. .
'Stilul gotic a fost primul stil,
cu adevarat original, care s-a
nascut in nordul Europei.
Vreme de peste 300 de ani au
lost inalfate catedrale ~i
biserici inundate de lumina,
ca expresie a Pietafii ~i a
miindriei cre~tine.
S tilUl romanic, cel care adominat arhitec-
tura Evului Mediu, a fost impresionant
mai ales prin dimensiunile mari pe care
le-a promovat. Peretii trainici, coloanele
solide ~i stalpii masivi Impiedicau trecerea
luminii naturale, aspectul catedralelor ~i al
bisericilor fiind Intunecos, sever. Aceste
cl~diri inspirau un sentiment de team~
amestecat cu veneratie. La_mijlocul secolului
al XII-lea, In Franta a ap~rut un nou stil de
cl~diri ecleziastice, complet diferite, ale c~ror
tumuri se avantau c~tre lnaltul cerului, a c~ror
structurn de rezisten~ era, In mod vizibil, mai
putin solid~ ~i mai gratioas~ decat cea a pre-
decesoarelor sale din perioada romanic~.
in~lti~ea ~f lumina din interior irnpresionau ~i
ele 6chiul spectatorului. Pentru cei obi~nuiti
.cu cl~dirile construite 1n stil rornanic, expe-
r rienta gotic~ a p~rut probabil neobi~nuit de
r;in~lt~toare ~i de eliberatoare.
I~ Noul stil ~i-a f~cut aparitia In Franta, la
im~n~stirea St. Denise, situata doar la mic~ dis-
;ctant~ de Paris. Lucrarea s-a efectuat 1ntre anii
: 1140-1144, la cornanda staretului Suger, Ins~
1nu se ~tie dac~ ideile principale i-au apartinut
O Catedrala ~i curentul ~i-a atins apogeul -cunoscut sub
Salisbury din denumirea de gotic tarziu -cam 1n jurul
Wiltshire are cea sfar~itului de secol, cand a 1nceputconstruirea
mai inalt3 turl3 din catedralelor din Chartres,Reims ~i Amiens. in
,ar3 ~i se num3r3 cele din urma:, la Beauvais, cea mai Inalta:
printre capodoperele constructie dintre toate, ambitiile de Ina:time
arhitecturii gotice au depa:~itposibilita:tile tehnice ~i In anul1284
din Anglia. arcada care sustinea plan~eul destinat corului
s-a pra:bu~it.
Noi descoperiri
Goticul a reprezentat o perioada: de schim-
bare a valorilor 1n religie dar ~i un curent care
O Un vitraliu din a profitat de noile descoperiri tehnice.
catedrala Chartres Cla:dirile construite In vechiul stil romanic
din Fran~a. in decur- erau atat de masive deoarece exista convin-
sui perioadei gotice gerea ca: pentru a sustine tavanul era nevoie
realizarea vitraliilor de o zida:rie masiva:. Din punct de vedere
a devenit o tehnic, sistemul gotic oferea posibilitatea de a
~ adevarata arta. stabiliza structuri mult mai Inalte prin uti-
:3 Picturile se realizau lizarea unor suporti mai putin masivi.
~ in culori foarte vii ~i Acest lucru a fost posibil prin introducerea
~ lumina care trecea unor elemente specifice, ca de exemplu
r prin sticla colorata arcadele In stil gotic, boltile cu nervuri sau
~ crea in marile cate- contraforturile aparente. Arcurile butante sunt
] drale o atmosfera considerate a fi elementele reprezentative ale
02 magica. stilului gotic. Ele atrag privirea ~i creaza:o
senzatie de Ina:ltaremult mai accentuata:decat
acestuiasau maestrului pietrar care a constru- formele rotunjite caracteristice stilului roma-
it cl~direa. Cu sigurant~, staretul Suger a apre- nic. Deasemenea, arcadele gotice erau mult
ciat rezultatul, rriai ales "lumina minuna~ ~i mai stabile ~i mai flexibile, permitand diferite
permanent~ care trece prin vitraliile colorate". grade de Inclinare.
Noul stil a devenit foarte modern ~i in O descoperire cruciala: care a avut mare
decurs de 20 de ani au lnceput s~ se constru- importanta: pentru arhitectura gotica: a fost
iasc~ catedrale gotice in Sens,Noyon ~i Laon, aceea ca: greutatea constructiei putea fi con-
toate situate in zona Parisului.in anul 1163 a centrata:1nanumite puncte, bine determinate.
lnceput construirea catedralei Notre Dame din Daca:aceste puncte erau bine sprijinite, alte
Paris. Turnurile se ln~ltau din ce in cemai sus pa:rti ale structurii nu mai erau supuse unor
21
 ARHITECTURA GOTICA
eforturi atat de mari. Ele puteau fi mult subti-
ate sau puteau fi chiar eliminate astfellncat s;!
lase loc pentru trecerea luminii naturale In
interiorul constructiei. Boltile au fost astfel
modificate prin intermediul unor nervuri care
le sustineau, preluand eforturile. Spatiile din-
tre nervuri au fost acoperite cu materiale rel-
ativ u~oare.In mod similar, partea inferioara a
nervurilor s-a modificat devenind piloni dis-
pu~i la distante regulate, ceea ce a dus la
transformarea vechilor pereti solizi 1n supra-
fete elegant arcuite.
Contraforturi aparente
Contraforturile aparente au reprezentat un alt
rafinament gotic. Ele neutralizau Impingerile
laterale ale boltilor. Contraforturile au fost
plasate la o anumit~ distant:l de pereti Inlo-
cuind vechile structuri masive de rezistent:l.
Ele se legau de pereti prin intermediul unor
coloane subtiri curbate care preluau, foarte
eficient, Impingerile laterale. Postamentul
22
O Interiorul elegant al catedralei din (1180-1280) i-a Um1at perioada decorativa
Beauvais, Fran,a, ilustreaza in mod impresio- (1280-1360), In decursul careia au fost intro-
nant, stilul gotic cu idealurile sale de inal,ime duse multe elemente originale, specific
~i gra,ie. De fapt, un ideal prea inalt engleze~ti. Oricum, decora1;iunile bogate au
deoarece arcada originala s-a prabu~it ~i a reprezentat ~i tendinta europeana , 1n vreme
trebuit reconstruita. ce lncercari de simplificare engleze~ti nu a
avut un echivalent european. Tendinta de sim-
oferit de contraforturi permiteau naosului plificare a aparut odata cu a~a numita
(suprafata central~ a unej. biserici) s~ se 1nalte perioada "perpendiculara" (1360- 1550), fiind
deasupra navelor laterale, pe ambele p~rti, cu caracterizata de liniile drepte ~i de repetarea
viti"aliile catului superior In sigurant~. unor decora1;iuni simple. Simplitatea acestui
stil l-a facut sa fie potrivit nu doar pentru
"Osatura" din piatra cladirile mari ci ~i pentru bisericile parohiale
Rezultatul final al aplic~rii acestor tehnici l-a din 1ntreaga tara. Acest stil a ramas In istorie ca
constituit transformarea cl~dirilor ecleziastice versiunea distincta, englezeasca a stilului
masive In cl~diri din piatr~, gratioase. In orice gotic, pana In secolul al XVI-lea cand curentul
caz, aceast~ descriere este incapabil~ s~ expri- gotic a fost lnlocuit de curentul renascentist.
me1ndemanarea ~i simtul artistic cu care con-
structorii au Imbinat cuno~tintele tehnice cu
cele estetice. De exemplu, ~irurile de con-
traforturi aveau la capete varfuri ascutite, co-
nice care le confereau ~i mai mult senzatia de
verticalitate, concentrand ~i mai mult princi-
pala tr~s~tura a stilului gotic.
Spatiile dintre "oasele" scheletului se pu-
teau acoperi cu sticl~ sau se puteau amplasa
diverse statui. Decoratiunile pietrelor plasate
In partea de sus a ferestrelor respectau ~i ele,
la randullor, tendinta gotic~ general~, sub1;i-
indu-se mult ~i creand adev~rate dantel~rii.
in decursul timpului, aceast~ tehnic~ caracte-
ristic~ a curentului gotic, numit~ omamentare
traforat~, a creat motive decorative complexe
chiar ~i pe bordurile bol1;ilor. in perioada
gotic~ a Inflorit ~i sculptura: marile catedrale
au oferit nenum~rate oportunita1;i pentru o
art~ ce avea s~ devin~ mai str~lucitoare, mai
realist~. Personajele de sine-st~tatoare, sculp-
tate fluent, au Inlocuit.ln mare masur~ reliefu-
rile -o form~ de sculptura In care personajele
se Inalt~ din fundal.
Curentul gotic s-a extins din Franta In
Anglia ~i Germania, unde, In scurt timp a
devenit curentul dominant. Mai spre sud,
unde tradi1;iile ~i climatul erau foarte diferite,
curentul gotic a avut un impact mult mai mic,
chiar dac~ catedrala din Milano este o mostr~
de stil gotic italian.
in Anglia, printre numeroasele capodopere
ale arhitecturii gotice se pot aminti: Wells,
Lincoln ~i Salisbury Cathedrals, York Minster,
Westminster Abbey ~i St. George's Chapel,
Windsor. Primei perioade gotice engleze~ti
O Marile catedrale
gotice au creat
numeroase
oportunita1i de
progres sculpturii.
Personajele au
devenit mai pu1in
izolate ~i mai
umane. Fiecare