You are on page 1of 21

METODE DE RECUPERARE MEDICAL B.F.

T N RUPTURA DE
MENISC
PARTEA I
I. GENERALITATI - definitie, cl!ific"e, dte e#ide$i%l%&ice'
Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin
pozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membrului
inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de
predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte.
Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor
afectiuni sau traumatisme.
Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta dintre functia
articulara si valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale.
La genunchi ntlnim toate tipurile de traumatisme i lezri a tuturor
tipurilor destructuri articulare
!. Leziuni ale pr"ilor moi
#egumente i "esut celular subcutanat $contuzii, plgi, arsuri%&
#endoane i muchi $ntinderi, rupturi, sec"ionri, dezinser"ii%&
'ase i nervi $rupturi, sec"ionri%
(. Leziuni osoase $deran)amente trabeculare, fisuri, fracturi% ale
*pifizelor femurale, tibiale sau peronale&
+otulei.
,. Leziuni articulare
Plagi articulare&
+upturi ligamentare&
*ntorse&
Lu-atii&
Leziuni meniscale.
R(#t(" de $eni!c este un accident survenit pe o meniscopatie pree-istenta
care a creat o degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. .e poate prezenta
ca ruptura longitudinala completa $care este caracteristica mai ales meniscului
e-tern% sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie.
Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are
un dublu rol
- asigurarea statica in momentul de spri)in&
- asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru
orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren.
Pagina !
- Genunchiul )oaca un rol important in foarte multe momente si
activitati uzuale si profesionale.
Pagina (
II. ETIOPATOGENIE ) c(*e, $ecni!$e, nt%$ie #t%l%&ice
/actorii vulneranti care pot actiona asupra genunchiului sunt
a% /actori mecanici&
b% /actori fizici&
c% /actori biologici&
d% /actori chimici.
Ant%$i #t%l%&ic
#raumatismele fibrocartila)elor articulare sunt reprezentate doar de leziunile
meniscale ale articulatiei genunchiului. 0ceste leziuni pot fi singulare sau se pot
asocia cu oricare alt tip de leziune $entorse, lu-ati, fracturi%.
Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea ce e-plica de ce
tratamentul conservator are putine sanse de reusita, indicatia terapeutica
raminind cea chirurgicala.
Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase, vascularizate doar
periferic in zona fibroasa. 1eniscurile au rol de a creea o congruenta perfecta
intre condilii femurali si platoul tibial, de a creea o mai buna repartitie a
presiunilor intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a capetelor osoase
articulare.
+uptura de menisc se poate prezenta ca
ruptura longitudinala $comple-a% caracteristica mai ales meniscului intern&
rupturi transversale, caracteristice meniscului e-tern,
ruptura oblica
combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica.
1eniscurile sunt bine ancorate $in special cel intern% la structurile din )ur la
femur , la tibie, la rotula, ligamente incrucisate, capsule, ligamentul lateral si
intern. 1eniscul intern este cel mai e-pus traumatizarii $234 din leziunile
meniscale%, datorita fi-itatii lui la structurilor din )ur $mai ales la ligamentul
lateral intern% ca si presiunilor mai mari ce se e-ercita asupra lui prin condilul
femural intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului.
*-ista trei $ecni!$e care ar produce rupturile meniscului
fle-ie urmata de o e-tensie puternica asociata cu o rotatie a genunchiului in
timp ce tibia este fi-ata, prin blocare la sol a piciorului. La sportivi blocarea
piciorului la sol prin crampoanele ghetelor este o cauza frecventa $56 4 din
rupturile de menisc sunt intilnite la fotbalisti%.
0socierea concomitenta a unei fle-ii cu rotatie e-terna si vag fortat, ceea ce
deschide interlinia interna articulara si va incarcera meniscul, care va fi strivit la
e-tensia urmatoare.
7n cadrul unor traumatisme comple-e ale genunchiului, soldate cu fracturi de
platou sau cu rupturi de ligamente, incrucisate sau laterale.
Pagina ,
III. SIMPTOMATOLOGIE SI CRITERII DE SUSTINERE A
DIAGNOSTICULUI+
, e-$en(l clinic ) !e$ne !(.iecti/e !i %.iecti/e
., in/e!ti&tii #"clinice ) e-. "di%l%&ic, #"%.e de l.%"t%"
.imptomatologia clinica este relativ comuna.
La fracturi bolnavul prezinta
- durere intensa&
- tumefiere a genunchiului&
- hemartroza abundenta&
- impotenta functionala,
- echimoza, mai ales in spatiul popliteu.
La lu-atii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica la incercarea de
fle-ie a gambei. Palparea arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei o
depresiune in fundul careia se 8alpeaza condilul si trohleea femurala.
Genunchiul poate fi blocat in e-tensie sau in usoara fle-ie. Lu-atia rotulei se
reduce ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. 9neori se intervine
chirurgical e-ecutind o palectomie.
La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o d("e"e violenta, brusca insotita de
impotenta functionala imediata. 9neori apare bloca)ul articular, hidrartroza este
aproape regulata, iar hemartroza este destul de frecventa.
:riteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt clinice, radiologice si
paraclinice.
7nspectia stabileste
- tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele precizari privind
ortostatismul si mersul pacientilor cu sechele la membrele inferioare&
- pozitia sau atitudinea segmentului lezat&
- deformari articulare&
- aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat&
- culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze, staza
venocapilara, ischemie, hiperemie.
Palparea este unul dintre criteriile clinice care stabileste
- temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in cazul
tegumentelor calde sau algoneurodistrofii in cazul tegumentelor reci&
- gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare al starii de
uscaciune sau umiditate a pielii&
- punctele dureroase la presiune&
- pulsatia arteriala.
Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea osoasa, mobilitatea
anormala, articulara sau osoasa, crispatiile tesutului osos sau ale celui
cartilaginos.
Pagina ;
1asuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac comparativ $membrul
sanatos < membrul afectat% si reprezinta alt criteriu clinic. 1asuram
circumferinta articulara, circumferinta segmentului $crescuta in edem si staza in
atrofii% ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru traumatizat.
=ilantul articular este de asemenea, un criteriu clinic si consta in masurarea
unghiurilor de miscare articulara $testing-ul articular%.
.tatica si mersul se studiaza prin aprecierea statica monopolara si bipolara a
mersului care, ca produs dinamic, permite evidentierea coordonarii si a
mobilitatii articulare in cadrul unghiurilor utile si tuturor fortelor musculare ale
membrelor unferioare.
I0. E0OLUTIE SI PROGNOSTIC

Prognosticul pentru genunchiul operat depide de felul si gravitatea leziunii, dar
este de regula favorabil, recuperarea genunchiului operat fiind totala daca
tratamentul este bine ales si corect aplicat. *-ceptie fac persoanele in virsta la
care pot aparea procese de osteoporoza si osteoscleroza.
0. TRATAMENT
T"t$ent i&ien%-dietetic
#ratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific.
>aca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume
lipide sau glucide $piine, fainoase, zahar% deoarece articulatia si asa suferinda va
fi ingreunata si mai mult de greutatea provenita din consumul acestor alimente.
+ecomandam deci, bolnavului, in perioada spitalizarii consumul de
proteine principale cum ar fi carne, $slaba% fiarta, oua, lapte si brinzeturi.
:el mai important rol il au vitaminele prin
- vitamina 0, care a)uta la regenerarea celulelor din organism, la
vindecarea ranilor, cresterea rezistentei la infectie&
- vitamina ? are actiune antihemoragica&
- vitamina : care asigura functionarea normala a vaselor sanguine&
7n general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita.
T"t$ent(l #"%filctic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la
sportivii de performanta, la virstnici $care au un grad avansat de degenerare a
elementelor articulare%, la copii.
T"t$ent $edic$ent%!
1edicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are
intensitati mai mari infiltratii cu -ilina cu@sau fara hidrocortizon $decit in cazul
Pagina 5
unor forme dureroase limitate, mai ales la insertia tendoanelor la burse sau
muschi%.
7nfiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii.
7n inflamatia articulara repausul si postura articulara rela-ata e prima atitudine a
recuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular.
:rioterapia determina o hiperemie activa $dupa o prima si scurta faza de
vasoconstrictie%, scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor
cutanati $efect antalgic% scade spasmul muscular.
0lte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt parafina, ultrasunetele si
undele scurte.
T"t$ent %"t%#edic% ) c1i"("&icl
#ratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea
deformatiilor sau a fracturilor prin manevre e-terne si mentinerea reducerii cu
mi)loace e-terioare a segmentului afectat.
1obilizarea ortopedica se realizeaza cu a)utorul aparatului gipsat a
tractiunii continue. 7mobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor
afectiuni care necesita punerea in repaus a unui segment. 7n situatii postoperatorii
se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor
deformari congenitale sau dobindite. 7n cazul esuarii tratamentului ortopedic, se
indica tratamentul chirurgical.
#ratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de ,-;
saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana
si fractua de platou tibial. 7n fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul
chirurgical. 1ersul cu spri)in va incepe dupa circa doua luni.
:hirurgia ortopedica s-a e-tins treptat depasind in prezent, indicatiile
clasice din cadrul traumatologiei.
7nterventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel
- Aperatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care au
un scop simptomatic paleativ&
- Aperatii care inlocuiesc articulatia < artroplastia totala&
Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice ca
a% +upturi de menisc $foarte des intilnite%&
b% Leziuni ale genunchiului la-, post-traumatic&
c% fractura supra si intercondiliana&
d% /ractura de platou tibial&
e% Lu-atii ale genunchiului.
Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o
artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a
unei articulati cu o proteza metalica. 0rtroplastia este o operatie complicata, mai
ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundarea
platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu e-tern.
0rtroplastia se prezinta sub doua forma proteza partiala sau totala .
Pagina 6
Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior
prin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de
mers.
+uptura de menisc are indicatie operatorie ma)ora, deoarece instalarea
procesului degenerativ al genunchiului este accelerata. 1enisccectomia este o
operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de
elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. 1eniscul rupt poate
fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul ramas liber
formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. >upa operate, genunchiul este
strins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este
imobilizat pe atela.
+eeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La
inceput se e-ecuta contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in e-ces.
:ontractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind
muschiul devine suficient de puternic. 7n acest moment se fac ridicari ale
membrului inferior cu atela cu tot. >aca tratamentul a fost bine efectuat, dupa !3-
!5 zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. 9ni autori
recomanda inceperea mersului dupa ;2 ore de la operatie, mentinind atela.
7n e-ercitiile de mers se va urmari
- ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de spri)in anterior&
- sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a
calca pe piciorul operat&
- sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului
operat in sus pe linga cap&
>upa ,3 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de
multe ori provocate de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si
dureros.

Pagina B
PARTEA A II )A
2. PRINCIPIILE SI OBIECTI0ELE TRATAMENTULUI BFT
Abiectivele tratamentului balneofiziterapeutice sunt
a% reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii
deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programului
recuperator&
b% obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului&
c% obtinerea mobilitatii&
d% coordonarea miscarii membrului inferior.
+emobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor
articulare posttraumatice si postoperatorii. 1obilitatea articulara se realizeaza
prin miscari pasive si active. +olul principal al mobilizarii articulare este ace;la
de a dezvolta abilitatea miscarilor. .tabilitatea articulara se obtine prin
tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se e-ecuta e-ercitii
izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice.
.tabilitatea articulara inseamna de fapt
- o articulatie indolara&
- o articulatie fi-ata pe o musculatura puternica&
- o articulatie prote)ata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente
interne.
Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective
esentiale
a% 7ndoloritatea&
b% .tabilitatea&
c% 1obilitatea
d% :oordonarea&
a% 7ndoloritatea se obtine prin
- administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale&
- crioterapia sau termoterapia $ dupa caz%&
- electroterapia&
- roentgenterapia&
- repaus articular&
- interventii chirurgicale.
b% .tabilitatea genunchiului are doua aspecte
- stabilitate pasiva < stabilitate ortostatica&
- stabilitate activa < stabilitate in mers&
.tabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi
obtinuta cel putin partial prin
- tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului&
- cresterea rezistentei ligamentare&
Pagina 2
- evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca obezitatea, ortostatism
si mers prelungit, mers pe teren accidentat, fle-ie puternica, fle-ie <
e-tensie libera, in momentul trecerii de la o pozitie de repaus la
ortostatism, etc.
- aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a
genunchiului
.tabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv
- muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o
imobilizare de ;2 de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se e-ecuta
contractii izometrice si e-ercitii cu contrarezistenta
- muschiul tensor fascia lata se tonifica prin fle-ii si e-tensii ale
soldului, din decubit lateral.
c% 1obilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii
genunchiului operat se urmareste reducerea fle-um-lui. .i cresterea
amplitudinii fle-iei. 7n timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot
face mobilizarii pasive constind dintr-un comple- de procedee terapeutice,
care se schimba alternativ, ca
- tractiuni continue sau e-tensii continue, utilizate pentru corectarea unei
pozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea
rebela articulara pentru scaderea presiunii interarticulara&
- tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de
repaus&
- mobilizare pasiva asistata, care se e-ecuta in relac-are partiala sau
totala de care ?inetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample
articulare&
- mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de e-ercitii pasive
foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de
mai multe ori pe zi&
- mobilizarea activa e-ecutata de pacient, care constituie baza
?inetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice.
1obilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in
toate planurile de mobilitate a articulatiei. .e e-ecuta miscari ritmice de fle-ie <
e-tensie ale piciorului si e-ercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala a
genunchiului. .e nai e-ecuta mecanoterapie si scripetoterapia.
+ecuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program
recuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in e-tensie !3
zile cu o atela gipsata.
+ecuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in
- contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora&
- imobilizarii ale piciorului&
- ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa ,-;
zile de la operatie&
- e-ercitii de fle-ie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea
banda)elor&
Pagina C
- mers cu baston din a !3-a zi de la operatie.
+ecuperarea continua cu
- electroterapie antalgica si antiinflamatorie&
- tonifierea cvadricepsului&
- masa) coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului&
- mobilizarea articulatiei&
- crioterapia&
>in saptamina a ,-a se incepe urcatul si coboritul scarilor.
Procedurile folosite pentru recuperarea genunchiului operat sunt urmatoarele
3. TRATAMENTUL PRIN 4IDRO - TERMOTERAPIE
5 te1nic, efecte,
4IDROTERAPIE
.e intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui
numar variat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub
diferite stari de agregatie, ca si unele tehnici strans legate de aceasta.
->usul cu aburi
>usul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor
regiunii limitate. #ehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca
bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe
furtun si pe portiunea metalica a dusului. *ste nevoie ca instalatia pentru dusul
cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu
supraancalzitoare pentru aburi. 7nainte de a aplica )etul de vapori asupra
bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa
picaturilor de apa fierbinte.
>urata dusului cu aburi este de ,-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de
sine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masa).
La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de !2-(3
3
.
1odul de actiune dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei,
provocand hieremie si resorbtie locala.
->usul-masa)
0cesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de ,2-;3
3
,concomitent aplicandu-se si masa)ul, conform tehnicii obisnuite. Pentru
aplicarea lui e-ista instalatii speciale cu ;-6dusuri verticale, in rozeta, situate
unul langa altul, care se pun simultan sau separat un functie. 7n lipsa unei
instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica
o rozeta. >urata masa)ului este de 2-!5 minute.
=olnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. .e deschid
dusurile si in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul e-ecuta masa)ul conform
tehnicii cunoscute.
1odul de actiune dusul-masa) provoaca o hiperemie importanta, mai ales in
regiunea tratata& are un important efect resorbant si tonifiant.
Pagina !3
-=aia Dinetoterapeutica
*ste baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. .e
efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple E cu apa la
temperatura de ,6-,B
3 :
si mai rar ,2
3
.
=olnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5minute, este lasat linistit.
>upa aceasta, tehnicianul e-ecuta $sub apa% la toate articulatiile, toate miscarile
posibile. #ehnicianul sta la dreapta bolnavului.
#oate aceste miscari se e-ecuta intr-o perioada de timp de 5minute. >upa aceea
bolnavul sta in repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile
imprimate de tehnician.
>urata baii este de (3-,3 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se
odihneasca.
1obilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza rela-arii musculare care
se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii
lui 0rhimede.
-=aia cu masa)
7ntr-o baie umpluta apr.,@; cu apa la temperatura de ,6-,C
3
: se e-ecuta
masa)ul asupra regiunii indicate, prin tehnica cunoscuta.
0ceasta si baia Dinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte
la anchiloza.
TERMOTERAPIE
-:ompresele cu aburi
0vem nevoie de doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop,
o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 63-B3F.
.e plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata
de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se
aplica cealalta flanela. #otul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un
termofor.
>urata totala a procedurii este de minim (3 de minute si de ma-imum 63 de
minute.
1odul de actiune resorbtiv, analgezic, antispastic.
-7npachetarea cu parafina
.e ia o cantitate potrivita $apro-imativ !53-(33 g% si se topeste intr-un vas la
temperatura de 65-B3F& in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in
scopul evitarii supraincalzarii. :u a)utorul unei pensule late de 2cm. se
pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 3,5-!cm. Peste stratul de
patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu
patura.
>urata inpachetarii este de (3-63 minute. 7nlaturarea parafinei se face cu
usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se
termina cu o spalare la temperatura de (3-((F.
Pagina !!
1odul de actiune are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si
uniforma a tesuturilor. .uprafata pielii se incalzeste pana la ,2-;3F. La locul de
aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta.
-9ngerile cu namol
=olnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste
pielea, apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. .e e-pune din nou
timp de (3-63 minute, pana cand incepe namolul sa se usuce. 7n acest interval de
timp va purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi aparat de soare cu o
palarie sau umbrela.
>upa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se
va odihni la umbra sau intr-o camera, apro-imativ o ora.
1odul de actiune ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic
alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din
nou rece, datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta& al doilea element
este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism.
6. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE 5te1nic, efect,
*lectroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii
diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau
profilactic.
0.:urentii de )oase frecventa

:urentii diadinamici
:urentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor $articulatia
intre cei doi poli% preferand formula
a% difazat fi-, care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un
decala) de G perioada. 'arfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa
ramanand la un anumit nivel, de unde rezulta o curba asemanatoare cu
aceea a unui curent continuu peste care se suprapun !33 de impulsuri, de
forma G sinusoidala.
b% perioada scurta, in care, la intervale regulate de ! secunde, se alterneaza
brusc monofazatul fi- de 53 de impulsuri pe secunda, cu difazatul fi- de
!33 impulsuri pe secunda. >urata este de un minut.
c% perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 53
impulsuri. 0lternanta dintre monofazat si difazat, in cazul perioadei lungi,
se face intre , si !3 secunde. >urata este de (minute.
0poi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. .e fac !-, aplicatii pe zii.
:urentii #rabert
Pagina !(
.unt curenti cu impulsuri de fregventa !;3 Hz, impuls ( ms, pauza 5 ms, la
care tot catodul este electrodul activ antalgic. >urata tratamentului este de !5-(3
minute, cu crestere treptata a intensitatii. .e repeta de !-( ori pe zi.
0tat curentul diadinamic, cat si curentul #rabert determina o puternica
senzatie, cu aspect vibrator, o e-citatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub
electrozi. *fectele antalgice se e-plica tocmai prin aceasta senzatie.
:urentul galvanic
Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii
articulare. 0cest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi
poli, fiind prezent si la catod si la anod. .e utilizeaza intensitati mici, la pragul
de sensibilitate. 0socierea unor substante cu efecut antiinflamator, sub forma
ionoforezei, este obisnuita, dar fara a se putea face vreo apreciere asupra
substantei si mai ales a cantitatii acesteia.
La anod, se aseaza solutia de :l(:a, .A;1g& de hidrocortizon etc.& la catod,
salicilatul de sodiu& la ambii poli /enilbutazona. .e utilizeaza durate mari, (3-,3
minute pentru o sedinta.

=.:urentii de medie frecventa
*fectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales
frecventele de !3333 Hz si forma modulata de scurta perioada la (33 modulatii
pe secunda, pe care eventual le reduce pe parcursul sedintei.
:a forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este
interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie
frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de )oasa frecventa. .e
incon)oara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general, ca
formula antalgica manual !33@ps <5 minute, spectru 3-!33@ps <!3minute,
manual !33@ps <5 minute.
9tilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales
in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea
curentilor de )oasa frecventa.
:. :urentii de inalta frecventa
:urentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, a caror frecventa este in
medie mai mare de 533333 oscilatii pe secunda, a caror limita inferioara este de
!33333 Hz, iar limita superioara de ,33333333 Hz.
.e utilizeaza in practica
a% 9ndele scurte
:u electrozi de sticla sau fle-ibili, cu doi electrozi sau cu un electrod $monod%,
dozand dupa dorinta intensitatea efectului caloric, de la senzatia de caldura
Pagina !,
puternica $doza 7'% la subsenzatia termica $doza 7 sau dozele reci%, in functie de
starea locala articulara. :u cat procesul inflamator articular este mai intens, cu
atat doza de ultrascurte va fi mai redusa $dozele 7-77%. >urata tratamentului
este variabila pana la !5-(3 minute.

b% 9ndele decimetrice si microundele
.unt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice $ca la
radar% directionat spre zona de tratat. .unt metode radiante cu care putem incalzi
tesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de distanta
acesruia de tegument, de doza), de durata tratamentului.
: % 9ltrasunetul
0plicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in
oscilatii mecanice prin vibratiile unui ctistal piezoelectric. 9ltrasunetul
determina efect caloric dar si o e-citatie vibratorie, care actioneaza asupra
proprioreceptotilor si curentii de )oasa frecventa. 9tilizam doza)e reduse $3,;-
3,2I@cm patrati%, in functie de zona tratata, asociind si efectul de sonoforeza
$unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii%. >urata este intre
,-!3 minute.

>. +adiatia infrarosie
7n afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii si
care este utilizata in terapeutica sub forma asa <numitei helioterapii.
0plicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri in
spatiul inchis, sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense
termoterapice sau in spatiu deschis, in aer liber, sub forma asa-nummitelor
aplicatii de sollu-.
7n baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi
ridicate $63-B3-23F%.
7n functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-(3
minute. >upa e-pirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de
racire partiala.
*fectul radiatiilor infrarosii
+adiatiile infrarosii au actiune calorica. *le actioneaza asupra circulatiei din
derm provocand o vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre
celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin.
7. TRATAMENTUL PRIN MASA8

Prin notiunea de masa) se intelege o serie de manipulatii manuale variate,
aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.
Pagina !;
*ste important ca, inainte de a incepe masa)ul, sa se controleze starea
tegumentului bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii
care contraindica masa)ul, precum si eventualele echimoze.
>urata unei sedinte variaza intre 5-!3 minute iar frecventa este de obicei de o
sedinta pe zi. >urata tratamentului poate fi intre ( si ;-6 saptamani, uneori chiar
mai mare, ca in afectiunile ortopedice.
Efectele fi*i%l%&ice le $!9(l(i !(nt+

- actiune sedativa asupra durerilor de tip musculare sau articulare&
- actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei locale care se
manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire&
- inlaturarea lichidelor de staza&
- stimularea functiilor aparatului circulator si respirator&
- efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu inbunatatirea
somnului, indepartarea oboselii musculare&
- cresterea metabolismului&
- cel mai important mecanism de actiune este cel refle-.

De!c"ie"e nt%$ic &en(nc1i(l(i
.uprafe"ele articulare ale articula"iei genunchiului apar"in epifizei
inferioare a femurului, epifizei superioare a tibiei si patelei./ibula nu ia parte la
alctuirea acestei articula"ii.
.e observa ca
a% suprafa"a articulara a epifizei distale femurale, reprezentat prin cei doi
condili, este curbat napoi i de aceea partea sa cea mai mare este situat
napoia a-ului osului&
b% fiecare condil este orientat oblic i a-ul su de nvrtire este oblic de sus
n )os i din spa"iul intercondilian nspre fa"a cutanat&
c% condilul medial este mai proeminent dect cel lateral&
d% condilul medial se afla pe un plan inferior celui lateral&
e% privind din profil se observa cum raza de curbura a celor doi condili
descrete dinainte napoi $in partea anterioara ea are apro-imativ ;5 mm, iar in
cea posterioara !6 mm%, ceea ce face ca suprafa"a articulara a condililor sa apar
nu ca un segment de cerc ci ca o curba spirala&
f% condilul medial e mai ngust si mai lung $apro-imativ !3 mm% dect cel
lateral $apro-imativ 2 mm%&
g% cei doi condili diverg dinainte < napoi, astfel c diametrul transversal al
e-tremit"ii inferioare femurale este mai mare n partea posterioar dect n cea
anterioar. :ondilii femurali sunt acoperi"i de un cartila) hialin, gros de (-,mm.
1eniscurile intraarticulare
Pagina !5
.unt dou fibrocartila)e ce s-au dezvoltat la periferia fiecreia din fosile
articulare tibiale. +olul lor este de a contribui la o mai bun concordan" ntre
suprafe"ele condiliene femurale i fosele articulare ale tibiei, insuficient
e-cavate. Pe sec"iune vertical, fiecare menisc prezint
- dou fe"e, dintre care una superioar, concav care rspunde condilului
femural i alta inferioar, plan, aplicat pe fosa articular corespunztoare
tibiei&
- o baz $circumferin" lateral% ce rspunde capsulei articulare de care
ader&
- o creast $circumferin" medial% cu mult mai sub"ire i ntins nspre
centrul articula"iei, de care rmne separat printr-o distan" de 6 < 2 mm&
- cte dou e-tremit"i una anterioar i alta posterioar, numite coarne.
1eniscurile se inser pe platoul tibial e-clusiv prin intermediul coarnelor. *le
sunt mobile i alunec pe platoul tibial n timpul micrilor&
a% 1eniscul lateral are forma unui cerc aproape complet& el este
ntrerupt doar de o mic ntindere la nivelul eminen"ei
intercondiliene. .e inser prin cele dou coarne la nivelul
eminen"ei intercondiliene.
b% 1eniscul medial are forma unei semilune& are o ntrerupere
medial mult mai mare. Prezint inser"ii mai ndeprtate i
anume prin cornul anterior pe marginea anterioar a platoului
tibial, iar prin cel posterior pe aria intercondilian posterioar.
:ele dou meniscuri sunt unite n partea anterioar printr-o JJJJ transversal,
numit Kligamentul transvers al genunchiuluiL. /ormula mnemotehnic pentru
forma meniscurilor intraarticulare este Oe ) Ci $A e-tern, : intern%.

Te1nic $!9(l(i
1asa)ul genunchiului operat se e-ecuta prin cumularea unei serii de manevre ce
se adreseaza la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei
prin cresterea circulatiei sanguine locale.
9neori e-te necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de
hipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. 0supra
acestor regiuni ce se aplica manevrele de netezire si framintare, care au rol
tonifiant ma)or, contribuind la recuperare. >upa aceea se trece la masa)ul
propriu-zis al articulatiei genunchiului. 1aseurul se va orienta asupra capsului
ligamentare care uneste cele trei oase femurul, tibia si rotul.
.e incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul bolnav in fle-ie
si netezind de la articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps care in
afectiunile articulare ale genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie
Pagina !6
pronuntata. 7n continuare se trece la frictiune in sus, in )os, lateral sau circular.
.e procedeaza in felul urmator se aplica policele pe ambele margini ale sacului
capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceias
drum, pana la tuberozitatea tibiei. 7n parte inferioara se e-ecuta frictiunea mai
mult in sens orizontal.
1asa)ul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrunde
cu degetul mediu si inde- linga tendoanele muschilor fle-ari in profunzime si
frectionind orizontal, vertical si circular. 1asa)ul se incepe cu netezirea, dupa
care urmeaza ?inetoterapia.
M%.ili*"e "tic(ltiil%" 5:inet%te"#ie,
In #"i$ !#t$n5; !edinte,
Mprima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si fesierilor ,fle-i , e-tensii
din articulatia gleznei
-fle-ii din :/$;54% , cu genunchiul intins ,abductii din :/ $(34%cu genunchiul
itins ,circumductii din :/ cu genunchiulintins $, serii@5 saptamani%,miscarea este
pasivo-activa.
Ma doua zi - aceleasi e-ercitii din culcat la care se adauga cele din stand
$pacientul isi asigura stabilitatea ,tinandu-se de scaun %
-fle-ii din :/ ,abductii din :/ ,e-tensii din :/ ,toate aceste miscari se e-ecuta cu
genunchiul intins$, serii@5 repetari%-miscari active.
Ma treia zi - acelesi e-ercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga
-din asezat la marginea patului ,?ineto mobilizeaza cu multa atentie articulatia
genunchiului ,pana la punctulin care apare durerea$se porneste de la o fle-ie de
,5% <miscarea pasiva$, serii @!3 repetari%,cu pauza un minut intre ele
-din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din :/, cu genunchiul intins
-din culcat dorsal fle-ia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul
patului.7n primele doua zile,miscare pasiva &
-mers cu a)utorul unui baston :anadian
Ma apatra zi < pacientul este dus la sala de gimnastica
-din culcat dorsal toate e-ercitiile invatate,cu mentiunea ca miscarile vor fi
e-ecutatea activ,sub atenta supravegherea a profesorului,crescand numarul de
repetari Kpompa)eLpe o minge
-din culcat costal abductii din :/ cu genunchiul intins&
-din asezat fle-i @e-tensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina&
-din stand la spalier < toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intins
ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in spri)in pe membrul
integru,si incercarea de fle-i din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului
spre inainte,ridicari pe varfuri,usor )oc de glezne,mers cu ridicari pe varfuri la
fiecare pas.
Pagina !B
Ma cincia zi < Pacientul a castigat mult la capitolul fota,prin urmare poate lucra
cu un lest atasat pe glezna$sac cu nisip de B53 grame%.

Ma sasea zi < Pacientul este e-ternat.1asuratorile de final sunt
-fle-ii activa C3 ,pasiva !!3
-e-tensie Nu e-ista deficit
-fle-ie din :/ cu genunchiul intins 65
Gi$n!tic $edicl
Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de
sustentie gipsat, deoarece a fost afectat cartila)ul articular. 7n perioada de
contentie se e-ecuta program de recuperare
- >7N :9L:0# >A+.0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri
$,3miscari pe ora < contractie 6s@rela-are ,s%&
- fle-i@e-tensii din articulatia gleznei $patru serii a
zece repetari%&
- fle-i si abductii din :/ $patru serii a zece repetari%.
.e efectueaza e-ercitii cu toate articulatiile membrului sanatos.
- >7N .#0N> .P+7O7N7# >* .P0#0+9L P0#9L97 miscare activo-pasiva
de fle-i@abductii@ e-tensii@ circumductii din :/ $din fiecare, doua serii a zece
repetari%.
1ersul se e-ecuta cu a)utorul a doua bastoane canadiene, fara spri)in pe piciorul
afectat.
>upa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare si
noaptea, pentru a stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite.
Programul de recuperare se intinde pe durata a patru saptamani
M7n prima saptamana sunt cinci sedinte
- >7N >*:9=7# >A+.0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri&
- fle-i si abductii din :/ $miscare activa %&
- usoare fle-i ale articulatiei genunchiului. Profesorul
introduce ambele maini sub zona poplitee si e-ecuta cu
multa atentie acesta miscare la circa ,3 , avand gri)a ca
talpa pacientului sa ramana permanent pe planul patului.
- >7N >*:9=7# :A.#0L miscare activ-pasiva de abductie din :/ cu
genunchiul intins $trei serii a zece repetari%.
- >7N .#0N> L0 .P0L7*+ miscari active din :/ cu genunchiul intins $trei serii
a opt repetari% cu spatele < fle-i& lateral < abductii& cu fata < e-tensii.
M7n a doua saptamana sunt cinci sedinte. #oate miscarile devin active, lucrandu-se
incontinuare pentru tonifierea cvadricepsului, a tendonuluiPP.si a fesierilor. 7n
ultima sedinta pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu spri)in de
,34.
Pagina !2
- >7N >*:9=7# >A+.0L - Kpompa)eL pe minge, fara a forta fle-ia&
- fle-ia gambei pe coapsa $in lant cinetic inchis%&
- fle-i si abductii din :/ $, serii a !( repetari%.
- >7N 0.*Q0# L0 10+G7N*0 =0N:H*#*7 fle-ia gambei pe coapsa,
miscare condusa si controlata de profesor.
#imp de doua luni sunt interzise e-ercitiile ce implica un lant cinetic deschis.
- >7N .#0N> L0 P0L7*+ la e-ercitiile cunoscute se adauga
- ridicari pe varfuri, cu spri)in mai mare pe piciorul
sanatos&
- ridicarea piciorului pe prima sipca si fle-ia gambei pe
coapsa cu usoara presiune pe talpa $( serii a !3 repetari,
lucrand fara durere%.
1ersul se face cu spri)in usor $circa,34%pe piciorul operat.
M7n a treia saptamana sunt cinci sedinte . toate e-ercitiile devin active, iar pentru
miscarile din :/ se introduce lestul de 533g.
- >7N >*:9=7# >A+.0L - contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si
ischiogambieri&
- fle-i@ e-tensii ale articulatiilor gleznei si degetelor
$metatarsiene, falangiene si interfalangiene%&
- fle-ia gambei pe coapsa prin alunecare $; serii a !5
repetari%&
- fle-i@ abductii@ circumductii din :/ cu genunchiul
intins $miscare activ-rezistiva cu lest%.
- >7N >*:9=7# L0#*+0L miscare activa libera de abductie din :/ a
membrului operat $, serii a !3 repetari%.
- >7N 0.*Q0# L0 10+G7N*0 =0N:H*#*7 - fle-ia si e-tensia gambei
pe coapsa $, serii a !5 repetari% &
- fle-ia si e-tensia articulatiei genunchiului cu a)utorul
unei patine pe care este asezata planta membrului operat.
- >7N .#0N> L0 .P0L7*+ - , serii a !3 repetari pentru fiecare miscare
din :/ activ-rezistiva cu last de 533g &
- ridicari pe varfuri, piciorul operat in spri)in 634 &
- )oc de glezna cu spri)in circa 634 &
- ridicarea piciorului pe prima sipca si fle-ia gambei pe
coapsa prin e-ercitarea unei usoare presiuni pe
suprafata plantara.
M7n a patra saptamana sunt cinci sedinte in care continua e-ercitiile mai sus
mentionate, la care se adauga
- >7N >*:9=7# '*N#+0L $cu un rulou sub treimea inferioara a fetei
anterioare a coapsei% miscarea activa de fle-ie a gambei pe coapsa, cu
tensiuni finale realizate de catre profesor.
1iscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin
introducerea lestului.
Pagina !C
La sfarsitul acestei saptamani pacientul se spri)ina aproape in totalitate pe
piciorul operat.
<. TERAPIA OCUPATIONALA
9rmareste prelungirea e-ercitiilor de Dicetoterapie pentru mobilizare articulara
si@sau tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati comple-e distractive
sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de
timp. 7n general, aceste activitati se e-ecuta cu mainile dar forta motrica este
realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare
- pedala) de bicicleta&
- alunecarea piciorului intr-un )gheab rotund&
- miscare laterala $abductie-adductie%&
- mers pe plan ascendent&
- mers pe banda sau pe scara rulanta.
;. TRATAMENTUL BALNEOLOGIC 5 #e $ine"le, n$%l("i,
7ntrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de regula deficite
functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare,
periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in
faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice.
Abiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de
recuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza
traumatismelor.
.unt indicate urmatoarele statiuni 0mara, =azna, *forie Nord, 1angalia si
#echirghiol.
.echelele post-traumatice ale membrelor intreseaza structuri foarte variate
$ oase, muschi, articulatii% si dau complicatii vasculotrofice si psihice.
+ecuperarea acestor sechele prin metodologia comple-a fizico-balneara are o
importanta si o eficienta cu totul deosebita. +ecuperarea bolnavilor in statiuni
balneoclimaterice se face in etapa a 77-a, care succede etapa de recuperare si care
are loc in servicii de traumatologie in sectiile de ortopedie sau sau in sectiile de
recuperare spitalicesti.Nu se vor trata in statiuni fracturile si lu-atiile medulare si
nici fracturile cu focare de osteomielita.
:ontraindicatii pentru recuperare la statiuni au si pseudoartrozele, artritele
septice post-traumatice, precum si leziunile de nervi periferici cu sectiunea
nesuturata.
:ele mai bune rezultate se obtin in sechele dupa traumatisme si operatii de
mambrem dupa ce s-a terminat perioada de imobilizare si dupa ce s-a cicatrizat
plaga.
Pagina (3
BIBLIOGRAFIE
!. Patologia chirurgicala 'ol. ( de #h. =urghele& *ditura medicala
(. :ompendiu de anatomie si fiziologie de Gh. 1ogos si 0l.7anculescu&
*ditura .tiintifica
,.#raumotologia practica de 0urel >enischi, 7. 7onescu, '. Neagu& *ditura
1edicala
;.+ecuperarea medicala a sechelelor posttraumatice a membrelor de #.
.benghe& *ditura 1edicala
5.=alneofizioterapie de dr. >. :onstantinescu, dr. N. #eleDi, dr. 7. #Rercha&
*ditura 1edicala
Pagina (!