UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Unitati montane carpatice. Carpatii Orientali- reprezinta 52% din intrega arie carpatica din intreaga are carpatica romaneasca. Petrografic, sunt constituiti din sisturi cristaline, roci vulcanice si flis dispuse in trei siruri paralele orientate pe directia nord-vest sud-est. Altitudinea maxima este de 2303m in vf Pietrosu Rodnei. Sunt fragmentati de vai si de depresiuni mari ( Depr. Maramuresului, Depr. Dornelor, Depr. Giurgeu, Depr. Ciuc, Depr. Brasov). Prezinta relief glaciar doar in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului; au relieful vulcanic cel mai zevoltat in (Oas-GutaiTibles-Caliman-Gurghiu-Harghita). Principalele subbdiviziuni ale Carpatilor Orientali sunt: Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, Carpatii Moldo-Transilvaneni si Carpatii de Curbura. Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei- situati in nordul Carpatilor Orientali, intre frontiera Romaniei cu Ucraina, in nord si aliniamentul depresionar( Depr.Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc si Depr. Gura Humorului) in sud. Relieful cuprinde doua sectoare: sectorul de vest( Depr. Maramuresului si muntii care il inconjoara) si sectorul estic( Obcinele Bucovinei). Depresiunea Maramuresului are un relief colinar, cu dealuri ce depasesc 800m si este drenata de raurile Viseu, Iza si Mara. Pe latura de vest-sud vest depresiunea este inchisa de muntii vulcanici Oas, Gutai, Tibles(1835m), cu relieful dominant de conurile vulcanice. La sud-est de valea Somesului Mare se afla Muntii Bargaului alcatuiti din flis strapuns de maguri vulcanice si Muntii Suhard alcatuti din sisturi cristaline. Pe latura est-nord estica depresiunea este inchisa de Muntii Maramuresului care culmineaza in varfurile Farcau(1957m) si Toroioaga(1930m), alcatuiti din sisturi cristaline. Muntii Rodnei se afla in sud-estul depresiunii, sunt formati din sisturi cristaline, au cea mai mare altitudine si masivitate din Carpatii Orientali( vf Pietrosu 2303m, Ineul 2279m) si constituie principalul nod orografic al acestor munti. Prezinta relief glaciar alcatuit din vai glaciare, circuri glaciare, creste alpine si morene. Sectorul de est, reprezentat de Obcinele Bucovinei, cuprinde trei culmi montane paralele cu altitudini ce descresc de la vest spre est: Obc. Mestecanis cea mai inalta, alcatuita din sisturi cristaline, Obc. Ferdeului si Obc. Mare. La sud de obcine se afla Depr. Dornelor si depresiunile Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ultimele fiind situate pe valea Moldovei.

Carpatii Moldo-Transilvaneni- situati intre aliniamentul depresionar al Dornelor si vaii Moldovei, in nord si valea Oituzului si depr. Brsovului,in sud. Pe latura vestica vine in contact cu Depr. Colinara a Transilvaniei, realizata de un piemont vulcanic de o remarcabila netezime, iar in est cu Subcarpatii Moldovei. Relieful cuprinde doua sectoare: vestic si estic. Sectorul de Vest cuprinde grupa de sud a muntilor vulcanici si depresiunile pe care acestia le inchid la contactul cu fasia cristalina( tectonice si de baraj vulcanic.) Grupa de sud a muntilor vulcanici este mai inalta si mai masiva si prezinta un relief vulcanic mai bine pastrat(altaturi de conuri vulcanice se pastreaza si cratere sau fragmente de cratere.): Muntii Calimani(vf Pietrosul 2100m) Munti Gurghiu si Muntii Harghita. La contactul grupei vulcanice cu fasia cristalina sunt inchise mai multe depresiuni dintre care cele mai intinse sunt Depr. Giurgeu, axata pe cursul superior al Muresului si depresiunea Ciucului, axata pe cursul superior al Oltului. Sectorul de Est, denumit si cel al Muntilor Moldovei, cuprinde trei siruri paralele de munti, dintre care cel din vest si centru apartin fasiei cristaline, iar cel estic unitatii flisului. Primul sir cristalin este format din muntii: Giurgeu, hasmasul Mare( cu o cuvertura de calcare inc are s-au dezvoltat Chelile Bicazului si relieful rezidual al Pietrei Singuratice), Ciucului si Nemira. Al doilea sir cristalin este format din muntii Giumalau (peste 1800m, alcatuit din cristalin) Rarau(cu stanci calcaroasePietrele Doamnei) Bistritei (1859m) Ceahlau ( vf Ocolasul Mare 1907m), cu o cuvertura de conglomerate care dau un reloef spectaculos si Tracau. Sirul flisului se desfasoara pe latura de est si cuprinde Muntii Stanisoara, Gosmanu si Berzunt, ultimul inchizand depresiunea Comanesti. Carpatii de Curbura- situati in sudul Carpatilor Orientali, intre valea Oituzului si valea Prahovei. Pe latura interna vin in contact cu Depr. Colinara a Transilvaniei, iar pe latura externa vin in contact cu Subcarpatii Curburii. Relieful cuprinde un domeniu montan alcatuit din culmi si vai dar in care muntii realizeaza o mare curbura in care este inchisa Depr.Brasovului. Alcatuirea geologica din flis a permis o fragmentare mai mare a reliefului. Varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu forme specifce: relief ruiniform pe conglomerate(turnuri, ciuperci, sfinxul Bratocei- in Muntii Ciucas), relief dezvoltat pe gresii( Mt Buzaului), relief carstic(Mt Barsei), relief dezvoltat pe nisipuri ( dunele de nisip de la Reci in Depr.Brasovului). Curbura

carpatica externa cuprinde Mt Vrancei,Buzaului,Ciucas si muntii Baiului. Curbura interna, spre depr. Brasovului cuprinde Muntii Intorsurii care inchid depr. Intorsura Buzaului si Muntii Barsei(formati din muntii Postavaru, cu vestita statiune Poiana Brasov, Muntii Piatra Mare si Munti Tampa). In nord vestul grupei se afla munti mai scunzi: Muntii Persani(1104m) cu defileul bazaltic de la Racos si Magura Codlei, Muntii Baraolt si Muntii Bodoc. Dpresiunea Brasovului, situata la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali estte drenata de raul Olt si afluentii sai Raul Negru si Barsa. Are aspectul unui ses intins, cu altitudini de 500-600m cu terenuri agricloe fertile, cu multe asezari si cu intersectia unor importante drumuri si cai ferate transcarpatice. Carpatii Meridionali- situati in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, intre valea Prahovei, la est si Culoarele Timis-Cerna si Bistra-Strei, la vest. Grupele Bucegi si Fagaras- Situate in estul Carp.Meridionali, grupele Bucegi si Fagaras sunt delimitate in est de Valea Prahovei, iar in vest de valea Oltului. Pe latura de nord domina prin abrupturi depresiunile Brasovului si Fagarasului, iar in sud, spre Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici, prezinta pante mai domoale. Muntii Bucegi reprezinta din punct de vedere genetic un siclinal suspendat,culmineaza cu vf Omu(2505m) si se prezinta abrupt atat spre valea Prahovei(abruptul prahovean al Bucegilor) cat si spre Depr.Brasovului si spre Culoarul Rucar-Bran. Sunt alcatuiti din conglomerate si calcare, prezentand un platou structural cu forme interesante de relief eolian si de eroziune diferentiala: Babele si Sfinxul si alte ciuperci eoliene. Relieful glaciar este prezent in jurul vf Omu prin circuri glaciare dar si prin vai glaciare( valea superioara a Ialomitei). Muntii Leaota, situati la vest de Bucegi, sunt alcatuiti din sisturi cristaline si au un relief masiv si greoi. Culoarul Rucar-Bran reprezinta o depresiune tectonica( o vale de sinclinal) orientata NV-SE cu importanta in circulatia transcarpatica inca din perioada feudala intre Brasov si Campulung Muscel. Muntii Piatra Craiului, situati la vest de Culoarul Rucar-Bran se prezinta in relief ca cea mai frumoasa creasta calcaroasa din Romania.

Muntii Fagarasului corespund culmii inalte situata intre valea Dambovitei si Defileul Oltului dintre Turnu Rosu si Cozia, care este abrupta spre nord si cu pante domoale spre sud. Culmineaza cu vf Moldoveanu 2544m si Negoiu 2535m, sunt alcatuiti in intregime din sisturi cristaline si cuprind cele mai extinse forme de relief glaciar din tara( circuri glaciare, vai glaciare, creste alpine, praguri, morene),avand si multe lacuri glaciare( Balea, Podragu Mare, Capra, Avrig, Caltun, Urlea). Fagarasul sudic are in componenta o culme mai joasa, fragmentata, formata din masive alcatuite din sisturi cristaline intens metamorfozate (gnaisul ocular de Cozia): Muntii Cozia,(1668m) Muntii Frunti, Muntii Ghitu, Muntii Iezer si Muntii Papusa(2462m) cu relief glaciar si alcatuire cristalina. Grupele Parang si Retezat- Godeanu- ocupa latura vestica a Carpatilor Meridionali, fiind situate intre Defileul Oltului dintre Turnu Rosu si Cozia in est si culoarele tectonice Timis-Cerna in vest. Relieful include cele doua grupe de munti precum si depresiunile Lovistei, Hateg si Petrosani. Grupa Muntilor Parang include cel mai mare nod orografic din Romania din care pornesc 5 unitati montane cu dispozitie radiara: in sud-vest Muntii Parang( vf Parangul Mare 2519m) alcatuiti din sisturi cristaline si intruziuni granitice, cu relief glaciar si lacuri glaciare (l. Galcescu) din care se desprind spre nord-vest Muntii Sureanu( vf Patru2130m) cu relief glaciar dar si cu pesterile Sura Mare si Tecuri. Spre nord-est Muntii Candrel(vf Candrel 2244m) cu alcatuire cristalina si relief glaciar. Spre est se desfasoara Muntii Lotrului( vf Steflesti 2242m) si Muntii Capatanii( vf Ursu2124m) alcatuiti din calcare cu vai in chei si pesteri. Intre grupele Parang si retezat-Godeanu se desfasoara spatiile depresionare ale Hatelgului si Petrosanilor. Depresiunea Hatelgului este o depresiune tectonica si o veche zona de populare in care romanii stabilesc noua capitala a Daciei, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Depresiunea Petrosani, situata pe cursul superior al Jiului, este de origine tectonica si corespunde celui mai mare bazin huilifer al tarii. Grupa Retezat-Godeanu este situata intre Depresiunea Petrosani si Defileul Jiului la est, depresiunea Hategului si Culoarul Bistrei la nord si Culoarul Timis-Cerna la vest. Are in componenta cele doua masive centrale Muntii Retezat si Muntii Godeanu care dau numele grupei. Muntii Retezat (vf Peleaga 2509m) prezinta cel mai ridicat nivel altitudinal al grupei si au cel mai complex relief glaciar. Adapostesc cele mai multe lacuri glaciare( Bucura,Zanoaga, Lia, Ana, Viorica,Florica, Taul Portii). Pitorescul peisajului natural si elementele

rare de flora si fauna au dus la construirea Parcului National Retezat inca din 1935. Muntii Godeanu( vf Gugu 2291m) alcatuiti ca si Retezat din sisturi cristaline, au un relief glaciar mai putin spectaculos, dar prezinta cele mai intinse platforme de eroziune de tip Borascu si Rau-Ses. Spre nord-vest se desfasoara Muntii Tarcului, continuati de Muntele Mic, iar pe latura de sud-vest se desfasoara Muntii Cernei si Muntii Mehedinti, despartiti de valea adanca a Cernei. Spre sud-est sunt Muntii Valcanului (vf Straja 1868m) cu alcatuire calcaroasa si vai in chei( Cheile Runcu). Culoarul tectonic Timis-Cerna are aspectul unu Graben care separa grupele Retezat-Godeanu de Muntii Banatului, ptrintr-o denivelare tectonica de aproape 1000m. Culoarul Bistra desparte Masivul Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca si asigura legatura rutiera intre Caransebes si Depresiunea Hateegului prin pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (700m).

Carpatii Occidentali- denumiti astfel dupa localizarea lor, la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei, se intind intre Defileul Dunarii, in sud si pana la vaile Somesului si Barcaului in nord. Constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti, altitudinile maxime fiind cuprinse intre 1200-1400m in sud si abia depasind 1800m in nord. Muntii Banatului- sunt situati in sud-vestul tarii, intre Sefileul Dunarii dintre Bazias si Orsova in sud, Culoarul Timis-Cerna in est, dealurile si Campia de Cest in nord si nord-vest. Latura de est a Muntilor Banatului este mai inalta (1200-1400m) si include in nord Muntii Semenic (1446m), alcatuiti din sisturi cristaline si cu aspectul

unui platou la nivelul de 1400m, valorificat pastoral si turistic. In sud, lungul Cazanelor se desfasoara Muntii Almajului( vf Svinecea Mare 1224m) alcatuiti dintr-o alternanta de sisturi cristaline strapunse de granite sau acoperite de roci sedimentare(calcare). Intre cele doua unitati montane este inchisa Depresiunea Almajului ( sau Bozovici) care este drenata de raul Nera. Partea de vest cuprinde munti mai scunzi(muncei) cu altitudini de 600-1100m, dar cu aceeasi alcatuire geologica: Muntii Locvei, de-a lungul Dunarii, in primul sector al Defileului Muntii Aninei(1160m) care au o cuvertura de calcare, pe care s-a dezvoltat relieful carstic ( Cheile Nerei, Carasului , Minisului, Pestera Comarnic). In nord-vest sunt Muntii Dognecea(617m) care inchid depresiunea Caras-Ezeris. Muntii Poiana Rusca- sunt cuprinsi intre Culoarul Bistrei la sud si de Defileu Muresului la nord. Pe latura estica intra in contact cu Depresiunea Hategului, iar pe latura vestica cu Dealurile Lipovei. Relieful Muntilor Poiana Rusca se caracterizeaza prin altitudini scazute( vf Padesu 1374m), dar cu o masivitate remarcabila data de alcatuirea geologica ( sisturi cristaline cu intercalatii de calcare cristaline, marmure si chiar roci vulcanice). Fiind inconjurata de zone joase Muntii Poiana Rusca au aspect de horst, infatisandu-se sub forma de cupola si de nod orohidrografic unitar. Prezinta vai adanci si culmi largi, care faciliteaza patrunderea asezarilor pe cele mai mari inaltimi. Muntii Apuseni- sunt situati la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei, intre defileul Muresului dintre Deva si Lipova, in sud si vaile Barcaului si Somesului, la nord.Muntii Apuseni includ urmatoarele subunitati: Masivul Bihorului, este gruparea montana centrala, cu alcatuire predominant cristalina si care culmineaza in varful Bihor de 1849m. Din acest masiv se desprinde spre nord Muntii Vladeasa(1836m), iar in est Muntele Mare(1826m). Peste fundamenul cristalin au fost depuse cuverturi de calcare in care s-au devoltat fenomene carstice si calcaroase: Cheile Somesului Cald si ale Buzaului, Pestera Scarisoara si Focul Viu( ambele cu ghetari), complexul carstic Padis- Cetatile Ponorului. Latura sud-est a Muntilor Apuseni este alcatuita din Muntii Muresului, cu altitudini de 1000-1200m, care cuprind muntii Trascaului si Muntii Metaliferi formati din andezite si bazalte. Se poate mentiona si o froma spectaculoasa a reliefului vulcanic-Detunatele cu coloanele de bazalt arcuite, cu aspect de orga uriasa.

In vest se desfasoara muntii scunzi ai Crisurilor, separati de depresiunile golfuri: Muntii Zarandului (836m), Muntii Codru-Moma(1112m) Muntii Padurea Craiului cu pesterile Meziad, Vadul Crisului, precum si Pestera Vantului . Muntii Plopis sau Ses (918m) se afla situati in nord-vestul acestui spatiu mmontan. Intre muntii Crisurilor se intrepun despreiuni golfuri:Zarandului( pe Crisul Alb), Beiusului( pe Crisul Negru) si Vad-Borod( pe Crisul Repede).