You are on page 1of 10

Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea de Sociologie i Comunicare


Specializarea Asisten Social
Relaia dintre moral i drept
Student: Pricop Aleandra !eanina
"ndrumtor: #ect$ univ$ dr$ Borcoman %ariana
Braov
&'()
CUPRINS:
(*+e,iniie$
&*%orala$
-*.n,luena direct a moralei asupra dreptului
)*Raportul dintre moral i drept$
/*Asemnri i deose0iri 1ntre moral i drept$
2*.deile lui %ircea +3uvara ,a de moral i drept$
4*5ormele 3uridice i normele religios6morale 1n Roma Antica$
7*Biserica6%oral$
8*Teoreticienii dreptului rom1nesc$
('*Concluzii$
Relaia dintre moral i drept
1. Definiie
%orala reprezint 9un ansam0lu de idei: precepte: reguli cu privire la 0ine i ru: la corect i
incorect: cu privire la 3ust i in3ust9$ %orala: ca sistem de norme: se 0azeaz pe convingerea intim
i pe contiina personal a ,iecrui individ 1n comportamentul su$ %o0ilul regulii morale este
datoria persoanei ,a de sine 1nsi$ ;amenii 1i raporteaz comportarea la valorile morale de 0ine
sau ru: din care decurge i de,inirea acestui comportament ca moral sau imoral$ %orala are deci ca
valori ,undamentale principiile 0inelui: dreptii: 3ustiiei i adevrului: valori promovate i aprate
de drept$ 5ormele morale sunt dotate cu sanciuni de aceeai natur: sanciuni care pot ,i eterioare
su0iectului: ca de eemplu opro0iul pu0lic: sau pot ,i interioare: adic din s,era contiinei
su0iectului: de eemplu: preri de ru: regrete: mustrri de cuget: scrupule de constiinta etc$ +reptul
9reprezint un ansam0lu de reguli de comportare 1n rela iile sociale: al cror principal caracter este
o0ligativitatea 6 la nevoie impus 6 pentru to i mem0rii societ ii organizate$9
2. Morala
Sunt autori care consider c <morala este totalitatea regulilor de comportare a oamenilor$ Alii
consider morala ca un ansam0lu de reguli i concepii despre 0ine i ru: despre 3ust i in3ust:
despre admisi0il in interzis=$ Atat dreptul: c1t i morala se ocup de comportarea oamenilor:
sta0ilind reguli sociale$ 5umai c aria de re,erin a moralei este mult mai larg decat cea a
dreptului$ +e aici i o serie de opinii care au susinut i susin c dreptul este 1nglo0at 1n moral$ Aa
cum am artat: di,erena 1ntre drept i moral se circumscrie naturii constrangerii: material 1n cazul
dreptului i psi>ic 1n cazul moralei$ ?ist i autori care susin c deose0irile 1ntre drept i moral
se relev nu numai su0 aspectul naturii sanciunii: ci i al scopului si coninutului sanciunii$ Cu
toate acestea s6a a3uns la concluzia c 1ntre drept i moral nu eist o deose0ire ,undamental ci
una ,ormal: care se re,er la caracterul sanciunii$ Pentru c 1ntre drept i moral nu eist
deose0ire nici de natur: nici de scop i nici de coninut$ Sunt i autori care susin c deose0irea
dintre drept i moral const: in primul rand: 1n ,aptul c morala este unilateral: ,iindc se
adreseaz unui singur su0iect: pa cand dreptul este 1ntotdeauna 0ilateral$ "n al doilea rand: se suine
c 3udecata moral are 1n vedere un proces interior: pe cand aprecierea 3uridica presupune un punct
de vedere eterior$ +e asemenea morala reprezint o etic su0iectiv: pe cand dreptul: o etica
o0iectiv$
-$ Influena direct a moralei aupra dreptului
C pan i un drept 9politic9 tre0uie s in seama de principiile enunate de 9legea religios6moral9:
ne adeveresc c>iar si unii teoreticieni ai dreptului: pentru care 9statul9 este 9o persoana moral
politico6teritorial9$
Firete: normele morale nu au o valoare 3uridic: i nici nu opereaz prin msuri coercitive @de
constrangere*$ Ai: totui: ele au un caracter o0ligatoriu pan i 1n dreptul internaional: ,iind adeseori
respectate su0 presiunea opiniei pu0lice$
Principiile legii morale in,lueneaz de alt,el toate ramurile dreptului international: civil: penal etc$
+e pild: 9morala internaional9 6 indi,erent de ce principii religioase ar ,i ea stra0atut @mozaice:
0udiste: cretine: islamice etc$* 69in,lueneaz dreptul internaional: 1n sensul c tot mai multe reguli
ale moralei i ec>itaii: ,iind respectate de state: au im0ogait dreptul internaional: trans,ormandu6
se 1n reguli ale sale$ "nclcarea regulilor moralei i ec>itii eercit: dimpotriv: o aciune negativ
asupra dreptului internaional$ .nvers: respectarea dreptului internaional 6 scrie pro,$ .$ +iaconu 6
asigur promovarea unui element de moralitate 1n relaiile dintre state: 1n care i valorile morale:
c>iar neprote3ate prin norme de drept: sunt respectate9$
!. Raportul dintre moral i drept
Bec>imea moralei este tot atCt de mare cCt i societatea: pentru c ea a 3ucat i 3oac un rol deose0it
de important 1n reglementarea relaiilor sociale i 1n asigurarea ordinii sociale$
Raportul dintre moral i drept este o pro0lem mult discutat de6a lungul timpului: pentru c 1n
multe privine normele morale erau con,undate cu normele 3uridice$ "nc din antic>itate: gCndirea
3uridico6politic a ,ost preocupat de raportul dintre drept i moral$ +ac 1n !recia antic nu se
,cea o distincie 0ine precizat 1ntre cele dou categorii de norme sociale: doctrina 3uridic roman
a ,cut pai 1nsemnai 1n sensul conceperii dreptului independent de moral$ C>$ T>omasius @(2//6
(4&7* a separtat pentru prima dat: din punct de vedere teoretic: dreptul de moral$ #a analiza
acestui raport i6a adus o mare contri0uie ,ilozo,ul german Dant: care a relevat caracterul a0solut:
aprioric al legii morale$ Unii ,ilozo,i au mers pCn la identi,icarea naturii normelor 3uridice i
morale: iar alii au considerat c tiina dreptului tre0uie s ,ac a0stracie de in,luena moralei ca i
a politicii i a altor ,actori etra3uridici asupra dreptului$ Euritii 1n cvasitotalitatea lor: sunt de prere
c 1ntre drept i moral eist o corelaie organic deoarece principiile morale ale 0inelui: dreptii:
3ustiiei i adevrului sunt aprate i promovate i de drept$ +ar ,iecare din cele dou categorii:
respectiv dreptul i morala: 1i pstreaz identitatea$
". #emnri i deoe$iri %ntre moral i drept
a* AtCt dreptul cCt i morala reprezint un ansam0lu de norme de conduit$
0* 5ormele morale dintr6o societate nu sunt neaprat unitare$ ?le variaz 1n ,uncie de grupul social:
de colectivitatea naional: social: religioas$ 5u eist valori morale a0solute: 1ntrucCt se sc>im0
dup epoc: dup clase @c>iar 1n aceeai epoc*: dup categorii sociale sau pro,esionale$
c* +reptul 1n sc>im0 este i tre0uie s ,ie unitar: asigurCnd o ordine 3uridic unic 1n societate 1ntr6o
ar dat$
d* 5ormele morale au un caracter spontan 1n apariia lor F normele de drept sunt rezultatul unei
creaii contiente i organizate$
e* #egtur strCns eist 1ntre moral i religie: cci religia a sacralizat preceptele etice i unele
instituii sociale$ +ezvoltarea dreptului a dus la desacralizarea i laicizarea instituiilor: dar procesul
este di,ereniat de la o religie la alta$ Sistemul 3uridic islamic: de eemplu: este i azi puternic
in,luenat de morala religioas$ Coranul este atCt Gcartea s,Cnt=: cCt i Gcodul= popoarelor
islamice$
,* +in punct de vedere al sanciunii: deose0irea dintre drept i moral este ,oarte mare$ 5ormele de
drept pot ,i asigurate prin ,ora coercitiv a statului: normele morale au ca sanciune: opro0iul
pu0lic: marginalizarea: desconsiderarea: regretul: mustrarea de contiin$ ?,iciena sanciunilor
morale depinde de pro,ilul moral al persoanei respective$
g* 5umeroase norme cu un coninut identic au atCt o natur moral cCt i una 3uridic$ +e eemplu:
normele penale care cer persoanelor s ai0 o comportare de respect ,a de viaa: demnitatea i
proprietatea altora sunt 1n acelai timp i norme cu un puternic coninut moral$ Fora dreptului se
gsete atCt 1n 3usti,icarea sa logic: raional: cCt i 1n apro0area i susinerea sa moral$ Sau: orice
in3ustiie este implicit imoral$
>* ?ist 1ns i norme morale care n6au relevan 3uridic @de pild relaiile de prietenie sau
relaiile dintre soi pCn la un anumit punct*: precum i invers @de pild unele norme cu caracter
procedural: cele te>nice sau cele organizatorice*$
"n general: s,era de aciune i cuprindere a moralei este mai etins decCt cea a dreptului: dar
reglementarea este mai puin concret$ "n concluzie: este o0ligatoriu s su0liniem c dreptul a3ut la
promovarea principiilor morale: dar i morala 1i eercit in,luena asupra ela0orrii dreptului: cCt i
asupra aplicrii sale$
&. Ideile lui Mircea D'u(ara fa de moral i drept
Apoi: distana dintre realitate i conceptele umane mai cere : s trans,ormm pentru tre0uinele
dreptului ,iecare aspect al realitii 1n construciuni logice$ Pentru %ircea +3uvara: statul i
individul nu apar cu interese antinomice: sanciunea nu intr 1n elementele o0ligatorii ale raportului
3uridic$ Ai prin aceasta: el apropie dreptul mai mult de moral decat de politic$
Corespunztor tuturor acestor ample activiti: 1n care a predominat gandirea 3uridic: %ircea
+3uvara a scris i a vor0it: iar parte din vor0e i s6au stenogra,iat ori i s6au conspectat$ ; 0i0liogra,ie
complet a operei lui %ircea +3uvara: 1n care ar intra i cursurile sale universitare litogra,iate: i
interveniile sale din 1ntrunirile tiinti,ice ori politice: din ar ori internaionale: care au primit
lumina tiparului: trece de /'' de titluri$ Autorul: 1ntr6o ultim auto0i0liogra,ie selectat: pu0licat 1n
iunie (8)(: enumera ()) de lucrri: care din pcate au ,ost notate din memorie$
Caracteristica principal a atitudinii ,ilozo,ice a lui %ircea +3uvara a ,ost aceea c el considera c
pro0lemele speci,ice ,ilozo,iei dreptului nu pot ,i soluionate ,r o concepie de ansam0lu:
epistemologic si ,ilozo,icH aceasta 1ntrucat ,ilozo,ia dreptului este o parte integrant a ,ilozo,iei 1n
genere$ "n acest spirit: %ircea +3uvara scria c ::,ilozo,ia dreptului constituie unul dintre elementele
indispensa0ile unei culturi adevrate$ +e ea nu se pot lipsi mai ales acei care pretind a avea o
cultur 3uridic=$ Printre pro0lemele cele mai importante ale ,ilozo,iei dreptului ar tre0ui enumerate
cele re,eritoare la ,undamentul dreptului: esena i speci,icul acestuia 1n raport cu alte domenii ale
activitaii umane: ,inalitile dreptului: coninutul i speci,icul contiinei i cunoaterii 3uridice$
Soluionarea unor ast,el de pro0leme necesit depirea oricrei analize ::pur te>nice= a dreptului: a
tetelor de lege pentru c iinele 3uridice nu sunt discipline autonome: acestea depind 1n privina
principiilor lor de o concepie integral: totalizatoare care este ,ilozo,ia general$ Analiza teoriilor
ce vizeaz structura: dinamica: ,inalitile dreptului evideniaz ideea c orice tiin a dreptului este
ridicat pe un sistem ,ilozo,ic: este dependent de o atitudine 1n raport cu marile pro0leme ale
omului i societii$ +e aceea tezele ,olozo,iei dreptului vor servi 1ntotdeauna pentru eplicarea i
aplicarea dreptului pozitiv$
%ircea +3uvara a ,cut o distincie principal 1ntre cunoaterea dreptului i tiina lui$ %ult ceteni
acumuleaz cunotine despre drepturile i o0ligaiile lor i ale semenilor$ Ast,el de cunotine
disparate nu sunt tiin$ Bor deveni tiin doar acele cunotine 3uridice care descriu procesele
reale din societate prin mi3locirea unor noiuni generale: a legilor aa 1ncat s reueasc s le lege
1ntre ele prin caracteristici eseniale: 1n acest sens nu se numete tiin decat o cunoatere 0ine
sistematizat$ Prin urmare: Gconstituirea i progresul tiinei 3uridice nu e 1ns posi0il decat prin
mi3locirea unei ,ilozo,ii 3uridice pe care dealt,el oricare 3urist o are i o practic: ,ie c tie ,ie c nu
Fi d seama de ea=$
Ca neoIantian: %ircea +3uvara a respins empirismul i pozitivismul 3uridic 1n ,avoarea postulrii
coeistenei determinismului ,enomenelor naturale cu li0ertatea persoanei care constituie premisa
,undamentrii dreptului$in spiritul concepiei neoIantiene: +3uvara concepea dreptul ca modalitate
de coeistena a voinelor li0ereH negarea li0ertii ar ruina atat dreptul: cat i morala$ #i0ertatea este
postulatul oricror pro0leme de drept: este ,undamentul dreptului$ +e pe o ast,el de pozitie %ircea
+3uvara de,inea dreptul ca avand ca o0iect constatarea drepturilor i o0ligaiilor privitoare la
activitile sociale eteriorizateH el ar arata ast,el actele permise: interzise sau impuse 1n societate pe
0aza ideii de 3ustiie$ +reptul se deose0ete de moral: dei i acesta are ca o0iect corelaia dintre
drepturi i o0ligaii: prin aceea c el reglementeaz numai activitile sociale eteriorizate: adic
realizate prin ,apte ale mem0rilor societii: pe cad morala reglementeaza asa zisul ,or intern$ ?ista
dupa convingerea sa doua nivele in totalul dreptului: unul este cel al dreptului pozitiv F alctuit din
normele i regulile dispuse prin lege: din o0iceiul 3uridic: i altul este cel al dreptului raional care
eist independent de orice re,erire la vreo norm de drept pozitiv G 1ntrucat noi putem emite
3udeci de drept c>iar ,cand cu desvarire a0stracie de dispoziiile pozitive$
Concluzia ,ilozo,ic esenial la care a a3uns %ircea +3uvara a ,ost aceea c e posi0il cunoaterea
unei 3ustiii o0iective: vala0il pentru raiune la ,el ca i aceea a realitilor naturii$ Prin ea se va
1ntemeia 1nsi aplicarea regulilor dreptului pozitiv$
Filozo,ia dreptului ar tre0ui s se preocupe de pro0lema interpretrii dreptului pozitiv: de
metodologia tiinelor 3uridice: de 1nelegerea tiini,ic a ideii de 3ustiie ela0orata raional: de
a,irmarea temeinic a valorilor 3uridice 1n lumina crora va tre0ui indrumata lumea$ Pentru toate
acestea: %ircea +3uvara aprecia c ,ilozo,ia dreptului ar tre0ui s devina un curs sintetic care s se
predea la s,arsitul studiilor universitare de drept: cu atat mai mult cu cat :: nu e legislator si nu e om
politic care s nu ,ac ,ilozo,ie a dreptului$
; pro0lema importanta reluat de %ircea +3uvara este cea re,eritoare la natura cunoaterii 3uridice
si mecanismul ,ormrii ei$ .n acest plan de gandire: +3uvara considera c ideile i cunostintele
3uridice sunt distincte: c>iar opuse celor despre natura$ Cunostiinta 3uridica se constituie ast,el
printr6o aplicare la cunostinta morala pentru ca ideea de societate 3uridica se suprapune in mod
necesar celei de societate moral si aceasta celei de societate umana ca parte a naturii$ .deea de
3ustiie poate ,i o0tinu sau ela0orata numai printr6o analiza comparativa a realitatilor sociale:
3uridice si morale$ #egea de ,ormare a cunostintele 3uridice: conc>idea +3uvara: este insasi legea
generala de ,ormare a oricarui ,el de cunoasterea despre realitate$
Cunostina 3uridic va conine doua elemente: o constatare a ,aptelor si o apreciere a acestora$ +oar
aprecierea ,aptelor sociale le va ridica la rangul 3uridic$ %ircea +3uvara a a,uns la concluzia ca
3udecile morale i 3uridice au o0iectivitate: ca aplicatiile ideii de 3ustitie pot a,irma caracterul de
adevar o0iectiv$ Prin urmare: cunostinta 3uridica are aceasi valoare o0iectiva ca si aceea a stiintelor
eacte: iar adevarul cunostintelor 3uridice consta in caracterul lor coerent$ 5oncontradictoriu: in
sistematizarea si ordonarea lor rationala$
"n 3ustiie: adevrul este prin ecelana coerentH acesta nu este ceva dat in mod a0solut: nu este
de,initiv: ci este 1n continu ,ormatie si per,ectionare$ Adevarul cunostintelor 3uridice inseamna
acordul acestora cu cerinele legilor logicii$
; interesant contri0uie adusde %ircea +3uvara la dezvoltarea ,ilozo,iei dreptului vizeaza
raporturile dreptului cu morala$ ?l considera c 3udecile noastre la adresa valorii rationale a
activitatilor pot ,i de un ordin moral si 3uridic$ .n morala: 3udecata se ,ace asupra unui act interiorH
este deci scopul su0iectiv al agentului care tre0uie sa ,ie 0inele insusi: pe cand in cazul dreptului
3udecata se ,ace asupra actiunii eteriorizate in integralitatea ei: inclusiv asupra scopului sau$
Radacina adanc a dreptului i a moralei tre0uie gasita in orice act de ratiune o0iectiva care
presupune ideea de li0ertate: pe de o parte: si pe cea de necesitate a legilor logice: pe de alta parte$
Aceste doua aspecte reprezinta ideea de drept si cealalta ideea de o0ligatiune$
Asadar: dreptul nu poate ,i despartit de moralaH orice a,irmatie 3uridica opusa acesteia din urma n6ar
putea ,i decat o eroare$
Speci,icul dreptului este evidentiat si de scopul lui$ +upa +3uvara: acesta ar consta in in,aptuirea
3ustitiei care este un imperativ categoric si nu ipotetic: impus de ratiunea noastraH el este dezvoltarea
progresiva a valorilor spirituale urmarite prin activitatea li0era a persoanelor$ Eustitia si dreptul sunt
garantia eterioara a activitatii morale$ Eustitia este valoarea suprema in ierar>ia 3uridica$ Acesteia
nu . se pot sunstitui alte scopuri: ,ie ele utilul: solidaritatea sociala: asa cum s6a incercat pe
parcursul mileniilor de ,ilozo,ie a dreptului$ Balorile sociale pot ,i considerate ca scop al dreptului
in situatia in care se identi,ica cu valorile supreme ale spiritului: cand apar ca valori etice:
compunand ideea directoare a sitemului social$ .n ,ond: scopul ultim al dreptului tre0uie sa ,ie
dezvoltarea morala a ,iecaruia prin activitatea li0era a spiritului creator$ Binele comun material nu
este decat un mi3loc: si nu un scop$
+reptul eista prin 3ustitie in ,avoarea statului si in acelasi timp in ,avoarea individuluiH statul si
individul tre0uie sa ,ie considerati ca persoane 3uridice distincte dar nu antinomice$
.n concluzie: dreptul si morala sunt strans corelate: intregindu6se reciproc$ Cunostintele acestora au
aceeasi structura logica si sunt paralele cu in,ormatiile apartinatoare stiintelor naturii$ ;rice realitate
3uridica cuprinde o directiva de gandire care corespunde ideii de drept sau de 3ustitie si care se
aplica normarii pozitive a ,enomenelor sc>im0atoare ale vietii sociale$ +reptul constituie ast,el
conditia ,ormala a activitatii sociale curente$ .deea de 3ustitie este in ,ond o metoda prin care se
armonizeaza cu coerenta rationala: scopurile actiunilor eteriorizate ale persoanelor: in timp ce
ideea 0inelui moral este o metoda de armonizare logica a scopurilor interne ale acelorasi actiuni$
%ircea +3uvara a analizat speci,icul dreptului si pornind de la compararea planurilor de realitate
corespunzatoare stiintelor care le studiaza$
Speci,icul dreptului ca realitate sociala in comparatie cu universul etrasocial ar consta in
urmatoarele: legile naturii sunt inviola0ile: pe cand normele moralei si ale dreptului sunt viola0ile
prin insasi natura lorH ,enomenele naturii nu pot ,i supuse dreptului decat in masura in care vor
putea ,i puse in legatura cu activitatea persoanelor in societateH o norma 3uridica nu poate avea ca
o0iect imposi0ilulH normele 3uridice si etice nu se des,iinteaza prin ,aptele care le violeaza$ Aceste
elemente care releva speci,icul dreptului stau la originea modului special de cunoastere utilizata in
stiintele 3uridice$
). Normele 'uridice i normele reli*io+morale in Roma #ntica
+reptul natural i legea moral: sdit 1n inima omului de la creaie: sunt deci a,irmate prin puterea
raiunii umane: cu care este >rzita ,iina umana: indi,erent dac este sau nu una religioasa sau
moral$ S6a spus ca vec>ile popoare @0a0ilonienii: egiptenii: romanii etc$* au ,acut o 9con,uzie intre
drept i morala$$$9$ +ar ca: 9spre deose0ire insa de celelalte popoare: romanii au depasit aceasta
con,uzie: dovada ca: inca din epoca vec>e normele de drept erau desemnate prin intermediul de Eus:
iar cele religioase prin termenul de Fas9$Aceiai specialisti in dreptul roman a,irma ca:9$$$ in tetele
clasice: cu deose0ire in scrierile 3urisconsultilor: se re,lecta vec>ea con,uzie dintre drept: pe de o
parte: morala si religie: pe de alta parte9$.n primul rand tre0uie sa precizam ca nu este vor0a de o
asa6zisa 9con,uzie9 intre numele 3uridice si cele moral6religioase: ci de o eprimare veridica a
conceptiei acestor popoare despre ideea de drept: si: ipso ,acto: a conceptiei lor despre raportul intre
divinitate si om$
+e alt,el: gandirea romanilor: despre drept: a ,ost c>intesentiata in acele rostiri despre natura si
rostul dreptului: eprimate de 3urisconsulti in acele ,ormule lapidare si concise: unice: care
adeveresc de ,apt ca: pentru ei: principiile dreptului si ale moralei isi au un izvor comun$ Aceasta
realitate ne6o con,irma atat Celsus: cat si Ulpianus$ Pentru Cels: de pilda: con,orm caruia J 93us est
ars 0oni et aeKui9 @dreptul este arta 0inelui si a ec>itatii*: cuvantul drept are atat un sens moral: cat
si 3uridic$ +e asemenea: pentru Ulpian: principiile dreptului roman se ingemaneaza 6 in rostirea sau
de,inirea lor 6 cu cele de natura morala in c>ip osmotic si organic$ .ntr6adevar: pentru el: 9Euris
praecepta sunt >aec: >oneste vivere: alteram non laedere: suuiti cuiKue tri0uere9 @principiile
dreptului sunt acestea: a trai in mod cinstit: a nu vatama pe altul: a da ,iecaruia ce este al sau*$
+upa parerea unor specialisti: in teoria dreptului roman: in de,initia lui Ulpian a,lam ca 9un
principiu de morala este pus alaturi de doua principii 3uridice: caci: daca a nu vatama pe altul si a da
,iecaruia ce este al sau sunt principii de drept: a trai in mod onora0il @sic* este un principiu moral9$
;r: dupa cum se poate lesne constata: in de,initia lui Ulpian nu putem insa identi,ica 9un principiu
de morala:$$$9: pus alaturi de doua principii 3uridice: asa dupa cum a,irma respectivii romanisti: ci
trei principii cu un ,ond comun: si mai precis: cu un continut moral63uridic$ +e alt,el: a nu vatama
pe altul este inainte de toate un principiu al legii morale 6 cons,intit si de #egea +ecalogului @?od
&': (6(4* 6 si apoi un principiu invesmantat in rostirea 3uridica$ Tot un principiu moral 6 inainte de a
,i unul de natura 3uridica 6 este si a da ,iecaruia ce este al sau$ .ata de ce: si in cele0ra de,initie a lui
Ulpian tre0uie sa vedem o eprimare ,ericita a am0elor principii: atat 3uridice si morale: care: la
vremea respectiva: de,ineau insasi conceptia romanilor despre relatia intre sacru si teluric: de unde
si o0ligativitatea 9divanarum atKue >umanorum notitia9 @cunoasterii lucrurilor divine si umane*: si:
ipso ,acto: 9a ceea ce este 3ust si a ceea ce este in3ust9 @insti atKue in3usti* @Ulpian: in .nstitutele lui
Eustinian: cartea intai: titlul intai*$
+e alt,el: din de,initia aceluiasi cele0ru 3urisconsult roman: Ulpian @sec$ ..*: rezulta in c>ipul cel
mai graitor posi0il ca insasi stiinta dreptului este 93usti atKue in3usti scientia9 @stiinta a ceea ce este
drept si nedrept*$ ;r: pentru a distinge intre ceea ce este drept si nedrept 6 atat conceptual: cat si
,aptic 6 presupune intai de toate a avea o conceptie 0ine de,inita despre ceea ce este moral si imoral:
0un si rau: permis si nepermis etc: adica in con,ormitate cu preceptele legii morale naturale$ .ata:
asadar: ca si din aceasta de,initie a lui Ulpianus tre0uie sa retinem aceasta legatura organica:
intrinseca: care eista intre legea morala si legea 3uridica: si de care tre0uie tinut seama atunci cand
evaluam: categorisim sau 3udecam ,apta umana: si nu s6o raportam doar la aspectul ei social$
,. -ierica+Morala
Pentru ca principiul moralitii: al interioritatii: proclamat odinioara de Socrate: s devina constiinta
generala: a avut nevoie de timp$ Fara indoiala: de timp vom avea si noi nevoie pentru ca principiile
moralei sa devina o constiinta civica: al carei spirit sa se eprime 0ineinteles si in legile cetatii$
Fireste: de6a0ia atunci vom putea vor0i si de o respectare si aplicare a legilor ca stare si constiinta
civica si 3uridica: luminata si de principiile religios6morale enuntate de 9Cartea sacra9 a iudeo6
crestinilor: adica Bi0lia: pe care 9marile literaturi europene9 au cunoscut6o inca din zorii a,irmarii
lor: si in care si neamul nostru si6a gasit insasi trezvia 9constiintei nationale romanesti9$
Su0 aspectul sau vazut: de institutie umana: Biserica crestina a avut si are si ea nevoie 6 pentru
indeplinirea misiunii sale 6 de norme 3uridice$ +e aceea: 9mi3loacele pe care Biserica le are spre
realizarea scopului sau: se supun in parte ,ormelor de drept$$$ +in atingerea cu statul pe de alta parte
6 scria un canonist ortodo: roman: la s,arsitul secolului al LlL6lea 6 cum si din contactul unei
0iserici cu alta rezulta iarasi oarecare raporturi: care tre0uie sta0ilite dupa principii de drept9$ +ar:
Biserica: ,iind o institutie divino6umana: cu caracter spiritual: 9legile ei: 0azate pe drept: au putere
o0ligatorie: nu insa si constrangatoare ca legile civile:$$$9$ +e aceea: din punct de vedere al
caracterului legilor: 9dreptul 0isericesc isi intemeiaza autoritatea sa pe partea morala a actiunilor$$$9:
si nu pe aspectul coercitiv @constrangator*: ca legile civile$ +e alt,el: tre0uie stiut ca: in Biserica:
orice in,ractiune se 3udeca mai intai ca pacat: si: dupa gravitatea acestuia: se apreciaza si gravitatea
in,ractiunii: de unde deci si evaluarea acestuia prin prisma legii moral6crestine$
Spre deose0ire de drept 6 care asiguta respectarea normelor 3uridice: inscrie in legi: prin ,orta de
constrangere 6 morala asigura respectarea normelor convietuirii umane: de o0icei nescrise: prin
o0icei: prin traditii seculare$ ;r: tocmai prin acest o0icei au ,ost statuate si relatiile morale dintre
oameni: care au gasit in credinta lor religioasa suportul si criteriul 3udecatii ,aptelor lor$ +ar: aceiasi
doctrinari ai 9religiei9 mariste tineau sa ne invete ca: 9in opozitie cu conceptiile nestiinti,ice @sic*
care eplica originea si esenta moralei prin 9vointa divina9: 9spiritul a0solut9 sau 9natura umana
eterna9: marismul a dovedit ca morala are o origine si esenta sociala$$$ %orala comunista: morala
clasei muncitoare @sic*: reprezinta 6 conc>ideau ei 6 treapta cea mai inalta a progresului moral al
omenirii9$
5u de mult: un specialist in dreptul administrativ roman: considera si el: cu indreptatire: ca nu
putem vor0i despre 9redresarea morala a tari ,ara redresarea morala a guvernarii si a administratiei:
iar acestea din urma 6 remarca +omnia Sa 6 nu sunt posi0ile ,ara elite pro,esionale si alese
caractere9$ +e unde si eprimarea convingerii sale ca 9$$$ cei care vin spre ,acultatea de drept: spre
9studiul 9dreptului despre cetate9: sunt oameni cu alese trasaturi morale: constienti de rolul lor in
procesul redresarii nationale9$
Printre altele: in manualele destinate studentilor Facultatii de +rept se mentioneaza ca cel care a
contri0uit 9la desprinderea dreptului international de morala si teologie9 a ,ost 3uristul italian A$
!entilis: pro,esor de drept la ;,ord @(//&6(2'7*: care a pu0licat o lucrare privind dreptul
diplomatic @9+espre legatii9*$ Apoi: ni se spune ca Mugo !rotius @(/'-6(2)/*: socotit parintele
stiintei dreptului international: a eliminat 9elementele teologice si de morala9 din dreptul
international: ,acand 9sa decurga dreptul natural din ratiunea umana:$$$9$ ;r: prin pacea de la
Nest,alia @(2)7* se sta0ilea principiul 9cu3us regio e3us religio9 @cui ii apartine domnia ii apartine si
religia*: a,irmandu6se ast,el inca pe o anumita vreme starea de coa0itare a elementului teluric cu cel
religios: si implicit: a dreptului international cu morala religioasa$
.. /eoreticienii dreptului romanec
.at: deci: i printre teoreticienii dreptului romanesc: contientizarea ,aptului c: ,r principii
morale: insuite i aplicate atat de guvernani: cat i de cei care sunt c>emai s 1mpart sau s apere
dreptatea: nu putem a3unge la o redresare moral a naiei romane si: a guvernarii Statului$
Asadar: legatura osmotica intre drept si morala: intre ce este drept si ce este 0ine @0un*: intre drept si
religie etc$ este adeverita nu numai de realitatea istorica a vietii umane: de ieri si de azi: cat si de
unii teoreticieni ai dreptului: de unde deci si concluzia ,ireasca: nu tre0uie sa eiste drept ,ara
morala: ,ara a,irmarea principiilor unei morale umaniste: sanatoase: care sa ai0a intotdeauna in
vedere 0inele: dreptatea si ec>itatea: valori scumpe umanismului: asa cum sunt ele de alt,el
prevazute si de legea morala: de sorginte 0i0lica: iudeo6crestina: si cerute si de drepturile universale
ale omului: apreciate ele insele ca o 9religie9 a omului de azi si de maine$
Tre0uie sa pastram insa masura realitatii noastre si sa nu credem ca: in lumea 3uristilor romani: va ,i
usor sa se vor0easca despre drept si religie: despre raportul intre legea 3uridica si legea religios6
morala etc: ,iindca cei in,eudati unei gandiri potrivnice: de dinainte de decem0rie (878: continua sa
gandeasca inca la asa6zisele 9raporturi de drept civil si de drept muncitoresc:$$$9: si sa considere ca
proprietatea privata ar ,i incompati0ila cu proprietatea de stat: asa cum au prevazut de alt,el si
Constitutiile din (8)7: (8/& si (82/$ 5u este deci de mirare nici ,aptul ca: si in Constitutia din
(88(: reglementarile constitutionale in privinta proprietatii lasa de dorit$ Cei care au participat la
,ormularea ei admit de alt,el ca: in tetul acesti Constitutii:9$$$ se vor0este despre doua ,orme de
proprietate: a* proprietatea privata si 0* proprietatea pu0lica: ,ata de care statul nu are aceeasi
pozitie:$$$9: ,iindca aceasta din urma are 9ca titular 63usti,ica respectivii 6 ,ie statul: ,ie unitatile
administrativ6teritoriale9$
.n loc de concluzii la aceasta succinta prezentare a raportului dintre legea de drept si legea morala:
tinem sa amintim ca la noi: la romani: 9legea romaneasca9 6 de care ,ac mentiune epresa Pravilele
Tarii @de la !ovora: (2)'H de la Targoviste: (2/& etc$* 6 presupunea intai de toate o0servarea si
aplicarea legii moral6crestine: asa cum era ea prevazuta de Revelatia neo6testamentara$ %ai mult:
stim ca odinioara: in Tarile Romane: +omnitorii n6au avut asupra lor decat 9pe +umnezeu si legea9:
adica legea dumnezeiasca @religios6crestina*: si legea omeneascaH nomo6canonica @de Stat si
0isericeasca*: am0ele rezultate insa dintr6o vointa sinergetica @divino6umana*$
10. Conclu1ii
Ast,el o0servm c morala i dreptul are o str1ns interdependen : dar :mai 0ine zis: practic
corespund$ "n antic>itate dreptul ,iind reprezentat de dreptul cutumian: care se 0aza pe legile
nescrise: deseori el era reprezentat de moral: apr1nd 1n societate 1n primul r1nd morala i apoi dup
o organizare a societii: dup apariia ginilor: tri0urilor: ,ormaiunilor statale 1ncepe s se
delimiteze o ramur aparte ca dreptul$ C>iar 1n zilele de azi 1n drept este prezent i c>iar este
in,luenat de moral 1ntr6o mulime de ramuri ale lui ca: +$.nternaional: +$Penal: +$Civil :
+$Familiei ect$ Fiind prezent 1n drept ca o parte a contiinei: a voinei: ea prin urmare este parte
component a dreptului$
Bi0liogra,ie:
($ 9Tratat de eticO9: ed$: Peter SingerH trad$ coord$ de pro,$ univ$ dr$ Basile Boari Hi Raluca
%arinceanH cuv$ Pnainte de Basile Boari: .aHiH Polirom: &''2$
&$ 9Tratat de moralO9: ed$ Mumanitas: Alasdair %ac.ntQre: trad$ Catrinel PleHuH cuv$ Pnainte
Aurelian Craiutu: BucureHti: (87/$
-$ RRR$,iatiustitia$ro @accesat 1n data de '4$'/$&'() la ora (':-'*
)$ RRR$deonline$ro @accesat 1n data de '4$'/$&'() la ora ((:'/*
/$ >ttp:SSRRR$revistatransilvania$roSar>ivaS&''2Spd,Snumarul768Sp(-26(-4$pd, @accesat 1n data
de '4$'/$&'() la ora (':)/*

You might also like