dintr-un strat de fibre longitudinale la exterior si un strat de fibre circulare la interior. -Tunica submucoasa: este bune dezvoltata la nivelul esofacului si contine glande esofagiene de tip acionos, ce secreta mucus care usureaza inaintarea bolului alimenetar. -Tunica mucoasa: are culoare albicioasa si prezinta cute longitudinale care se sterg prin distensia esofagului, cauzata de trecerea bolului alimnetar. Vascularizatia este asigurata de arterele esofagului ce provin din a. tiroidiene, aorta, diagragmatice si a. gastric stanga. Sangele venos al esofagului abdominal se varsa in v. porta,al esofagului toracic in sistemul azygos,iar al esofagului cervical in vena jugulara. Nervii provin din simpatico si parasimpatic, formand un plex in stratul muscular si un altul in strattul submucos.

6.Stomacul- se prezinta ca o portiune dilatata a tubului digestiv si este situat intre splina si
ficat.In strare de umplere are 25 cm, iar gol 18 cm.Capacitatea sa este de 1300-1500 cm3. Stomacul are forma unui J, cu o portiune verticala mai lunga si cu una orizontala mai scurta. Are 2 fete(anterioara,posterioara), 2 margini denumite curburi(curbura mare la stanga, convexa si cea mica la dreapta, concave) si 2 orificii(cardia si pilorul).Cele 2 fete ale stomacului sunt alacatuite de peritoneu,care, ajuns la nivelul curburilor, se felecta pe organele vecine, formand ligamente. Orificul cardia, prin care stomacul comunica cu esofagul,este pe flancul strang al vertebrei T11.Orificiul pilor,prin care stomacul comunica cu duodenul, se afla in dreptul flancului drept al vertebrei L1.Este prezacut cu sfincterul piloric. Cand stomacul este umplut,pilorul coboara si se deplaseaza spre dreapta.Sfincterul piloric are consistent dura la palpare. Stomacul poate fi impartit in 2 parti, una verticala si cealalta orizontala. Portiunea verticala are la randul sau 2 parti:fundul stomacului,care contine punga cu aer a stomacului,si corpul stomacului.Portiunea orizontala are si ea o zona mai dilatata,care contine corpul stomacului numita antrul piloric, si alta care se continua cu duodenul, denumita canal piloric. La interior, stomacul prezinta numeroase plici ale mucoasei.

Vascularizitia mucoasei este realizata de toate cele 3 ramuri ale trunchiului celiac: a. hepatica, gastric stanga si splenica. Sangele venor ajunge in vena porta. Inervatia este asigurata de plexul gastric, format din fibre simpatico si parasimpatice.Fibrele nervoase formeaza in peretele stomacului plexul mienteric si plexul submucos.

7.Intestinul subtire- este portiunea din tubul digestive cuprinsa intre stomac si
intestinul gros.In functie de mobilitatea sa, intestiunul subtire are portiune fixa,numita duoden,si una mai lunga si mai mobila, numita jejuno-ileo.Lunginea intestinului subtire este de 4-6 m, car calibrul de 4 cm la nevelul duodenului si de 2-3 cm la nivelul jejuno-ileonului. Duodenul -este prima portiune a intestinului subtire si are forma de potcoava. -are o lungine de 25 cm -i se descriu 4 portiuni: -portiunea superioara(intre pilor si vezica biliara) -portiunea descendenta(intre vezica biliara si polul inferior al rinichiului drept) -portiunea transversala(de la polul inferior al rinichiului drept pana la flancul stang al coloanei vertebrale) -portiunea ascendenta(continua portiunea transversala si sfarseste la flexura duodenojejunala). Vascularizatia duodenului este data de ramuri duodeno-pancreatice din artera gastroduodenala si din artera mezenterica superioara. Sangele venos ajunge in vena porta. Inervatia este asigurata de fibre simpatico si parasimpatice provenite din plexul celiac. Jejuno-ileonul -este portiunea mobile a intestinului subtire si de intinde intre flexura duo-denojejunala si orificiul ileo-cecal -descrie 14-16 flexuozitati in forma de U numite anse intestinale

Vascularizatia jejuno-ileonului este asigurata de ramuri care provin din artera mezenterica superioara. Sangele venos este colectat de vena mezenterica superioara. Inervatia jejuno-ileonului este vegitativa, asigurata de plexul mesenteric superior desprins din plexul celiac.

8.Intestinul gros- continua jejuno-ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal.

Lungimea sa este de 1.50 m,calibrul diminuandu-de se la cec spre anus. Este subimpartit in cec, colon si rect. Cecul ester pima portiune a intestinului gros si are forma unui sac.Apendicele vermicular este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat in organ limfoid.Are lungime de 7-8 cm si un calibru de 5-8 mm, forma de tub cilindric si de obicei este dispus medial fata de cec. Colonul se imparte in 4 portiuni: -ascendent -transvers -descendent -sigmoid Rectul incepe la nivelul vertebrei S3 si se sfarseste la nivelul orificului anal.Na nivelul lui se gasesc mai multe curburi , unele in plan frontal care nu sunt foarte evidente. Rectul prezinta 2 segmente: ampula rectala si canal anal.

Cecul si apendicele vermiform

 Fiziologie
Digestia este totalitatea tranformarilor pe care le sufera alimentele pana ajung la forma chimica in care pot fi assimilate de organism. Majoritatea alimentelor, asa cum se gasesc in mediul extern, nu pot fi absorbite in organism,deci nici transportate la tesuturi, cu atat mai mult nu pot fi asimilate.Ele sunt substante straine organismului,chiar daca se gansesc in strare apoasa si sunt injectate in corp, ele se elimina. Digestia are loc la nivelul tubului digestiv si consta in: -tranfsormari mecanice -transformari fizice -transformari chimice, in care, prin hidroliza, moleculele complexe ale substantelor alimentare sunt simplificate pana in gradul de la care ele pot fi absorbite in organism; Transformarile chimice reprezinta adevarata digestie, celelalte fiind doar acte pregatitoare. Cu materialul prezentat sub aceasta forma,tesuturile isi pot sintetiza substanta proprie si satisface nevoile energetic. Alimentele simple reprezinte substante bine individualizate din punct de vedere chimic. subst. anorganice: apa, oxigenul, sarurile minerale subst organice: glucide, lipide, protide, factori accesorii

Substantele alimentare sunt amestecuri de alimente simple,asa cum se gasesc ele in natura(ex:Frunze, seminte, muschi, organe, lapte, oua etc). Tubul digestiv este sediul fenomenelor de digestive si absorbtie. El de intinge de la orificiul bucal pana la cel anal,unde suprafata lui se continua cu suprafata externa a corpului. De aceea, din punct de vedere fiziologic, continutul acestui tub este exterior organismului. Dezvoltarea tubului digestiv, ca si a diferitor segmente in parte care intra in alcatuirea acestuia,este in stransa legatura cu tipul de alimentatie al animalului.Elementele anatomice importante pentru functionarea tubului digestive sunt: a) patura muscular prin care se exercita actiunea mecanice asupra alimentelor

b) patura mucoasa care contine glande c) glande anexe: secreta sucurile digestive prin care se exercita actiunea fizica si chimica asupra alimentelor; Actiunea chimica se datoreaza enzimelor care se gasesc in sucurile digestive.Enzimele digestive fac parte din clasa hodrolazelor. Glandele digestive sunt glande exocrine,canalele lor secretoare deschizandu-se in lumenul tubului digestiv. Ele elaboreaza produsul lor de secretie pe seama ,,materiilor prime pe care le iau din sange.

Digestia bucala
La nivelul cavitatii bucale,cat si a altor organe digestive, exista o activitate motorize si una secretorie. Astfel, la nivelui cavitatii bucale au loc urmatoarele procese: Masticatia Prin acest proces,alimentele intruduse in cavitatea bucala sunt taiate si transfomate in fragnete mai mici. Este un reflex involuntar, ce se poate desfasura si sub controlul voluntar. Organele sunt oasele maxilare,mandibulare si dintii(organe pasive), precum si muschii masticatori ai limbii si ai obrajilor(organe active). Rolurile masticatiei 1.Fagmentarea alimentelor, care determina: -facilitarea deglutitiei - cresterea suprafetei de contact intre alimnete si enzime digestive 2.Amestecarea alimnetelor cu produsul de secretie al gandelor salivare, care determina: - initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare, acesta transformandu-se in maltoza; Amilaza salivara(ptialina) ataca prin hidroliza molecula de amidon, scidand-o pana la molecule de maltoza. Aceasta hidroliza se face treptat. Schema transformarii amidonului in maltoza Amidon Amilodextrina

Eritrodextrina Maltoza

Acroodextrina Maltoza Maltoza Izomaltoza

-initierea procesului de digestie a lipidelor sub actiunea lipazei lingual -lubrifierea si inmuierea bolului alimentar 3. Asigurarea contactului cu receptorii gustativi si eliberarea substantelor odorante care vor stimula receptorii olfactivi, aceasta stimulare initiind secretia gastrica. Salivatia-este procesul de secretie al salivei

Saliva este secretata,in principal, de 3 perechi de glande salivare: 1.parotide-(localizate langa unghiul mandibulei) sunt cele mai mari si produc o secretie apoasa 2.sublinguale 3.submandibulare Ultimele 2 secreta o saliva ce contine o cantitate mai mare de proteine, asadar secretia este mai vascoasa.Glande mai mici exista in toata cavitatea bucala:cele lingual secreta lipaza linguala. Compozitia salivei - Zilnic se secreta 800-1500 ml saliva, solutie apoasa ce contine electroliti si porteine. -In general, comparativ cu plasma, saliva este hipotonica, adica contine concentrate mai mare de K si HCO si mai mici de Na Si Cl. -In saliva se gasesc 2 tipuri de proteine: enzime amilaza salivara(ptialina) si lipaza linguala; mucina - glicoproteina ce lubrifeaza alimentele -Contine substante bactericide(lizozim) si unii prdusi de catabolism(uree, acid uric) -Reprezinta o cale de eliminare din organism a unor virusuri Controlul secretiei salivare

Este in totalitate realizat prin refeze ale sistemului nervos vegetativ.Refexele salivare sunt declansate de gandul la alimente, mirosul sau gustul lor.Secretia salivara este influentata de activitatea unor hormoni: ADH, aldosteron. Functiile salivei 1. Protectia mucoasei bucale prin: -racireaalimentelor fierbinti -diluarea eventualului HCl sau a bile ice ar regurgita in cavitatea bucala -indepartarea unor bacterii 2.Digestiv: - saliva incepe procesul de digestive al amidonului si al lipidelor 3.-lubrifierea alimentelor usureaza deglutitia -umectarea mucoasei bucale favorizeaza vorbirea 4.Excretia unor subtante endogene si exogene 5.Elaborarea senzatiei gustative prin dizolvarea substantelor cu gust specific si suprafat receptiva a analizatorului gustative Ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala,alimentele sunt omogenizate,imbibate cu mucus si formeaza boloul alimentar. Deglutitia- Cuprinde totalitatea activitatilor motorii ce asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac. Este un act reflex ce se desfasoara in 3 timpi.

Timpul bucal(voluntar)In monetul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt impinse in mod volunar in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo,procesul deglutitiei devine un act automat si nu mai poate fi oprit Timpul faringian Timpul esofagian

Digestia gastrica

In stomac, alimentele sufera consecinta activitatilor motorii si secretorii ale acestuia,, care produc transformarea bolului alimnetar intr-o pasta omogena,numita chim gastric. Activitatea motorie a stomacului realizeaza 3 functii de baza: -stocarea alimentelor -amestecul alimentelor cu secretiile gastrice -evacuarea continutului gastric in duoden-atuci cand particulele chimului sunt sufficient de mici pentru a strabate sfincterul piloric Retropulsia reprezinta miscarile de dute-vino ale chimului,determinate de propulsia puternica a continutului gastric catre sfincterul piloric inchis si are un rol important in amestecul alimentelor cu secretiile gastrice. Complexul motor migrator incepe in esofag si parcurge intreg tractul gastro-intestinal,la fiecare 60-90 minute in timpul perioadei interdigestive.Are rolul de a indeparta resturile de alimente din stomac. Activitatea secretorie a stomacului Secretiile gastrice continua procesele digestive incepute in vavitatea bucala.Cantitatea secretata zilnic este de aprox. 2l. Fazele secretiei gastrice: -Faza cefalica: se declanseaza la gandul, vederea si gustul sau mirosul alimentelor. -Faza gastrica: se declanseaza la intrarea alimentelor in stomac -faza intestinala: incepe o data cu intratea chimului in duoden Celulele secretorii gastrice se afla la nivelul glandelor gastrice,situate in mucoasa gastrica.Exista 2 tipuri de glande gastrice: 1.Oxintice- localizate la nivelul fundului si corpului gastric si contin 3 tipuri de celule: -parietale: secreta HCl si factor intrinsec(glicoproteina necesara pentru absorbita vitaminei B12) -peptice: secreta pepsinogen -mucoase: secreta mucus Secretia de pepsinogen

Pepsina, forma active a pepsinogenului, este o enzima proteolitica, active in mediul acid, care incepe procesul de digestive al proteinelor.Pepsinogenul este activat de contactul cu HCL sau cu pepsin anterior formata. Labfermentul este secrettat numai la copilul mic,in perioada de alaptare , avand rolul de a coagula laptele, predatindu-l pentru digestia ulterioara. Lipaza gastrica este o enzima lipolitica cu activitate slaba,hidrolizand numai lipidele ingerate sub forma de emulsie, pe care le separa in acizi grasi si glicerina. Mucina este o glicoproteina secretata de celulele mucoase, cu rol in protectia mucoasei gastrice, atat mecanic, cat si chimic.

Digestia la nivelul intestinului subtire

Miscarile de la nivelul intestinului subtire sunt: -contractii de amestec -contractii propulsive Contractiile de amestec-cand o portiune a intestinului subtire este destinsa de chim,intinderea peretilor intestinali determina aparitia in lungul intestinului a unor contractii concentric localizate, separate prin anumite interval. Contractiile propulsive- chimul este propulsat spre orificiul anal cu o viteza de 1cm/s. Rolul valvei ileocecale este de a preveni refluxul continutului colonului in intestinal subtire. Secretia pancreatica Pancreasul contine celule endocrine, exicrine si ductale. 1.Celulele endocrine sunt grupate in insule, secreta direct in circulatia sangvina insulina, glucagon,somatostatina si polipeptidul pancreatic. 2.Celulele exocrine, organizate in acini, produc 4 tipuri de enzime digestive: peptidaze,lipase, amilaze si nucleaze. Acestea sunt raspunzatoare de digestia proteinelor, a lipidelor, glucidelor si acizilor nucleici. Compozitia secretiei pancreatice: 1. Electroliti: HCO se gaseste in cantitate mult mai mare comparativ cu plasma

2. Enzime: 3 tipuri majore: - amilaze -lipaze -proteaze Secretia biliara Bila este necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru excretia unor substante insolubile in apa cum sunt colesterolul si bilirubina.Este secretata continuusi depozitata in vezica biliara in timpul perioadelor interdigestive. Compozitia bilei: 1.Acizi biliari- primari si secundari. A. secundari de formeaza din cei primari sub actiunea bacteriilor intestinale 2.Pigmenti biliari-bilirubina si biliverdina ii confera bilei culoarea sa galbena 3.Fosfolipide- intra in alcatuirea miceliilor 4.Colesterol 5.Electroliti Secretiile intestinului subtire Contin: -Mucus -Enzime asociate cu microvilii celulelor epiteliale intestinale:peptidaze, dizaharaze(maltaza, izomaltaza, zaharaza si lactaza) si lipaza.Ele isi exercita rolurile in timpul prcesului de absorbtie intestinala; -Apa si electroliti secretati de celulele epiteliale intestinale. Cea mai mare parte a secretiei intestinale este declansata de prezenta chimului, mai exact ea fiind direct proportional cu volumul chimului. Absorbtia intestinala se realizeaza prin mai multe mecanisme, in functie de substanta absorbita. Glucidele- Cele 3 glucide majore sunt: sucroza, lactoza(dizaharide) si polizaharidul amidon(sub forma de amilopepcina sau de amiloza).

-pentru a fi absorbite din tractul gastrointestinal, glucidele sunt digerate pana la stadiul de monozaharide. -digestia amidonului, inceputa in cav. Bucala sub actiunea amilazei salivare, are loc in cea mai mare parte in intestinal subtire, sub actiunea amilazei pancreatice(degradeaza glucidele pana la stadiul de oligozaharide) si sub actiunea dizaharidelor(maltaza, sucraza, lactaza)(transforma oligozaharidele in monozaharide). Produsii finali ai digestiei glucidelor sunt: fructoza, glucoza, galactoza. Proteinele ajunse in intestine provin din 2 surse: -endogene: sunt proteine secretorii si component proteice ale celulelor descuamate -exogena: proteinele din dieta Pentru a fi absorbite, proteinele sunt transformate in polipeptide mici si aminoacizi. Lipidele se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuzie pasiva. Pentru a putea fi absorbite, ele trebuie sa fie solubile in apa,iar pentru solubilizarea lor sunt necesare sarurile biliare.Inainte de a fi diderate, lipidele trebuie emulsionate(transformate in picaturi cu diametrul sub 1 micron) de catre acizii biliari si lecitina. Produsii digestiei lipidice sunt: monogliceridele, colesterolul. Apa , la nivelul intestinului subtire, se absoarbe pasiv,izoosmotic, ca urmare a gradientului osmotic creat prin absorbtia electrolitilor si a subst nutritive.

Digestia la nivelul intestinului gros

Rolurile principale ale colonului sunt: - absorbtia apei si a electrolitilor -depozitarea materiilor fecale pana la eliminarea lor Datorita acestor roluri, miscarile de la nivelului colonului sunt lente si sunt de 2 tipuri: de amestec(haustratiile) si propulsive(in masa). Miscarile de amestec reprezinta contractii combinate ale musculaturii circulare si longitudinal a colonului, determinand proiectia in afara a zonelor nestimulate ale peretului colic, sub forma unor saci, denumiti haustre.

Miscarile propulsive rezulta in principal prin contractii haustrale in directie anala si miscari in masa DEFECATIA Defecatia reprezinta procesul de eliminare a materiilor fecale prin intestine. Miscarile in masa propulseaza fecalele in rect,initiind senzatia de defecatie.