Suport Curs - Afaceri În Medii Instabile

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014
Note de curs i de seminar AIMI 2013-2014

Prof.dr. Daniela Hincu d_hincu@yahoo.com
Bucureti, 2013
Cuprins
MODULUL 1......................................................................................................................................... 5 Problematic general instabilitate, performan i competitivitate ............................................ 5 Simptome ale instabilitii n mediul economico-social ................................................................. 5 Tem de discuie: Criza resurselor globale ................................................................................ 7 Performan economic competitivitate cretere economic durabil .................................. 8 Tem de discuie: Nivelul productivitii n Romnia ............................................................. 13 Modelul lui Porter ........................................................................................................................... 15 Tem de discuie: Raportul Competitivitii Globale 2013-2014 ........................................... 18 Tem de discuie: Anuarul Competitivitii n lume ............................................................... 20 Tem de discuie: Cercul virtuos/vicios al dezvoltrii ............................................................. 23 Strategia Europa 2020 .................................................................................................................... 24 Tema de discuie: Evaluarea Knowledge Asssessment Methodology (KAM 2012) .............. 26 Evidene statistice pentru Romnia............................................................................................... 31 Tem de discuie: Ipoteza Europei cu mai multe viteze ...................................................... 32 Nivelul i dinamica PIB .................................................................................................................. 32 PIB-ul i nivelul de trai ................................................................................................................... 34 PIB nivel european i indicator de politic economic i social ............................................. 39 Studiu de caz: Costul unitar al muncii ...................................................................................... 40 Tem de discuie: Convergena n distribuia veniturilor ....................................................... 41 Tem de discuie: Schimbare major pentru clasa de mijloc ................................................. 44 Tem de discuie: Averea romnilor a sczut .......................................................................... 46 Romnia este pe ultimul loc n UE ntr-un top al activelor financiare ale populaiei ........... 47 Creativitatea i inovaia, cheia pentru un management eficient ..................................................... 47 Tem de discuie: Poziia Romniei n clasamentele europene privind inovarea ................. 51 Inovaia - o prioritate a Uniunii Europene ....................................................................................... 52 Inovarea n business este o parte foarte important a strategiei de business i o component tot mai critic de meninere a unei marje competitive fa de concuren. .............................. 58 Tem de discuie: Antreprenorii Vorbesc. Barometrul percepiei asupra mediului antreprenorial Romnia 2012 .................................................................................................... 60 Tem de discuie: Inovaia este descurajat de cultura european........................................ 63 Cine genereaz inovaia n companie? .......................................................................................... 64 MODULUL 2....................................................................................................................................... 65
2
O caracterizare a mediului de afaceri ............................................................................................... 65 Europa 2020 n Romnia .................................................................................................................... 65 Tema de discuie: Raportul Doing Business 2013 n viziunea Bncii Mondiale .................... 66 Tem de discuie: Romnia, tot mai integrat n economia global ...................................... 69 Tem de discuie: Index of Economic Freedom ....................................................................... 69 Evidene din realitatea economic Evoluia economic a Europei din T3 2011 pn n T2 2013 .................................................................................................................................................. 71 Tem de discuie: European growth and renewal ................................................................... 72 Tem de discuie: Annual Growth Survey - Analiza anual a creterii (AAC) 2013 ........... 72 Tem de discuie: Raportul Competitivitii UE 2013 ............................................................ 74 Creterea economic n rile UE11 .............................................................................................. 76 Programul de convergen 2013-2016 ........................................................................................... 78 OUTPUT-ul PIB.............................................................................................................................. 78 Romnia n proieciile FMI ............................................................................................................ 79 Schimbarea modelului de cretere economic.............................................................................. 81 Antreprenoriatul soluie de cretere economic........................................................................ 89 Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM)................................................................... 92 Managementul riscului ....................................................................................................................... 96 Riscul n mediul economic i social problematic general ..................................................... 97 Tem de discuie: Infografice ale riscurilor.............................................................................. 99 Teme de discuie: Riscurile omniprezente .............................................................................. 101 Tem de discuie: Lebedele negre ............................................................................................. 104 Riscul de ar ................................................................................................................................. 106 Tem de discuie: De ei depinde dobnda voastr la credite. Cine sunt cei care dau ratingurile Romniei? ....................................................................................................................... 111 Tem de discuie: Moodys critic reformarea ageniilor de rating .................................... 112 COFACE evaluarea riscului de ar ........................................................................................ 113 Indexul Transparency International ....................................................................................... 114 Implicaii n plan economic ale evalurilor de risc de ar ....................................................... 115 Evaluarea la nivel sectorial .......................................................................................................... 116 Tem de discuie: Economi Gri ........................................................................................... 120 Tem de discuie: Falimentul statelor ..................................................................................... 122 MODULUL 3..................................................................................................................................... 125 Concepte importante .................................................................................................................... 125 Tem de discuie: The European Business Cycle Clock ........................................................ 125
3
Managementul crizei ........................................................................................................................ 125 Tem de discuie: Reguli ntr-o lume nou ............................................................................. 130 Managementul situaiilor de criz ............................................................................................... 131 Tema de discuie: Harta crizei-srciei n Romnia .............................................................. 132 Tema de discuie: .............................................................................................................................. 133 Tema de discuie: Un bun manager nu trebuie s piard ocazia unei crize bune ............ 134 Managementul situaiilor de risc ................................................................................................. 135 Tema de discutie:Ce strategii adopta managerii pe timp de criz? ................................... 136 Tema de discuie: Greenspan prezice ca natura uman va da natere altor crize pe viitor .................................................................................................................................................... 136 Tema de discutie: Sfritul economiei raionale ................................................................ 137 Tema de discuie: Modele ale ieirii din criz ........................................................................ 137 Comunicarea de criz ................................................................................................................... 141 MODULUL 4..................................................................................................................................... 145 Managementul schimbrii................................................................................................................ 145 Tema de discuie Schimbarea nseamn supravieuire ..................................................... 145 Managementul conflictelor .............................................................................................................. 157 Bibliografie ........................................................................................................................................ 162 Indicele tabelelor ............................................................................................................................... 164 Indicele figurilor................................................................................................................................ 164
MODULUL 1: : Problematic general instabilitate, performan i competitivitate Concepte asociate

(des)Cretere economic Competitivitate Criza (Dez)Echilibru Hazard Incertitudine Perturbaii Prosperitate Risc Variabilitate Volatilitate Vulnerabilitate
Intrebri i solicitri de comentarii list de sugestii de discuie pentru forumul online

Enumerai criterii de clasificare a factorilor generatori de instabilitate Descriei factori ce se opun creterii instabilitii n economie. Enumerai factori generatori ai instabilitii...(n ordinea importanei) Este tehnologia factor stimulator/inhibitor al instabilitii? Justificai Descriei simptome ale instabilitii. Delimitri conceptuale risc hazard - vulnerabilitate Descriei metoda de evaluare a avansului unei economii bazate pe cunoatere n viziunea KAM (World Bank) Metodologiile de evaluare a competitivitii n viziunea WEF i I MD similariti/diferenieri. Descriei mecanisme de tip competitivitate - cretere economic bunstarea populaiei... Descriei / exemplificai 1-2 cercuri virtuoase n economie. Descriei / exemplificai 1-2 cercuri vicioase n economie. Pe baza datelor statistice, comentai asupra disparitilor regionale la nivelul EU Pe baza datelor statistice, comentai asupra decalajelor de competitivitate al Romniei vs. nivelul EU
Simptome ale instabilitii n mediul economico-social viteze mai mari de desfurare a unor fenomene:
Creterea emisiilor de CO2, Epuizarea la nivel global a resursei de ap (de o anumit calitate) Intensificarea omajului noi segmente ale populaiei afectate major (tinerii absolveni de nvtmnt superior devin vulnerabili!!!) Reducerea ciclurilor de via ale produselor /tehnologiilor /industriilor Ritmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de nrutire a unor condiii de mediu
schimbri/ruperi/inversri de ritm pentru indicatori macroeconomici: indicatori ce exprima creterea economic rate negative de cretere anual a PIB schimbri de tendin (de exemplu, legi de cretere exponenial rata de penetrare a telefoniei
mobile, subierea clasei de mijloc)
dificultatea de a rspunde unor cerine (de ex., generate ridicarea unor standarde de calitate
sau ale unei suprastructuri) Romnia - rate mici de absorbie a fondurilor europene Noi tipuri de riscuri economice, sociale, tehnologice: riscuri cibernetice
instabilitate n dinamic ptr. diveri indicatori, volatilitate, oscilaii, amplitudini mai mari ntre limitele maxime i minime ale unui indicator
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Exemplu: oscilaiile cursului de schimb valutar ptr. Romnia. Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de la Maastricht, de a caror indeplinire depinde adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. Romnia are ca obiectiv intrarea in zona euro in 2014. Potrivit criteriilor de la Maastricht, moneda nationala poate fluctua ntr-o banda de variatie de plus/minus 15%, variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentual maxim fa de media ultimilor doi ani. Incertitudinea genereaz volatilitate de ex., evoluia indicelui BET-FI . Piaa de capital are, prin definiie, un caracter mai volatil dect alte piee (cea de mrfuri) dispersii mari fa de medie ex. exprimarea decalajelor, convergena slab fa de media european Incertitudine n cretere dificultatea de a face previziuni pe termen lung sau
impredictabilitate / complexitate crescut a formelor de desfurare a unor procese de exemplu: manifestarea unor ntrzieri, apariia unor noi modele sociale/de afaceri (in mediu virtual): publicitate online, forumuri ale clientilor, grupuri de lobby, reele sociale, triburi digitale, modele de afceri B2B, C2C, B2P evidenierea unor legturi netradiionale de tip feed-back, formarea de parteneriate inedite etc.; ieirea din tipare tradiionale; Ex: legea Pareto1 sau legea 20/80 - "80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. Mai rmne valabil Legea Pareto n economia digital? Ex: Orae falimentate Ex: superdatele sau big data, braindrain, brain rental Ex: noi forme de munc
ndeprtarea fa de tendine (divergena fa de o zon/regiune); Ex: digital divide, convergen n UE apariia unor noi legi (empirice) legea Moore2, legea randamentelor n cretere pentru resursa
informaional
agravarea unor decalaje n timp/dispariti (regionale, de ex.) extremizarea srciei

severe, excluziune social (vezi Strategia Europa 2020)
transformarea unor probleme economice n fenomene sociale: omaj srcie excluziune social condiionarea unor surse de instabilitate din anumite zone culturale sau sociale n efecte economice negative conflicte religioase/etnice, strmutri masive ale unor populaii, migraii ale lucrtorilor din cauza delocalizrii unor industrii. Metode de analiz Analiza SWOT (Strenght, Weakness, Opportunity, Threat) Analiza SPIN (Situation, Problem, Implication, Need Pay Off) Analiza STEEP (Social, Technological, Economical, Environmental and Political) si STEEPV (Social, Technological, Economical, Environmental, Political and Values) Analiza de impact CIA (Cross-impact analysis), TIA (Trend Impact Analysis) Metode de tip analiz a eficienei/eficacitii (analiza cost-beneficiu, analiza riscbeneficiu, analiza cost-utilitate etc.)
Legea a fost enunta de V. F. Pareto (1848-1923) n legtura cu posesia unor terenuri n proporie de 80% de ctre 20% din cei mai bogai oameni ai timpului; este folosit ca principiu al managementului 20% din personal realizeaz 80% din rezultate, 20% din produsele vndute aduc 80% din cifra de afaceri, etc. 2 Revista Electronics Magazine (1965) a publicat o lucrare a lui G. Moore, n care acesta estim c numrul de circuite integrate se va dubla anual, proces ce va fi nsotit de o reducere pe msura a preurilor. Cunoscut sub denumirea de "Legea lui Moore", aceast observaie a descris dezvoltarea extraordinar a tehnologiei in intreaga lume. Moore i-a revizuit observatia n 1975, pentru a adauga faptul c numrul tranzistorilor inclusi intr-un circuit integrat se dubleaz la aproximativ doi ani. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pe care au fost create microprocesoare de ctre o industrie a semiconductorilor n plin avnt; aceste "creiere ale computerelor", alturi de alte tipuri de circuite integrate, au facut posibil apariia i dezvoltarea PC-ului, a Internetului, a telefoanelor mobile i a jocurilor video. Ca impact economic, n afara acestei observaii cu privire la creterea complexitii circuitelor integrate, "Legea lui Moore" sugereaz i o scdere a costurilor: pe msur ce componentele pe baz de siliciu ctig in performanta, preul lor de producie scade.
6
Raportul de avertisment privind potenialul de criz - early warning

early warning semnal de avertizare - conceptul a fost dezvoltat pentru situaiile de prevenire a conflictelor i de violene pe scar larg. Recent, experiena din sud-estul Europei, mai ales din perspectiva UNDP, a impus lrgirea acestui concept. Crizele din aceast parte a lumii au fost provocate de proasta conducere a unor economii instabile, de incapacitatea statului de a furniza bunuri publice de baz, cum ar fi meninerea ordinii i impunerea legii, de incapacitatea actorilor politici de a mpri echitabil resursele ntre diversele grupuri etnice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza politicile, aceste rapoarte ar trebui s avertizeze asupra erorilor de politici publice i s ofere s oluii de rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea evoluiilor politice, sociale i economice, n special a celor care risc s degenereze n situaii de criz. Extinderea conceptului este justificat i de o alt realitate sud -est european: statele de aici sunt fie prea noi, fie prea slabe, astfel nct n aproape toate aceste ri are loc un proces de redefinire a rolului statului.
Tem de discuie: Criza resurselor globale a venit deja, dei omenirea nu vrea s vad c am depit limitele. Cum va arta lumea peste 40 de ani?
La 40 de ani de la apariia celebrei lucrri Limits to Growth"3, care la vremea respectiv a creat o und de oc n toat lumea, liderii Clubului de la Roma au lansat raportul 2052: urmtorii 40 de ani globali", care traseaz ngrijorrile viitoare. Cum va arta lumea peste 40 de ani? Populaia nu va crete peste opt miliarde, femeile vor fi interesate mai mult de locul de munc dect de a face copii, creterea economic nu va fi de patru ori mai mare, cum cred unii analiti, ci de numai 2,2 ori, iar criza resurselor se va accentua. Toate acestea vor ubrezi sustenabilitatea creter ii economice, arat raportul. Ne poate ajuta capitalismul s schimbm fluxul de investiii? Nu. Capitalismul este fcut s aloce capitalul ctre
cele mai profitabile proiecte, nu ctre ceea ce societatea are nevoie. Capitalismul nu va rezolva aceast 4 problem", a spus Jorgen Randers , n prezentarea raportului actual. Mai mult, consumul total i va
ncetini creterea, el nu va putea fi susinut, iar dumanul cel mare al asigurrii bunstrii va fi viziunea 5 pe termen scurt . Figura 1. Epuizarea resurselor naturale dintr-o privire
considerat cea mai bine vndut carte despre mediul nconjurtor, raportul prezica c, Dac se menin tendinele actuale de cretere ale populaiei mondiale, ale industrializrii, contaminrii ambientale, produciei de alimente i epuizrii resurselor, aceast planet va atinge limitele creterii n urmtorii 100 de ani. Rezultatul cel mai probabil ar fi o scdere subit i incontrolabil att a populaiei ct i a capacitii industriale. (Dennis Meadows, Limitele Creterii, 1972) 4 Randers, J., (2012) 2052: A global forecast for the next forty years, The Future In Practice, The State Of Sustainability Leadership 2012 5 http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/clubul-roma-avertizeaza-criza-resurselor-accentua1_50b9f7da7c42d5a663ad588d/index.html
3
Sursa: revista Business Magazin, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/39/00-poster-2.jpg
Performan economic competitivitate cretere economic durabil n conformitate cu Institutul pentru Dezvoltare Managerial (IMD) de la Lausanne, competitivitatea naional este abilitatea unei ri pentru a crea valoare adugat i astfel, pentru a crete nivelul de bunstare naional prin administrarea activelor i proceselor, prin agresivitate i atractivitate, prin abordri n termeni de globalitate i proximitate, precum i prin integrarea tuturor acestor categorii de probleme ntr-un model economic i social robust. Organizaia Economic pentru Cooperare i Dezvoltare (OECD) definete competitivitatea naional sub forma: gradul la care o naiune poate, n condiiile unei piee libere i a unor condiii corecte de derulare a activitilor economice i comerciale, s produc bunuri i servicii capabile s satisfac cerinele de pe pieele globalizate, n paralel cu meninerea sau extinderea venturilor reale ale populaiei pe termen lung. Competitivitatea se definete ca acel set de instituii, politici i factori care determin nivelul prezent de productivitate al unei ri. Productivitatea determin att nivelul de bunstare al unei economii la un moment dat, ct i potenialul de cretere a acesteia n viitor. Competitivitatea poate fi privit drept rezultant a vitezei, creativitii / unicitii soluiilor, nivelului de ncredere i preului cu care un agent economic / actor social i poate atinge obiectivul. Astfel, cu ct viteza de reacie este mai mare, cu ct soluiile oferite prezint un grad mai nalt de inovare. Odat cu creterea competitivitii mediului de afaceri i a exigenelor clienilor, obiectivele organizaiei se transform din extinderea cotei de pia n creterea profitabilitii i a calitii serviciilor. Diverse alte accepiuni ale termenului de competitivitate vizeaz: nivel redus al costului forei de munc, fiscalitate sczut, deprecierea monedei naionale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente sunt fie rezultante ale unei competitiviti crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltrii competitive, fr a fi factori sau nici mcar condiii
8
necesare. Unele reprezint, chiar, elemente puin dezirabile din punct de vedere competitiv. In accepiunea Uniunii Europene, competitivitatea nseamn, cumulativ, productivitate i avantaj comparativ pe plan internaional. Productivitatea subsumeaz, n fapt, elementele intrinseci ale avantajului comparativ, ns include o gam mai larg de factori; i n viziune comunitar, competitivitatea este determinat de creterea productivitii. Competitivitatea este un concept comparativ care msoar capacitatea i performana unei firme, ale unui sector economic sau ale unei ntregi economii de a vinde i furniza bunuri i servicii pe o anumit pia. Faptul c avuia unei naiuni este condiionat n mare msur de succesul su pe pieele lumii este o ipotez, nu o certitudine. De exemplu, Uniunea European este cel mai mare exportator pe pieele globale, dar rmne mai puin competitiv fa de Statele Unite i Japonia. Creterea economic durabil depinde, din ce n ce mai mult, de capacitatea economiilor regionale de a se schimba i de a inova - este nevoie s se depun mai multe eforturi pentru crearea unui mediu care s ncurajeze inovarea, cercetarea i dezvoltarea (CD). Astfel, promovarea inovrii reprezint un element esenial al Programelor naionale de aplicare a strategiei de la Lisabona i o prioritate de baz a programelor din cadrul pol iticii de coeziune, prevzute pentru perioada 2007-2013. Statisticile confirm existena unor mari dispariti ntre statele membre i regiunile UE n domeniile inovrii i CD, precum i a unui decalaj persistent n raport cu principalii si concureni la nivel mondial. Europa trebuie s devin mai inventiv, s reacioneze mai rapid la condiiile de pia i la preferinele schimbtoare ale consumatorilor, iar societatea i economia trebuie s devin mai favorabile inovrii. Vectorii cheie ai cercetrii i inovrii sunt abordai, cel mai eficient, la nivel regional. Reducerea deficitului n materie de inovare existent la nivelul regiunilor europene se numr, aadar, printre principalele obiective ale politicii de coeziune. n acest sens, aceasta investet e n patru elemente cheie: cercetare-dezvoltare i inovaie, antreprenoriat, absorbia TIC i dezvoltarea capitalului uman. n prezent, Produsul Intern Brut (PIB-ul) este considerat un indicator indirect al standardului general de via. Dezvoltarea economic este, de obicei, exprimat n PIB, indicator care poate fi utilizat n context regional pentru a msura activitatea i creterea macroeconomic, precum i pentru a oferi o baz de comparaie ntre regiuni. Un indicator alternativ al bunstrii, mai bine adaptat pentru a reflecta situaia gospodriilor, este consumul individual efectiv (AIC) pe capita6. Consumul individual efectiv reflect mai bine bunstarea unui cetean dintr-o anumit ar dect Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, calculul AIC se bazeaz pe bunurile i serviciile achiziionate i pltite de o gospodrie. AIC se calculeaz pe baza bunurilor i serviciilor realmente consumate de indivizi, fr a ine cont de faptul c acestea au fost contractate i pltite de ctre gospodrii, guvern sau organizaii non-profit. Acesta este preferat n comparaii internaionale pentru a exprima mai fidel nivelul bunstrii deoarece n general, nivelurile de cap de AIC sunt mult mai omogene dect cele ale PIB, chiar dac exist diferene substaniale ntre modul de declarare a indicatorului de ctre statele membre.
Tabelul 1. Indicii de volum pe cap de locuitor PIB i AIC7, 2009-2012 (UE27 = 100)
6
As highlighted in the 2009 Report on the measurement of economic performance and social progress by Stiglitz, Sen and Fitoussi, actual individual consumption (AIC) per capita is an alternative indicator better suited to describe the material welfare situation of households as it takes account of widespread differences across countries in the shares of public financing for the provision of education and health services to individuals. 7 Indicii de volum ai PIB i AIC reprezint volumul real al PIB -ului i AIC-ului pe cap de locuitor. n cazul n care indicele de volum al PIB (sau AIC) pe cap de locuitor este mai mare de 100, nivelul PIB (sau AIC) al rii respective pe cap de
9
Sursa: Eurostat (tec00114)
n 2012, AIC pe cap de locuitor exprimat n PPS a fost pentru Romnia de 48% din nivelul mediu pe UE27. Romnia a trecut pe ultimul loc n clasamentul european al nivelului de trai, n varianta consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor pe anul 2012 comunicate de Eurostat. n varianta clasic de urmrire a nivelului de trai, care msoar PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumprare standard, ne-am meninut pe penultima poziie, naintea Bulgariei. Tem de discuie: Consumption is a key indicator of citizens well -being, with housing, energy, transport and food accounting for about half of total household expenditure
The study uses data on the development and structure of expenditure, to identify trends over the past decade. For instance, the impact of the economic and financial crisis on actual individual consumption of households was relatively moderate, as rising government consumption counterbalanced at least partly a more significant contraction in household consumption. While the Baltic economies suffered most in 2009, household spending continued to decline in Greece due to the deepening recession. The fall was sharpest in 2011. Consumption in Greece is thought to decrease even further during the period of 2012-2013. Multiple speeds. Despite some general trends in EU-27 data, detailed consumption patterns vary significantly between Member States and the impact of the crisis on specific expenditure categories was also quite varied. The report found that differences in the level of individual annual consumption per capita in euros are large, ranging from 35,000 euros in Luxembourg and 29600 euros in Denmark to 6,400 euros in Hungary in 2011 (respectively 3,400 euros in Bulgaria and 4,200 euros in Romania based on last available data for 2010). However, this spread is more than halved when differences in purchasing power are taken into account. Even halved those differences of consumption expenditure are infallible witness that the EU27 in not a standard club but rather an association of fundamentally different economies. Consumption differences of this order are not of quantitative character but reveal qualitative gaps between the 27 member states. The crisis affect. In such an environment the on-going financial crisis in Europe has hit harder the countries under IMF-EU-ECB programmes, that is Greece, Portugal, Ireland and the Baltic economies. According to the above locuitor este mai mare dect nivelul corespunztor al UE n ansamblu. Indicii ar trebui interpretai cu o oarecare precauie, innd seama de marjele de eroare. Volumele reale implic faptul c cifrele au fost ajustate pentru a ine seama de diferenele de nivel al preurilor ntre ri, utiliznd PPC-uri, i sunt exprimate n raport cu media Uniunii Europene (UE27 = 100).
10
mentioned Eurostat report of them all, the Baltics and Greece were the most severely affected, with loss of actual individual consumption (in volume terms) of 12% to 15% between 2008 and 2011. While actual individual consumption started to recover in the Baltic countries in 2011, the contraction accentuated in Greece, in connection with the deepening recession and debt crisis, so that the losses between 2008 and 2011 increased to nearly 15%. Obviously the Greek vicious cycle is thought to continue also during the two year period of 2012-2013, with further reduction of incomes and consumption. In Romania, Hungary, Bulgaria, Ireland and Poland actual individual consumption also fell by between 5% and 9% from 2008 to 2011, while it expanded by between 5% and 8% in Luxembourg and Sweden and other rich EU member states. The apparent conclusion is that the European Union is regrouping countries and regions of so large income and consumption differences, that the club cannot be considered as a uniform economic space.
Figura 2. AIC per capita - n 2011 (euro sau PPS per capita)
Surs: Eurostat (online data code: nama_fcs_c) Figure 2 shows that differences in the level of actual individual consumption per capita in euros are large, ranging from 35 000 euros in Luxembourg and 29 600 euros in Denmark to 6 400 euros in Hungary in 2011 (respectively 3 400 euros in Bulgaria and 4 200 euros in Romania based on last available data for 2010). However, this spread is more than halved when differences in purchasing power are taken into account. In addition, the effects of the financial and economic crisis have varied significantly . The Baltic economies and Greece were the most severely affected, with loss of actual individual consumption (in volume terms) of 12 % to 15 % between 2008 and 2011. While actual individual consumption started to recover in the Baltic countries in 2011, the contraction accentuated in Greece, in connection with the deepening recession and debt crisis, so that the losses between 2008 and 2011 increased to nearly 15 %. In Romania, Hungary, Bulgaria, Ireland and Poland actual individual consumption also fell by between 5 % and 9 % from 2008 to 2011, while it expanded by between 5 % and 8 % in Luxembourg, Sweden and Poland. However, in 2011, the situation improved in most Member States, with Ireland, Portugal and Greece being the main exceptions.
Figura 3.Impact of the crisis on actual individual consumption (volume figures, change in %)
Surs: Eurostat (online data code: nama_fcs_k)
Figura 4. Overview of the composition of EU27 expenditure in 2011 (COICOP2 figures, EU-27 expenditure in euros per capita and % of total expenditure)
11
Source: Eurostat (nama_co3_c)
Tabelul 2. Structura cheltuielilor pentru consum cele mai recnte valori pentru EU27 (2012) i Romnia (2010) EU27 in 2012 Romania n 2010 COICOP/TIME
Total Food and non-alcoholic beverages Alcoholic beverages, tobacco and narcotics Clothing and footwear Housing, water, electricity, gas and other fuels Furnishings, household equipment and routine maintenance of the house Health Transport Communications Recreation and culture Education Restaurants and hotels Miscellaneous goods and services Surs: Eurostat (nama_co3_c)
Euro per inhabitant Percentage of total Euro per inhabitant Percentage of total
14,700 1,900 500 800 3,500 800 500 1,900 400 1,300 200 1,200 1,600
100.0 13.0 3.6 5.2 24.2 5.6 3.7 13.0 2.6 8.7 1.1 8.5 10.7
3,600 1,000 200 100 800 200 200 400 200 200 0 100 200
100.0 27.5 5.0 3.8 22.3 4.9 6.0 11.0 4.9 5.8 1.2 3.3 4.4
Standardul de via a unei naiuni este determinat de productivitatea economiei, msurat ca valoare a rezultatului (output-ului) de bunuri i servicii obinute pe o unitate de input - cunotine, capital, resurse umane i naturale. Bunstarea reflect opiunile de producie ale firmelor strine i locale ntr-o anumit spaiu. Naionalitatea investitorului devine o chestiune secundar. Aprecierea sau deprecierea cursului de schimb nu conduce la deprecierea sau aprecierea competitivitii unei economii. Productivitatea este dat de valoarea produselor i serviciilor (unicitate, calitate) precum i de eficiena cu care acestea sunt obinute. Productivitatea determin standardul de via al unei regiuni sau al unei ri prin intermediul nivelului salariilor, al profiturilor, sau al altor rente. Att productivitatea industriilor delocalizate, ct i cea a industriilor locale sunt fundamentale n creterea competitivitii. Productivitatea nu depinde de industriile n care concureaz o regiune sau o naiune, ci de concurena dintre firmele respectivelor industrii. Naiunile i regiunile concureaz n a oferi cele mai atractive medii de afaceri. Sectoarele public i privat ar trebui s joace roluri diferite, dar corelate, pentru crearea unui mediu de afaceri productiv. Un context macroeconomic, politic, legislativ i social solid creeaz premisele competitivitii; chiar dac nu este suficient. Firmele sunt cele care creeaz bunstare, nu Guvernele. Principalii factori care determin competitivitatea firmelor sunt: Costurile ca de exemplu salarii, utiliti i preurile; Calitatea mediului de afaceri, dat, de pild, de o mai bun infrastructur fizic, un nivel mai ridicat al educaiei, al formrii continue, al cercetrii, de un mediu legal i fiscal mai favorabil iniiativei antreprenoriale, concurenei, productivitii i inovrii.
12
Tem de discuie: Nivelul productivitii n Romnia Indicatorul productivitii muncii este calculat de Eurostat ca raport ntre produsul intern brut (PIB), la paritatea puterii de cumprare, i numrul mediu de salariai. Provocarea pentru economia Romniei este creterea productivitii peste jumtatea mediei din UE: la nivelul anului 2011, productivitatea muncii pe angajat n Romnia reprezenta 49.4 % din media UE27, comparativ cu 68.9% n Polonia, 74.1% n Cehia, 68.9% n Ungaria, 80.6% n Slovenia. Romnia ar putea atinge nivelul mediu de productivitate al Uniunii Europene n 25-30 de ani, ns intervalul ar putea fi chiar mai lung, de peste 50 de ani, n lipsa progreselor din domeniu.
Figura 5. Distribuia valorilor pentru Productivitatea muncii pe angajat n 2011
169.1 142.7 127.7 116.7 116.7 115.8 111.7 110.5 109.5 109.0 108.8 108.7 108.7 108.6 106.6 103.6 100.0 95.0 91.0 90.1 80.6 80.2 75.6 74.1 71.2 68.9 68.0 64.9 62.4 49.4 44.0 Luxembourg Ireland Belgium France Austria Sweden Netherlands Denmark Finland Italy Euro area (16 countries) Euro area (changing Euro area (17 countries) Spain Germany United Kingdom EU (27 countries) Malta Cyprus Greece Slovenia Slovakia Portugal Czech Republic Hungary Poland Estonia Lithuania Latvia Romania Bulgaria
Labour productivity per person employed
180.0 160.0 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 0.0
Sursa: Eurostat, cod [tec00116 ] Figura 6. Dinamica n Romnia - Productivitatea muncii pe angajat Romania - Labour productivity per person employed (Index EU-27 = 100)
60 50 40 30 20 10 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
23.7 25.7
29.4 31.3
34.6 36.1
39.7
43.4
49.2 49.5 48.5 49.4
Sursa: Eurostat, cod [tec00116 ] Figura 7. Dinamica n Romnia vs. EU Productivitatea muncii pe or de lucru
13
Euro per ora de lucru, index 2005 = 100, % variatie fata de anul precedent
Productivitatea muncii per ora de lucru 35 30 25 20 15 10 5 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2.9 3 3.2 3.8 4 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.4 5.3 5.5 5.7 27.2 25.4 25.7 26.3 26.7 28 28.5 29 31.3 31.3 30.8 31.4 31.9 32.1 29.4 29.9 30.3 30.9
EU (27 countries)
Romania
Sursa: Eurostat, cod [tsdec310]
Romnia se situeaz cam la o treime din media rilor membre ale UE15 (de dinaintea declanrii procesului de accedere a rilor din Europa de est. De asemenea, se poate evalua productivitatea pe ora lucrat la nivel naional la dou treimi din media noilor membri ai cele 12 ri ce au aderat dup 2004). Productivitatea muncii n Romnia a nregistrat creterea n intervalul 2005-2010, cu aproape 14% fa de nivelul de referin din anul 2005=100%. Productivitatea pe ora lucrat ca rezultat n PIB depinde n principal de: tehnologia utilizat, repartizarea valorii adugate brute pe sectoare de producie, capacitatea de a comercializa pe piaa intern i plan mondial produsele obinute. Pentru a majora acest indicator, exist dou ci principale, cea extensiv i cea intensiv. o Calea extensiv ar presupune creterea numrului de ore lucrate, inclusiv prin scurtarea concediilor i eliminarea unor srbtori legale. o Calea intensiv, mai dificil, presupune o cretere a productivitii pe ora lucrat prin procese de producie mai performante.
Figura 8. Romnia n EU Productivitatea muncii pe or de lucru
Sursa: Locul de munc i productivitatea sa: o comparaie ntre PIB-ul pe ora lucrat n Romnia i n Europa, Marin Pan, 16.10.2012
Figura 9. Dinamica creterea fa de nivelul din 2005 - Romnia vs. EU Productivitatea muncii pe or de lucru
14
140 120 100 80 60 40 20 0
Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year 120.2 114.6 114.1 112 106.2 100 100 102.1 103.5 103.2 101.7 104 105.2 106.4
Romania
EU (27 countries)
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Sursa: Eurostat, cod [tsdec310]
Figura 10. Dinamica n EU Productivitatea muncii pe or de lucru creterea fa de nivelul din 2005
2010 - 2012 - Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year 160 140 120 118.4 118.2 117.3 114.6 113.9 113.2 113.1 112.8 111.9 100 80 60 40 20 0 2010 2012 108.2 107.6 107.1
106.9
105.8
104.6
104.5
104.0
103.2
103.1
102.9
102.9
102.7
102.7
100.2
100.2
99.4
Soluiile pentru creterea productivitii sunt dependente de mbuntirea particularitilor economiei naionale. Romnia are, deocamdat, reputaia de a lucra preponderent cu o tehnologie medie la un pre competitiv, are un sector agricol relativ supradimensionat ca for de munc, cu o productivitate cam de patru ori mai sczut fa de media pe economie i depinde n mare msur de lanurile de desfacere aflate sub controlul firmelor transnaionale ce i optimizeaz fluxurile financiare. Cea mai bun metod de dezvoltare ar fi o combinaie ntre locurile de munc de nalt productivitate i ocuparea ct mai deplin. Modelul Porter. Referin pentru evaluarea competitivitii economiilor naionale Analiznd grupurile de companii, Michael Porter definete patru piloni ai "diamantului competitivitii naionale" care favorizeaz identificarea principalelor puncte tari i slabe naionale i sectoriale: existena resurselor (resurse umane, cercetare, structuri informaionale); un mediu de afaceri care stimuleaz inovarea; structura i calitatea cererii interne; prezena industriilor suport. Diamantul competitiv propus de Porter include patru factori principali, influentai n ansamblul lor de aciunea guvernamental:
15
96.2
o aspecte privind factorii de producie - avantajul competitiv se construiete nu pe factorii moteniti, ci pe cei creai prin investiii consistente i care sunt specializai; aspecte privind cererea - caracteristicile cererii interne au efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor naionale, prin gusturi, sofisticare, dimensiune i, in consecinta, prin presiunea indus asupra costurilor, a inovaiei i a calitaii; o industrii conexe sau complementare - o condiie a succesului ntr-un domeniu o reprezint existena unor industrii conexe competitive la nivel international; un domeniu nu poate excela izolat de restul reelei economice pe care se sprijin performana sa de ansamblu; strategia, structura i concurena ntre firme - diferitele metode de management, orizontul de performana investiional, dimensiunile firmelor, tipul de poziionare pe pia sunt elemente care pot susine sau nu o prezenta competitiv in diverse industrii sau segmente de pia. Toate cele patru elemente trebuie privite n strans interdependen, avantajul competitiv bazndu-se pe diamant ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea ntregului sistem este afectat de orice verig slab ntre elementele diamantului.
Figura 11. Modelul grafic al diamantului competitivitii
Sursa: Raportul Global Competitiveness WEF
Dezbaterile pe tema rolului guvernului n promovarea competitivitii au oscilat ntre ideea intervenionist a susintorului esential al sectorului economic respectiv i laissez-faire. 1. guvernul este chemat s stabileasc prioriti, s aleag sectoare-tint i s aloce resursele limitate de capital. 2. guvernul ar trebui s asigure doar stabilitatea macroeconomic i s elimine distorsiunile din pia. Modelul Porter evit ambele extreme i structureaz rolul guvernului pe patru direcii principale, n deplin coerena cu viziunea i abordarea la nivel comunitar european: contextul macroeconomic, politic, juridic i social: o crearea unui mediu stabil, predictibil i de incredere; o imbunatatirea condiiilor de ordin social pentru ceteni; mediul (microeconomic) de afaceri: o mbuntirea disponibilitii, calitatii i eficienei inputurilor de interes general sau specific, a infrastructurii i organizaiilor publice;
16
o stabilirea unor reguli i a unui sistem de motivare n cadrul politicii concurentei care s ncurajeze creterea productivitii; clustere: facilitarea dezvoltrii i mbuntirii clusterelor; procesul de transformare economic: institutionalizarea structurilor i proceselor din cadrul administraiei publice care urmaresc mbuntirea competitivitii i promovarea participrii tuturor actorilor relevani. Pentru nivel micro, M. Porter8 relaioneaz competitivitatea de abilitatea unei firme, construit pe analize tehnice i pe un management inspirat9, de a crea valoare (valoare recunoscut de o pia concurenial). Acesta vizeaz trei categorii de planuri ce afecteaz nivelul competitivitii firmei: factori endogeni, factori sectoriali (sau ai ramurii) i mediul economic naional. Competitivitatea nseamn flexibilitate (varietatea i cantitatea ofertei, durata redus de asimilare a noi produse), valoare i pozitie n pia (un raport bun pret (cost)/calitate), lichiditate (capital suficient) i eficien economic. Competitivitatea firmei presupune capacitatea sa de a face fa concurenei i astfel, aprecierea nu se poate limita la un singur criteriu. Este necesar un ansamblu de elemente de tipul: preul, calitatea i structura ofertei de bunuri, servicii post-vnzare, inovaiile, adaptarea la cerinele clientului, flexibilitatea etc. Competitivitatea exprim capacitatea agenilor economici (productor, importator, distribuitor, comerciant, prestator de servicii etc.) de a ctiga n condiii de concuren pe pia. La nivel naional, cei mai muli autori au vizat aspecte specifice ale unor determinani ai competitivitii (de exemplu, comerul exterior) sau studii direcionate pe un anumit sector de activitate. In cele mai numeroase analize de specialitate privind competitivitatea se folosete teoria avantajelor competitive att pentru nivelul macroeconomic, ct i pentru cel microeconomic. Avantajul competitiv rezultat din schimbarea tehnologic este un proces complex necesitnd coordonarea tuturor prilor sistemelor economice. M. Porter analiznd strategia competitiv a reliefat importana tehnologiei n procesul concurenei. Schimbarea tehnologic reprezint unul dintre factorii determinani ai concurenei: creeaz noi industrii, erodeaz avantajul competitiv al unor firme i le propulseaz pe altele n competiie. Pe msura dezvoltrii lor, naiunile progreseaz din punct de vedere al avantajului lor competitiv i al modalitilor specifice de competiie. Urmrind modelul lui Porter10, putem identifica trei etape ale competitivitii economice. o n cadrul primei etape, exist economia bazat pe factori, n care factorii de producie primari cum ar fi fora de munc ieftin i accesul la resursele naturale sunt sursele dominante ale avantajului competitiv. o A doua etap este economia bazat pe investiii, n care competitivitatea este rezultatul creterii eficienei produciei i a mbuntirii calitii bunurilor sau serviciilor produse. o Cea de-a treia este economia bazat pe inovare unde capacitatea de a realiza produse i servicii inovatoare la limita tehnologiei globale, utiliznd cele mai avansate metode, devine sursa dominant a avantajului competitiv.
8 9
Porter, M., The Competitive Advantage of Nations, Macmillan, London 1990 Managementul bazat pe procese i orientat spre competitivitate (just in time, sincronizare, producie fr stocuri, zero defecte, orientarea spre nevoile clientului) este impus de globalizarea pieelor. 10 Building the Microeconomic Foundations of Prosperity: Findings form the Microeconomic Competitiveness Index, Michael Porter in Global Competitiveness Report 2002-2003, World Economic Forum, Geneva 2003
17
Porter (1990) clasific rile lumii n trei clase de dezvoltare diferite: bazat pe factorii de producie, cea de-a doua pe eficien, cea din urm pe inovare; acestea implic grade de complexitate a operaiunilor economice din ce n ce mai ridicate. a) n primul stadiu, competitivitatea depinde ndeosebi de buna funcionare a instituiilor publice i private, infrastructura adecvat, un cadru macroeconomic stabil, condiii bune de sntate i educaie primar. De exemplu, nivelul de specializare al Romniei n clusterul industriei mondiale de nclminte/mbrcminte, dat de prezena filialelor companiilor italiene; acestea s-au axat pe o gam de produse cu preuri mici i medii. Orientarea recent spre design, marketing i nclminte de lux a fost fundamental influenat de legturile i concurena dintre firme. b) Pe msur ce veniturile cresc, Romnia ar trebui s treac n stadiul al doilea de dezvoltare, n care s se axeze pe procese de producie mai eficiente i pe o calitate mai ridicat a produselor. Competitivitatea este determinat n acest stadiu n special de ctre educaia superioar, formarea profesional continu, de piee eficiente i de capacitatea de valorificare a beneficiilor tehnologiilor existente. Acestea sunt problemele care mpiedic creterea competitivitii economiei romneti. ntr-o economie bazat tot mai mult pe cunoatere, educarea forei de munc i formarea profesional continu devin factori-cheie ai succesului economic, ai productivitii, ai coeziunii sociale, ai ocuprii, ai calitii superioare a muncii i vieii. Sectorul educaiei i al cercetrii a rmas profund nereformat, necorelat cu necesitile i dinamica pieei muncii, n pofida creterii fondurilor alocate. Capacitatea de inovare a economiei romneti este extrem de slab. Astfel, Romnia este n coada clasamentului IUS. Inovarea este limitat de: slaba implementare a drepturilor de proprietate intelectual, de nivelul redus al formrii profesionale continue i al ofertei inadecvate de capitaluri de risc, de cheltuielile publice i private mici pentru cercetare, dezvoltare i inovare, de lipsa ajutorului de stat pentru inovare, de ponderea redus a exporturilor high-tech n PIB, de cheltuielile reduse pentru comunicaii i tehnologia informaiilor n PIB. c) n cel de-al treilea stadiu, pe msur ce rile evolueaz, capacitatea de a susine niveluri mai mari ale salariilor i standarde de via ridicate depinde de abilitatea de a concura cu produse unice i noi, obinute prin procese de producie sofisticate i inovare. De exemplu, Singapore, unul dintre marile succese economice ale secolului XX, economia cu cel mai mare nivel al exporturilor pe cap de locuitor n lume, se afl n plin tranziie spre acest stadiu. Romnia este o economie bazat pe factori de producie care abia acum trece ntr-o etap superioar de dezvoltare, bazat pe eficien. Romnia este considerat o economie n stadiul de investiii, cu avantaje competitive care exploateaz capacitatea de a produce bunuri i servicii de calitate, prin metode eficiente, i cu salarii reduse, prin investiii majore n infrastructur i n modernizarea proceselor tehnologice; tehnologia este asimilat prin liceniere, societi mixte, investiii strine i creaie proprie. Cu un PIB pe locuitor de 8874.31$ n 2011, Romnia este considerat o economie cu un venit mediu spre ridicat, potrivit clasificrilor Bncii Mondiale. Tem de discuie: Raportul Competitivitii Globale 2013-2014 Forumul Economic Mondial Forumul Economic Mondial (WEF) definete competitivitatea la nivel naional ca fiind: abilitatea unei ri de a realiza rate de cretere ridicate i susinute a PIB/cap de locuitor. WEF i-a bazat analiza competitivitii pe Global Competitiveness Index (CGI) care surprinde fundamentele microeconomice i macroeconomice ale competitivitii la nivel
18
naional. Ierarhiile sunt stabilite pe baza a 12 mari indicatori: instituiile, infrastructura, macroeconomia, sntatea i educaia primar, bunurile i eficiena pieei, educaia universitar i nivelul de instruire, eficiena pieei muncii, evoluia tehnologic, dezvoltarea pieei financiare, dimensiunile pieei, complexitatea mediului de afaceri i inovaia.
Figura 12. Componente ale indicatorului GCI Figura 13. Evaluarea pentru Romnia 2013 n raportul WEF asupra competitivitii - Poziia Romniei pe dimensiunile primare: Cerine de baz, Factori determinani ai eficienei i Inovarea i sofisticarea afacerilor
Romnia se regsete pe locul 76 din 148 n topul mondial al competitivitii, mai bine cu dou poziii fa anul trecut. Scorul general obinut de Romnia este de 4,13 puncte (n crestere fa de 4,07 puncte anul trecut) pe o scal de la unu la apte. Combinaia care a dat per total locul 76 este reprezentat de plasarea din punct de vedere al resurselor pe locul 87, al eficienei pe locul 63 i al inovrii pe locul 103. Principalele bariere pentru mbuntirea climatului de afaceri din Romnia sunt: nivelul fiscalitii i legislaia fiscal, corupia, accesul la finanare etc. In topul celor mai competitive state din lume, Elveia i-a pastrat poziia de lider mondial pentru al cincilea an consecutiv (cu un scor de 5,67 de puncte), urmat de Singapore i de Finlanda. Germania a urcat pe locul patru devansnd SUA. Din perspectiv regional, naintea noastr se situeaz Polonia (locul 42), Cehia (46), Bulgaria (57), Slovenia (62), Ungaria (63) sau Rusia (64).
Tabelul 3. Evaluarea performanelor pe trei dimensiuni de baz ale competitivitii n viziunea Forumului Economic Mondial Scor Factori determinani ai Inovarea i sofisticarea Economia general Cerine de baz eficienei afacerilor Romnia 4.13 4.3 4.1 3.3 Figura 14. The most problematic factors for doing business
19
Tem de discuie: Anuarul Competitivitii n lume 2013 In viziunea Anuarului Competitivitii n lume (World Competitiveness Yearbook) al IMD (International Institute for Management Development), Romnia ocup poziia 55 din 60 de ri evaluate cu un scor de 49.986%. In evaluarea competitivitii la nivel naional, sunt considerate patru aspecte principale: performanele economice; eficiena guvernamental, eficiena de afaceri i infrastructura. Analiza multiplelor faete ale competitivitii se face multicriterial, cu ajutorul unui sistem coerent de indicatori. Criteriile care analizeaz competitivitatea pot fi date cantitative sau calitative (de ex., cum poate fi aceasta perceput, disponibilitatea privind managerii competeni). Lista de criterii de evaluare a competitivitii naiunilor privind eficiena afacerilor sunt:
- productivitatea afacerilor: productivitatea muncii, PIB/or salariat, productivitatea n industrie, agricultura i servicii; - resursele umane: costul orar al forei de munc n sectoarele manufac turiere, remunerarea serviciilor profesionale, remunerarea posturilor manageriale, numrul de zile i ore de munc/an, relaiile de munc, motivaia i atitudinea forei de munc, investiia n training i formare profesional, aptitudinile i competenele forei de munc calificate, exodul creierelor n strintate, for de munc nalt calificat disponibila, existena senior managerilor cu experien de munc internaional. - finanare: accesul la credit bancar, numrul de carduri de credit emise de bnci, volumul tranzaciilor efectuate cu carduri de credit, evaluarea riscului investiional, accesul la capital de risc (venture capital), dezvoltarea reelei de servicii financiar -bancare (retail banking), capitalizarea bursier, valorile de tranzacion are i numrul de companii autohtone listate la burs, indexul bursei de valori, drepturile i obligatiile acionarilor, transparena instituiilor financiare, utilizarea de informaii din interior pentru influenarea tranzaciilor, cash flow-ul pentru auto-finanarea companiilor, datoriile corporaiilor (blocajul financiar), utilizarea serviciilor de factoring. - practicile manageriale: adaptabilitatea i flexibilitatea n decizii, etica afacerilor, credibilitatea managerilor, capacitatea consiliilor de administraie de a supraveghea i controla directorii executivi, valoarea i importana acordat acionarilor, preocuparea pentru satisfacia clientului i orientarea de marketing, responsabilitatea social corporativ, preocuparea pentru protecia mediului, sntatea consumatorului i protecia muncii. - atitudini i valori: atitudinea fa de globalizare, imaginea extern a rii, deschiderea spre inter culturalitate, flexibilitatea, adaptabilitatea, reacia fa de schimbare i reforme.
20
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Figura 15. Evaluri de performan - Anuarul competitivitii globale 2013
Figura 16. Dimensiunile de baz n modelul teoretic de evaluare a competitivitii n viziunea IMD - The fundamentals on IMDs competitiveness
21
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tem individual: comentai dinamica evalurilor pentru competitivitatea Romniei. Figura 17. Competitiveness Perspective 1997-2013
The vertical axis on the left indicates the 2013 ranking and the name of the country. The blue 2013 diagonal line from top to bottom indicates the same ranking, which also intersects with the axis below. In addition, the horizontal axis allows to read the best and worst rankings over time. Each countrys bar highlights on the left the worst competitiveness ranking and its date and on the right the best ranking and its date. The length of the bar indicates the spread between the two; a long bar can mean dynamism and/or volatility a shorter bar meaning stability/and or inertia
22
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tem individual: identificai 5 evenimente cu potenial negativ de influen asupra stabilitii mediului de afaceri/pieei de produse i servicii/ pieei forei de munc. Precizai nivelul/subiectul studiat
Figura 18. Lista de evenimente majore pentru intervalul 2013-2015 (IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 2050)
Sursa: http://www.imd.org/uupload/imd.website/wcc/Roadmap.pdf
Tem de discuie: Cercul virtuos/vicios al dezvoltrii

Subdezvoltarea este o constant inevitabil a unor blocaje care au aprut i se menin n economia unor ri: fie din cauza insuficienei factorilor de producie (capital, resurse naturale), fie anihilrii performanelor absolute ale economiilor respective (creterea rapid a populaiei). Mecanism: Nivelul sczut al economiilor i investiiilor Rata sczut de acumulare a capitalului Nivelul redus al productivitii muncii sociale Nivelul sczut al veniturilor medii reale etc. Tabelul 4. Cercul vicios al subdezvoltrii Problema general Problema de educaie Dezvoltarea inegal n regiuni rurale Condiii improprii de colarizare n regiuni rurale dezavantajate necesitnd mari investiii Productivitate sczut Instruirea nesatisfctoare a forei de munc Prezen slab a unor industrii cu tehnologii de Capacitate slab de cercetare i inovaie instituionalizat vrf Lipsa capacitaii administrative, capacitate Lipsa pregtirii adecvate pentru management n sectorul sczut de absorbie a fondurilor UE public, att la nivelul primar ct i la nivel executiv Insuficiena productivitii economice, salarii Lipsa de fonduri pentru finanarea unei educaii mici permanente a forei de munc Cerere inegal i adesea redus pentru calificri Lipsa unei motivaii pentru a continua studiile. Migraia nalte creierelor
23
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Problema general Problema de educaie Dominarea sectoarelor economice care nu Creativitate tehnologic redus necesit mult cunoatere (agricultura de subzisten, retail, lohn Sursa: Raportul SAR 2007
Identificai/exemplificai (un) Cerc virtuos al dezvoltrii. Strategia Europa 2020 Pe termen mediu i lung, Strategia Phonix sau Europa 2020 (continund Agenda) Lisabona11 constituie prioritatea UE i, deci, a Romniei. Romnia n calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaia de a se conforma liniilor directoare de politic economic i de a se alinia direciilor de mbuntire a mediului economic i de afaceri. Pai posibili pentru Europa viitorului presupun inovarea radical pe direcia managementului competitivitii i a valorii - crearea unei reele de centre de competitivitate european. n noua societate de tip informaional, se produce o reevaluare a resurselor economice; astfel, principalele resurse economice i societale vor fi cunoaterea i inovarea, fr a neglija ns resursele tradiionale: capitalul, pmntul i munca fizic. Un stat devine cu att mai puternic cu ct poate exploata aceti factori, cu precdere factorul cunoatere, iar dezavantajele generate de exploatarea cunotinelor noi generate de avansul n tiin i tehnologie se traduc prin accentuarea decalajelor economice i, n subsidiar, a celor informaionale, tiinifice i tehnologice ce separ rile avansate care utilizeaz cunoaterea n mod sistematic pentru creterea bunstrii lor de cele mai puin dezvoltate. Agenda de renatere a competitivitii europene intitulat Europa 2020 fixeaz trei componente principale ale acesteia: o cretere economic ce se sprijin pe cunoatere i inovaie, o societate inclusiv care s ofere noi competene, s creeze locuri de munc i s lupte mpotriva adncirii gradului de srcie i o economie european verde, sustenabil axat pe energie curat, eficient i pe combaterea efectelor extreme ale schimbrilor de clim.
Tabelul 5. Tintele strategiei 2020 - Provisional Europe 2020 Targets
Emissions reduction Member Employment R&D in % targets Renewable States' draft rate (in %) of GDP (compared energy targets to 2005 levels) RO Estimated EU 70% 2% 4% 24% -20% (compared 20% to 1990 levels) -20% (compared 20% to 1990 levels) Energy efficiency Tertiary reduction of Early school education energy leaving in % in % consumption in Mtoe 10 n.a. 11.3% 10.5% 26.7% 37.3% Reduction of poverty in number of persons 580.000
72.4-72.8% 2.7-2.8%
EU headline 75% target
3%
20% increase in 10% energy efficiency
40%
20.000.000
UE dorete s devin o economie inteligent, durabil i favorabil incluziunii: o creterea inteligent vizeaz o economie bazat pe cunoatere i inovare;
11
In 2000, Consiliul European a definit obiectivul strategiei pentru UE s devin cea mai dinamic i competitiv economie din lume bazat pe cunoatere, pn n 2010, capabil de cretere economic durabil, cu locuri de munc mai multe i mai bune i cu o mai puternic coeziune social i cu respectarea mediului.
24
o dezvoltarea durabil presupune competitivitate i eficien n utilizarea resurselor; o creterea inclusiv se refer la o rat mai mare a ocuprii forei de munc n economie, care s genereze coeziunea economic, social i teritorial la nivelul UE. Aceste trei prioriti se sprijin reciproc i sunt n msur s ajute UE i statele membre s obin un nivel mai ridicat de ocupare a forei de munc, de productivitate i de coeziune teritorial. Dintr-o perspectiv pe termen lung, cea mai bun cale pentru a menine i a spori standardul de via pe baza activitii a mai puine persoane este aceea de a crete productivitatea. Aceasta va solicita niveluri sporite ale abilitilor i competenelor, ntr-o abordare pe ntreg ciclul vieii i asigurarea faptului c piaa (unic) poate lucra ct mai eficient cu putin. Politicile destinate sprijinirii inovrii vor trebui, totusi, implementate n continuare. De asemenea, provocrile legate de noile tehnologii vor trebui luate n considerare prin punerea n aplicare a cadrului adecvat de implementare, cum ar fi stabilirea echilibrului optim ntre utilizatorii i deintorii drepturilor de autor, interoperabilitate, standardizare etc.
o Creterea economic bazat pe cunoatere - noua strategie trebuie s ofere conditii cadru adecvate pentru inovare i cercetare, prin oferirea de stimulente i punerea n comun a resurselor publice i private. Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai ntr-un Spaiu European al Cercetrii eficient, eficace i cu finanare adecvat. Politicile de educaie vor trebui reformate astfel nct randamentul lor s creasc i s conduc la combaterea excluziunii sociale i a srciei. o Educaia i cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioriti pentru realizarea societii europene bazat pe cunoatere. Trebuie intreprinse masuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale s fie folosite la potenialul lor maxim. o Dezvoltarea competenelor cetenilor in cadrul unor societi care favorizeaz incluziunea: Beneficiile economiei bazate pe cunoatere depind de contribuia direct a forei de munc, competenele acesteia constituind un element central pentru creterea economic european. Flexicuritatea va ocupa un loc central, fiind instrumentul care poate raspunde adecvat provocrilor impuse de noi locuri de munc care necesit competene noi. Mobilitatea fortei de munca trebuie s contribuie la o mai bun corelare a cererii i ofertei pe piaa muncii, dar i la asigurarea necesarului de noi competene. o Intrirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiv n asumarea riscurilor i a capacitii de inovare, reprezint un instrument care contribuie la asigurarea competitivitii. o Investiiile n capitalul uman i modernizarea pieei muncii - un accent mai mare pe accesul la nvmntul de nalt calitate; nevoile tot mai dinamice ale pieei muncii impun oamenilor s investeasc tot mai mult n dezvoltarea propriilor abiliti i competene. o Deblocarea potenialului de afaceri. Pentru ca noile idei s fie transformate n cretere economic i locuri de munc, UE va trebui s devin un loc i mai atractiv pentru demararea i desfurarea unei afaceri, precum i pentru activitii i investiii n cercetare. Este necesar o pia unic funcional (n special n domeniul serviciilor), o administraie public receptiv, eliminarea birocraiei i un cadru de reglementare eficace. o Investiiile n cunoatere i inovare.
Pentru a stimula realizarea de progrese n cadrul fiecrei teme prioritare Comisia prezint apte iniiative emblematice:
- O Uniune a inovrii pentru a mbunti condiiile-cadru i accesul la finanrile pentru cercetare i inovare; - Tineretul n micare pentru a consolida performana sistemelor de educaie i pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaa muncii;
25
- O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de Internet de mare vitez i pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o pia digital unic gospodriilor i ntreprinderilor; - O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a permite decuplarea creterii economice de utilizarea resurselor; - O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbunti mediul de afaceri, n special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide i durabile; - O agend pentru noi competene i noi locuri de munc pentru a moderniza pieele muncii i a oferi mai mult autonomie cetenilor; - Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea social i teritorial, astfel nct beneficiile creterii i locurile de munc s fie distribuite echitabil.
Figura 19. Indicatorii Strategiei Europe 2020
Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators
Tema de discuie: Evaluarea Knowledge Asssessment Methodology (KAM 2012)

Tabelul 6. Evaluarea KAM pentru Romnia vs. statele lumii (ca medie) n perioada 1995-2012 Regimul economic i stimulente Inovare Educatie TIC Romnia 1995 5.83 4.89 6.26 6.16 Romnia 2011 6.98 5.74 6.47 6.55 In lume (world) 1995 4.84 8.2 4.85 7.52 In lume (world) 2011 5.21 8.11 4.24 6.22 Se calculeaz valorile pentru patru dimensiuni considerate ca primordiale n ceea ce privete exploatarea n economie a cunoaterii pentru crearea de valoare nou regimul economic, inovarea,
26
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 educaia i tehnologia informaiilor i a comunicaiilor (TIC). Avansul cel mai nsemnat corespunde dimensiunii ecomice i cel de la polul opus educaiei. In lume, se nregistreaz chiar un regres pentru orizontul analizat (1995-2012) pentru aspectele de inovare, educaie i evoluia TIC. Figura 20. Comparaie Romnia i Suedia (prima clasat dup clasamentul KEI i KI, respectiv) - Principalii indicatori compozii: Mediu economic, Inovare, Educaie i sectorul TIC (n procente de performan pe ntreg eantionul)
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% indice KEI Suedia indice KI Romania Mediu economic Inovare Educatie TIC 70.10% 70.10% 72.90% 63.80% 59.70% 100.00% 100.00% 97.90% 99.30% 96.50% 80.50% 99.30%
Sursa: prelucrare dup datele KAM 2012 Tabelul 7. Poziia Romniei fa de ntregul esantion Romnia Mediu economic Inovare Educaie TIC
Surs: KAM 2012. www.worldbank.org/kam
Scor 7.39 6.14 7.55 6.19
Poziie (din 146 ri) 40 53 29 59
% 72.90% 63.80% 80.50% 59.70%
Figura 21. Comparaie Romania i prima clasat Suedia 12 dimensiuni de baz

Tariff & Nontariff Barriers, 2011 9.3 9.30 9.86 10 9.52 Internet Users per 1000 Regulatory Quality, 2009 9 People, 2009 8 6.92 5.86 7 6 9.93 9.79 Computers per 1000 People, Rule of Law, 2009 5 2008 4 6.1 5.96 3 2 1 Total Telephones per 1000 Royalty Payments and 8.83 6.62 9.76 0 6.4 receipts(US$/pop.) People, 2009 2009
8.37
Gross Tertiary Enrollment rate, 2009
6.41 S&E Journal Articles / Mil.

8.72
Gross Secondary Enrollment 8.90 rate, 2009 Romania Sweden
6.55 7.72
5.62
9.93People, 2007 Patents Granted by USPTO / Mil. People, avg 2005-2009 9.52
Average Years of Schooling, 9.13 2010
Tabelul 8. Caracterizare indicatori de baz (basic scoreboard) n Romnia 1995, 2000, 2012 (most recent)
27
Romania vs. All n 2012 Variable Bariere tarifare i netarifare - Tariff & Nontariff Barriers13 Calitatea reglementrii- Regulatory Quality
15 14
Valori reale (actual values) Valori normalizate (normalized12)
Romania vs. All n 2000

Valori reale (actual values) Valori normalizate (normalized)
Romania vs. All n 1995

Valori reale (actual values) Valori normalizate (normalized)
87,6 0,62 0,1 24,76 58,12
9,3 6,92 5,96 6,4 6,41
74 -0,1 -0,14 2,14 43,26
6,71 4,62 5,03 4,29 6,37
79 -0,23 0,01 0,48 29,89
9,38 2,94 5,56 3,56 6
Legislaie - Rule of Law Pli i taxe de redevente (US$/pop.) - Royalty 16 Payments and receipts (US$/pop.) Nr. de articole n reviste de Stiin i Inginerie / 17 Mil. Pers - S&E Journal Articles/Mil. People Brevete recunoscute de USPTO / Mil. Pers, medie 2005-2009 - Patents Granted by 18 19 USPTO / Mil. People Numar mediu de ani de colarizare, 2010 Average Years of Schooling Rata brut de nmatriculare n invmntul mediu, 2009 - Gross Secondary Enrollment 20 rate Rata brut de nmatriculare n nvmntul superior, 2009 - Gross Tertiary Enrollment rate Numr linii telefonice la 1000 pers, 2009 21 Total Telephones per 1000 People Numr de computere la 1000 pers, 2008 22 Computers per 1000 People Numr de utilizatori Internet la 1000 pers, 23 2009 - Internet Users per 1000 People
0,45 10,37
5,62 7,72
0,22 9,9
5,07 8,11
0,1 9,61
5,1 8,35
93,5 67,07 1.430.00 190 360
6,55 8,37 6,62 6,1 5,86
80,58 24,04 280 30 40
5,28 5,72 5,79 4,89 6
77,9 18,29 130 10 0
6,25 5,31 5,72 5,32 7,45
Figura 22. Analiza n dinamic pentru Romnia

12
formula used to normalize the scores for every country on every variable according to their ranking and in relation to the total number of countries in the sample (Nc) with available data: Normalized (u) = 10*(Nw/Nc) where: Nw is the number of countries doing worse than one specific country under study
13
Tariff and non-tariff barriers provides a measure of the degree of competition, and is a composite of the rating on the average tariff rate, non-tariff barriers to trade (such as import bans and quotas as well as strict labeling and licensing requirements) and corruption in the customs service. Reported for 2011 by (Heritage Foundation). 14 Regulatory quality measures the incidence of market-unfriendly policies such as price controls or inadequate bank supervision, as well as perceptions of the burdens imposed by excessive regulation in areas such as foreign trade and business development. 2009 (Governance Indicators, World Bank) 15 Rule of law measures the extent to which agents have confidence in and abide by the rules of society. These include perceptions of the incidence of both violent and non-violent crime, the effectiveness and predictability of the judiciary, and the enforceability of contracts. 2009 (Governance Indicators, World Bank) 16 Royalty and License Fees Payments and Receipts (US$ millions) Per Million Population, 2009, Royalty and License Fees Payments (per mil pop.) + Royalty and License Fees Receipts (per mil pop.). 17 Scientific and technical journal articles refer to the number of scientific and engineering articles published in the following fields: physics, biology, chemistry, mathematics, clinical medicine, biomedical research, engineering and technology, and earth and space sciences. National Science Foundation, Science and Engineering Indicators. Sources: Thomson Reuters, SCI and SSCI; The Patent Board; and National Science Foundation, Division of Science Resources Statistics, special tabulations. Scientific and Technical Journal Articles Per Million Population, 2007 is the variable above, weighted by million population. 18 The United States Patent and Trademark Office (USPTO) is an agency in the US Department of Commerce that issues patents to inventors and businesses for their inventions, and trademark registration for product and intellectual property identification. 19 Patent Applications Granted by the USPTO, average for 2005-09 (USPTO) shows the number of U.S. patent documents (i.e., utility patents, design patents, plant patents, reissue patents, defensive publications, and statutory invention registrations) granted. The origin of the patent is determined by the residence of the first-named inventor. Patent Applications Granted by the USPTO Per Million People, average for 2005-09 (USPTO) is the variable above weighted by million population. 20 Gross enrollment ratio is the ratio of total enrollment, regardless of age, to the population of the age group that officially corresponds to the level of education indicated. Secondary education completes the provision of basic education that began at the primary level, and aims at laying the foundations for lifelong learning and human development, by offering more subject- or skill-oriented instruction using more specialized teachers. Tertiary education, whether or not to an advanced research qualification, normally requires, as a minimum condition of admission, the successful completion of education at the secondary level. 21 Telephones per 1,000 population (2009) is the sum of telephone mainlines and mobile phones and provides a better indicator of connectivity than either in isolation. Telephone mainlines are telephone lines connecting a customer's equipment to the public switched telephone network. Mobile telephone subscribers are subscribers to a public mobile telephone service using cellular technology. 22 Computers per 1,000 population refers to the number of self-contained computers designed to be used by a single individual and is an indicator of personal computer penetration and use of relatively new technology for information processing. 23 Internet users per 10,000 population refers to the number of computers with active Internet Protocol (IP) addresses connected to the Internet and is used as an indication of how well a population has advanced to the level of adapting and using advanced communication channels (Internet) to serve its priorities. 28
Bariere tarifare 9.3 si netarifare, 2011 10 Numar de utilizatori Internet la Calitatea reglementarii, 2009 1000 pers, 2009 8 Numar computere la 1000 pers, 2008 Numar linii telefonice la 1000 pers, 2009
5.86
6.92
6 4 2
6.1
5.96
Legislatie, 2009
6.62
6.4 6.41
Plati si taxe de redevente (US$/pop.) 2009
Rata bruta de inmatriculare in 8.37 invatamantul superior, 2009 Rata bruta de inmatriculare in invatamantul mediu, 2009
6.55 7.72
5.62
Nr de articole in reviste de Stiinta si Inginerie / Mil. Pers, 2007
Brevete recunoscute de USPTO / Mil. Pers, medie 2005-2009
Numar mediu de ani de scolarizare, 2010
2012
1995
Tabelul 9. Scoruri KEI n dinamic (selecie de ri)

Tri Albania Armenia Uzbekistan Australia Barbados Benin Bulgaria China El Salvador Estonia France Ghana 2012 4,53 5,08 3,14 8,88 7,18 1,88 6,8 4,37 4,17 8,4 8,21 2,72 1995 4,33 5,25 4,78 9,27 6,87 2,83 6,81 3,99 4,26 7,94 8,67 3,12
Tri Kuwait Lao PDR Lesotho United States Mongolia Myanmar Romania Russian Federation Slovak Republic Sri Lanka Sweden Tajikistan
2012 5,33 1,75 1,95 8,77 4,42 0,96 6,82 5,78 7,64 3,63 9,43 3,13
1995 5,71 1,92 3,11 9,53 4,08 2,23 5,91 5,67 7,22 4,25 9,45 4,13
10 9 8 7 KEI most recent 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 KEI 1995 Uzbekistan 4,78; 3,14 RO 5,91; 6,82
Estonia 7,94; 8,4
y = 1.0781x - 0.6923 R = 0.9438
10
12
Figura 23. Analiza n dinamic pentru KEI ntre 1995 i 2012
29
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Raportul de competitivitate asupra Europei n viziunea strategiei pentru orizontul 2020 The Europe 2020 Competitiveness Report, publicat de Forumul Economic Mondial (WEF), se concentreaz pe msurarea performanei statelor mebre ale UE de a contribui la eforturile Europei unite de a deveni favorabil incluziunii sociale i creterii inteligente i sustenabile. Raportul msoar gradul n care cele 27 de state membre ale UE i ase ri n curs de aderare i celelalte rile candidate i capaciteaz instituiile, politicile i serviciile pentru a ndeplini obiectivele strategiei Europa 2020. Raportul concluzioneaz - Europa pare s conduc lumea n ceea ce privete construirea unei economii bazat pe cunoatere, dei exist diferene semnificative ntre ri. Trile nordice sunt lideri - Suedia, Danemarca i Finlanda sunt situate pe primele trei poziii n Indexul Europa 2020, n timp ce mai multe ri din sud, centrul i estul Europei se ndeprteaz mult de performanele primelor. Pentru a pune n eviden aceste diferene este propus un instrument de msurate construit prin msuri agregate pe cele apte iniiative de baz: mediul de ntreprindere, agenda digital, Europa inovativ, educaie i formare profesional, piaa muncii i ocuparea forei de munc, incluziunea social i durabilitatea mediului.
Figura 24. Profilul de competitivitate n viziunea strategiei Europa 2020
Sw eden Finland Denmark Netherlands Austria Germany United Kingdom Lux embourg Belgium France Estonia Ireland Slov enia Portugal Spain Czech Republic Cy prus Malta Latv ia Lithuania Italy Slov ak Republic Poland Hungary Greece Romania Bulgaria
5.77 5.61 5.52 5.34 5.25 5.25 5.1 5.05 5.02 5 4.67 4.71 4.69 4.52 4.5 4.54 4.47 4.38 4.2 4.22 4.23 4.17 4.06 4.04 3.92 3.84 3.79
5.77 5.71 5.6 5.46 5.33 5.28 5.23 5.13 5.04 4.98 4.74 4.66 4.59 4.59 4.52 4.49 4.4 4.39 4.36 4.31 4.3 4.13 4.08 4.06 3.95 3.79 3.76
Potrivit Indexului Europa 2020, Romnia i Bulgaria se afl pe ultimele dou poziii (n aceast ordine), cu un scor general de apropiat de 3.8 (din maxim de 7). Tabelul 10. Evalurile n avansul strategiei Europa 2020 Romnia i UE27
30

Educaie i Piaa Incluziune Sustenabilitatea formare muncii social mediului profesional Romnia 3.44 4.08 2.89 4.14 4 4.03 3.97 EU27 4.26 5.44 4.9 5.3 4.33 5.43 4.9 S ur sa: The Europe 2020 Index 2012 World Economic Forum Europe 2020 Competiveness Report Mediul ntreprinderilor Agenda digital Europa inovativ Corespunztor celor trei direcii de aciune planificate a fi urmrite n orizontul 2020, se calculeaz avansul pe trei dimensiuni agregate: creterea inteligent ( smart), creterea inclusiv (inclusive) i cea durabil (sustainable). Figura 25. Dimensiuni agregate ale creterii economice n Europa 2020
scorul Smart 5 4 3 2 1 0 3.97 scorul Sustainable 3.64
4.02 scorul Inclusive
Bulgaria
Romania
Sursa: adaptare dup Bilbao-Osorio, (2012) i Europe 2020 Competitiveness Report: 2012 Romnia se situeaz pe locul 26 n ansamblu, cu o performan relativ bun n zona de cretere economic durabil (poziia 23) datorit unui nivel relativ acceptabil al produciei de energie din surse regenerabile (poziia 9) i intensitatea emisiilor de CO2 (locul 16). Romnia nregistreaz rezultate relativ bune n ceea ce privete piaa forei de munc i ocuparea forei de munc n cazul n care se situeaz pe locul 20. Piaa forei de munc din Romnia este apreciat ca flexibil (locul 10 n ceea ce privete practicilor de angajare i concediere), cu o relaie destul de strns ntre salariu i productivitate (14) i o participare peste medie a femeilor n sectorul privat (12). n acelai timp, aceasta atinge cel mai sczut de performan n UE n categoria creterii inteligente (locul 27). Performana din Romnia arat c ara are nevoie s se concentreze pe dezvoltarea unor instituii solide i a unor structuri de pia la fel de competitive ca cele din economiile avansate. Romnia se situeaz pe locul 26 n aspectele legate de mediu de ntreprindere, i 27 n agenda digital i inovare. n ciuda unei atitudini antreprenoriale pozitive (6a), mbuntirile sunt necesare pentru aspectele concurenei (25), dezvoltarea de clustere (27), precum i pentru ncurajarea disponibilitii de finanare (19), n scopul de a genera un mediu de afaceri mai favorabil. De asemenea, performana pe agenda digital i inovarea n Europa trebuie s fie consolidat. Numai printr-o abordare holistic pentru dezvoltarea pe direciile de performan ar putea permite Romniei s nchid decalajul ntre competitivitate i intele obiectivelor europene.
Evidene statistice pentru economia Romniei Problema competitivitii n Romnia se materializeaz ntr-un nivel al produsului intern brut (PIB sau GDP n lb. englez) la paritatea puterii de cumprare (PPC) de numai doar 50% din media noilor state membre ale UE i la nivelul de 49.4% din medie european UE27 (potrivit estimrilor pentru anul 2011). O economie competitiv este capabil s genereze cretere economic ridicat i pe termen lung. Romnia a recuperat, n ultimii apte ani, 10% din decalajul PIB/loc. ce ne separ de media UE27.
31
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Competitivitatea la nivelul fiecrui individ, companie, sector i a mediului de afaceri ca ntreg este singura for care poate conduce la recuperarea decalajelor pe piaa intern a UE27 (cu att mai mult dup aderarea la moneda unic european - prefigurat pentru 2014). Tem de discuie: Ipoteza Europei cu mai multe viteze24
n scenariul unei Europe cu mai multe viteze, ri precum Romnia ar avea un numr mai mare de etape de parcurs: ar trebui s promoveze ntr -o prim etap n grupa rilor cu moneda euro-Sud i abia ulterior, dac performanele i permit, s intre n grupa rilor cu moneda mai puternic euro-Nord Ca regul general, s-a dovedit c o ar nu trebuie s intre n zona euro nainte de a fi ajuns la un grad 25 semnificativ de convergen real . Indicatorul cel mai sintetic care exprim convergena real este PIB/locuitor la paritatea puterii de cumprare , care n anul 2012 se situa n Romnia la nivelul de 49 la sut din media UE27. Spre comparaie, Estonia, ara cea mai srac la momentul adoptrii euro, avea la momentul respectiv, un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumprare de 66% din media UE27. Probabil c acesta ar constitui nivelul minim de convergen real care s permit o inserie de succes n eurozon. Un alt indicator-cheie l constituie structura pe ramuri a economiei. Nu poi, cu o agricultur care creeaz 6% din PIB i ofer de lucru la circa 30% din fora de munc, s intri n zona euro, unde cifrele respective sunt 2 i, respectiv, 5%. n acest sens, clasa politic va trebui s ia odat i odat taurul de coarne, n sensul comasrii terenurilor (dac nu, o vor face strinii, care nc epnd cu anul 2014 vor avea liber la cumprarea pmntului), n sensul dotrii satelor cu utilitile necesare (ap, gaze, electricitate), a re-colirii personalului agricol n alte meserii i, pe aceste baze, a transformrii ocupaionale din rural dinspre agricultur nspre mica industrie i servicii. n fine, convergena real se poate judeca i n funcie de competitivitatea extern a mrfurilor i serviciilor. Cu un deficit extern de peste 4% din PIB, Romnia este pe locul 24 ntre rile UE, depind numai Malta, Portugalia, Cipru i Grecia. Iar n materie de exporturi, corigente au rmas nu att industria, ct serviciile aa-zise exportabile: turismul, transporturile, telecomunicaiile etc. La indicatorii de convergen nominal (inflaie, rata dobnzii, deficit bugetar, datorie public, curs valutar) Romnia st destul de bine i ntr-un an sau doi ar putea ndeplini Criteriile de la Maastricht. Decisive ns pentru o performan onorabil n zona euro sunt criteriile de convergen real iar criza financiar a demonstrat acest lucru cu trie. n fine, o ultim lecie care trebuie nvat este c ntr-o lume n continu competiie nu exist timp pentru automulumire i pentru relaxare. La fel ca sportivii profesioniti care nu i permit nici un moment de respiro, rile trebuie s se preocupe n permanen de competitivitatea economic, iar n acest sens intrarea n zona euro nu constituie un sfrit, ci un nceput de drum.
Nivelul i dinamica PIB date statistice pentru Romnia
24 25
Proiectul European: Europa cu mai multe viteze... i viteza Romniei , Valentin Lazea / 15.7.2012 Pentru adoptarea euro, Romnia trebuie s ndeplineasc criteriile de convergen nominal stipulate n Tratatul de la Maastricht, care stabilesc c: rata medie a inflaiei nu poate depi cu 1,5% media primilor trei membri ca nivel de performan, deficitul bugetar s se ncadreze n limita de 3% din PIB, ratele dobnzilor pe termen lung s nu fie mai mari cu 2,2 % dect media celor mai performani trei membri, datoria public s nu depeasc 60% din PIB .
32

Figura 26. Evoluia PIB pentru Romnia vs. lume, EU i cele mai performante economii (1960 -2011)
200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0
PIB per capita (current1000 US$) in 1960-2011
ROU
WLD
EUU
MCO
LUX
Legend: Romania (ROU), lume (WLD), Uniunea European (EUU), Monaco (MCO) i Luxemburg (LUX) Sursa: World Development Indicators Figura 27. Evoluia PIB pentru Romnia vs. lume, EU i cele mai performante economii (1987 -2011)
mii USD 40 35 30 25 20 15 10 5 0
PIB per capita (current US$) in 1987-2011
36.60 34.92 34.19 32.5932.20 29.70 27.98 26.88 23.39 19.26 19.1719.5418.4019.0118.97 17.5417.72 17.32 16.71 15.75 15.4315.95 12.3412.56 11.11 10.04 8.39 9.09 8.50 9.17 7.52 6.58 7.03 5.21 5.24 5.16 5.07 5.19 5.29 5.19 5.32 5.92 9.50 4.28 4.51 4.51 4.78 4.15 8.87 3.78 3.66 3.33 7.86 7.65 7.67 5.68 4.57 3.48 2.74 1.66 1.75 1.79 1.65 1.25 1.10 1.16 1.32 1.56 1.56 1.56 1.87 1.58 1.65 1.82 2.10
ROU WLD EUU
Sursa: World Development Indicators Legend: Romania (ROU), lume (WLD), Uniunea European (EUU), Monaco (MCO) i Luxemburg (LUX)
Economia romneasc este atipic n raport cu aceea din rile Uniunii Europene, din cauza ponderii foarte mari a agriculturii n PIB. In economia romneasc persist diferene semnificative ntre ponderile trimestrelor n PIB anual (n principal, din cauza ponderii relativ ridicate a agriculturii). Aceasta face ca gradul de expunere a economiei la variaiile climatice sau la dezastre naturale s fie unul ridicat. Analiza pe baza datelor trimestriale a dinamicii PIB demonstreaz existena ciclului economic (diferit de fluctuaiile sezoniere n cadrul unui an calendaristic).
33

Figura 28. PIB-ul Romniei, structura produciei. Volume absolute
Sursa: INS preluat din: Cum i-a produs i cheltuit Romnia ultimele 10 PIB-uri, Mirel Palada, 6.11.2011
Figura 29. Structura folosirii PIB-ului. Volume absolute
Sursa: INS preluat din: Cum i-a produs i cheltuit Romnia ultimele 10 PIB-uri, Mirel Palada, 6.11.2011
PIB-ul i nivelul de trai Nivelul de trai din Romnia nu a depit un sfert din media european
Nivelul statelor membre UE. Economia romneasc reprezint aproape exact o sutime din cea a Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2012. Exprimat n euro pe locuitor, nivelul de trai nu ajunge dect n apropierea sfertului mediei europene, n formula UE28. Romnia ncheie plutonul celor statelor care au o pondere ntre 1% i 2% n economia UE, ceea ce ne plaseaz pe locul 17 n Europa, dei suntem a 7-a naiune ca mrime26. Explicaia rezid n nivelul relativ redus al PIB/locuitor, situat la doar ceva mai mult de 24% din media european.
26
Romnia n ecuaia UE: O sutime din economia Uniunii i un sfert din PIB-ul mediu pe locuitor, Marin Pan, 23.9.2013
34

Figura 30. Valorile pentru indicatorii PIB n EU i cteva ale economii
Figura 31. Previziuni pe termen scurt pentru zona EU (privire general)
Sursa: European Economic Forecast, 2013
Nivelul NUTS2. PIB-ul din regiunile NUTS 2 din UE s-a situat ntre 6500 SPC (27% din media UE-27) n Severozapaden (Bulgaria) i 80300 SPC (328% din media UE27) n zona central a
35

capitalei Regatului Unit, Londra; factorul dintre cele dou valori extreme ale distribuiei a fost de 12,4 la 1.
Figura 32. Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor n funcie de standardul puterii de cumprare (SPC) 27, pe regiuni NUTS2, 2010 (% din media UE-27, UE-27=100)
Surs: Eurostat (nama_r_e2gdp)
Convergena regional a PIB-ului pe cap de locuitor (n SPC) poate fi evaluat n diferite moduri. Cea mai simpl metod este msurarea raportului ntre valorile cele mai mici i cele mai mari. Conform acestei metode, decalajele dintre regiunile UE27 au fost reduse de la un factor de 17,1 n 2000 la 12,4 n 2010, n special datorit dezvoltrii rapide a Romniei i Bulgariei. Totui, aceast metod utilizeaz numai valorile extreme i nu ia n considerare marea majoritate a regiunilor. O evaluare cuprinztoare a convergenei regionale este oferit de un indicator al dispersiei PIB -ului regional. Aceast msur ia n calcul diferenele ntre PIB -ul pe cap de locuitor din fiecare regiune NUTS 2 i media naional, ponderat n funcie de populaia regional.
Figura 33. Modificarea produsului intern brut (PIB) pe capita n funcie de standardul puterii de cumprare (SPC), pe regiuni NUTS2, 2008-2010 (diferen procentual ntre 2008 i 2010; n raport cu media UE27)
27
Standardul al puterii de cumprare (SPC) face posibil compararea puterii de cumprare n toate regiunile statelor membre care utilizeaz monede diferite i n care nivelul preurilor este diferit.
36
Surs: Eurostat (nama_r_e2gdp)
Nivelul NUTS3. Populaia din judetul Vaslui este cea mai srac din UE, ca PIB pe locuitor, calculat n funcie de puterea de cumprare, relev raportul "Eurostat regional yearbook 2013", realizat de Biroul european de statistic. In schimb, Bucureti-Ilfov este pe locul al doilea ntre regiunile din cele 12 state care au aderat la UE n 2007 sau 2004. La nivelul unitilor NUTS3 din UE, n anul 2010, PIB-ul pe locuitor a variat de la 5.000 PPS (purchasing power standars - standardul puterii de cumprare - n.r.) (20% din media UE) n Vaslui - Romnia, la 143.800 PPS (587%) n regiunea Inner London - West, Marea Britanie; ntre cele dou limite a fost un raport de 28,8 la 1. Impreun cu Inner London - West, nc cinci uniti administrativ-teritoriale de nivel NUTS3 au nregistrat un PIB/capita de cel puin 3 ori mai mare dect media UE27: 4 sunt n Germania (Wolfsburg - Kreisfreie Stadt, Munchen-Landkreis, Frankfurt am Main - Kreisfreie Stadt, Schweinfurt-Kreisfreie Stadt) i 1 n Frana (Hauts-de-Seine). In alte 23 de uniti de nivel NUTS 3 PIB-ul pe locuitor a fost de cel putin dublu fa de media UE27: n Germania (18 uniti), Olanda (2 uniti), Belgia (1), Frana (1) i Luxemburg (1).
Figura 34. Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power standard (PPS), selected NUTS3 regions, 20002010
37

Five regions with the highest level of GDP per inhabitant in 2010 (2000 = 100) 112
115 110 105 100 95 90 85 80 2000 2001 2002
103 99
87
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Inner London - West (UKI11) Mnchen, Landkreis (DE21H) Hauts-de-Seine (FR105)
Wolfsburg, Kreisfreie Stadt (DE913) Frankfurt am Main, Kreisfreie Stadt (DE712)
La cealalt extrem, cu un PIB pe locuitor sub 30% din media UE27, au fost 27 de uniti NUTS3, dintre care cele mai multe n Bulgaria (17), Romnia (8 judee). Letonia (1) i Ungaria (1). Figura 35. Cele mai dinamice regiuni
120 100 80 60 40 20 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Giurgiu (RO314) Clrai (RO312) Timi (RO424) Ilfov (RO322) Sofia (stolitsa) (BG411)
Five regions with the highest rate of change for GDP per inhabitant, 2000 10 (% of the EU-27 average, EU-27 = 100)
Perspectiva istoric
In ultimul secol i jumtate, avansul PIB pe cap de locuitor, un indicator care arat cel mai bine evoluia nivelului de trai, a crescut de aproape 21 de ori, de la 564 dolari n 1862, la circa 11.600 USD n 2011, potrivit estimrilor. PIB pe cap de locuitor este exprimat n dolari americani la valoarea din anul 2000 i este ajustat la paritatea puterii de cumprare28. De-a lungul timpului, se remarc scderi ale nivelului de trai pe durata celor dou rzboaie mondiale, odat cu schimbarea regimului politic i ncepnd cu 1987, pentru ca imediat dup revoluia din '89 scderea s se accentueze. In prezent, nivelul de trai pare s fie pe un trend ascendent, care a nceput n jurul anului 2000. Nivelul de trai n Romnia a urcat de peste 20 de ori, ntr-un secol i jumtate, avnd n vedere c produsul intern brut pe cap de locuitor n 1862, dup Unirea Principatelor, era puin peste 500 USD, iar n 2011, estimrile indicau un nivel de 11.600 dolari, potrivit datelor centralizate de V. Axenciuc.
Tabelul 11. PIB (dolari SUA la valoarea din anul 2000 i la paritatea puterilor de cumprare standard - ajustat cu nivelul preurilor)
28
Sursa: Premier n compararea datelor: PIB-ul Romniei, de la Cuza la Bsescu. Ce i cum l-a influenat, Marin Pan, 9.11.2012
Datele sunt preluate din lucrarea Produsul Intern Brut al Romniei 1862- 2000 Serii statistice seculare i argumente metodologice, scris de Victor Axenciuc cu sprijinul INS i susinerea BNR.
38
PIB - indicator de politic economic i social Analiza regional a PIB-ului UE, pe baza nivelului PIB-ului pe cap de locuitor, precum i modificrile acestui indicator n ultimii ani ofer informaii importante pentru alocarea cheltuielilor n cadrul politicii de coeziune a UE. PIB-ul real pe cap de locuitor, nivelul preurilor i convergena preurilor sunt trei dintre indicatorii structurali cheie publicai de Comisia European. PIB-ul este, de asemenea, un indicator important din perspectiva politicilor, fiind esenial n calcularea contribuiei unui stat membru la bugetul UE, n timp ce mediile pe trei ani ale PIB-ului sunt utilizate pentru a decide care regiuni sunt eligibile pentru asisten prin programul fondurilor structurale ale UE. Indicii PIB-ului pe cap de locuitor (la nivel regional) sunt folosii la alocarea fondurilor structurale pe teritoriul UE. Toate regiunile din UE sunt incluse n politica de coeziune: cu toate acestea, majoritatea fondurilor structurale sunt direcionate ctre regiunile NUTS2, al cror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE27 (calculat pentru o perioad medie de trei ani).
Tabelul 12. Proportion of the resident population, by NUTS 2 regions, 2010
GDP per inhabitant is: < 75 % of the EU-27 average EU-27 Romania 24.2 89.4 => 125 % of the EU-27 average 18.4 0.0
Regiunile n care PIB-ul real pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE (calculat pe o perioad de trei ani) sunt eligibile pentru a primi sprijin prin intermediul fondurilor structurale. Pentru perioda 2007-2013, Romnia a avut alocat suma de 19,2 miliarde euro prin fonduri europene structurale i de coeziune (destinate pentru a sprijini convergena tarilor membre, creterea competitivitii i ocuparea forei de munc). Rata de absorbie la sfritul anului 2011 se situa la 15%, cele mai mari rmneri n urm fiind nregistrate pe zona de Transporturi. Romnia figureaz pe ultimul loc n clasamentul ratelor de absorbie ale fondurilor alocate i pltite de Comisia European, cu 20.7%, potrivit datelor oficiale puse la dispoziie de Deutsche Gesellschaft fr Internationale Zusammenarbeit (GIZ), organizaia german pentru cooperare internaional. Datele sunt valabile pentru luna noiembrie 2012 i au determinat ntr-o msur semnificativ alocrile negociate pentru perioada 2014 2020.
Figura 36. Ratele oficiale de absorbie a fondurilor alocate de CE
39
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Cele mai nalte rate de absorbie au fost contabilizate pentru Lituania (60,5%), Portugalia (58,4%) i Irlanda (55,60%). ara noastr a fost devansat de Bulgaria (28,5%) i Italia (28%), ceea ce arat c gradul redus de absorbie ine de o combinaie ntre nivelul de dezvoltare redus i caracteristicile socio-culturale. n cifre absolute, care ne dau mai bine msura gradului n care Romnia reprezint o povar pentru contribuabilii din rile mai dezvoltate, ne situm aproape de media rilor asistate prin programe europene prin fondurile de coeziune, ntre Frana i Grecia. Polonia a fost, de departe, cea mai mare beneficiar a integrrii n UE, prin prisma faptului c a beneficiat de mai muli bani dect Cehia, Slovacia, Ungaria, Romnia i Bulgaria la un loc. Cu aproape 70 miliarde euro destinai apropierii de Occident ca nivel dezvoltare, ea a depit chiar state mari, precum Italia i Spania, luate mpreun.
Figura 37. Volumul fondurilor alocate de CE
Studiu de caz: Costul unitar al muncii In principal, competitivitatea este analizat prin corelaia dintre salarii i productivitatea muncii, important fiind ca sporurile de productivitate s nu fie anulate prin politica salarial a firmelor sau a guvernelor. Costul unitar al muncii (Unit labor cost) este unul dintre indicatorii importani de evaluare a progreselor n ndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 i, n acelai timp, unul dintre indicatorii prognozai de Comisia European pentru toate statele membre. Unul dintre avantajele economiei romneti, costurile reduse cu fora de munc, se reduce, fr a afecta ns competitivitatea, care rmne un parametru esenial al capacitii economiei de a face fa presiunilor concurentiale de pe piaa unic european. O cretere a costului unitar real al muncii, ca urmare a majorrii peste productivitate a remunerrii pe salariat, poate indica, pe lng dificulti n mentinerea competitivittii, si presiuni din partea cererii asupra inflaiei. In cazul Romniei, specialitii europeni consider c, dac n termeni nominali, costul unitar al muncii, aflat pe o pant puternic descendent, se menine la valori inc ridicate, ca urmare a persistenei unor indici de pre mari, n termeni reali, ctigurile de competitivitate se apropie de nivelul UE27, depind chiar unele ri precum Italia sau Frana.
40
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tema: Economic Sentiment rises further in both the euro area and the EU 29
The economic sentiment indicator is composed of the industrial confidence indicator (40%), the service confidence indicator (30%), the consumer confidence indicator (20%), the construction confidence indicator (5%), and the retail trade confidence indicator (5%). Its long term average (1990-2012) equals 100. In September the Economic Sentiment Indicator (ESI) increased by 1.6 points in the euro area (to 96.9) and 2.4 points in the EU (to 100.6). The sharp increase in the EU brought the indicator above its long-term average for the first time since July 2011. Figura 38. Evoluia Indicatorului - Sentimentul Economic de Incredere (ESI) (1990-2013)
Tabelul 13. Comparaie Romnia vs. EU27 - Indicators of confidence and economic sentiment 30
Tem de discuie: Convergena n distribuia veniturilor31

Fenomen adus de criz: dup ce standardele de via n Europa ncepuser s se armonizeze n deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltrii (deci nu de cretere economic) dintre UE15 i nou -venitele din Est s-au accentuat din nou i se vor accentua pe mai departe, urmnd ca revenirea la convergen, cel puin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, s devin vizibil abia prin 2050.
29 30
http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/surveys/ http://ec.europa.eu/economy_finance/db_indicators/surveys/documents/2013/esi_2013_09_en.pdf 31 Sursa: Privind n prpastie: cum putem evita ca viitorul s arate i mai ru? http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/privind-in-prapastie-cum-putem-evita-ca-viitorul-sa-arate-si-mairau-9813553
41

Pornind de la 144 de scenarii privind schimbrile tehnologice i acumularea de capital uman i fizic considerate cu probabilitate egal, experii Bncii Mondiale conchid c probabilitatea ca EU11 s ajung la convergen venitului mediu per capita cu EU15 este foarte mare, ns procesul de convergen total va avea nevoie de cteva decenii. Grupul UE11 include Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria i Croaia. Grupul UE15 include: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, i Suedia.
Figura 39. Distribuia raportului ntre venituri 32
Aspecte relevate de raportul Bncii Mondiale din 201233 Trile din UE11 ca grup sunt cu mult n urma UE15 la indicatorii legai de inovaie i de calitatea educaiei, rata emigrrii n rndul populaiei cu educaie teriar este printre cele mai mari n Est, regiune incapabil s atrag ea nsi din alte pri imigrani cu calificri nalte, iar emigraia total ar urma s duc la o pierdere total de for de munc de cca 19% n UE11 n perioada 2010 -2050. Multinaionalele i firmele cu capital strin le depesc sistematic pe cele locale la productivitate i inovaie, ntruct atrag cu uurin fora de munc de cea mai bun calitate i cumpr cele mai productive firme locale. Integrarea financiar i comercial a Vestului cu Estul a fcut rile estice prea dependente de bncile occidentale i de exporturile ctre UE15. Figura 40. Infografic indicatori pentru for de munc
Li se recomand noilor state membre s flexibilizeze i mai mult piaa muncii, pentru a facilita creterea ocuprii i mobilitatea forei de munc, s investeasc n educaie prin programe care s faciliteze crearea de noi locuri de munc, s investeasc pentru ameliorarea calitii i atragerea mai multor tineri pentru nvmntul superior, s transforme fenomenul de brain drain (emigrarea celor calificai) n brain rental (nchirierea de competene din strintate i gsirea de stimulente pentru readucerea specialistilor nalt calificai).
32
The figure plots the (smoothed) histogram of the 144 projections for 2020, 2030, 2040, and 2050. It shows average income in EU11 as a share of EU15 income. As the projection horizon increases, the histograms become "fatter" because of uncertainty about the long-term development of income per capita. As time progresses, the center of the smoothed histogram moves to the right, with a larger share of observations around 0.81, which suggests close to full convergence. 33 Regular Economic Report: Coping with External Headwinds Special Topic: Drivers of Convergence in EU11, World Bank, June 2012
42
43
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tem de discuie: Schimbare major pentru clasa de mijloc
In loc de introducere... Figura 41. Harta bogiei
Sursa: http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-104 Figura 42. Ce se ntmpl cu clasa de mijloc
sursa: revista Business magazine, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-38
44
Numrul locuitorilor planetei care se vor ncadra n urmtoarele dou decenii n standardele clasei mijlocii va crete, conform previziunilor OECD, de la 2 miliarde la 5 miliarde, n condiiile n care populaia planetei va atinge 8 miliarde de suflete. Cheltuielile clasei mijlocii ar trebui s creasc de la 21.000 de miliarde de dolari la 51.000 de miliarde de dolari n 2030. OECD definete drept clas de mijloc persoanele care ctig ntre 10 i 100 de dolari pe zi, innd cont i de paritatea puterii de cumprare a monedelor locale.
Clasa mijlocie n criz: Evoluia inegalitii n Romnia de la valori socialiste la valori ultracapitaliste34
Un studiu al Bncii Mondiale fcut referitor la nceputul tranziiei de la socialism la capitalism (cu date comparate ntre perioadele de dinainte i de dup 1990) plasa Romnia n grupul rilor ce au nregistrat transferuri de avuie moderate, alturi de Polonia, Cehia, Letonia i Belarus. Din grupul rilor cu modificri relativ mici fceau parte Slovacia, Slovenia i Ungaria iar n grupul n care inegalitile s-au acumulat mai rapid au intrat Bulgaria, Estonia i Lituania, alturi de Rusia, Ucraina i Moldova. Criteriul de departajare l-au constituit evoluiile ponderilor la nivel naional ale cvintilelor de venituri (cele cinci grupurile succesive de cte 20% din popula ie ordonate dup mrimea veniturilor). Acestea s-au modificat cu mai puin de un procent n cel mai bun caz, dou procente n cazul mediu i mai pronunat n varianta diferenierii mai rapide a veniturilor. n grupul din care fcea parte i Romnia, cincimea cu veniturile cele mai sczute rmnea, ns, n toate cazurile undeva ntre 9% i 10%, n timp ce cincimea cu cele mai mari venituri se situa la 35% 37%. Adic inegalitatea era mai mic dect n Marea Britanie (reper al OCDE, cu 7% i, respectiv 40%). Creterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria i Cehia, dar peste Polonia, Ungaria i Slovacia. n toate rile, pierderile relative de venituri s-au acumulat ctre cincimea cea mai bogat a populaiei, pe fondul unei diminuri cu circa un sfert a nivelului de trai. Romnia a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodriilor de muncitori, 20% n cazul celor de agricultori i 23% la pen sionari. n Romnia, nu doar raportul dintre cei mai boga i i cei mai sraci ceteni s-a deteriorat, dar i clasa mijlocie, poziionat n cvintilele 2, 3 i 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel naional. Practic, clasa mijlocie a suportat n cea mai mare msur politica social de susinere a celor mai sraci, n timp ce contribuia celor mai avui a fost relativ redus. Sub 10% din romni aparin clasei de mijloc. n SUA, proporia e de 54%, iar n Germania - 51%. Micii ntreprinztori, profesorii i medicii ar trebui s constituie grosul clasei de mijloc. n Romnia ns, veniturile acestora i situeaz n categoria srac. Care este clasa de mijloc? Trei din zece romni cred c fac parte din clasa mijlocie, arat ultima cercetare privind calitatea vieii, realizat de Institutul pentru Cercetarea Calitii Vieii (ICCV) n 2010. ns doi din cei trei exagereaz, susin specialitii. n toate definiiile exist cteva criterii obligatorii pentru includerea n acest segment - printre ele, venitul. Alfred Bulai consider condiie minimal un venit lunar de cel puin 1.500 de lei net pe membru de familie (adic peste 1.000 de euro) pentru a te putea considera ca aparinnd clasei de mijloc. Potrivit datelor Institutului Naional de Statistic, 30% din familiile din Romnia ns au un venit lunar de peste 2.337 de lei, adic mai puin de 800 de lei pe membru de familie, fapt care le exclude din aceast categorie. Potrivit aceleiai surse, proporia salariailor care au un venit de aproape 4.000 de lei pe lun e de 8%. Acest fapt ns nu-i plaseaz automat n clasa de mijloc, ci depinde de fiecare situaie familial n parte. Aceste procente se reflect n nivelul de trai: raportul Institutului de Cercetare a Calitii Vieii Romnia dup 20 de ani" arat c numai 9% din familii reuesc s cumpere unele obiecte mai scumpe (de calitate, nu de lux), dar cu eforturi. Proporia celor care spun c au tot ce le trebuie, fr s fac prea mari eforturi, este de doar 1% din gospodrii. Ei bine, n acest procent se afl clasa de mijloc. Fiind format din profesioniti i persoane cu iniiativ, clasa de mijloc este purttoarea progresului economic i social. De aceea, a fost mereu considerat baza pe care se sprijin d emocraia. Tot ei sunt cei care investesc cel mai mult n educaie i industria timpului liber, pentru ei exist industria turistic i ei sunt clienii obinuii ai restaurantelor. n termeni economici, sunt motorul societii de consum. Au bani s-i cumpere, n limitele normalului, ceea ce vor. Dup unele definiii, clasa de mijloc ncepe acolo unde cheltuielile cu hrana, casa i celelalte necesare traiului de fiecare zi nu depesc dou treimi din venituri. Cealalt treime poate fi folosit dup cum i doresc - economisit sau cheltuit pentru satisfacerea unor plceri. Boom n China i risc de colaps n SUA .Nu exist o formul standard pentru calcularea mrimii claselor sociale, aplicabil universal. Dar toate au drept indicatori principali veniturile i ocupaia. n
34
sursa: Clasa mijlocie n criz: Evoluia inegalitii n Romnia de la valori socialiste la valori ultracapitaliste
45

afara acestora mai sunt luate n considerare averea (proprieti imobiliare sau aciuni) i puterea de a economisi. Nemii i americanii nu au obiceiul de a pune n bnci lichiditi, aa nct pentru ei nu e un criteriu sugestiv. SUA: lunar, 120.000 de familii n faliment. Indiferent de definiia folosit, SUA aveau nainte de criz o clas mijlocie care cuprindea ntre 55 i 60% din familii. Statisticile arat ns o prbuire: n fiecare lun, aproximativ 120.000 de familii se declar n stare de faliment. n aceste condiii, economitii i sociologii sunt ngrijorai de efectele pe care le-ar putea avea srcirea clasei de mijloc. 1,8 miliarde de oameni n clasa de mijloc. Dac n SUA scade, n China crete mrimea clasei de mijloc. n momentul de fa, aproximativ 1,8 miliarde de pmnteni se ncadreaz n clasa de mijloc. n 2030, se estimeaz o cretere a acesteia la cinci miliarde, iar cea mai mare parte a nou -intrailor n aceast categorie va fi din Asia. China are acum circa 11% din populaie n clasa de mijloc, dar n 2030 proporia acesteia va ajunge la peste 70%. n cifre absolute, clasa de mijloc din China este uria - 157 de milioane de persoane i este a doua dup SUA. De aceea, piaa din China a devenit una dintre cele mai atractive din lume i o va depi curnd pe cea din Statele Unite. China a devenit cea mai mare pia auto, cu 13,6 milioane de autovehicule cumprate n 2009. Mult peste piaa american, unde s-au vndut 10,4 milioane de buci. Europa, lider mondial la clasa de mijloc. Din numrul total de familii cuprinse n clasa de mijloc, la nivel mondial, cele mai multe se afl n Europa - 38% din total. Urmeaz America de Nord, cu 26% din procentul global total, i regiunea Asia - Pacific, cu 23% din total. Prognozele estimeaz c cea mai mare parte a clasei de mijloc globale va fi, peste 10 ani, n Asia - Pacific. Astfel, n 2020, 42% din clasa de mijloc mondial va fi n Asia-Pacific, iar n Europa i continentul nord - american procentul actual va cobor la 29%, respectiv 17%. Informaii suplimentare: Figura 43. Evoluia coeficientului Gini pentru Romnia
34 32 30 28 26 24 22 20 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Surs: World Development Indicators
23.31 25.46 24.24 29.44 28.2 27.42 31.46 30.25 30.57 31.06 31.66 31.57 32.11 32.1 31.15 30
Tem de discuie: Averea romnilor a sczut

Credit Suisse Research Institute a lansat recent raportul asupra bogiei la nivel mondial, Global Wealth Report 2013, n care romnii apar pe o tendina descresctoare. Astfel, de la o "avere de 13.667 de USD pe locuitor n 2012, romnii au cobort la 11.191 de USD n 2013, ceea ce reprezint o scdere semnificativ. Acelai indicator pentru populaia adult scade: de la 17.164 de USD n 2012, la 14.044 de USD in 2013 (cu scderea de 18%). Aceste cifre ne claseaz nc n zona de venit me diu-jos (Lower middle income), adic n zona de venit sub 25.000 de USD pe adult. Aceasta in conditiile in care, daca ne uitam pe harta "bogtiei, rile vestice intr toate n categoria cu peste 100.000 de USD pe adult, cu cteva exceptii precum Portugalia i Polonia, care se plaseaz n categoria 25.000 -100.000 de USD. Dac ne referim la ct din averea mondial este reprezentat de averea romnilor, din nou Romnia este pe tendin descendent, ajungnd de la 0,13% in 2012 la 0,1% in 2013, o scdere de 0,03 puncte procentuale. Nivelul "averii este calculat ca totalul activelor financiare i imobiliare minus totalul datoriilor. Calculat la jumattea lui 2013, un romn adult avea n medie 6.426 de USD active financiare, 10.528 de USD active imobiliare i o datorie de 2.910 USD. Fa de 2012, activele imobiliare s-au pstrat relativ constante, ns activele financiare au sczut dramatic, de la 9.135 de USD in 2012, adic o scdere de aproape 30%. In acelai timp, datoriile au crescut i ele, cu aproape 23%. Aceasta nseamn
46

c, de la o valoare medie de 60USD pe adult in anul 2000, datoria medie a crescut, pn la mijlocul lui 2013, de aproape 49 de ori, conform estimrilor Credit Suisse. Credit Suisse i-a bazat calculele plecnd de la o populaie de 20,95 milioane de romni (cu 80.000 mai putin dect numrul din raportul pe 2012), din care 16,7 milioane de aduli.
Romnia este pe ultimul loc n UE ntr-un top al activelor financiare ale populaiei
Romnia se plaseaz pe locul 42 din 52 de ri ntr-un top al activelor financiare nete acumulate de populaie, cu o medie de 2.327 euro pe locuitor, cea mai redus din UE, potrivit unui raport prezentat de grupul german de asigurri Allianz 35. Datele se refer la averea acumulat pn la sfritul anului 2012 de gospodrii private n active financiare, precum conturi bancare, aciuni sau obligaiuni, minus datorii. Averea financiar net a romnilor este mai sczut fa de cifrele nregistrate n Letonia (2.918 euro), Bulgaria (4.460 euro pe locuitor), Slovacia (5.009 euro), Polonia (5.221), Ungaria (6.534 euro) sau Cehia (10.096 euro). Elveia este pe primul loc n clasamentul din acest an, cu o avere fi nanciar net de 141.895 euro pe locuitor, urmat de SUA (100.710 euro), Japonia (83.610 euro), Belgia (73.520 euro), Olanda (68.760 euro), Canada (66.550 euro).
Creativitatea i inovaia, cheia pentru un management eficient

In loc de introducere... Cunotinele angajailor i ale clienilor sunt eseniale36. "Cum s inem pasul intr-o lume in viteza: folosirea cunotintelor pentru creativitate i inovatie" a constituit tema unei ntlnirii de afaceri din martie 2013, ce a adus laolalt atat manageri straini, cat si romani, activi in cadrul unora dintre marile companii de pe piata romaneasc. Evenimentul, organizat de Stanton Chase i HEC Montral, a fost dedicat comunitatii de afaceri din Romania. In calitate de reprezentant al HEC Montral, a fost prezent Laurent Simon, profesor de management cu o reputat experien international n domeniile: management, management de proiect, metoda studiului de caz etc. In debutul prezentrii sale despre importanta creativitii i inovaiei ntr-o organizaie, Simon a subliniat: "Ceea ce vreau s impartasesc cu dumneavoastr nu este o teorie, nu este o metod, ci este doar o perspectiv asupra importanei cunoaterii n noua economie". Realiznd o comparaie ntre o afacere tradiional i una modern, acesta a scos n eviden structura ierarhic rigid, alturi de imprevizibilitatea celei dinti, spre deosebire de maleabilitatea i adaptabilitatea celei de -a doua, trecnd apoi la marcarea necesitii de a se ndrepta spre cel de-al doilea model. Pentru a realiza acest lucru, investiiile in managementul cunoaterii, la toate nivelurile organizatiei, sunt mai mult dect necesare - n acest sens, reprezentantul HEC Montral a adus exemplul unor ri care ncep deja s se detaseze de viziunea tradiional asupra unei afaceri, cum ar fi Cehia, care "se afla deja pe cea de-a doua treapt, investind aproape totul in cunoaterea noii economii ". Cea din urm treapt, constnd n dezvoltarea unei sensibiliti asupra pieei i diferenierea n cadrul acesteia, poate fi atins, dupa cum a subliniat Simon, numai prin dezvoltarea unei dimensiuni creative, inovative: " Dac vrem s avem succes n noua lume, trebuie s investim nu numai n eficientizar ea produciei, ci i, de asemenea, in intensitatea creativ". Pentru a atinge acest deziderat, este important ca managerii unei organiza ii s permit fluxul informaional n cadrul acesteia, valorificnd nu numai propriile cunotine, ci i pe cele ale angajailor sau chiar ale consumatorilor. " Trebuie s nvm cum s ne implicm clienii, nc de la nceput, n procesul managerial. Trebuie s ne gndim la muncitori ca fiind creatori ". Proiectul este matricea pentru valorificarea diversitii. Pentru trecerea la "o companie creatoare de cunoatere", Simon a subliniat faptul ca " proiectul este principala structur pentru managementul de astzi i, de asemenea, pentru cunoatere". Cu alte cuvinte, lucrul n proiect reprezint cheia pentru inovaie, valorificnd cele 3 dimensiuni ale acesteia (dezvoltarea, explorarea i exploatarea) prin faptul c permite i profit de diversitatea persoanelor implicate in respectiva actiune: " Cu ct oamenii sunt mai diferii, cu att mai multe idei vei produce". Un alt avantaj major al colaborarii dintre indivizi const n faptul c acesta permite circulaia informaiei - n acest sens, reprezentantul HEC Montral a demontat una dintre prejudecile ce functioneaz nc n multe organizatii: " Cunoaterea nu este putere, ca s trebuiasc s o protejm - cu ct aceasta circul mai mult, cu att este mai preioas". Pentru aceasta, recomandarea expertului in management este radical: " Transform ceea ce ai de fcut ntr-un proiect, iar oamenii se vor implica mai mult. Ct se poate de simplu". In afar de proiect (care
35 36
Sursa: Ziarul Financiar, 25 sept. 2013 Sursa: Adriana Dragusin / adriana.dragusin@curierulnational.ro; http://www.curierulnational.ro/Specializat/2007-0309/Creativitatea+si+inovatia,+cheia+pentru+un+management+eficient
47

este structura de baz ce faciliteaz creativitatea i inovaia intr-o companie), exist alte dou astfel de structuri, ce deriv din acesta: comunitile de cunoatere (n care oamenii mprtesc ceea ce au nvat n diverse proiecte) i echipele incruciate (ce reunesc oameni cu background -uri diferite). Ca o concluzie, Simon a subliniat: "In lume, ideile exist deja - trebuie doar s formm niste piee pentru a le atrage, in loc s incercam s le dezvoltam noi inine".
Precizri asupra conceptelor Conform DEX a inova nseamn a face o schimbare, a introduce o noutate ntr-un domeniu, ntr-un sistem etc.; a nnoi iar inovarea este definit ca aciunea de a inova i rezultatul ei; nnoire, inovaie. Cuvntul invenie deriv din cuvntul latin invenire care nseamn a gsi i care se refer la gsirea i aplicare de noi principii tehnice. Conform DEX, invenia constituie o rezolvare sau realizare tehnic dintr-un domeniu al cunoaterii care prezint noutate i progres fa de stadiul cunoscut pn atunci, inventica este o disciplin care studiaz sistematic procesul inveniei i condiiile stimulrii creativitii, inventivitatea este nsuirea de a fi inventiv, de a avea imaginaie creatoare, ingeniozitate, iar inventatorul este definit ca persoana care a realizat o invenie. Dezvoltarea economic eficient presupune un proces de modernizare continu orientat ctre creterea competitivitii. Activitatea de cercetare-dezvoltare este parte integrant chiar nucleul procesului de inovare i are n vedere realizarea de produse i servicii pe pia mbuntite calitativ, cu costuri mai reduse sau puse la dispoziia consumatorilor mult mai uor i ntr-un timp mult mai rapid. Activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde: cercetarea fundamental, cercetarea aplicativ i dezvoltarea tehnologic.
Tabelul 14. Compenentele activitii de cercetare-dezvoltare - activitile experimentale sau teoretice desfurate, n principal, pentru dobndirea unor cunotine noi cu privire la fundamentele fenomenelor i faptelor observabile, fr a se urmri, n mod particular, aplicarea sau utilizarea practic imediat. Cercetarea aplicativ - investigaia original desfurat pentru dobndirea de cunotine n vederea unui obiectiv practic, specific. Dezvoltarea experimental - activitatea sistematic, plecnd de la cunotine rezultate din cercetare i/sau de la experiena practic, care urmrete producerea de noi materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme i servicii sau mbuntirea substanial a celor existente. Sursa: Ordonana Nr. 6 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic Cercetarea fundamental
Cercetarea-dezvoltarea trebuie s fie orientat spre pia i trebuie s implice ct mai mult sectorul privat i iniiativa privat (cea mai n msur s asigure o alocare eficient a resurselor din perspectiva beneficiarilor finali ai procesului de inovare consumatorul din pia). Categorii adiacente pe care cadrul juridic privind schimbarea tehnologic le stabilete ca forme de manifestare ale creativitii tehnologice: inovaia, invenia i descoperirea. o Invenia presupune rezolvarea tehnic a unei probleme economice sau de alt natur, care aduce noutate n domeniu, fa de stadiul cunoscut al tehnicii din ar sau strintate. Inveniile sunt necesare, dar nu i suficiente pentru schimbarea tehnologic (pentru ca ele s se manifeste ca atare ele ar trebui exploatate i trebuie s produc rezultate economice, acceptate pe pia). o Inovaia reprezint aplicaia unei noi realizri tehnice care rezolv o problem economic i este concretizat n plan comercial, ntr-un produs, proces, serviciu. Aceasta se exprim prin ideea de folosire a unui principiu tiinific sau de aplicare a unor cunotine tehnologice pentru crearea unor aplicaii inedite.
48
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 o Descoperirea const n procesul prin care se constat existena unor nsuiri sau fenomene necunoscute pn la acel moment, din realitatea nconjurtoare, obiectiv existent. Inovarea este unul dintre principalii factori care conduc la bunstare economic. n Comunicarea Comisiei Europene privind Politica Inovrii, inovarea este definit pe larg ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutilor n sfera economic i social. Conform legistaiei romne37, inovarea este definit c activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii n sfera economic i social. In mod distinct, se definete inovarea tehnologic ca activitatea de introducere n circuitul economic a unui proces sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativ a celor existente, inclusiv mbuntirea metodelor de gestiune i organizare a muncii. Conform definiiei OCDE, inovaiile tehnologice cuprind att produsele i procesele noi ct i modificrile tehnologice semnificative ale acestora. O inovaie se consider implementat dac a fost introdus pe pia (n cazul inovrii de produs) sau dac a fost utilizat n cadrul unui proces de producie (cazul inovrii de proces). De aceea, inovaiile presupun o serie de activiti tiinifice, tehnologice, organizaionale, financiare i comerciale. Procesul complet de inovare presupune crearea noului i implementarea acestuia. Implementarea se poate realiza fie direct, fie prin transfer pe piaa de cunoatere. Din motive statistice, a fost introdus i definiia armonizat a inovrii tehnologice a produsului i procesului (TPP)38. Se consider c inovarea TPP a fost implementat dac a fost introdus pe pia (inovarea produsului) sau a fost utilizat ntr-un proces de producie (inovarea procesului). Inovrile tehnologice (TPP) implic o serie de activiti tiinifice, tehnologice, organizatorice, financiare i comerciale. O firm inovatoare de TPP este cea care a implementat produse sau procese tehnologice noi sau semnificativ mbuntite ntr-o perioad de referin. Cerina minim pentru o firm inovatoare de tehnologie a produsului sau procesului de producie este ca produsul sau procesul s fie nou sau semnificativ mbuntit pentru firm, nu este necesar s fie nou pe plan internaional. In legislaia actual, inovarea reprezint implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substanial mbuntit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, n activitatea practic, n organizarea locului de munc ori a relaiilor externe39. Inovarea reprezint un produs (bun/serviciu) sau proces nou sau semnificativ mbuntit lansat pe pia sau introducerea n propria ntreprindere a unui proces nou sau semnificativ mbuntit. Inovarea este bazat pe rezultatele unor tehnologii noi, pe noi combinaii ale tehnologiei existente sau utilizarea altor cunotine dobndite de ntreprindere. Nu vor fi considerate ca inovri vnzrile de produse inovative care sunt realizate sau dezvoltate n ntregime de alte ntreprinderi.
o Inovarea de produs introducerea n circuitul economic a unui produs sau serviciu care este nou ori mbuntit substanial n privina caracteristicilor i utilizrilor sale. Imbuntirile substaniale pot fi ale specificaiilor tehnice, ale componentelor sau materialelor, ale programelor de calculator ncorporate, ale utilizrii sau ale altor caracteristici funcionale. Inovarea trebuie s aduc ceva nou pentru ntreprindere, chiar dac nu este necesar s fie nou i pentru pia. Nu conteaz dac inovarea a fost dezvoltat de ntreprindere sau de alt intreprindere. Nu sunt incluse n inovarea de produse (bunuri sau servicii), modificrile de natur estetic, sau numai vnzarea de produse inovative care sunt realizate sau dezvoltate de alte intreprinderi. o Inovarea de proces presupune punerea n aplicare a unei metode de producie sau de distribuie noi sau mbuntite considerabil, care implic schimbri semnificative n ceea ce privete tehnicile, echipamentele i/sau programele de calculator; include tehnologii de produc ie noi sau semnificativ mbuntite, metode noi sau semnificativ mbuntite de furnizare a serviciilor i de livrare a produselor. Rezultatul trebuie s fie semnificativ, n ceea ce privete nivelul productiei, calitatea produselor (bunuri sau
37 38
Ordonana nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea tiintific i dezvoltarea tehnologic Oslo Manual, OCDE, Comisia European, Eurostat 39 Ordonanta Nr. 6 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica
49

servicii) sau costurile de productie i de distribuie. Inovarea trebuie s fie nou pentru ntreprindere, iar ntreprinderea nu este necesar s fie prima care a introdus acest proces tehnologic. Nu conteaz dac inovarea a fost dezvoltat de ntreprindere sau de o alt ntreprindere. Nu sunt incluse schimbrile pur organizatorice sau manageriale.
Principalele componente ale activitii de inovare sunt:

Cercetarea-dezvoltarea realizat n intreprindere, care include activitile creatoare intreprinse sistematic n cadrul ntreprinderii, n vederea cresterii volumului de cunotinte i a utilizrii lor n scopul realizrii de noi aplicaii, ca, de exemplu, produse (bunuri sau servicii) i procese noi i mbuntite (inclusiv cercetare de software). Activitatea de cercetare-dezvoltare preluat de la alte ntreprinderi, care include activitile de cercetare-dezvoltare prezentate anterior, dar realizate de catre alte ntreprinderi sau institute de cercetare. Achiziia de echipamente i aparatur, care include echipamente performante, calculatoare special cumparate pentru a implementa produse (bunuri sau servicii) si/sau procese tehnologice noi ori cu mbuntiri semnificative. Alte achiziii de cunotinte din afara ntreprinderii, care includ achiziia de drepturi de utilizare de brevete, inventii nebrevetate, licene, know-how,marci, software i alte tipuri de cunotinte de la altii,pentru a fi utilizate n activitatea de inovare. Perfecionarea personalului - perfecionarea n ar sau n strintate a personalului direct implicat in dezvoltarea i/sau introducerea inovrii. Introducerea pe piata a produselor (bunuri sau servicii) rezultate n urma inovrii - activitti de marketing intern sau extern care urmresc introducerea pe pia a produselor (bunuri sau servicii) noi sau cu mbuntiri semnificative. Poate include cercetarea preliminar de pia, testri ale pieii i reclam, dar exclude formarea retelelor de distribuie ctre pia. Proiectarea i alte activiti pregtitoare pentru productie/livrare - proceduri si pregtiri tehnice pentru realizarea implementrii inovrilor de produse (bunuri sau servicii) i procese tehnologice care nu au fost cuprinse n alt parte.
Capacitatea de inovare a companiilor este influenat ntr-o mare msur de modul n care acestea combin cunotinele externe existente pe pia (descoperiri tehnologice, mbuntiri de procese, invenii) cu soluiile tehnice brevetate sau nebrevetate pe care acestea le dein deja. n practic putem identifica trei condiii fundamentale ca o organizaie s caute i s adopte elemente inovative, respectiv: [1] companiile sunt determinate s adopte inovarea datorit influenei pe care o aduce piaa (un efect de antrenare la nivel de companii care se includ una pe alta succesiv n astfel de demersuri care n final vor conduce la produse noi, tehnologii noi, structuri noi, procese noi); [2] companiile sunt determinate s adopte calea inovrii pentru c pe pia consumatorii sunt interesai de un anumit produs sau serviciu care s ofere anumite performane sau faciliti i [3] condiii legate de profitabilitate sau de nivelul de risc de pe pia (adoptarea noilor tehnologii poate scdea preul, adoptarea unor strategii inovative poate diminua expunerea la risc a celor care opereaz pe pia). Aceast dorin a companiilor de a se implica n inovare i de a adopta noi tehnologii depinde fundamental de aciunea i eforturile celor care furnizeaz inovare pe pia (n ipoteza c inovarea se realizeaz n afara companiei), interaciunile i relaiile care se formeaz pe pia ntre diferii utilizatori de inovare care decid s pun n comun astfel de resurse dar i modul n care este reglementat mediul de afaceri (de exemplul reglementrile de mediu pe care trebuie s le respecte noile tehnologii). Cu ct compania este mai mare (are o cot de pia mare, are o cifr de afaceri semnificativ), cu att profitabilitatea adoptrii de inovaii n organizaie este mai mare (explicaia const n faptul c riscurile i, uneori, costurile, sunt distribuite ntre mult mai multe piee de desfacere sau produse pe care compania le ofer; n capacitatea financiar sporit a companiilor mari care pot adopta
50
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 inovaii tehnologice de amploare cu eforturi mai reduse, fie din profitul reinvestit, fie din capacitatea de ndatorare semnificativ mbuntit de activele reale cu care poate garanta). Inovarea se poate crea n interiorul organizaiilor, n colaborare cu alte organizaii prin punerea la comun a cunotinelor i experienei acumulate sau exclusiv n afara organizaiei (prin transfer de tehnologie, prin liceniere, prin achiziionarea echipamentelor de la teri). Exist studii care arat c acele organizaii care opteaz pentru dezvoltarea tehnologiei prin resurse proprii au capacitate de inovare mai mare dect cele opteaz pentru externalizarea acestor eforturi. Alte studii, dimpotriv, menioneaz c reelele create ntre organizaii influeneaz procesul de inovare. n funcie de uurina cu care beneficiarii poteniali adopt inovarea avem de a face cu urmtorii actori: inovatorii (cei care i asum riscul unei idei inovatoare, investesc resurse n aceasta chiar dac rezultatele demersului sunt foarte incerte); cei care adopt timpuriu inovaia; cei care ateapt (o majoritate timpurie de beneficiari); scepticii (o majoritate care adopt mai trziu inovaia) i ntrziaii (cei care sunt ultimii interesai de o anumit idee inovativ). Dac primele trei categorii au mai degrab o nclinaie spre a adopta o inovaie, ultimele trei categorii au mai degrab o rezisten n a o adopta. Tem de discuie: Poziia Romniei n clasamentele europene privind inovarea
Tabloul de bord al Uniunii inovrii (Innovation Union Scoreboard) a fost publicat n dou ediii (2011 i 2013) pentru a putea compara performanele UE i ale statelor membre cu privire la cei 24 de indicatori de baz ai cercetrii i inovrii, precum i, pentru 12 dintre acetia, fa de principalii parteneri internaionali. Conform raportului Innovation Union Scoreboard 2013 (IUS), Romnia se situeaz n coada clasamentului dup valoarea SII=0,22140, avnd o performan superioar doar Bulgariei (0.187) i Turciei (0,188). Pe primele poziii, cele mai performante la nivelul UE se afl Suedia (0,725), Finlanda (0,657), Danemarca (0,677), Olanda (0,577) i Frana (0,519). Se creeaz astfel patru cadrane care cuprind: ri cu performane de peste 20% din media celor 27 de state member EU ri lideri de inovare ri cu valori SSI ridicate cu valori ntre 10% i 20% peste SII EU27, ri cu performane moderate cu valori Intre 10% i 50% sub media SII EU27 ri cu performane modeste sub 50% din media SII. Figura 44. Valorile SII 2010 i tendina de evoluie n perioada 2008-2012
Creterea anual n performan de inovare n perioada 2008-2012 Not: grupurile de state demarcate prin formele diferite ale punctelor identific cele patru mari categorii de ri: rile lideri, ri cu performan medie, ri care recupereaz decalajul; ri care pierd teren.
Poziia comparativ a Romniei n raport cu rile europene este ilustrat anterior n care liniile punctate reprezint media european cu coordonatele 1,24% pe orizontal i 0.221 pe vertical. Figura permite evidenierea performanei actuale n ceea ce privete activitatea de inovare (pe axa vertical se reprezint valorile indicelui SII 2010), iar pe cea orizontal tendina de evoluie pe termen scurt a performanei SII (apreciat prin rata medie de cretere anual a SII n perioada 2008 2012).
40
The Summary Innovation Index (SII) este un indice compozit, calculat pe baza a 24 de indicatori cu valorile de la 0 (cea mai mic performant) ctre 1 (performana maxim). Valorile SII evideniaz performana din 2010 (ntrziere generat de datele disponibile).
51
Performana in inovare (valori SSI)
Romnia face parte din grupul rilor caracterizate, pe de o parte, prin cretere redus de performan (sub medie pe EU27) i prin nivel submediocru a SSI (mult ssub media SSI EU27). Caracteristicile reliefate n profilul sistemului de inovare din Romnia sunt: Punctele forte relative sunt Resursele umane i Efecte economice. Punctele slabe relative sunt n Legturile i parteneriate i Antreprenoriat. Variaie mare pozitiv se observ pentru Mrci comunitare, Desene comunitare i Veniturile din licene i brevete din strintate. Creterea pentru veniturile din licene i brevete fost cea mai mare din toate statele membre. Un puternic declin se observ pentru Cheltuieli de inovare non-CD i IMM-urile inovatoare in-house. Performana de cretere n Activele intelectuale este peste medie, iar cea pentru Investiiile firmei i Inovatori se plaseaz mult sub medie. Romnia este una dintre rile cu creteri mari ale performanei n sistemul naional de inovare, chiar dac nivelul acesteia este mult sub media statelor mebre ale UE. Ca relative puncte tari se pot enumera Inovatorii/intreprinderile inovative i Efectele economice, iar ca puncte de slbiciune Sursele financiare precare i Rezultatele transferabile.
Inovaia - o prioritate a Uniunii Europene Tina principal a Uniunii Europene, creterea performanei economice, se susine prin stimularea creativitii i performanelor tehnologice sau organizatorice prin intermediul inovrii41. Rolul CDI n calitate de motor al unei economii bazate pe cunotinele competitive i dinamice este legat de capacitatea economiei de a transforma noile cunotine n inovare tehnologic. Cu toate c multe ntreprinderi recunosc importana tot mai mare a investiiilor n CD, acestea nu vor recurge la acestea dect n msura n care vor putea exploata eficient rezultatele i vor putea estima o recuperare satisfctoare pentru a contrabalansa riscul inerent al acestei forme de investiii. Criza actual a produs cteva mutaii importante n percepia cu privire la barierele care implic procesele inovative din companiile private romneti: a crescut importana fluctuaiei cererii de bunuri i servicii inovative i poziia dominant a unor ntreprinderi consacrate n blocarea demarrii i derulrii unor activiti inovative. Lipsa fondurilor s-a acutizat la nivelul companiilor private, reducnd i ea disponibilitatea pentru inovare (mai ales din interiorul companiilor). Costurile cu inovarea sunt tot mai ridicate. n pia exist ns o disponibilitate n cretere pentru cooperare n materie de inovare. Inovaia n companiile de dimensiuni mici este mult mai afectat de pia i de comportamentul de pia al companiilor mari. De asemenea, lipsa fondurilor externe pentru inovare este perceput mai puin negativ de ctre aceste companii mici (la fel ca i cele mari reclam ns lipsa alocrilor interne pentru inovare).
Tabelul 15. Bariere n calea inovrii n sectorul privat romnesc 2004 - 2006 2008 - 2010 Bariere n calea inovrii Mici Medii Mari Mici Medii Lipsa de fonduri din interiorul ntreprinderii sau grupului de 19.6% 18.1% 19.8% 23.8% 21.1% ntreprinderi Lipsa de finanare din surse din afara 18.5% 20.5% 20.9% 15.9% 17.7% ntreprinderii Costuri de inovare prea ridicate 17.6% 17.7% 18.9% 17.7% 17.5% Lipsa de personal calificat 8.9% 7.6% 6.0% 6.4% 5.5% Lipsa de informaii privind tehnologia 3.9% 2.4% 2.5% 2.0% 3.6% Lipsa de informaii privind pieele 3.3% 3.1% 3.6% 2.9% 4.2%
41
Mari 23.4% 19.5% 19.5% 4.2% 2.1% 3.8%
Subcapitol realizat folosind studiul Rolul sectorului privat n dezvoltarea competitiei n sistemul cercetrii-dezvoltrii i inovrii, autori: Pslaru, D., Pun, C., Pele, D., (2012); proiect mbuntirea capacitii instituionale, de evaluare i formulare de politici macroeconomice n domeniul convergenei economice cu Uniunea European a Comisiei Naionale de Prognoz, cod SMIS 27153, beneficiar: Comisia Naional de Prognoz; http://facultateademanagement.ro/wpcontent/uploads/Studiu_Rolul%20sectorului%20privat%20in%20CDI.pdf
52

Bariere n calea inovrii Dificulti privind gsirea partenerilor de cooperare pentru inovare Piaa dominat de ntreprinderi consacrate Cerere fluctuant de bunuri si servicii inovative 2004 - 2006 Mici Medii 9.0% 11.5% 7.9% 9.2% 12.1% 9.4% 2008 - 2010 Mici Medii 4.1% 14.6% 12.6% 6.3% 12.2% 11.9%
Mari 7.9% 10.7% 9.5%
Mari 6.6% 10.0% 11.0%
Intensitatea inovrii se msoar n primul rnd prin dimensiunea alocrilor pe care companiile private din Romnia le fac pentru diferite aciuni inovative. Analiza pe tipuri de cheltuieli destinate inovrii arat urmtoarele aspecte: Cele mai mari alocri se fac pentru achiziii de utilaje, echipamente i software (excluznd cheltuielile materiale i cheltuielile cu salariile) i pentru cheltuieli de cercetare extern; Cheltuielile de cercetare intern sunt la jumtatea celor cu achiziia de utilaje, echipamente i software sau cele de cercetare extern; Achiziiile de alte cunotine externe sunt marginale n efortul de inovare al companiilor private; Alocrile n ultima perioad au sczut pentru toate categoriile, criza njumtind practic alocrile pentru echipamente, pentru cercetare intern i pentru achiziii de alte cunotine externe.
Figura 45. Valoarea medie a cheltuielilor cu inovarea (mii lei)
Situaia n funcie de dimensiunea companiilor se prezint diferit: [1] alocrile medii de resurse pentru cercetare-dezvoltare i inovare n companiile mari sunt cu mult peste cele din companiile mici i medii; [2] indiferent de dimensiunea companiei, dominante sunt alocrile pentru achiziia de utilaje, echipamente i software; [3] companiile mari externalizeaz mai mult din efortul de cercetare -dezvoltare dect o fac companiile mici (cheltuiala medie este semnificativ mai mare ca pondere n total alocri); [4] n criz, companiile mici au ajustat cu precdere alocrile pentru cercetarea intern n timp ce companiile mari au ajustat semnificativ alocrile pentru achiziii de utilaje, echipamente i software, meninnd mai ales alocrile pentru cercetarea extern. Pentru companiile mari i medii care au inovat prin introducerea de produse noi sau semnificativ mbuntite pentru firm exist o cretere a cifrei de afaceri medie care depete rata inflaie (real aceast cifr de afaceri este nc una benefic pentru aceti inovatori). n ceea ce privete introducerea de produse noi sau semnificativ mbuntite pentru pia observm i aici faptul c scderea este i mai puternic la nivelul companiilor
53
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 mici i chiar i la nivelul companiilor medii. Companiile de dimensiuni mari par a fi mai puin afectate de criz din acest punct de vedere, eficiena procesului de inovare msurat prin cifra de afaceri medie generat de produsele noi sau semnificativ mbuntite pentru pia fiind n continuare n cretere (att real ct i nominal). n baza aspectelor analizate, un profil al inovatorilor n funcie de mrimea companiei (apreciat prin numrul de angajai) apare n urmtoarea form:
Tabelul 16. Profilul inovatorilor locali
Tip inovator Inovatorul de mici dimensiuni (pn n 50 de angajai) Caracteristici - Companiile de dimensiuni mici sunt mai degrab non inovatoare dect inovatoare; - Cei mai muli inovatori din aceast categorie provin din sectorul serviciilor (mai ales comer cu amnuntul i cu ridicata) i al industriei prelucrtoare; - Inovatorii de dimensiuni mici domin sectorul distribuiei de ap i salubrizare, sectorul de transporturi i depozitare i sectorul de asigurri i servicii de intermediere financiar; - Aceti inovatori de dimensiuni mici sunt mai degrab inovatori non-tehnologici (inovare organizaional sau de marketing) i mai puin inovatori tehnologici (de produs sau de proces); - Inovatorii tehnologici de dimensiuni mici sunt mai degrab inovatori de proces i mai puin inovatori de produs; - Atunci cnd inoveaz, inovatorii de dimensiuni mici urmresc, cu precdere, s mbunteasc calitatea produselor lor i s extind gama de bunuri i servicii puse la dispoziie pe pia; - Inovatorii de dimensiuni mici colaboreaz mai degrab cu furnizorii de echipamente atunci cnd inoveaz. Grupul de firme nu conteaz. - Inovarea pentru companiile de dimensiuni mici se lovete mai ales de lipsa fondurilor interne i de costurile ridicate pentru CD; - Inovatorii mici aloc resurse cu precdere pentru achiziionarea de utilaje, echipamente i software. Externalizarea efortului de cercetare este n cretere semnificativ; - Dezvolt inovarea cu precdere n interiorul companiei sau mpreun cu alte ntreprinderi sau instituii. - Companiile de dimensiuni medii sunt mai degrab non inovatoare dect inovatoare; - Cei mai muli inovatori din aceast categorie provin i ei din sectorul serviciilor (comer cu amnuntul i cu ridicata) i al industriei prelucrtoare; - Inovatorii de dimensiuni medii nu domin net nici un sector de activitate; - Aceti inovatori de dimensiuni medii sunt mai degrab inovatori non-tehnologici (inovare organizaional sau de marketing) i mai puin inovatori tehnologici (de produs sau de proces); - Inovatorii tehnologici de dimensiuni medii sunt mai degrab inovatori de proces i mai puin inovatori de produs; - Inovatorii de dimensiuni medii urmresc cu precdere s mbunteasc calitatea produselor lor, s extind gama de produse i s ptrund pe noi piee (eventual mbuntirea cotei de pia); - Cooperarea n acest domeniu se face cu precdere cu furnizorii de echipamente. Grupul de firme are i el un rol important. Companiile de dimensiuni medii coopereaz mai degrab cu consultani i institute de CD private dect cu universiti sau instituii de cercetare guvernamentale sau publice. - Companiile medii se lovesc de lipsa de fonduri interne i din afara ntreprinderii; - Companiile medii aloc cele mai multe resurse pentru cheltuieli interne i externe de cercetare. Externalizeaz mult mai puin din efortul de cercetare. - Dezvolt inovarea cu precdere n interiorul companiei 54 Impactul crizei asupra inovrii - Criza a redus numrul non-inovatorilor de dimensiuni mici (companiile mici au gsit ca soluie la criz inovarea); - Criza nu a redus numrul de companii inovat oare de dimensiuni mici (dimpotriv, acest numr a crescut fa de perioada 2004 - 2006); - Cea mai mare cretere a numrului de companii inovatoare de dimensiuni mici fost nregistrat n sectorul energiei, ap i gaze i n industria extractiv; - Criza a redus din intensitatea inovrii tehnologice i a crescut intensitatea inovrii non-tehnologice; - Criza a redus din inovatorii de proces de dimensiuni mici care au introdus metode logistice i a crescut numrul inovatorilor de produs (bunuri) i a celor de proces care au introdus metode de prelucrare; - A redus din interesul pentru extinderea gamei de produse ca urmare a inovrii n favoarea mbuntirii calitii produselor livrate pe pia; - Criza a afectat deopotriv cooperarea cu furnizorii de echipamente i clienii i a crescut importana mediului academic n procesul lor de inovare al companiilor mici. - Criza a acutizat problema lipsei de resurse interne pentru cercetare-dezvoltare la nivelul companiilor mici. Pentru companiile de dimensiuni mici sursele externe par a fi mai uor de obinut. - Criza a afectat mai ales alocrile pentru cheltuieli de cercetare intern; - Criza a determinat creterea rolului altor ntreprinderi sau instituii n dezvoltarea unei idei inovative (externalizarea procesului inovativ).
Inovatorul de dimensiuni medii (pn n 250 de angajai)
- Criza a redus numrul non-inovatorilor de dimensiuni medii (companiile mici au gsit ca soluie la criz inovarea); - n cele mai multe dintre cazuri criza nu a redus semnificativ numrul inovatorilor de dimensiuni medii; - Cea mai mare scdere a numrului de companii inovatoare de dimensiuni medii fost nregistrat n sectorul industriei prelucrtoare; - Criza a redus din intensitatea inovrii tehnologice i a crescut intensitatea inovrii non-tehnologice; - Criza a redus mai ales inovatorii de proces de dimensiuni medii care au introdus activiti suport; - Criza a redus din interesul inovatorilor de dimensiuni medii de a mbunti calitatea bunurilor i serviciilor n favoarea gsirii de noi piee; - Criza a afectat negativ mai ales cooperarea cu clienii i cumprtorii n materie de inovare a companiilor de dimensiuni medii. - Criza a acutizat mai ales insuficiena fondurilor interne pentru activitile inovative; - Criza a afectat mai ales achiziia de echipamente, utilaje i software pentru cercetare-dezvoltare i cheltuielile interne de cercetare; - Criza a determinat creterea rolului altor ntreprinderi sau instituii n dezvoltarea unei idei inovative (externalizarea procesului inovativ).

Tip inovator Inovatorul de dimensiuni mari (peste 250 de angajai) Caracteristici sau mpreun cu alte ntreprinderi sau instituii. - Sunt mai degrab inovatoare dect non-inovatoare; - Cei mai muli inovatori din aceast categorie provin din sectorul serviciilor i al industriei prelucrtoare; - Inovatorii mari domin net sectorul energetic i pe cel al industriei prelucrtoare. - Aceti inovatori de dimensiuni mari sunt mai degrab inovatori tehnologici (de produs sau de proces) i mai puin inovatori non-tehnologici (pe parte organizaional sau de marketing). - Inovatorii tehnologici de dimensiuni mari sunt mai degrab inovatori de proces i mai puin inovatori de produs; - Inovatorii de dimensiuni mari sunt mai degrab interesai ca prin inovare s mbunteasc calitatea bunurilor livrate pe pia; - Pune accent preponderent pe cooperarea cu clien ii i cumprtorii atunci cnd inoveaz; - Companiile de dimensiuni mari se lovesc de lipsa de fonduri interne i din afara ntreprinderii; - Companiile de dimensiuni mari externalizeaz foarte mult din efortul lor de cercetare-dezvoltare. - Dezvolt inovarea cu precdere n interiorul companiei sau mpreun cu alte ntreprinderi sau instituii. Impactul crizei asupra inovrii - Criza a crescut numrul total al inovatorilor de dimensiuni mari fa de cel a non-inovatorilor; - Cel mai puternic afectate de criz (ca numr de companii inovatoare) au fost companiile mari; - Sectoarele n care numrul inovatorilor de dimensiuni s-a redus sunt mult mai numeroase ca n cazul inovatorilor de dimensiuni medii sau mici: industria extractiv, industria prelucrtoare, industria de intermediere financiar i asigurri, comer i alte servicii au nregistrat scderi ale numrului de companii inovatoare. - Criza a redus din intensitatea inovrii tehnologice i a crescut intensitatea inovrii non-tehnologice; - Criza a redus inovatorii de dimensiune mare care au introdus activiti suport, care au introdus metode de prelucrare i care au introdus metode logistice. n criz au crescut inovatorii de produs (serviciu) de dimensiuni mari; - Criza a redus interesul pentru calitate sau pentru extinderea gamei de produse a inovatorilor de dimensiuni mari n favoarea gsirii de noi piee de desfacere. - Criza a accentuat i mai mult cooperarea cu clienii n detrimentul cooperrii cu furnizorii sau cu consultanii, universitile / instituiile de cercetare guvernamentale sau publice. - Criza a afectat mai ales achiziia de echipamente i achiziiile de cunotine externe. - Criza a determinat creterea rolului altor ntreprinderi sau instituii n dezvoltarea unei idei inovative (externalizarea procesului inovativ).
O cultur organizaional care creeaz valoare de tip antreprenorial presupune acordarea respectului cuvenit tuturor persoanelor, interne i externe organizaiei i promovarea serviciilor, care nu numai c satisfac necesitile consumatorilor, ci le i depesc. Aceasta permite obinerea de avantaj competitiv, oferind ncredere i curaj pentru asumarea responsabilitii i pentru promovarea propriilor idei de ctre fiecare salariat. Principalele particularii ale unei culturi organizaionale orientate spre viitor de tip antreprenorial sunt reprezentate de dorina de promovare a soluiilor inovative, de capacitatea de a identifica i de a accepta greelile i punctele slabe i de a le analiza n vederea conceperi unor msuri cu caracter inovator. Noul concept al culturii organizaionale antreprenoriale faciliteaz inovaiile i procesul de nvare, att prin valorificarea propriei experiene, ct i a celei existente n alte organizaii performante la nivel local sau internaional.
Indexul distanei fa de putere Individualism colectivism Tabelul 17. Modelul Geert Hofstede - Cele cinci dimensiuni culturale modul de perceptie al inegalitii sociale, al Indexul distanei fa de putere poate puterii i al autoritii i modul de relaionare funciona ca un barometru al nivelului de cu autoritatea coruptie pe care l favorizeaz o anumita cultur. modul de relaionare ntre indivizi i grupuri Indexul de individualism este direct proporional cu PIB-ul pe cap de locuitor: cu ct PIB-ul crete, cu att crete nivelul de individualism. implicaiile sociale i emotionale ale faptului de a fi nscut de sex masculin sau feminin modaliti de a face fa incertitudinilor i Indexul de evitare a incertitudinii situaiilor ambigue, controlul agresivitii i semnalizeaz gradul de toleran fa de exprimarea emoiilor minoriti, deschiderea spre noile tehnologii i cantitatea de timp petrecut pentru planificare strategic n organizaii. orientarea ctre viitor, spre deosebire de Orientarea pe termen lung sau scurt pot orientarea ctre trecut si prezent indic nivelul de economii al oamenilor din cultura respectiv si nivelul de investitii n
Masculinitate feminitate Indexul de evitare a incertitudinii
Orientare pe termen lung
55

valori imobiliare.
Pentru Romnia, cercetarea dimensiunilor din modelul Hofstede la nivelul anului 2005, a relevat valori similare cu alte ri balcanice (Bulgaria, Grecia, Serbia, Macedonia, Albania: distan mare fa de autoritate, colectivism ridicat, feminitate, grad ridicat de evitare a incertitudinilor i orientare pe termen scurt42. Romnia se afl la polul opus rilor anglo-saxone, din care mprumut toate practicile manageriale i de management al resurselor umane. Hofstede a estimat pentru Romnia niveluri foarte ridicate pentru indicii43 reprezentnd distana fa de putere (90) i evitare a incertitudinii (61), nivel sczut pentru indicele reprezentnd individualismul (adic un grad ridicat de colectivism) (30) i un grad moderat de masculinitate (42). Dei nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem prespune c i Romnia are, ca i toate rile din Europa, o orientare pe termen scurt.
Figura 46. Valorile dimensiunilor culturale pentru Romnia i Bulgaria
PD
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
90 70
85 UA 90
30 IND
40 42
MAS
Romania Bulgaria
Sursa: http://geert-hofstede.com/dimensions.html
Romnii, n general, prefer s nu intervin n exerciiul autoritii i s se supun ordinelor date de sus; prin acest comportament, romnii semnalizeaz nevoia de centralizare n luarea deciziilor, nevoia de a avea lideri autoritari i dorinta de a urma regulile stabilite de astfel de lideri. O alt interpretare a unui index ridicat indic preferinta angajatilor pentru o relaie apropiat cu un singur ef, pentru a obine protecia acestuia i pentru a evita asumarea responsabilitii unor preri contrare. Personalul din organizaii cu astfel de culturi nu exprim preri contrare fa de superior i primete ordine pe care le execut fr s discute. n concluzie, n timp ce comportamentul populaiei demonstreaz o distan mare fa de autoritate, preferina se ndreapt spre un stil de conducere participativ i cooperant. Diferena observabil dintre nivelul dorit si nivelul demonstrat prin comportament ne-a dus la concluzia existenei unui complex de autoritate, care poate explica refuzul cu obstinaie i nedeclarat al majoritii romnilor de a respecta legile i autoritatea si, n acelasi timp, cererea expres de legi i reguli. Evitarea incertitudinii - populaia are un grad ridicat de anxietate n privina viitorului i prefer sigurana zilei de astzi incertitudinii zilei de mine; o astfel de societate nu poate
42
Luca, A., revista Cariere: 19 mai 2005; Studiul a fost realizat de organizatia Gallup Romania, cu sprijinul lui G. Hofstede; proiect ce reprezint ncercarea de a ntelege diferenele i similitudinile dintre valorile i comportamentul romnesc i cel al altor naiuni si o modalitate de a oferi explicatii pentru comportamentul i preferintele romnilor. 43 Poziia relativ a unei ri pe scala de la 0 (sczut) la 100 (nalt) din cele cinci puncte de vedere este un bun predi ctor al comportamentului i normelor sociale, de familie i educaie, comportamentului la locul de munc, organizarea statal, culoarea politic i ideile. Datele unei astfel de cercetri sunt interpretabile astfel, din punctul de vedere al scalei de l a 0 la 100: ntre 0 i 40 - nivel sczut, ntre 40 si 60 - nivel mediu, peste 60 - nivel ridicat.
56
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 planific strategic pe termen mai lung, pentru ca privirea n viitor i declaneaz mecanisme defensive. Unii romni au dificultti n a face fa unor situaii ambigue i opiniilor contrare ale altora. Dac lum n consideraie i gradul sczut de individualism, membrii societii nu pot tolera opinii minoritare. n general, oamenii din astfel de culturi se simt mai confortabil n situaii de consens general. n timpuri care genereaz anxietate, cum sunt alegerile, ameninri contra securitii i siguranei, sau n fa necesitii de a accepta ceva nou, strin, cum este tehnologia avansat sau existena unui partid minoritar, populaia reacioneaz negativ i emoional i se opune acceptrii. Nivelul ridicat de anxietate are impact si asupra structurii organizationale. Aciunile preferate sunt cele care rezolv situaia ambigu de astzi, quick fixes, fr a avea n vedere impactul lor asupra zilei de mine. Nivelul de anxietate favorizeaz impulsul de moment, graba i exprimarea emoiei negative fr control. Ca indicii n descrierea practicilor organizaionale i manageriale se vor avea n vedere aspectele: Distana fa de putere i evitarea incertitudinii determin, n principal, modul n care ne comportm i ne organizm n cadrul firmelor. Societatea romneasc are nclinaii minime spre planificare strategic din cauza nivelului de anxietate i a tendinei spre actiuni operationale i rapide, cu feedback instantaneu. Angajaii vor lsa planificarea n sarcina specialitilor sau a consultanilor i vor nelege cu dificultate care sunt informaiile relevante pentru anticiparea viitorului. Performana nu este principalul scop al organizaiei, ci cooperarea i loialitatea grupurilor (feminitate i colectivism). Dac sistemul de stabilire a obiectivelor pune n pericol sigurana angajailor, acest sistem va deveni curnd un instrument politic i politizant n organizaie i o surs de lupte interne. Evoluie instabil a organizaiilor. Asteptati-v la creteri rapide urmate de scderi inexplicabile pe msura ce piaa se schimb. Angajaii nu favorizeaz schimbri rapide i construiesc cu greu organizaii suple, care sa reactioneze la schimbrile pietii. Ct timp structura i mediul de afaceri se potrivesc, creterea este brusc si garantat. Prin urmare, va fi dificil s obinei o dezvoltare constant n evoluie, iar schimbrile vor genera de cele mai multe ori revoluii interne. Inovaia nu este cea mai potrivit strategie. Putei obine foarte multe idei originale i creative de la echip romaneasc, dar va va fi mai dificil s implementati aceste idei. Unii romni considera ca este stresant sa fie pui n situatia de a inova i de a-i asuma responsabilitatea pentru aceasta, n special din cauza nivelului ridicat de evitare a incertitudinii, dar i din cauza comportamentului de distanare fa de putere. Singurele inovaii care vor fi cu adevrat implementate sunt acelea generate i comunicate de sus n jos. Dincolo de susinerea creterii economice, se consider c inovarea dispune de potenialul necesar pentru a permite imbuntirea mai multor dimensiuni ale vieii cetenilor Uniunii Europene, n special n ceea ce privete locurile de munc, calitatea mediului i sntatea. Afacerile noi creeaz noi locuri de munc i contribuie la creterea economiei, stimulnd att piaa forei de munc, ct i piaa de produse. Motorul antreprenoriatului contribuie la cretere economic sustenabil i la coeziune social. Guvernele diferitelor ri ncearc o abordare de tipul economiei antreprenoriale, bazat pe firme i ntreprinderi mici i mijlocii dinamice i cu potential de cretere (high-growth small and medium-sized enterprises - HGSMEs). HGSMEs sunt cele care dovedesc succes n promovarea noului, n rapiditatea i flexibilitatea mecanismelor de adaptare la cerinele pieei, la schimbrile in modul de gndire i n exploatarea creativ a cunotinelor noi. HGSMEs sunt catalizatori ai
57
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 inovrii i chiar, transformatori sociali importante active n valorificarea oportunitilor globalizrii i digitalizrii economiei i societii. HGSMEs pot contribui la introducerea i comercializarea unor inovaii radicale, semnificative pentru creterea economic i ocuparea forei de munc, n timp ce intreprinderile mari i desfoar activitatea pe scar larg de producie. Guvernele i comunitatea de afaceri, diferii actori purttori de interes gestioneaz cunotine i cunoatere i caut soluii inovative pentru a face mai atractiv mediul de afaceri i pentru valorificarea potentialului de cretere a firmelor inovative de dimensiuni mici. IMM-urile sunt surse de dinamic economic i sunt creatoare de locuri de munc. Firmele noi, rezultate din initiaivele antreprenoriale pot induce cretere economic, introduce produse/procese noi, promoveaz noi modele de afaceri i contribuie la dezvoltarea pieei. Inovarea, nvmntul superior, dezvoltarea de reele, abiliti superioare de management etc. sunt factorii cheie de succes pentru IMM. Politicile guvernului ar trebui s stimuleze competitivitatea IMM-urilor pe termen lung, avnd n vedere deficitul major de competitivitate pe care l are sectorul IMM din Romnia, n comparaie cu IMM-urile din Uniunea European. n acelai timp, nivelul sczut al dezvoltrii antreprenoriale din Romnia, relevat, ntre altele, de densitatea redus a IMM-urilor raportat la populaie, mai exact valoarea de 24 de IMM-uri/1000 de locuitori se situeaz mult sub media de 42 de IMM-uri/1000 de locuitori din Europa. Ca urmare, IMM-urile nu reuesc s contribuie semnificativ la Produsul Intern Brut i la creterea economic a rii, att timp ct nu exist un numr suficient de mare de firme i un cadru favorabil nfiinrii i creterii lor. Printre factorii cheie care stau la baza succesului ntreprinderilor din Uniunea European se numr capacitatea de inovare. Inovarea reprezint unul din neofactorii de producie, iar ntr-o societate post-industrial n curs de globalizare, cercetarea-dezvoltarea reprezint elementul cheie al unor avantaje comparative pe piaa internaional. Doar ntreprinderile inovatoare se vor menine n concurena din ce n ce mai intens a Uniunii Europene; pentru aceasta trebuie gasit raspuns urmtoarelor ntrebri: ce anse au ntreprinderile romneti s dezvolte produse i servicii inovatoare care s concureze cu succes pe piaa european? Cum i stimulm pe angajai s gndeasc inovator? Ce impact are procesul de inovare asupra imaginii companiei la exterior? Care este locul inovaiei n procesul de finantare al ntreprinderii? Inovarea n business este o parte foarte important a strategiei de business i o component tot mai critic de meninere a unei marje competitive fa de concuren Importana strategic a inovrii este cauza a tot mai numeroase preocupri privind contribuia securitii informaiei la cizelarea inovrii n procesele de business44. Ca rspuns la aceste preocupri, IDC i RSA au realizat un studiu pentru o nelegere mai aprofundat a relaiei dintre securitatea informaiei i inovarea n business45. Se pune ntrebarea: sunt aceste dou componente eseniale ale business-ului antagoniste? Studiul IDC & RSA a evideniat faptul c: - Majoritatea managerilor din top managementul companiilor consider a fi critic crearea unui mediu propice pentru inovare n companiile lor.
44
Inovarea n business i securitatea informaiei - combative sau cooperante?, autor: Teodor Nitu, Revista MarketWatch, Aprilie 2009, Nr. 114 45 Studiul IDC & RSA efectuat pe un eantion de 200 de angajai predominant din top managementul organizaiilor (73% America de Nord, 14% Marea Britanie, 6% Australia, 2% India, 5% altele)
58
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 - n ceea ce privete inovarea n business, respondenii sunt de prere c utilizarea joint ventures reprezint modalitatea cea mai important pentru inovare, urmat apoi de performan i guvernare a business-ului sporite. - Toi respondenii sunt foarte ncreztori n privina propriilor capabiliti de evaluare a riscurilor atunci cnd vine vorba despre iniiative de inovare, ns numai 20% dintre acetia se consider pe ei nii a fi extrem de eficieni. - Respondenii consider c riscul securitii informaiei este singurul inhibitor major pentru inovarea n business; peste 80% dintre acetia admit c organizaiile lor au dat napoi ocazional sau deseori n faa oportunitilor inovatoare de business din cauza ngrijorrilor i ameninrilor legate de securitatea informaiei. - Majoritatea organizaiilor consider c sunt n conformitate cu standardele i regulamentele internaionale n ceea ce privete securitatea; numai 21% dintre respondeni au afirmat faptul c eforturile lor n domeniul securitii sunt strategice, proactive, i c utilizeaz securitatea pentru a permite inovarea. - n ceea ce privete marile corporaii, respondenii consider c securitatea informaiei ar trebui raportat direct ctre CEO. n plus, organizaiile simt c securitatea informaiei este o chestiune de nivel de conducere. - Managerii de C-level indic alinierea securitii informaiei la procesele businessului ca fiind o prioritate de maxim importan, dei compliana sau precauia de care dau dovad multe organizaii dezvluie ruptura dintre statutul dorit i cel actual. - Majoritatea respondenilor (61%) se consider n conformitate cu standardele i regulamentele internaionale atunci cnd vine vorba de securitatea informaiei (implementnd politici i controale focusate pe trecerea auditurilor, ncercnd s creeze msuri eficiente pentru a scdea costurile conformitii). Ali respondeni consider c eecurile de conformitate sunt singurele riscuri majore la adresa business-ului la ora actual. n ceea ce privete elementele pozitive, doar 21% dintre acetia afirm c ar caracteriza securitatea din organizaiile lor ca Accelerare/ncredere (proactiv, aliniat la procesele de business, bazat pe riscuri, strategic, utiliznd securitatea pentru a permite inovarea). Topul primelor cinci bariere n calea inovrii. Barierele menionate pn acum in de un mod convenional de gndire, ns ele ne ofer o oarecare ghidare n privina prioritizrii soluiilor. Furnizorii sensibili la perspectivele diferite ale top managementului organizaional (senior management, LOB-uri i IT) implicai n procesul de inovare al companiei vor fi mai bine pregtii s sprijine compania la dezvoltarea noului su produs i serviciu. Dac e s ne lum dup rezultatele studiului IDC & RSA, 51% din respondenii care sunt de prere c CEO are responsibilitatea principal n conducerea inovrii claseaz pe primul loc Securitatea informaiei nu este aliniat la obiectivele de business n topul primelor cinci bariere n calea inovrii. Specialitii cred c CEO au obosit s se plng de bugete i resurse. Acetia vor ca securitatea s lucreze mpreun cu departamentele de business pentru ndeplinirea obiectivelor corespunztoare inovrii i managementului riscului n cadrul bugetului i resurselor existente. n multe cazuri va trebui s se apeleze la influena managerilor de C-level care s ncurajeze liniile de business s lucreze mpreun cu securitatea informaiei, deoarece multe dintre departamentele de business cred c securitatea informaiei este nc o barier (sau un inhibitor) ce trebuie depit, pentru a-i putea realiza propria viziune de inovare. Clasamentul primelor cinci bariere n calea inovrii ntocmit de: a) Respondenii care au indicat CEO ca avnd responsabilitatea de conducere a inovrii: - Securitatea informaiei nu este aliniat la obiectivele de business (51%) - Securitatea informaiei este consumatoare de timp i resurse (31,6%)
59
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 - Top managementul este prea conservator n privina riscurilor asupra informaiilor (30,3%) - Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiiile n inovare (30%) - Modul de abordare a securitii informaiei nu favorizeaz procesele de inovare (28,3%) b) Respondenii care au indicat Consiliul Director ca avnd responsabilitatea de conducere a inovrii: - Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiiile n inovare (45%) - Securitatea informaiei este consumatoare de timp i resurse (44,7%) - Strategia de inovare este incoerent (43,6%) - Securitatea informaiei nu este aliniat la obiectivele de business (36,7%) - Top managementul este prea conservator n privina riscurilor asupra informaiilor (24,1%). c) Respondenii care au indicat Managementul Executiv ca avnd responsabilitatea de conducere a inovrii: - Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiiile n inovare (46,4%) - Strategia de inovare este incoerent (38,5%) - Top managementul este prea conservator n privina riscurilor asupra informaiilor (36,5%) - Liderii din business nu sunt educai n privina tehnicilor i tehnologiilor de securitate noi/existente (28,2%) - Securitatea informaiei nu este aliniat la obiectivele de business (28,0%) d) Respondenii care au indicat departamentele de business ca avnd responsabilitatea de conducere a inovrii: - Bugetul/resursele sunt limitate pentru investiiile n inovare (47,6%) - Strategia de inovare este incoerent (45,2%) - Top managementul este prea conservator n privina riscurilor asupra informaiilor (35,5%) - Securitatea informaiei este consumatoare de timp i resurse (23,1%) - Securitatea informaiei nu este aliniat la obiectivele de business (21,9%). Tem de discuie: Antreprenorii Vorbesc. Barometrul percepiei asupra mediului antreprenorial Romnia 201246
1. Motorul creterii economice antreprenoriatul. Antreprenorii joac un rol crucial n determinarea viitorului prosperitii n mediul de afaceri romnesc. Avnd n vedere faptul c multe ari se afl sub spectrul ntoarcerii n recesiunie, crearea de noi afaceri reprezint factorul care va facilita creterea economiei i a ratei de anagajare a forei de munc. Acest raport nu se concentreaz doar pe ceea ce pot face guvernele, ci evideniaz o serie de aspecte pe care antreprenorii trebuie s le ia n considerare pentru a beneficia de oportunitaile prezente n mediul economic n care funcioneaz. Succesul antreprenorial al unei ari va fi determinat de numrul antreprenorilor care lanseaz afaceri n ara respectiv i a succesului afacerilor pe care acetia le creeaz. 2. Antreprenorul ca agent al schimbrii. Antreprenorul este acea person care lanseaz o afacere sau accelereaz succesul acesteia. n opinia economistului J . Schumpeter, antreprenorul este o pies central a dezvoltrii capitalismului, deoarece creeaz noi produse, noi metode de producie, noi piee i noi forme de organizare, acionand astfel ca agent al schimbrii. Nu n ultimul rnd, antreprenorul este acea persoan care angreneaz o serie de factori ce stimuleaz creterea economic. Aceti factori includ testarea tehnologilor inovative, oferirea de oportuniti pentru tineri, combaterea srciei i impactul pozitiv n societate. Un alt factor cheie care este probabil cel mai important n acest climat economic este crearea de locuri de munc. Intreprinderile mici i mijlocii care sunt alctuite din mai puin de 250 angajai genereaz, n medie, dou-treimi din numrul total de angajai n rile OECD, avnd astfel un aport semnificativ n economiile acestor ari.
46
Antreprenorii vorbesc Un studiu realizat de Ernst & Young; http://www.businessdays.ro/antreprenorii-vorbesc-unstudiu-realizat-de-ernst-young/

60

2.1 Cultura antreprenorial. Crearea unei culturi antreprenoriale sntoase este fundamental pentru antreprenori. Cercetrile derulate n acest domeniu arat c inovaia reprezint un factor cheie pentru o cultur organizational de success. Inovaia se afl n strans legatur cu atitudinea antreprenorului cu privire la experimentare i risc. Studiile de asemenea mai arat c acelor ari care se consider a fi puternic antreprenoriale le este asociat cu un grad ridicat de toleran i ntelegere a eecului n afaceri, deseori aceste situaii fiind percepute ca oportunitai de a nvaare. Povetile de success de asemenea rmn un aspect foarte important: rile care formeaz un mediu antreprenorial puternic fac eforturi mai mari n privina promovrii povetilor antreprenoriale de success n universiti i n media. n climatul economic curent al incertitudinii, n care rata omajului se ridic la cote mari att n USA ct i n trile europene, antreprenorii sunt de prere c cea mai bun metod de a promova antreprenoriatul este prin evidenierea rolului pe care acesta l are n crearea de locuri de munc. 2.2 Inovaia. Constrangerile de buget tot mai mari ale guvernelor i marilor corporaii, ca rezultat a incertitudinii economice curente, diminueaz eforturile pe care aceti juctori le depun n unele arii a cercetrii i dezvoltrii (R&D), fapt care poate s amne dezvoltarea, testarea i implementarea de noi tehnologii. ntr-o anumit msur i IMM-urile vor fi confruntate cu aceleai provocari. Cu toate acestea, perspectiva IMM-urilor este fundamental diferit prin faptul c inovaia este deseori esena antreprenoriatului. Astfel c, orice arie neexplorat de guverne i marile corporaii creeaz oportuniti pentru acei antreprenori care sunt gata s i asume riscuri. Exist ns un argument puternic ce susine faptul c n perioada de incertitudine economic inovaia ar trebui s fie piesa central a eforturilor guvernului i a marilor corporaii cu scopul de a aeza fundaii solide pentru o cretere sustenabil: inovaia n unele cazuri reduce costuri i poate s dezvluie noi oportunitai. 2.3. Globalizarea. mpotriva preocuparilor curente cu privire la economia global, precum i unele semne de tendine protecioniste, exist puine dubii cu privire la faptul c globalizarea va continua, n mare parte datorit legturilor comerciale i ale altor arii de interes care sunt greu de neglijat. Ba mai mult, investiile interfrontaliere pe termen lung i migrarea forei de munc consolideaz tendina general de globalizare. Acest lucru va continua s creeze oportuniti tot mai mari pentru antreprenori. Proprietarii de IMM-uri sunt deseori stimulai s gndeasc i s acioneze dincolo de graniele rilor lor dinamiznd astfel exporturile i beneficiind tot mai mult de pe urma oportunitailor generate de lanul international de furnizori i clieni pentru a avea succes. Acest lucru este valabil ntr-un mod special atunci cnd nivelele de venit dintre ri i perpectivele de cretere difer. 3. Cultura antreprenorial. O cultur antreprenorial solid este fundaia unei economii dinamice. Ea reflect felul n care climatul social al unei ari susine ideile i iniiativele antreprenoriale precum i felul n care poate s direcioneze tinerii spre o carier n afaceri prin mbuntirea abilitiilor lor. O cultur antreprenorial solid este caracterizat de un grad ridicat de toleran pentru eec i recunoaterea rolului crucial pe care antreprenorii l au n crearea de locuri de munc. Cultura antreprenorial a unei ri depinde de o varietate de factori. nelegnd legatura dintre cultura antreprenorial i inovaie, probabil cel mai important aspect este faptul c o cultur antreprenorial este, n mod simbolic, solul n care ncoleste smna inovaiei. Cercetarea joac un rol important n propulsarea inovaiei, astfel c o cultur antreprenorial este caracterizat de cercetare de nalt calitate. Trecnd dincolo de aspectul teoretic al cercetrii, culturile antreprenoriale genereaz metode prin care ideile devin realitate. O astfel de cultur promoveaz activitatea antreprenorial i prezint oportunitaiile entuziasmante celor care urmeaz o carier n antreprenoriat. Cultura antreprenorial este foarte dinamic n particular n pieele care experimenteaz o dezvoltare rapid. Cu toate acestea, activitatea inovativ n aceste piee este scazut n comparaie cu pieele mature care prezint o concentraie mai ridicat de cercetatori avansai. n timp ce antreprenoriatul a transformat nenumarate vie i n diferite ri, de multe ori tinerii nu sunt contieni de faptul c antreprenoriatul reprezint o posibilitate extraordinar n privina carierei. Acest lucru este adevrat cu precdere n cazul tinerelor i al persoanelor care fac parte din grupuri marginalizate. Unele culturi percep eecul ca pe un lucru ruinos i nicidecum ca pe o posibilitate de a nvare ce poate s formeze i s mbunteasc iniiativele antreprenoriale ulterioare. Antreprenorii care au depit aceste bariere i provocri servesc ca exemple demne de urmat. ncurajm guvernele s gseasc modaliai prin care s asigure o platform public de promovare a acestor poveti de success. Informaii cheie: Inovaia este un factor cheie ce mbuntete cultura antreprenorial a unei ri. Economiile care au culturi antreprenoriale puternice sunt mai tolerante la eecul n afaceri i nu percep acest lucru ca pe o barier n calea succesului ci ca pe o oportunitate de a nva. rile care au o cultur antreprenorial puternic promoveaz mult mai intens povetile de succes n universiti i n media. Antreprenorii cred c cea mai eficienta metod de promovare a antreprenoriatului este s evidenieze pe rolul pe care acetia l au n creearea de locuri de munc. Acest lucru este valabil n mod special n pieele care experimenteaz dezvoltare rapid.
61

4. Inovaia, catalizator al dezvoltrii culturii antreprenoriale. Produsele noi i inovative dezvoltate de antreprenori mbuntesc imaginea antreprenoriatului n societate. Antreprenorii spun c inovaia a avut impact nu doar asupra percepiei despre antreprenoriat n ultimii cinci ani ci este de ateptat ca aceast tendin s continue s aib un rol pozitiv i n cazul politicilor de promovare a creterii pe termen lung n urmtorii trei ani. Antreprenorii sunt de asemenea responsabili de testarea fezabilitii ideilor noi i inovative. Aceste idei pot s fie generate de activitaiile de cercetare i dezvoltare derulate de companii i universiti, uneori necesitnd testri de pia adiionale. Numrul persoanelor implicate n cercetare i dezvoltare, precum i numrul de articole tiinifice produse, sunt deopotriv indicatori de folos n mediul pentru cercetare i inovaie. Relaia dintre cele dou aspecte evideniaz nivelul eficienei n cadrul cercetrii i inovaiei, care reprezint n parte o reflexie a culturii antreprenoriale. Recomandri pentru antreprenori! S contribuie la mbuntirea culturii antreprenoriale n ara lor prin promovarea propriei poveti de succes. S contabilizeze victoriile fie ele mici sau mari i s le fac cunoscute n reeaua lor i n rndul potenialilor investitori. n acelai timp, este important s nu le fie fric de eec. Chiar dac eecul este perceput ntr -un mod negativ n societatea din care fac parte, acetia trebuie s ia n considerare faptul c muli ali antreprenori care ntr-un final au experimentat succesul, percep eecurile anterioare ca pe oportuniti din care au nvat i care au facilitat succesul ulterior. Cu aceast atitudine, muli antreprenori s-au ridicat deasupra contextului cultural (negativ) n care activeaz i au reuit s creeze lucruri extraordinare. S ia n considerare cultura antreprenorial local cnd sunt confruntai cu decizia de a se extinde global. Pe lang logistic, resurse umane i costurile de extindere n alte tari, este crucial ca antreprenorii s ia n considerare cultura careia urmeaz s i se adreseze. ntr -o cultur antreprenorial este inoculat o mentalitate mai inovativ n rndul angajailor i acest lucru va creea o pia superioar pentru ofertele inovative. 5. Educaie i training pentru antreprenori. Educaia este un aspect fundamental n crearea de noi afaceri. Capacitatea de a recunoate oportunitaile comerciale precum i abilitatea de a le aborda sunt aspecte eseniale n educaia antreprenorial. n acest sens este important s abordm discipline care servesc cu precdere mediul afacerilor: marketing, finane, sistemele informatice i management. Opinia general cu privire la educaia antreprenorial difer n rndul antreprenoriilor din pieele mature i cei care activeaz n pieele n curs de dezvoltare. Aproximativ 80% din antreprenorii care activeaz n economiile care se dezvolt rapid sunt de parere c studenii au nevoie de training-uri specifice pentru a deveni antreprenori, n timp ce antreprenorii care activeaz n economiile mature sunt mai puin convini de acest fapt (59%). O privire atent asupra percepiei n economiile mature dezvaluie faptul c n Australia, Canada, U.S.A i Marea Britanie, mai puin de 50% din antreprenori cred c studenii trebuie s urmeze stagii de training. Accentul pus pe training reflect prerea antreprenorilor c eecul n afaceri este deseori cauzat de lipsa abilitilor de a conduce o afacere. Studiile arat c antrepenorii sunt de prere c lipsa abilitilor antreprenoriale reprezint al doilea motiv ca importan n ceea ce privete eecul, fie n comunitatea afacerilor fie n societate n general. Informaii cheie: Pieele care experimenteaz dezvoltare rapid prezint interes pentru training. Aproximativ 80% sunt de parere c studenii ar trebui s urmeze programe specifice de training pentru a deveni antreprenori. Datorit faptului c un antreprenor trebuie s i dezvolte o palet larg de abiliti, educaia antreprenorial trebuie s includ o varietate de discipline, nu doar discipline care in strict de studiul afacerilor. mprtirea povetilor de succes a tinerilor antreprenori va avea un impact pozitiv asupra modului n care vor fi percepute carierele n antreprenoriat. Recomandri pentru antreprenori! S inspire studenii prin imprtirea propriei poveti de succes. Pentru a pune antreprenoriatul ntr-o lumin pozitiv ca pe o alternativ n carier demn de luat n seam studenii trebuie s vad mai multe exemple de success pe care s le urmeze. S dezvolte proiecte care s conecteze afacerile locale cu antreprenorii tineri. Fie c un tnr aspira s i lanseze propria afacere sau este interesat s catige experien n cadrul unui IMM, stagiile de practic sunt oportuniti extraordinare pentru a gsi experien motivaional. S urmeaze programe de training specific dedicate antreprenoriatului atunci cnd fac tranziia de la un climat corporatist la unul antreprenorial. Exist o serie de alternative disponibile celor care sunt gata s fac tranziia de la statutul de angajat la statutul de proprietar de afacere. ntr-o msur tot mai mare, informaile eseniale n aceast privin se pot gsi online. 6. Accesul la finanare al afacerilor antreprenoriale. Accesul la finanare este n continuare una din cele mai semnificative provocri atunci cnd vine vorba de crearea, creterea i supravieuirea IMM-urilor, ntr-un mod special a celor inovative. ntr-un studiu care a cuprins 1001 antreprenori, dou -treimi au fost de prere c accesul la finanare pentru antreprenorii tineri este dificil. Odat cu presiunea datoriei publice i riscurile mprumuturilor bancare, antreprenorii se orienteaz spre business angels ca alternativ de finanare. Accesul la finanare n primele faze ale afacerii, fie din partea unui business angel sau a unui venture capitalist, poate s reprezinte un pas crucial n procesul de cretere al afacerii. Aproximativ dou -treimi din antreprenorii care au accesat o astfel de finanare au reuit s realizeze performane cel puin egale, unii chiar mbuntindui considerabil afacerile n ultimii cinci ani. Acest mecanism de finanare pare s fie tot mai atrgtor datorit accesului uor la finanare i al riscului redus pe care o astfel de finanare l prezint. Iniial creat n SUA, aceast abordare de investiie prin cumprare de aciuni devine din ce n ce mai rspndit i n economiile
62

mature. Aceti business angels sunt de obicei persoane cu o situaie financiar foarte bun care sunt disponibili s investeasc n afaceri noi, de obicei n schimbul unui procent din aciunile afacerii. n Europa, ntre 2005 i 2009, numrul finanrilor de acest fel a crescut cu 100% n principal datorit expansiunii reelei de business angels. Cererea ridicat de finanare n fazele iniiale ale afacerii, precum i numrul tot mai mare de business angels, sunt dovad a faptului c aceast metod de finanare devine din ce n ce mai popular i n Europa. Cu toate acestea ns, ca rezultat al declinului economic, aceti investitori cer antreprenoriilor s pun la dispoziie un plan fezabil i s demonstreze abiliti antreprenoriale pentru a obine o astfel de finanare. Recomandri pentru antreprenori! S ramm deschii la pieele internaionale pe masur ce apar tot mai multe oportuniti. Este important s nelegem c cele mai accesibile surse de finanare de multe ori s-ar putea s se afle n afara pieei n care un anumit IMM activeaz, astfel c, pentru a aborda problema finanarii n cel mai potrivit mod, antreprenorii trebuie s fie deschii la pieele internaionale. S ia n considerare pietele alternative ca surs de finanarePieele alternative sunt acele piee pe care se tranzacioneaz aciunile companilor tinere de dimensiuni mai mici. Avantajul acestor piee de tranzacionare l reprezint procedurile mult mai simple de listare i raportare, iar deseori listarea pe aceste piee este o treapt ctre pieele mai mari. S considere sursele alternative de finanare, precum finanarea corporativ i microfinanarea pentru reducerea riscului. In loc de concluzie. Fr doar i poate antreprenoriatul este i va rmne un element de baz n economia oricrei ri, deoarece n calitatea lui de agent al schimbrii, antreprenoriatul reprezint motorul creterii economice. innd cont de importana lui, att guvernele ct i sectorul privat trebuie s colaboreze la asigurarea un climat ct mai potrivit pentru dezvoltarea iniiativelor antreprenoriale. Acest lucru nu necesit doar un sistem fiscal, social i politic care sa stimuleze antreprenoriatul, ci totodat implic crearea unui sistem educaional relevant contextului actual, innd cont de tendinele globalizrii. O astfel de cultur va atrage att investitori ct i talent antreprenorial, ingrediente cruciale pentru orice economie efervescent.
Tem de discuie: Inovaia este descurajat de cultura european

Inovaia este descurajat de cultura european, iar reducerea birocraiei n cazul companiilor care acceseaz fonduri europene pentru inovaie ar trebui s fie o prioritate pentru UE, potrivit "Barometrului GE privind inovaia n UE" (ediia a doua, din 2013). Dei inovaia poate fi catalizatorul rennoirii economice a Europei, exist bariere semnificatice care trebuie depite, iar Barometrul GE 2013 arat c 64% dintre respondenti consider c reducerea birocraiei n cazul companiilor care ncearc s acceseze fondurile europene pentru inovatiei ar trebui sa fie o prioritate pe care s se concentreze politica UE n acest domeniu din anii urmtori. In problema accesrii mecanismelor de finanare pentru inovaie, 92% dintre respondeni au apreciat c finantarea extins pentru cercetare si inovatie in UE este esential pentru sustinerea inovatiei. Folosirea fondurilor structurale pentru accelerarea adoptrii produselor s serviciilor inovatoare este considerat un aspect important pentru sustinerea inovatiei n UE de 90% dintre participantii la studiu. Totodat, 91% dintre cei chestionai au apreciat c ncurajarea investitorilor privai si a fondurilor private de investiii care sustin proiecte inovatoare este o prioritate nalt spre medie pentru politica UE n domeniu, iar 85% cred n ncurajarea stimulentelor fiscale pentru companiile inovatoare ca aspect important pe care s se bazeze politic europeana. Pentru 91% dintre cei intervievati ncurajarea colaborrii transnaionale n proiecte inovatoare este un aspect important pe care ar trebui s se axeze politica privind inovaiile, iar 92% dintre respondenti - cu 7% mai mult fata de 2010 - au apreciat c UE ar trebui sa incurajeze o cooperare mai stransa intre sectorul public si cel privat. Totodat, 83% dintre cei intervievati au spus ca promovarea parteneriatelor public-privat este esentiala. Incurajarea colaborarii dintre companiile mari si IMM-uri este perceputa ca un aspect cheie de catre 84% dintre cei intervievai. Respondentii au semnalat necesitatea unor eforturi sustinute pentru a stimula i favoriza inovaiile. Acetia au formulat sugestii legate de modul n care pot fi depite astfel de bariere, n special, prin dezvoltarea unui cadru comun pentru comercializarea inovaiilor (82%); consolidarea proteciei i aplicrii legislatiei privind proprietatea intelectual (76%); o utilizare mai eficient a fondurilor existente, ncurajarea antreprenoriatului i creativitii n rndul studenilor i promovarea unei cooperri strnse ntre actorii publici i privai. Respondenii percep cultura european ca fiind un element de descurajare a inovaiei, menionnd n mod repetat cultura i educaia atunci cnd vorbesc despre problemele care trebuie abordate n vederea deblocrii potenialului de inovaie al Europei. Cei intervievai au spus c ateapt un angajament clar din partea UE privind contribuia sa la promovarea valorii inovaiei n randul studenilor din Uniune. Pe de alt parte, 45% dintre respondeni au declarat c promovarea apetitului pentru inovaie i antreprenoriat n rndul studentilor ar trebui s fie un aspect important pe care s se axeze politica UE privind inovaia n anul urmtor.
63
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tem de discuie: Cine genereaz inovatia n companie? Inovaia i serviciile oferite clienilor 47
Rspunsul este cei mai implicai dintre angajai. Acetia sunt cei mai n stare s creasc business-ul cu gndirea lor n afara tiparelor (out of the box), arat un studiu fcut de GMJ (Gallup Management Journal)48. Cercettorii Gallup au analizat rspunsurile la mai multe ntrebri legate de inovaia la locul de munc, pentru a vedea ce factori fac diferena ntre angajaii implicai (29% dintre respondeni), cei neimplicai (56%) i cei activ neimplicai (15%). La finalul cercetrii, sondajul Gallup a artat c angajaii implicai sunt mult mai productivi, eficieni, reuesc s stabileasc relaii mult mai solide cu clienii, fiind, totodat, mai loiali i stabili. Astfel, studiul arat c implicarea la locul de munc reprezin un element demn de luat n seam n catalizarea gndirii creative (out of the box), deci i n mbuntirea proceselor manageriale i a serviciilor ctre clieni. n aceast ordine de idei, 59% dintre angajaii implicai au declarat fr echivoc c locul actual de munc scoate de la ei cele mai creative idei. De cealalt parte, doar 3% dintre cei activ neimplicai au fost n acord total cu aceast afirmaie. Cercettorii GMJ au mai analizat i rolul pe care l joac prietenia la locul de munc n promovarea inovaiei. Potrivit rezultatelor, aproape trei sferturi dintre angajaii implicai sunt n totalitate de acord cu afirmaia: La munc am un coleg cu care mi mprtesc ideile. Pe de alt parte, doar dou persoane activ neimplicate din zece (21%) sunt de aceeai prere. Prin urmare, este evident c, atunci cnd e vorba de crearea i rafinarea ideilor, prietenia joac un rol important n rndul angajailor. Rezultatele sugereaz, de asemenea, c exist diferene semnificative n ceea ce privete modul n care e perceput capacitatea companiei de a ncuraja i accepta ideile inovative ale propriilor angajai. Doar 4% dintre respondenii activ neimplicai sunt de acord n totalitate cu afirmaia Organizaia mea ncurajeaz ideile noi, care sfideaz nelepciunea convenional, n timp ce peste jumtate dintre cei implicai (55%) aprob n totalitate faptul c organizaia lor ncurajeaz astfel de idei. GMJ au investigat i efectele pe care le are implicarea la locul de munc asupra inovaiei, n ceea ce privete serviciile oferite clienilor. Aproape nou din zece angajai implicai (89%) sunt n totalitate de acord cu afirmaia La serviciu tiu la cine s m duc dac am o idee legat de mbuntirea serviciilor ctre clieni, n contrast cu un procent de doar 16% dintre angajaii activ neimplicai. De asemenea, angajaii cu un grad mare de interes implic i clienii n procesul de inovare i mbuntire a activitii. Atunci cnd au fost rugai s -i exprime nivelul de acord cu afirmaia La serviciu noi le dm clienilor idei noi, 75% dintre angajaii implicai au fost n acord total c se face schimb de idei cu clienii, n comparaie cu doar 13% dintre cei activ neimplicai. Tot n ceea ce privete conexiunile dintre implicarea angajailor i satisfacia clienilor, Gallup le-a cerut participanilor la studiu s marcheze nivelul de acord cu afirmaia Capacitatea de a influena pozitiv clienii notri a crescut. La acest punct, aproape nou din zece angajai implicai (85%) i d oi din zece activ neimplicai au fost de acord n totalitate cu faptul c au o capacitate crescut de a influena pozitiv relaiile cu clienii companiei. n final, mai mult de jumtate dintre angajaii loiali (51%) au aprobat total afirmaia Colegii de munc fac ntotdeauna ce este corect i bine pentru clienii notri, n contrast total cu rspunsurile celor activ neimplicai. n acest caz, doar un participant din zece a considerat c vecinii si de birou fac ntotdeauna ce este corect pentru clienii lor. n concluzie, cercetarea Gallup legat de relaia dintre implicarea emoional a angajailor i inovaie indic evident faptul c angajaii implicai sunt mult mai capabili s genereze sau s dezvolte modaliti creative de a mbunti procesele manageriale i de afaceri. n plus, ei sunt mai dotai s gseasc modaliti creative de a rezolva problemele clienilor sau de a -i implica pe acetia n dezvoltarea serviciilor inovative. innd cont de aceste coordonate, este de recomandat ca liderii care vor ca organizaia lor s se dezvolte punnd accent pe inovaie s creeze mai nti un mediu propice ideilor noi i s fac din angajaii implicai un element-cheie n toat aceast strategie.
47 48
Jerry Krueger, 02 noiembrie 2006 Gallup Management Journal a intervievat 1.000 de angajai americani, pentru a descoperi ce efect poate avea implicarea lor n ceea ce privete capacitatea de creaie a echipei i, n consecin, calitatea serviciilor oferite ctre clieni.
64
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 MODULUL 2. Concepte importante:
Cicluri economice Indicatori de avans Mediu de afaceri Risc Predictabilitate/impredictibilitate
Intrebri list de sugestii de discuie pentru forumul online

Comentai asupra caracteristicilor mediului de afaceri n viziunea raportului Doing Business Comentai asupra dinamicii indicatorilor de caracterizare a mediului de afaceri n viziunea raportului Doing Business al Bncii Mondiala Descriei metricile folosite pentru aprecierea libertii economice . Ce puncte forte/slabe identificai pentru Romnia? Comentai asupra avansului / progresului Romniei pe indicatorii Strategiei Europa 2020. Care dintre acestia semnalizeaz surs de instabilitate? Definii riscul ... la nivel de ar/sectoria/ de firm. Ce dimensiuni ale riscurilor putei descrie? Cum se caracterizeaz riscurile globale? Ce nseamn resiliena unui sistem economic? Comentai asupra listei de riscuri i oportuniti invovate de ancheta The Ernst & Young Turn risks and opportunities into results 2013 sunt aplicabile i Romniei? Care este tendina evalurilor de risc de ar pentru Romnia ? Ce efecte are downgrade-ul (nruttirea) ratingurilor de ar) ? Ratingurile de ar relevan la nivelul micro? Credibilitatea evalurilor de risc de ar Riscuri pentru desfurarea afacerilor n sectorul. (vezi evaluarea COFACE) Ce indic lipsa de transparen a mediului de afaceri? Cum ai propune o actualizare a modelului CLEAR?
O caracterizare a mediului de afaceri Europa 2020 n Romnia49 Romnia se confrunt cu o serie de provocri pe termen mediu n ncercarea de a asigura o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii. Reprezentnd 49% din media UE, PIB-ul pe cap de locuitor al Romniei este unul dintre cei mai relevani indicatori ai decalajului de dezvoltare a rii. Printre provocri se numr n special necesitatea de a spori participarea pe piaa forei de munc, mbuntirea competitivitii globale i reformarea administraiei publice. Fondurile UE pot reprezenta o surs important de investiii publice pentru a sprijini Romnia n abordarea acestor provocri. Economia Romniei a crescut cu 0,7% n 2012, iar Comisia prevede o redresare modest n 2013, creterea urmnd s ajung la aproximativ 1,6%, determinat n principal de cererea intern i de investiii. Piaa forei de munc s-a redresat ntr-o anumit msur n 2012, ns persist provocri, n special omajul ridicat n rndul tinerilor. omajul a sczut de la 7,4% n 2011, la 7% n 2012, dar se estimeaz c omajul n rndul tinerilor, n prezent de aproximativ 23%, va rmne la un nivel ridicat. Recomandrile Comisiei Europene pentru Romnia pe scurt (2013) Comisia a emis opt recomandri pentru Romnia, menite s o ajute s-i mbunteasc performana economic. Punerea n aplicare a unui program preventiv. n 2011, autoritile romne au negociat cu Comisia European i FMI un program preventiv de ajustare economic. n martie
49
http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/index_ro.htm
65
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 2013, Romnia a solicitat n mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza final a programului se va efectua la sfritul lui iunie 2013. Finane publice i un sistem de impozitare sustenabile. Dei poziia bugetar s-a mbuntit n Romnia, nivelul redus de respectare a obligaiilor fiscale constituie o provocare major, iar sustenabilitatea i adecvarea sistemului de pensii prezint riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, Romnia ar trebui s ia msuri de mbuntire a colectrii impozitelor, s egalizeze vrsta de pensionare pentru femei i brbai i s susin reforma pensiilor promovnd ncardarea n munc a lucrtorilor n vrst. Reformarea sectorului sanitar. n sectorul sanitar din Romnia exist inegaliti majore, cauzate n principal de utilizarea ineficient a resurselor i de un management defectuos. Romnia trebuie s depun eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducnd utilizarea excesiv a internrilor n spitale i mbuntind asistena primar i sistemele de trimitere a pacienilor. Piaa muncii, omajul n rndul tinerilor i srcia. n 2012, Romnia nregistra o rat sczut de ocupare a forei de munc n general, iar rata de activitate n rndul tinerilor era printre cele mai mici din UE. Romnia trebuie s amelioreze calitatea politicilor viznd activarea forei de munc i s pun n aplicare, ct mai repede, Planul naional pentru angajarea tinerilor. Numrul persoanelor expuse riscului de srcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectai. Romnia trebuie s adopte nentrziat legislaia restant i s ntreasc legtura dintre transferurile sociale i msurile de activare. Reforma nvmntului. Romnia se confrunt cu o provocare major n ceea ce privete creterea calitii sistemului ei de nvmnt i de formare profesional. Prsirea timpurie a colii este o problem important. Romnia ar trebui s pun n aplicare reformele i, n acelai timp, s i dezvolte capacitatea administrativ. nvmntul teriar trebuie adaptat la nevoile pieei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui mbuntit. Modernizarea administraiei publice. Capacitatea administrativ redus este o preocupare major pentru Romnia, care contribuie la o rat sczut de absorbie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidat guvernana i calitatea administraiei publice. Mediul de afaceri. Provocrile majore cu care se confrunt Romnia n acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat i sprijinul sczut acordat cercetrii i dezvoltrii. Autoritile romne ar trebui s asigure servicii de e-guvernare eficiente i s fac eforturi pentru a facilita accesul la finanare i pentru a reduce numrul de proceduri administrative pe care trebuie s le ndeplineasc IMM-urile. De asemenea, Romnia ar trebui s amelioreze eficiena i independena sistemului judiciar, precum i eficiena politicilor de prevenire i combatere a practicilor de corupie, n special n domeniul achiziiilor publice. Energie i transporturi. Romnia nregistreaz un grad sczut de competitivitate i eficien n sectorul energetic i n cel al transporturilor. Ea ar trebui s asigure liberalizarea preurilor la gaze i electricitate, s consolideze guvernana ntreprinderilor de stat i a organismelor de reglementare i s finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de band larg este cea mai slab dezvoltat din UE, aspect care ar trebui remediat. n sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung. Tema de discuie: Raportul Doing Business 2013 n viziunea Bncii Mondiale
Criza a fost un catalizator pentru declanarea reformelor n mai multe state. Datele raportului Doing Business 2013 (DB) arat c n ciuda crizei, statele au continuat s i reformeze legislaia de business i s se concentreze pe ntrirea instituiilor cheie. Atunci cnd dorete s investeasc ntr-o ar, investitorii caut informaii despre dou aspecte: nivelul fiscalitii i atractivitatea mediului local de afaceri. E greu de decis unde
66

este mai bine s porneti o afacere: ntr-un stat cu fiscalitate joas dar cu corupie mai ridicat sau ntr-unul cu taxe ridicate dar cu mediu de afaceri stabil i predictibil. Dac n privina fiscalitii comparaiile sunt relativ uor de fcut, nu acelai lucru se poate spune despre ct de prietenos e un mediu de afaceri fa de altul. Banca Mondial realizeaz anual un raport Doing Business care evalueaz toi indicatorii care dau msura predictibilitii unui mediu de afaceri. DB arat ct de uor sau ct de dificil este pentru companiile din categoria ntreprinderilor mici i mijlocii din peste 185 de ri s i desfoare activitatea respectnd reglementrile legale Easiness of Doing Business. In metodologia de alctuire a clasamentului au fost inclui noi indicatori referitori la alimentarea cu energia electric, n general cuprinde 10 indicatori de sintez i acoper 185 de economii . DB analizeaz prevederile din legislaie care se aplic ntr-un climat de afaceri naional activitii agenilor economici pe toat durata de existen a ntreprinderilor - de la nfiinare, n derularea activitii comerciale, (inclusiv n legtur cu comerul exterior i modalitatea de plat a taxelor i impozitelor) i pn la nchiderea afacerii i / sau soluionarea cazurilor de insolven. n conformitate cu Raportul Bncii Mondiale Doing Business 2013, Romnia s-a clasat pe locul 72 dup Bulgaria (66). Romnia se poziioneaz dup ri precum Cehia, Polonia, Bulgaria i Ungaria, dar naintea Croaiei i Italiei. Indicatorii la care Romnia st mai puin bine la capitolul performane sunt cei legai de obinerea permiselor de construcie (#129), accesul la electricitate (#168) i legislaia n domeniul insolvenei (#102). Spre exemplu, unei companii mici sau medii i ia ntre 7 i 8 luni ca s se conecteze la energie electric, n comparatie cu un stat OECD, unde acest lucru nu dureaz mai mult de 3 luni. De asemenea, pen tru a ridica un depozit de pild, procedurile i documentele necesare fac imposibil acest lucru nainte de 10 luni, fa de 4 luni ct dureaz ntr-un stat OECD. Tabelul 18. Poziionarea Romniei n anii 2010-2013 - calitatea mediului de afaceri Doing Business (DB)
Topic Rankings Inceperea unei afaceri Obinerea autorizaiilor de construcie Racordarea reea energie electric Inregistrarea proprietii Obinerea creditelor Protecia investitorilor Plata taxelor Tranzacii transnaionale Impunerea/executarea contractelor Rezolvarea insolvenelor DB 2013 68 129 168 72 12 49 136 72 60 102 DB 2012 61 125 167 70 9 46 157 69 56 101 DB 2011 44 84 92 15 44 151 47 54 102 DB 2010 41 93 92 14 41 147 48 53 92
Sursa: http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/ Concluziile raportului Doing Business 2013 1). Romnia se afl pe locul 72 in topul Bancii Mondiale privind mediul de afaceri. Locul 12 este cea mai bun poziie pe care Romnia a obinut-o n top la sectiunea ,,creterea accesului la credit". 2). Dei timpul necesar infiinrii unei afaceri a scazut de la 14 la 10 zile, Romnia a cobort n 2011 n clasament la acest capitol, ajungnd pe locul 68. 3). In privina accesului la electricitate, Romnia se afla pe locul 168, cu trei pozi ii mai jos fa de anul trecut. Dei numarul procedurilor i al zilelor necesare pentru obtinerea racordului la electricitate a stagnat la apte, respectiv 223, costul demersului a crescut cu 27,3%, pn la 584,2% din venitul mediu anual per capita. 4). Plata taxelor de catre companii a fost simplificat , numrul plilor scznd de la 113 la 41, urcnd Romnia n clasament pn pe locul 136 la nivel mondial (oricum, mai bun fa de locul 154 obinut n 2011). Cu toate acestea, la nivel european companiile trebuie s plteasc n medie doar 12 taxe. 5). Cazurile nerezolvate de insolven au fcut ca Romnia s coboare n clasament cu cinci pozitii, pn pe locul 102. Dei durata procesului de rezolvare a insolventelor i costul ca proce ntaj din valoarea firmelor au rmas aceleai, rata de recuperare a crescut cu 0,6 centi pe dolar, pn la 29,2 centi pe dolar. 6). Locul 72 este singura poziie pe care Romnia a reuit s o pstreze n clasamentul general, la comerul internaional. Astfel, importurile necesit tot cinci documente, 12 zile i un cost de 1.485 de dolari pe container. 7). Romnia se claseaz n primele 50 de ri i la capitolul protejarea investitorilor. Dei in 2012 aceasta ocup pozitia 46, n topul 2013 a cobort trei poziii, pn pe locul 49. Punctul forte al mediului de afaceri din Romnia este transparena. Cu toate acestea, n ceea ce privete tragerea la rspundere a administratorilor firmelor, uurinta deschiderii de procese n instanta de ctre acionari i nivelul proteciei investitorilor sunt puncte nc slabe ale Romniei. Figura 47. Evaluarea performanelor pe 10 direcii ale indicatorului Uurina de a face afaceri poziionarea n eantionul de 185 state (n 2013) Rang/poziionare n cadrul eantinului
67

inceperea unei afaceri rezolvarea insolventelor
200 150
102
impunerea contractelor
obtinerea autorizatiilor de 129 constructie obtinere contract 168 electricitate
100 68 50 0
60
tranzactii transnationale
72 49 136
12
72
inregistrarea proprietatii
plata taxelor
obtinerea creditelor protectia investitorilor
Romnia 2012 Romnia 2013
Sursa: http://www.doingbusiness.org/rankings Raportul Doing Business 2013 a introdus un criteriu nou "distana fa de frontier - distance to frontier", care msoar eficiena reglementrilor de business implementate; acest indicator arat ct de mult i-au ajutat pe ntreprinztori reformele msurnd "distana" dintre economiile rilor respective fata de cele ale statelor aflate "la frontier"- adic cei mai buni performeri. Cu ct nivelul acestui indicator este mai ridicat, cu att eficiena sistemului este mai ridicat. Romnia avea un "scor" de 60 n 2004, n ceea ce privete acest indicator, iar acum are 67.1 ceea ce nseamn c acum e mai aproape de ceea ce considerm un "optim" fa de cum era acum 8 ani. Figura 48. Distana fa de frontier pentru Romnia
Scorul Distanta fata de frontiera in rapoartele Doing Business 68 66 64 62 60 58 56 DB 2006 DB 2007 DB 2008 DB 2009 DB 2010 DB 2011 DB 2012 DB 2013
66.1 66.1 66.3 65.6 65.4 63.9 60
67.1
Romania
Chiar dac indicatorii relevai de raportul Doing Business se concentreaz asupra companiilor mici i medii, foarte muli decideni politici asociaz micarea acestor indicatori cu cei legai de fluxul investiiilor strine directe (ISD). Raportul din anul 2013 prezint un studiu de caz privind legtura dintre investiiile strine directe i locul n clasamentul DB. Legtura este mai mult dect relevant - cele mai performante economii din topul indicatorilor Doing Business au atras investiii directe de 50,384 milioane USD, n vreme ce ultimii zece clasai au atras doar 1,257 milioane USD. Trile cu cele mai bune performane au atras de peste 50 de ori mai multe investiii strine directe dect rile cu performanele cele mai sczute. Aceasta nu implic o relaie de cauzalitate, dar indic faptul c Doing Business reflect mai mult aspectele legate de climatul general de investiii, dect ceea ce conteaz doar pentru firmele mici i mijlocii. Figura 49. Legtur puternic ntre evaluarile Distanei fa de frontoier i volumul ISD per capita - Better overall regulation is correlated with more FDI inflows per capita
68
Tem de discuie: Romnia, tot mai integrat n economia global

Romania s-a clasat pe locul 31 n Indexul de globalizare publicat de Ernst & Young, n condiiile in care globalizarea a continuat sa avanseze n cele mai importante 60 de economii din lume. Conform acestui clasament, o serie de tari cu economii in crestere rapida, precum Vietnam, Mal aezia, Tailanda, Filipine, dar i tari mai mici din Europa, precum Belgia si Slovacia, i-au imbunatatit simtitor indicele de globalizare. In plus, apar tot mai multe piete, din afara tarilor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), care inregistreaza cresteri rapide i se transforma in puncte fierbinti ale business-ului global, gratie perceptiei ca sunt mai bine integrate global decat tarile BRIC n privinta comertului, a investitiilor, precum si din perspectiva criteriilor culturale si tehnologice. Evoluia Romniei este n linie cu media global, rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul micarea forei de munc, cu 0,77 de puncte peste media global . In schimb, tara noastra s-a plasat cu 0,51 puncte sub medie la capitolul " Schimburi de tehnologie i idei", iar la "Miscarea capitalului si finantelor" cu 0,25 puncte sub medie. Romnia ocup poziia a 11-a n rndul celor 22 de piee n cretere rapid monitorizate n cadrul studiului, se arat ntr-un comunicat al Ernst&Young. " Romnia va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptat a comerului mondial i de integrarea comercial tot mai strns cu Uniunea European. O parte dintre barierele comerului cu bunuri n cadrul uniunii, care nc mai persist n prezent, e posibil s fie eliminate, iar liberalizarea comerului i a serviciilor, care ar putea aduce beneficii Romniei, va continua, chiar dac ntr-un ritm mai lent dect cel prognozat anterior", apreciaz raportul. n contextul n care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevd o cretere cuprins ntre 3% i 3,5% pentru 2013 i o cretere modest pentru anii ce vor urma, indexul Ernst & Young estimeaz c globalizarea va continua s se extind, iar tehnologia i schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele prghii de dezvoltare. Conform unui sondaj al Ernst & Young, directorii executivi intervievati au confirmat c America de Nord i Europa de Vest rmn piete eseniale pentru protejarea rezultatelor lor financiare. Desi investitiile noi n aceste regiuni rmn neuniforme, costurile ridicate ale energiei, micsorarea diferentelor cu costurile de munca ntre pietele dezvoltate si cele emergente si ciclurile de viata tot mai scurte ale produselor determin organizaiile globale s-i mute operatiunile de productie mai aproape de pieele de desfacere.
Tem de discuie: Index of Economic Freedom

Romnia se plaseaz peste nivelul mediul asociat eantionului n ceea ce privete libertatea fiscal, cea de afaceri, monetar, a muncii, comercial, de investiii i financiar. Zece indicatori stau la baza calculului pentru scorul libertii economice - la jumtate dintre acestea s-a constatat nrutirea n cazul Romniei i anume la: libertatea fa de corupie, cheltuielile guvernamentale, libertatea de afaceri, libertatea monetar i cea comercial, dou au avut o evoluie pozitiv (libertatea fiscal i cea privind piaa muncii), iar trei au stagnat - drepturile de proprietate, libertatea financiar i libertatea de a investi. Figura 50. Evoluia n dinamic Scoruri ale libertii economice Romnia, USA i Entitatea Lume
69
Tabelul 19. Evaluarea pentru Romnia categorii principale de indicatori

Country Populatio n (Millions) GDP (Billions, PPP) GDP Growth Rate (%) 5 Year GDP Growth Rate (%) GDP Capita (PPP) per Unemployme nt (%) Inflatio n (%) FDI Inflow (Millions) Public Debt (% of GDP)
Romania
21.4
$267.2
2.5
1.4
$12,476
5.1
5.8
$2,670.4
33.0
Dintr-un eantion de 177 de state din ntreaga lume, Romnia se plaseaz pe locul 59 n ceea ce privete libertatea economic, iar scorul su total este de 65,1 (mai mare dect media global de 59,6 puncte), potrivit unui clasament al Heritage Foundation realizat n parteneriat cu Wall Street Journal 50.
50 potrivit www.econtext.ro n legtur cu Index of Economic Freedom" publicat de The Wall Street Journal" sau http://www.heritage.org/index/country/romania
70
Surs: http://www.heritage.org/index/pdf/2013/countries/romania.pdf
Evidene din realitatea economic Evoluia economic a Europei din T3 2011 pn n T2 2013
Zona euro a ieit din recesiune n trimestrul al doilea (T2) 2013, cu o cretere economic de 0,3% fa de primele trei luni, dup o perioad de un an i jumtate de contracie economic, cea mai indelungat de la adoptarea monedei unice51. In T1 2013, PIB-ul zonei euro a sczut cu 0,3% fata de ultimul trimestru din 2012. Cele mai abrupte contracii au fost inregistrate in Cipru (-5,2%), Grecia (-4,6%), Italia i Portugalia (-2% fiecare). Economia zonei euro a ieit din cea mai lung recesiune n principal datorit creterilor nregistrate de Germania i Franta, pe fondul unei perioade prelungite de linite pe pieele financiare de la izbucnirea crizei datoriilor de stat, n urm cu trei ani, potrivit Bloomberg. Fa de primul trimestru, cele mai solide creteri ale PIB din UE au fost inregistrate n Germania, Cehia, Finlanda (0,7% fiecare), Lituania i Marea Britanie (0,6%), la polul opus situndu-se Cipru (1,4%), Italia si Olanda (-0,2%). In T2 2013 fa de T2 2012, rile UE cu cele mai robuste rate de cretere economic sunt Letonia (4,3%), Lituania (4,1%), Estonia i Marea Britanie (1,4%), respectiv Romnia cu 1,2%. Romnia ocup locul 5 in topul celor mai mari creteri economice din rile UE. A nregistrat o crestere economica de 0,3% n T2 fa de T1, PIB urcnd cu 1,2% raportat la aceeasi perioad a anului trecut. Figura 51. Premiantele i codaele UE. Parcursul Rom niei52
51
Surs: http://www.mediafax.ro/economic/zona-euro-a-iesit-din-recesiune-in-trimestrul-al-doilea-ce-tari-au-avut-cele-maimari-cresteri-ale-pib-11252181 52 http://www.incont.ro/infografice/evolutia-economica-a-europei-din-t3-2011-pana-in-t2-2013-premiantele-si-codasele-ueparcursul-romaniei.html

71
Tem de discuie: European growth and renewal: The path from crisis to recovery McKinsey Global Institute53
Europe is growing again, but the recovery is uneven and under threat from the continuing eurozone debt crisis. Europe has significant strengths on which to build but needs to address profound long-term challenges that could limit its future growth. McKinsey Global Institute (MGI) sets out a perspective on where the European economy stands today, the challenges it faces, and the very considerable strengths on which it can build. MGI also sets out seven priorities for action. Each requires joint action by policy makers and business leaders. Findings include: Economic growth is recovering unevenly. While most of Europe (defined as all members of the European Union plus Norway and Switzerland) is expected to return to pre-crisis GDP levels by 2012, recovery in Southern Europe, Ireland, and the United Kingdom is forecast to take considerably longer. The debt crisis and speculation about the possibility of sovereign defaults cast doubt on the resilience of the recovery. Europe has very significant, and sometimes underappreciated, strengths on which to build a sustained recovery. As the world's largest integrated economy, Europe is home to 124 Fortune 500 corporations. Several European countries have successfully reformed labor and product markets and can now serve as examples for others to follow. Europe is home to some of the most vibrant cities in the world and has a high quality of life. All European economies face a set of profound long-term challenges that, if unaddressed, will limit their future growth potential. Private- and public-sector deleveraging is only just starting and could weigh on growth for some time. Structural imbalances have left Southern Europe with a 4.6 per cent current account deficit today. Oldage dependency is set to double. Labor utilization is 20% below US levels, and Europes productivity gap with the United States is widening again. Rising energy prices and competition from emerging economies will place increasing strain on Europe. Returning to a sustained path to economic growth and renewal will require innovation in European policy making together with bold leadership from the private sector. The seven priorities highlighted are: consolidating Europe's fiscal position, expanding the supply of skilled labor mainly through senior participation, using structural reforms to fuel innovation and growth in services, boosting public-sector productivity, unlocking the potential of sustainable resources, winning in tradable goods and services and supporting innovation.
Tem de discuie: Annual Growth Survey - Analiza anual a creterii (AAC) 2013
Principalul mesaj al AAC este acela c, dei politicile UE ncep s dea rezultate deficitele scad, tensiunile de pe pieele financiare se atenueaz i apar semne de mbuntire a competitivitii n unele state membre este necesar continuarea reformei pentru a genera o cretere economic durabil i noi locuri de munc. Comisia European consider c cele cinci prioriti prezentate n AAC 2011 (MEMO/11/821) rmn valabile: continuarea unei consolidri fiscale difereniate i favorabile creterii economice; reluarea activitii normale de creditare a economiei; promovarea creterii economice i a competitivitii n prezent i n viitor; abordarea aspectelor legate de omaj i a consecinelor sociale ale crizei i modernizarea administraiei publice. AAC subliniaz c situaia de pe piaa muncii necesit o reacie urgent. n ultimele 12 luni, numrul omerilor a crescut cu 2 milioane, iar n prezent, numrul total al persoanelor care nu au un loc de
53
Roxburgh, C., Mischke , J., European growth and renewal: The path from crisis to recovery, July 2011; @McKinsey & Company, http://www.mckinsey.com/insights/europe/european_growth_and_renewal_path_to_recovery
72

munc fiind de peste 25 de milioane; omajul pe termen lung a atins cote alarmant e, iar, n multe ri, situaia tinerilor s-a deteriorat n mod dramatic. AAC subliniaz prioritile n vederea pregtirii unei redresri generatoare de locuri de munc, a mbuntirii capacitii de inserie profesional i a promovrii incluziunii sociale. Confruntate cu o cretere a numrului de persoane aflate n cutarea unui loc de munc, statele membre ar trebui s promoveze serviciile publice de ocupare a forei de munc i s accelereze politicile active n domeniul pieei forei de munc, inclusiv asistena oferit persoanelor care i caut un loc de munc, stagii de ucenicie, sprijin acordat antreprenorilor i stagii de calitate. Situaia tinerilor este deosebit de ngrijortoare, n multe ri, omajul n rndul tinerilor ajungnd la 50%. Comisia a nfiinat echipe de aciune pentru a ajuta cele opt state membre cu cele mai ridicate niveluri de omaj n rndul tinerilor n redirecionarea fondurilor UE pentru formarea profesional i programe de sprijin (MEMO/12/100). De asemenea, AAC invit statele membre s dezvolte o garanie pentru tineret, prin care fiecare persoan cu vrsta sub 25 de ani primete o ofert de un loc de munc, beneficiaz de posibilitatea de a-i continua studiile sau de un stagiu n termen de patru luni de la terminarea studiilor sau din momentul n care a devenit omer. AAC pune accentul pe protecia categoriilor celor mai vulnerabile. Impozitele pe venit i contribuiile la asigurrile sociale ar trebui s fie reduse, n special n cazul persoanelor cu salarii mici, i ar trebui intensificate reformele menite s simplifice legislaia muncii i s dezvolte programe de lucru flexibile, precum i s asigure o evoluie a salariilor care s sprijine crearea de locuri de munc. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura eficacitatea sistemelor de protec ie social i dezvoltarea strategiilor de incluziune activ pentru a contracara efectele crizei. Figura 52. Somajul n rndul tinerilor
73
Surs: Business Magazin, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/171/34-35-poster.jpg
Tem de discuie: Raportul Competitivitii UE - Nu exist cretere i joburi fr industrie 201354

Revenirea din cea mai sever criz de dup rzboi se desfoar inegal n statele membre ale UE i n diferitele sectoare industriale. Puine state (Romnia, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia i Lituania) au revenit cu succes la nivelul valorii produciei industriale de produse prelucrate de dinaintea crizei, n timp ce majoritatea este departe de asta.
54
http://cursdeguvernare.ro/raportul-competitivitatii-ue-2013-romania-ramane-slab-competitiva-in-ciuda-reveniriiindustriei.html
74
Figura 53. Double-dip of EU manufacturing production
Figura 54. EU recovery in comparative perspective
Industria prelucrtoare deine un rol mai important n Romnia dect media la nivelul UE (24,7% fa de 15,5 % din valoarea adugat total n 2011) dar nregistreaz o productivitate i o concuren sczute. n acelai timp, capacitatea administrativ pentru elaborarea de politici i punerea n aplicare este nesatisfctoare, precizeaz raportul n profilul de ar al Romniei. Romnia rmne slab competitiv n ciuda revenirii industriei. Romnia se numr printre puinele state din UE care au revenit la nivelul valorii produc iei industriale de produse prelucrate de dinaintea crizei, se spune n Raportul Competitivitii 2013 al Comisiei Europene55 intitulat Nu exist cretere i joburi fr industrie. Asta nu nseamn ns c Romnia a intrat n rndul statelor cu performane economice importante. Ea rmne printre ultimele ri la capitolul competitivitii, alturi de celelalte ri din estul Europei. Cu excepia sectoarelor high-tech i a celor care produc bunuri de necesitate, majoritatea sectoarelor nu i-au revenit din criz, se spune n Raport. Cu o cerere slab a pieei interne, producia a crescut mai mult din cererea extern, n special n domeniul farmaceutic i n cel al echipamentelor de transport. Figura 55. Modificarea valorii produciei industriale de produse prelucrate, martie 2013 fa de ianuarie 2008.
Figura 56. EU manufacturing recovery by sector
Not Developments are shown since the peak in EU aggregate manufacturing output in January 2008 to March 2013. HT, HMT, LT and LMT denote high-tech, medium-high-tech, low-tech and medium-low-tech manufacturing industries
55
European Competitiveness Report 2013; Toward knowledge driven re-industrialisation; http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/competitiveness-analysis/european-competitivenessreport/files/eu-2013-eur-comp-rep_en.pdf

75
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tem de discuie:Analiz Coface / Romnia 2012 puncte tari i puncte slabe: cretere, exporturi, costul finanrii, investiii directe
Analiza Coface include aspecte legate de pstrarea unui volum preponderent al pieei domestice, meninerea rezervei valutare la un nivel semnificativ i stabilizarea gradului de ndatorare public mult sub media UE. Riscurile identificate se refer la politicile economice guvernamentale prociclice, gradul de ndatorare relativ ridicat al sectorului privat, instabilitatea politic i lipsa de predictibilitate fiscal . Analiza Coface pune accent pe dificultile de finanare ale economiei romneti. Incertitudinea din zona euro, aversiunea fa de risc a investitorilor i instabilitatea politic au contribuit la njumtirea investiiilor strine directe (ISD) n raport cu anul 2011. Or, n 2011, nivelul consemnat al ISD a fost cu 80% mai redus fa de anul 2008. Mai mult, n pofida mbuntirii soldului schimburilor extrene, gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin ISD inregistrat la sfritul lunii mai a anului curent a sczut semnificativ iar perspectivele sunt pesimiste. De altfel, gradul de concentrare al ISD a crescut n ultimii ani i plaseaz originea a aproape trei sferturi din fonduri n Austria, Italia, Germania, Frana i Spania, ri ce se confrunt cu propriile probleme.
Tem de discuie: Barometru economic i activitatea de restructurare n anul 2012 (Prezentare a rezultatelor din Romnia, comparativ cu cele din Germania) Studiul Roland Berger Strategy Consultants:
Cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants reflect modul in care managerii percep criza datoriilor suverane si efectele acesteia asupra accesului la finantare si economiei reale. Daca managerii germani tind s fie mai optimisti, cei romani se asteapta la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre: 80% estimeaza ca varful crizei inca nu a fost atins Ateptarile privind economia noastra continua sa fie moderate, majoritatea estimand o crestere PIB de 1%-2% in 2013 nivel mai scazut decat in Germania In medie, managerii romani tind sa fie mai preocupati de impactul crizei datoriilor publice asupra economiei romnesti si asupra companiilor lor O majoritate clara a respondentilor romani (54%) vad posibila, si chiar probabila, o noua recesiune in Romania prin comparaie, 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de risc Spre deosebire de managerii germani, majoritatea celor romani considera ca Grecia va parasi zona euro; nu exista insa o teama generalizata de destramare a monedei unice Desi atat managerii romani cat si cei germani fac fata acelorasi provocari privind accesul la finantare, perspectiva din Romnia este totusi mai sumbra in ceea ce priveste acest aspect. Analizand sectoarele de activitate, serviciile financiare cunosc impactul cel mai puternic atat in Romania cat si in Germania. In Romnia, insa, sectorul constructiilor, precum i retailul, bunurile de consum si industria auto par sa fie considerabil mai afectate. Economia german se dovedeste mai stabila, cu un impact mai restrans asupra majoritatii industriilor majore si deci asupra economiei reale. Energia i utilitile, sectorul farmaceutic i media par sa fie cele mai stabile in faa crizei. Pe lnga aciunile de stimulare a cresterii vanzarilor, reducerile de costuri si programele de crestere a eficientei, o mai bun gestiune a riscului se afla de asemenea printre principalele prioritati din Romnia. De aceea, actiunile de restructurare sunt in continuare in centrul atentiei managerilor, problemele de lichiditate avand o importanta speciala. Cand vine vorba de gestiunea riscului, desi riscurile legate de pretul materiilor prime sunt considerate ca fiind deosebit de importante, risculvalutar este totusi vazut ca avand impact pe o scara mai larga. In Romnia, situatia s-a inversat fa de 2011, in condiiile in care riscul legat de materiile prime s-a mentinut stabil, in timp ce riscul legat de cursul de schimb a crescut semnificativ in importanta (78% in 2012 fa de 48% in 2011). Aceast preocupare se explica in principal pe fondul recentei devalorizri a monedei nationale, cauzate de criza de incredere indus de instabilitatea politic interna i impactul crescut al crizei datoriilor publice. Transferul riscurilor ctre consumatori este numit ca cea mai importanta msura de protectie, insa poate fi dificil de implementat. In ceea ce priveste factorii de succes in implementarea masurilor de restructurare, angajamentul managementului ramane aspectul cel mai important, desi mai putin semnificativ ca in anul 2011. Implementarea rapid, pe de alta parte, a inregistrat cea mai mare crestere in importanta atat in Germania cat si in Romania. Concluzia? Pe masura ce incertitudinea se prelungeste si contextul socio-economic este intr-o continua schimbare, capacitatea de reactie rapid devine cruciala pentru cretere si chiar supravietuire!
Creterea economic n rile UE11 a nregistrat o scdere n anul 2012 i se menine la nivele sczute i n 2013 pe fondul unei ncrederi externe slbite
76
Creterea economic nregistrat la nivelul statelor UE11 ( Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria i Croaia) din regiune a sczut n anul 2012 i se va menine la nivele sczute i n anul 2013 pe fondul continurii recesiunii manifestate n zona Euro care erodeaz cererea la nivel intern, potrivit Raportului Economic Periodic pentru Statele UE11 ("EU11 Regular Economic Report"56) publicat de Banca Mondial. Conform raportului, cererea la nivel intern, n special investiiile, s-au contractat n majoritatea rilor, consecina fiind aceea c exporturile nete au reprezentat singurul factor de cretere n regiunea UE11. n plus, numrul rilor UE11 afectate de recesiune s-a dublat ajungnd la patru, adic Cehia i Ungaria au ajuns n aceast situaie alturi de Slovenia i Croaia.
Tabelul 20. Dinamica creterii economice n EU11 Ritmul de cretere economic (%) UE11 Bulgaria Croaia Cehia Estonia Letonia Lituania Ungaria Polonia Romnia Slovenia Slovacia 2012 0,8 0,8 -2,0 -1,3 3,2 5,6 3,6 -1,7 1,9 0,7 -2,3 2,0 2013 0,8 1,2 -0,4 -0,4 3,0 3,6 3,0 0,3 1,0 1,7 -2,3 0,7 2014 2,0 2,1 1,5 1,6 4,0 4,1 3,5 1,5 2,0 2,2 -0,1 2,0
Activitatea economic slab la nivelul rilor UE11 a avut drept consecin pierderea unor locuri de munc. Incertitudinea prelungit, restructurrile la nivel de organizaii precum i recesiunea nregistrat n unele ri UE11 au condus la creteri ale valorilor omajului n toat aceast regiune. Dup ce s-a stabilizat undeva n jurul valorii de aproximativ 10% n cea mai mare parte din 2010 i 2011, rata omajului a depit valoarea de 11% la nceputul anului 2013. Creterea numrului de locuri de munc a nregistrat valori negative pe toat durata anului 2012, ceea ce a afectat domeniul construciilor, al industriilor i n mod special - administraia public. Chiar i n situaia n care exporturile nete au sprijinit creterea economic din 2012, raportul observ c performanele comerciale n UE11 au fost dezamgitoare. Att exporturile ct i importurile au nregistrat o frnare, n condiiile n care comerul mondial a staionat din cauza creterii economice lente n rile cu venituri mari, precum i din cauza perioadelor recurente de nencr edere n viitorul monedei Euro. n anul 2013 importurile i exporturile UE11 au nceput s scad, pe msur ce fluxurile comerciale intra -UE au nceput i ele s nregistreze un ritm ncetinit. Dei expansiunea pe pieele non-UE a continuat s contribuie la generarea unor rezultate comerciale favorabile pentru UE11, totui nu a putut compensa cererile slabe la export nregistrate din UE. Fluxurile de investiii strine directe nete (FDI) ctre rile UE11 au rmas stabile, iar datoria extern brut a crescut doar cu valori modeste datorit mprumuturilor suverane. Raportul dintre datoria public i PIB a nregistrat i el o cretere uoar la nivelul anului 2012, pe fondul unor consolidri fiscale mai sczute dect cele planificate. n condiiile n care msurile fiscale stricte au nregistrat o relaxare n anul 2012, raportul evideniaz c guvernele rilor UE11 i-au ndeplinit n mare parte angajamentele fiscale. n plus fa de aceast situaie, aceste state i-au continuat reformele structurale fiscale pe termen mediu i lung, n scopul de a -i consolida finanele publice. ntre timp, bncile centrale din rile UE11 i-au accelerat politicile monetare de expansiune, depind poziiile permisive adoptate anterior. n ciuda unei ameliorri substaniale nregistrat pe pieele financiare ncepnd din vara anului 2012, condi iile de acordare a mprumuturilor bancare ctre debitori aparinnd economiei reale n rile UE11 au rmas stricte. Cota mprumuturilor neperformante n rile UE11 a fost nc mare, ceea ce a nfrnat creterea real a creditului. Inflaia a continuat i ea s se manifeste datorit nivelului sczut al cererii pe pieele locale i datorit unui declin semnificativ al preurilor la energie.
56
Korczyc, E., Laco, M., Vincelette, G.A., Madzarevic-Sujster, S., Loichinger, E., (2013). EU11 regular economic report: macroeconomic report - economic recovery on hold: special topic - determinants of job creation in EU11: evidence from firm level data. Washington DC; World Bank. http://documents.worldbank.org/curated/en/2013/06/17854302/eu11-regulareconomic-report-macroeconomic-report-economic-recovery-hold-special-topic-determinants-joc-creation-eu11-evidencefirm-level-data
77

Exist indicii conform crora regiunea UE11 i va continua creterea n 2013, dei ntr-un ritm lent, se spune n raport. Cu condiia ca zona economic Euro s se consolideze, perspectiva pe termen scurt la nivelul rilor UE11 se ateapt s se mbunteasc treptat. n timp ce n anul 2013 nivelul creterii economice n statele UE11 va continua s se situeze sub valoarea potenialului su real din cauza cererii sczute manifestate pe piaa local, a constrngerilor fiscale continue i datorit stoprii creterii creditrii precum i din cauza mediului extern caracterizat de provocri exist ns ateptri conform crora procesul de cretere va fi reluat n anul 2014. Este posibil ca piaa muncii s poate nregistra o revenire doar pe termen mediu. Meninerea unei politici fiscale prudente i a unei creteri economice sustenabile n rile UE11 rmne o prioritate pe baza creia s se reduc impactul advers al ocurilor poteniale nregistrate n zona Euro. Politicile fiscale vor rmne restrictive, ns conform unor ateptri viteza consolidrii fiscale va continua s se menin la cote sczute i prin urmare efectul acesteia asupra creterii economice va fi mai puin negativ comparativ cu valorile din anul 2012. Politicile monetare vor continua s sprijine creterea economic, nregistrndu-se n continuare reduceri la nivelul ratelor stabilite prin politici n unele ri ale UE11, n timp ce alte ri vor adopta msuri neconvenionale, chiar dac posibilitile de mbuntire a situaiei monetare sunt deja restrnse.
Programul de convergen 2013-2016 Programul de convergen adoptat de Guvern mizeaz pe o cretere economic de 1,6% n 2013 i de 2,2% n 2014. Pentru anul 2013 populaia ocupat se ateapt s se majoreze cu 0,5%, iar salariaii cu 0,7%. Adoptarea euro este meninut pentru o data la care vor fi atinse criteriul nominal i real de convergen. In timp ce perspectivele activitii economice sunt nc, n principal, afectate de tendinte negative, distribuia riscurilor a devenit mult mai echilibrat. "Relansarea creterii economice va fi initial determinat de cresterea cererii externe urmnd ca investitiile interne i consumul intern s creasc mai tarziu n cursul anului, iar pn n 2014 se ateapt ca cererea intern s devin principalul motor al consolidrii creterii PIB. Contrastul dintre situatia mai bun a pieelor financiare i perspectivele macroeconomice modeste pentru 2013 se datoreaz in mare masur procesului de ajustare a bilanturilor, care continu s influeneze negativ creterea economic pe termen scurt".
n privina deficitului structural, Guvernul susine c acesta va scdea de la 2,4% n 2012, la 1,2% n anul 2013, pentru ca ulterior s se ating obiectivul de maximum 1% deficit structural limit impus statelor aflate n program de asisten internaional, care au adoptat noul Compact fiscal al UE. Datoria public se menine sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, dei se afl n cretere. n 2012, datoria public a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozeaz o datorie de 38,6%. Criteriul inflaiei, pentru aderarea la zona euro, se dovedete cel mai greu de atins, ns BNR promite continuarea msurilor pentru atingerea durabil a unei inte staionare de intei de 2,5 % 1 punct procentual. OUTPUT-ul PIB57
57
FMI: Criza a lsat urme adnci. Potenialul de cretere a Romniei n urmtorii ani: de la forarea creterii la slaba folosire a resurselor, Marin Pan, 24.10.2012
78
Decalajul de producie (output gap n lb. englez) msoar diferena dintre PIB efectiv realizat i PIB potenial (care presupune utilizarea cu maxim eficien a factorilor de producie). O diferen mare ntre cele dou mrimi arat o rat problematic de cretere. Un decalaj pozitiv indic o cretere a costurilor de producie i inflaie iar unul negativ o subutilizare a resurselor disponibile.
Tabelul 21. Dimanica decalajului de produie pentru Romnia n 2002-2011
Decalajul de producie va rmne negativ i la o valoare considerabil pe termen mediu pentru economia romneasc, potrivit raportului naintat FMI. Reluarea unor ritmuri de cretere susinut, de 5% -6%, precum cele de dinaintea crizei, nu este posibil fr reforme majore, care s atrag investiii i s genereze noi locuri de munc. Deocamdat, prognoza actual a FMI n privina creterii poteniale (care sm nu genereze o inflaie de natur s erodeze ctigurile obinute) a Romniei pentru urmtorii 5 ani fost reaezat n jos fa de prognozele anterioare.
Tabelul 22. Creterea potenial pe termen mediu
An Cretere potenial 2012 1,4 2013 1,8 2014 2,2 2015 2,7 2016 2,9 2017 3,1
De la ultima evaluare a rii, Romnia a pierdut teren n raport cu rile din regiune n termeni de percepie a corupiei, uurinei de a derula afaceri i competitivitate. Agenda reformelor ar trebui s se concentreze asupra calitii mediului instituional i de reglementare, i reformarea ntreprinderilor de stat, ndeosebi n sectoarele energiei i transporturilor. Modernizarea sistemului de sntate i protecia categoriilor vulnerabile sunt amintite i ele ntre prioriti, mpreun cu accesarea fondurilor europene, menit s deblocheze un important potenial de cretere. Sistemele publice de sntate i nvmnt sunt subfinanate i de slab calitate n termeni relativi, climatul de afaceri ar trebui s fie mai primitor iar sectoarele de energie i transport sunt dominate de ntreprinderi de stat ineficiente. Potrivit estimrilor FMI, dei decalajul de producie se va atenua treptat pe termen mediu (n urmtorii 5), el va rmne n domeniul negativ, ceea ce va afecta ritmul de dezvoltare al Romniei. Decalajul dintre performana economic actual a Romniei i potenialul ei s-ar putea nchide abia n 2016. In acest moment, PIB real este sub cel potenial, ceea ce se traduce prin faptul c ratele omajului sunt mari, iar nivelul de ocupare sczut. De abia dup nchiderea acestui "gap" gradul de ocupare va crete susinut i astfel tot mai muli romni vor beneficia de sporul nivelului de trai. Romnia n proieciile FMI Economia global a intrat ntr-un ritm de recuperare din criz n trei viteze, iar Romnia alearg pe culoarul rilor emergente58, avnd o cretere a PIB prognozat la 1,6%
Piata emergent - un eufemism pentru tarile sarace, cunoscut in mod optimist sub numele piete emergente. Aproximativ 5/6 din populatia globului traieste in tari in curs de dezvoltare. Pietele emergente produc mai puin de 1/5 din produsul total mondial. Economistii dezbat problema, dac o tara in curs de dezvoltare, poate deveni stat dezvoltat si in cat timp - motivul este profitul limitat pe capital. Explicatia este simpla: cum tarile srace pornesc cu mai putin capital, in mod teoretic ar trebui sa intoarca mai mult profit decat tarile dezvoltate pentru fiecare sector cu noi investitii; insa acest efect este contrazis de datele statistice, studiile aratand ca in urma analizarii
58
79
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 n anul 2013 i 2% n anul 2014, susine Fondul Monetar Internaional, n raportul World Economic Outlook 201359. Ceea ce fost pn acum a fost o recuperare cu dou viteze puternic n piaa emergent i n economiile n curs de dezvoltare, dar mai slab n economiile avansate este de a deveni o recuperare trei viteze. Pieele emergente i economiile n curs de dezvoltare cresc nc puternic, dar n cazul economiilor avansate, se pare c exist o bifurcare tot mai mare ntre Statele Unite ale Americii, pe de o parte, i zona euro, pe de alt, se arat n raportul FMI. o Creterea economiilor pieelor emergente i n curs de dezvoltare este estimat la 5,3% n 2013 i 5,7% n 2014. o Creterea n Statele Unite se estimeaz a fi de 1,9% n 2013 i 3% n 2014. o n schimb, creterea n zona euro se estimeaz a fi 0,3% (scdere) n 2013 i 1,1% n 2014. o Pentru tot grupul din care face parte Romnia, Emerging Europe, FMI prognozeaz n anul 2013 o cretere de 2,2%, iar pentru 2014 de 2,8%, fcnd ca ara noastr s se situeze sub media acestei zone economice.
Figura 57. Prospects for World GDP Growth, (percent change)
Figura 58.Probability of Recession, 2013:Q22014:Q1 (%)
n pofida dificultilor economice din ar, Romnia este vzut de FMI drept o economie n cretere, n grupul pieelor emergente. n 2012, Romnia figureaz cu o
corelatiei dintre PIB si cresterea economica, se observa ca tarile sarace cresc mult mai lent. Economistii pe teme de dezvoltare spun ca aceasta se intampla pentru ca tarile in curs de dezvoltare au probleme unice care cer diferite politici ale solutiilor fata de cele oferite de tarile dezvoltate.O noua teorie sustine insa ca este o convergena conditionala, aducand in discutie factori ca rata de fertilitate a unei tari, capitalul uman, si politicile guvernamentale.In acest caz, tarile sarace ar avea un ritm de crestere mai mare decat al tarilor dezoltate.Cum insa in realitate nici unul din factorii de mai sus nu sunt constanti, convergenta absoluta nu exista. Politicile guvernamentale se pare ca sunt cruciale.Tari cu o politica liber-deschisa, in principal schimb liber si mentinerea si asigurea dreptului de proprietate au reusit sa-si creasca rata de crestere economica. Economiile de piata (deschise) au crescut mult mai mult decat economiile inchise. Desi pleaca oricum cu un mare dezavantaj, exista dovezi ca anumite tari in dezvoltare nu se pot ridica pentru ca isi irosesc propriile resurse. Institutiile care produc o guvernare eficienta a economiei, sunt cruciale.Pe de alta parte, acele tari care stiu cum sa-si foloseasca resursele pot creste rapid.Adevarul este ca cele mai spectaculoase cresteri economice apartin unui subgrup de tari cu performante exceptionale din grupul tarilor in curs de dezvoltare.
59
World Economic Outlook - Transitions and Tensions, October 2013, World Economic and Financial Surveys
80
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 cretere economic de 0,3%. Pentru Romnia, FMI prognozeaz n anul 2013 o cretere economic de 1,6%, o cretere a preurilor de consum cu 4,6% pe media anului, o balan negativ de cont curent de -4,2% i o rat a omajului de 7%. Pentru anul 2014, FMI estimeaz n dreptul Romniei 2% cretere economic, 2,9% majorarea preurilor de consum, 4,5% balan de cont curent i 6,9% omaj. Schimbarea modelului de cretere economic60 Unii analiti critic creterea bazat pe consum excesiv (finanat prin credit), care a dus la criza izbucnit n 2007. Mai precis, s-ar dori bazarea creterii pe investiii nu pe consum. Alii vorbesc despre ritmul de cretere economic, care ar trebui s fie ntotdeauna la un anumit nivel, nu aa, oricum apare el n procesul creterii economice. Astfel i consumul ar fi mai temperat. n sfrit, s-a sugerat i crearea unor politici pentru a orienta investiiile strine ctre anumite ramuri ale economiei, considerate, pe criterii neclare, mai benefice pentru economie. Pentru a vedea n ce msur este posibil s nu mai bazm creterea pe consum sau s controlm ritmul de cretere economic, e firesc s amintim ce spune teoria creterii economice. Teoria arat c factorii creterii sunt progresul tiinei i al cunoaterii privind producia, creterea calificrilor forei de munc i stimulentele (Jovanovic, 2000). Croitoru argumenteaz c schimbarea exogen a modelului de cretere economic este o problem fals, care nu are soluie i de care nu ar trebui s ne ocupm. Teoria creterii economice a lui Solow, n care producia depinde de capital (ca rezultat al tiinei), de munc (rezultat al calificrilor), i de progresul tehnic (care apare cnd exist stimulente pentru a dezvolta tiina i calificrile). Aceast abordare arat c, n cele din urm, creterea depinde de stimulente adecvate pentru a crea tiin i calificri. Acestea din urm pot aprea prin nvarea din experien, dar este dovedit c cercetarea apare mai cu seam n laboratoare. Cu ct acestea sunt mai numeroase i mai performante, cu att ansele de a produce inovaii sunt mai mari. ansele de a produce i a aplica mai multe inovaii sunt cu att mai mari cu ct economia este mai mare, mai specializat (Lucas, 1988), mai bine localizat geografic, are politici i, aa cum subliniaz Acemoglu i Robinson (2012), instituii mai bune. O economie ca a Romniei are anse reduse s produc noi inovaii naintea celor care investesc masiv n cercetare, dar aceasta nu este o problem deoarece inovaiile se pot cumpra. Iar dac nu poi s le cumperi, poi adecva stimulentele astfel nct s ai investiii strine. Unitile astfel realizate produc pentru consumul celor din ar i/sau al celor din strintate. Dac toi ar decide s nu mai bazeze creterea pe consum, cei care export ar trebui s reduc exporturile. n consecin, bazarea creterii economice pe exporturi, nu pe consum, aa cum s-a sugerat, este ilogic. Logic este s caui s acoperi cu producia din ara ta, ocupnd fora de munc din ara ta, nu numai consumul intern, dar i parte din consumul altor ri. Dar nu se poate lua o decizie administrativ n acest sens. Decizia aceasta o iau productorii privai, competitivi, care pot s produc i pentru export sau exclusiv pentru export. Ei sunt singurii care vor decide n ce domenii s fac investiii strine pentru a satisface consumul intern sau s exporte. Acum s privim factorii creterii economice ntr-un mod mai general. Pornim de la trsturile profunde ale omului: din dorina omului de a avea bunuri i servicii i din raiunea sa, aa cum arat Fukuyama, rezult fora pe care el o numete logica tiinei moderne, for care duce la prosperitate61. Deci, la nivel global, n ciuda inegalitilor, creterea
60
61
Lucian Croitoru Despre schimbarea modelului de cretere i forma fr fond
prosperitatea economica (welfare economics) este economia cu "suflet", este o ramura a economiei care foloseste tehnici microeconomice ca sa determine simultan eficienta alocativa intr-o economie si distributia veniturilor asociata cu ea. Prosperitatea economica analizeaza 81
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 consumului este garantat de natura uman. Important, thymos -ul (spiritualitatea) omului alimenteaz dorina sa de a fi respectat, o for care mpinge societarea spre democraie. Aceasta explic de ce abia cnd societatea a nceput s fie liberal a putut aplica cunotinele tiinifice pe scar larg. nainte, au fost perioade lungi n care societile nu au fost deschise la inovaii sau au fost chiar ostile acestora. Aceasta nu nseamn c n democraii nu poate exista ostilitate mpotriva noilor tehnologii. Majoritile care sunt ameninate de noile tehnologii pot vota mpotriva adoptrii tehnologiilor care le-ar uza moral calificrile i le-ar scoate de pe piaa muncii (Krusell i Rios-Rull, 1996). De asemenea, majoritatea se poate opune i msurilor de reform necesare pentru a adecva stimulentele la cerinele creterii. Aceasta nseamn c pot fi perioade n care investiiile pot s nu creasc n ritmul n care este tiina n stare s le produc. Avnd aceste precizri fcute, ideea c modelul de cretere ar trebui schimbat de la consum la investiii nu ine. Investiiile pot crete mai repede dect consumul numai pentru o perioad scurt de timp. Investiiile n tiin i apoi n implementarea rezultatelor ei sunt fcute pentru c se presupune c cineva vrea sa consume produsele pentru producerea crora s-au fcut investiiile. C aa stau lucrurile este cert: ponderea investiiilor n PIB este n cel mai bun caz 30%, restul fiind, n principal, consumul. Cu ct se consum mai mult dintr-un produs, sau cu ct mai multe noi produse apar, cu att se vor face investiii pentru a produce noile infrastructuri fizice de capital n care vor fi produse. Pentru a utiliza aceste structuri, fora de munc trebuie s aibe calificri compatibile cu noile inovaii. Iar pentru ca acest lucru s se ntmple, stimulentele se reaeaz permanent pentru a determina noi investiii ct i continua adaptare a calificrilor forei de munc. Cei care propun schimbarea modelului de cretere cu scopul de a obine o rat de cretere adecvat fac implicit ipoteza c o astfel de rat exist i c poate fi obinut prin politici. Ideea pe care noi o susinem aici este aceeea c o astfel de rat nu poate exista n mod permanent. Principalul nostru argument este acela c forele principale care conduc att ciclul financiar, ct i ciclul de afaceri sunt euforia i panica, dou fore ale pieei extrem de puternice, care i au originea n natura uman (Croitoru, 2013). n practic, ritmul de cretere este influenat de deciziile private i de cele publice. Contribuia acestora la formarea ritmului de cretere depinde ns de starea economiei. Importana deciziilor publice crete n perioadele n care cererea agregat scade n urma unei crize, conducnd la un gap deflaionist al produciei. n aceast situaie, n principiu, lrgirea deficitelor bugetare poate fi utilizat pentru a (supra)compensa scderile n cererea privat determinate de panic i de pesimismul care o urmeaz. La rndul lor, bncile centrale pot reduce ratele nominale ale dobnzii pentru a stimula consumul privat. Mai mult, dac pieele nu finaneaz deficitele mrite ale unor state suprandatorate, fcnd astfel imposibil relaxarea politicii fiscale sau chiar ntrirea ei, bncile centrale pot crete baza monetar dac cererea agregat s-a prbuit i ratele dobnzii de politic monetar au ajuns la zero.
starea sociala de prosperitate, indiferent de modalitatea de masurare, in termeni de activitati economice ai indivizilor din respectiva societate. Prosperitatea economica, in mod normal, ia preferinte individuale ca fiind date si stipuleaza o imbunatatire a bunastarii in termeni din Eficienta Pareto, de la starea sociala A la starea sociala B, daca cel putin o persoana prefera B si nimeni nu i se opune. Nu exista nici o cerinta obligatorie a unei marimi cantitative unice a imbunatatirii prosperitatii presupuse. Un alt aspect al bunasatrii se refera la distributia veniturilor/bunurilor, incluzand egalitatea ca o dimensiune viitoare a bunastarii. Exista doua abordari a prosperitatii economice: varianta Neoclasica si varianta Noua. Varianata Neoclasica a fost dezvoltata de Edgeworth, Sidgwick, Marshall si Pigou si presupune ca: utilitatea este cardinala, adica masurabila pe o anumita scara, prin observatie si judecata; preferinta este data si stabila; consumul aditional ofera din ce in ce mai mici cresteri in utilitate (micsorand utilitatea marginala); toti indivizii au functii utilitare interpesonale comparabile Cu aceste ipoteze, este posibil sa construiesti o functie de prosperitate sociala prin simpla suma a fiecarei functie utilitara. Varianta Noua este bazata pe analiza lui Pareto, Hicks si a lui Kaldor. Recunoaste explicit diferentele dintre partea de eficienta a disciplinei si partea de distributie si le si trateaza diferit. Intrebarile referitoare la eficienta sunt rezolvate cu elemente din Eficienta lui Pareto si teste compensatorii Kaldor-Hicks, in timp ce intrebarile referitoare la distributie sunt acoperite in specificatiile functionale a bunastarii sociale. Eficienta este distribuita in masuri cardinale ale utilitatii cum ar fi utilitatea ordinala. 82
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Este posibil ns ca politicile macroeconomice s nu poat stimula creterea chiar dac producia este semnificativ sub potenial. Situaia apare dac politicile fiscale sunt constrnse de piee s fie contracioniste i dac economia se confrunt cu ocuri pe partea ofertei care duc inflaia la niveluri nalte, ameninnd dezancorarea anticipaiilor inflaioniste. Acesta a fost cazul unor economii emergente, inclusiv a economiei romneti, n ultimii ani. Dar, n principiu, att timp ct nivelul produciei rmne sub potenial, este legitim pentru politicile macroeconomice s ncerce impunerea unei rate de cretere economic mai mari dect rata de cretere potenial. Cu ct este rata actual mai mare dect cea potenial, cu att se va nchide mai repede gap-ul dintre nivelul produciei actuale i cel al produciei poteniale. Dup ce risipirea panicii i a pesimismului permit depirea crizei, apare un moment la care economia devine euforic, iar situaia se schimb dramatic. Dup ce producia atinge nivelul potenial, este posibil ca deciziile private conduse de euforie s duc rata de cretere economic la niveluri mai mari dect rata potenial. O astfel de situaie ar duce nivelul actual al produciei peste nivelul potenial. n acest caz, n principiu, ntrirea politicilor macroeconomice este necesar pentru a reduce rata de cretere la nivelul ei potenial, evitnd astfel dezancorarea anticipaiilor inflaioniste i escaladarea inflaiei. n sfrit, trecem la discutarea celei mai neltoare i dilematice situaii posibile. Aceasta apare atunci cnd dup o perioad prelungit de euforie, treptat, inflaia se stabilizeaz la niveluri joase, iar deciziile private conduse de euforie duc att nivelul potenial al produciei, ct i rata de cretere potenial la niveluri relativ nalte. Acum nivelul actual al produciei ct i rata actual de cretere se situeaz, pentru o lung perioad la valorile poteniale. Acesta a fost cazul nainte de izbucnirea crizei n 2007 n foarte multe ri. Coexistena inflaiei joase i stabile cu egalitatea prelungit la niveluri nalte dintre rata efectiv de cretere i rata potenial duce la o situaie paradoxal: pe de o parte, se acumuleaz dezechilibre reflectate n creterea gradului de ndatorare a cvasitotalitii entitilor private (boom alimentat de credit), iar pe de alt parte, intervenia politicilor macroeconomice devine imposibil. n acest caz, politica monetar nu poat tempera creterea economic relativ nalt, deoarece inflaia este joas i stabil, adic este aa cum dorete banca central. Dac ar ntri politica monetar, banca central ar produce anticipaii deflaioniste i eventual deflaie, din cauz c ar muta producia sub potenial. Evident, publicul i politicienii ar critica aceast decizie. Astfel, politica monetar nu ar putea contribui la temperarea boom-ului. De asemenea, politica fiscal ar fi impotent. Presupunnd c nu este cuprins de euforia cvasigeneralizat, i nu va aciona prociclic, autoritatea fiscal ar putea ntri politica fiscal. Un impuls fiscal contracionist (i contraciclic dac avem n vedere ciclul financiar definit de creterea preurilor activelor) ar duce nivelul produciei sub potenial. Acest lucru nu este politic aceptabil, iar dac totui se ntmpl, banca central ar trebui s reduc dobnda pentru a evita o eventual deflaie. Aceast aciune ar duce la creterea consumului privat i ar compensa scderea consumului determinat de contracia fiscal. n final, n consum nu s-ar produce nicio modificare. Dar dezechilibrele ar continua s se acumuleze. Unii spun c politicile macroprundeniale ar putea fi de folos ntr-o astfel de situaie. Dar e greu de crezut c firmele i oamenii vor dori s se conformeze de facto cerinelor macroprudeniale. Ei vor urma viziunile lor subiective despre viitor, nu viziunile subiective ale reglementatorilor (Croitoru, 2013), astfel c msurile (reglementrile) (macro)prudeniale nu vor fi eficiente. n final, creterea economic va fi relativ nalt, compatibil cu inflaia relativ sczut, dar incompatibil cu dezechilibrele care se acumuleaz din cauza creterii preurilor activelor (aprecierea monedei, creterea preurilor la case etc). n mod inevitabil, o criz apare pentru a elimina dezechilibrele. n urma crizei, pot aprea, aa cum se vede n prezent,
83
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 analiti care s propun schimbarea modelului de cretere astfel nct creterea s aib loc numai la ritmuri adecvate. Perspectiv prezentat de noi aici arat ns c o astfel de propunere este lipsit de sens. Inflaia joas i stabil contribuie la prelungirea perioadelor inevitabile de euforie, astfel c rata de cretere ajunge n mod cert neadecvat pentru stabilitatea finaciar. Iar dac inflaia nu este o preocupare, n periada de euforie rata nalt de cretere poate deveni inadecvat din ambele perspective. Argumentele prezentate de noi susin ideea c modelul de cretere economic nu poate fi impus de o autoritate administrativ. Modelul de cretere este rezultanta miliardelor de decizii private care au loc n fiecare zi, adic a unui proces continuu de alegeri libere, n care votul este cumprarea bunurilor. Tem de discuie:
Paul Krugman (laureat cu Premiul Nobel pentru Economie n 2008) a fost unul dintre primii economiti care au atras atenia c msurile prea dure de austeritate vor sugruma creterea economic i vor cauza o perioad prelungit de vulnerabilitate la nivel mondial. In 2010, economistul spunea c riscul de reintrare n recesiune n urmtorii doi ani este de 30-40%. Am repetat deja greeala fcut n 1937, retrgnd sprijinul fiscal mult prea devreme i perpetund ratele ridicate ale omajului. Cei care refuz s nvee din istorie sunt condamnai s o repete. Am refuzat i suntem condamnai".
Tem de discuie:
Figura 59. Curentul Prea mari pentru a eua Too big to fail
Sursa: Business magazine http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-141
84
M. Isrescu: iulie 2013 - Pe piaa romneasc nu exist bnci "too big to fail"62 "E nevoie de ieirea ordonat a institutiilor din pia, n special a celor mari, too big to fail. Si in acest plan suntem martorii unei schimbri de paradigm. Dei instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de banca punte au existat, ele nu pot rezolva problema principal a bncilor too big to fail. Din fericire, n Romnia nu avem bnci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internationale. Unele sunt mari comparativ cu economia romneasc. Noul cadru european va introduce recapitalizarea intern", a spus Isarescu. Cele mai mari bnci n funcie de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank i Unicredit Tiriac. Seful bncii centrale a artat ca una leciile crizei o reprezint riscul falimentului unei instituii de credit foarte mari, care poate s afecteze att stabilitatea financiar ct ntreaga economie a unei ri.
Tem de discuie: Abenomics: Risks after Early Success?63

Abenomics is an ambitious new policy framework announced for Japan in December 2012, which has three main elements or arrows: monetary easing, flexible fiscal policy, and structural reforms. The goals of Abenomics are ending deflation, raising growth in a durable manner, and reversing the rising debt. The initiative has already buoyed Japans near-term outlook, but medium-term inflation expectations are still substantially below the 2 percent inflation target, highlighting risks that the target will not be met by 2015 as currently envisaged without more policy stimulus. But more stimulus could jeopardize theachievement of the other main elements and could also set back much-needed reductions in fiscal vulnerability. The new policy framework had an immediate financial market impact. From December 2012 to June 2013, the Nikkei equity price index rose by about 30 percent and the exchange rate depreciated strongly, in real effective terms, by 17 percent. Bond yields declined briefly to historic lows, but subsequently rebounded slightly. The package has already lifted growth and boosted the near-term outlook. IMF staff estimates suggest that the new policy framework explains between a third and half of the 3.9 percent GDP growth (seasonally adjusted annual rate) in the first half of 2013, after two quarters of negative or low growth. The total effect of the package on real GDP growth for 2013 as a whole is expected to be about 1.3 percentage points. Some of this increase is due to wealth effects from rising equity prices, which are estimated to increase consumption and output by about 0.3 and 0.2 percent, respectively. Another 0.4 percentage point of the output effect is due to the depreciation of the exchange rate; the remainder represents effects through other channels. Reflecting these developments, the current World Economic Outlook baseline projections incorporate the effects of aggressive monetary easing as well as expected fiscal policy adjustments through 2015.
Invitaie la lectur: Kotler, P., Caslione, J.A., (2009) Chaotics: Managementul i marketingul n era
turbulenelor, Editura Publica, Bucureti, 2009
Scurt prezentare64 Cartea a aparut in anul 2009, intr-o perioada in care companiile din toata lumea incercau sa inteleaga efectele recesiunii economice si sa identifice masurile cele mai potrivite noului climat in care au ajuns sa opereze. Obiectivul principal al cartii este sa prezinte o abordare structurata de gestionare a activitatilor unei companii in contextul situatiei curente a economiei si care, nu in ultimul rand, sa asigure sustenabilitatea pe termen lung a companiei. Autorii incep prin a prezenta caracteristicile generale ale climatului economic actual si a principalelor cauze care au condus la aceasta situatie. In opinia autorilor, climatul economic actual nu este un climat temporar de criza economic, ci un climat permanent de relativa instabilitate economica, de turbulenta. Cauzele identificate in legatura cu modificarea mediului economic sunt legate de dezvoltarea economiilor emergente, in urma fenomenului de globalizare si a inlesnirii accesului la tehnologie, precum si de acumularea de capital a acestor state atat la nivelul companiilor, cat si la nivel statal. Prin natura lor, aceste cauze nu sunt legate de recesiunea economica si, implicit, nu vor disparea in urma redresarii. Noua realitate economica are impact asupra perceptiilor managerilor de varf privind contextul de desfasurare a activitatii companiei si, mai ales, privind actiunile de intreprins pentru realizarea cresterii companiei. In capitolul 2, autorii prezinta cele mai populare actiuni nepotrivite, pe care managerii le au in vizor in aceasta perioada, cum ar fi reducerea costurilor la nivel general, disponibilizarile in masa si analizeaza evolutia unor companii care au aplicat sau nu aceste masuri. Incepand cu capitolul 3 sunt prezentate masurile potrivite supravietuirii si dezvoltarii in noul context economic. Autorii structureaza aceste masuri in ceea ce ei numesc Chaotics Management SystemTM, un set de actiuni si instrumente de analiza si monitorizare adaptate noii realitati economice. Acest sistem vine ca raspuns la planul intocmit pe termen mediu, un instrument care, in opinia autorilor, nu poate identifica riscurile la care sunt predispuse companiile in ziua de azi. Chaotics Management SystemTM presupune
62 63
64
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/151553/isarescu-banci-too-big-to-fail.html#ixzz2ixXh236Y Surs: World Economic Outlook: Transitions and Tensions, October 2013 IMF
http://www.ensight.ro/ro/despre-noi/ensight-te-invita-la-lectura/chaotics-managementul-si-marketingul-in-era-turbulentelor/ 85

urmarirea a trei pasi: identificarea si analizarea slabiciunilor companiei prin intocmirea in mod continuu a unui raport de analiza SWOT, identificarea mai multor scenarii favorabile sau nefavorabile ale viitorului companiei, setarea de directii strategice pentru fiecare scenariu in parte si aplicarea acestor directii strategice la nivel operational. Pentru monitorizarea intregii activitati sunt propuse si prezentate diagrame si rapoarte adaptate.
Tem de discuie: Anchet asupra opiniei managerilor Economic Condition Snapshot September 2013, McKinkey Global Survey results65
Global executives are increasingly positive about the direction of the world economy, though in the latest survey on economic conditions. Executives optimism for the global economy is increasing, as they anticipate future growth from developed markets. Geopolitical instability tops the list of risks to global growth. Figura 60. Intrebrile Opinia asupra calitii condiiile pentru perioada ultimelor 6 luni i Sursele de ngrijorare pe termen scurt-mediu
Higher hopes for global growth
Developing-market dilemmas - Unemployment, ination, and exchange rates are greater concerns in the developing world.
Figura 61. Intrebrile Opinia asupra celor mai ateptate evoluii pentru creterea pieelor emergente i Topul celor mai importante 5 riscuri pentru economia naional a respondenilor
Across emerging economies, executives see different paths to growth.
Ongoing geopolitical risks - Executives greatest worries are low demand and, especially in North America, geopolitical risk.
What executives think about the economy: 2004 to now

65
http://www.mckinsey.com/insights/economic_studies/economic_conditions_snapshot_september_2013_mckinsey_global_survey_results 86

De accesat: http://www.mckinsey.com/insights/economic_studies/what_executives_think_about_the_economy_2004_to_now
Tem de discuie:
Figura 62. IMM n Romnia vector al creterii economice?
Sursa: revista Business Magazin, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-16
87
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Tem de discuie:
Suprataxarea bogailor, creterea impozitelor i a asistenei sociale nu sunt soluii pentru c nu reduc inegalitile i afecteaz economiile. Mai degrab este nevoie de o agend progresist care s combat monopolurile, de o reform a legislaiei muncii, de o cretere a vrstei de pensionare i de tieri de subvenii i deduceri de venituri, scrie The Economist. n general forele globalizrii i inovarea tehnic au redus inegalitile la nivel global, pe msur ce statele srace au recuperat decalajul fa de cele bogate. Dar pe plan intern, inegalitile au crescut. Chiar dac inegalitile dintre rile srace i cele bogate au mai sczut odat cu globalizarea i tehnologizarea, pe plan intern acestea rmn pregnante. Peste dou treimi din locuitorii planetei triesc n ri unde aceste dispariti de venituri au crescut din 1980. i n statele emergente inegalitile sunt mari, iar corupia endemic risc s sufoce creterea economic. n ri precum Rusia, China sau India, muli bani sunt deturnai de firme de stat. Oligarhia i monopolurile nu atrag antreprenori adevrai. Una dintre trsturile generice ale statelor emergente din Asia care diminueaz creterea i sporete inegalitile este corupia. Clientela politicienilor are acces privilegiat la pmnt, resurse naturale i contracte guvernamentale. n China, cele mai bune afaceri se fac cu sta tul care controleaz mare parte din resurse, industriile i sistemul financiar. Inegalitile de venit n aceste state nu se datoreaz ns doar corupiei. Strategiile guvernamentale au sufocat i ele creterea economic, sporind disparitile. Pentru a pstra creterea economic i a reduce simultan inegalitile este nevoie, n primul rnd, de atacarea monopolurilor. Mai ales statele emergente trebuie s introduc mai mult transparen n contractele cu statul, o legislaie eficient anti-trust i s elimine distorsiunile din legislaia muncii, scrie The Economist. De asemenea, statele trebuie s in n fru cheltuielile legate de asistena pentru sraci i tineri. Ct despre statele bogate, acestea trebuie s reduc ritmul sporirii cheltuielilor pentru vrstnici prin creterea dramatic a vrstei de pensionare i prin cntrirea mai riguroas a eligibilitii acestora pentru ajutoare de stat. Sursa: The Economist / Noul progresism: Cum pot fi combtute inegalitile, fr s afectezi creterea economic
Tem de discuie: The role of innovation in the recovery66

If the recession is about restructuring some sectors, but does not affect the capacity of competitive sectors to thrive, the outlook for the medium-term recovery is good, and leads to the issue of how to support innovation and productivity growth in the EU. The focus here is on R&D, for it is considered an important source of innovation and therefore sustained growth. Despite the emphasis on R&D intensity of the Lisbon strategy, progress in the past decade has been modest. The Innovation Union Competitiveness Report 2011 (European Commission (2011b)) reports that some countries (Estonia, Portugal, Ireland, Spain and Cyprus) have doubled or more their R&D intensity since 2000 while most countries have increased it by 50% or less and a last group (Greece, Belgium and Slovakia) has shown no change or a small decrease. Of course, the departure point was very different across countries: the larger Member States are among the slowest progressing countries, which explains the limited progress of the EU aggregate R&D intensity. Hence, albeit good progress has been made in several countries, the EU as a whole is still far from the target set in the Lisbon strategy. The crisis will not help either although it is expected that R&D expenditures financed by the business sector will rebound for they are known to be strongly procyclical. In times of crisis firms cut down spending in R&D and there is evidence that financial constraints play an important role. Indeed, during a recession, most efforts are directed to cost-saving innovations. Even without financial constraints, it may be optimal from the individually point of view for R&D expenditures to be procyclical. However, because of positive externalities of R&D it may be too procyclical. This would be a case for counter-cyclical public funding of R&D, and indeed, actual R&D financed by the government appears to go counter the cycle. Figura 63. Real growth rates for R&D and GDP, OECD area, 1982-2007
66
The 2011 edition of the European Competitiveness Report; http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrialcompetitiveness/competitiveness-analysis/european-competitiveness-report/files/ecr2011_full_en.pdf

88
Antreprenoriatul soluie de cretere economic Succesul n desfurarea activitii de inovare poate potena domeniul de antreprenoriat. n Romnia, prezena precondiiilor necesare inovrii este slab iar elementul de antreprenoriat care s le agrege acioneaz sporadic.
Figura 64. Antreprenori de/n Romnia
Sursa: http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-35
Literatura de specialitate identific un numr de civa factori care conduc la constituirea unui mediu de afaceri favorabil inovrii: Factorii necesari unei afaceri moderne sunt: fora de munc educat i capitalul. La acetia se adaug prezena spiritului ntreprinztor. Numrul companiilor active (sub 20 la 1000 de locuitori) este nc sczut, fa de 45-50 pe 1000 de locuitori n UE, iar procesul de aliniere al reelelor de afaceri este nc n
89
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 desfurare. Imaginea ntreprinztorului este nc defavorabil, 57% in populaia consider c oamenii de afaceri sunt toi sau, n majoritate, corupi. Numai 28.7% din populaie are un comportament pro-economie de pia67. Prezena cererii poteniale implic populaie tnr i educat, putere de cumprare i nivel de dezvoltare uman, nclinaia ctre investiii a afacerilor. Antreprenoriatul modern orientat ctre inovare presupune contientizarea nevoilor i recunoasterea oportunittilor, managementul inovrii, adoptarea TIC, orientarea afacerilor ctre comer electronic. Parte a unei bogate literaturi, un studiu OCDE (OCDE, 2003) arat c activitatea antreprenorial contribuie extensiv la inovare i adoptarea noilor tehnologii i, n ultim instan la creterea productivitii. Noile tehnologii sunt de multe ori mai eficient implementate prin crearea de noi ntreprinderi i restructurarea celor existente, ambii factori fiind puternic dependeni de mediul antreprenorial. Acesta la rndul su necesit abordri moderne de gestiune a afacerilor, implicnd: - contientizarea nevoii de i a utilitii inovrii. Dei pentru moment n Romnia exist ali factori care pot avea un impact pozitiv asupra creterii companiilor, aceast situaie se va schimba n curnd. Liberalizarea comercial va continua s actualizeze preferinele de consum pe piaa intern iar veniturile mai ridicate vor elibera resurse pentru dezvoltarea unor gusturi mai sofisticate. Deficitul comercial n cretere n 2003 argumenteaz n favoarea aceste ipoteze. Dup integrarea n UE i adoptarea EURO, politica valutar nu va mai putea susine exportatorii locali. Cu exporturile de joas tehnologie, companiile romneti se vor confrunta cu competiia acerb a rilor emergente ca urmare a costurilor reduse practicate de acestea, ca i cu riscul delocalizrii ISD-urilor existente. Sub presiunea competitivitii interne i externe, companiile romneti vor fi obligate s adopte strategii de afaceri bazate pe inovare pentru a putea supravieui. - management al inovrii bazat pe gestiunea intangibilelor, din ce n ce mai important astzi ca rezultat a numeroi factori, cum ar fi dematerializarea industriei prelucrtoare i industrializarea serviciilor, ca i acceptarea cunoaterii ca surs principal de avantaj competitiv, ca i pe nelegerea rolului forei de munc nalt calificate i a relaiilor de munc participative - adoptarea TIC i practica de comer electronic: In 2002, cheltuielile pentru produse i servicii TI n sectorul de afaceri au atins 384 mil. EURO (sau 93 EURO pe persoan angajat) iar pentru sevicii de comunicaii 376 mil EURO (sau 91 EURO pe persoan angajat)68. Cum asta nseamn mai puin de 8 EURO pe lun pe persoan angajat att pentru produse de TI ct i pentru comunicaii, putem aprecia c nivelul este foarte sczut. n 2002 ponderea ntreprinderilor care vnd on-line era de numai 0.6% din total. Antreprenoriatul este corelat cu progresul tehnologic, cu crearea locurilor de munc i cu reducerea inechitilor sociale sau cu problematica de mediu. Ca urmare a intensificrii globalizrii, a crescut presiunea competitivitii la nivelul ntreprinderilor, ceea ce a determinat o cretere a productivitii prin apelarea la noi tehnologii i inovarea proceselor. n plus, evoluiile din domeniul tehnologiei informaiei i comunicaiilor au condus la crearea de noi piee, care au revoluionat procesele de producie n multe sectoare economice: industrial i, n mod deosebit, cel al serviciilor. Secretul antreprenorului pentru a crea valoare pe pia este aplicarea creativitii i a inovrii pentru a rezolva problemele i pentru a exploata posibilittile cu care oamenii se confrunt n fiecare zi.
67 68
FSD Bucureti, Barometrul de Opinie Public, toamna 2003 INSSE, datele pe angajat au fost calculate pe baza datelor de ocupare din 2001;
90
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Creativitatea este capacitatea de a rezolva noi idei i de a descoperi noi moduri de a privi problemele i oportunitile; desemneaz capacitatea de a descoperi soluii noi i originale, de a inventa metode i procedee noi, de a formula ipoteze verosimile, de a propune explicaii inedite. Inovarea este capacitatea de a aplica soluii creative la aceste probleme i oportuniti pentru a consolida sau de a mbogi vieile oamenilor. Spiritul antreprenorial este rezultatul unui, proces sistematic disciplinat de aplicare a creativitii i inovrii la nevoile i oportunitile de pe pia. Probabilitatea de a gsi soluia unei probleme crete o dat cu calitatea ideilor pe care le-a suscitat problema respectiv. Fenomenul creativitii trebuie analizat ntr-o tripl ipostaz: de proces (mecanism psiho-intelectual care duce la creaie), ca produs (rezultat materializat al activitii de creaie), ca subiect (personalitate creatoare sau organizaii care creeaz): Ca proces Creativitatea este procesul prin care se focalizeaz ntr-o sinergie de factori (economici, sociali, organizatorici) si care se finalizeaz ntr-o idee sau produs nou, original cu sau fr utilitate sau valoare social; se concretizeaz ntr-o combinare de elemente cunoscute n cadrul unui nou aranjament sau unei structuri imprevizibile i originale. Ca produs Creativitatea desemneaz o noutate (creaie original cu valoare util pentru societate) Produsul creativitii este cu att mai valoros cu ct aria de aplicare este mai general. In legtur cu produsele creaiei se vehiculeaz mai muli termeni expui n figura 1 mpreun cu semnificaiile lor (ntre aceti termeni exist o diferen de nivel i nu de structur, toi, se refer ns la modelul creativitii). Produsul creativitii este cu att mai valoros cu ct aria sa de cuprindere este mai larg. Ca subiect Creativitatea relev capacitatea de a descoperi soluii noi i originale, de a inventa metode i procedee noi, de a formula ipoteze verosimile, de a propune explicaii inedite; creativitatea presupune un ansamblu de aptitudini i factori comportamentali i motivaionali care determin un anumit potenial creativ i desemneaz capacitatea de a descoperi soluii noi originale de a inventa metode noi , de formula ipoteze verosimile, a propune aplicaii inedite. Creativitatea reprezint o form de rezolvare a problemelor sub aspectul tipului de probleme pe care le rezolv; aceasta contribuie la rezolvarea unor probleme noi, vag sau imprecis definite (ru definite) spre deosebire de problemele bine definite care pot fi rezolvate prin procedee algoritmice. Rezolvarea unei probleme bine definite pe cale obinuit presupune aplicarea unor cunotine precise, urmnd un anumit algoritm; spre deosebire de aceast situaie n mod creativ a unei probleme ru-definite face apel la mecanisme mai subtile i complexe de natur psihologic. Tem de discuie: Indexul schimbrilor 2009-2013. Deloitte
The Shift Index tracks 25 metrics across more than 40 years 69. These metrics fall into three areas: 1) the developments in the technological and political foundations underlying market changes, 2) the flows of capital, information, and talent changing the business landscape, and 3) the impacts of these changes on competition, volatility, and performance across industries. Combined, these factors reflect what we call the Big Shift in the global business environment. Through a virtuous cycle - technological improvement enabling innovation, which in turn serves as a platform for further technological improvement and innovation - exponentially advancing technologies lead to exponentially accelerating innovation. For companies, this accumulation of technological advances, and the consequent layering of innovation upon innovation, can pose the threat
69
Report 2 of the 2013 Shift Index series; www.deloitte.com/us/shiftindex

91

of disruptionbut can also open the door to great opportunity. And the technologies show no sign of stabilizing. Figura 65. From exponential technologies to exponential innovation
Exponential improvement in core digital technologies is fueling exponential innovation. The costperformance of three core digital technology building blocks - computing power, storage, and bandwidth - has been improving at an exponential rate for many years. As the rate of improvement accelerates, we are experiencing rapid advances in the innovations built on top of these core exponential technologies. The current pace of technological advance is unprecedented in history and shows no signs of stabilizing as other historical technological innovations, such as electricity, eventually did. These rapid advances have the power to disrupt industries. The disruptive potential of exponential technologies is amplified when they interact and combine in innovative ways. The impact is further amplified when technologies coalesce into open platforms and ecosystems. These reduce the investment and lead time required to drive the next wave of innovation into markets by enabling people and technologies to rapidly build on previous waves of innovation. Exponential innovations are rapidly moving across boundaries, causing traditional definitions to blur and blend. They are combining with entirely new categories of technology such as molecular biology and materials science, enabling advances and causing disruptions across an ever-expanding range of industries, functions, and disciplines. The lack of stability. In prior episodes of technological change, periods of rapid innovation and upheaval were followed by periods of relative calm that allowed industries to stabilize - the S-curve pattern described by Carlota Perez, a leading specialist in technology and socioeconomic development. Technical revolutions involving electricity, the telephone, and the internal combustion engine experienced sharp bursts of innovation in underlying technologies that then stabilized. Clear winners emerged and remained at or near the top for decades. This paradigm no longer exists. The cost-performance improvement in core digital technologies shows no signs of slowing down, at least in the foreseeable future.
Raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM) Rezultatele GEM confirm c caracteristicile instituionale i demografice, cultura antreprenorial i gradul de bunstare al economiei contureaz caracteristicile antreprenoriale ale unei ri. Scopul principal al programului GEM este de a studia relaia complex dintre antreprenoriat i creterea economic, msurnd nivelul activitii antreprenoriale n comparaie internaional pentru a descoperi factorii de influen ai nivelului activitii antreprenoriale i a identifica politicile care pot stimula nivelul activitii antreprenoriale. GEM, ca i program de cercetare, se concentreaz asupra factorilor de influen ai creterii
92
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 economice i asupra antreprenoriatului, pornind de la fenomenul larg acceptat c antreprenoriatul este una dintre forele majore care influeneaz starea economiilor. GEM demonstreaz existena legturii dintre nivelul dezvoltrii economice al unei ri i rata activitii antreprenoriale n stadiu incipient. Ratele activitii antreprenoriale n Romnia (%) ntreprinztori n formare Proprietari de firme noi Proprietari de firme consacrate ntreprinztori n stadiu incipient. Acceptnd cadrul teoretic al GEM70, termenii pentru caracterizarea activitii antreprenoriale n rndul populaiei adulte sunt:
Intreprinztorii n formare sunt cei care planific activ demararea unei afaceri. Aceti ntreprinztori au ntreprins aciuni concrete n ultimele 12 luni pentru a porni a nou afacere pe care singuri sau mpreun cu alii o vor deine. Activitile precum organizarea unei echipe, cutarea unor echipamente, economisirea unor sume pentru demarare sau pregtirea unui plan de afaceri pot fi considerate ca activiti ntreprinse pentru demararea unei afaceri. Aceste afaceri nu au efectuat pli de salarii sau orice alte pli ctre proprietar n ultimele trei luni. Proprietarii de firme noi sunt acei ntreprinztori care dein i administreaz o firm n funciune care a pltit salarii sau a efectuat orice alte pli ctre proprietari pe o perioad ntre patru i 42 de luni. Aceste firme au fost demarate de o perioad mai mic de 42 de luni. ntreprinztorii n stadiu incipient cuprind att ntreprinztorii n formare, ct i ntreprinztorii de firme noi. Proprietarii de firme consacrate sunt acei ntreprinztori care dein i administreaz o firm care a pltit salarii sau a efectuat orice alte pli ctre proprietari pentru o perioad mai mare d e 42 de luni. Tabelul 23. Clasamentul antreprenoriatului din Romnia n funcie de activiti
Aspecte ale antreprenoriale activitii Clasament general 2007 (42) 2008 (43) 2009 (54) 2010 (59) Clasament n cadrul economiilor bazate pe eficien 2008 (17) 2009 (22) 2010 (24)
Poteniali antreprenori Antreprenori n curs de formare Antreprenori cu afaceri tinere Antreprenori n faz iniial Antreprenori n faz iniial orientai pe necesiti Antreprenori n faz iniial orientai pe oportuniti Antreprenori cu afaceri stabile Rata de discontinuitate
24 31 38 37 32
28 37 41 40 27
42 41 41 42 34
39 40 58 53 40
14 16 17 16 15
20 18 19 18 20
21 21 24 23 22
38
43
48
53
17
19
23
37 18
42 25
46 20
56 34
16 12
20 12
22 17
Figura 66. Antreprenoriatul din Romnia n 2012 n funcie de activiti
70
GEM este un program de cercetare iniiat n anul 1997 de ctre cercettorii din domeniul antreprenoriatului din London Business School i Babson College. Scopul principal al programului GEM este de a studia relaia complex dintre antreprenoriat i creterea economic, msurnd nivelul activitii antreprenoriale n comparaie internaional pentru a descoperi factorii de influen ai nivelului activitii antreprenoriale i a identifica politicile care pot stimula nivelul activitii antreprenoriale. GEM, ca i program de cercetare, se concentreaz asupra factorilor de influen ai creterii economice i asupra antreprenoriatului, pornind de la fenomenul larg acceptat c antreprenoriatul este una dintre forele majore care influeneaz starea economiilor.
93

50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
Rata antreprenoriatului faza de formare
47 38
24
21
6 5
9 8 4 3
Noi afaceri detinute Rata antreprenoriatului faza timpurie (TEA)
4 3
Rata Rata de antreprenoriat Rata de antreprenoriat antreprenoriatului - bazat pe necesitate bazat pe oportunitate faza de maturitate (% din TEA) (% din TEA)
Rata de discontinuitate
Romania
Medie pe EU
Tabelul 24. Clasamentul antreprenoriatului din Romnia n funcie de atitudini i percepii antreprenoriale
Clasament general 2007 2008 2009 2010 Clasament n cadrul economiilor bazate pe eficien 2008 2009 2010
Oportuniti percepute Capacitai percepute Frica de eec Reelele sociale/Capitalul Antreprenoriatul ca opiune dezirabil pentru carier Antreprenoriatul de succes Atenia mass-media fa de antreprenoriat
35 39 35 18 27 34 32
35 41 12 26 29 30
51 50 5 40 42 40 44
56 53 5 38 32 45 47
15 16 4 12 11 13
21 21 1 18 20 16 19
24 21 3 18 18 16 20
80 70 60 50 40 30 20 10 0
Figura 67. Antreprenoriatul din Romnia n 2012 - atitudini i percepii antreprenoriale 74 71 69 58 55 50 42 41 39 38 37 31 27 13

Perceptia oportunitatilor Perceptia asupra abilitatilor Teama de esec Intentie de antreprenoriat Antreprenoriatul ca a Statut ridicat pentru Atentie in media pentru alternativa solida de antreprenorul de succes antreprenoriat cariera profesionala
Romania
Medie pe EU
Tabelul 25. Clasamentul antreprenoriatului din Romnia n funcie de aspiraii antreprenoriale

Clasament general 2007 2008 2009 2010 Clasament n cadrul economiilor bazate pe eficien 2008 2009 2010
Ateptri de cretere a activitii antreprenoriale nc din faza iniial O pia pentru noi produse orientat ctre activitatea antreprenorial n faz iniial Orientarea ctre piee internaionale a activitii antreprenoriale n faz iniial
23 30
30 26
47 39
39 33
14 10
20 13
18 14
16
Figura 68. Intreprinztorul romn dintr-o privire (2013)
94
sursa: Business magazin, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/172/34-35-poster.jpg
Dac creaia reprezint orice activitate prin care se instituie ntr-o form de existen fizic sau mental ceva ce nu a existat anterior, tot ce urmeaz dup aceea, dezvoltnd sau multiplicnd ceea ce aceasta este legat cel mai adesea de aspectul material al problemei. Din totdeauna a existat o adevrat presiune din partea reproducerii asupra creaiei (i, prin aceasta, asupra cercetrii tiinifice ce intr n sfera creaiei) de satisfacere a unor nevoi materiale ale comunitii umane. Presiune n sens negativ exist pentru reglementarea unor forme de protecie a rezultatelor creaiei (legi ale dreptului de autor, ale inveniilor, etc.).
95
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 n cazul unei organizaii existente, promovarea unei idei noi este deseori influenat de barierele dictate de cultura organizaional. Pentru eliminarea sau reducerea acestora trebuie luate n considerare urmtoarele premise antreprenoriale care asigur succesul: - Succesul i ateptrile referitoare la succes sunt pe termen mediu sau chiar lung, iar de cele mai multe ori profitul apare doar dup 18 luni. - Pentru implementarea oricrei idei noi de afaceri trebuie definit o strategie de risc clar referitoare la centrele de competen i la transferul tehnologic. - Asumarea riscului i libertatea de gndire nu trebuie s fie ngrdite de ctre departamentul i gndirea funcionarilor i trebuie garantate prin autonomia structural. Aceast autonomie organizaional trebuie s conduc la o valorificare individual a ideilor i crearea unui cadru pentru ca investitorii s sprijine implementarea acestora. - Combinaii interdisciplinare de competene pot fi asigurate prin promovarea echipelor mixte i a iniiativei acestora - Intensitatea i tipul de sprijin trebuie s fie asigurate de conducerea firmei, care trebuie s coordoneze procesul de implementare a noilor idei, deoarece n caz contrar apar nen elegeri n privina alocrii resurselor folosite de ctre ntreprinztorii tineri. - Sprijinul profesional acordat, cel puin n fazele incipiente trebuie s fie bine fundamentat i s vizeze un scop clar. Proiectele trebuie s atrag cele mai mari talente care vor s-i realizeze ideile n mediul respectiv. Aceste reete de succes nu sunt complicate, ci sunt tendenial simple, dar cu toate acestea trebuie s fie nelese i aplicate. Doar dup stabilirea i recunoaterea importanei acestor premise se poate porni cu procesul de dezvoltare n adevratul sens al cuvntului. Riscul i Managementul riscului
Concepte importante: Risc funcie a probabilitii (frecvena), a apariiei hazardului, a magnitudinii i consecinele posibile ale acestora. Hazard o proprietate (a substanelor, micro-organismelor .a.), o situaie natural sau creat de om, sau fenomene naturale, care n anumite circumstane pot provoca daune. Evaluarea hazardurilor identificarea hazardurilor, a receptorilor lor poteniali (oamenii, resursele naturale, plantele, animalele) i determinarea eventualelor consecine ale acestora. Evaluarea riscurilor procedeele de evaluare a riscului pot fi folosite la estimarea costurilor relative i a beneficiilor situaiilor concrete, a activitii preconizate i/sau a programelor. Ambiguitatea se refer la incapacitatea decidentului de a determina cu claritate semnificaia situaiilor n care urmeaz s acioneze. Incertitudinea poate desemna capacitatea explicativ predictiv limitat la nedeterminarea cunotinelor decidentului, fie c aceasta provine din nedeterminarea ontologic, fie din caracterul aproximativ al cunotinelor existente la un moment dat. Prin incertitudine se nelege lipsa de cunotine privind consecinele prezente i viitoare ale unei aciuni, ndoiala despre ceva, lipsa de siguran i ezitarea fa de identificarea, definirea ori demonstrarea cu claritate a adevrului sau realitii unor concluzii, nencrederea sau dubiul n ceea ce privete direcia sau localizarea cauzalitii, caracterul vag, instabil i inconsistent al unei convingeri etc. Incertitudinea este complementul cunoaterii ntruct reprezint diferena ntre ceea ce este cunoscut i ceea ce trebuie cunoscut pentru a putea fi luate deciziile corecte sau cu alte cuvinte dezacordul dintre informa ie i ambian (evenimentele exogene semnificative).
Tabelul 26. Selected terms and definitions71
Risk The possibility of loss. It can be imposed from outside or taken on voluntarily in the pursuit of opportunities
71
Managing Risk for Development, Concept Note, World Development Report 2014, October 30, 2012
96

Risk management Uncertainty Exposure Resilience Crisis Systemic risk The process that involves confronting risks, preparing for them (ex ante risk management), and coping with their effects (ex post risk management) The situation of not knowing what the outcome will be The conditions that determine the possible losses and benefits from given shocks and trends The ability of a system to absorb, cope, and recover from a negative shock, while retaining or improving its functioning A situation in which the adverse outcomes from risk become so severe and generalized that the functioning of the system is threatened Risk that is common to most members of an entire system. Also referred to as covariate or aggregate risk
Riscul n mediul economic i social problematic general DEX - Dicionarul Explicativ al Limbii Romne - definete riscul ca fiind posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, de a avea de nfruntat un necaz sau de suportat o pagub, sau ca pe un pericol posibil. Riscul reprezint un pericol, un incovenient posibil fa de care omul, n mod contient, ncearc s i creeze mijloace de atenuare a efectelor nedorite sau chiar s l nlture. In general, termenul a risca are i el mai multe sensuri: a i pune viaa n pericol; a se expune unui pericol posibil; a participa la o aciune nesigur: a aciona la noroc; a cuteza, a ndrzni, a se ncumeta. Riscul apare n condiiile necunoasterii efectelor pentru actiuni sau evenimente viitoare. O definiie acceptat a riscului descrie posibilitatea ca un eveniment viitor ce va apare, s aib un anume efect asupra obiectivelor organizaiei, incluznd costuri, planificri, resurse umane sau de natur tehnic. Riscul reprezint posibilitatea apariiei unui eveniment nedorit, cu consecine periculoase pentru sntatea i viata oamenilor, sau pentru mediul nconjurtor. In general, evenimentele favorabile sau consecinele lor sunt numite oportuniti, iar cele nefavorabile sunt numite riscuri. Sursa de risc poate fi identificat, i adesea probabilitatea de apariie si impactul asupra proiectului sunt micorate. Procesul de identificare si evaluare a riscului duce la transformarea necunoaterii i incertitudinilor, n riscuri cunoscute, rezultnd o activitate mai bun de management. Riscul descrie posibilitatea ca un rezultat anticipat s fie mai bun sau mai slab dect cel ateptat (s fie diferit de cel ateptat), aceast trstur caracteristic accentund asupra echivalenei riscului cu variabilitatea rezultatelor posibil a fi obinute. De cele mai multe ori, conotaia riscului este negativ72, manageri, investitori, oameni de rnd fiind interesani mai ales de nevalorificarea unor ctiguri. Mai recent, prin risc se nelege i posibilitatea obinerii unor rezultate mai bune celor anticipate de exemplu, Project Management Institute73 descriind riscul unui proiect menioneaz riscul proiectului include att ameninrile la adresa obiectivelor proiectului, ct i oportunitile de mbuntire a acestor obiective.
72
O prim definire n acest sens a riscului este atribuit la Abraham Moivre (1711) n lucrarea De mensura Sortis care preciza riscul pierderii oricrei sume este inversul asteptrii, iar adevrata msur a lui este dat de suma supus ntmplrii i probabilitatea pierderii. 73 Guide to the Project Management Bogy of Knowledge, Project Management Institute, 2004
97

Risc = f(probabilitate, impact) Riscul are dou componente principale, pentru un eveniment dat: Probabilitatea de apariie a evenimentului Impactul acestei apariii (mrimea riscului)
Kevin W. Knight Toate organizatiile, indiferent ct de mari sau mici sunt, se confrunta cu factori interni si externi care creeaza incertitudini legate de posibilitatea acestora de a putea sa atinga propriile obiectivele. Efectul acestei incertitudini reprezinta riscul care este inerent in toate activitatile. De fapt, se poate sustine ca aceasta criza financiara mondiala a rezultat din esecul conducerii executive de a gestiona in mod eficient factorii de risc. Se asteapta ca ISO 31000 s ajute industria si comertul, atat la nivel public cat si privat, sa iasa din criza. ISO 31000 prevede principii, cadru de lucru si procese de gestionare a oricarei forme de risc intr-un mod transparent, sistematic si credibil in cadrul oricarui domeniu de aplicare si in orice context. Ghidul ISO 73:2009, Vocabular de gestionare a riscului completeaz ISO 31000, oferind o colecie de termeni si definitii referitoare la managementul riscului. Standardul recomand ca organizatiile s dezvolte, sa puna in aplicare si sa imbunatateasca in mod continuu un cadru de gestionare a riscului ca o componenta integranta a sistemului de management. Prin implementarea ISO 31000, organizatiile pot compara practicile lor de gestionare a riscului cu evaluari i referinte recunoscute la nivel international, oferind principii solide pentru gestionarea eficient a activitii interne.
Procesul de management al riscului
Identificarea. Riscurile trebuie identificate mai inti ca ele s devina problematice, si s afecteze nefavorabil anumite situaii sau proiecte. Analiza. Reprezint conversia datelor despre un risc n date privind modurile de aciune asupra acestui risc. Planificarea. Informatiile dobandite se transform in decizii si actiuni. Se creeaz planuri att pentru riscurile individuale, ct i planuri de management integrat. In general, pentru un risc se dezvolta mai multe planuri de actiune. Monitorizarea. Const in urmrirea continu a evolutiei riscului i a actiunilor ntreprinse pentru reducerea efectelor acestora. Controlul. Corecteaz deviatiile de la actiunile planificate, imbunttind continuu procesul de management. Comunicarea. In majoritatea cazurilor, buna comunicare este o caracteristic principal a succesului. Ea trebuie aplicat pentru toate, i intre toate resursele utilizate, fiind legtura de baz intre elementele ce caracterizeaz un bun management de risc.
Figura 69. Reprezentarea rezultatelor de evaluare a riscului Figura 70. The basic form of the Risk Impact/Probability Chart
98
Low impact/Low probability Risks in the bottom left corner are low level, and you can often ignore them. Low impact/High probability Risks in the top left corner are of moderate importance if these things happen, you can cope with them and move on. However, you should try to reduce the likelihood that they'll occur. High impact/Low probability Risks in the bottom right corner are of high importance if they do occur, but they're very unlikely to happen. For these, however, you should do what you can to reduce the impact they'll have if they do occur, and you should have contingency plans in place just in case they do. High impact/High probability Risks towards the top right corner are of critical importance. These are your top priorities, and are risks that you must pay close attention to.
Figura 71. Tipuri de reprezentri grafice din analizele de risc
Tem de discuie: Infografice ale riscurilor

Figura 72. O lume de riscuri dintr-o privire
74
74
BUSINESS Magazin 21 ianuarie 2011; infografic Dorin Oancea

99
Figura 73. Incurcatele ci ale riscului
75
75
BUSINESS Magazin 21 ianuarie 2011; infografic Dorin Oancea

100
Sursa: http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamanii-slideshow7908584/slide-110
Teme de discuie: Riscurile omniprezente

The bars represent the number of banking crises that meet one of the following criteria: financial distress in the banking system (significant bank runs, losses in the banking system, and/or bank liquidations); significant banking policy interventions in the banking system (extensive liquidity support of at least 5% of deposits and liabilities to nonresidents; bank restructuring of gross costs at least 3% of GDP; significant bank nationalizations). The dashed line for natural disasters represents the number of disaster events that fulfill at least one of the following criteria: 100 or more people affected; 10 or more people killed; declaration of a state of emergency, call for international assistance. Figura 74. Frecvena de apariie n cretere a unor riscuri n activitatea bancar, hazarde natural i acte de violen - Increasing occurrence of banking crises, natural disasters, and homicides76
Figura 75. Risk chain: an imposed risk derived from ... 77
76 77
Surs: Laeven & Valencia 2012; CRED EM-DAT the International Disaster database; UNODC. Managing Risk for Development, Concept Note, World Development Report 2014, October 30, 2012
101
a negative shock
a positive trend
Constraints to effective risk management 78. People encounter many constraints that, alone or combined, undermine their ability to manage risk responsibly and efficiently. Some of the constraints are related to peoples internal conditions: o Lack of resources. People have limited income, assets, and other resources to acquire the knowledge needed to assess the risk, self-protect, or obtain insurance against it. The poor are hence more vulnerable to potential negative outcomes and less able to invest in innovative high-risk-high-return activities. o Lack of information. Even with resources, people may have limited access to information to identify, assess, and price risk to be able to make informed decisions. As a result, they may avoid taking risks that present development opportunities or may take risks that are insufficiently assessed and hedged. o Deep uncertainty. Decision making is further complicated by uncertainty that may be so large that it is not possible to gauge the correct relationship between actions and their likely consequences or to assess the value of specific outcomes. o Cognitive failures. Even in the absence of deep uncertainty or information gaps, people may not be able to transform information into knowledge. Cognitive failures limit their ability to process and apply the knowledge and to capture possible links between different risk sources and their cumulative effects. Recent evidence shows how schooling can improve decision making by enhancing cognitive functions. o Behavioral biases. Even when people have the knowledge, they may be unable to turn it into action for effective risk management. They may either underestimate or overestimate the risk of certain events. Aversion to loss and social stigma attached to failure can lead to missed opportunities. Myopic behavior about distant risks may prevent governments and society from acting responsibly to protect the environment, passing the risk on to future generations. Cultural norms and biased risk perceptions may drive behavior that puts some people at risk (cultural bias against using contraceptives, for example), or that causes others to reject engaging in activities with higher risk but also higher potential returns. People may face additional constraints related to their external environment: Externalities and moral hazard. Risks undertaken by some people may impose losses on others. Firms perceived as too-important-to-fail impose negative externalities.vi Failure to internalize them (by requiring firms to hold higher capital, for example) creates incentives for excessive risk taking and makes risk management actions of the affected people insufficient. Positive externalities, such as knowledge spillovers, may reduce incentives to innovate, because innovators cannot take full advantage of their initiative.vii o Missing markets, instruments. Markets in critical areas for risk management (credit, risk pooling, and insurance products) may be missing, not functioning properly because of inadequate financial infrastructure or high transaction costs, or are simply costly. Less than 3 percent of the population in low-income countries has access to health insurance, compared with 31 percent in upper-middle-income countries. o Public goods and institutions. Public goods and services essential for risk management (stability, rule of law, basic infrastructure) may not be available. Managing natural and environmental risks is difficult in the absence of infrastructure, property rights for housing, or lack of enforcement of land use plans. o Exclusion. Even if markets for risk management exist, some people may be excluded from them because of their gender, ethnicity, and political background. They may have limited access to formal and informal networks that offer insurance and protection. Gender discrimination is indeed a key obstacle to risk management, especially if other factors of exclusion are also present.
Tem de discuie: Riscurile globale79

Identifying global risks80 First are preventable risks, such as breakdowns in processes and mistakes by employees. Second are strategic risks, which a company undertakes voluntarily, having weighed them against the potential rewards.
78
Managing Risk for Development, Concept Note, World Development Report 2014, October 30, 2012; pg. 14 Global Risks 2013. An initiative of the Risks Response Network, Insight Report @2013 World Economic Forum 80 Descriere inspirat din Kaplan, R.S., Mikes, A. (0212). Managing Risks: A New Framework. In Harvard Business Review, 2012.
79
102

Third are external risks; they are complex and go beyond a companys scope to manage and mitigate (i.e. they are exogenous in nature).
Figura 76. Riscuri economice
Figura 77. Riscuri la nivel societal
Response. One possible approach such risks rests with systems thinking and applying the concept of resilience to countries.
103

Resilience - the capability to 1) adapt to changing contexts, 2) withstand sudden shocks and 3) recover to a desired equilibrium, either the previous one or a new one, while preserving the continuity of its operations. The three elements in this definition encompass both recoverability (the capacity for speedy recovery after a crisis) and adaptability (timely adaptation in response to a changing environment). The report introduces five components of resilience robustness, redundancy, resourcefulness, response and recovery that can be applied to five country subsystems: the economic, environmental, governance, infrastructure and social. The result is a diagnostic tool for decision-makers to assess and monitor national resilience to global risks.
Figura 78. Resilience is Most Applicable to Unpredictable Risks with Little Knowledge about Effective Measures
Source: Adapted from Comfort, L. K., Boin, A., & Demchak, C. C. The Rise of Resilience, in Designing Resilience: Preparing for extreme events. Pittsburg: University of Pittsburgh Press, 2010
Source: Adapted from Martin-Breen, P. & Anderies, J.M. Resilience: A Literature Review. Rockefeller Foundation, http://www.rockefellerfoundation.org/news/publications/resilienceliterature-review, 2011.
Tem de discuie: Lebedele negre

Unpredictable and highly impactful events having negative impacts - so-called "black swans" - are deemed to be so unlikely that it is unreasonably expensive to prepare for them81. While thought to be rare events, black swans do occur with regularity and increasing frequency. As global populations grow, people concentrate in coastal cities that rely on advanced technologies. As a result, these population clusters are highly vulnerable to natural and technological disasters that trigger these events. These events can evolve from human error, negligence, malicious actions or acts of nature. Regardless of their cause, they: Occur unpredictably or unexpectedly Develop rapidly and continue for days, weeks, and even months Are catastrophic in scale and broad in scope Present hazards beyond immediate financial risks, jeopardizing lives, long-term health and the environment Involve significant asset damage or loss. The unexpected and catastrophic nature of a black swan event requires a flexible response to minimize impact and enable a rapid recovery. People make reasonable decisions limited by information availability, individual imagination and personal perspective. While black swans will never exactly match what is developed and practiced, by undertaking the exercise, you will be better equipped to respond should disaster occur. Black swans remain unexpected, so there is no way to prevent them. But you can prepare to minimize their impact and position your organization to recover as quickly as possible. What companies need is an understanding of how to guide an effective response - principles and protocols that can be easily adapted to each unique situation.
Figura 79. Evenimente tip Lebede negre n istoria recent
81
http://www.ey.com/GL/en/Services/Advisory/How-to-respond-to-catastrophic-events---Principles-and-protocols-forresponding-to-unexpected-catastrophic-events
104
Response principles Definition, ownership and communication of catastrophic event response protocols. Adopt event-management protocols and train for an event before it occurs. Clearly defined, pre-established emergency management goals and values. Establish clearly-defined goals and values so all responders can make decisions rapidly and assess the effectiveness of response actions even before a formal plan is developed. Empowerment of local responders to take action. Enabling local responders to use established emergency response procedures can result in more rapid resolution and containment. Parallel planning and execution. Provide several response options, prioritizing them so secondary plans can be immediately implemented should the preceding response fail. Inventories of financial, personnel, physical and knowledge resources. Leaders should continually survey team members and outside supporters to build complete inventories of these resources. Leverage of external perspective and experience. Responders should be receptive to external perspectives and prepared to incorporate these into the event's management. Avoidance of false economy. Elevated response costs often pale in comparison to the recovery cost of an accident that expands in duration and geography. Rejection of political motivations. Responders at all levels must remain apolitical when combating an event. Confrontation of moral and ethical dilemmas. Decisions based only on what is legally defensible, politically expedient or self-serving can damage the company's reputation and adversely affect future business operations. Acceptance of alternative viewpoints. Contrarian viewpoints may seem disruptive and time-consuming, but can provide a different perspective against which to evaluate your response. Response protocols Event recognition. Define the state of the event to recognize and implement response protocols. Organizational deployment. Contain event conditions and minimize adverse impacts by staffing an off-site response team rapidly, lead by a single decision-maker. Situation assessment. Understand the issues faced and outcomes desired to effectively select and execute appropriate actions. Alternative identification. Identify many prioritized alternatives. Alternative selection. Evaluate each alternative for its associated risks and consequences, benefits, and the organization's implementation capabilities. Alternative execution. Follow the established performance standards and procedures for predicted events when executing plans. Continuous improvement. Assess all levels of the organization during performance and the incorporate lessons learned into decisions, procedures and training programs. Black swans are unexpected, unpreventable, and catastrophic. The principles and protocols presented here can help guide your organization's response to an event. Implemented proactively, these guidelines can position your organization to recover as quickly and effectively as possible.
105

The black swan theory82 or theory of black swan events is a metaphor that describes an event that comes as a surprise, has a major effect, and is often inappropriately rationalized after the fact with the benefit of hindsight. The theory was developed by N. Taleb to explain: 1. The disproportionate role of high-profile, hard-to-predict, and rare events that are beyond the realm of normal expectations in history, science, finance, and technology 2. The non-computability of the probability of the consequential rare events using scientific methods (owing to the very nature of small probabilities) 3. The psychological biases that make people individually and collectively blind to uncertainty and unaware of the massive role of the rare event in historical affairs Unlike the earlier philosophical "black swan problem," the "black swan theory" refers only to unexpected events of large magnitude and consequence and their dominant role in history. Such events, considered extreme outliers, collectively play vastly larger roles than regular occurrences.
Invitaie la lectur: Taleb, N.N., (2008). Lebda neagr, impactul foarte puin probabilului, Editura Curtea Veche, 2008 Taleb, N.N., (2012) Antifragile: Things that Gain from Disorder, Random House, US83
Riscul de ar Riscul de ar face obiectul analizei multor instituii financiare sau agenii specializate de rating, fiecare avnd metodologii proprii de evaluare. Pe baza acestora, rile sunt clasificate n functie de profilul de risc (clase/ subclase de risc, din care dou majore: cu risc investitional sczut i cu risc investitional ridicat, atribuindu-li-se diferite calificative (ratinguri) care constituie parametri decisivi pentru bncile sau instituiile financiare internaionale n stabilirea conditiilor de creditare a diverselor state, precum i pentru orientarea investitorilor i a fluxurilor de capital n spaiul financiar globalizat. Indiferent de particularitile metodologiilor de evaluare a riscului de ar, se poate constata existena a dou componente eseniale, respectiv evaluarea riscului politic i aceea a riscului economico-financiar, care prezint un grad ridicat de interdependen. Principalele aspecte luate n considerare la evaluarea riscului politic sunt: stabilitatea guvernului; condiiile socio-economice ale populaiei; profilul investiional al rii; nivelul corupiei; calitatea birocraiei. Stabilitatea guvernului este apreciat prin capacitatea acestuia de a-i pune n aplicare programul de guvernare, precum i prin abilitatea sa de a rmne la putere, fiind urmrite, ca elemente definitorii: unitatea guvernului, susinerea de care se bucur in parlament, precum i sprijinul popular. Criteriile care stau la baza determinrii ratingului de ar sunt numeroase, ncepnd de la valori cantitative i terminnd cu cele calitative, acestea avnd la rndul lor un sistem bine stabilit de cuantificare. In categoria factorilor calitativi supui procesului de cuantificare se includ: - progresul n crearea unui sistem politic ct mai bine conturat, - progresul n realizarea stabilitii financiare i a creterii economice, - dinamica comerului i a investiiilor strine directe, - calitatea n conducerea marilor ntreprinderi etc. Dintre factorii cantitativi:
82 83
http://en.wikipedia.org/wiki/Black_swan_theory In the introduction of the book, Taleb describes it as follows: "Some things benefit from shocks; they thrive and grow when exposed to volatility, randomness, disorder, and stressors and love adventure, risk, and uncertainty. Yet, in spite of the ubiquity of the phenomenon, there is no word for the exact opposite of fragile. Let us call it antifragile. Antifragility is beyond resilience or robustness. The resilient resists shocks and stays the same; the antifragile gets better. "Simply, antifragility is defined as a convex response to a stressor or source of harm (for some range of variation), leading to a positive sensitivity to increase in volatility (or variability, stress, dispersion of outcomes, or uncertainty, what is grouped under the designation "disorder cluster"). Likewise fragility is defined as a concave sensitivity to stressors, leading a negative sensitivity to increase in volatility. The relation between fragility, convexity, and sensitivity to disorder is mathematical, obtained by theorem, not derived from empirical data mining or some historical narrative. It is a priori."
106
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 - indicatori macroeconomici: PIB, rata deprecierii monedei naionale, rata inflaiei, rata omajului, venitul mediu net lunar, deficitul contului curent precum i a balanei de pli, nivelul datoriei interne i externe, etc. Importana atribuit n parte acestor indicatori n determinarea ratingului de ar variaz de la o agenie la alta, dar calificativele acordate se nscriu n aceeai categorie.
Figura 80. Tipurile de calificative n rating-ul de ar
Ratingurile sunt simbolizate de literele A i B, urmate de combinaii logice ale acestora cu literele mici a i b. Agenia Moodys (Moodys Investors Service) utilizeaz n plus si cifrele 1, 2 si 3 pentru obligaiunile cu rating ntre Aa i B pentru a defini cu ct mai mult exactitate i finee gradul de risc al respectivelor titluri financiare. Cifra 1 indic cea mai buna poziie in cadrul grupei respective de rating (spre exemplu Aa1 sau Baa1), iar cifra 3 cea mai slab (spre exemplu, Aa3 sau Ba3). Cei de la Standard&Poors folosesc pentru aceleai motive semnele algebrice + i - cu semnificaii evidente.
Gradele de investiie (Aaa, Baa, AAA) sunt clasificate n cazul tuturor ageniilor de rating n dou mari clase de risc: corespunztor economiilor sustenabile, avnd un risc sczut, cel mai bun factor de risc fiind considerat Aaa n cazul Moodys sau AAA pentru Standard &Poors, Fitch IBCA. Urmeaz o clas de risc mai ridicat, aflat totui, n sfera de oportuniti investiionale, acestea evolund de la Baa1 la Baa3, n cazul Moodys sau BBB+ la BBB- n cazul celorlalte trei agenii de rating. Aceste ratinguri se atribuie n general, economiilor naionale cu o evoluie global de la bun la foarte bun. a dou clas de risc privind cuantificarea riscului de ar i care vizeaz economiile cu evoluie negativ, ncepnd cu economiile naionale aflate ntr-un stadiu de tranzit. (clasa Ba1 pn la B3 n cazul ageniei Moodys sau BB+ pn la B- pentru urmtoarele agenii i ajungnd la economii naionale cu cel mai ridicat grad de risc (de la Caa1 la Caa3 n cazul ratingului acordat de Moodys). Principala form de manifestare a unui grad mare de risc - incapacitatea de plat poate fi determinat de urmtoarele situaii: eforturi financiare impuse de participarea la un conflict armat, reducerea veniturilor din export ca urmare a scderii preurilor mondiale la produsele respective sau a recesiunii globale, costul exagerat al importurilor ca urmare a creterii preurilor la importurile eseniale, ntreruperea sau crearea de condiii dificile exporturilor ca urmare a impunerii unui embargo sau a unor crize, cererea exagerat de importuri prin supraevaluarea monedei naionale, serviciul excesiv al datoriei externe din cauza unor dobnzi ridicate sau grad de ndatorare exagerat, reducerea sau ncetarea intrrilor de capital, ntreruperea temporar sau ncetarea definitiv a sprijinului financiar extern, reducerea transferurilor financiare private ale cetenilor statului respectiv care lucreaz n strintate, dificulti care apar n activitatea principalelor bnci sau a sistemului bancar n general n ara respectiv, poziia i stabilitatea monedei naionale. Majorarea riscului de ar afecteaz in mod direct instrumentele supuse ratingului suveran (emisiuni de titluri de stat sau obligatiuni guvernamentale, de cele mai multe ori denominate in valut pe termen lung), prin creterea dobnzilor aferente acestui tip de mprumut de pe pieele internationale de capital, scumpind astfel, uneori sensibil, costurile finanrii externe.
107
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Deci, ratinguri mai mici se traduc prin dobnzi mai mari la mprumuturile obinute pe pieele financiare internaionale. Un rating mai slab acordat Romniei nu afecteaz numai statul romn, ci i firmele particulare care obin finanri de pe pieele internaionale, fiind cunoscut faptul c exist un fel de regul care nu permite unei entiti naionale (agent economic privat sau de stat) s obin un rating peste cel al rii de origine. Ratingul unui agent economic dintr-o anumit ar este puternic influenat de ratingul rii respective, el neputnd fi n general, mai mare dect cel primit de aceasta. Astfel companiile romneti sunt dezavantajate n comparaie cu cele din UE, accesul lor la finanri externe fiind pltit mai scump, fapt ce se reflect n creterea costurilor i diminuarea competitivitii sau a profitului. Efecte in mediul economic Orice downgrade nu face altceva decat sa ingreuneze activitatea bancilor de atragere de surse din exterior Costul finantarilor n euro atrase de bncile din Romnia din strinatate s-ar putea scumpi cu cteva puncte procentuale, ceea ce se va reflecta in majorarea corespunztoare a dobnzilor la creditele n euro accesate de romani (eventual!), in urma deciziilor ageniilor de evaluare de a cobor ratingul Romaniei.
In opinia Fitch, principalii factori de risc care ar putea conduce la o actiune pozitiva de rating sunt: un efort sustinut de continuare a reformelor structurale, incluzand vanzarea sau restructurarea companiilor de stat, precum si o reducere mai rapida a datoriei externe decat preconizeaza agentia de evaluare in prezent. In sens invers, principalii factori de risc care ar putea declansa o actiune negativa de rating sunt o relaxare fiscala semnificativa care sa puna in pericol stabilitatea finantelor publice; incetinirea ritmului de implementare a reformelor structurale, de exemplu ca urmare a instabilitatii politice; turbulente pe piata mai mari decat cele incluse in scenariul de baza al Fitch care sa erodeze rezervele fiscale si valutare ale Romaniei.
Evalurile de risc de ar pentru Romnia n 2013

Moody's este singura dintre marile agentii de rating care a mentinut Romnia pe toata perioada crizei financiare in categoria rilor cu rating recomandat pentru investitii pe termen lung. In prezent, Moody's atribuie Romniei calificativul " Baa3", ultimul din categoria recomandat investitiilor pe termen lung, cu perspectiva stabil. Ratingul 'Baa3' cu perspectiv negativ atribuit ia n calcul consolidarea fiscal realizat n ultimii doi ani dar este constrns n continuare de perspect ivele slabe de cretere economic. Un alt factor care limiteaz calificativul Romniei este expunerea la volatilitatea pie elor financiare globale, din cauza dependenei de finanarea extern att pentru acoperirea necesitilor de finanare ale Guvernului ct i n sectorul privat, consider Moody's. Aceast vulnerabilitate este redus de capacitatea Romniei de a beneficia de sprijinul financiar al UE, Bncii Mondiale i FMI. Agenia de evaluare subliniaz c ar putea revizui perspectiva de rating asociat ratingului Romniei (la stabil de la negativ) dac procesul de consolidare fiscal va continua, ritmul de cretere economic va accelera i dac tendina actual nregistrat de calitatea activelor bncilor i creditarea bancar s-ar inversa. Pe de alt parte, ratingul Romniei ar putea fi supus unor presiuni n jos dac consolidarea fiscal i ajustarea contului curent ar fi inversate sau dac economia romneasc ar traversa o ncetinire prelungit din cauza scderii competitivitii internaionale.84. Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile de credit ale Romniei la "BB+" pentru finantarea pe termen lung, respectiv la "B" pentru datorii pe termen scurt, cu perspectiv stabil, apreciind ca procesul de consolidare fiscala va continua, cu riscuri in privinta perspectivelor economiei. S&P mentine astfel Romania in categoria speculativ, sau "junk", nerecomandat pentru investitii pe termen lung85. Calificativul "BB+" atribuit datoriilor pe termen lung ale statului romn este cu o treapta sub categoria "investment grade". Ratingurile Romniei sunt limitate de nivelul relativ sczut al PIB pe locuitor, de cadrul institutional aflat inca in curs de dezvoltare, de vulnerabilitatea fa de socurile externe i de nivelul inca ridicat, dar in scdere, al datoriei externe.
84
http://www1.agerpres.ro/economie/2013/10/18/moody-s-romania-va-inregistra-o-crestere-economica-mai-mica-decat-altestate-din-categoria-baa3-13-36-21 85 Standard&Poor's a scos Romania din categoria statelor cu risc scazut de investitii (investment grade) in 2008.
108

Fitch acord Romniei pentru datoriile pe termen lung in valuta calificativul "BBB-", cu perspectiva stabila, de asemenea in afara clasei investment grade86. "BBB-" este primul rating din categoria calificativelor care plaseaza un stat in randul rilor cu risc scazut pentru investitii (investment grade). Fitch subliniaz ca decizia sa se datoreaza consolidarii finantelor publice, reducerii dezechilibrelor externe, rezervelor valutare precum si tendintei de imbunatatire a cresterii economice. Agentia de evaluare considera ca Romnia a reusit s-si consolideze finantele publice, dupa doua programe consecutive de asistenta financiara international, si in consecinta estimeaz c Guvernul de la Bucuresti ii va indeplini obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB in 2014. De asemenea, datoria guvernamental ar urma sa se stabilizeze la sub 40% din PIB in 2013-2015, in linie cu media tarilor din aceeai categorie de rating.
Sursa: Business Magazin; http://www.businessmagazin.ro/actualitate/business-magazin-va-prezinta-infograficul-saptamaniislideshow7908584/slide-136
Iunie 2012 - Potrivit unui top realizat de Business Insider, expertii au luat in considerare costurile de asigurare a unei datorii de 10.000 de dolari pe un an. In termeni economici, acesta este costul de asigurare la restructurare/default - CDS (indicele de credit default swap)87, ce presupune costurile la care sunt asigurate obligatiunile suverane impotriva riscului de faliment. Topul primelor 20 de ri care sunt cele mai amenintate de faliment (cu cea mai mare probabilitate de default) curpinde: Grecia, Argentina, Cipru, Ucraina, Portugalia, Venezuela, Egipt, Irlanda, Ungaria, Croatia, Spania, Italia, Liban, Romnia, Dubai, Bahrein, Vietnam, Bulgaria, Lituania si Islanda. Astfel, Romania ocupa pozitia a 14-a in clasamentul respectiv.
86
Septembrie 2013; http://www.ziare.com/economie/rating/fitch-confirma-ratingul-romaniei-la-bbb-minus-cu-perspectivastabila-1256823 87 CDS-ul determin randamentul cerut de investitorii strini pentru achiziia de titluri suverane. n plus, influeneaz i costul finanrii externe pentru companii i bnci.
109

2013 Gunter Deuber (Raiffeisen Research) a concluzionat n articolul din Financial Times (FT) (Romania - so far so good but more must be done) c "Romania a devenit una dintre cele mai performante economii din UE"88. Deuber vorbeste in FT despre macrostabilitate, cresterea produc iei industriale, a exporturilor i chiar de un excedent de cont curent in primul trimestru. Adica simplu spus, export m mai mult decat importm. Desigur, analistul evidentiaza i riscurile economice si politice ale Romaniei, insa in privinta asta el aminteste rolul important al noului acord de tip preventiv incheiat recent cu FMI. Asa-numitul acord inseamna de fapt garantia ca FMI poate debloca imediat banii in cazul unei situatii periculoase pentru (capitalul plasat de investitori in tara). Iar adevarul este ca pentru a-si plasa banii, investitorii prefera oricand o garantie din partea FMI, decat incurajarile optimiste din articolul FT. Evident, putem fi recunoscatori pentru acest semnal pozitiv, promovat tocmai de FT si emis prin vocea unei banci recunoscute pentru precautia sa. Si la urma urmei ce alternative mai au investitorii in regiune? Ungaria tocmai a invitat FMI sa isi inchida biroul de la Budapesta; Bulgaria are parte de tulburari sociale serioase, tocmai ceea ce nu convine investitorilor; Ucraina este perfuzata doar de o conducta de gaz, dar risca un faliment in perioada urmatoare, iar Polonia a incetinit economic in primul semestru. Ciudat in acest optimism local de vara este ca senzatia pozitiva nu este resimtita si la nivelul oamenilor. Al consumatorilor, cum ar spune investitorii.
Figura 81. Probabilitatea de default a Romaniei, fata de reperele Germaniei (cel mai scazut risc) si Argentinei (cel mai ridicat risc). Sursa: DB Research Banca Naional a Romniei 2013 - Raportul asupra stabilitii financiare Evoluia cotaiilor CDS pentru Romnia s-a nscris n tendinele manifestate de investitori pentru ntreaga regiune. n 2013, acestea au fl uctuat cu o amplitudine relativ moderat n jurul nivelului de 200 de puncte de baz, comparativ cu o medie de aproximativ 346 de puncte de baz nregistrat n decursul anului 2012. Turbulenele generate de informaiile cu privire la eventuala iniiere a reducerii treptate a injeciilor de lichiditate ale Fed au condus la creterea pe o perioad scurt de timp a cotaiilor CDS pentru rile din regiune. Excepie a fcut ns Cehia, n cazul creia cotaiile CDS au reacionat nesemnifi cativ la semnalele negative din pieele financiare. Figura 82. Cotaii CDS pe 5 ani
88
http: //www.ziare.com/economie/analiza-economica/romania-pana-acum-e-bine-tara-e-la-reducere-1250041
110
BNR Raportul stabilitii financiare 2013 - Vulnerabilitile identificate n anul 2013, conform acestor analize sunt: (i) deteriorarea profitabilitii instituiilor de credit n contextul unui mediu economic fragil; (ii) meninerea tensiunilor generate de criza datoriilor suverane, dei la un nivel mai sczut comparativ cu cel nregistrat la data raportului anterior; (iii) reevaluarea primei de risc pe pieele financiare globale i (iv) creterea riscului finanrii instituiilor de credit n rile cu pr oblem fi nanciare n sectorului public. Pentru a gestiona volatilitatea mare a fluxurilor de capital (volatilitate care are impact semnificativ asupra unei economii mici i deschise precum cea a rii noastre), Banca Naional a Romniei a utilizat, n imp lementarea politicii monetare, o combinaie de trei factori: (i) acceptarea unei anum ite flexibiliti n evoluia cursului de schimb; (ii) utilizarea rezervei valutare pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb i (iii) admiterea unei variaii a dobnzilor pe piaa monetar. n plus, pentru contracararea efectelor volatilitii asupra economiei, Banca Naional a Romniei a implementat msuri macroprudeniale suplimentare viznd fluxurile noi de credit n valut pentru debitorii neacoperii la riscul valutar. Figura 83. Poziie fiscal a rilor din EU
Tem de discuie: De ei depinde dobnda voastr la credite. Cine sunt cei care dau rating-urile Romniei?89
89
Sursa: Revista Business Magazin, 20 ianuarie 2010, Andrei Nastase http://www.businessmagazin.ro/analize/serviciifinanciare/de-ei-depinde-dobanda-voastra-la-credite-cine-sunt-cei-care-dau-rating-le-romaniei-5343791/?p=3

111

Andreas Treichl, eful bancii austriece Erste Bank, spunea, ntr-un interviu acordat Ziarului Financiar, ca sunt prea multe analize, sugestii i prognoze prin toata presa, cnd de fapt nimeni nu stie exact cum vor evolua pietele. "A fost o prostie s credem ca Islanda este o ar de rating AAA (stabil), asa cum este o prostie s mai ai incredere intr-un rating acordat de Standard & Poors", spunea Treichl, dup ce Erste anunase c are o expunere de 300 mil. euro fa de principalele 3 bnci din Islanda, nationalizate in ultimul moment pentru a nu intra in faliment. El cataloga multe din prognozele analistilor internationali pentru Romnia drept inepii i spunea ca cei mai multi dintre acestia isi dau cu parerea in necunostinta de cauza: "Cred c poi citi 5.000 de pagini despre economia Romniei scrise de analisti de 28 de ani care se pretind profesori de economie". Multe sunt adevarate aiureli, susinea Treichl, si ar trebui publicate la un loc si dezbatute in scolile de economie, pentru a demonstra ce departe de realitate se poate ajunge daca analistii nu inteleg ce se intampla de fapt. Parerea sa nu era deloc neobisnuit, nefiind nici singulara, nici cea mai vehementa. Dupa lungul sir de falimente si nationalizari inregistrate la nivel mondial, astfel de reactii se aud tot mai puternic, si cele trei mari agenii de rating - Standard & Poor's, Moody's Investors i Fitch Ratings - au fost atacate din toate directiile. Li s-a imputat ca de-a lungul anilor de boom economic au acordat ratinguri umflate unor companii, actiuni sau credite, iar cand acestea s-au prabusit, au atras dupa ele o buna parte a economiei internationale. Contestatarii, si nu sunt deloc putini, spun azi ca influenta acestor institutii asupra jocului pietelor este mult prea mare si ca activitatea agentiilor de rating trebuie mai bine reglementata. Incepand cu falimentul Lehman Brothers, toate agentiile au fost tarate prin tribunale pentru neglijenta, fraud i inselaciune, iar unii investitori au inceput s parieze pe scaderea actiunilor celor trei companii, prin operatiuni de shorting - vanzarea unor actiuni imprumutate, care nu le apartin, si pe care trebuie sa le inapoieze la termenul stabilit (ca sa fie o operatiune profitabila, actiunile trebuie sa scada cat mai mult, pentru ca rscumpararea lor sa fie cat mai ieftina si sa acopere si comisionul de la imprumut). Analistul financiar D. Cabat, managing partner al firmei de consultanta Financial View, consider ca agentiile de rating sunt exact la fel de bune pe ct sunt personalul i procedurile lor interne. "In ultima perioada, pe fondul cresterii economice prelungite din tarile dezvoltate, a existat o presiune constanta pe agentiile de rating pentru a deveni mai putin critice cu anumite aspecte din activitatea companiilor i, implicit, cu ratingurile de tara", spune Cabat. El considera ca aceste influente, uneori politice, alteori de natura economica, au determinat o scadere a profesionalismului. Acum, Romania mai primete calificativ cu recomandare de investitie (investment grade) doar din p artea Moodys, pentru ca Fitch i S&P au retrogradat, inc din 2008, ratingul de credit al tarii noastre la nivel speculativ (non-investment grade, sau junk). Asta inseamn c finantarea economiei se face cu costuri mult mai ridicate dect pentru alte tari, chiar din zona noastra, ale cror ratinguri sunt mai bune. Prima treapt sub ratingul cu recomandare de investitie, adica de la care incepe ratingul speculativ, este BB, actualul rating al Romaniei dup Fitch i S&P (Moody's ii mentine ratingul cu recomandare de investitii, Baa3, cu perspectiva stabil). Prin urmare, cresterea ratingului de tara este, mcar la nivel declarativ, o prioritate pentru guvern, pentru c in afara costurilor mai ridicate de finantare, ratingurile pot influena decizia investitorilor de a (re)veni sau nu n Romnia. Mihai Sfintescu, directorul fondului de investitii 3TS Capital Partners, spune ca ratingurile de tara sunt esentiale pentru investitorii in instrumente de credit (obligatiuni, imprumuturi sindicalizate s.a.) si au importanta lor si pentru limitele de credit ale bancilor comerciale internationale. "Investitorii in public equity isi stabilesc de multe ori limitele de expunere in functie de rating, iar fondurile de pensii au, in general, restrictii privind investitiile care nu au calificativ cu recomandare de investitie", spune Sfintescu. El aminteste de George Soros, care a facut celebru rationamentul sau cu profetiile care se autoimplinesc (self-fulfilling prophecies), potrivit caruia emiterea unei opinii pozitive sau negative de catre un participant notabil la piata sfarseste prin a influenta piata. Cu alte cuvinte, spune directorul fondului 3TS Capital, gandirea noastra influenteaza realitatea pe care ne-o reprezentam, si acest rationament este valabil si pentru agentiile de rating. El considera ca cele trei institutii pot influenta economia pe care o analizeaza, intrucat participantii la piata vor reactiona la opinia agentiilor si astfel vor remodela realitatile economice astfel incat ele vor corespunde cu rezultatele studiilor. Sfintescu compara situatia de mai sus cu una in care, ipotetic, guvernatorul BNR ar spune ca un euro va ajunge la nivelul de cinci lei, lumea ar actiona in virtutea acestei prognoze i, artificial, ar conduce cursul spre valoarea estimata.
Tem de discuie: 2011 Moodys critic reformarea ageniilor de rating90

90
Sursa: Moodys critic reformarea ageniilor de rating, noiembrie 2011, Vlad Negrescu
112

ntr-o scrisoare adresat liderilor europeni, Moody's a criticat vehement proiectele de control asupra ageniilor de rating, considernd c acestea 'vor tia statelor i ntreprinderilor europene accesul pe pia'. ntr-o scrisoare trimis ministrului polonez de finane, a crui ar asigura preedinia Consiliului European, precum i omologilor acestuia, eful ageniei de rating Moody's, Michel Madelain, consider c msurile pe care europenii le au n vedere 'vor crete volatilitat ea pieelor'. Dei proiectele de reglementare nu au fost nc dezvluite, Moody's a criticat mai ales faptul c liderii europeni vor s fixeze ei nii criteriile de rating i s mpiedice ca aceeai agenie s noteze aceeai ar mai muli ani la rnd. Moody's avertizeaz c 'aceste msuri ignor modalitatea n care investitorii folosesc ageniile de rating', potrivit Agerpres. Preedintele pentru Europa al Moody's, Frederic Drevon, a subliniat c prin mpiedicarea publicrii notei acordate unui stat 's-ar diminua ncrederea i s-ar crea volatilitate'.
Tem de discuie: Februarie 2013 Criza financiar: Washingtonul intenioneaz s depun o plngere mpotriva S&P
Autoritile americane intenioneaz s depun o plngere mpotriva Standard & Poors (S&P) pentru proasta evaluare a riscului prezentat de numite active naintea crizei financiare, a anunat luni agenia de rating, considernd acuzaia ca fiind nejustificat, relateaz AFP.
Divizia civil a Departamentului de Justiie (DoJ) a informat compania c are intenia de a depune o plngere n civil mpotriva S&P, a indicat agenia de evaluare financiar ntr-un comunicat, confirmnd informaii
aprute n Wall Street Journal. S&P precizeaz c plngerea ministerului se va concentra pe evalurile sale din 2007 privind anumite obligaiuni americane garantate prin creane (CDO), produse financiare complexe legate de mprumuturile imobiliare riscante (subprime). Expunerea extrem de mare a multor bnci la acest tip de produse financiare a fost una din cauzele principale ale crizei financiare mondiale care a debutat n 2007-2008. S&P regret profund c evalurile sale nu au reuit s anticipeze pe deplin deteriorarea rapid a condiiilor pe piaa ipotecar american n timpul acestei perioade tumultoase, se arat n comunicat. O plngere a DoJ este fr fundament factual sau legal, afirm totui agenia, dnd asigurri c analitii si au lucrat cu bun credin. S&P precizeaz c a examinat aceleai date privind obligaiunile riscante ca restul pieei, inclusiv ca responsabili ai guvernului american care au spus public n 2007 c problemele de pe piaa subprime preau sub control. Agenia subliniaz de asemenea c instrumentele financiare evocate de autoritile americane au primit la acea vreme note similare din partea concurenilor si.
COFACE evaluarea riscului de ar Country rating - msoar riscul mediu al aparitiei incidentelor de plat inregistrate de companiile dintr-o anumit ar Metodologia Coface ia n calcul: Perspectivele economice i politice ale rii, Experienta de plata a Coface, in calitate de asigurator de credite comerciale, Climatul de business. Evaluarea Coface a riscului de ar msoar dimensiunea medie a nivelului de neplat de ctre societile intr-o tar dat, in cadrul tranzactiilor comerciale ale acestora, pe termen scurt; acesta nu se refer la datoria suverana. Pentru a stabili riscul de tara, Coface combina perspectiva economica, financiar si politic a tarii, experiena de plata a Coface i evaluarea climatului de afaceri. Evalurile au o scal de apte niveluri: A1, A2, A3, A4, B, C, D i pot avea si un status referitor la monitorizare.
A1: mediul economic i politic sigur ce are efecte pozitive asupra unui obicei de plata deja bun al companiilor. Foarte slaba probabilitate de neplata. A2: probabilitatea de neplata este inca slaba, chiar si in cazul in care mediul economic si politic al unei tari sau istoricul platilor companiilor nu este la fel de bun ca cel al tarilor cu rating A1. A3: circumstane politice sau economice contrare pot duce la un comportament de plata inrautatit, care este deja mai scazut decat cel al categoriilor anterioare, chiar daca probabilitatea de neplata este inca slaba.
113

A4: un istoric al platilor mediocru, ce se poate inrautati din cauza unui mediu economic si politic ce se deterioreaza. Cu toate acestea, probabilitatea de neplata este inca admisibila B: un mediu economic si politic instabil, capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja sarac. C: un mediu economic i politic foarte instabil, ce poate afecta un comportament de plata deja deteriorat D: profilul cu inalt grad de risc al mediului economic si politic al unei tari va inrautati un istoric al platilor deja foarte deteriorate.
Septembrie 2012 - Agentia de evaluare a riscului Coface a mentinut ratingul B al Romaniei si a revizuit cresterea economica pentru tara noastra. Europa Centrala si de Est va avea un avans de 1,9% din produsul intern brut (PIB), in timp ce tara noastra va inregistra o crestere de 1% din PIB, in scadere fata de estimarea anterioara, de 2%, potrivit Coface. Agentia estimeaza o crestere economica de 2,8% din PIB pentru Polonia, 0,4% pentru Bulgaria, 4,5% pentru Letonia, 2,5% pentru Lituania, 1,6% pentru Estonia, 2,9% pentru Slovacia, 2,8% pentru Turcia si scadere economica de 1,3% pentru Cehia si 1,6% pentru Ungaria, potrivit Mediafax. Pentru zona euro, Coface estimeaz o scadere economic de 0,5% din PIB in 2012, pentru SUA o crestere de 2%, pentru statele emergente (Brazilia, Rusia, China, India), o crestere de 4,8%, iar la nivel global, un avans de 2,7%. In ceea ce privete ratingul de tara, in regiunea Europei Centrale i de Est, cel mai bun rating este acordat Cehiei - A2, dar n scadere, in timp ce Estonia, Polonia si Slovacia au calificativul A3. Cel mai slab rating (C) il are Serbia.
Figura 84. Evaluarea COFACE pentru Romnia n 2013
TEMA de discuie: Indicele de percepie a corupiei

Indexul Transparency International msoar nivelurile de percepie a coruptiei din sectorul public, bazandu-se pe mai multe studii ale expertilor i mediului de afaceri. Indicele de Percepie a Corupiei este un indice compozit, care se bazeaz pe datele privind corupia din sondajele specializate efectuate de mai multe instituii independente de renume; reflect opinia oamenilor de afaceri i a analitilor din ntreaga lume, inclusiv a experilor din tarile evaluate. Indicele de percepie a corupiei (IPC sau CPI Corruption Perceptions Index) raportat de International Transparency, este menit s caracterizeze la nivel societal modul de percepere de ctre oamenii de afaceri,
114

profesioniti i ceteni de rnd gradul de corupie91. IPC msoar n mod particular numai percepiile asupra politicile publice care se refer la corupie, mai degrab dect s ncerce s evalueze "corupia" ca un ntreg prin intermediul unor msuri relativ obiective (de altfel, foarte dific il de identificat aceste metrici). In raport cu indicele IPC, Romnia a nregistrat n anul 2011 scorul de 3.6 (pe o scar de la 10 la 1) ocupnd poziia 26 din eanionul de 27 de ri; Bulgaria, s -a situat pe ultima poziie, cu scorul de 3.3. Pentru Romnia i Bulgaria, ara de comparaie n ceea ce privete un anume context geo -politic i de apartenen la UE, se observ din tabelul urmtor evoluia n perioada 2002 -2012 care indic niveluri total neatractive ale acestui fenomen asociate ponderii mari a economiei gri i a evaziunii fiscale. Tabelul 27. Evoluia indicelui de percepie a corupiei (2002 -2012) 201292 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 Romnia 44 3.6 3.7 3.8 3.8 3.7 3.1 3.0 2.9 2.8 2.6 Bulgaria 41 3.3 3.6 Sursa: Worldwide Corruption Perceptions ranking of countries, Transparency International Starea nefavorabil ale persistenei i generalizrii n societatea romneasc a faptelor de corupie, sub varii forme, este pus n eviden de un sondaj Eurobarometru (2011) realizat de Comisia European pentru statele membre UE, care relev un procent d e 96% dintre romni sunt " total de acord" c, n Romnia, corupia este o problem major. Astfel, 89% dintre romni sunt "total de acord" c exist corupie n instituiile centrale/naionale din Romnia, iar 82% dintre romni consider corupia ca fcnd parte din cultura de afaceri a rii lor. Transparena informaiilor publice creeaz noi oportuniti pentru mediul de afaceri. Estimrile OECD arat c beneficiile economice totale directe i indirecte ale aplicrii i utilizrii informaiilor publice l a nivelul ntregii economii a UE se ridic la circa 140 miliarde euro pe an. n Romnia, instituiile publice genereaz cantiti foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. Beneficiul economic se ridic la aproximativ 1,4 miliarde euro dac mbuntim semnificativ transparena informaiilor publice i a politicilor guvernamentale i poate genera rapid un plus de 1% la creterea economic a Romniei. Costurile privind funcionarea instituiilor publice au sczut cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB n perioada 2009-2012. n acelai timp, a avut loc mbuntirea eficienei instituiilor publice ca urmare a simplificrii procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumtate a volumului de taxe i tarife, desfiinrii, comasrii i reorganizrii a 141 de agenii guvernamentale i a diminurii aparatului bugetar suprancrcat.
Implicaii n plan economic ale evalurilor de risc de ar Studii ale PricewaterhouseCoopers refer la impactul lipsei de transparen a mediului de afaceri asupra costului capitalului atras: factorul O, investiiile directe "pierdute" din cauza opacitii, "suprataxa i prima de risc (sau dobnda suplimentar) pltita la mprumuturi din cauza nencrederii investitorilor i lipsa de transparen. Studiul calculeaz indicele de opacitate (sau Factor-O); acesta cuantific efectele adverse al lipsei de transparen pe care rile cu indice mare de opacitate l au de pltit in competitia internationala pentru atragerea de fonduri de pe pietele de capital (fie acestea sub forma investiiilor de capital sau imprumuturilor). Opacitatea a fost definit ca lipsa unor practici coerente, clare, precise, usor de inteles si acceptate de pietele internationale de capital. Factorul O este un indice compozit, in calculul caruia s-au considerat: corupia, sistemul legislativ, politicile macroeconomice promovate de guverne, standardele si practicile de contabilitate, inclusiv conducerea intreprinderilor si informarea investitorilor i reglementari specifice mediului de afaceri. Modelul CLEAR: corruption law economics - accounting-regulations; - este comparat cu indicele de opacitate al unor tari de referinta SUA, Marea. Britanie, Singapore i Chile). Au fost chestionati (patru categorii de subieci din fiecare tara: bancheri,
91 92
http://en.wikipedia.org/wiki/Corruption_Perceptions_Index Transparency International a actualizat metodologia pentru Indicele de Percep ie al Corupiei 2012; Indicele de Percepie al Corupiei este prezentat pe o scar de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat).
115
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 analiti ai pietei de capital, reprezentanti ai conducerii firmelor cu operatiuni in tarile respective i personalul rezident al firmei PricewaterhouseCoopers.
Tabelul 28. Modelul CLEAR Factorul O
Trile din categoria in care a fost incadrat Romnia (grupa IV) pierd n medie, 221% investiii strine pe an din cauza percepiei ca ri lipsite de transparen. Romnia ar fi putut s atrag n medie cu 221% mai multe investitii straine dac Factorul O =71 s-ar reduce la nivelul rilor de referin, cu alte cuvinte dac nu ar fi perceput de investitori ca fiind o ar lipsit de practici coerente, clare, precise, uor de inteles i acceptate la nivel internaional.
Tabelul 29. Efectul opacitii asupra investiiilor strine
Figura 85. Costurile opacitii n termeni de ISD Indicele agregat al opacitii creat pe baza evalurilor de: corupie, opacitate legislativ, opacitate n materie de politici economice, standarde de reprezentativitate, standarde de reglementare)
Suprataxa. O cretere a indicelui de opacitate de la nivelul Singapore (29) la 71, in cazul Romaniei, are acelasi efect negativ asupra investitiilor (interne si internationale) ca o crestere de 34% a impozitului pe profit (la nivelul 2005 respectiv de la 25% la 59%). In timp de guvernele tarilor in curs dezvoltare ofera facilitati fiscale sub forma diverselor scutiri sau reduceri de taxe si impozite pentru a atrage ISD, o reducere a indicelui de opacitate (cu alte cuvinte o mai buna transparenta a mediului de afaceri) ar fi un bun substitut si care, in plus, nu ar afecta bugetul de stat.
Tabelul 30. Valorile pentru supratax
Evaluarea la nivel sectorial

Sector @ratings measure the average level of non-payment risk associated with companies in individual economic sectors. A rating reflects the influence of the economic outlook and average company financial
116

situation on payment behaviour in short-term commercial transactions in a particular sector. It combines three types of measurements: the vulnerability of economic conditions in the sector, which reflects the influence of market prospects, price levels, and production costs on company solvency - company financial solidity in the sector, which reflects the capability of companies to cope with economic downturns payment experience on transactions payable in the short-term as reflected by Coface databases. Coface establishes Sector @ratings on ten levels ranging from A+ for the lowest risks to D for the highest according to the following definitions: (A+, A, A-) The economic environment has been good in the sector and has had a positive influence on the company financial situation. Payment experience has been satisfactory. Default probability has been low on average. (B+, B, B-) In an essentially favourable economic environment nonetheless not safe from short-term deterioration with negative repercussions on the company financial situation, payment behaviour is generally correct and default probability acceptable. (C+, C, C-) In a very uncertain sectoral environment combined with a very vulnerable company financial situation, payment behaviour is relatively poor with default probability disquietingly high. D In an unfavourable sectoral environment, a deteriorated company financial situation which is at the root of generally poor payment behaviour. Default probability is high. PANORAMA RISCURILOR SECTORIALE: COFACE REDUCE EVALUAREA RISCULUI DE CREDIT PENTRU TREI SECTOARE DE ACTIVITATE: CHIMIC, FARMACEUTIC SI AUTO
Chimicele: riscul evolueaza de la clasa "mediu" catre "ridicat" in Europa si in Asia Emergenta. In Europa, profitabilitatea companiilor chimce a scazut cu 19% intr-un an, datorita cererii lente si competitiei din partea exportatorilor americani. In Asia Emergenta si cu precadere in China, IMM-urile au devenit primele victime ale uscrii ofertei de creditare. Farmaceuticele in Europa: riscul este "ridicat". In Asia Emergenta si in Amercica de Nord notam o stabilizare relativa (riscul este considerat moderat si respectiv mediu). In Europa, farmaciile (ale caror vaznari si marje de profit sunt in declin) si distribuitorii sunt afectati de masuri de reducere a cresterii cheltuielilor cu sanatatea. Industria auto european, cel mai afectat sector: riscul este retrogradat in clasa "foarte ridicat". Criza din 2009 a schimbat drastic miza pentru industria globala auto. Industria auto europeana a fost afectata in special si si-a continuat declinul, confruntandu-se cu costuri strucrurale de productie ridicate si lipsa desfacerii pe piata interna. Noul val de falimente din sectorul auto din Franta ilustreaza problema europeana: intre august 2012 si iulie 2013, numarul lor a crescut cu 11%. Mai grav decat atat, costul financiar al acestor falimente pentru furnizori este de 35%, ca urmare a unui numar crescut de companii mari falimentare, in special din randul comerciantilor mari (58% din total) si sub-contractorilor (24% din total). Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat la nivel national, toate sectoarele incluse, numarul falimentelor a crescut cu numai 6%, iar costul a scazut cu 5.8%.
Figura 86. Indicatori de performan Romnia:
Chimicele: se confirm tendintele de grupare a companiior din aceasta industrie in doua categorii unele obisnuit performante si altele obisnuit pierzatoare atat in termeni legati de cifra de afaceri (52% dintre companii au reusit cresterea cifrei de afaceri in 2012 generand nu mai putin de 83% din totalul cifrei de afaceri sectoriale), cat si in ceea ce priveste profitabilitatea (ponderea firmelor profitabile a cunoscut oscilatii minore, scazand cu 2% ca numar de companii si crescand cu 1% ca pondere in totalul cifrei de afaceri). Farmaceuticele: desi numarul firmelor cu profit din sector a scazut cu 5% in 2012 fata de 2011, calibrul acestor companiilor profitabile a crescut, ele avand o pondere in cifra de afaceri totala cu 8% mai mare decat in anul anterior. 63% dintre companiile activand in industria farmaceutica au cunoscut o evolutie pozitiva a cifrei de afaceri in 2012, acestea avand de altfel si cea mai importanta contributie la cifra de afaceri totala (84%). Gradul de indatorare al sectorului se mentine la un nivel satisfacator (64%), insa valoarea ridicata a capitalului de lucru raportata la cifra de afaceri (15%), specifica de altfel sectoarelor cu termene de incasare foarte extinse, poate indica faptul ca prea mult capital este blocat in active curente, al caror grad de lichiditate devine incert.
117

Industria auto: cu toate ca 54% dintre companiile cu activitati economice relevante in ultimii 2 ani financiari au inregistrat cresteri ale cifrei de afaceri in 2012 fata de 2011, la nivelul sectorului a scazut in acelasi timp ponderea companiilor profitabile (-5% raportat la numarul de companii active si 10% raportat la ponderea lor in totalul cifrei de afaceri). Gradul de indatorare la nivel sectorial (71%) a depasit pragul considerat optim, atingand nivelul de la care poate afecta capacitatea de finantare viitoare a sectorului. Capitalul de lucru are valori reduse (doar 2% din cifra de afaceri), indicand deteriorarea capacitatii de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin active curente exigibile.
Tem de discuie: The Ernst & Young Turn risks and opportunities into results 2013
Risks 1. Regulation and compliance* 2. Cost cutting* 3. Managing talent* 4. Pricing pressure* 5. Emerging technologies 6. Market risks* 7. Expansion of governments role* 8. Slow recovery/double-dip recession* 9. Social acceptance risk/CSR* 10. Access to credit Opportunities 1. Improving execution of strategy across business functions* 2. Investing in process, tools and training to achieve greater productivity* 3. Investing in IT* 4. Innovating in products, services and operations* 5. Emerging market demand growth* 6. Investing in cleantech* 7. Excellence in investor relations 8. New marketing channels* 9. Mergers and acquisitions 10. Public-private partnership
*Risks and opportunities which 2012 survey respondents believe to be even greater than those surveyed in 2011.
Figura 87. The Ernst & Young business risk radar The risks that are closest to the center of the radar are those that we believe will pose the greatest challenges to the mining and metals sector in 2011 and into 2012
Tema de discuie: Risk: Seeing around the corners, McKinsey & Company, October 2009 Figura 88. Cascading risks (2009)
118
Riscuri majore care amenin astzi mediile de afaceri93 cele mai mari pericole la care sunt supuse firmele din Romnia sunt problemele de cash-flow, riscul asumat prin creditarea clienilor, riscul ce deriv din structura finanrii firmei i cel legat de dificultile n a accesa capitalul. Este foarte important ca managementul s se asigure c firma are lichiditi corespunztoare, cu ajutorul crora s absoarb mai uor ocurile din pia. Cash-ul companiei trebuie gestionat n mod riguros, i nivelul acestuia trebuie cunoscut n permanen. Companiile pot realiza acest lucru folosind un management disciplinat al cash-ului: cheltuielile sunt reduse sau amnate i accentul este pus pe ncasri . Reducerea capitalului de lucru va genera, de asemenea, mai mult cash. Acest lucru se poare realiza prin reducerea activelor curente (n special a celor neperformante), printr-un management mai strns al stocurilor i printr-o rat de colectare mai bun. Cel de-al doilea mare pericol la care sunt supuse companiile autohtone deriv din riscul de creditare a clienilor, care afecteaz n mod direct cash-flow-ul firmelor. n opinia consultanilor, clienii trebuie mprii n segmente, n funcie de ratingul aferent riscului de credit, calculat pentru fiecare dintre acetia. n acelai timp, n perioadele de criz, termenele de plat trebuie scurtate ct de mult posibil. Firmele pot reduce riscul prin evitarea acordrii de credite clienilor cu risc ridicat sau celor mai puin importani din punct de vedere strategic. Riscul de creditare a unui client trebuie s fie ntotdeauna pus n balan cu potenialul unei vnzri marginale. Un alt risc la care sunt supuse firmele autohtone este cel care provine din structura de finanare. Pentru a optimiza aceast structur i pentru a beneficia de oportunitile de finanare disponibile, companiile trebuie s i cunoasc n fiecare moment gradul de ndatorare i s l in sub observaie i pe cel al clienilor. Identificarea unor modaliti de a ntri bilanul, reducnd creditele i alte datorii, va avea ca rezultat o diminuare a riscului financiar i o mbuntire a percepiei pe care o au creditorii despre abilitatea companiei de a-i plti datoriile. Ameninri globale
93
Riscuri majore care amenin astzi mediile de afaceri, Daniel Catana, http://www.capital.ro/articol/riscuri-majore-care-ameninta-astazi-mediile-de-afaceri-117437.html
119
11
Martie
2009;
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 1. REPUTAIA. Consultanii Ernst & Young consider c unul dintre riscurile cu care se vor confrunta firmele n acest an este ca reputaia acestora i chiar a unor ntregi industrii s fie ameninat. Firmele din domeniul petrolului i gazelor pot intra n conflicte legate de preurile prea mari i de poluarea mediului, iar opinia public i pierde ncrederea n industria financiar-bancar, ca urmare a crizei i a fraudelor. 2. MANAGEMENTUL TALENTELOR. Va fi un risc major la care vor fi supuse companiile n acest an, pentru c pstrarea celor mai performani angajai devine o provocare, n condiiile n care salariile scad i bonusurile dispar. 3. FUZIUNILE I ACHIZIIILE. nrutirea condiiilor de creditare a ncetinit ritmul achiziiilor i fuziunilor, dar alianele i parteneriatele rmn foarte importante pentru strategiile de afaceri ale firmelor. 4. ACCENTUAREA RECESIUNII. Agravarea problemelor din domeniul financiar i scderea continu a preurilor din sectorul imobiliar pot conduce la o recesiune global, care va avea un efect puternic asupra economiilor emergente. 5. REGLEMENTAREA. Intervenia statului n economie ntr-o msur tot mai mare, prin reglementarea unor industrii ntregi, poate afecta firmele la nivel global. Domenii ameninate 1. INDUSTRIA BANCAR. Cel mai mare risc cu care se va confrunta acest domeniu n 2009 este legat de impactul asupra reputaiei. Alte pericole majore care ar putea afecta bncile sunt cele ce deriv din ocurile financiare globale, riscul de intervenie a statului, prin impunerea de noi legi i reglementri. Un alt risc este acela ca msurile de control intern s nu funcioneze n mod corespunztor i s apar noi fraude de proporii. 2. INDUSTRIA AUTO. Cele mai mari riscuri la care va fi supus aceast industrie la nivel global n 2009 sunt legate de criza creditelor, de lichiditate i de controlul costurilor. Un alt pericol major este posibilitatea ca majoritatea clienilor s i schimbe preferinele, n mod dramatic, ntr-un interval foarte scurt de timp. Acest lucru s-a ntmplat deja n cazul productorilor americani, care erau n mare msur axai pe producia de SUV-uri. 3. INDUSTRIA BUNURILOR DE LARG CONSUM VA NFRUNTA RISCURI MAJORE N 2009. Consumatorii i pot schimba n mod dramatic preferinele i exist posibilitatea s apar presiuni pentru scderea preurilor, n timp ce materiile prime se pot scumpi. Preocuprile tot mai multor consumatori pentru protecia mediului i apariia unor reglementri stricte cu privire la mediu pot reprezenta un pericol pentru situaia financiar a multor companii. 4. IMOBILIARE. Cel mai mare risc pentru acest domeniu este ca impactul crizei creditului s continue. Un alt pericol este volatilitatea foarte ridicat a indicatorilor macroeconomici, dar i a preurilor. 5. PETROL I GAZE. Cel mai mare risc pentru aceast industrie deriv din pericolul ca accesul la resurse s fie restricionat pe motive politice. Alte riscuri identificate de consultani se refer la posibilitatea apariiei unor incertitudini n ceea ce privete reglementarea acestui domeniu. Tem de discuie: Economi Gri
Economia subteran/economia neobservat reprezint totalul activitilor economice care sunt ascunse observaiilor statistice (conceptual difer de economia ilegal 94, de cea ascuns95, sau de economia informal 96).
Producia ilegal cuprinde activiti ilegale (n valoare adugat): producia i comerul de droguri, de pornografie, de cop iere de filme, casete, cri, software fr plata drepturilor de autor, jocuri de noroc fr licen, contrabanda, hoia, mita i antajul. Dei parial, unele dintre aceste tipuri de producie se afl la frontiera produciei conform statisticii conturilor naionale, multe nu sunt inc luse din motive practice/metodologice i lips a datelor in aceste estimri statistice. 95 Economia ascuns reprezint activitile produse legal, dar care sunt ascunse intenionat (prin procedee precum: neplata impo zitelor pe venit, a taxei pe valoarea adugat sau alte impozite, neplata contribuiilor la asigurrile sociale, evitarea proc edurilor administrative: completarea chestionarea statistice sau a altor documente administrative). Aceasta cuprinde toate activitile care sunt ascunse intenionat cu
94
120

Conform Sistemului Conturilor Naionale 93 (SCN) i Sistemului European de Conturi 95 (SEC) producia este definit ca o activitate n care intrrile (fora de munc, capitalul, bunurile i serviciile) sunt utilizate pentru producerea ieirilor (bunurilor i serviciilor). Din punct de vedere statistic, n sfera economiei neobservate se include:
- activiti nenregistrate (activitatea ilegal executat de o unitate instituional sau activitatea unitilor de producie crora nu li s-a cerut s se nregistreze legal sau nu s-au nregistrat n mod deliberat). - Subraportarea presupune raportarea unei valori mai mici dect realitatea, rezultatul final fiind subevaluarea profitului ntreprinderilor, pe seama valorii adugate. - Non-rspuns aspect legat de senzitivitatea sistemului statistic, de capacitatea sa de a asigura o rat normal de rspunsuri pentru anchetele efectuate. - Lipsa datelor actualizate aspect cauzat de eventualele deficiene n nregistrarea datelor statistice sau n evidenele administrative asupra ntreprinderilor (schimbri de structur/mrime/obiect de activitate ale unitilor de producie).
Identificarea economiei neobservate n Romnia se face la nivelul sectoarelor: formal i informal.

Sectorul formal n Romnia cuprinde unitile productive recunoscute ca entiti legale i reglementate prin Lega 31/1990 i 36/1991, Deciziile Guvernului privind instituiile publice i alte acte normative. Urmtoarele uniti fac parte d in sectorul formal: unitile deinute de Guvern cu autonomie n decizii (cvasi-societi precum cele cu activitate n domeniul energetic, transport pe ci ferate, metro, etc.); ntreprinderi, bnci, societi de asigurare, sindicate, partide politice, organizaii religioase i alte uniti care formeaz instituiile fr scop lucrativ. In conformitate cu Legea Contabilitii 82/1991, toate aceste uniti tin un set complet de conturi (legea se aplic i acelor uniti care nu sunt entiti independ ente i care au sediul n alt ar sau funcioneaz n ar i aparin unor persoane legale din strintate). In general, declaraiile contabile pentru societi acoper contul de profit i pierderi, bilanul, provizioane pentru pierderi, active patrimoniale i creane, repartizarea profitului. Aceste declaraii se depun la Ministerul Finanelor i acesta agreg datele pe sectoare i pe forme de proprietate, la nivel de cifre CAEN. Toate unitile din sectorul formal sunt nregistrate n Registrul Fiscal (inu t de Ministerul Finanelor), Registrul Comerului (inut de Camera de Comer) i Registrul Statistic (inut de Institutul Naional de Statistic). Instituiile publice au un set specific de conturi i datele lor sunt incluse n sectorul public, bugetul asigurrilor sociale, bugetele locale i fondurile bugetare stabilite pentru scopuri speciale. Sectorul informal cuprinde asociaiile familiale i lucrtorii pe cont propriu a cror activitate este reglementat printr-o lege specific (decretul lege 54/1990). Declaraiile pe venit anual sunt depuse anual la Ministerul Finanelor i se refer la veniturile brute, veniturile impozabile i impozitele pe venit, pe tipuri de activiti.
Figura 89. Ponderile Economiei gri n diverse ri
scopul de a reduce costurile de producie nerespectnd standardele administrateive (ascuns din punct de vedere economic) i activitile necuprinse n conturi din cauza deficienei n metodologia statistic. 96 Sectorul informal cuprinde, conform Organizaiei Internaionale a Muncii, unitile de producie cu un nivel sczut de organi zare, capital mic sau fr delimitare ntre capital i munc i cu relaii de munc bazata mai degrab pe relaii de nrudire dect pe cont racte formale. Aceste uniti fac parte, cel mai adesea, din sectorul gospodriilor populaiei, proprietarii acestora fiin d responsabili n totalitate de toate obligaiile financiare i nefinanciare impuse de procesul produciei. 121
Figura 90. Ponderile Economiei gri pot fi reduse prin digitalizarea afacerilor
Tem de discuie: Falimentul statelor
122

Nouriel Roubini: Statele au acum de ales ntre faliment i inflaie pentru a se salva97 Reformele financiare care se discut acum la nivel global au doar efect de cosmetizare i nu vor preveni apariia unor noi crize, a spus celebrul economist Nouriel Roubini, ntr-un discurs la London School of Economics. Pesimism i n privina prezentului: Roubini crede c statele cu datorii mari nu se pot salva dect optnd fie pentru faliment fie pentru o inflaie galopant.
Al noulea raport anual asupra statelor euate

Romnia se menine pe penultimul loc n UE la capitolul stabilitii, un punctaj mai slab nregistrnd doar Ciprul, potrivit clasamentului statelor \"euate\" (Failed State Index), ntocmit de organizaia Fund for Peace i publicat de Foreign Policy98. Clasamentul cuprinde 177 de ri, clasificate n 10 categorii. Sunt analizai 12 indicatori politici, economici i sociali, fiecare fiind evaluat cu o not de la l la 10: cu ct aceast not este mai mai mare, cu att punctajul este mai slab, iar nota global acordat fiecrei ri este suma acestor punctaje. La fel ca n clasamentul pe anul 2012, statele cu cel mai redus nivel al stabilitii sunt Somalia i RD Congo, cu 113.9 i respectiv 111.9 puncte, n timp ce statele cele mai stabile, ultimele n acest ierarhie, situate pe locurile 177 i 178, rmn n continuare Suedia i Finlanda, cu 19.7 i respectiv 18 puncte. Romnia este plasat pe locul 130, cu 57.4 puncte, n categoria rilor stabile. Fa de clasamentul din anul 2012, cnd s-a situat n aceeai categorie pe poziia 126 cu 59.5 puncte, a nregistrat un uor progres. Tabelul 31. Valorile pentru Indexul statelor euate
Rank Country
Demogra phic Pressures Refuge Group es and Grieva IDPs nce Human Uneve Flight n Develo pment Povert y and Econo mic Declin e Legiti Public Human Securit Faction Extern macy Service Rights y alized al of the s Appara Elites Interve State tus ntion
1 2 3 4
Somalia Congo (D. R.) Sudan South Sudan
9.5 10.0 8.8 8.9
10.0 10.0 10.0 10.0
9.3 9.4 10.0 10.0
8.9 7.1 8.4 6.5
8.4 8.8 8.5 8.9
9.4 8.5 7.8 8.6
9.5 9.6 9.6 9.1
9.8 9.5 8.8 9.8
10.0 9.8 9.3 9.3
9.7 10.0 9.8 9.6
10.0 9.5 10.0 9.8
9.4 9.7 10.0 10.0
113.9 111.9 111.0 110.6
130 132
Romania Bulgaria
4.3 4.4
2.7 3.1
6.3 4.6
4.7 4.9
5.3 5.1
5.7 5.0
6.4 4.8
4.3 4.4
3.9 3.7
4.1 4.7
5.2 5.3
4.6 5.0
57.4 55.0
154 155 156 157 158 159 160 161 161 163 164
Czech Republic Uruguay Japan South Korea Singapore United States United Kingdom France Portugal Slovenia Belgium
2.5 3.8 5.4 3.0 2.5 3.0 2.5 2.7 2.8 2.5 2.5
2.2 1.9 3.7 2.0 1.1 2.3 2.7 2.2 1.6 1.4 1.6
3.8 2.8 3.8 3.1 2.7 4.2 5.0 5.9 2.3 3.3 4.1
3.4 4.7 2.0 3.9 3.3 1.0 2.1 1.9 2.6 3.2 1.8
3.8 4.4 1.8 2.9 3.7 4.8 3.6 4.3 3.4 4.5 3.8
4.5 3.6 3.7 2.0 3.0 3.2 4.1 4.0 5.4 3.6 3.5
4.1 1.7 2.2 2.9 3.2 2.3 1.6 2.2 2.1 2.8 2.1
3.7 3.4 2.5 1.9 1.9 2.4 2.3 1.5 3.5 2.1 2.2
2.4 2.3 3.0 2.6 4.9 3.2 1.8 2.4 2.7 2.5 1.5
2.1 3.7 1.7 2.1 1.5 2.2 2.7 2.3 1.6 2.5 2.0
4.2 2.7 2.6 3.6 4.0 3.9 3.5 1.9 1.3 1.6 3.9
3.2 3.5 3.7 5.4 2.2 1.0 1.3 1.4 3.3 2.3 2.0
39.9 38.4 36.1 35.4 34.0 33.5 33.2 32.6 32.6 32.3 30.9
97 98
http://www.money.ro/nouriel-roubini-statele-au-acum-de-ales-intre-faliment-si-inflatie-pentru-a-se-salva_574861.html Indexul Statelor Euate - Raport special FP: Clasamentul anual al celor mai fragile 60 de ri din lume, pregtit de Fund for Peace
123
Total

Rank Country
Demogra phic Pressures Refuge Group es and Grieva IDPs nce Human Uneve Flight n Develo pment Povert y and Econo mic Declin e Legiti Public Human Securit Faction Extern macy Service Rights y alized al of the s Appara Elites Interve State tus ntion
165 166 166 168 169 170 171 172 173 174 175 175 177 178
Germany Austria Netherlands Canada Australia Ireland Iceland Luxembourg New Zealand Denmark Switzerland Norway Sweden Finland
2.4 2.3 3.0 2.6 3.3 2.2 1.6 1.7 2.1 2.5 2.1 2.0 2.5 1.9
3.6 2.4 2.4 2.1 2.7 1.4 1.6 1.8 1.1 1.6 1.5 1.9 2.4 1.6
4.3 4.3 4.1 3.1 3.6 1.6 1.0 2.8 3.5 3.4 3.5 3.6 1.0 1.4
2.2 1.6 2.2 2.1 1.1 2.8 2.8 2.1 2.4 1.9 2.1 1.6 1.7 2.3
3.9 4.0 2.3 3.5 3.3 2.5 1.7 1.5 3.4 1.6 2.3 1.5 1.7 1.0
2.6 1.9 3.5 1.8 2.1 3.9 3.7 1.5 3.6 1.9 2.3 1.9 1.7 3.2
1.4 1.5 1.0 1.5 1.0 1.9 1.4 1.9 0.5 1.0 0.8 0.5 0.5 1.0
1.8 1.5 1.5 2.0 1.8 1.9 1.6 1.3 1.8 1.4 1.4 1.4 1.9 1.5
1.9 2.0 1.0 2.0 2.2 1.3 1.3 1.0 1.2 1.7 1.7 1.9 1.3 1.1
2.2 1.1 1.8 1.8 1.7 1.8 1.0 2.3 1.1 1.5 1.4 2.7 2.2 1.0
2.0 2.7 2.6 2.5 1.6 1.3 1.8 3.4 1.1 1.4 1.0 1.1 1.8 1.1
1.4 1.6 1.5 1.0 1.0 2.2 5.2 2.0 1.0 2.0 1.4 1.3 1.0 1.0
29.7 26.9 26.9 26.0 25.4 24.8 24.7 23.3 22.7 21.9 21.5 21.5 19.7 18.0
Sursa: The Failed State Index, October 2013 (Foreign Policy)
124
Total
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 MODULUL 3. Concepte importante:
Criz economic Ciclu de afaceri Contracie/depresiune economic Recesiune Piata emergenta Attn!
Criz economic - situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara.O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii.Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori poate duce la colaps economic. Depresiune - faz a ciclului economic, posterioar crizei economice, n care producia se menine la un nivel sczut, mrfurile se vnd greu i la preuri sczute, n condiiile n care rmne redus i puterea de cumprare a populaiei. Recesiune este un termen economic care reprezint, n general, o scdere a produc iei, o reducere a investiiilor, o stagnare temporar a afacerilor, fiind o faz de declin a activitii economice i o diminuare temporar a activitii economice dintr-o ar, mai puin grav dect depresiunea sau criza. De fapt, nu exist o singur defini ie a recesiunii, cel mai popular indice fiind reprezentat de creterea negativ a PIB n dou trimestre consecutive. Pornind de la aceast defini ie, revenirea economic ncepe oficial cnd reapare creterea PIB-ului.
Intrebri list de sugestii de discuie pentru forumul online

Care sunt etape unei crize economice? De ce managementul crizelor relevant abordrii subiectului? Istoria economic spune ceva(?) Tipuri de criz instrumente/reacii Rolul instituiilor de a da reacii Rolul factorului uman cine/ce genereaz criza? Consultarea executivilor despre condiiile curente, ateptri, efecte ale crizei. Ce e mai important n vremuri de criz: strategia sau aplicarea ei
Tem de discuie: The European Business Cycle Clock

The Business Cycle Clock (BCC) of Eurostat is a new graphical interface 99 for displaying developments of economic key indicators for Europe as a whole as well as for each single European country. It helps users in their understanding of economic up- and downswings, and of the evolution in time and across countries. It is a visual aid as well as a portal towards European key statistics through its direct links to these statistics. The BCC covers a wide field of economic indicators, such as GDP, consumption, investment, exports and imports, (un-)employment, Economic Sentiment, industrial production, industrial new orders, inflation, labour costs, producers prices, production in construction, deflated retail sales.
The cyclical behaviour displayed by the graph distinguishes four phases: (1) the indicator is above its long-term trend and is increasing, (2) it is still above the long-term trend, but after having reached a peak it is now gradually moving downwards, (3) after subsequent decreases it reaches levels below the long-term trend and is heading into a trough, and (4) gradually picks up again by pulling itself out of this trough with positive numbers even though still under the long-term trend.
Figura 91. Four basic phases of cyclical development
Managementul crizei
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/BCC2/group1/xdis_en.html
125
Mai 2013 - Comisia European (CE) ar trebui s primeasc nota 3, pe o scar de la 1 la 10, pentru managementul crizei din zona euro, a declarat preedintele Parlamentului European, Martin Schulz 100. "Dac managementul crizei zonei euro ar fi evaluat de la 1 la 10, nu ar primi mai mult de 3 n opinia mea" , a spus Schulz n interviul acordat CNBC. Eurostat a anunat recent c economia zonei euro s-a contractat pentru al aselea trimestru consecutiv n primele trei luni ale acestui an, punnd noi presiuni pe oficialii UE s gseasc soluii la criz.
Se vorbete tot mai mult despre managementul crizei; departe de a fi doar un concept la mod, Managementul Crizei s-a impus, de voie de nevoie. Dup un numr de eecuri i falimente rsuntoare, companiile au nceput s acorde o atenie tot mai mare, justificat, modului n care sunt gestionate intern activitile, precum i identificrii tuturor ameninrilor posibile i construirii unor planuri de abordare a acestora.
Termenul criz este deosebit de controversat i, de aceea, este deosebit de dezbtut. Realitile invocate care reflect, unidimensional sau multidimensional, evenimente, fenomene sau procese sunt abordate, definite i descrise n diferite modele explicative cu arii de funcionalitate diverse, cu metodologii de sine stttoare sau combinate, ceea ce genereaz o multitudine de consecine i semnificaii att la nivel epistemologic, ct i la nivel metodologic101. O criz poate fi definit ca un eveniment care ntrerupe n mod dramatic funcionarea normal a unei organizaii i care influeneaz negativ imaginea sa public sau ca un eveniment riscant, modificare grav, neprevzut. O definiie mai elaborat descrie criza organizaional ca un eveniment sau o serie de evenimente specifice, neateptate i ieite din sfera rutinei care creeaz nalte niveluri de incertitudine i amenin sau sunt percepute ca ameninnd obiectivele de maxim prioritate ale unei organizaii. D. Guth i C. Marsh102 enumer cele apte tipuri de oportuniti enumerate de Gerald Meyers, de care poate beneficia organizaia ntr-o situaie de criz: - apariia i evidenierea eroilor; - nvingerea ineriei i accelerarea schimbrilor; - scoaterea la lumin a dificultilor latente; - schimbarea oamenilor din perspectiva ideilor, motivaiei i a comportamentului; - dezvoltarea de noi strategii pentru atingerea scopurilor; - crearea unor sisteme de prevenire mai eficiente; - sporirea competitivitii firmei/organizaiei. Elemente complexe de dinamic ale crizelor: - complexitatea tehnologic (tehnologia introduce ameninri noi, iar organizarea n sisteme informatice i pe Internet face posibil deturnarea banilor, datelor, informaiilor etc.); - rolul mass-mediei (crizele sunt oportunitate de audien, de aceea ele sunt amplificate de investigaia jurnalistic, de cutarea exclusivitii, de exagerri mediatice i, uneori, de manipulri); - sensibilitatea fa de problema mediului nconjurtor (crete preocuparea fa de calitatea apei i a aerului i crete tot mai mult influena organizaiilor implicate n protecia mediului); - progresul reglementrii (probabilitatea nclcrii normelor legale este direct proporional cu creterea numrului lor); creterea nencrederii (este din ce n ce mai redus ncrederea acordat companiilor, puterilor publice, statului, progresului tiinific i progresului tehnic);
100
http://www.mediafax.ro/economic/schulz-comisia-europeana-merita-nota-3-pentru-managementul-crizei-din-zona-euro10897846 101 Managementul Crizelor, Suport de Curs, Facultatea De tiine Economice, Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad, http://mariusboita.acciza.ro/ro/uploads/managementulcrizelor.pdf 102 David Guth, Charles Marsh, Public Relations: A Values-Driven Approach, Boston, Allyn & Bacon Publishing, 2000, pp. 390-391.
126

- justiia (din ce n ce mai multe crize se nasc din mediatizarea cazurilor juridice, iar etapele unui proces pot lua forma unor minicrize); - mediul asociativ (profesionalizarea asociaiilor pentru protecia mediului, consumatorului, copilului etc. poate dezvolta relaia conflictual a unor crize); - salariaii (apar fenomene care produc numeroase nemulumiri n rndul angajailor: ritmul alert al activitii, restructurrile, scderea motivaiei muncii, pericolul pierderii locului de munc); - Internetul (faciliteaz lansarea de informaii false, propagarea de zvonuri, crearea de website-uri dedicate deturnrii mesajelor, constituirea unor forumuri de aciuni militante, creterea numrului de bloguri ale salariailor); - progresul metrologiei (tehnicile tiinifice permit detectarea radiaiilor, compuilor toxici, substanelor interzise din alimente sau ap, a buturilor din corpul uman, transformnd descoperirile n crize poteniale); - mondializarea (genereaz aspecte care nu pot fi controlate de ctre organizaii: accentueaz rzboiul economic, cresc rivalitile ntre firme, dezvolt spionajul economic, impune comunicarea ca pe o arm comercial, dezvolt atacarea imaginii concurentului).
Herman Kahn a listat o serie de 12 atribute generale ale crizei: (1) Este un punct de turnur ntr-o niruire de secvene interconectate de evenimente i aciuni. (2) Este o situaie n care cerina de a aciona este mare n minile i planurile participanilor. (3) Este o ameninare la scopurile i obiectivele celor implicai. (4) Este urmat de consecine importante ale cror efecte vor contura viitorul prilor implicate n criz. (5) Este convergena evenimentelor a cror combinaie produce un nou set de circumstane. (6) Este o perioad n care cresc incertitudinile legate de evaluarea situaiei i alternativele de folosit. (7) Este o perioad ori situaie n care controlul asupra evenimentelor i efectelor lor descrete. (8) Este caracterizat de un sim al urgenei, care de foarte multe ori produce stres i anxietate ntre actori. (9) Este o circumstan sau set de circumstane n care informaia aflat la ndemna participanilor este inadecvat. (10) Este caracterizat de o presiune crescnd a factorului timp asupra celor implicai. (11) Este marcat de schimbri n ceea ce privete relaiile ntre participani. (12) Provoac tensiuni ntre participani.
Managementul crizei cuprinde: identificarea unei crize, planificarea unui rspuns la criz, confruntarea i rezolvarea crizei. Managementul crizelor poate fi aplicat n multe domenii, dar este utilizat mai ales n relaiile internationale, tiintele politice i n management. In termeni generali, teoria managementului crizelor poate fi imprit in tranzactia si negocierea crizei, luarea de decizii n legtur cu criza i dinamica crizelor. In business exist descrise trei tipuri principale de criz: o financiar: probleme legate de lipsa de lichiditi i probleme de durat lung legate de faliment; o de relaii publice: publicitate negativ/pierderea bunei reputaii... care are efecte negative asupra succesului comercial companiei; o strategic: modificari in mediul de afaceri care pun la indoiala viabilitatea firmei; de exemplu introducerea automobilului a fost o criza strategica pentru fabricantii de trsuri cu cai. Evident, este raional s fie luate msuri pentru a preveni aparitia crizelor. Firmele trebuie s planifice ntotdeauna cu grija i sa aiba in vedere rezultatele posibile. Trebuie s se evite deciziile adhoc sau cele controversate i care au potentialul de a crea o criz.
127

La nivel personal: Trebuie s cunoti intotdeauna scenariul tau pentru cazul cel mai prost (pesimist) si sa ai un plan pentru toate eventualitile. Dac prevenirea nu a avut succes, atunci trebuie luate imediat urmtoarele msuri: F o evaluare obiectiv a cauzei/cauzelor crizei; Stabileste dac aceste cauze vor avea un efect pe lunga sau pe scurta durata; Imagineaza-ti evolutia cea mai probabila a evenimentelor; Concentreaz-ti oamenii cei mai capabili - inclusiv pe tine insti- pe activitatile care vor ameliora situatia ori vor elimina problema; Caut i identific oportunittile - s-ar putea s se iveasc o solutie salvatoare; Acioneaz imediat dar neprecipitat ca s aduci partea bneasc sub controlul tu direct. Daca este vorba de o criz financiara, nu atepta pentru noi factori evideni i treci imediat la actiune. Actiunea trebuie s includ: accelerarea incasrilor, chiar dac asta cere acordarea de discounturi; ntrzierea plilor n limitele acceptabile chiar dac pierzi discounturi; menine sau mareste profiturile la vnzari i daca este posibil reduce cheltuielile prin eliminarea celor care nu sunt esentiale; vinde bunurile de care poi s te dispensezi; f reduceri la statul de plat; rezolva operaiile care nu sunt vitale prin outsourcing; renegociaz imprumuturile si alte datorii peste tot unde asta este posibil, incearca sa obtii noi imprumuturi avantajoase sau termeni de plat extinsi. Dac este vorba de o criz de relatii publice, actioneaz imediat pentru a preveni sau a contracara rspandirea informaiei negative. Stoparea stirilor dunatoare despre firma poate necesita activitati intense n/cu media. Utilizeaz orice mijloc de comunicare posibil pentru a furniza un contra -argument sau a pune sub semnul ntrebrii publicitatea negativ original.
Tipuri de crize103. In primul rnd, pentru a avea un rspuns pregtit, trebuie sa facem diferena dintre probleme, ameninri i crize efective. Dei se folosete termenul de managementul crizei (ca si in cazul teoriei haosului, denumirile catastrofice se bucura in general de o priza mai buna) managementul efectiv al crizei este, in general, acela in care nu se ajunge la declansarea crizei; practic, este vorba mai mult de un management al problemelor, sau de o gestionare eficient a activitii. Este adevrat, totui, c in anumite cazuri crizele au o natura exogena, nu ar fi putut fi prevenite si trebuie contracarate efectele negative. Crize interne (endogene) - apar i cresc datorita unor activiti viciate, unor proceduri incorecte. In unele cazuri poate fi vorba de neglijen (si de concursul indirect al unui sistem de control ineficient), n altele de conflict de interese (practic aceeai persoan este i executant i controlor), iar in altele chiar de rea voin
Un exemplu de criza endogen este celebrul faliment al Barings, performan care apartine unui singur om. Nick Leeson, in calitatea sa de director general al Barings Futures (Singapore) desfasura in acelasi timp activitati de trader si activitati specifice de back-office. Pierderile din tranzactiile riscante initiate de acesta au fost inregistrate ntr-un cont special creat de Nick Leeson: contul 88888. Expunerea mare, corelat cu un cutremur in Japonia care a condus la scaderea dramatica a indicelui Nikkei au insemnat acumularea unei pierderi de 1 mld USD. In 1995, banca falimentara este cumparata de ING la pretul simbolic de 1 lira sterlina. Implicarea lui Nick Leeson concomitent in activitati operationale si de control este una din principalele cauze ale cercului vicios in care a intrat, cu rezultatele mentionate.
Crize externe (exogene) sunt crizele care apar in general din cauze greu de prevazut sau evitat. Problema in acest caz este cea de raspuns al companiei. Atitudinea este aici defensiva, dar contra-atacul poate avea rezultate bune.
Un caz nefericit este cel al marcii Snow Brand. In iunie 2000, in Osaka, peste 13000 persoane au acuzat stari proaste dupa ce consumasera in prealabil lapte praf Snow Brand. Investigatiile Ministerului Sanatatii au descoperit drept cauza o pana de curent la una din fabricile producatoare, ceea ce a permis unei bacterii sa de dezvolte si a condus la intoxicatia alimentara. In lipsa unei reactii a companiei, aceasta a primit instructiuni din partea autoritatilor sa-si retraga produsele de pe piata. Snow Brand a reactionat si de aceasta data cu intarziere, ignorand termenele impuse de autoritati. Atitudinea companiei a condus la o campanie in presa foarte agresiva: speculatii legate de reciclarea produselor lactate cu termen de garantie depasit, de normele de igiena in fabrici. In urma acestor speculatii politia
103
Managementul crizei - Ct de trziu este prea trziu?, Alina Stefan, BRM Business Consulting, www.brmconsulting.ro; 8 Iunie 2005
128

a deschis o ancheta, ceea ce a afectat si mai mult imaginea companiei. Criza Snow Brand a escaladat exponential: 1300 disponibilizari, 21 de fabrici inchise, pierdere de peste 71,9 miliarde yeni acumulata la nivelul martie 2002. Compania apare deseori in presa ca o companie care se lupta sa supravietuiasca.
Exemplul prezinta o companie, care desi s-a confruntat cu o problema care nu ii putea fi imputata, nu a actionat in sensul acceptarii situatiei si minimizarii rezultatelor. Conul de perceptie negativa in care a intrat a condus la cronicizarea crizei. Chiciudean i one104 au fcut o clasificare a tipurilor de management al crizelor dup modul de acionare. reactiv, proactiv i interactiv. Specialitii sunt de prere c gestionarea situaiilor de acest gen se desfoar pe etape iar n majoritatea cazurilor se amintete de 5 astfel de etape: semnalizare/detecie, pregtire/ prevenire, gestionarea de criz, reducerea/limitarea daunelor i recuperare/refacere. La acestea se adaug o alt etap extrem de important: nvarea. De management proactiv se poate astfel vorbi n faza de dinaintea escaladrii crizei. Acest tip de management se axeaz pe detectarea semnalelor dar i pe pregtire/pr evenire. Atunci cnd avem de-a face cu management reactiv, se ncearc limitarea efectelor unei crize precum i refacerea. Cel mai de succes i de dorit tip de management este cel interactiv care intervine n toate cele cinci faze de dezvoltare ale unei crize, avnd posibilitatea s treac cu succes peste toate ncercrile i s i perfecioneze modul de aciune pentru a nu repeat greelile n cazul unei noi crize. Instrumente de managementul crizei Instrumentele de managementul crizei sunt n principal de tipul preventiv (de genul procedurilor de control, sistemelor de raportare, normelor de protectia munci, etc) sau reactiv (planuri de criza). Planul de criz const ntr-o serie de masuri specifice care trebuie luate in anumite conditii. In cazul manifestrii unei crize, viteza de rspuns este un element esential si fiecare trebuie sa stie exact ce si cand sa faca. In aceste momente, mai mult decat oricand trebuie sa se actioneze ca o echipa, incepand de la cele mai inalte pozitii de conducere pana la personalul operativ. Binenteles, cele mai importante atributii le vor avea componentii echipei propriu-zise de criza si persoanele din conducere de la care se asteapta reactii. Totusi, responsabiliti au toti angajatii, deoarece de multe ori o declaratie hazardat a unui angajat al unei companii care se confrunta cu o criz poate fi speculat de pres i se pot trage concluzii eronate, greu de schimbat ulterior. Protejarea imaginii. Responsabilitatea sociala. Dupa luarea de masuri pentru contracararea efectelor fizice ale unei crize (de exemplu evacuarea rapid in caz de incendiu), i dupa ce siguranta tuturor este asigurata, un pas important consta in luarea de masuri pentru protejarea reputatiei companiei.
In septembrie 1999, un autobuz cu 34 de pensionari, plus 2 ghizi si soferul a pierdut controlul si s-a rasturnat intr-o zona muntoasa din Africa de Sud. 27 de persoane au murit, iar celelalte au suferit rani. Autobuzul apartinea tur-operatorului Thomas Cook. Imediat dupa aflarea accidentului, Thomas Cook a initiat planul de criza. S-a luat legatura politia si mass-media, s-au trimis echipe in Africa de Sud, s-a luat legatura cu South African Airlines pentru a asigura transportul rudelor la Johannesburg, s-a anuntat un numar de telefon la care rudele si prietenii se puteau interesa (2000 de telefoane au fost primite numai in primele 24 de ore, chiar Directorul General a preluat un numar de apeluri). De asemenea, compania si-a declarat intregul sprijin acordat autoritatilor locale pe parcursul anchetei, dar a refuzat sa faca orice fel de speculatii pana la aflarea oficiala a rezultatului anchetei. Mai mult, Thomas Cook a luat legatura din proprie initiativa cu toti cei care erau programati la un tur similar intr-o perioada de 2 saptamani dupa accident si le-a oferit posibilitatea de a anula calatoria fara nici un cost. Doar 6 persoane au renuntat, ceea ce demonstreaza ca increderea n companie nu fusese afectata semnificativ. Atitudinea deschisa a Thomas Cook, asumarea responsabilitatii au adus companiei pe parcursul si dupa
104
Chiciudean, I., one,V., (2002) Gestionarea crizelor de imagine, Comunicare.ro, Bucureti, 2002, p. 45
129

terminarea crizei o prezentare neutra in mass-media, lipsa unor pierderi pe termen scurt sau mediu, mentinerea increderii in companie.
Institute of Crisis Management (1996) consider c 86% din crize apar mai mult sau mai puin previzibil i ar fi rezultatul unor deficiene n managementul operaional, a unor conduite de lucru necorespunztoare i a altor situaii identificabile i amorsate o perioad de timp. Rezult aadar c doar 14% din crize apar cu adevrat brusc, sunt accidentale i neateptate. In concluzie, crizele sunt ca o sabie a lui Damocles permanenta. Important este in primul rand sa o legam bine, dar daca este pana la urma sa cada sa avem grija sa fim in afara razei de actiune. Cazurile prezentate demonstreaza ca, tratate corect, crizele pot fi rezolvate sau macar efectele negative pot fi diminuate. Tem de discuie: Reguli ntr-o lume nou105
Figura 92
Figura 93
Figura 94
Figura 95
Riscurile rescriu agenda de business. Reducerea costurilor, care au fost la ordinea zilei anul trecut, nu mai reprezint o prioritate n 2010. Companiile au neles c reducerea continu a costurilor nu stimuleaz neaprat creterea (dup ce elimin toate excesele, s-ar putea s nu mai aib de unde tia), acesta fiind principalul lor obiectiv n perioada urmtoare (31% dintre directorii executivi plaseaz creterea pe locul 1 n lista de prioriti din acest an). Pentru o parte important a mediului de afaceri (21%), profitabilitatea deine n continuare ntietate, dar perspectiva general este c n acest an companiile sunt dispuse s sacrifice marjele de profit pentru a supravieui i a-i consolida poziia pe piaa local. n
Reguli ntr-o lume nou - Se relanseaz competiia, Analiz din perspectiva CEO asupra mediului local de afaceri - ediia a 2-a; sursa: http://www.deloitte.com/view/ro_RO/ro/industrii/analiza-ceo-2010/index.htm
105
130
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 acest context, administrarea riscului a intrat n atenia unui sfert dintre participanii la studiu. Pe fondul crizei financiare, oamenii de afaceri au devenit brusc contieni de riscuri i au nceput s se uite cu mai mult atenie la sistemele de management al riscului, pe care muli le-au nvinovit c ar fi stat la rdcina declinului economic. Majoritatea directorilor executivi din Romnia (74%) confirm c n companiile lor au fost implementate sisteme puternice de management al riscului (n dezvoltare sau n curs de maturizare) n timp ce un sfert spun c se afl ntr-o etap incipient. Cele mai frecvente elemente de management al riscului includ existena unei strategii clare, o echip intern de audit i existena unor proceduri de urmat specifice pentru diverse scenarii de risc. Echipele anti-fraud reprezint o alt component major, dei uneori detectarea fraudei poate intra sub responsabilitatea direct a auditorilor interni. n mod evident, cu ct o companie este mai mare, cu att implementeaz mai multe elemente de administrare a riscului. O astfel de abordare structural poate include i existena unor uniti speciale de management al riscului, sisteme informaionale sofisticate, comitete de risc sau comitete de audit. Companiile mai mici se concentreaz pe tehnici mai directe, cum ar fi poliele de asigurare mpotriva riscurilor poteniale. Companiile din domeniul energiei i resurselor, care sunt n general mai mari i obinuite s fac fa diverselor tipuri de risc (de la costul materiei prime pn la factorii geopolitici), sunt mult mai nclinate s foloseasc un numr mai mare de elemente de management al riscului. Pentru anumite segmente industriale, cum este piaa reglementat a gazelor i electricitii, lipsa de claritate i abordarea non-market, precum i complexitatea legislaiei de mediu i a normelor de poluare, reprezint att provocri zilnice, ct i obstacole n procesul de luare a deciziilor n ceea ce privete investiiile i creterea. n mod surprinztor, chiar dac participanii la studiu dau dovad de un grad ridicat de contientizare a necesitii de a administra, msura i controla riscul, majoritatea se concentreaz pe construirea unor sisteme puternice interne, neglijnd aproape n totalitate valoarea auditurilor financiare i non-financiare efectuate de teri. Acest lucru se poate dovedi, n cele din urm, o slbiciune a ntregului sistem de control, din moment ce expertiza intern este limitat, de obicei, la experiena companiei n sine, n timp ce riscurile n afaceri, nivelele de expunere i riscurile n general se schimb la nivel de pia. Unele companii se pot baza i pe experiena grupului de care aparin, n loc de consultan extern. Pe fondul schimbrilor semnificative n comportamentul de consum i al competiiei crescnde, tendina general n rndul companiilor este concentrarea pe consolidarea i finisarea operaiunilor curente. Companiile devin, de asemenea, mult mai atente la riscurile pe care nu le pot controla, cum sunt politicile guvernamentale insuficiente sau partenerii de afaceri aflai n dificultate, toi aceti factori fiind enumerai n rndul riscurilor care afecteaz creterea. Managementul situaiilor de criz Obiective: De a contribui la reducerea tensiunilor, in scopul prevenirii transformrii lor in criza; De a gestiona efectiv crizele, pentru a evita transformarea lor in conflicte intre compomentele ale sistemului (economic, social, etc.) De a controla tipurile de reactie-raspuns la criz, pentru a evita escaladarea conflictelor; O preocupare constant de unire a eforturilor in scopul stingerii starilor conflictuale de orice fel, abordarea complexa si documentata a situatiilor care le genereaza si in special, a modalitatilor de solutionare a acestora;
131
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Gestionarea situatiilor de criza actiune specializata de mare complexitate, dirijata si sustinuta pe mai multe planuri pentru diminuarea si tinerea sub control a efectelor negative La nivel de stat reacia prompta si adecvata a guvernului de interventie in urma aparitiei unor evenimente care ameninta sau afecteaza direct securitatea nationala sau, in cazul dezastrelor, starea de normalitate. Componentele managementului ptr. situatii de criz: Metodele si procedeele de culegere, transmitere si evaluare a informatiilor; Analiza situatiei create ca urmare a crizei; Analiza prghiilor oponente implicate in proces Analiza scopurilor si mijloacelor Definirea optiunilor de raspuns Implementarea solutiei de optimism Pai de urmat la apariia unei crize sunt: 1. Verificarea situaiei, bazat pe fapte, judecarea validitii datelor, clarificarea plauzibilitii mpreun cu un expert n problem, evaluarea amplorii evenimentului. 2. Informarea oficial a forurilor ierarhice conform procedurilor curente (autoritatea locala sau judeean sau naional, instituii publice cu jurisdicie) asigur coordonarea rspunsului la situaia de criz. 3. Conducerea evalurilor (activarea planului i echipei de criz) va cuprinde determinarea rolului organizaiei n eveniment, evaluarea impactului comunicrii asupra activitilor i personalului organizaiei, identificarea agenilor economici/ populaiei / segmentelor sociale afectate i nevoilor iniiale de comunicare. 4. Stabilirea sarcinilor pentru echipa de comunicare n criz, a resurselor necesare i calendarului de activiti, iniierea i activarea implicrii partenerilor. 5. Pregtirea informaiilor i obinerea aprobrilor trebuie s cuprind redactarea mesajelor i identificarea audienei, anticiparea ntrebrilor presei, identificarea recomandrilor de aciune pentru populaie, obinerea aprobrilor pentru planul de comunicare. 6. Difuzarea informaiilor pe canale selectate anterior (presa scris i audiovizual, web) trebuie s se realizeze simplu, la timp, precis, repetitiv, credibil i consistent trebuie s fie nsoit de monitorizare continu pentru feed-back i de reevaluarea elementelor menionate pe tot parcursul evenimentului. 7. Obinerea de feedback i evaluarea crizei implic i evaluarea rspunsului la criz, analizarea reflectrii evenimentului n mass-media, dezvoltarea analizei SWOT, discutarea problemelor n foruri de conducere, revizuirea planurilor de criz (de comunicare i de intervenie), 8. Conducerea educrii publicului (dup ncheierea evenimentului) subliniaz problemele aprute lund n considerare i populaia i actorii care nu au fost afectai direct de criz. n aceast faz trebuie oficializate documentele privitoare la criz. 9. Monitorizarea evenimentelor nceput n timpul crizei trebuie continuat prin monitorizarea mass-media i internetului, schimbul de informaii cu partenerii implicai n rezolvarea crizei i monitorizarea opiniilor publice. Tema de discuie: Harta crizei-srciei n Romnia106
Figura 96. Harta crizei n 2010
106
Sursa: http://adevarul.ro/news/societate/harta-crizei-romania-1_50bd38807c42d5a663c8ac5c/index.html
132
Investiiile reduse, salariile sub 1.000 de lei i numrul mare de omeri au cronicizat srcia, mai ales n zona Moldovei. Fa de anul trecut, Brganul i o parte din Oltenia se afl, n 2010, de asemenea, sub cota de avarie, potrivit datelor Institutului Naional de Statistic. O parte din judeele din Moldova, Oltenia i Muntenia au plecat cu acest decalaj nc din perioada comunismului, explic D .M. Agathon, secretar general al organizaiei patronale CONPIROM. Sunt mono-industriale, n-au infrastructur i n-au fcut niciodat parte din zonele de interes pentru investitori", explic Agathon. Venirea crizei nu a fcut dect s adnceasc srcia. Potrivit analistului economic Ilie erbnescu, aa se ntmpl atunci cnd vine viitura puternic": Cei bogai au cheag i rezist, cei sraci pier. Cele mai multe dintre firmele din aceste zone srace abia i duceau traiul. Criza le-a mturat pur i simplu". Industriile dezvoltate aici foloseau predominant for de munc slab calificat, adic prost pltit. De exemplu, industria confeciilor, afectat printre primele i cu cei mai muli disponibilizai n 2009 - cnd consumul a sczut n statele occidentale, romncele au fost trimise acas ori au primit lefuri micorate.
Tema de discuie: Sase erori capitale care au dus la declanarea crizei financiare107
Gravele probleme economice cu care se confrunta intreaga lumea de mai bine de un an puteau fi evitate daca economistii, bncile, factorii de decizie, institutiile de reglementare a pietei de capital sau cele de rating nu faceau o serie de greseli grave. Cum timpul nu mai poate fi dat inapoi, singurele modalitati in care pot fi exploatate aceste erori sunt constientizarea lor si evitarea repetarii in viitor. Alan S. Blinder, profesor de economie la Princeton si fost vicepresedinte al Rezervei Federale americane, a identificat un lant de sase greseli capitale care, coloborate, au dus la situatia aparent fara iesire de azi. 1. Nesupravegherea produselor financiare derivate. In 1998, Brooksley E. Born, presedinta Commodity Futures Trading Commission, a propus extinderea supravegherii si asupra instrumentelor derivate. Propunerea s-a lovit de opozitia a trei institutii grele: Trezoreria, Rezerva Federala si Securities and Exchange Commission (SEC), institutie care supervizeaza instrumentele financiare transferabile si valorile mobiliare. 2. Escaladarea indatorarii. Potrivit lui Blinder, a doua eroare a fost facuta in 2004, cand SEC a permis companiilor financiare sa faca mai multe investitii cu bani imprumutati. Daca pana in 2004 raportul intre banii proprii si cei imprumutati era de 12 la 1, dupa aceasta a crescut pana la 33 la 1. Acest fapt a dus la o crestere rapida, insa foarte fragila. 3. Cresterea pietei creditelor ipotecare. Aceasta s-a intamplat in mai multe etape, intre 2004 si 2007. Standardele de imprumut au devenit mult mai indulgente si multe tranzactii dubioase au devenit practici comune. Vina nu apartine doar institutiilor care au abilitatea de reglementare a bancilor. Multe dintre produsele de tip subprime isi au originea in afara sistemului bancar si sunt in afara ograzii reglementatorilor federali.
107
Sursa: George Trifu, george.trifu@banknews.ro

133

4. Lipsa unui plan pentru protejarea proprietarilor. Guvernul american nu a initiat o actiune hotarata prin care casele cumparate prin credit ipotecar sa ramana in posesia proprietarilor. Blinder crede ca ideologia ''laissezfaire'' imbratisata de autoritati a adus mari prejudicii economiei. 5. Abandonarea Lehman Brothers. Analistul este de pare ca a fost o eroare imensa neinterventia in cazul Lehman. Colosul bancar si-a anuntat in septembrie 2008 falimentul, fara a mai beneficia de ajutorul guvernamental dat cu generozitate altor institutii bancare. Prabusirea uneia dintre cele mai respectate banci le-a indus investitorilor sentimentul ca nicio companie nu este sigura, ceea ce a dus la o neincredere generala pe bursa. 6. Slaba gestionare a ajutoarelor. Asa numitul Program de ajutor al companiilor cu probleme, cu o valoare initiala de 700 miliarde de dolari, s-a evaporat fara a avea vreun efect vizibil. Majoritatea banilor au fost folositi in infuzia de capital in banci transformate in gauri negre pe pia a de capital.
Tema de discuie: Un bun manager nu trebuie s piard ocazia unei crize bune108
Figura 97.
Un bun manager nu trebuie sa piarda ocazia unei crize bune. Asta inseamna ca acum este momentul s fac lucruri care in timpuri normale nu le -ar face, sau nu le-ar acorda atentie deosebita. In primul rand un manager ar trebui s fac o diagnoz a urmatorilor 3 factori: profit, cash, potential de crestere. Intrebarea de baz este: Unde arde cel mai tare? Unde e nevoie cel mai repede de o imbunatatire/ optimizare? Asadar, inainte de a incepe cu masurile trebuie identificat domeniul cheie de unde vin problemele, domeniul care este afectat n primul rand de criza economica. Odata facuta aceasta analiza, in functie de domeniul problema, sunt sase lucruri la care un bun manager ar trebui sa se gandeasca in aceste timpuri: 1. Creste profitul, lichiditatea (cash-ul) si potential de crestere - Daca exista profit, dar nu si cash - atunci atentia trebuie indreptata inspre recuperarea creantelor de la clienti si conditii de facturare/ creditare mult mai stricte (termene de plata, modalitati de recuperare, bonitatea clientilor), optimizarea stocurilor. Odata ce lichiditatea este asigurata trebuie crescut profitul. Si asta se face semnificativ prin schimbarea modelului de business (ex. Pot sa ma adresez altor grupe de clienti? Pot sa ajung la clienti in alt mod? Pot sa ofer ceva o plus sau altfel?) 2. Schimba i inoveaz - este cel mai prielnic moment pentru imbunatatiri in organizatie si inovatii. Asta inseamna inclusiv sa reactionezi la feedback-ul clienilor deja existeni sau poteniali. Inovatia nu este optionala mai ales in aceste timpuri. Ce pot sa fac altfel sau mai bine? Aceasta intrebare trebuie pusa de fiecare angajat in ceea ce face, iar managerul trebuie sa incurajeze in mod organizat o astfel de gandire. In vremuri de criza, angajatii sunt cel mai deschisi unei schimbari a rutinei. 3. Nu renunta la planurile de viitor - Exista pericolul ca managerii sa piarda din vedere perspectiva pe termn lung in deciziile lor de business. Nu este intelept a taia tot bugetul de marketing, comunicare, training etc. Este insa un bun moment de a-l revizui si a te asigura ca sustine o perspectiva de viitor. 4. Evalueaz-ti competitorii si potentialul pietei - invata din greelile si modelele de business ale competitorilor si adapteaza potentialul la cerintele pietei. 5. Investeste in flexibilitate - ce fac de ex. in cazul modificarii necesarului de capacitate? Dau oameni afara sau dispun de o varianta mai convenabila? Daca un manager da oameni afara acum, la finalul situatiei economice dificile va avea nevoie din nou de personal. Iar investitia va fi mult mai mare in formarea lor decat in pastrarea oamenilor actuali. A fi flexibil in acest sens inseamna a dezvolta sisteme
108
One should never waste a good crisis Aura Cadis, Managing Consultant; 6.2.2009 sursa www.anti-criza.ro
134

de gestionare a timpului de munca - de ex. utilizarea orelor de munca suplimentare in schimbul concediilor luate de angajati. 6. Comunic: comunica cu echipa direct si transparent - care sunt problemele si ce decizii sunt necesare. Astfel vei castiga increderea si suportul angajatilor. In concluzie, exist companii care au inteles ca trebuie s profite de criza, sa inteleaga criza ca pe o oportunitate de a scadea inteligent costurile, de a schimba si imbunatati relatiile cu clientii, de a descoperi noi canale de vanzare, de a largi competentele angajatilor, de a fi mai atenti la lichiditate si cresterea profitului, fara a renunta la viitor. Este momentul consolidarii business-ului.
Managementul situaiilor de risc Managementul situaiilor de risc reprezint o ncercare de definire a strategiilor de care aveau nevoie companiile pentru a contracara eforturile grupurilor activiste ce fcea presiuni asupra legiuitorilor n vederea unui mai mare control asupra activitii comerciale. n ciuda milioanelor de dolari pe care companiile i asociaiile acestora le-au cheltuit cu relaiile externe, afacerile n general au fost ineficiente n ceea ce privete definirea i, apoi, confirmarea poziiei lor n problemele legate de politicile publice (Jones i Chase, 1979). Astfel, a aprut o nou zon a comunicrii de corporaie-managementul situaiilor de risc. In 1977, W. Howard Chase a inventat sintagma managementul situaiilor de risc (issue management). Chase i colegul su Barry Jones au definit managementul situaiilor de risc drept un instrument care ar trebui folosit de companii pentru a identifica, analiza i gestiona situaiile de risc aprute (ntr-o societate populist, care trece printr-o schimbare discontinu) i a reaciona la ele nainte ca acestea s se transforme n informaii publice. Ei aveau senzaia c majoritatea companiilor reacionau ulterior i erau obligate s accepte reglementrile i instruciunile care le erau impuse. Potrivit specialitilor americani n managementul situaiilor de risc, Tucker i Broom (1993), managementul situaiilor de risc este procesul managerial al crui scop este s ajute la pstrarea pieelor, la reducerea riscului, la crearea de oportuniti i la gestionarea imaginii (a reputaiei corporaiei) ca bun al organizaiei, n beneficiul att al organizaiei, ct i al acionarilor si principali. Dileme cu care se confrunt organizaiile care ncearc s neleag i s gestioneze dinamica unei situaii de risc o riscul nseamn altceva pentru fiecare supraestimm i riscurile ieite din comun, ca, de exemplu, zborul cu avionul sau contractarea maladiei Creutzfeldt-Jakob, n timp ce subestimm riscurile obinuite, ca, de exemplu, conducerea unei maini sau scurtarea unui drum lund-o pe o alee dosnic noaptea; o atitudinile fundamentale sunt greu de schimbat ele sunt modelate de o serie de factori sociali i culturali i ntrite de propriul nostru contact cu acetia, ca i din opiniile exprimate de prieteni, colegi, rude i alte persoane. Aceste atitudini influeneaz modul n care interpretm, nelegem i reacionm la noile riscuri; o publicul nu urmrete riscul zero contient sau incontient, fiecare dintre noi face mereu alegeri n funcie de raportul riscuri/avantaje, ns exist o ngrijorare fundamental legat de dou lucruri: care sunt avantajele i dac putem avea ncredere n cei responsabili cu managementul riscurilor. Aceasta se aplic mai ales n domeniul siguranei alimentelor i n cel al sntii, de exemplu, n ceea ce privete prelucrarea alimentelor, biotehnologia i folosirea preparatelor chimice sintetice; o sursa informaiilor despre risc este esenial cercetrile desfurate n Marea Britanie indic o confuzie total a consumatorilor legat de instituiile n care s aib ncredere n ceea ce privete sigurana alimentelor. O ntrebare similar din cadrul unui
135
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 sondaj privind problemele de mediu pentru msurarea ncrederii publicului n oamenii de tiin a dus la obinerea a 97% n favoarea oamenilor de tiin care lucreaz pentru organizaiile de protecie a mediului, fa de 77% pentru oamenii de tiin care lucreaz pentru guvern i 64 % pentru oamenii de tiin din industrie. Cu alte cuvinte, experii reprezentnd tere-pri joac un rol crucial n managementul situaiilor de risc o emoia este cel mai puternic factor de influen (prin utilizarea unor simboluri emoionale imaginile filmate din aer ale pietei de petrol din Alaska, norul de deasupra Cernoblului). Tema de discutie:Ce strategii adopt managerii pe timp de criz?109
Managerii firmelor mici i mijlocii adopta strategii noi de minimalizare a cheltuielilor pentru a scapa de efectele nefaste ale crizei economice. Revista Trader's, comenteaz subiectul ca fiind unul sensibil si interpretabil in mare masur. In urma sondajului realizat de Trader's, 37% dintre respondeni au declarat ca se gandesc la reducerea cheltuielilor, in timp ce putin peste 18% au spus c imbunatatirea relatiilor cu furnizorii si clientii este elementara in aceast perioada. In ceea ce priveste identificarea de noi surse financiare, doar 16% dintre manageri considera aceasa strategie prioritara in acest an. Un procent de 12,41% dintre respondenti au precizat c soarta firmei st in oamenii care lucreaza in ea, aa ca trainingul personalului este esential. O alt strategie considerata utila de 8% dintre antreprenorii romani se refer la imbunatatirea parcului tehnologic pentru angajati, in timp ce un procent egal de manageri cred ca lansarea de produse si servicii noi pe piata romaneasca i-ar scoate din criza. Ce e mai important n vremuri de criz: strategia sau aplicarea ei? La aceast intrebare, majoritatea efilor executivi (CEO) nu au stiut s rspund concret. Acetia au optat pentru varianta n care ambele solutii sunt in egal msura importante. "Att strategia, ct i execuia au o importanta sporita in combaterea crizei. Una f r cealalt nu poate exista", a declarat CEO-ul Tata Motors, David Smith, citat de The Wall Street Journal. Au existat i CEO care au respins intrebarea afirmnd ca "ambele variante sunt o alegere normala ce se incadreaza in fisa postului unui CEO". Aceast viziune a fost adoptat de D. Foshee, CEO El Paso Corp, companie care opereaz in sectorul petrolier si cel siderurgic. " Chiar daca ar putea fi subiectul unei dezbateri filozofice, in lumea reala, intrebarea face parte din lista cerintelor unui CEO. Acesta trebuie sa elaboreze o strategie pentru termen lung si apoi trebuie sa aplice acea strategie avand in vedere in primul rand ideea de a dezvolta compania", a subliniat Foshee. Unii sunt n ambele tabere. Printre acestia se numr i D. Vasella, CEO Novartis, Bill Johnson, CEO Progress Energy, i S. Ramadorai, director al firmei de consultan Tata. Desigur nu puteau lipsi cei care au ales concret ntre aplicarea planurilor i strategie. F. Tomczyk, CEO TD Ameritrade, a declarat c ambele variante sunt importante, insa daca ar fi s aleaga doar un singur rspuns ar opta pentru "executarea" unui plan. "Strategia nu valoreaz mai nimic daca nu poti sa o aplici. Esti bun in aplicarea anumitor viziuni si acestea nu dau rezultate? Poti schimba cursul pn gseti ceva functional. Realitatea economic din zilele noastre ne impune sa ajustm strategia in functie de evoluia planurilor aplicate, n contextul in care piaa i competitia se schimb constant", a declarat Tomczyk. Am vzut parerea celor care sunt zilnic in afaceri si sunt implicati in dezvoltarea companiilor pe care le conduc, in vremuri dificile ce-i drept, schimbandu-si zilnic modul de a actiona in ton cu evolutia regiunilor, concurentei si crizei economice. Care este prerea specialitilor care au elaborat planuri aplicate sau idei ale unor strategii de succes? "Scopul ducerii unui plan la bun sfrsit, care sa gestioneze actuala criz si sa reuseasca sa treaca o companie de problemele recesiunii se regaseste in strategiile bine elaborate. Daca organizatia ta este pe aceeasi pagina cu concurenta, planul tau a fost aplicat cu succes. Dac nu esti prezent pe piata de profil pe care inainte de criza erai, ar trebui s ajustezi planul aplicat si sa te gandesti urgent la o strategie", a declarat G. Harpst, autorul crii "6 Planuri", care ncurajeaz firmele mici s aplice strategii de succes.
Tema de discuie: Greenspan prezice ca natura uman va da natere altor crize pe viitor
109
Sursa: studiu NewsChannel.ro ;14 Aug 2009 Autor: Cerasela Marin

136
Fostul preedinte al Federal Rezerve, Alan Greenspan, a prezis c "natura uman" va da natere altor crize pe viitor, ins acestea vor fi diferite de cea actual, intr-un interviu publicat pe pagina de internet a BBC. "Vor mai avea loc crize, dar vor fi diferite. Toate (crizele) sunt diferite, ins au o sursa fundamental, iar aceasta este inclinatia de neoprit a oamenilor care triesc perioade lungi de prosperitate de a presupune ca acestea vor continua", a spus Greenspan. Fostul ef al Fed susine ca a prevzut aceast criz, care trebuia s vin dupa lunga perioad de prosperitate de dinainte. "Aceasta este istoria lumii, de la nceputul secolelor XVIII, XIX. (...) Este natura uman. Iar ct timp nu putem schimba natura uman, vom mai avea crize. Niciuna nu va mai fi ca aceasta de acum. Dou crize nu au nimic n comun, cu excepia naturii umane". Greenspan a mai spus c, nainte de criz, bancherii tiau ca subestimeaz riscurile i c "va avea loc o corecie la un moment dat", ns "prea multi dintre ei credeau c vor fi capabili s repereze la timp momentul in care criza se va declana i c se vor descurca". El a menionat c guvernele trebuie s supravegheze mai mult riscurile de fraud i s impun bncilor cerine mai stricte de capital, idee sustinut la reuniunea G20 de la Londra de secretarul american al Trezoreriei, Tim Geithner. Ins Greenspan a avertizat ca exist tentaia de a reglementa excesiv ca reacie la criz. "Nu putem avea un comer mondial liber cu piee naionale reglementate foarte strict", a afirmat el.
Tema de discutie: Sfritul economiei raionale - Harvard Business Review

In 2008, Alan Greenspan, fost preedinte al Federal Reserve Bank, supranumit intr -o vreme cel mai mare bancher care a trit vreodat recunotea n faa Congresului American c a fost ocat de faptul c pieele nu au evoluat conform ateptrilor sale de -o via a fcut o greseal presupunnd c interesul propriu al organizaiilor, n special al bncilor i a altor instituii similare, putea s apere cel mai bine acionarii acestora. Criza economic global a invalidat dou principii fundamentale ale teoriei economice standard: faptul c oamenii sunt capabili de obicei de decizii raionale, respectiv faptul c mecanismele pieei aduc mereu corecii pentru a contrabalansa dezechilibrele. Aceste principii trebuie nlocuite cu altele noi i trebuie s trecem la o alt abordare a economiei. Economia comportamental are la baz premisa c oamenii sunt iraionali i motivai de principii prtinitoare pe care nu le contientizeaz. Aceast disciplin aflat n plin avnt ofer o viziune radical diferit privind modul n care oamenii i organizaiile opereaz de fapt. Adoptnd o abordare experimental, companiile pot descoperi adevrurile din spatele presupunerilo r lor legate de clieni, angajai, operaiuni i politici. Descoperirile n domeniu arat c suntem emoionali, miopi i uor de distras i dezorientat. Cu toate acestea, companiile care investesc n economia behavioral i pot perfeciona deciziile i astfel i pot micora riscurile. Majoritatea oamenilor, dac li se ofer ocazia, vor tria puin, nu grav, n vreme ce vor elabora scheme mintale care s le permit s nu se simt vinovai. Simplul fapt de a ruga oamenii s se gndeasc la cele zece porunci, nainte de a tria i fcea s renune la triat. Triatul, frauda, nelciunea sunt contagioase; numrul celor care nal a sczut puin n condiii de monitorizare, dar a rmas destul de mare; pe masur ce membrii grupului ncep s se cunoasc mai bine, tendina de a nela de dragul echipei este mai mare. Dac un membru al echipei este vzut c trieaz, mai ales de cei care sunt mai apropiai de el, renun mai uor la codul lor moral i nsal i ei. rzbunarea i nselatul constituie dou manifestri ale comportamentului iraional aflat la baza deciziilor i aciunilor angajailor i clienilor.
Tema de discuie: Modele ale ieirii din criz

La Editura Publica a fost tradus cartea Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finantelor, de Nouriel Roubini si Stephen Mihm. Nouriel Roubini110, profetul recesiunii scrie: Recentul dezastru financiar ar putea fi doar o picatura din potopul ce va sa vina descriind pas cu pas, recenta criza care a zguduit sistemul economic la nivel macro. Roubini insist ins c, i dup adeverirea tuturor avertismentelor sale, sistemul refuz s reactioneze intr-un sens de autoreglare i tinde s se scufunde n aceleai greseli care l-au ingropat, de la msurile anti-criz la
110
Roubini este printre puinii economiti care au prezis criza din 2008, el vorbind despre pericolul financiar nc de la nceputul anilor 2000. i-a atras astfel supranumele Dr. Dezastru, nlocuit ulterior de un altul, cel de Profet al crizei; el afirm ns c este Dr. Realist. n 2009, Prospect Magazine l -a votat numrul 2 n rndul celor o sut de intelectuali contemporani importani, iar Foreign Policy l-a plasat pe locul 4 n topul celor o sut de teoreticieni. A scris New International Financial Architecture (2006), Bailouts or Bail-ins? Responding to Financial Crises in Emerging Economies (2004) i Political Cycles and the Macroeconomy (1997).
137

nivel macro pn la deciziile economice ale indivizilor. Departe de-a fi un eveniment rarisim, care survine odata la un secol, recentul dezastru financiar s-ar putea s fie o pictura din potopul care va s vie, avertizeaz n cartea sa, Economia Crizelor. Curs fulger despre viitorul finantelor. Recentul cataclism, subliniaza Roubini, marcheaza debutul perioadei de incheiere a actualului sistem. Tototdata, el semnaleaza sfarsitul stabilitatii financiare pe care a adus-o cu sine Pax Americana. Pe masura ce puterea americana se erodeaza in anii care vin, crizele s-ar putea sa devina mai frecvente si mai virulente, in lipsa unei superputeri redutabile si apte sa coopereze cu alte forte emergente, in a aduce acelasi gen de stabilitate economiei globale. Problema cea mai grav pe care o avem la ora actuala este c, dei criza a ars un croseu zdravan actualului sistem de convingeri fundamentat pe basmele despre minunile pe care le pot face pietele nereglementate si despre avantajele netarmuite ale inovaiei financiare, nu a aparut inca nimic care sa il inlocuiasca. Destule tari au aratat o uluitoare reticenta in a da startul genului de reforma totala de care este nevoie pentru a repune sistemul financiar pe sine in directia buna. In loc de aceasta, se tot vorbeste de carpacirea lui pe ici pe colo, de parca nenorocirea care tocmai s-a intamplat a fost cauzata de cateva credite ipotecare neperformante. Curata gogomanie. Criza a fost nu atat un efect al creditelor substandard cat al unui sistem financiar substandard. Una dintre cele mai aberante teorii economice si cea care a prins cele mai adanci radacini in constiinta globala este ca recenta criza a fost un eveniment imprevizibil i neprevestit de nimic. Nu este o lebad neagra (o ntamplare apta sa schimbe regulile jocului, care este nu numai extraordinar de rar, ci i cvasiimposibil de prezis), ci face parte din insi natura capitalismului. Crizele economice au aprut de mn cu capitalismul la nceputul secolului al XVII-lea, si la fel ca piesele pe care Shakespeare le-a pus pentru prima oara in scena la vremea aceea, ele au ramas cu noi, de atunci incoace, aproape in aceeasi forma, subliniaza Roubini. Ba mai mult, crizele urmaresc acelasi pattern-uri de la inceputurile istoriei lor i, in ciuda acestui fapt, sistemul nu a ajuns la o stare in care s le poata evita. Ele se repet, iar i iar, cu mici variatii in galeria personajelor, ordinea actelor, punerea n scena, i chiar in replici, care rmn remarcabil de constante de la o criz la alta. Atunci, ca i acum, speculatiile de pe piata imobiliar i de pe cea bursier, reglementarea financiar minimal si un stol de inovatii financiare au conspirat la crearea unui balon iluzoriu care, atunci cand s-a spart, a pregtit scena pentru cvasi-colapsul sistemului financiar de pe Wall Street, o brutal cadere economica n viata omului de rnd i o recesiune mondial, se scrie in Economia crizelor. Volumul cuprinde si o istorie explicata a crizelor economice, incepand cu Spania si Anglia secolului XII, trecand prin criza din Olanda anului 1630 provocata de balonul speculativ al bulbilor rari de lalea, cazul Companiei Marii Sudului, comertul cu sclavi din America, Marea Depresiune si pana in 2009, punctand cele mai importante crize. Semnele distinctive ale unei crize au ramas aceleasi din evul mediu pana azi: bani ieftini, un balon speculativ al activelor si o amploare a inselatoriei. Odata cu acest volum, Roubini lanseaz un apel pentru integrarea teoriei crizelor i n studiul economiei si acordarea rolului care i se cuvine acestei discipline n procesul de luare a deciziilor. Istoria se va repeta ca un perpetuu mobile si crizele vor veni in valuri din ce in ce mai distrugatoare, proportionale cu modernitatea si evolutia sistemului financiar. O abordare lucida si realista a acestor crize si asumarea raspunderii pentru sistemul deficitar, atat la nivelul celor care iau marile decizii ct i n calculele economice din gospodarii, reprezint ultima noastra sansa de a invata din trecut si de a evita repetarea acelorasi scenarii in viitor.
V, U sau W?111 Parcursul redresrii se poate reprezenta n forme diferite, care reflect gradul relativ de vigoare i de sustenabilitate ale procesului. O redresare n form de V este iute i viguroas; o redresare n form de U este lent i decepionant; iar una n form de W este o redresare dublu minimal, n care economia trece printr-o remisiune trectoare, doar ca s plonjeze iar spre zero. Cel mai probabil scenariu la ora actual este o revenire n form U pentru economiile avansate, avnd n prim-plan o cretere debil, sub curba de tendin, pentru un numr de ani. Iat de ce: n primul rnd, condiiile de pe piaa muncii rmn n continuare proaste. n 2010, rata omajului din Statele Unite a atins 10 la sut. (Un indicator ceva mai cuprinztor, care i ia n calcul i pe lucrtorii cu angajare parial i pe cei descurajai, a depit 17%). Multe slujbe din domeniul imobiliar, din cel al construciilor i din sectorul financiar au disprut pentru totdeauna. La fel, multe locuri de munc din producie i din servicii, care au fost externalizate n afara granielor rii, nu se vor mai ntoarce acas niciodat. Pn i lucrtorii care i-au pstrat slujbele au avut parte de scderea veniturilor. Multe firme, n numele solidaritii i la ru, nu numai la bine, le-au cerut angajailor lor s munceasc ore mai puine, s plece n concediu sau chiar s accepte reduceri de salariu. Scderea numrului de ore lucrate a echivalat cu pierderea altor 3 milioane de posturi cu norm ntreag, peste cele 8,4 milioane de locuri de munc oficial declarate pierdute pn la sfritul anului 2009. Aceste pierderi s -ar putea s continue: un studiu recent al lui Alan Blinder sugereaz c nu mai puin de o ptrime din totalul slujbelor ame ricane s-ar putea pn la urm s fie externalizate.1 Prin urmare, rata omajului s-ar putea s mai creasc o vreme, iar cnd va ajunge s scad, acest lucru se va ntmpla foarte lent. Mai mult dect att, actuala recesiune se deosebete de cele precedente. Aceast criz recent a luat natere din excesele de ndatorare i suprandatorare din sectorul gospodriilor, din sistemul financiar i chiar din sectorul corporatist. Recesiunea n-a avut ca for motrice nsprirea politicii monetare; a fost
111
http://www.criticatac.ro/2591/economia-crizelor-curs-fulger-despre-viitorul-finantelor/
138

o recesiune de bilan contabil, impulsionat printr -o colosal acumulare a datoriilor. Recente cercetri ntreprinse de C. Reinhart i K. Rogoff sugereaz c o recesiune de bilan contabil poate s duc la o redresare anemic, pe msur ce fiecare sector al economiei se dezndatoreaz i-i reduce obligaiile de plat. Ceea ce va dura ceva timp. Gospodriile din Statele Unite i din Marea Britanie au economisit prea puin i au cheltuit prea mult. Cu toate c rata economisirii n America a depit 4 la sut la sfritul anului 2009, studiile ntreprinse de FMI i de ali cercettori serioi sugereaz c aceast rat trebuie s creasc la cel puin 8 procente, n urmtorii civa ani.2 Lucru care va presupune rate mai sczute ale consumului. Dar, din moment ce consumul este de 70% din PIB n Statele Unite (i extrem de ridicat n alte ri care au asistat i ele la un declin al ratelor economisirii), un ritm diminuat de cretere a consumului poate submina creterea economic. Ali indicatori par s semnaleze o redresare n form de U. De regul, ntr -o redresare n form de V, sectorul corporatist i canalizeaz banii spre cheltuieli de capital n mijloace de producie , contribuind la o revenire rapid. Din nefericire, n cadrul acestei redresri, cheltuiala de capital va fi anemic, pentru c mare parte din capacitatea economiei (fabrici, instalaii de producie, calculatoare i alte active fixe) st deja degeaba, nefolosit. ntr-adevr, capacitatea i-a atins pragul de jos la un nivel (67%) mult mai cobort dect n cazul recesiunilor anterioare (ntre 75 i 80 %). Chiar i la finalul lui 2009, n Statele Unite i n Europa rmnea neexploatat 30 la sut din capacitate. Ce motive ar avea firmele, ntr-un asemenea climat, s demareze noi cheltuieli de capital? n plus, cu tot sprijinul pe care sistemul financiar l-a primit de la guvern, vaste poriuni din el au fost grav prejudiciate. La data la care scriem noi aceast carte, numai n Statele Unite, FDIC -ul a nchis peste 130 de bnci i a pus cel puin 500 pe lista celor inute sub observaie. Mai important, sistemul ban-car paralel s-a prbuit n mare parte sau a suferit pagube ireparabile; din ce-a rmas n picioare, mare parte a intrat n ograda statului. n pofida subveniilor publice, securitizarea nu mai e dect o umbr a ce-a fost cndva, i pn i firmele de investiii n companii private continu s se lupte cu consecinele faptului de a-i fi asumat prea mult levier financiar. Va curge mult ap pe grl pn s se vindece rnile sistemului financiar. Capacitatea lui de-a finana pe viitor investiii n proiecte rezideniale, activiti de construcii, cheltuieli de capital productiv i consumul de bunuri de folosin ndelungat, deja serios diminuat, va rmne n continuare serios restricionat. Nu ne vom ntoarce la genul de cretere creia i-am fost martori n anii de glorie 2003 2007, finanat printr-un balon al creditrii imposibil de susinut. Ali factori sugereaz probabilitatea unei redresri n form de U. Politicile care au ajutat economia si revin mai ales stimulentele fiscale nu pot dura la nesfrit. Odat retras ajutorul fiscal, va urma o cretere mai lent. Dac nu va fi retras dac guvernanii vor recurge la deficite nc i mai mari pentru a acoperi reducerile de taxe i majorrile de cheltuieli , atunci pur i simplu ne vom spa singuri groapa pentru o deraiere fiscal mult mai mare. Continuarea cheltuielilor de stimulare economic va duce i la nteirea temerilor c rile nu-i vor mai plti datoriile sau c le vor terge cu ajutorul inflaiei, mpingnd i mai sus ratele dobnzii pe termen lung i nbuind redresarea prin retragerea creditului de pe pia de ctre banca central. n sfrit, persistena dezechilibrelor globale de cont curent implic o cretere mai lent n plan mondial pentru urmtorii civa ani. Pe parcursul ultimului deceniu, Statele Unite precum i ri ca Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Spania, Dubai, Australia, Noua Zeeland, statele baltice i alte economii din Europa Central au ndeplinit funcia de consumator al lumii, de prim i ultim instan, cheltuind mai mult dect ctigau i nregistrnd deficite de cont curent. Invers, China, Asia emergent, majoritatea statelor Americii Latine, Japonia, Germania i alte cteva economii din Zona Euro au servit drept productori de prim i ultim instan, cheltuind mai puin dect ctigau i nregistrnd excedente de cont curent. Primul grup de ri caut s se replieze, economisind mai mult i importnd mai puin, dar cel de-al doilea grup nu compenseaz prin a economisi mai puin i a cheltui mai mult. n mod necesar, aceasta nseamn un declin net al cererii mondiale pentru bunuri. Dat fiind c lumea noastr are deja o supraabunden de capacitate industrial, redresarea cererii globale agregate va fi n cel mai bun caz debil. Toi aceti factori indic o redresare lent n form de U pentru Statele Unite i pentru a lte economii avansate care cheltuiesc cu ochii nchii. Redresarea poate c nu va prea s fie de aceast form, la nceput: ntr-adevr, creterea economiei americane pentru al patrulea trimestru din 2009 a fost de 5,9 la sut, cea mai puternic din ultimii ase ani. Dar aceast cifr poate fi explicat, n cea mai mare parte, prin efectele directe i indirecte ale stimulentelor fiscale, precum i prin faptul c, n ultimele luni din 2009, companiile i-au completat stocurile. Toate aceste fore ar putea aduce creterea pn la 3% sau chiar mai sus, n prima jumtate a an ului 2010. La fel i efectele nc nedisipate ale programelor Rabla, de rennoire a parcului auto, i Prima
139

cas, de creditare fiscal pentru cei care-i cumpr prima locuin. Biroul Statistic al Statelor Unite mai mult ca sigur c va angaja aproape un milion de lucrtori temporari pentru recensmntul general din 2010, ceea ce va ajuta la susinerea cererii pentru o scurt perioad. Dar creterea va bate pasul pe loc n a doua jumtate a anului, cnd efectele acestor msuri temporare se vor fi disipat. Moment n care creterea economic se va domoli ru de tot, pn cnd vor fi avut loc majorrile necesare n rata economisirilor i n cea de dezndatorare, ale sectorului public i ale celui privat. Figura 98. ase litere care pot ilustra fenomenul de recesiune i cel de reluare a mecanismului economic X - Americanul R. Reich, ministru de afaceri sociale n regimul preedintelui B . Clinton i profesor la Universitatea Berkeley, este cel care a inclus aceast liter n seria ce lor care pot ilustra criza. ntr-un raport recent, reluarea n form de X face referire la o nou economie, reluare pe care nimeni nu o poate estima cu exactitate. Conform lui Reich, recesiunea n form de X nseamn, practic, c economia nu i va mai rev eni. N - Este vorba despre o ascensiune economic vertical, urmat de o cdere brutal creia i urmeaz o reluare fulgertoare. n actuala criz, acest tip de scenariu este foarte puin probabil. V -cdere economica brusca, urmat de o redresare la fel de accelerata; reluare a mecanismului economic la fel de rapid ca deteriorarea care a precedat -o. U - dezastru economic si financiar urmat de o redresare lenta si anemic - Este tipic pentru o recesiune lung. Redresarea se face ca n cazul recesiunii n V, ns exist o perioad de timp cu cretere nul. L - scdere urmata de stagnare de lunga durat - Cel mai ngrijortor scenariu. Cderea economiei se realizeaz brusc, dup care urmeaz o lung perioad de cretere nul, caracterizat de un acut fenomen de deflaie. W - doua perioade succesive de scadere drastica a tuturor indicilor economici; Ca i recesiunea n form de N, este foarte puin probabil, ntruct este vorba de o succesiune de cderi i reveniri ale circuitului economic, pn n momentul n care lucrurile reuesc s se echilibreze.
112
V scenariul depit? sau scenariul W sau L?

Recesiunea n form de V, cea pe care Mugur Isrescu (guvernator Banca National) a afirmat c o traverseaz Romnia, este caracterizat prin faptul c exist un semestru de contractare a PIB -ului, urmnd ca n urmtorul semestru s aib loc revenirea, conform unei definiii date de economistul Nouriel Roubini. Practic, n modelul V, recesiunea se ntinde pe exact dou trimestre, perioada minim pentru definirea fenomenului. Dat fiind faptul c n majoritatea economiilor recesiunea s -a extins pe parcursul mai multor trimestre, forma V nu este aplicabil. Mai mult, estimrile analitilor care spun c reluarea mecanismului economic se va face treptat, mai greu la nceput, este nc un motiv care confirm c V nu este o form realizabil. W i L, cele mai dificile situaii. Recesiunea n form de U presupune o perioad de contractare a PIB-ului de cel puin 12 luni, urmat de un timp de aproximativ dou trimestre de revenire, dar care nu presupune neaprat o cretere a Produsului Intern Brut. Teoria unei recesiuni n form de W, cunoscut n limba englez sub denumirea de double-dip recession este sprijinit de unii analiti, care consider c este posibil ca o economie s cunoasc o perioad de cretere dup aplicarea unor programe de stimulare, cretere care nu este ns i de durat, fiind urmat de o nou perioad de contractare. Teama de litera L. Recesiunea n form de L ilustreaz, de fapt, o lung perioad de stagnare dup ncetarea contractrii PIB-ului. Japonia a cunoscut o astfel de criz n anii '90, perioada de stagnare fiind de aproximativ 2 ani. Inainte de furtuna perfect. Avem sau nu de -a face cu o criz n form de W? Unde se situeaz Romnia n acest context? Spaima de o criz n forma de W, n care dezastrul financiar din 2008 s-ar putea repeta, aducnd din nou recesiune mondial si haos valutar, a revenit n discutie din cauza crizei datoriilor n Europa i SUA113. Fa de anii trecui, sperana ntr-o salvare prin intervenia raional a statelor a plit, iar soluiile extreme ctiga teren. Criza cea mare se amna pentru 2013, ne anuna Nouriel Roubini: talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom intra intr-o nou perioada de "furtuna perfect". In Occident si n SUA s-ar razbuna criza nerezolvat a datoriilor i a deficitelor i incapacitatea de a crea locuri de munc; n Orient, eforturile Chinei de a-si
112 113
Sursa: Recesiunea explicat pe litere, Valentin Vioreanu, ziarul Capital, 16 Iulie 2009 Inainte de furtuna perfect. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?, 11 iulie 2011; sursa: http://www.businessmagazin.ro/cover-story/inainte-de-furtuna-perfecta-avem-sau-nu-de-a-face-cu-o-criza-in-forma-de-w8467105
140

stpni supranclzirea economic vor paraliza comerul cu Vestul, fr a reui s mpiedice o "aterizare dur" a economiei asiatice, iar coincidena dintre astfel de factori va aduce o perioad de recesiune de unde va fi greu de ieit, las de neles Roubini. Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfect; n rest, previziuni despre o "aterizare dur" iminenta a Chinei apar cel putin din 2004 incoace, iar amnarea electoral a unor probleme fiscale in democraiile mai mult sau mai putin dezvoltate e calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e nou: din 2008 nc s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pn la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dup anumite abordari mai ironice. Insui guvernatorul BNR spunea nu demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, "forma de V putea fi mai ascutit, adica revenirea putea fi mai rapid". In situatia de fa, cu tot cu mrirea TVA, cele mai noi prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datnd din mai, arat o reducere a decalajului fa de PIB potential de la circa 5% la nceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la nceputul lui 2013, ceea ce ar corespunde n sfarsit cu ideea de cretere economica sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva inc de pe vremea guvernelor Stolojan i Vacaroiu. Pn atunci insa, ce facem cu furtuna perfect? Scumpirea materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare monetara cantitativ in SUA) i taierile de cheltuieli guvernamentale (austeritatea bugetar ) au facut ca ritmul de crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va restrange si mai mult. Unii interpreteaz chiar acest semi-recul presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o criz in form de W, alii iau n considerare doar o faz temporara de incetinire a creterii. Cum acelai gen de temeri au functionat i n ultimii doi ani, capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari, ferite de criz sau mcar mai putin vulnerabile la ea (China, Brazilia n primul rnd), tendina care e in plin avnt acum, cu o a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic, Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privina Europei de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea c de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotit de Institutul Internaional de Finante (IIF), principala grupare mondial a instituiilor financiare, drept singura din lume unde e de ateptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu aproape 100 de miliarde de dolari fa de anul trecut, pn la 246,6 miliarde de dolari, adic aproape de nivelul dinainte de criz.
Comunicarea de criz Conform cu M.J. Hopmeier criza este: o situaie extern care reprezint o ameninare pentru o persoan sau pentru cei apropiai persoanei. Criza poate ntrerupe continuitatea funcional, cognitiv i istoric a indivizilor, familiilor, grupurilor i comunitii. La cel de al 6 lea Forum al Viitorului privind comunicarea n criz, participanii au ajuns la urmtoarea definiie: Criza este o situaie instabil, de un pericol sau dificultate extrem. Ea indic un punct de cotitur, de obicei o agravare a unei situaii. Apare cnd sistemul de sntate local de care depind oamenii este depit i nu poate s satisfac cererile sau nevoile acestora. Unii autori consider c o criz nu se termin cu adevrat niciodat datorit proceselor n justiie, documentelor i evenimentelor comemorative care apar sau se desfoar ulterior. Pentru alii, criza are un caracter volatil. Comunicarea n criz este comunicarea n timpul crizelor i se constituie n mecanismul de rspuns la criz prin schimb de informaii. Comunicarea n criz este legat strns de comunicarea n dezastre i urgene. Cei trei termeni, criz dezastru urgen, care descriu situaii critice, au trsturi comune dar i diferite. n rile vest europene, termenii de dezastru i urgen au conotaia potenialului epidemic, n timp ce criza are mai mult conotaii politice. Nu se poate nega, cel puin n Romnia, caracterul de criz al oricrui dezastru sau urgene privind sntatea public.
141
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Criza, dezastrul i urgena sunt strns legate de noiunea de risc pentru sntate. Orice risc pentru sntate, la fel ca i criza, determin n afara implicaiilor emoionale asupra populaiei i o incertitudine privind impactul economic i asupra sntii indivizilor i populaiilor. Comunicarea n criz are dou elemente directoare: construirea ncrederii populaiei afectate i oferirea sau schimbul de informaii. Latura pur tehnic a schimbului de informaii (organizarea de conferine de pres, redactarea de materiale pentru massmedia, evaluarea situaiei) nu poate s fie disociat de susinerea emoional a persoanelor i grupurilor afectate. Managementul situaiilor de criz are i trebuie s aib o reflectare solid in comunicare. Comunicarea este o componenta fundamentala a atributelor ce definesc un manager complet, iar recomandarea se va referi intotdeauna fie la formarea profesionala a managerilor in acest sens, fie, in situatii ca cea prezenta, la apelarea imediata a consultantilor specializati in zona comunicarii in situatii de criza. Persoana abilitat s comunice in situatii de criza trebuie s discearna natura crizei produse, publicul ctre care va trebui sa comunice in acea situatie si sa analizeze la rece ce consecinte cred interlocutorii ca vor suferi ei inii i apartinatorii lor de pe urma crizei: respectiv, ce dorete comunicatorul sa creada ei ca li se va intampla din cauza crizei - aceasta este premisa comunicrii. Comunicatorul va aborda una dintre cele trei tehnici functionale in situatii de criza, tehnici ce pornesc de la trei postri de comunicare" eficiente: postura celui ce anuna criza (atenuarea perceptiei de criza) postura asocierii n fa crizei (coalitia impotriva dusmanului comun) postura interactivitii (rezolvarea impreuna). In alegerea posturii sau postrilor adoptate, comunicatorul trebuie sa stie ca ii este interzis sa faca promisiuni fara acoperire, sa minta asupra naturii, evolutiei sau rezolvarii crizei, dar are dreptul deontologic de a folosi adevaruri relative sau adevaruri posibile. Totodata, comunicatorul trebuie sa discearna emotiile benefice situatiei, emotii pe care trebuie sa si le insuseasca si sa fie capabil sa le induca interlocutorilor. Acestea, impreuna cu o solida documentare, devin armele" sale in oricare dintre cele trei postri sau in orice combinatie a lor.
Atenuarea percepiei de criz - Postura anuntatorului presupune atenuarea situatiei de criza in perceptia interlocutorilor. Ca tip de procedeu, ne putem folosi de precedentele similare de situatie si de consecintele lor care NU au fost neplacute, de repetitivitatea situatiei in timp, de frecventa situatiei in tari, companii despre care interlocutorii au sentimente de admiratie si aprobare. Intreaga argumentatie, ins, trebuie sa fie demonstrabila, verificabila si importanta din perspectiva interlocutorilor. Un eveniment care s-a petrecut in istoria companiei noastre de douazeci de ori si, de fiecare data, consecintele au fost minime"; un eveniment care, in ultimii cinci ani s-a petrecut de peste dou mii de ori in firmele europene si nici una nu a fost cu adevarat afectat"; o situatie cu care firmele similare din Marea Britanie si SUA se confrunta frecvent" nu mai este perceput de public ca fiind o situatie de criza. Emotional, comunicatorul va trebui sa induca siguranta", relaxare", incredere" interlocutorilor. Dumanul comun - Postura asocierii in fata crizei presupune recunoasterea crizei si indicarea documentata a unui dusman comun, acceptabil si recognoscibil de catre interlocutori si canalizarea energiilor negative in directia acelui dusman comun, dar si unirea ca efort constructiv de reactie la aparitia acelui dusman. Aceasta tactica NU trebuie confundata cu disculparea. Scopul comunicatorului nu este doar sa indice un vinovat, ci sa faca impreuna (el si interlocutorii sai) lucruri concrete pentru a depasi criza in care i-a adus dusmanul comun si, astfel, sa contracareze si sa atenueze atacul lui. Emotional, comunicatorul va avea nevoie sa poata induce, in ordine, gradual, sentimentele de anxietate", de manie", apoi de mobilizare" si, in final, de entuziasm".
142

Rezolvarea comun - Postura interactivitatii, cea mai recomandata dintre cele trei, presupune de asemenea recunoasterea crizei si atribuirea catre interlocutori a unor roluri exacte, clare, asumabile prin care acestia sa se simta implicati activ si concret in rezolvarea crizei. Avand ceva de facut si simtindu-se importanti in acea actiune, interlocutorii tind sa se mobilizeze, sasi asume rolul cu eroism". Activitatea le abate atentia de la spectrul abstract al situatiei de criza, oferindu-le in schimb obiective imediate, concrete si tangibile. In cadrul rolurilor, sarcinile trebuie alocate gradual, astfel incit reactia negativa sa fie amanata pana dupa solutionarea situatiei de criza, iar interlocutorii sa aiba satisfactia de a fi contribuit impreuna" la solutionarea ei. Emoional, comunicatorul trebuie sa induca gradual sentimentul de apartenenta", de mobilizare", de responsabilizare", apoi de asumare" si de entuziasm".
Alegerea posturii sau cumulului de postri trebuie s in cont de criteriul de omogenitate cel mai puternic al grupului cruia comunicatorul i se adreseaza. Pentru proprii angajati, acesta il reprezinta garantia locului de munca, urmata de garantia veniturilor si de impartasirea viziunii si a obiectivelor organizatiei. In jurul acestor criterii de omogenitate poti utiliza cu succes att postura asocierii, ct si pe cea a interactivitatii; sau le poti cumula. Un plan complet de comunicare n criz trebuie s cuprind urmtoarele elemente: 1. Aprobarea conductorului organizaiei (director general, director executiv etc.): s fie semnat, nregistrat i datat; prevede astfel responsabiliti i trebuie integrat n celelalte planuri ale organizaiei. 2. Desemnarea responsabilitilor personalului: permite organizarea ntlnirilor oficiale i difuzarea informaiilor publice, consiliaz directorul unitii, asigur coordonarea cu instituiile tutelare (autoriti locale i naionale), redactarea materialelor de pres pe baza rapoartelor de specialitate etc. Exist n prezent mai multe comisii la nivel local, n coordonarea Prefecturilor, la care particip i personalul din sistemul de sntate. 3. Proceduri interne pentru verificarea i difuzarea informaiilor: cea mai nalt autoritate pentru aprobarea final, e optim s includ trei persoane: directorul, responsabilul cu relaii publice i expertul n problem, persoanele implicate trebuie s fie ntiinate nainte de criz, absena informrii e mai rea dect o informare incomplet. 4. nelegeri privind autoritile care difuzeaz informaia: n posesia cui este informaia, nelegeri scrise, totui trebuie s existe flexibilitate i munc n colaborare. 5. Lista de contact cu reprezentanii mass-media: este esenial i trebuie actualizat continuu de responsabilul cu relaii publice. Se ntocmete un tabel pe o foaie format A4, n afar de instituia de pres trebuie s conin: numele ziaristului, numr de telefon fix i mobil, numr de fax, adresa de e-mail. 6. Proceduri de coordonare cu echipele de rspuns ale organizaiilor de sntate public n caz de intervenie n zona afectat i/sau dac intervin mai multe organizaii ntr-o situaie specific 7. Desemnarea unui purttor de cuvnt unic: s fie menionat n anexa planului i trebuie s cunoasc planul de comunicare n criz. n caz de criz celelalte ndatoriri de serviciu ale purttorului de cuvnt vor fi transferate ctre alii. n plus, e necesar s cunoasc principiile comunicrii riscurilor i s aib experien practic a relaiilor cu presa. 8. Numerele de telefon ale echipei de rspuns n caz de urgene: 9. Proceduri/planuri pentru obinerea resurselor necesare: pentru rezolvarea problemei care a declanat criza. 10. Mijloace identificate pentru diseminarea informaiei (intra i extra-organizaional): ntlniri de lucru, pres, site web. Comunicarea n criza propriu-zis Exist mai multe teorii care ncearc s explice modalitile de reacie a publicului implicat direct sau indirect la situaia de criz:
143
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 - Teoria barierei mentale: consider c oamenii aflai n situaii de criz au sczut abilitatea de a procesa informaii cu pn la 80% fa de normal datorit zgomotului mental, fiind afectate nelegerea i memorarea informaiilor primite. Se recomand transmiterea de maxim trei mesaje scurte, 30 cuvinte sau 10 secunde, i acordarea ateniei sporite asupra mesajelor non-verbale. - Teoria determinrii ncrederii se refer la suspiciunea persoanelor afectate de criz privind onestitatea i competena comunicatorilor de criz i tendina s nu aib ncredere c alii ascult, c altora le pas de situaia lor. Comunicarea n situaii de criz trebuie s fie n primul rnd empatic i competent. - Teoria dominaiei negative accentueaz impactul major al nelesului negativ a cuvintelor i gesturilor asupra oamenilor expui crizelor. Comunicarea trebuie s omit cuvinte cu sens negativ, de exemplu: nimic, nu, nimeni, niciodat. Comunicarea de succes n timpul unei crize este dat de trei elemente: 1. Existena planului de comunicare n criz, ca i component a planificrii generale pentru crize, 2. Echip de comunicare n criz constituit la izbucnirea crizei, 3. Un singur purttor de cuvnt n timpul unei crize. Echipa de comunicare trebuie s asigure nu doar informaii pentru publicul din afara organizaiei (prin conferine de pres, internet, informri ctre forurile ierarhice), ci i o bun comunicare cu personalul propriu. Informarea personalului organizaiei implicate n criz reflect un bun management i previne rspndirea de informaii eronate din partea membrilor organizaiei prin relaiile informale, ctre vecini, prieteni, rude. Opinia public se formeaz i pe cile informale care trebuie luate n considerare la realizarea unei comunicri adecvate.
Tabelul 32. De fcut sau de evitat n comunicarea n situaie de criz
144
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 MODULUL 4. Managementul schimbrii Tema de discuie Schimbarea nseamn supravieuire114
Traim intr-o lume a schimbrii. Fiecare CEO respectabil a condus cel putin o schimbare majora in organizatia sa. In conditiile de piata prezente, este imposibil sa nu faci asta. Cei mai multi dintre manageri au ajuns sa inteleaga conceptul de management al schimbarii prin practica, altii inca mai au nevoie de teorie. Un lucru este sigur: schimbarile influenteaza alte schimbari. Totul depinde de modul in care schimbarea poate fi gestionata eficient. Schimbarea nu se adapteaz regulilor. Pot fi formulate anu mite reguli ale schimbarii, insa trebuie tratate cu grija, deoarece sunt, la randul lor, supuse schimbarii! 1. Schimbarea este despre oameni, iar oamenii sunt mereu surprinzatori . Ati fost crescut in cultura unei scoli de afaceri care v-a predat cateva strategii de management al schimbarii? Am o veste proasta: realitatea e diferita. Schimbarea e mai mult decat stabilirea unei viziuni si asezarea unor valori pe pereti, in speranta ca totul va merge bine. Oamenii joaca un rol central: ei trebuie sa inteleaga binele pe care il aduce schimbarea si trebuie neaparat sa creada in ea. Ati putea fi surprins de rasturnarile de situatie pe care le aduce informatia si de diferenta pe care o poate face putina incredere. 2. Nu subestimati niciodata puterea retelei. Construirea unei retele personale intr-o companie duce la accesul la liderii de opinie din interior si, deci, la capacitatea de a conduce schimbarea din interior. Un agent al schimbarii actioneaza ca nod central al unei retele; cunoscand punctele de vedere ale celorlalti membri de dialog, el sau ea ii poate pune in legatura cu usurinta. 3. Ascultati cealalt parte. Opozitia la schimbare este intotdeauna utila. Ea se bazeaza pe idei care pot sa imbunatateasca procesul de schimbare. Astfel, opozitia la schimbare ar trebui sa fie incurajata prin discutii deschise. Oricum comentariile se vor desfasura pe la spate, asa ca aducerea lor in arena deschisa nu poate decat sa fie de ajutor. Ingrijorarile celeilalte parti sunt foarte rar nefondate. Prin ascultarea activa a opiniilor contrare se pot gsi cele mai bune argumente pentru o idee. 4. Nu v asteptati ca oamenii sa stea la coada pentru schimbare. Nu o vor face. Doar pentru a distruge un alt mit corporatist si de scoala de afaceri: oamenii nu vor urma pe nimeni, nicaieri, daca sunt fortati sa o faca. Vor spune da" si vor construi obstacole. Vor ramane si vor bloca afacerea. In loc sa -i fortati sa faca ceva ce nu vor sau in care nu cred, concentrati-va pe schimbarea mentalitatii lor in asa fel incat sa le fie mai usor sa absoarba schimbarea. Nu-i impingeti de la spate, mai degraba incercati sa ii trageti in afara zonei lor de confort. 5. Schimbati-v voi inainte de a incerca sa ii schimbati pe altii. Daca sunteti in pozitia de a facilita sau de a conduce o schimbare, asigurati-va ca si credeti in ea. Oamenii care incearca sa conduca schimbarea, fie ei manageri sau consultanti, cred de prea multe ori ca trebuie sa pastreze o atitudine obiectiva fata de joc". Ei bine, bun venit la realitate: schimbarea este jocul. Regulile sunt simple: daca nu joci, nu ai ce cauta aici. 6. Nu fiti un martir pe altarul schimbarii. Este putin depsit in ziua de azi sa acceptati un pumnal in piept de dragul unei idei. Rezonabil i convingator = bine; teatral = rau. Dac ati facut din zero concedieri" un obiectiv personal, dar decizia managementului e contrara, atunci da, poate ca exista o ratiune pentru a renunta la un proiect. Totusi, alegeti inteligent bataliile. Nu are nici un rost sa discutati trei ore despre o decizie minora pentru a ignora cele 10 minute in care se ia hotararea cu adevarat importanta.
Schimbarea a face diferenta ntre ceva prin comparatie cu un lucru deja existent, transformnd ceva sau pur i simplu devenind diferit Incepnd cu 1990 schimbarea s-a produs din ce n ce mai rapid datorit unor factori precum creterea competitivitii n economia global, extinderea pieelor, noilor metode de a face afaceri (precum e-commerce) precum i din nevoia de a tine pasul cu noile tehnologii. Declanatori ai schimbrii:
114
Sursa: www.cariereonline.ro/index.../Schimbarea_inseamna_supravietuire; 22 martie 2007

145
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Structura organizational se poate schimba prin restructurari majore, outsourcing, achizitii sau prin uniune. Aceste actiuni sunt adesea insotite de stoparea angajarilor, in special atunci cand anumite pozitii se desfiinteaz. Un nou produs sau serviciu are implicatii in ceea ce priveste schimbarile de productie, vanzari si servicii pentru clienti. In plus, pe lnga schimbarea unui produs sau serviciu apare i confruntarea cu noi competitori i noi piete. Management nou precum schimbarea directorului general sau a preedintelui, aduce de obicei o perioad de tranzitie in care managementul superior modifica procesele obisnuite precum si politicile personale. In final, noile tehnologii pot crea modificari majore organizatiei. Tehnologia poate schimba procesul de productie sau conditiile de lucru, aceste schimbari influentand abilitatile pe care angajatii le folosesc pentru a-si face job-ul. Peter F. Drucker, un guru al managementului n lucrarea Management Challenges of the 21 Century, afirm: ca rezultat, afacerile i-au revizuit misiunea si viziunea, practicile de management precum i funciile de zi cu zi. Companiile au nceput s-si revizuiasc strategiile, inlocuind adesea organigramele traditionale cu structuri centralizate mai aerisite. Ultimul el pentru majoritatea organizaiilor este sa-si schimbe climatul i cultura. Climatul unei organizaii poate fi definit prin modul in care angajatii percep motivul fundamental al existenei organizatiei, in special misiunea si viziunea companiei si in ce masura binele angajatilor este cuprins in acestea. Aceste dou aspecte, climatul i cultura determin modul n care fiecare manager si fiecare angajat i contureaz propria performana pentru a realiza target-ul companiei i bineinteles pentru a-i asigura propriul succes. Acesti factori afecteaz toate aspectele job-ului fiearei persoane, incluznd aici luarea deciziilor, cile de comunicare cu organizaia i responsabilitatea individuala. Tipuri de schimbri Schimbarile structurale apar atunci cand sunt probleme in structura organizationala a unei companii. Reorganizarea se produce in urma unei achizitii sau a unei uniuni, sau poate fi rezultatul restructurarilor. De exemplu, o organizatie care urmareste sa se reinventeze poate sa isi reorganizeze structura functionala intr-o matrice mai flexibil cu echipe mai mici ce au propriul management. Sau, o organizatie care se extinde pe piete noi poate adopta o structura bazata pe divizii in care locatii din zone diferite pot sa opereze independent. Schimbrile de cost apar atunci cand o organizatie doreste sa isi reduca costurile cu scopul de a-si imbunatati eficienta sau performanta. Modificarile majore pot fi facute pe departamente prin: reducerea bugetului, renuntarea la angajatii din pozitii redundante si eliminarea activitatilor neesentiale. Schimbrile de proces sunt implementate pentru a imbunatati eficienta procedurilor organizationale. Acestea pot sa apara in productie: modul in care un produs este creat, asamblat, ambalat sau transportat. Sau in ceea ce priveste organizarea unui serviciu, pot aparea modificari in procedurile de realizare a muncii; noi sisteme computerizate pot impune schimbarea modului in care se completeaza documentatia, sau noii manageri pot modifica procesul obisnuit folosit pentru rezolvarea plagerilor. Schimbri culturale sunt cele mai putin tangibile dintre toate tipurile de schimbari, dar pot fi cele mai dificile. Cultura unei organizatii este formata din valori si credinte. O cultura prototipica este foarte birocratica, in stil top-down in care stabilitatea si procesele standard sunt pretuite. Cand o astfel de organizatie incearca sa adopte un stil mai participativ si implicat, se cer modificari in multe activitati. In primul rand, relatiile manager-angajat se modifica odata cu modificarea formelor de cultura.
146
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Pentru o implementare corect a schimbrii, managementul trebuie sa urmeze niste pai: implicarea oamenilor cheie, dezvoltarea unui plan, sustinerea planului si comunicarea. Primul pas n implementarea unei schimbari este implicarea oamenilor cheie; aceasta inseamn nivelurile superioare de management ai cror procese si angajati vor fi afectati de schimbare. De exemplu, dac un nou sistem infomatic va fi instalat in toata compania, oamenii cheie nu vor fi doar top managerii ci si managerii de nivel mediu care supervizeaza ca angajatii sa folosesca noua tehnologie. O alta categorie de oameni cheie sunt implicati in schimbarile de costuri. Daca respectiva companie reduce bugetul intr-o anumita divizie, vorfi implicate atat managerii acelei divizii cat si cei care raspund de resursele umane. In orice circumstante in care exista o schimbare in politica de personal sau implica transferuri sau concedieri departamentul de resurse umane este implicat. Dupa ce a fost identificat personalul cheie care va fi implicat, urmatorul pas este dezvoltarea unui plan pentru ca transformarea sa fie eficienta. Planul ar trebui sa ajute la definirea responsabilitatilor persoanelor cheie implicate precum si la stabilirea unor obiective atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Pentru ca schimbarea poate fi imprevizibila, planul trebuie sa fie destul de flexibil pentru a se adapta in caz de probleme neprevazute. Cel de-al treilea pas in implementarea schimbarii este susinerea planului; aceasta presupune ca managementul sa urmeze planul stabilit. Cheia acestui pas este sa ii ajute pe angajati sa se adapteze schimbarii. Angajatii pot avea nevoie de training, sistemul de reward poate avea nevoie de adaptare sau poate fi nevoie de angajari. Daca organizatia nu ofera suportul necesar este posibil ca schimbarea sa nu aiba succes. Ultimul pas in implementarea schimbarii cu succes se refera la comunicare. Comunicarea cu angajaii despre ceea ce se intampla, de ce sunt facute respectivele schimbari si cum se vor dezvolta este critica. Deoarece schimbarea poate produce panica, comunicarea ajuta la calmarea si incurajarea angajatilor. Pe lnga informare, managerii trebuie sa fie foarte atenti si la dezinformarea care poate sa apara pe parcurs. Ei trebuie sa aibe pregatite sugestii i raspunsuri la posibilele intrebri venite din partea angajatilor. Crearea oportunitatilor prin care angajatii isi pot exprima feedback-ul in cadrul sedintelor sau a unei politici open-door, poate facilita schimbarea. Strategii de realizare a schimbrii organizaionale. Din punct de vedere al principiilor generale care stau la baza conturarii procesului de schimbare organizationala, al stimulentelor folosite, dar si al mijloacelor de atenuare a rezistentei la schimbare, pot fi utilizate urmtoarele strategii generale: Strategia bazat pe abordarea rational a schimbrii - O astfel de strategie de schimbare se bazeaza pe elaborarea unui plan al schimbarii, pe comunicarea informatiilor catre cei implicati si folosirea stimulentelor in functie de rezultatele obtinute de participantii la procesul de schimbare organizationala. Promovarea acestei strategii porneste de la premisa ca oamenii vor avea un comportament rational si ca vor urmari propriul lor interes, daca acesta este suficient de vizibil. Strategia normativa, cu rol de reeducare - Schimbarea organizationala se bazeaza pe redefinirea si reinterpretarea normelor si a valorilor existente, precum si prin initierea unui ansamblu de activitati care sa duca la dezvoltarea increderii in acestea. In promovarea unei astfel de strategii se porneste de la premisa ca oamenii vor adera la noile norme si valori. Strategia coercitiva - bazata pe exercitarea puterii de catre manageri si prin aplicarea de sanctiuni pentru cei care nu se conformeaza. Promovarea unei astfel de strategii porneste de la premisa ca oamenii sunt ingaduitori si, in general, fac tot ceea ce li se spune sau ceea ce pot sa faca. Strategia coercitiva este indisolubil legata de promovarea stilului autoritar, de neincrederea in subordonati, dar si de desconsiderarea capacitatii personalului privind posibilitatea acestuia de a contribui, intr-o form sau alta, la conturarea programului de
147
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 schimbare organizationala. Este de altfel i strategia cea mai comoda pentru managerii superiori: dau dispoziii si cer ca acestea sa fie aplicate intocmai. Rezistenta neexprimat este foarte mare iar oamenii fac lucrurile nu din convingere, ci doar pentru a nu fi sanctionati. Simpla schimbare a managerului executiv poate determina ca totul sa revina la situatia anterioara. Strategia de schimbare prin adaptare la mediu se bazeaz pe efectuarea unei succesiuni de schimbari organizationale ca raspuns la mutatiile ce intervin in mediul de afaceri. Aceasta strategie are un caracter reactiv, schimbarile organizationale se produc numai dupa ce acestea au devenit inevitabile. Nu presupune o planificare riguroas a activitatilor, nefiind posibila valorificarea unor oportuniti. Se porneste de la ideea ca oamenii, chiar dac sunt tentati s se opuna, se vor adapta la noile circumstante atunci cand vor vedea ca nu mai au o alt solutie. Alegerea celei mai adecvate strategii de schimbare presupune studierea factorilor de influenta si identificarea, in prealabil, a: marimii si formelor de manifestare a sprijinului sau opozitiei fata de principiile schimbarii, pozitiei initiatorilor din punct de vedere al capacitatii decizionale, informatiilor si argumentelor relevante pentru proiectarea schimbarii, energiei necesare pentru implementarea ei, precum si a mizelor implicate. Rezistenta la schimbare reprezint orice opoziie la schimbarea unui status-quo i constituie o reacie obinuit fa de schimbare. Aceasta apare ca urmare a faptului c oamenii simt c i pierd capacitatea de a controla lucrurile, chiar propria via. Intensitatea rezistenei la schimbare variaz de la individ la individ de la organizaie la organizaie, deoarece fiecare om are un sistem de referin care i influeneaz percepia asupra schimbrii. Nesigurana i pierderea iminent a recunoaterii sociale conduc la unele fenomene de aprare puternic a vechilor credine ereditare. Manageri i angajai care se opun persistent schimbrii determin n timp un impact msurabil asupra companiei genernd descreterea productivitii, insatisfacia clienilor i pierderea unor angajai preioi. In asemenea cazuri se nregistreaz eecul schimbrii. n vederea reducerii riscului asociat eecului schimbrii este necesar modelarea i analiza procesului schimbrii cu ajutorul modelului rspunsului sistemului la aciunea principalilor factori perturbatori. Ca o regula generala, oamenii nu se opun propunerii de schimbare, ci impactului pe care aceasta l are asupra lor, personal. Oamenii se simt confortabil cu job-ul lor, in aria lor de expertiza, si in relatiile pe care le-au dezvoltat cu managerii si colegii. Chiar daca din punct de vedere personal, nu sunt multumiti de locul curent de munca si imbratiseaza o schimbare, totusi pot gasi aceasta schimbare foarte stresanta. Ajutnd angajatii sa anticipeze dificultatile care pot sa apara si informandu-i despre modul in care aceste provocari vor fi rezolvate, se vor simti mai confortabil. Cand o organizatie propune schimbari la scara larga, cei afectati incep sa se ingrijoreze asupra modului in care le vor fi afectate job-urile, de ce abilitati noi vor avea nevoie, daca li se vor schimba responsabilitatile, cum vor stabilii noile linii de comunicare si cum vor fi afectate relatiile de munca. Membrii de succes ai organizatiei se pot simti amenintati de schimbari deoarece ei au performat foarte bine in vechea structura. Cele mai commune reactii ale angajatilor la schimbare includ confuzia, negarea, lipsa identitatii i furia. Aceast rezistenta nu apare numai in randul angajatilor, managerii si directorii pot intampina aceleasi probleme cand apar schimbari radicale in organizatie. Kurt Lewin, psiholog in sociologie la mijlocul secolului 20, a introdus termenul rezistenta la schimbare ca un concept care afecteaza in egala masura atat angajatii cat si
148
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 managerii. Termenul, si nu contextual sau original, a fost adoptat si folosit ca si concept psihologic plasand angajatii impotriva managarilor. Dent si Goldberg au simtit ca lasand liber termenul si asocierile lui va ajuta modelele schimbarii sa mearga mai departe. In articolul Challenging `Resistance to Change, Eric B. Dent and Susan Galloway Glodberg prezinta cercetarile lor referitoare la originea conceptului si itereaza ideea ca managerii trebuie sa prevada aceasta rezistenta pentru a nu fi un esec. Sunt teorii despre confruntarea rezistentei la schimbare inrudite cu aceasta idee. Modul in care organizatiile vad schimbarea permit acesteia sa devina o oprtunitate si nu numai o potentiala amenintare. Schimbarea este o problema provocatoare pentru fiecare persoana afectata, dar in acelasi timp aduce cu ea si noi oportunitati. Modul in care managerii raspund la rezistenta angajatilor poate determina soarta organizatiei. De exemplu, confuzia de obicei reprezentata de intrebari constante din partea managementului si/sau angajatilor de obicei inseamna ca nu au fost oferite destule informatii. Aceasta poate deveni o oportunitate de a transmite indirect informatii catre angajati, precum reiterarea imaginii de ansamblu precum si de ce compania incearca sa redefineasca cultura corporatiei. Este, de asemenea, un moment potrivit pentru a asigura ca managementul isi va face timp pentru a-si adresa ingrijorarile. O alta reactie comuna este indoiala sau negarea faptului ca actuala schimbare se va pune in practica. Aceasta reactie apare uneori deoarece angajatii nu doresc schimbarea, iar alte ori nu cred ca managementul este hotarat. In ambele cazuri, aceste reactii reprezinta pentru management ocazia sa identifice problemele care sunt in present in cadrul organizatiei. Deasemenea pot sa atraga atentia managementului ca respective implementare nu corespunde cu planul stabilit. O posibila reactie este si supararea, uneori insotita de incercarea de sabotare a eforturilor companiei de a introduce schimbarea. Si acest tip de comportament poate aduce beneficii. Angajatii care isi fac vizibile aceste sentimente le atrag atentia liderilor organizatiei asupra impedimentelor care pot sa apara in cazul schimbarii, iar managementul poate atunci sa gaseasca modalitati de a le rezolva. De asemenea, deschide calea spre negociere. Peter Senge si co-autorii sai au identificat 10 provocari ale schimbarii in lucrarea din 1999 The Dance of Change: The Challenges to Sustaining in Learning Organizations. Asa cum s-a raportat in Fast Company el a formalizat aceste provocari ca si scuze comune ce sunt oferite ca si motive pentru opozitie. Aceste scuze pot fi folosite prin adresarea ingrijorarilor reale din spatele lor. De exemplu, Acest lucru nu este relevant indica nevoia unei comunicari deschise si continue din partea celor care ii conving pe ceilalti despre nevoia schimbarii intr-o organizatie. Acest lucru nu merge indica nevoia ca managementul sa ofere criterii masurabile pentru succes si asteptari clare. Ei nu ne lasa niciodata sa facem acest lucru indica faptul ca, desi managementul pare sa ofere echipelor autonomie, de fapt ei au probleme in a renunta la control. O alta ingrijorare o reprezinta faptul ca oamenilor care se considera specialisti sau experti intr-un anumit domeniu li se cere deseori sa o ia de la capat (ex: lucrul intr-un alt domeniu sau folosirea unei tehnologii diferite), uneori de mai multe ori atunci cand companiile fac din trainiguri un scop principal. Din nou, aceasta ameninta zona de confort a multor oameni, la toate nivelele dintr-o organizatie. Pentru a indeparta aceste temeri, managementul trebuie sa isi incurajeze oamenii sa puna intrebari, sa ia initiative si sa isi asume riscuri. Teama de esec este probabil unul din cele mai puternice motive pentru a opune rezistenta la schimbare. Companiile care spera ca schimbarea va fi imbratisata, trebuie sa vada riscurile si esecurile ca instrumente prin care organizatia poate invata si creste.
149
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Rezistena la schimbare, descris de Kurt Lewin, afecteaz managerii i angajatii in aceeasi masura cand sistemul se schimba. In concluzie, rezistenta este un fenomen natural care se poate folosi in mod constructiv. Intr-un fel, rezistenta este un semn ca schimbarea radicala intr-adevar se instaleaza si ca organizatia nu isi redefineste doar status-quo-ul. Managementul poate ajuta prin anticiparea reactiilor comune si folosirea lor ca avantaj. De exemplu, daca un angajat poate sa se acomodeze cu schimbarea in ceea ce priveste performanta sa, dar totusi nu doreste sa faca acel lucru, niste negocieri pot fi tot ceea ce este necesar pentru a-l convinge sa continue pe noua directie aleasa de companie. Pentru aceia care doresc sa mearga pe calea schimbarii dar le lipsesc abilitatile necesare, trainingurile sunt tot ceea ce este nevoie pentru a spulbera temerile acestor oameni. Chiar daca intalneste rezistenta, este aproape garantata aparitia ei in cazul schimbarii, care a devenit constanta in peisajul afacerilor. Odata cu globalizarea pietelor si inovatiile tehnologice, o organizatie nu isi poate permite sa se multumeasca cu realizarile actuale.
Figura 99. Modelul rezistenei la schimbare
115
n prima zona caracterizat prin confort i securitate, angajaii se simt siguri n starea i mediul lor de munc. Aceasta este regiunea de productivitate optim i corespunde unui comportament de munc normal. n cea de-a doua zon, cea a ngrijorrii/incertitudinii, angajaii se tem de schimbrile ce au loc la locul de munc. In aceast regiune, concentrarea angajailor asupra activitilor pe care le au de ndeplinit scade, ceea ce influeneaz negativ i persoanele din jurul lor. De asemenea, moralul angajailor s-ar putea s scad iar rezistena pasiv a acestora fa de schimbare devine vizibil, chiar msurabil, prin intermediul scderii productivitii. n regiunea a treia, a riscului, rezistena activ la schimbare este vizibil n cazul unor angajai, unii dintre acetia chiar prsesc compania. n acest context i impactul asupra clienilor este semnificator i msurabil i schimbarea n sine devine un risc. Factorii care influeneaz semnificativ rezistena la schimbare i provoac modificarea comportamentului angajailor, determinnd saltul din a doua n cea de-a treia zon sunt urmtorii: istoricul organizaiei i schimbrile din trecut, valorile i cultura organizaiei, nivelul schimbrilor care au loc n ntreprindere. Aceste variabile includ:
115
Modelul Prosci, www.change-management.com, Change Management Learning Center, Prosci Flight and Risk Model, 2004
150
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 - tipul comunicrii (de pild cine, cnd, cum i ce comunic). Astfel, zvonurile accelereaz incertitudinea n raport cu comunicarea managerial atent planificat - motivarea schimbrii la toate nivelele managerial - felul n care este perceput starea viitoare de ctre angajai, - nivelul i felul training-urilor i a suportului acordat angajailor, - felul n care rezistena la schimbare este acceptat de manageri. Sunt cteva trenduri cu impact asupra vietii organizationale. Cinci dintre acestea vor fi examinate in cele ce urmeaza: globalizarea, diversitatea, liniaritatea, stabilitatea si reteaua. Aceste cinci treduri creeaza tensiune pentru conducatori si angajati in timp ce se afla pe valul schimbarii in organizatia lor. Aceste tensiuni reprezinta atat oportunitati cat si amenintari, si daca nu sunt controlate vor aparea disfunctionalitati si rezultate dezastruoase la sfarsitul fiecarui proces de schimbare.
Figura 100. Trenduri n schimbrile organizaionale
GLOBALIZAREA. Organizatiile opereaza intr-o economie globala caracterizata printr-o competitie din ce in ce mai acerba, si in acelasi timp de interdependenta si colaborare. Tot mai multe produse si servicii sunt consumate in afara tarii de origine, iar globalizarea aduce o mai mare convergenta in materie de gusturi si preferinte. In acelasi timp, in sens opus apare forta divergentei la lucru, unde companiile trebuie sa isi adapteze strategiile de afaceri, planurile de marketing si eforturile de productie la pietele locale. Pentru a ramane competitive, tot mai multe companii imbratiseaza externalizarea serviciilor. Multe functii sunt transferate in India, Filipine, Malaesia si alte tari unde forta de munca este ieftina, nivelul educational ridicat, iar tehnologia prezinta avantaje.
Conform previziunii data de Society for Human Resource Management (SHRM) in 2002-2003, societati precum Foed, General Motors si Nestle au angajat mai multi oameni in sediile din alte tari decat in sediul mama. Aproape orice companie, indiferent de linia de productie sau servicii poate desfasura unele parti din procesul de productie in afara tarii. Forrester Research preconizeaza ca 3,3 milioane de slujbe in servicii si consultanta vor fi expediate peste granita pana in anul 2015, dintre care peste 70% se vor muta in India.
Comunicarea si schimbul de informatii penetreaza piata globala in diferite limbi si culturi. Competitia globala si cooperarea globala exista in noua piata globala. O consecinta majora a globalizarii este mobilitatea sporita in piata de capital si piata muncii. Aceasta creeaza o piata globala unde sunt mai multe oportunitati din cauza ca sunt si mai multi potentiali clienti. Oricum, este si mai multa competitie din moment ce companiile locale trebuie sa concureze si cu companiile straine pentru clienti. Conform lui Dani Rodrik, profesor de economie politica internationala la Hardvard`s Kennedy School of Government, procesul asociat cu integrarea globala a pietelor de bunuri, servicii si capital a creat doua surse de tensiune. In primul rand, reducerea barierelor pentru schimb si investitii a accentuat asimetria intre grupurile care pot depasi granitele internationale si acelea care nu pot. In prima categorie intra detinatorii de capital, muncitorii calificatii si multi profesionisti. Muncitorii necalificati sau cu o calificare medie si majoritatea managementului de nivel mediu apartin celei de-a doua categorii. In al doilea rand, globalizarea este cauza canflictelor dintre natiuni asupra normelor domestice si situatiilor sociale cu care se confrunta. Cum tehnologia pentru producerea bunurilor devine standardizata si impartita international, natiunile cu un set diferit
151
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 de valori, norme, institutii si preferinte colective incep sa concureze din ce in ce mai mult pe pietele pentru bunurile asemanatoare. Profesorul Rodrik a concluzionat cea mai grea provocare pentru economia mondiala in anii urmatori consta in compatibilitatea globalizarii cu stabilitatea politica si sociala (Rodrik 1997). Aceasta implica asigurarea ca integrarea economica internationala nu conduce la dezintegrarea sociala. Organizatiile care se confrunta cu aceasta provocare vor avea de infruntat tensiunea dilema creata de integrarea globala versus dezintegrarea locala. Imaginea de ansamblu, ca o consecinta a globalizarii, este una de turbulenta si incertitudine, in care o varietate de procese contradictorii ce prezinta oportunitatile si amenintarile ce sfideaza modalitatile stabilite de a face afaceri si a muncii in organizatii. Integrarea si excluderea coexista cu greu una langa alta in organizatii. De exemplu, multe dihotomii sau paradoxuri competitie versus colaborare, fortele pietei versus interventia statului, actiuni globale versus solutii locale isi pierd partile ascutite odata ce fortele contradictorii par sa mearga in aceeasi directie in organizatii pe tot globul. Companiile care concureaza agresiv pe unele piete formeaza aliante strategice pe altele; ghidarea guvernamentala si regulamentele ar trebui sa faca pietele sa functioneze in mod eficient; gandeste global, actioneaza local a fost adoptata ca strategie de afaceri pentru a infrunta schimbarile economoei globalizate. Asa cum organizatiile se transforma pentru a ramane competitive, vor trebui sa se confrunte si sa rezolve o parte, daca nu chiar toate aceste dihotomii si paradoxuri. La alt nivel, din cauza globalizarii, vietile oamenilor care lucreaza si traiesc in diferite parti ale lumii devin legate. Evenimentele globale pot sa aiba un impact local semnificativ.
11 Septembrie 2001 a primit denumirea de ziua care a schimbat lumea. Securitatea din ce in ce mai mare schimba asteptarile in cadrul organizatiei din partea oamenilor, precum si rolul lor in cadrul organizatiei. Amenintarea terorismului continua sa fie o problema in toata lumea. A aparut o noua viziune asupra securitatii la locul de munca deoarece angajatii se simteau amenintati. Numarul de angajati care monitorizeaza este din ce in ce mai mare. Ingrijorarea referitoare la scopul calatoriilor de afaceri a crescut si au aparut forme noi de comunicare ca teleconferinta sau videoconferinta.
DIVERSITATEA. Globalizarea afecteaza modul in care organizatiile concureaza una cu alta. In combinatie cu modificarile demografice, globalizarea creeaza o crestere rapida a diversitatii in cadrul organizatiei. Niciodata oamenii nu s-au aflat in situatia de a lucra impreuna cu colegi de atatea culturi diferite si din atatea tari diferite. Diversitatea transforma societatea din societate de masa in societate de mozaic. Organizatiile reflecta aceasta societate de mozaic prin diversitatea fortei de munca (nu numai din punct de vedere al rasei, etniei sau culturii, ci si din punct de vedere al varstei, orientarii sexuale si alte variabile demografice). Mai mult ca niciodata, oamenii trebuie sa interactioneze si sa comunice cu alti oameni care vin din medii total diferite. Aceasta inseamna ca angajatii trebuie sa dispuna de noi abilitati de relationare. Cercetarile din managementul international au numit aceste noi abilitati de relationare inteligenta culturala. Inteligenta culturala este definita ca si capacitatea de adaptare eficienta la diferite culture din punct de vedere national, organizational si profesional. Multi manageri studiaza industria din intreaga lume. Ei invata cum sa lucreze cu oameni care nu numai ca gandesc si comunica diferit, dar si fac unele lucruri diferit. Managerii vor trebui sa isi dezvolte inteligenta culturala pentru a face fata diversitatii din organizatie. Diversitatea in organizatii va continua sa creasca. Asa cum s-a indicat de catre U.S. Census Bureau National Population Projections, populatia hispanica va creste cu 11.2 procente intre 2000 si 2025 urmand sa devina cea mai mare minoritate din Statele Unite. Toate celelalte minoritati vor creste cu un procent de aproximativ 9%, in timp ce numarul caucazienilor ca scadea cu aproximativ 19%. In lume populatia creste destul de repede in tarile in curs de dezvoltare, in timp ce in tarile dezvoltate va ramane stabile sau chiar va
152
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 scadea. Rezultatul va fi o inegalitate intre aceste natiuni, iar oportunitatile economice vor duce la cresterea imigratiei si migratiei intre aceste natiuni. Vor fi folositi multi muncitori temporari pentru unele sarcini si va aparea cerere pentru muncitori calificati si cu bune abilitati. Imbatranirea fortei de munca din America inseamna mai multe pensionari si posibila lipsa a muncitorilor calificati. Conform American Association of Retired Persons (AARP), pana in 2015 aproape unu din cinci muncitori din U.S. vor avea 55 de ani sau chiar mai mult. Pensionarii vor dori sa isi pastreze locul de munca. Cercetarile celor de la AARP arata ca aproape 8 din 10 dintre cei care au copii lucreaza part time, 5% lucreaza full time la un loc de munca nou sau au o cariera; doar 16% nu vor lucra deloc. Oameni de diferite etnii sau din medii culturale diferite au atitudini, valori si norme diferite. Crescand diversitatea culturala atat in sectorul public cat si in cel privat, organizatiile isi concentreaza atentia asupra distinctiei intre grupurile entice si culturale, asupra atitudinii si performantei lor la locul de munca. In urma acestor cautari, organizatiile pot sa gaseasca similaritatile si sa accentueze diferentele in fata marii diversitati. Organizatiile cu o mare diversitate pot sa inteleaga si sa penetreze pietele deschise. Pe langa faptul ca imbratiseaza aceasta diversitate intern, organizatiile respective vor putea sa isi serveasca mai bine clientii externi. Aceste organizatii dispun si de un grad mai ridicat de creativitate si inovatie. In special pentru organizatiile orientate spre cercetare si dezvoltarea tehnologiei, talentele oferite de gen sau diversitatea etnica sunt nepretuite. Grupurile heterogene sau diversificate au o capacitate mai mare de rezolvare a problemelor, fiind capabili sa evite consecintele gandirii de grup, in comparative cu grupurile omogene. Pe de alta parte, marea diversitate organizationala are si partile ei proaste. Odata cu beneficiile diversitatii apar si costurile. Prea multa diversitate poate duce si la disfunctionalitati. Diversitatea creeaza ambiguitate, complexitate si confuzie. Organizatie cu o mare diversitate pot intalni dificultati in a ajunge la un consens si a implementa solutii. In multe organizatii, diversitatea poate produce efecte negative precum etnocentrism, stereotipuri si dispute culturale. Omogenistii sustin ca grupurile omogene au o performanta mai buna decat grupurile cultural diversificate, in special atunci cand este o problema de comunicare. Trainingurile inter-culturale sunt necesare atunci cand este necesara depasirea unor probleme de comunicare. Diversitatea, conform omogenistilor are potentialul de a polariza diferite grupuri sociale si de a ingreuna productivitatea in timp ce hraneste cinismul si tensiunile din interiorul grupului, exact opusul a ceea ce se doreste sa se obtina prin diversitate. Provocarea managementului este de a face fata tensiunilor ce se produc intre cei ce sustin heterogenitatea si cei ce sustin omogenitatea. Daca este corect sustinuta, organizatiile pot obtine mari beneficii de pe urma diversitatii. In afara unui management potrivit, organizatiile trebuie sa invete sa aprecieze si sa valorifice diversitatea inainte ca beneficiile obtinute de pe urma diversitatii sa fie complt realizate. Pentru a realize toate acestea, trainingurile privind diversitatea pot ajuta oamenii din organizatii sa inteleaga si sa pretuiasca diversitatea. FLEXIBILITATEA. Globalizarea si diversitatea obliga organizatiile sa devina mai flexibile si sa se adapteze. Pentru a putea sa functioneze la nivel global si sa imbratiseze diversitatea, managerii si angajatii trebuie sa fie mult mai flexibili si sa isi dezvolte abilitatile si strategiile de lucru cu diverse grupuri de oameni atat la locul de munca cat si pe piata. Raspunsul la cresterea diversitatii a fost in multe cazuri cresterea flexibilitatii organizationale. Unele organizatii le permit angajatilor sa aiba medii de lucru diferite (ex: programul/timpul de lucru) precum si data platii salariului. Unele organizatii (si muncitori) au considerat convenabil sa ii considere pe unii angajati ca si consultanti. In unele job-uri,
153
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 camunicarea avansata si tehnologiile informale permit lucrul de acasa prin calculator. O consecinta a acestui lucru este intreruperea legaturii cu locul de munca. Beneficiul unei mari flexibilitati poate fi contracarat de consecintele negative ale modului de lucru 24/7 (24 ore si 7 zile/saptamana) incluzand aici stresul foarte mare. Raspunsul la cresterea competitivitatii a rezultat in urma tensiunii generate de nevoia de a deveni flexibil si in acelasi timp de a pastra stabilitatea in timp ce schimbarile sunt implementate in organizatie. Pentru a ramane competitiva, organizatiile se schimba in mod constant si se restructureaza pentru a-si creste flexibilitatea si a scadea costurile. Reorganizarea afacerii, externalizarea, reorganizarea job-ului si alte abordari pentru optimizarea afacerii au fost implementate pentru cresterea ficientei operationale si de proces in timp ce se reduc costurile. Schimbarile in afaceri si procesele operationale au nevoie de timp pentru a se stabiliza, ca angajatii sa invete noul process, sa devina familiari cu acesta si sa poata opera efficient. Totusi, presiunea competitivitatii poate obliga organizatia sa faca o serie de schimbari fara sa le dea timp angajatilor pentru a invata si a face trainingurile necesare, si fara ca beneficiile asteptate sa se realizeze in totalitate. Tensiunea este bine surprinsa de profesorul E. Abrahamson de la Columbia Business School, in cartea sa Change Without Pain (2004) in care discuta modul in care organizatiile pot sa faca fata schi mbarii si cum angajatii pot obosii in urma acestor schimbari. Profesorul Abrahamson propune recombinarea creativa ca o abordare alternativa la schimbarile destructive, destabilizatoare si dureroase cauzate de distrugerea creativa. LINIARITATEA. Intr-o piata cu o competitie majora, viteza si timpul de raspuns sunt critice. Cum organizatiile raspund clientilor si actionarilor sau a fi primii pe o piata pot face o diferenta uriasa atat timp cat etse una premium. Organizatiile care pot dezvolta noi tehnologii mai repede sau care se pot adapta la schimbarile din piata sunt acelea care vor supravietui in competitia actuala. Pentru a maximiza timpul de raspuns, organizatiile au subtiat managementul si structura personalului in concordanta cu alte initiative cum ar fi: reducerea si dezvolvoltarea de retele. Organizatiile subtiate iau decizii mai repede deoarece fiecare persoana este mai aproape de persoana decizionala. Sunt cateva grade decizionale si astfel angajatii sunt incurajati sa ia decizii. Astfel luarea unei decizii este descentralizata. Oricum, organizatiile liniare creeaza noi tensiuni intre centralizare si descentralizare. Descentralizarea este condusa de tehnologiile de comunicare ce permit companiilor sa inainteze procesul de luare a deciziilor. Sustinatorii descentralizarii empatizeaza cu ideea ca mai putine trepte ierarhice oglindesc eficacitatea retelelor create: sunt mai rapide, mai flexibile si mai innovative. De asemene, ei sustin ca cei care lucreaza cu organizatiile descentralizate se simt mai liberi. Ei nu trebuie sa respecte lantul ierahic si nici nu se simt constransi de el. Organizatiile sunt prinse intre opozitia fortelor de centralizare si descentralizare. Ei vor sa prinda oportunitatile oferite de descentralizare si sa creeze retele mai rapide mai puternice, dar nu pot intodeauna face asta pentru ca fortele centralizarii apar in peisaj. Sunt evidente beneficiile centralizarii ca: controlul imbunatatit si contabilitatea este mai clara in comparatie cu oraganizatiile descentralizate. - spre exemplu, operatiunile IT. Cheia spre o centralizare de succes este gradul de raspuns. Daca centralizarea operatiunilor poate raspunde nevoilor clientului, atunci abordarea are sens. Cateva companii ,ca Daimler Chrysler si PepsiCo, au revenit la centralizarea operatiunilor IT dupa cateva tentative de descentralizare. Dezbaterea despre descentralizare versus centralizare a operatiunilor in organizatii este una de durata. Este o batalie lunga de secole intre standardizare si autonomie, eficenta
154
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 corporatista versus eficienta locala si presiunea asupra costurilor si resurselor versus acomodarea pe anumite nevoi locale. Aceasta dezbatere este ata neproductiva vat si nenecesara. Organizatiile care doresc sa devina plate vor trebui sa raspunda cu claritate la tensiunile dintre centralizare si descentralizare. RETELELE. Organizatiile tind sa incurajeze comunicarea orizontala intre angajati. Decat sa lucreze pe ierarhia orizontala, uneori este mai rapid pentru muncitorii care au nevoie sa se coordoneze intre ei doar pentru a comunica direct. Astfel de organizatii sunt mult mai bine legate. Alt sens al companiilor din retea se refera la relatiile lor cu alte organizatii. Organizatiile care au micsorat doar pentru competentele majore trebuie sa isi externalizeze toate fucntiile pe care le faceau in cadrul companiei. Pentru a preveni pierderea de timp si efort cu managementul contractelor cu furnizorii, organizatiile au invatat sa dezvolte legaturi stranse cu furnizorii pentru ca mecanismele legale sa fie inlocuite cu mecanisme sociale, care sunt mai simple i ieftine. In multe industrii, asa ca industria textila in Italia, relatiile puternice dezvoltate intre producatori si furnizori (si alti producatori), prin urmare o parte importanta din munca este facuta fara contract si uneori sub pretul companiei. Pentru aceste retele sa functioneze, capitalul social si increderea sunt elemente cheie. Organizatiile structurale sunt importante in industrii cu produse complexe unde tehnologia si clientii se schimba rapid, ca n cazul industriei IT. Legaturile stranse in cadrul unui grup de companii le permite sa lucreze una cu alta in moduri care sunt mai rapide decat ingradirea cadrului legal al contractelor si in acelasi timp sa mentina flexibilitattea de a renunta la relatie in caz de nevoie. Trendul catre organizatiile si structurile retelistice creeaza o noua tensiune intre interdependenta si independenta. Fortele de agreegare si dezagregare vin cu noi provocari pentru organizatii, de exemplu: folosirea contractorilor independenti, parteneriate strategice si aliante pana si cu competitorii. Un alt avantaj al retelelor este ca organizatiile au un grad mai mare de flexibilitate si incredere si astfel devin mai competitive in piata globala. Alt avantaj este ca organizatiile nu au nevoie de asa multe beneficii ca un angajat , spatiu birouri si finantare pentru noi filiale. Pe de alta parte, retelele au cateva dezavantaje. Companiile nu pot controla asa bine calitatea produselor sau serviciilor pentru ca trebuie sa depinda de partenerii lor pentru caliatea serviciilor si a bunurilor. Experienta legala si negociere este important in cadrul retelei. Forme alternative de control trebuiesc dezvoltate pentru controlul calitatii. Mecanisme alternative pentru coordonare trebuie dezvoltate pentru controlul crescut al constelaiei si uneori slabiciunea naturala a altor parteneri din organizatie.
Figura 101. Modelul - Ecuaia schimbrii (Gleicher, Berkhard, Harris)116
D*V*F>R
116
D * V * F > R. The Formula for change was created by R. Beckhard and D. Gleicher and is sometimes called Gleicher's Formula. This formula provides a model to assess the relative strengths affecting the likely success or otherwise of organisational change programs. Three factors must be present for meaningful organizational change to take place: D = Dissatisfaction with how things are now; V = Vision of what is possible; F = First, concrete steps that can be taken towards the vision. If the product of these three factors is greater than R = Resistance then Change is possible. To ensure a successful change it is necessary to use influence and strategic thinking in order to create vision and identify those crucial, early steps towards it. In addition, the organization must recognize and accept the dissatisfaction that exists by communicating industry trends, leadership ideas, best practice and competitive analysis to identify the necessity for change. Some documentation also refers to the resistance to change as the cost of change. It is then subdivided into the economic cost of change (monetary cost) and the psychological cost of change. What this tries to demonstrate is that even if the monetary cost of change is low, the change will still not occur should the psychological resistance of employees be at a high level and vice versa. In this case the formula for change is represented as: D x V x F > C(e+p) What this allows managers to do is to isolate the actual problem areas of change and develop unique strategies specifically designed to resolve the correct form of resistance.
155
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 D (Dissatisfaction) * V (Vision) * F (First Steps) > R (Resistance to Change) Toate aceste 3 componente trebuie sa fie prezente pentru a invinge rezistenta la schimbare: - lipsa satisfaciei n legtur cu situaia prezent; - existena unei viziuni fa de un viitor posibil i dorit; - realizarea unor primi pai n direcia atingerii obiectivului propus.
Invitaie la lectur: John Kotter Aisbergul nostru se topeste
Povestea este simpl. Pinguinii de pe un iceberg pe care traiesc de cand se stiu sunt atentionati de catre Fred pinguin singuratic si savant ca iceberg-ul se topeste si odata cu iarna ar putea crapa, datorita inghetarii apei din crapaturi. Cum reactioneaza pinguinii? Asa cum am reactiona si noi. Unii spun ca Fred este nebun, altii ca nu se poate, altii il cred dar nu fac nimic in legatura cu asta, etc. Pana la urma, Fred persevereaza si reuseste sa atraga de partea lui o echipa care sa gaseasca solutii pentru schimbare, pe care sa le si implementeze. Sub forma unei fabule, Kotter trece in revista parcursul normal al managementului schimbarii cei 8 pasi pe care el ii considera necesari: 1. crearea senzatiei de necesitate a schimbarii; 2. alctuirea echipei de coordonare a schimbrii; 3. elaborarea viziunii si strategiei schimbarii; 4. comunicarea schimbarii si castigarea increderii in implementarea ei; 5. imputerniciti agentii schimbarii pentru a actiona; 6. castigati victorii pe termen scurt; 7. nu v oprii; 8. creai o nou cultur.
Modele ale schimbrii

Figura 102.Modelul Kubler-Ross
Faze/reacii posibile: Shock - This can't be happening. This is for real not just talk. Denial - This is a waste of time. Why change what worked before? Anger - How dare you do this to me. I have worked hard here for years. Bargaining - What's in it for me . Cant we change this but not that? Depression - I am confused. I dont want to work here anymore. Transition - Trying and testing the changes. Acceptance - Its not so bad - I suppose we can try it for a while. Advocacy - Its making my life easier.. Figura 103. Modelul ADKAR117
117
The ADKAR model was first published by Prosci in 1998 after research with more than 300 companies undergoing major change projects. In 2006, Prosci released the first complete text on the ADKAR model in Jeff Hiatt's book ADKAR: a model for change in business, government and our community.
156
Proscis ADKAR change model describes the necessary phases for an individual to adopt a permanent change in their behavior and attitudes. Proscis approach to organizational change management is to first recognize that for an organization to successfully change, all individual stake holders must individually transition through each step of the ADKAR change model. The point is not that teams and organizations dont have needs or concerns that are separate and distinct from the needs and concerns of individuals, but that we should never lose sight of the fact that those teams and organizations are comprised of individuals that need to make individual commitments to change, if change is to endure.
The building blocks of the ADKAR Model include: 1. Constiena /Sensibilizarea - Awareness of why the change is needed 2. Dorina - Desire to support and participate in the change 3. Cunotinele - Knowledge of how to change 4. Abilitatea - Ability to implement new skills and behaviors 5. Consolidarea - Reinforcement to sustain the change Pentru reuita procesului de schimbare trebuie parcurse urmtoarele cinci etape: Sensibilizarea - o persoan sau o organizaie trebuie s tie pentru ce o schimbarea este necesar ; trebuie creat nevoia de schimbare. Dorina - o persoan sau membrii organizaiei trebuie s aib motivaia i dorina de a participa la chemarea pentru efectuarea schimbrii; trebuie pregtii pentru a suporta schimbarea Cunotinele a ti pentru ce trebuie schimbarea nu este suficient; o persoan sau o organizaie trebuie s tie s schimbe . Abilitatea orice persoan sau organizaia care dorete cu adevrat schimbarea trebuie s dobndeasc i s aplice noi cunotine i comportamente pentru a face ca schimbrile necesare s se produc; trebuie dezvoltate abilitile de a implementa schimbarea prin aciuni de zi cu zi, de a avea noi comportamente. Consolidarea persoanele i organizaiile trebuie s fie consolidate pentru a susine i a menine schimbrile i trebuie s se realizeze un nou comportament, altfel, o persoan sau o organizaie probabil va reveni la vechiul comportament.
Managementul conflictelor Termenul conflict se refer la incompatibilitatile percepute rezultate n mod tipic de la o forma de interferenta sau opozitie. Gestionarea conflictelor, atunci, este ocupatia strategiilor pentru a corecta aceste diferente percepute intr-un mod pozitiv. Pentru multe decenii, managerii au fost invatati sa vada conflictul ca o forta negativa. Oricum, conflictul poate fi functional sau disfunctional. In timp ce conflictul disfunctional este distructiv i duce la productivitate scazut, cel functional poate chiar incuraja un efort mai mare de munca si sa ajute la performana sarcinilor. Borisoff i Victor (1998) subliniaz c: Am ajuns sa recunoastem si s admitem beneficiile referitoare la ceea ce ofer conflictul. Din cauza diferentelor dintre noi, comunicam, suntem provocati, i suntem impinsi sa gasim solutii creative la probleme. Teoreticienii de management au dezvoltat i sugerat o varietate de optiuni pentru a tine sub control conflictele organizationale. Potrivit lui Daft i Terry, civa factori pot crea conflictul organizaional: o Resursele rare. Resursele pot include bani, provizii, oameni sau informatii. Elementele organizationale sunt des in competitie pentru resursele rara sau in declin. Aceasta creeaza o situaie in care conflictul este inevitabil.
157
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 o Ambiguitti jurisdictionale. Conflictele pot aparea de asemenea cand limitele serviciului si responsabilitatile sarcinii sunt neclare. Indivizii pot s nu fie de acord cine are responsabilitatea pentru sarcini si resurse. o Nepotriviri de personalitate. Un conflict de personalitate apare atunci cnd doi oameni pur i simplu nu se nteleg sau nu vad lucrurile similar. Tensiunile de personalitate sunt cauzate de diferenele de personalitate, atitudini, valori si credinte. o Diferene de putere i statut. Conflictele de putere si statut pot aparea cand o persoana are influenta indoielnic asupra alteia. Oamenii pot incerca sa ia parte la conflicte pentru a-si creste puterea sau statutul intr-o organizatie. o Diferene de obiective. Conflictele pot aparea deoarece oamenii urmaresc obiective diferite. Conflictele de obiective in munca individuala sunt o parte naturala in orice organizatie. o Euarea comunicrii. Barierele bazate pe comunicare pot deriva de la diferente in stilurile de vorbit, n stilurile de scris i in stilurile de comunicare nonverbala. Aceste diferente de stiluri distorsioneaza frecvent procesul de comunicare. Comunicarea defectuoas duce la interpretari i neintelegeri care pot duce la conflicte de lunga durata. Barierele adiionale la comunicare pot aparea de la intersectarea genurilor si diferentelor culturale ale participantilor. Asemenea diferene fundamentale pot afecta att caile prin care partile se exprim cat si modul in care interpreteaz comunicarea pe care o primesc. Aceste denaturari, in schimb, duc frecvent la intelegerea gresit a partilor implicate. Cu att mai mult, este comun ca prile implicate s nu-si dea seama de aceste impresii false. Neintelegerile rezultate, mai tarziu, fac partile implicate sa creada ca exista un conflict bazat pe comportament cand, de fapt, nu exista nici un conflict. Miller i Steinberg numesc aceasta percepie gresit pseudo-conflict, care este mai mult un conflict perceput decat unul real. Mult din ceea ce managerii consider ca fiind un conflict real este de fapt rezultatul acestui pseudo-conflict. Thomas i Kilmann (1974) au descris 5 modalitati n care persoanele reactioneaza atunci cnd sunt puse n situaii de conflict: competitia, colaborarea, compromisul, evitarea si acomodarea. Acetia au identificat o gril pentru conflicte compus din stilurile de management al conflictelor bazat pe dou dimensiuni: insisten i cooperare. Insistena este motivarea individului de a-i atinge propriile scopuri, obiective i rezultate, n timp ce cooperarea evalueaz dorina de a permite sau de a ajuta cealalt parte s-i ating propriile sale scopuri sau rezultate.
Figura 104. Instrumentul de msurare Thomas-Kilmann Abordarea relaional bazat pe interese
Oricare dintre cele cinci stiluri pentru soluionarea conflictelor descries n figura anterioar poate fi potrivit, avnd n vedere circumstanele situaiei i personalitile indivizilor implicai.
Competitia. Stilul competitiv este caracterizat prin dorinta de satisface a propriilor nevoi pe cheltuiala altora. Persoanele care sunt centrate numai pe competitive se comporta adesea agresiv sau nu accepta
158

cooperarea cu ceilalti. De multe ori, persoanele care favorizeaza competitia se implica n confruntari de tip cstigator-pierzator (win-lose), iar ncercarile de a domina sunt frecvente. Opusul reactiei de competitie este cel de acomodare. Colaborarea. Stilul colaborativ caracterizeaza persoanele care sunt preocupate de satisfacerea tuturor partilor intrate n conflict. Persoanele cu orientare colaborativa manifesta comportamente asertive si cooperative. Persoanele colaborative valorizeaza beneficiile reciproce, integrarea si solutiile cstigatorcstigator (win-win). Opusul colaborarii este evitarea. Compromisul Stilul compromisului este o abordare intermediara, un drum de mijloc. Persoanele nclinate spre compromis sunt satisfacute atunci cnd toate partile implicate ating o satisfacere moderata (chiar daca incompleta) a nevoilor lor. Fiecare parte da ceva n schimb pentru a cstiga. O persoana care practica compromisul nici nu evita pe deplin abordarea problemei, dar nici nu colaboreaza pe deplin cu partile implicate. Compromisul este la ntlnirea celor doua dimensiuni, ale cooperarii si ale asertivitatii. Evitarea. Persoanele evitante se comporta n asa fel, nct la prima vedere ele par indiferente att la propriile nevoi, ct si la cele ale celorlalti. Orientarea evitanta este exprimata adeseori prin comportamente non-asertive si noncooperante. Aceste persoane se bazeaza de multe ori pe soarta pentru a le rezolva problemele, fara a ncerca n mod activ sa faca ceva pentru aceasta. Atunci cnd o persoana evitanta este ntr-o situatie de conflict, tendinta va fi aceea de a distrage atentia de la problema sau pur si simplu de a ignoraproblema n totalitate. n functie de circumstante, un asemenea comportament poate fi perceput fie ca evitant, fie ca o manevra diplomatic eficienta. Acomodarea. Persoanele care favorizeaza stilul de tip acomodare sunt de regula mai preocupate cu a le face altora pe plac dect cu a lua n considerare propriile nevoi. Aceste persoane sunt n general nonasertive si cooperante. Aceste persoane sacrifica, n timpul gestiunii conflictului, propriile interese si nevoi cu scopul de a pastra echilibrul, linistea sau confortul celorlalti. n legatura cu aceste moduri de reactie la conflict, se pot afirma urmatoarele: Orice persoana poate face apel, n circumstante diferite sau chiar n acelasi tip de circumstanta, la diferite reactii de a gestiona conflictul; Diferentele individuale si experienta prealabila a persoanei o poate face sa favorizeze un anumit stil de raspuns; Nici una dintre aceste modalitati de raspuns la situatii de conflict nu este n mod necesar superioara celeilalte n functie de circumstante, persoana poate opta pentru una sau alte dintre modalitatile de raspuns; Principalul beneficiu pe care o persoana l poate extrage din acest model este acela de flexibilizare a raspunsurilor la situatii de conflict cunoasterea stilului personal de raspuns poate determina optarea pentru alte modalitati, mai putin ncercate, n functie de situatie.
Din cele cinci modele descrise n matrice, doar strategia de colaborare ca mod de a gestiona conflictele se elibereaz de paradigma ctig-pierdere. A devenit aproape obinuit sa se ajunga iar la alternativa cstig-castig, dar nu asta a fost intentia original a autorilor. Ei nu au respins configuratiile cstig-pierdere. In schimb, au fost identificate consideratii strategice pentru gestionarea conflictelor conform variatelor circumstante. De exemplu, ntr-un conflict in care doi furnizori alternativi liciteaz, cea mai buna alegere poate foarte bine s fie o strategie prin competitie cu un castigator i un invins. Pn la urma, obiectivul intr-o situatie ca aceasta este s se castige contractul pentru compania fiecaruia. In cele mai multe cazuri, castigarea contractului poate fi realizata doar pe socoteala furnizorului competitor, care prin definitie devine invinsul. In contrast, o abordare competitiv aproape niciodat nu merge bine in conflictele interpersonale a persoanelor ce lucreaza in acelai birou (sau chiar in aceeasi organizatie). Spe deosebire de cazul furnizorilor competitori, colegii de munc si castigatorul si invinsul trebuie sa mearga inainte impreuna. Intradevar, in multe conflicte ce apar legate de politica firmei, o strategie de acomodare poate sa-i faca pe indivizi sa-si intareasca viitoarea pozitie de negociere permitandu-si sa piarda conflictele de care nu sunt interesati in mod special. In aceste situatii, acomodarea poate fi vazuta ca o forma de a ctiga prin pierdere. De exemplu, un manager poate alege sa cedeze o disputa unui angajat care este foarte stresat pentru a-l motiva. Similar, un individ poate alege o strategie de acomodare pentru a adauga un echilibru la negocierile la care celalalt oponent deja a fost nevoit sa lase de la el cateva alte puncte. Intr-adevar, un castigator in intr-un scenariu castig-pierdere care esueaza in a depune efort
159
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 pentru a acomoda cealalta parte poate chiar provoca o lovitura in forma lipsei de angajament sau rezistenta deschisa. Chiar i abordarea traditionala a evitrii conflictului are locul ei ca o strategie ocazional acceptat. In timp ce evitarea conflictului a fost doar subiectul acuzarii considerabile, poate fi mai degraba folositor in a permite ambelor parti sa se racoreasca sau sa castige timp pana ce toate faptele unei probleme au fost adunate. Un manager poate alege sa evite un angajat in cazul unei iesiri sentimentale, de exemplu, pana cand angajatul a avut suficient timp sa se calmeze. In final, compromisul este adesea o strategie folositoare cnd este vorba de mici interese. Acesta difer de o strategie de acomodare, in care partea care face concesii gaseste o problema minora pe care partea opusa o considera importanta. Un manager poate avea o abordare de compromis in mod eficace atunci cand ambele parti considera problema de importan mica sau medie. In aceste cazuri, compromisul salveaza ambele parti de timpul necesar sa caute tehnici de rezolvare a problemelor si sa se adreseze esentei fundamentale a conflictului. In timp ce toate aceste moduri au locul lor in strategiile disponibile managerului, abordarea de colaborare a managementului conflictului reprezinta cel mai util mod pentru majoritatea tipurilor de managementul conflictelor. In modul de colaborare, conflictul insusi actioneaz ca un intrument managerial. Managerul utilizeaza conflictul sa ghideze partile sa spuna ce eseniale sunt obstacolele intampinate de organizatie. Prin comportamentul de colaborare, partile aflate in conflict isi folosesc energiile creative sa gaseasca raspunsuri inovative la vechi probleme. Este in aceasta cheie respectul ca modul de colaborare a managementului conflictelor difera de celelalte patru moduri de gestionare a conflictelor. Acomodarea, evitarea, competitia i compromisul ca permutri ale unui scenariu castigpierdere sunt simple forme de intervenii asupra conflictelor. Colaborarea ca mod de gestionare a conflictelor, pe de alta parte, reprezinta o incercare s indrepte conflictul intr-o directie pozitiva, astfel dandu-i posibilitatea managerului sa foloseasca conflictul ca un instrument pentru rezolvarea prin alte mijloace a obiectivelor in cadrul organizatiei. Cu alte cuvinte, aceasta metoda de a gestiona conflictele actioneaz mai putin ca o interventie si mai mult ca un management real al conflictelor. Tehnica celor 5 A. Borisoff i Victor identific cinci pai in procesul de management al conflictelor pe care le numesc cele cinci A-uri ale managementului conflictelor: apreciere, aprobare, atitudine, aciune i analiza; acetia sustin ca paii permit un management al conflictelor continuu, un proces orientat spre rezolvarea problemelor. APRECIERE. In pasul de apreciere, prtile implicate colecteaz informatii potrivite referitoare la problema. Partile implicate aleg, de asemenea, care dintre modurile de gestionare a conflictelor este cel mai potrivit pentru aceasta situatie. Partile cu participarea tuturor decid ce este si ce nu este esential pentru problema. Partile implicate indica de asemenea ariile in care ar fi dispusi sa accepte compromisuri si ce vrea de fapt fiecare parte. APROBARE. Aprobarea este unul dintre paii in care fiecare parte incearca sa-l asculte pe celalalt. Aprobarea permite ambelor prti s construiasca empatia necesara pentru motivarea unei solutii la problema. Aprobarea actioneaza ca apreciere pentru cealalta parte si demonstreaza ca una din parti intelege (fr neaparat a se certa) pozitia celeilalte parti. Aprobarea merge dincolo de a raspunde numai la ce este spus, ci implica incurajarea activa a celeilalte parti sa comunice deschis interesele sale. Acest proces este ajutat de folosirea tehnicilor de ascultare activa si de incurajarea clara, nonverbala. ATITUDINE. Atitudinea incearca sa indeparteze fundatia pentru pseudo-conflict. Presupuneri stereotipice despre diferitele comportamente bazate pe cultura sunt neacoperite. De exemplu, un membru al unui context cultural ridicat poate sa intepreteze ceea ce un membru al culturii de jos spune ca fiind in mod inutil grosolan sau chiar prost crescut. Invers,
160
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 un membru al unui context cultural jos poate interpreta ceea ce o persoane din contextul cultural ridicat ca fiind indirect sau chiar complet amagitor. Asemenea variatii de comunicatie au foarte putin in comun cu intentia sau continutul mesagelor, dar reprezinta mai degraba abordari culturale pentru a folosi stiluri de comunicare implicite versus explicite. Similar, in cadrul atitudinii, se pot admite diferente in felul in care barbatii si femeile sunt in general conditionati sa comunice. Experii au delimitat stilurile de comunicare diferite intre barbati si femei, care sunt compuse din stereotipuri sexuale privind probleme de insisten, comportament si perceptii ale politeii. In final, in pasul atitudine, cineva analizeaz potentialele variatii problematice in stilurile de scris, vorbit si manierele non-verbale. Asemenea diferente pot umbri anumite intelesuri. Acesta este rolul participantului la conflict sa mentina o minte deschisa si ascultatoare la toate partile implicate. ACTIUNE. Actiunea incepe s implementeze activ modul ales pentru gestionarea conflictelor. Daca modul selectat este abordarea ce rezolva problemele, managerul comunica oportunitatea pentru solutionarea conflictului bazata pe incredere si feedback la acele puncte pentru care partile au cazut deja de acord. Simultan, fiecare individ evalueaza comportamentul celorlalte parti (deseori, ceva mai mult decat indicii subtile) pentru a stabili unde pot aparea posibilele probleme. De asemenea, fiecare individ trebuie sa ramana constient de propriul sau stil de comunicare si de comportamentul in general. In final, toate partile trebuie sa stea in alerta pentru alte probleme ce sunt ridicate si sa caute solutii productive. ANALIZA. In acest ultim pas, participanii decid ce vor face i apoi vor sumariza si revizui cu ce au fost de acord. Parte a analizei este sa constate daca cerintele fiecarui participant au fost discutate (si indeplinite dac era posibil). In final, analiza initiaza impulsul pentru abordarea managementului conflictelor ca un proces continuu. Analiza permite participanilor s monitorizeze atat rezultatele pe termen scurt, cat si pe cele pe termen lung ale soluiilor conflictului.
161
Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014 Bibliografie:

AKERLOF, G.A., SHILLER, R.J., (2010). Spirite animale. Despre felul n care psihologia uman influeneaz economia i ce nseamn asta pentru capitalismul global, Editura Publica, Bucureti, 2010 ANDERSON, C., (2006). The long tail how endless choice is creating unlimited demand, Random House Business books, 2006 BALL, P., (2004). Critical Mass how one thing leads to another, The Random House Group Limited, 2004 BOEHLJE M., GRAY A.W., DETRE J.D., (2005) Strategy Development in a Turbulent Business Climate: Concepts and Methods; International Food and Agribusiness Management Review, Volume 8, Issue 2, 2005 BURKE, R., COOPER, C. L., (2006). Leading in turbulent times, Blackwell Publishing Ltd; 2004 EIKEN, S., VELIN, O., (2006) Gestion de Crise, La response de lentreprise, EFE Edition Formation Entreprise, 2006 DRUCKER, P., (1999) Realitile lumii de mine, Editura Teora, Bucureti, 1999 DRUCKER, P., (2006) Despre profesia de manager, A Harvard Business Review, Editura Meteor Press, Bucureti, 2006 FRIEDMAN, G., (2009). Urmtorii 100 de ani, previziuni pentru secolul XXI, Editura Litera, 2009 GERSTBERGER, C., YANEVA, D., (2013). Analysis of EU-27 household final consumption expenditure Baltic countries and Greece still suffering most from the economic and financial crisis , EUROSTAT Statistics in focus, 2/2013 GILL, I.S.; RAISER, M., (2012) Golden growth: restoring the lustre of the European economic model . Vol. 2 of Golden growth: restoring the lustre of the European economic model . 2012. Washington D.C. - The Worldbank. http://documents.worldbank.org/curated/en/2012/04/16234385/golden-growth-restoringlustre-european-economic-model GLADWELL, M., (2009) Excepionalii (outliers). Povestea succesului, Editura Publica, 2009 GREENSPAN, A., (2009) Era turbulenelor, Editura Publica, 2009 HUU, C., (2003) Cultur, Schimbare, Competiie, Editura Economic, Bucureti, 2003 JESSUA, C., LABROUSSE, C., VITRY, D., (2006) Dicionar de tiine economice, Editura ARC, 2006 KLEIN, N., (2008) Doctrina ocului. Naterea capitalismului dezastrelor, Editura Vellant, 2008 KORCZYC, E.; LACO, M.; VINCELETTE, G.A.; MADZAREVIC-SUJSTER, S.; LOICHINGER, E. (2013). EU11 regular economic report: macroeconomic report - economic recovery on hold : special topic determinants of job creation in EU11: evidence from firm level data. Washington DC; World Bank. http://documents.worldbank.org/curated/en/2013/06/17854302/eu11-regular-economic-reportmacroeconomic-report-economic-recovery-hold-special-topic-determinants-joc-creation-eu11evidence-firm-level-data KOTLER, P., CASLIONE, J.A., (2009). Chaotics. Management i marketing n era turbulenelor, Editura Publica, Bucureti, 2009 KRUGMAN, P., (2009). Intoarcerea economiei declinului i criza din 2008, Editura PUBLICA, 2009 LARKIN, J. M., (2003) Managementul crizelor i al situaiilor de risc, Editura comunicare.ro, 2003 MORRIS, C., (2010). Criza economic i profeii ei, Warren Buffett, George Soros, Paul Volcker, Editura Litera, Bucureti, 2010 MOSS KANTER, R., (2006) Frontierele managementului; A Harvard Business Review Book, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006 NEILSON, G., MARTIN, K., POWERS, E., The secrets to successful strategy execution, Harvard business review, www.hbr.org NICULAE, T., GHERGHITA, I., GHERGHITA, D., (2006). Comunicarea Organizaional i Managementul Situaiilor De Criz, Editura Ministerului Administraiei i Internelor ROSENZWEIG, R.W., (2002). Making brilliant decisions in turbulent times, Review Virtual Strategist A Journal of Strategy & Business Transformation, Issue 2/Spring 2002 ROUBINI, N., MIHM, S., (2010). Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finan elor, Editura Publica, 2010 ROXBURGH, C., MIRCHKE, J., (2011). European growth and renewal: The Path from Crisis to Recovery , McKinsey Global Institute, July 2011 ROXBURGH, C., MIRCHKE, J., REGOUT, B., ARCHETTI, D., CHAU, A., DAPRILE, P., (2010) Beyound Austerity: a Path to economic Growth and Renewal in Europe , McKinsey Global Institute, October 2010, STIRGLITZ, J.E., (2010). In cdere liber. America, piaa liber i prbuirea economiei globale, Editura Publica, 2010 TALEB, N.N., (2008). Lebda neagr, impactul foarte puin probabilului, Editura Curtea Veche, 2008
162

WONG, S., KWOCK, N., (2004) Managing in turbulent times The Adaptive Enterprise, The SGV Review, March 2004 Harvard Business Essentials Crisis Management Master the Skills to Prevent Disasters, 2004 Harvard Business Review on Managing Uncertainty, 1999 Harvard Business Review on Making Smarter Decisions, 2007 * * * Key Readings in Crisis Management, Systems and Structures for Prevention and Recovery , Editors: Denis Smith, Dominic Elliott, Roulledge, 2006 Programul de convergen 2013-2016, Guvernul Romniei Annual Growth Survey 2013 - Analiza anual a creterii 2013: trasarea parcursului ctre redresarea economic, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1274_ro.htm European Economic Forecast, European Economy 1|2013 European Union, 2013 Doing Business 2013: Smarter Regulations for Small and Medium-Size Enterprises, Doing Business Published: October 23, 2012 Doing Business, 2013, World Bank http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/ World Investment Report (WIR) 2012: Towards A New Generation of Investment Policies United Nations, 2012 The Global Competitiveness Report, ediia 2013-2014 (http://www.weforum.org/reports/globalcompetitiveness-report-2013-2014 World Competitiveness Yearbook, IMD 2013, www.imd.ch/wcc http://ec.europa.eu/research/era/facts/figures/key_figures_en.htm Innovation Union Scoreboard The Innovation Unions Performance Scoreboard For Research And Innovation, February 2011 Managing growth in a volatile world 2012 The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank Global Economic Prospects, Navigating Strong Currents, January 2011. The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank Global Risks Report 2013, World Economic Forum Global Economic Prospects, Crisis, Finance, and Growth, 2010 The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank World Economic Outlook (WEO) Coping with High Debt and Sluggish Growth, October 2012, 2012 International Monetary Fund World Economic Outlook (WEO) Growth Resuming, Dangers Remain, April 2012 2012 International Monetary Fund World Economic Outlook (WEO), Slowing Growth, Rising Risks, September 2011, 2011 I nternational Monetary Fund World Economic Outlook (WEO), Tensions from the Two-Speed Recovery: Unemployment, Commodities, And Capital Flows, April 2011, 2011 International Monetary Fund World Economic Outlook (WEO), Recovery, Risk, And Rebalancing, October 2010, 2010 International Monetary Fund Measuring Globalisation: OECD Economic Globalisation Indicators 2010, @OECD The Ernst & Young report Turn risks and opportunities into results 2013 The Ernst & Young Business Risk Report 2011 The Top 10 Risks for Business - A Sector-Wide View of the Risks Facing Businesses across the Globe - The Ernst & Young Business Risk Report 2010 http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Business_risk_report_2010/$FILE/EY_Business_risk_re port_2010.pdf THE 2009 Shift Index Measuring the Forces of Long-Term Change, John Hagel III, John Seely Brown, Lang Davison, Deloitte Center for the Edge 2013 The Index of Economic Freedom, http://www.heritage.org/index/ Global Entrepreneurship Monitor (GEM) 2013 www.gemconsortium.org Human Development Report 2013 The Rise of the South: Human Progress in a Diverse World, http://www.undp.org/content/undp/en/home/librarypage/hdr/human-development-report-2013/ Indicele de percepie a coruptiei 2012 http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/2012/index.html KOF Index of Globalization, http://globalization.kof.ethz.ch/; http://www.mrglobalization.com/globalisation/292-measuring-globalization The A.T. Kearney/Foreign Policy Magazine Globalization Index, http://www.foreignpolicy.com/articles/2001/01/01/measuring_globalization The Failed State Index October 2013, (FP) Foreign Policy, http://www.foreignpolicy.com/articles/2013/06/24/2013_failed_states_interactive_map
163

"Europe 2020: Commission proposes new economic strategy", European Commission "Annex 1 Europe 2020: an Overview", European Commission "Strategy for Employment and growth", European Council The European Business Cycle clock; http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/BCC2/group1/xdis_en.html Communication from the Commission to the European Parliament, The Council, The European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Annual Growth Survey: advancing the EU's comprehensive response to the crisis, Brussels, 12.1.2010, COM(2011) 11 final Eastern Europe: On the way to rebirth? CEE Barometer 2011, November 2011, Horvath & Partners Management Consulting S.R.L.; http://rbd.doingbusiness.ro/en/7/latest-articles/1/629/eastern-europe-on-the-way-to-rebirth-cee-barometer-2011 Economic Conditions Snapshot, September 2013: McKinsey Global Survey results European Economic Forecast, European Economy 1|2013 European Union, 2013
Indicele tabelelor
Tabelul 1. Indicii de volum pe cap de locuitor PIB i AIC, 2009 -2012 (UE27 = 100) .............................................................. 9 Tabelul 2 .................................................................................................................................................................................. 12 Tabelul 3. Evaluarea performanelor pe trei dimensiuni de baz ale competitivitii n viziunea Forumului Economic Mondial.................................................................................................................................................................................... 19 Tabelul 4. Cercul vicios al subdezvoltrii ................................................................................................................................ 23 Tabelul 5. Evaluarea KAM pentru Romnia vs. statele lumii (ca medie) n perioada 1995-2012 ........................................... 26 Tabelul 6. Poziia Romniei fa de ntregul esantion.............................................................................................................. 27 Tabelul 7. Caracterizare indicatori de baz (basic scoreboard) n Romnia 1995, 2000, 2012 (most recent) ....................... 27 Tabelul 8. Scoruri KEI n dinamic (selecie de ri) ............................................................................................................... 29 Tabelul 9. Tintele strategiei 2020 - Provisional Europe 2020 Targets ..................................................................................... 24 Tabelul 10. Evalurile n avansul strategiei Europa 2020 Romnia i UE27 ........................................................................... 30 Tabelul 11. PIB (dolari SUA la valoarea din anul 2000 i la paritatea puterilor de cumprare standard - ajustat cu nivelul preurilor) ................................................................................................................................................................................. 38 Tabelul 12. Comparaie Romnia vs. EU27 - Indicators of confidence and economic sentiment ........................................... 41 Tabelul 13. Compenentele activitii de cercetare-dezvoltare.................................................................................................. 48 Tabelul 14. Bariere n calea inovrii n sectorul privat romnesc ............................................................................................ 52 Tabelul 15. Profilul inovatorilor locali..................................................................................................................................... 54 Tabelul 16. Geert Hofstede - Cele cinci dimensiuni culturale ................................................................................................. 55 Tabelul 17. Poziionarea Romniei n anii 2010-2013 n ceea ce privete calitatea mediului de afaceri dup clasamentul Doing Business (DB) pe dimensiuni ..................................................................................................................................... 67 Tabelul 18. Evaluarea pentru Romnia categorii principale de indicatori............................................................................. 70 Tabelul 19. Dinamica creterii economice n EU11................................................................................................................. 77 Tabelul 20. Dimanica decalajului de produie pentru Romnia n 2002-2011 ......................................................................... 79 Tabelul 21. Creterea potenial pe termen mediu ................................................................................................................... 79 Tabelul 22. Clasamentul antreprenoriatului din Romnia n funcie de activiti .................................................................... 93 Tabelul 23. Clasamentul antreprenoriatului din Romnia n funcie de atitudini i percepii antreprenoriale .......................... 94 Tabelul 24. Clasamentul antreprenoriatului din Romnia n funcie de aspiraii antreprenoriale ............................................ 94 Tabelul 25. Selected terms and definitions .............................................................................................................................. 96 Tabelul 26. Evoluia indicelui de percepie a corupiei (2002 -2012) ..................................................................................... 115 Tabelul 27. Modelul CLEAR Factorul O ............................................................................................................................ 116 Tabelul 28. Efectul opacitii asupra investiiilor strine ....................................................................................................... 116 Tabelul 29. Valorile pentru supratax ................................................................................................................................ 116 Tabelul 30. Valorile pentru Indexul statelor euate ............................................................................................................ 123 Tabelul 31. De fcut sau de evitat n comunicarea n situaie de criz ................................................................................... 144
Indicele figurilor
Figura 1. Epuizarea resurselor naturale dintr-o privire .............................................................................................................. 7 Figura 2. Actual individual consumption per capita in 2011 (euros or PPS per inhabitant) ..................................................... 11 Figura 3.Impact of the crisis on actual individual consumption (volume figures, change in %) .............................................. 11 Figura 4. Modelul grafic al diamantului competitivitii ...................................................................................................... 16 Figura 5. ................................................................................................................................................................................... 19 Figura 6. Evaluarea pentru Romnia n raportul asupra competitivitii WEF 2013 -2014 - Poziia Romniei pe dimeniunile primare: Cerine de baz, Factori determinani ai eficienei i Inovarea i sofisticarea afacerilor .............................. 19 Figura 7. The most problematic factors for doing business ..................................................................................................... 19
164

Figura 8. Evaluri de performan - Anuarul competitivitii globale 2013............................................................................. 21 Figura 9. Dimensiunile de baz n modelul teoretic de evaluare a competitivittii n viziunea IMD - The fundamentals on IMDs competitiveness ............................................................................................................................................................ 21 Figura 10. Competitiveness Perspective 1997-2013 ................................................................................................................ 22 Figura 11. IMD The Competitiveness Roadmap: 2013 2050 ................................................................................................ 23 Figura 12. Comparaie Romnia i Suedia (prima clasat dup clasamentul KEI i KI, respectiv) - Principalii indicatori compozii: Mediu economic, Inovare, Educaie i sectorul TIC (n procente de performan pe ntreg eantionul) ................ 27 Figura 13. Comparaie Romania i prima clasat Suedia 12 dimensiuni de baz............................................................... 27 Figura 14. Analiza n dinamic pentru Romnia ...................................................................................................................... 28 Figura 15. Analiza n dinamic pentru KEI ntre 1995 i 2012 ................................................................................................ 29 Figura 16. Indicatorii Strategiei Europe 2020 .......................................................................................................................... 26 Figura 17. Profilul de competitivitate n viziunea strategiei Europa 2020 ............................................................................... 30 Figura 18. Dimensiuni agregate ale creterii economice n Europa 2020 ................................................................................ 31 Figura 19. Evoluia PIB pentru Romnia vs. lume, EU i cele mai performante economii (1960 -2011) ................................. 33 Figura 20. Evoluia PIB pentru Romnia vs. lume, EU i cele mai performante economii (1987 -2011) ................................. 33 Figura 21. Evoluia PIB-ului, 1990 2011 (Q1). Date trimestriale ($)..................................... Error! Bookmark not defined. Figura 22. PIB-ul Romniei, structura produciei. Volume absolute ....................................................................................... 34 Figura 23. Structura folosirii PIB-ului. Volume absolute ........................................................................................................ 34 Figura 24. Valorile pentru indicatorii PIB n EU i cteva ale economii ................................................................................. 35 Figura 25. PIB-ul pe cap de locuitor n fiecare regiune NUTS2 ca procent din media UE-27................................................. 35 Figura 26. Ratele oficiale de absorbie a fondurilor alocate de CE .......................................................................................... 39 Figura 27. Volumul fondurilor alocate de CE .......................................................................................................................... 40 Figura 28. Previziuni pe termen scurt pentru zona EU (privire general) ................................................................................ 35 Figura 29. Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor n funcie de standardul puterii de cumprare (SPC), pe regiuni NUTS 2, 2010 (% din media UE-27, UE-27=100) .................................................................................................................. 40 Figura 30. Modificarea produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor n funcie de standardul puterii de cumprare (SPC), pe regiuni NUTS 2, 2008-2010 (diferen procentual ntre 2008 i 2010; n raport cu media UE-27)................................... 36 Figura 31. Distribuia valorilor pentru Productivitatea muncii pe angajat n 2011 .................................................................. 13 Figura 32. Dinamica n Romnia - Productivitatea muncii pe angajat ................................................................................. 13 Figura 33. Dinamica n Romnia vs. EU Productivitatea muncii pe or de lucru.............................................................. 13 Figura 34. Romnia n EU Productivitatea muncii pe or de lucru ................................................................................... 14 Figura 35. Dinamica creterea fa de nivelul din 2005 - Romnia vs. EU Productivitatea muncii pe or de lucru ....... 14 Figura 36. Dinamica n EU Productivitatea muncii pe or de lucru creterea fa de nivelul din 2005 .............................. 15 Figura 37. Evoluia Indicatorului - Sentimentul Economic de Incredere (ESI) (1990-2013) ................................................... 41 Figura 39. Infografic for de munc .................................................................................................................................... 42 Figura 40. Valorile SII 2010 i tendina de evoluie n perioada 2008 -2012............................................................................ 51 Figura 41. Valoarea medie a cheltuielilor cu inovarea (mii lei) ............................................................................................... 53 Figura 42. Modelul lui G. Hofstede dimensiunile culturale ................................................... Error! Bookmark not defined. Figura 43. Valorile dimensiunilor culturale pentru Romnia i Bulgaria ................................................................................. 56 Figura 44. Evaluarea performanelor pe 10 direcii ale indicatorului Uurina de a face afaceri poziionarea n eantionul de 185 state (n 2013) Rang/poziionare In cadrul eantinului .............................................................................................. 67 Figura 45. Distana fa de frontier pentru Romnia .............................................................................................................. 68 Figura 46. Legtur puternic ntre evaluarile Distanei fa de frontoier i volumul ISD per capita - Better overall regulation is correlated with more FDI inflows per capita ....................................................................................................... 68 Figura 47. Evoluia n dinamic Scoruri ale libertii economice Romnia, USA i Entitatea Lume ................................ 69 Figura 48. Premiantele i codaele UE. Parcursul Romniei ................................................................................................... 71 Figura 49. Somajul n rndul tinerilor ...................................................................................................................................... 73 Figura 50. Double-dip of EU manufacturing production ......................................................................................................... 75 Figura 51. EU recovery in comparative perspective ................................................................................................................ 75 Figura 52. Modificarea valorii produciei industriale de produse prelucrate, martie 2013 fa de ianuarie 2008. ................... 75 Figura 53. EU manufacturing recovery by sector .................................................................................................................... 75 Figura 54. Prospects for World GDP Growth, (percent change) .............................................................................................. 80 Figura 55.Probability of Recession, 2013:Q22014:Q1 (%) ................................................................................................... 80 Figura 56. Curentul Prea mari pentru a eua Too big to fail .............................................................................................. 84 Figura 57. Intrebrile Opinia asupra calitii condiiile pentru perioada ultimelor 6 luni i Sursele de ngrijorare pe termen scurt-mediu .............................................................................................................................................................................. 86 Figura 58. Intrebrile Opinia asupra celor mai ateptate evoluii pentru creterea pieelor emergente i Topul celor mai importante 5 riscuri pentru economia naional a respondenilor ............................................................................................ 86
165

Figura 59. IMM n Romnia vector al creterii economice? ................................................................................................. 87 Figura 60. Real growth rates for R&D and GDP, OECD area, 1982-2007 .............................................................................. 88 Figura 61. Antreprenori de/n Romnia ................................................................................................................................... 89 Figura 62. From exponential technologies to exponential innovation ..................................................................................... 92 Figura 63. Antreprenoriatul din Romnia n 2012 n funcie de activiti ................................................................................ 93 Figura 64. Antreprenoriatul din Romnia n 2012 - atitudini i percepii antreprenoriale ....................................................... 94 Figura 65. Intreprinztorul romn dintr-o privire (2013) ...................................................................................................... 94 Figura 66. Reprezentarea rezultatelor de evaluare a riscului.................................................................................................... 98 Figura 67. The basic form of the Risk Impact/Probability Chart ............................................................................................. 98 Figura 68. Tipuri de reprezentri grafice din analizele de risc ................................................................................................. 99 Figura 69. O lume de riscuri dintr-o privire ............................................................................................................................. 99 Figura 70. Incurcatele ci ale riscului .................................................................................................................................... 100 Figura 71. Frecvena de apariie n cretere a unor riscuri n activitatea bancar, hazarde natural i acte de violen Increasing occurrence of banking crises, natural disasters, and homicides ............................................................................ 101 Figura 72. Risk chain: an imposed risk derived from ... ........................................................................................................ 101 Figura 73. Riscuri economice ................................................................................................................................................ 103 Figura 74. Riscuri la nivel societal ......................................................................................................................................... 103 Figura 75. Resilience is Most Applicable to Unpredictable Risks with Little Knowledge about Effective Measures ........... 104 Figura 76. Evenimente tip Lebede negre n istoria recent................................................................................................. 104 Figura 77. Tipurile de calificative n rating-ul de ar............................................................................................................ 107 Figura 78. Probabilitatea de default a Romaniei, fata de reperele Germaniei (cel mai scazut risc) si Argentinei (cel mai ridicat risc). ........................................................................................................................................................................... 110 Figura 79. Cotaii CDS pe 5 ani ............................................................................................................................................. 110 Figura 80. Poziie fiscal a rilor din EU .............................................................................................................................. 111 Figura 81. Evaluarea COFACE pentru Romnia n 2013 ...................................................................................................... 114 Figura 82. Costurile opacitii n termeni de ISD - Indicele agregat al opacitii creat pe baza evalurilor de: corupie, opacitate legislativ, opacitate n materie de politici economice, standarde de reprezentativitate, standarde de reglementare) ............................................................................................................................................................................................... 116 Figura 83. Indicatori de performan Romnia: ..................................................................................................................... 117 Figura 84. The Ernst & Young business risk radar The risks that are closest to the center of the radar are those that we believe will pose the greatest challenges to the mining and metals sector in 2011 and into 2012 ......................................... 118 Figura 85. Cascading risks (2009) ......................................................................................................................................... 118 Figura 86. Ponderile Economiei gri n diverse ri ............................................................................................................. 121 Figura 87. Ponderile Economiei gri pot fi reduse prin digitalizarea afacerilor ............................................................... 122 Figura 88. Four basic phases of cyclical development ........................................................................................................... 125 Figura 89 ................................................................................................................................................................................ 130 Figura 90 ................................................................................................................................................................................ 130 Figura 91 ................................................................................................................................................................................ 130 Figura 92 ................................................................................................................................................................................ 130 Figura 93. Harta crizei n 2010 .............................................................................................................................................. 132 Figura 94. ............................................................................................................................................................................... 134 Figura 95. ase litere care pot ilustra fenomenul de recesiune i cel de reluare a mecanismului economic .......................... 140 Figura 96. Modelul rezistenei la schimbare .......................................................................................................................... 150 Figura 97. Trenduri n schimbrile organizaionale ............................................................................................................... 151 Figura 98. Modelul - Ecuaia schimbrii (Gleicher, Berkhard, Harris) .................................................................................. 155 Figura 99.Modelul Kubler-Ross ............................................................................................................................................ 156 Figura 100. Modelul ADKAR ................................................................................................................................................. 156 Figura 101. Instrumentul de msurare Thomas-Kilmann Abordarea relaional bazat pe interese ................................... 158
166

Suport Curs - Afaceri În Medii Instabile

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport Curs - Afaceri În Medii Instabile

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Note de curs i de seminar AIMI 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

MODULUL 1: : Problematic general instabilitate, performan i competitivitate Concepte asociate

Intrebri i solicitri de comentarii list de sugestii de discuie pentru forumul online

agravarea unor decalaje n timp/dispariti (regionale, de ex.) extremizarea srciei

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Raportul de avertisment privind potenialul de criz - early warning

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Sursa: revista Business Magazin, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5531/7908584/39/00-poster-2.jpg

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Sursa: Eurostat (tec00114)

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Surs: Eurostat (online data code: nama_fcs_k)

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Source: Eurostat (nama_co3_c)

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Labour productivity per person employed

49.2 49.5 48.5 49.4

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Sursa: Eurostat, cod [tsdec310]

Figura 8. Romnia n EU Productivitatea muncii pe or de lucru

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

140 120 100 80 60 40 20 0

Sursa: Eurostat, cod [tsdec310]

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Sursa: Raportul Global Competitiveness WEF

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Tem de discuie: Cercul virtuos/vicios al dezvoltrii

EU headline 75% target

20% increase in 10% energy efficiency

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Tema de discuie: Evaluarea Knowledge Asssessment Methodology (KAM 2012)

Scor 7.39 6.14 7.55 6.19

Poziie (din 146 ri) 40 53 29 59

% 72.90% 63.80% 80.50% 59.70%

Figura 21. Comparaie Romania i prima clasat Suedia 12 dimensiuni de baz

6.41 S&E Journal Articles / Mil.

Gross Secondary Enrollment 8.90 rate, 2009 Romania Sweden

Average Years of Schooling, 9.13 2010

Afaceri n medii instabile, Master MCA, semestrul III, 2013-2014

Romania vs. All n 2000

Romania vs. All n 1995

87,6 0,62 0,1 24,76 58,12

9,3 6,92 5,96 6,4 6,41

74 -0,1 -0,14 2,14 43,26

6,71 4,62 5,03 4,29 6,37

79 -0,23 0,01 0,48 29,89

9,38 2,94 5,56 3,56 6

93,5 67,07 1.430.00 190 360

6,55 8,37 6,62 6,1 5,86

80,58 24,04 280 30 40

5,28 5,72 5,79 4,89 6

77,9 18,29 130 10 0

6,25 5,31 5,72 5,32 7,45