CARTEA ALBA

Aceasta carte este formata dintr-o serie de comunicari de la entitatea RAMTHA prin
doamna medium american J.K.Knight
(langa Yelm Washington D.C.)
1
!TR"#$CERE
MA!T$REA "M$L$ !$ %"ATE & ALTCE'A #ECAT #E(C"%ERREA E(E!TE
(ALE #'!E.ACEA(TA #E(C"%ERRE E(TE ! '" )ERM!A!# CHAR.
Eu sunt Ramtha , o entitate suverana, care a trait acum foarte multa vreme in urma, pe
acest plan, purtand numele de Terra. a sfarsitul acestei e!istente eu nu am murit de fel, am
cunoscut ascensiunea caci am invatat sa supun puterea gandului si sa"mi trimit corpul intr"o
dimensiune cu viata invi#i$ila. De asemenea , am reali#at o e!istenta de li$ertate nelimitata, de
forta de viata nelimitata. %ltii au facut ascensiunea lor de la (pamant) Terra, care au trait dupa
mine.
&n pre#ent fac parte dintr"o fratie invi#i$ila care iu$este omenirea, si o iu$este mult.
'oi suntem fratii vostri care va au#im rugaciunile si meditatiile voastre si care va o$servam
miscarile. Ca si voi, noi am trait su$ forma omeneasca facand e!perienta disperarii, a suferintei si
a $ucuriei. Totusi, invatand sa stapanim si sa depasim e!perienta omeneasca pe acest plan, noi
am reali#at o stare de e!istenta superioara.
&n sfarsit, eu am venit sa va invat ca voi toti sunteti foarte importanti si pretiosi,
deoarece viata care curge in voi si gandirea acordata fiecaruia dintre voi"asa cum o intre$uintati"
este inteligenta si forta vitala pe care voi o numiti Dumne#eu. %ceasta esenta ne leaga pe toti, nu
numai de cei ce traiesc in acest plan, dar si de cei ce traiesc in imensele universuri pe care ochii
vostri nu stiu inca sa le deose$easca.
&n sfarsit, sunt aici ca sa va reamintesc mostenirea voastra" uitata de voi de multa
vreme, de foarte multa vreme. %m venit sa va inalt pana la o perspectiva ridicata de unde sa
puteti deduce si intelege ca voi sunteti de fapt niste entitati divine si nemuritoare care
dintotdeauna ati fost iu$ite si hranite de catre esenta numita Dumne#eu. (i mai sunt aici ca sa va
a)ut sa intelegeti ca numai voi ati creat toate realitatile vietii voastre prin su$lima voastra
inteligenta si ca este aceeasi forta care va permite sa alegeti pentru crearea si e!perienta din toata
realitatea pe care doriti sa o create si cunoaste.
'enumarate entitati au venit de"a lungul istoriei voastre si noi toti am incercat pe
nenumarate si diferite cai sa va reamintim maretia voastra, puterea voastra si nemurirea. 'oi am
fost regi cuceritori, sclavi, eroi, Christi, crucificati, profesori, ghi#i, prieteni, filo#ofi"orice stare
suscepti$ila de a crea constiinta. &n anumite momente noi am intervenit in tre$urile voastre ca sa
va impiedicam sa va distrugeti si sa permitem vietii aici de a continua sa ofere suportul necesar
e!perientelor voastre si evolutiei voastre spre fericire. Dar voi ati persecutat pe cei veniti sa va
a)ute sau i"ati transformat in statui, voi ati deformat si schim$at cuvintele lor de asa maniera ca
ele sa coincida cu destinele personale. &n loc sa aplice invataturile lor, numerosi dintre voi ati
sfarsit prin a adora pe cei ce va invatau.
*entru a evita de a fi adorat, am ales sa nu vin in invelisul meu material, asa ca m"am
adresat voua prin intermediul unei entitati care a fost fiica mea iu$ita in timpul cat am trait aici,
pe acest plan. +iica mea care a consimtit cu ama$ilitate sa"i folosesc propriul ei invelis si care s"
ar putea numi un canal pur avand in vedere ca sunt esenta. &n momentele in care va vor$esc, ea
nu este in corpul sau, sufletul si spiritul au parasit"o cu desavarsire.
Eu am adus cu mine vantul schim$arii. Eu insumi si cei din )urul meu pregatim
umanitatea pentru un e!traordinar eveniment, de altfel de)a schitat. 'oi vom face unirea dintre
,
popoarele din acest plan si pentru aceasta vom acorda omului posi$ilitatea de a fi martor a unor
lucrari su$lime, stralucitoare, care vor produce in el o descriere care va permite constiintei si
dragostei sa se raspandeasca.
*entru care motiv se fac toate acestea- Din dragoste, caci voi sunteti iu$iti cu o iu$ire
superioara aceleia pe care o puteti concepe si pentru ca a venit timpul sa se conduca intr"un mod
cu adevarat inteligent si nu in modul cum a fost pana acum ca un flagel care l"a cufundat in
o$scuritate timp de secole, luandu"i li$ertatea, impartind popoarele, provocand ura intre amante
si ra#$oaie, intre natiuni. Timpul a venit pentru ca toate acestea sa ia sfarsit. Timpul pentru ca
omul sa"si dea seama ca este divin, nemuritor si sa incete#e sa se tarasca pentru a"si asigura
supravietuirea pe acest plan.
.a veni #iua, si este aproape, cand cunoasterea va fi a$undent raspandita pe acest plan
de catre uluitoare entitati, de fapt fratii vostrii mult iu$iti. %tunci stiintele vor prospera, ele se vor
de#volta ca niciodata pana acum. %ceasta epoca se va numi //Epoca lui Dumne#eu//, si se va
naste in parte in virtutea unei notiuni diferite de timp.
&n anii urmatori $oala, suferinta, ura si ra#$oiul vor dispare. Corpul omenesc nu va
mai im$atrani si nici nu va muri, viata pe acest plan va fi neintrerupta. %cestea toate se vor
manifesta in viata fiecaruia, gratie inteligentei marite si dragostei mult mai profunda.
'u este mantuire in om decat in descoperirea esentei divine din el. %ceasta
descoperire e!ista in voi germinand (chiar de pe acum). &n timp ce voi va veti descoperi meritele
voastre, valoarea voastra si nemurirea vietii voastre, constiinta gandului nelimitat, a li$ertatii
nelimitate se va amplifica incetul cu incetul. %tunci, gandurile si descoperirile voastre vor inalta
si mari constiinta peste tot in )urul vostru. Traind aceste lucruri pe care le"ati inteles pentru $inele
si intregul vostru $eneficiu, veti oferi si altora posi$ilitatea a fi martorii, prin voi, unui process
superior de gandire, de o inteligenta"intelegere"superioara, a unei e!istente mai fericite si mai
plina de intelepciune.
Epoca pre#enta este cea mai e!traordinara din toata istoria voastra. Cu toate ca este
presarata cu dificultati si sfidari, ati inteles sa traiti din pricina implinirii pe care o ofera. De
multa vreme a fost facuta promisiune oamenilor ca"l vor vedea pe Dumne#eu in viata. &n timp ce
vietile s"au succedat, n"ati reusit sa"l descoperiti. &n pre#ent, in schim$, cei mai multi dintre voi il
vor vedea cu adevarat. 0 minunata imparatie se va ivi, civili#atii vor apare, a caror e!istenta nici
n"ati putut sa o $anuiti. Dragostea, pacea , $ucuria de a trai, vor onora cu pre#enta lor acest
pamant $inecuvantat, nestemata universului vostru si locuinta lui Dumne#eu.
uati aminte la ceea ce vi se va spune. *ermiteti acestor cuvinte sa patrunda in voi.
+acand"o din gand in gand, din sentiment in sentiment, din clipa in clipa, veti intelege din nou
material, puterea si slava voastra.
1
CA%T"$L *
E$ ($!T RAMTHA
E$ ($!T RAM C$CERT"R$L+ RAM #$M!E,E$L.
AM &"(T $! BARBAR ( AM #E'E!T #$M!E,E$.
AM #E'E!T )RATE $!$ MJL"C ! ACELA( TM% &"ARTE
(M%L$ ( &"ARTE %R"&$!#.
CEEA CE 'A !'AT+ E(TE E-ACT CEEA CE AM !'ATAT.
Eu sunt Ramtha, //e Ram//. &n lim$a foarte veche a timpului meu, aceasta
inseamna Dumne#eu.Eu sunt prea cele$rul Ram al poporului hindus, primul om nascut din
matricea de femeie si din mi)loc de om, care a facut ascensiunea de la acest nivel. %ceasta arta n"
am invatat"o de la vreo fiinta omeneasca ci prin mine insumi, intelegand Dumne#eul viu in toate
lucrurile. 2ai inainte am fost omul care ura si dispretuia, care ucidea si cucerea ca sa domneasca.
Eu am fost primul cuceritor pe care acest plan l"a cunoscut. %m intreprins un foarte
lung drum, un drum care a durat in total 31 de ani, si prin care am cucerit trei sferturi din lumea
cunoscuta pe atunci. Totusi, cea mai mare cucerire a mea a fost propria mea cucerire. %m invatat
sa ma iu$esc si sa im$ratise# totalitatea vietii, dupa care m"am ridicat cu vantul pentru
eternitatea timpurilor.
%scensiunea mea a avut loc in pre#enta poporului meu, la nord"estul muntelui numit
&ndus. *oporul era compus din emurieni, din poporul &oniei si din tri$uri fugite din %talia, tara
pe care voi o numititi %tlantida. (unt descendentii poporului meu cei care in #ilele noastre
formea#a populatia &ndiei, Ti$etului, 'epalului si a 2ongoliei de 'ord.
'u am trait decat o singura viata pe acest plan, sunt de atunci 145 555 de ani, dupa
felul vostru de a percepe timpul. 2"am nascut in ignoranta si disperarea e!trema a unui popor
nenorocit, pelerinii veniti din tarile emuriei si care traiau in cartierele marginase ale 0nai"ului,
orasul portuar, cel mai important al %tlantidei, in sfera sa meridionala. %ceasta se petrecea in
perioada numita//cei ultimii o suta de ani//. %cest pamant dupa aceea s"a desprins si valurile l"au
inghitit.
Civili#atia %tlantidei era condusa prin intelect. &n %tlantida traiau oameni e!tremede
dotati pentru stiinte. (tiintele lor, de altfel, intreceaua pe cele ale lumii moderne, caci %tlantii
intelesesera principiul luminii si il puneau in aplicare. Ei stiau sa transforme lumina in energie
pura. Ei posedau chiar si vase actionate prin lumina (stiinta care le"a fost de#valuita de entitati ce
locuiesc in alte sisteme solare cu care aveau legaturi). +oarte rudimentare aceste vase, evoluau
$ine in aer. Cum %tlantii erau pasionati de tehnologie, adoratia lor mergea spre intelect. %stfel,
intr"un fel intelectul era religia lor.
emurienii erau foarte diferiti. Ei nu aveaau tehnologia avansata a atlantilor, ei
posedau doar o mare intelegere a lucrurilor spirituale. 2aretia stramosilor mei statea in
intelegerea valorilor invi#i$ile. Ei adorau si visau la ceea ce era dincolo de una si de stele. Ei
iu$eau o esenta, o putere pe care au denumit"o Dumne#eu necunoscut. (i cum emurieii nu
adorau decat pe acest Dumne#eu, %tlantii ii dispretuiau asa cum dispretuiau tot ce era
//progresist//.
&n #ilele lui Ram, cand eram un mic $aietel, viata era dura si e!cesiv de aspra. &n acest
moment anume %tlantii pierdusera tehnologia lor, centrele din nord fiind distruse. Calatoriile in
6
spatiu au strapuns stratul cetos care incon)ura planeta voastra, asemanator aceluia care incon)oara
acum planeta .enus. (tratosfera distrusa, averse de apa cadeaua pe pamant, unde s"a resimtit o
racire a atmosferei. %proape toata emuria si intreaga suprafata din nordul %tlantidei a fost
acoperita de ape. ocuitorii din nord si poporul emurian s"au refugiat atunci in sudul %tlantidei.
Dupa distrugerea tehnologiei din nord, viata a devenit treptat primitiva in sud. &n cei
155 de ani care au precedat scufundarea %tlantidei, regiunea meridionala a cunoscut decaderea si
in curand s"a regasit in mana unor tirani care au tinut poporul in plasa unor legi draconice. (u$
infioratoarea stapanire a acestor tirani, emurienii erau priviti ca $alegarul *amantului, mai putin
decat cainii vaga$on#i.
&maginati"va un moment ca, sunteti scuipati, ca se urinea#a pe voi si nu aveti decat
lacrimile pentru a va spala. &maginati"va ca si cainii vaga$on#i au hrana mai $una decat a
voastra, care mancati orice pentru a va potoli durerile din $urtile voastre.
*e stra#ile 0nai"ului frecvent se puteau vedea copii $rutali#ati si femei $atue si
violate. %desea se o$servau %tlanti trecand pe langa un emurian pe strada, un emurian
infometat, ducandu"si $atista la nas (im$i$ate cu apa de trandafir sau iasomie) , caci noi eram
pentru ei infame creaturi rau mirositoare. 'oi eram mai putin decat nimic, deseuri fara suflet si
inteligenta deoarece nu cunosteam stiintific ga#ul si lumina. *entru faptul ca noi nu eram
inclinati catre intelectualitate , ca sa #icem asa, am fost redusi la starea de sclavie, numai $uni sa
lucram pamantul.
&ata deci, ceea ce avea loc in anii in care m"am nascut pe acest plan. &ata ce era pe
vremea mea. &n ce fel de vise eram eu prins - Cel in care venea omul intelectual, arogant si prost.
'u o condamn pe mama ca m"am nascut din tata necunoscut. 'u il condamn pe
fratele meu pentru ca nu era din acelasi tata cu mine. Tot asa n"o condamn pe mama ca eram de o
totala saracie. Eram inca mic copilandru cand am va#ut"o pe mama scoasa in strada si
$at)ocorita. Dupa cele intamplate am va#ut cum mamei i se marea $urta si astfel am stiut cine
este tatal. %m va#ut"o pe mama plangand ca a tre$uit sa mai apara un copil nefericit, care sa
sufere ca noi in acest// pamant al fagaduintei//7
2ama era foarte sla$a. % tre$uit sa am gri)a de ea. *lecam dupa hrana pe stra#i, dupa
cainii vaga$on#i sau animale sal$atice, mergeam noaptea tar#iu sa fur grau de la cei ce posedau.
E drept ca eram foarte iute de picior. 0 hraneam pe mama, astfel a putut sa alapte#e pe mica mea
surioara.
'u o condamn pe mica mea surioara de moartea mamei mele mult iu$ite, careia i"a
supt si ultima picatura de vlaga. &mediat dupa aceasta, sora mea a avut diaree8 neputand sa mai
pastre#e hrana in ea, viata s"a scurs din ea.
2"am dus sa adun cateva scanduri si deasupra am ase#at"o pe mama si pe micuta mea
sora. %poi am plecat cu multa precautie noaptea in cautarea focului. %m spus o rugaciune pentru
mama si sora mea, amandoua dragi inimii mele. Dupa care am dat foc degra$a scandurilor. %m
vrut ca miasma sa nu"i incomode#e pe %tlanti, caci daca ar fi simtit"o, ar fi aruncat corpul
degra$a si hienele s"ar fi napustit si l"ar fi sfartecat.
&n timp ce priveam cum dispareaua mama si sora mea, ura mea pentru %tlanti se
ingrosa in mine pana la a deveni un puternic venin de vipera"si nu eram decat un copil.
&n timp ce fumul incarcat cu miros de carne arsa se raspandea prin toata valea, am
inceput sa ma gandesc la Dumne#eul 'ecunoscut al poporului meu. 'u reuseam sa inteleg
nedreptatea acestui Dumne#eu si nici de ce a autori#at crearea acelor monstrii ce urau atat de
mult poporul meu. Ce"au facut mama si sora mea ca sa merite un sfarsit atat de )osnic (nefericit),
cum a fost al lor -
4
'u"l de#apro$am pe Dumne#eul 'ecunoscut pentru lipsa ui de dragoste pentru
mine. 'ici de lipsa ui de dragoste pentru poporul meu. 'u"l de#apro$am pentru nimic"il uram 7
'u mai aveam pe nimeni, caci fratele meu a fost ridicat de un satrap si dus in stare de
sclavie in aceea tara care mai tar#iu a primit numele de *ersia. ("a a$u#at de persoana lui pentru
placerea satrapului, pentru ceea ce se chema satisfacerea salelor.
Eram pe atunci un $aiat de 16 ani, sla$it, avand in el o mare amaraciune. De aceea,
am hotarat sa dau $atalia cu Dumne#eul 'ecunoscut al stramosilor mei 9era singurul motiv
pentru care mi se parea demn de a muri. Eram hotarat sa mor cu conditia sa o fac cu demnitate8
ori in ochii mei moartea primita din mana omului nu putea fi decat de#onoranta
%m o$servat un munte inalt, un loc misterios care se contura e!act deasupra
ori#ontului, in departare. 2i"am #is ca daca e!ista Dumne#eu, acela nu poate locui decat acolo,
adica deasupra noastra, asemenea celor ce guvernau poporul nostru. Daca m"as fi urcat pe acest
munte, mi"am #is eu, as putea sa"l intalnesc pe Dumne#eul 'ecunoscut si sa"& declar ura ce mi"o
inspira nedreptatea (a.
%m parasit cocioa$a mea si mergeam #ile intregi devorand lacuste, furnici, radacini.
a poalele muntelui am inceput sa ma catar. Dupa aceea urcam si urcam, pana la norii, care in
acel moment ascundeau ochilor mei varfurile lor al$e, in sfarsit voi da $atalia cu Dumne#eul
'ecunoscut. (trigam catre El. (unt un om 7 De ce n"as avea si eu demnitate -(i i"am cerut sa"si
arate fata:dar el ma nesocoti. Eu am ca#ut in fund si mi"am dat drumul lacrimilor. %m plans
pana ce intinderea al$a din )urul meu ingheta din pricina lacrimilor. Cand am ridicat ochii, o
femeie era in fata mea, minunat de frumoasa, tinea in mana o sa$ie imensa. Ea imi vor$i,
spunand; //Ram, Ram, tu care ti"ai pierdut cura)ul, rugaciunile tale au fost ascultate. &a aceasta
sa$ie si fa propria ta cucerire 7// 0 secunda dupa aceea, ea a disparut.
(a ma cuceresc eu insami - &mi era imposi$il sa intorc lama spre mine ca sa"mi tai
capul8 $ratele mele prea scurte nu erau nici cat teaca sa$iei. Dar aceasta sa$ie impunatoare ma
onora. De)a nu mai tremuram, $a chiar dimpotriva, ma"ncal#isem. (i cand ochii mei privira din
nou locul unde ca#usera lacrimile mele, o floare crestea, o floare cu un parfum suav si cu o
culoare atat de delicata incat am inteles ca insemna speranta.
Co$or din munte tinand in mana sa$ia enorma. &n analele poporului hindus aceasta #i
este descrisa ca teri$ila #i alui Ram. <n copil s"a urcat pe munte, un om s"a co$orat. Trupul meu
nu mai era nici sla$, nici delicat, am devenit un Ram adevarat in deplina semnificatie a acestui
cuvant. Eram un foarte tanar $ar$at cu o stralucire inspaimantatoare in privire si cu o sa$ie mai
mare ca el. <neori imi pare ca as fi avut intelegerea inceata in aceasta e!istenta, caci niciodata n"
am inteles cu adevarat ce facea sa$ia usoara atat incat sa o pot duce, ea fiind atat de imensa incat
noua maini impreuna n"o puteau tine in garda.
Din munte m"am intors la 0nai. *e camp, in )urul orasului, o femeie ridica capul.
*use mana streasina la ochi si ma privea, in timp ce ma apropiam. Curand toti si"au interupt
lucrul.Carutele se oprira. 2agarii #$ierau. *oporul se puse sa fuga in directia mea, si atitudinea
mea i"a convins caci unul cate unul isi adunau uneltele amarate si m"au urmat pana in oras.
Cand am cerut %tlantilor sa"si deschida granarele poporului infometat, ei ma scuipara
in ochi. 'oi am deschis granarele si apoi daduram foc la 0nai. 0nai arse pana la temelii. 'ici un
singur moment nu m"am intre$at daca as fi in stare sa"i rapun pe %tlanti. *utin imi pasa daca voi
fi viu sau mort caci nu mai aveam nici un motiv sa traiesc.
Dar, in ciuda masacrului si a incendiului, a ramas in strafundul meu o rana adanca.
<ra mea nu se potolise. %m parasit orasul mergand spre munte, gandind sa ma ascund, dar
poporul ma urma. Totusi, $lestemam pe toti, le aruncam pietre si pe deasupra si scuipam.
3
//Ram, Ram//, cantau ei, purtand pe umeri ustensilele lor de camp si $aloturi pline cu
grau si conducand in fata lor turme de oi si capre. e strigam sa ma lase in pace, sa se intoarca la
ei8 degea$a ,si totusi ma urmau caci ei nu mai aveau in ce locui.
Cum ei insistau sa ma urme#e oriunde m"as fi dus, am adunat toate aceste
creaturi//fara suflet// de diferite denumiri. %u devenit armata mea, poporul meu. %cesta era
momentul in care s"a constituit marea armata a lui Ram. a inceput ea numara aproape 15 555 de
oameni.
Din acea #i m"am simtit indemnat sa do$or tirania si sa ma fac $ine respectat. (i dupa
toate asediile, toate $ataliile purtate , numeroase tari $iruite, multimi eli$erate, armata mea putin
cate putin crestea : si cele$ra a devenit legenda lui Ram si armata sa.
<rmatorii 15 ani care au urmat, am ramas o entitate su$ influenta constrangerii, un
$ar$ar dispretuind tirania oamenilor, uram specia umana si nu speram decat un singur lucru;
a muri. (pre deose$ire de un mare numar din oamenii mei, mie nu"mi era deloc frica de moarte"
dorinta mea era numai de a muri onora$il. De asemenea, eu nu cunosteam frica8 nu cunosteam
decat ura.
*entru a sustine un atac de unul singur, fara sa ai pe nimeni nici la stanga "nici la
dreapta, tre$uie sa fii ne$un. Cel care risca asa ceva este plin de un puternic sentiment pe nume
ura. *entru dusmanii mei, eram desigur un frumos spectacol de nimicire (macar daca ar dori sa"
mi faca onoarea) si ca sa primesc moartea am ales cei mai vite)i opo#anti. Dar vedeti voi, lipsa
fricii intareste vointa de a cuceri. %stfel, am devenit un mare cuceritor. &nainte de mine, nu au
e!istat cuceritori., numai tirani.
Eu am creat ra#$oiul. Din toti cuceritorii pe care i"a avut acest pamant (plan), eu am
fost primul. &naintea mea nu s"a format inca niciodata vreun grup de ra#vratiti ca sa lupte
impotriva arogantei %tlantilor8 nici unul. &n furia mea si in dusmania mea care ma animau, am
devenit ceea ce voi ati numi o valoroasa entitate. (titi voi ce este un erou - Ei $ine, eu eram intr"
adevar. Eroul pre#erva viata, el pune capat relelor vietii, cu toate ca actionand in acest fel, el
creea#a fara sa"si dea seama un alt rau. Dorinta mea era de a com$ate tirania su$ toate aspectele
ei si am facut"o realmente, dar pentru a deveni e!act ceea ce dispretuiam.
Eram o entitate ignoranta, un $ar$ar, un im$ecil. (i in marsul meu, timp de 15 ani am
facut ra#$oi unor nevinovati si mi"am croit drum printre multe tari cu lovituri de sa$ie si
incendiu" pana in #iua in care am fost strapuns la randul meu de o sa$ie foarte vitea#a. (angeram
din a$undenta. a un moment dat, cand priveam cum viata se scurgea din mine pe un teren de
marmura al$a ca #apada, aparent fara defect, am va#ut cum fluviul rosu a gasit o fisura prin care
se scurgea.
&n timp ce eram aici pe marmura rece, privind cum sangele imi galgaia din trup, se
facu au#ita o voce si aceasta voce mi se adresa mie, spunand // &n picioare 7//. Ea spuse; //&n
picioare 7//.
%tunci, am ridicat cu greutate capul, am intins mainile inaintea mea8 apoi mi"am
adunat genunchii su$ mine. %m ridicat fruntea, mi"am redresat si reechili$rat capul pe umeri.
Dupa aceea am pus piciorul stang intarindu"l pe podea. (i, in sfarsit, adunandu"mi toate fortele
am pus mana stanga pe genunchiul stang si mana dreapta in rana si dintr"o miscare $rusca m"am
ridicat.
%ici in picioare, sangele curgandu"mi din gura, am va#ut atacatorii rupand"o la fuga.
.a#andu"ma pe picioare au do$andit convingerea ca sunt nemuritor. (oldatii au asaltat orasul si
au pus foc. 0rasul a fost distrus pana la temelie.
=
Eu n"am putut uita aceea voce care mi"a ordonat sa ma scol si m"a impiedicat de a
muri. &n anii care au urmat, m"am ocupat ca sa"i gasesc chipul.
0amenii mei mei m"au incredintat femeilor care ne insoteau, care m"au ingri)it. % fost
la drept vor$ind o e!perienta foarte umilitoare, caci eram fortat sa le ascult si sa ma las de#$racat
in fata lor. 'u puteam sa"mi fac nevoile singur. *rintre altele, tre$uia sa suport cataplasme rau
mirositoare care constau din grasime de vulture, aplicate pe piept. (grasimea de vulture, imi
spuneam eu, nu serveste la vindecare ci la mentinere in viata8 atat de cumplita era aceea miasma
ca numai simplul fapt ca o respiram pastra in mine un pic de viata).
&n timpul acestei convalescente, mandria si ura mea au tre$uit sa cede#e din plin"din
pricina e!igentelor supravietuirii.
&n timp ce"mi reveneam din cumplita rana, orice activitate imi era inter#isa8 asa ca am
inceput prin a contempla lumea incon)uratoare. &ntr"o #i, am o$servat, asadar, o $atrana femeie
pe punctul de a parasi acest plan, o vedeam cum se agata cu toate puterile de o pan#a. %lungita la
lumina (oarelui de amia#a, o stra$ateau frisoane8 am va#ut gura deschi#andu"i"se si fata luand o
e!presie consternata, ochii i"au devenit sticlosi si indiferenti la lumina. 'imic nu misca, in afara
$ri#ei si a parului de pe $atranul ei cap.
%m inceput sa ma gandesc la acesta femeie si la fiul ei care a pierit, si ma gandeam la
marea lor inteligenta. %poi atentia mea s"a indreptat catre (oare, care nu piere niciodata. Este
acelasi (oare pe care $atrana l"a va#ut prin crapaturile acoperisului cand s"a nascut. (i tot pe el l"
a o$servat in momentul mortii.
%m privit soarele. (i, vedeti voi, el nu face ca# de aceasta moarte. (i am mai privit
(oarele cand femeia a fost $agata in pamant, su$ un plop inalt langa rau.
&n #iua aceea, cand el se culca, l"am $lestemat. El parea ase#at pe mantia muntilor,
asemenea unei imense $i)uterii ar#atoare cu ochii staco)ii. %m parcurs din privire inaltimile
violacee si valea de)a invelita in ceata, si iata cum tepii de lumina aureau toate cele dand ilu#ia
frumusetii. %m va#ut norii miscandu"se si luand tonuri staco)ii, rosu aprins si ro#.
(oarele incet"incet s"a retras disparand in spatele muntilor si acestia se ridicau
amenintatori deasupra ori#ontului, ca niste dinti gata sa muste. <ltimele ra#e au disparut in fata
intunericului care avansa. 0 pasare tipa deasupra mea. %tunci am ridicat capul spre cer si am
va#ut ca luna se ridica palida, in cerul intunecat. >ri#a incepu sa sufle; am sintit"o trecand prin
parul meu, uscandu"mi lacrimile o greata ma cuprinse.
Eram un luptator desavarsit, care cu sa$ia sa putea strapunge un om intr"o fractiune
de secunda. %m taiat capete, am do$orat si masacrat oameni. %m sor$it sangele si mirosul carnii
arse. a ce $un, mi"am spus eu, tot acest masacru - (oarele va apune cu aceeasi maretie, pasarile
vor tipa in noapte, luna va rasari.
&n aceea noapte, am inceput sa medite# despre Dumne#eul 'ecunoscut. &n adevar, nu
mai doream altceva decat un singur lucru; sa inteleg aceasta esenta invi#i$ila, aparent atat de
inspaimantatoare, atat de misterioasa si departata. &n fond, ce este omul - Da, ce este el - De ce
nu este el superior (oarelui - De ce $atrana femeie nu si"a mai putut continua viata - *entru care
motiv omul este dupa toate aparentele fiinta cea mai vulnera$ila din toate fiintele de pe acest
plan8 el fiind foarte numeros, fiind si forta creatoare. Daca omul are atata importanta cata ii
acorda poporul meu, de ce (oarele nu se opreste pentru a plange moartea unuia dintre ei - De ce
una nu"si im$raca culoarea violet - De ce pasarile sal$atice nu"si intrerup #$orul. Chiar asa se
pare , are prea putina importanta, caci toate isi continuau mersul lor, in ciuda pericolului ce"l
ameninta.
.roiam sa inteleg. 'imic altceva nu ma mai interesa.
?
'"am primit invatatura de la nici un om, ca sa inteleg pe Dumne#eul 'ecunoscut, caci
n"aveam incredere in nimeni. 0chii mei au va#ut prea mult rautatea lui si perversitatea lui, am
suferit prea multe pierderi din cau#a lor. %m va#ut oameni dispretuindu"si semenii, cre#andu"i
fara suflet. %m va#ut nevinovati cu maruntaiele scoase sau arsi. %m va#ut copii culcati goi pe
$locuri pentru sclavi si fiinte perverse aplecate peste ei, e!aminandu"i si smulgand parul
adolescentin ca sa semene aparent cu copii inainte de a"i viola. %m va#ut preoti si profeti care, in
ura lor de oameni, inventau creature ori$ile capa$ile de ingro#itoare chinuri, in sfarsit ca sa poata
guverna si reduce la starea de sclavie pe semenii lor.
'u e!ista om viu pe care sa mi"l doresc profesor, caci gandirea tuturor era alterata"
ceea ce in realitate era pur inocent, ei l"au alterat din pricina intelegerii lor limitate. De
asemenea, am refu#at sa am de"a face cu un Dumne#eu creat din intelegerea omului, un
asemenea Dumne#eu era in ochii mei vulnera$ili.
%u fost elementele vietii, cei mai autentici profesori ce pot fi gasiti, care m"au invatat
Dumne#eul 'ecunoscut. %m invatat de la #ile, de la nopti, de la viata fragila si negli)a$ila,
a$undenta pana in fata distrugerii si a mortii.
Contemplam (oarele care se ridica cu maretie la ori#ont. 0$servam drumul lui spre
cer, pana in sfera occidentala unde pleca la culcare. %m invatat ca oamenii ce se luptau cu vite)ie,
incetau sa se mai lupte la apusul (oarelui.
%m o$servat una care in frumoasa ei lumina palida parcurgea, dansand, $olta
cereasca iluminand intunericul in drumuri misterioase si minunate. +ocul din ta$ara noastra se
ridica spre cer noaptea si il lumina. %scultam pasarile sal$atice atingand apa cu aripile lor,
fosnetul pasarilor in cui$urile lor, rasul copiilor. *andeam stelele ca#atoare, o$servam
privighetorile, chiciura scanteind si astfel creand ilu#ia unei alte lumi. .edeam frun#ele de maslin
schim$andu"se din verde deschis spre argintiu la adiereea vantului.
<rmaream din ochi femeile in picioare langa rau, care scoteau apa in urne, fuste
ridicate si inodate, ele isi descopreau genunchii de ala$astru. %scultam vor$araia lor #gomotoasa
si rasul lor tachinator. (or$eam fumul focurilor departate si usturoiul si vinul din respiratia
oamenilor mei.
Dar natura Dumne#eului 'ecunoscut, ceea ce era cu adevarat, nu am descoperit,
decat dupa ce am o$servat viata in mersul ei si dupa ce m"am gandit. Din aceste o$servatii si din
aceste refle!ii am conchis ca Dumne#eul 'ecunoscut era diferit de #eii creati de gandirea alterata
a omului.
%m inteles ca, #eii oamenilor nu erau decat personificarea lucrurilor de temut sau
respectate, ca adevaratul Dumne#eu este esenta care intretine si permite omului sa cree#e si sa
)oace serios ilu#iile pe gustul lui, pe care le va regasi in #iua in care va reveni in aceasta lume
pentru o noua primavara, o noua viata. %m inteles ca era in puterea fortei vitale in
indesctructi$ilitatea care se gasea in Dumne#eul 'ecunoscut.
(i cine era Dumne#eul 'ecunoscut - Era eu:dar de asemenea pasarile in cui$urile
lor de noapte, chiciura pe trestii, cerul de dimineata si cerul de seara. Este (oarele si una, rasul
copiilor, genunchii de ala$astru si apa cristalina, mirosul de usturoi, de pielarie si arama. 2i"a
tre$uit timp pana am inteles, cu toate ca erau mereu in fata ochilor mei. Dumne#eul 'ecunoscut
nu era, mi"am #is eu, nici dincolo de (oare, nici dincolo de una"era peste tot in )urul meu.
a nasterea acestui nou mod de fi , am im$ratisat viata si mi"a placut sa o fac, caci
descoperisem un ideal. %m inteles ca .iata nu este numai moarte si duhoare de ra#$oi" ca ea era
cu mult mai mult decat ceea ce percepusem pana atunci.
@
%ceasta descoperire este aceea care, in anii urmatori, mi"a permis sa inteleg de
asemenea ca omul era creatia suprema, caci daca (oarele isi continua drumul sau pe firmament,
atunci cand omul murea, era numai pentru ca nici nu se gandea sa moara. (oarele nu stia decat
un singur lucru:a fi.
Aiua in care prin o$servatie si prin gandire am inteles cine este Dumne#eul
'ecunoscut, ceea ce E era, mi"am spus ca eu nu vreau sa pier si sa mor ca $atrana femeie.
2i)locul e!ista desigur, mi"am #is eu pentru a a)unge sa fii vesnic ca (oarele.
Rana mortala din corpul meu s"a vindecat, nu mai aveam alta trea$a decat aceea de a
privi, ase#ati pe un platou, armata mea devenea lenesa si grasa. &ntr"o #i, cand priveam spre
ori#ont si contemplan conturile fantomatice ale muntilor si vailor nee!plorate, am facut aceasta
refle!ive. (a fii Dumne#eul 'ecunoscut, +orta .itala, a ce poate sa semene - (i cum as putea eu
avea parte de aceasta esenta care e!ista vesnic -
&n acel moment anume vantul isi $atu )oc de mine si insulta lui depasea limitele
suporta$ilului, imi ridica mantia lunga, ca a unui rege, pana deasupra capului. Era o situatie
peni$ila, nu prea indicata pentru un cuceritor 7 Dupa aceea, ridica o coloana de praf din pamantul
alaturat de culoarea sofranului. Ea se ridica e!act langa mine pana in inaltul cerului. %poi fiind
un moment distrat, vantul se linisti si facu sa cada pe mine tot praful.
.antul se puse din nou sa sufle, dar putin mai departe. "am au#it mugind prin
canion, acolo unde curgea un rau si apoi mai departe in minunatii maslini care"si schim$au
culoarea de la un verde deschis la argintiu. El ridica fusta unei frumoase tinere fete pana la talie
si ea incepu sa chicoteasca. El smulse palaria de pe capul unui $aietel, si el fugi sa"si prinda
palaria.
&"am cerut vantului sa revina, dar el s"a a$tinut, se multumea sa rada in rafale prin
canion. &"am trimis ordine, pana cand mi"am invinetit o$ra)ii. Degea$a. % revenit doar cand ma
gaseam intins pe spate si imi mangaia o$ra#ul. %ceasta este li$ertatea, mi"am #is.
Daca nu era nimeni sa mi se para demn de a servi de ideal, vantul in schim$ mi se
parea prin comportamentul lui. 'imeni nu poate vedea vantul, totusi cand vine peste tine cu
furie, te copleseste. (i oricat ai fi de puternic sau glorios, nu"i poti declara ra#$oi. Ce ii poti face-
(a"l tai cu sa$ia - (a"l despici cu securea - (a"l scuipi - .a continua sa sufle si"ti va trimite
scuipatul in o$ra)i.
&n afara de vant, ma gandeam eu, mai poate fi ceva care poate da omului atata
li$ertate de miscare , atata putere care poate in intregime sa scape naturii limitate a omului -
Cine poate sa"i permita acestuia sa fie peste tot si in acelasi timp sa nu moara niciodata -
&n ochii mei, vantul era o ultima esenta, deoarece el su$#ista mereu, aceasta miscare
fara piedica venind de hac oricui, neavand nici frontiera, nici forma8 asadar, iu$ind e!plorarea si
aventura8in asa fel ca el este desigur cel mai asemanator de esenta .ietii, de Dumne#eu. (i vantul
nu )udeca omul si nici nu"l paraseste. Cand il chemi, el vine la tine:din dragoste. Este ceea ce
tre$uie sa fie un ideal.
%stfel am dorit sa devin vantul. %m inceput sa"l contemplu, sa il o$serv cu atentie.
Era idealul meu. Eu vantul vroiam sa fiu. (i toate gandurile mele tindeau spre aceasta devenire.
Contemplam vantul , ma fortam sa ma acord cu usurinta lui, cu conturile lui insesi#a$ile, cu
inconsistenta lui.
%m devenit vantul a$ia dupa 3 ani. 3 ani s"au scurs de cand cu rana mea. (eara, ma
duceam sa ma ase# pe un platou mai lateral, priveam una, dulcea sa paloare si eram atent la
vant. (i, veni #iua cand m"am regasit foarte sus la cer, intr"un mod cu totul neasteptat.
15
2i"au tre$uit cateva clipe ca sa inteleg ca eram afara din corp. Cand l"am va#ut pe
acesta, departe su$ mine, pe platou, e!trem de mic, frica intra in mine (n"am cunoscut frica din
#iua in care un adversar mi"a implantat sa$ia in corp). Ea a fost cea care m"a facut sa ma
reintegre# in corp.
Cand am deschis ochii o sudoare in acelasi timp rece si calda picura pe fruntea mea"
pentru a intelege ca am fost plecat afara din inchisoarea invelisului meu.
Dar foarte curand, frica ceda locul unei e!altari, in fata dove#ii ca am devenit vantul.
2"am :::::::::::::.pe Dumne#eu"&#vorul, *uterea, Cau#a, .antul. 'u voi
uita niciodata aceste minute e!traordinare in care am fost harul si frumusetea si viata a$undenta a
vantului si am dedus ca daca am putut sa devin vantul era numai din motivul hotararii in privinta
idealului meu, pentru a fi stiut sa mentin clarvi#iunea acestuia in spiritul meu.
Aiua urmatoare, seara, m"am dus din nou in locul meu solitar, si imi imaginam
devenind vantul cu $ucurie si e!u$eranta, dar nimic nu se produsese. De nenumarate ori mi"am
dat osteneala sa devin vantul. (tiam sigur ca e!perienta mea n"a fost produsul imaginatiei mele.
Ea mi"a permis sa vad lucrurile dintr"o perspectiva diferita. %m evoluat in cer in felul cum ar
face un porum$el, un vulture, si mi"am va#ut $ietul corp culcat su$ mine.
'u mai vroiam nimic, nu mai doream nimic, nu aveam decat un singur gand; sa
redevin acea li$ertate pe care am cunoscut"o. Dar, in ciuda tuturor sfortarilor mele, in ciuda
tuturor transpiratiilor mele ce se revarsau din corp (si de nenumarate in)uraturi), nu m"am mai
dus nicaieri. %m ramas in corpul meu si acesta imi paru mai greu ca niciodata caci acum aveam
mai $ine constiinta greutatii lui. Totusi, nu m"am indepartat de idealul meu. (i nici nu voi uita
ceea ce am resimtit in clipa in care, de acolo de sus, mi"am aruncat ochii asupra $ietului meu
corp.
'"am mai redevenit vantul decat dupa multa vreme dupa aceea"numai dupa , ani,
socotind dupa notiunea voastra de timp. (i de data aceasta nu a fost contempland vantul, ci intr"
un moment in care m"am lasat intr"un somn reparator. Tocmai adusesem laude (oarelui, prafului
asemanator cu sofranul, unei, stelelor, mirosurilor delicate de iasomie" pe toate acestea le"am
laudat. (i cum am inchis ochii, m"am simtit din nou evoluand in cer, ca vantul 7
Dupa ce am invatat $ine cum sa"mi parasesc corpul, am inceput sa invat evaluarea
distantelor"lunga ucenicie. Dar veni #iua in care unul din oamenii mei s"a gasit intr"o situatie
periculoasa. El ca#u de pe cal si piciorul ii ramasese in scara. Bandul meu pleca la el si indata am
fost acolo, eli$erandu"i calcaiul captiv. 2"am ridicat deasupra lui si i"am urat ; 'oroc. Dar el a
cre#ut ca a visat 7
Timp de multi ani am calatorit cu gandul in alte lumi si pe langa alte entitati. %m
va#ut civili#atii (nascandu"se) in #orii lor si viitorul lor si vieti inca necunoscute de ele. Reusesc
sa anule# timpul in calatoriile mele, pentru a invata ca entitatea se gaseste in locul precis unde
gandeste. (i ce deveni de atunci strategia cuceririlor - Eram un adversar de temut, caci stiind sa
citesc gandurile inamicilor mei, eu ii invingeam pe toti prin inteligenta. 'u mai desfaceam
imparatiile , le lasam sa se desfaca singure.
&ncetisor, aceasta a durat mai multi ani, in timp ce gandul la idealul meu deveni forta
vie a celulelor invelisului meu, sufletul meu schim$a cu incetul programarea acestuia ridicand
intensitatea vi$ratorie, atat de mare imi era dorinta 7 De asemenea, mare era si seninatatea in fata
vietii de aici inainte. (i aceasta se propaga in intregul meu corp, facandu"l dupa masura mai usor
si mai luminos. 0amenii mei va#andu"ma, imi spuneau;//Este o aura in )urul corpului stapanului
nostru//. (i era adevarat 7 .i$ratiile corpului s"au accelerat. Corpul meu nu mai vi$ra ca material
ci ca lumina, de unde si aura ce emana din corpul meu.
11
Cu timpul, corpul meu deveni transparent astfel ca intr"o seara m"am ridicat pana la
una. Reusind sa"mi intensific vi$ratiile corpului"acesta a reusit sa vi$re#e atat de intens cat
lumina" am calatorit cu si numai cu gandul. Eram in culmea $ucuriei caci niciodata inca nu s"a
au#it vor$ind de o asemenea antrepri#a 7 Cu toate acestea am revenit, dorind sa verific daca voi
reusi sa reproduc e!perienta. (i am reusit de multiple ori, 31 de ori inainte de ultima mea
ascensiune. %ctul ascensiunii deveni pentru mine la fel de natural cum este pentru voi respiratia.
Devenind vantul, am inteles in ce masura am trait in limitare si cat de li$ere sunt
elementele. %m devenit inima unei puteri in miscare, unei puteri de neim$lan#it, o miscare
sal$atica si li$era" nesupusa greutatii, masurii si timpului. %m devenit o forta invi#i$ila fara
forma, lumina pulsand care nu seaca.
&n acesta stare puteam sa ma misc in toata li$ertatea prin vai si valcele si santuri ,pe
munti, pe oceane si printre nori fara ca nimeni sa ma #areasca. Ca si vantul aveam puterea sa fac
frun#ele sa se incline spre argintiu, sa scutur ar$orii foarte vigurosi, sa patrund in plamanii unui
$e$elus, apoi in gura unui indragostit, apoi sa ma intorc catre nori ca sa"i gonesc inaintea mea.
Cand am devenit vantul, am inteles cat era omul de neinsemnat si neputincios in
nestiinta lui despre el insusi:si cat de puternic devine prin cunoastere.
%m invatat ca omul devine ceea ce are in vedere sa devina. Daca isi repeta suficient
de mult timp ca este un mi#era$il neputincios, el devine mi#era$il si neputincios. Daca,
dimpotriva, isi spune ca este stapanul vantului, el devine stapanul vantului, cum eu insumi am
devenit si daca isi spune sa fie Dumne#eu, el va deveni Dumne#eu.
Cand am invatat aceste lucruri, am inceput sa"i invat pe fratii mei mult iu$iti despre
Dumne#eul 'ecunoscut &#vorul a toata viata. %poi a sosit timpul cand am implinit tot ceea ce imi
propusesem sa implinesc. %tunci am plecat si am traversat &ndusul. (i acolo, pe partea cealalta a
fluviului, la poalele unui munte eu comunicam cu poporul meu si aceasta comunicare s"a
prelungit timp de 1,5 de #ile. &i indemnam sa recunoasca adevarul acestor invataminte, le"am
spus ca erau de inspiratie divina, ca i#vorul era Dumne#eu, creatorul nostru al tuturor, nu eu
insumi. &n sfarsit, ca sa ma creada m"am inaltat $inisor deasupra lor. +emeile tipau de mirare,
soldatilor le scapasera sa$iile din maini de stupefactie. Dupa aceea i"am indemnat o ultima oara
sa invete cum eu am invatat sa devin ceea ce eu insumi am devenit:.fiecare dupa calea care ii
este proprie. Dupa care, le"am spus, //$un ramas 7//, si m"am ridicat la cer.
2editand asupra elementelor vietii, dupa mine mai puternice, mai inteligente decat
omul, si care coe!istau in pace langa el si in ciuda lui, am descoperit pe Dumne#eul cel
'ecunoscut.
Daca"l intre$i pe om //Cum tre$uie sa arat -//, //&n ce tre$uie sa cred -//, //Cam cum
tre$uie sa traiesc -//, daca o faci vei muri. %cesta este un adevar. Du"te mai degra$a catre vant si
spune"i lui;//Da"mi cunoasterea. +a"ma receptiv si invata"ma//, si vantul isi va tremura frun#a
schim$and"o din verde olive la argintiu si te va plim$a prin canioane. .a rade cu tine"cu toata
li$ertatea.
2are a fost norocul meu de a fi invatat de catre elementele vietii. (oarele nu m"a
$lestemat si una nu mi"a spus sa fiu asa sau pe dincolo. 2ai mult, elementele vietii nu"mi
inapoiau imaginea esecului.Chiciura si roua , mirosul ier$ii, insectele #$urand de ici colo, tipatul
pitigoiului sunt esente simple care nu m"au dus nicioadata in eroare. Ceea ce era minunat cu ele
este ca in simplitatea lor si constanta lor n"au avut nici o pretentie de la mine. (oarele nu ma
privea cu condescendenta spunandu"mi //Ramtha daca vrei sa ma cunosti, tre$uie sa ma admiri//.
'ici una nu"mi spunea;// E timpul sa te tre#esti ca sa"mi admiri frumusetea 7//. (oarele si una
erau acolo de fiecare data cand ridicam capul ca sa le privesc.
1,
%m fost invatat ceea ce era constant, fara )udecata si usor de inteles. %stfel am scapat
de gandul alterat al omului" de ipocri#ia lui, de dogmele sale, de supertitiile lui de Dumne#eii lui
cu multe fete pe care tre$uia mereu sa"i potolesti (linistesti). %cesta este motivul pentru care am
invatat fara greutate intr"o singura e!istenta pe acest plan ceea ce marea ma)oritate a oamenilor
n"au ha$ar"pentru ca incearca sa"l descopere de Dumne#eu dupa ceea ce inteleg altii. Ei il cauta
pe Dumne#eu prin autoritatea guvernamentala sau $isericeasca, sau in istoria pe care nu se stie
cine a scris"o, nici de ce a fost scrisa. Credintele, stiinta, vietile oamenilor sunt $a#ate pe
postulate care viata dupa viata apar gresite. Desi cu toata poticneala din pricina gandirii gresite,
omul se incapatanea#a in ipocri#ia ce nu"l poate duce decat la moarte.
%m invatat tot ceea ce am vrut sa invat. %m reusit sa inving greutatea corpului si sa
devin fluiditatea gandirii. %stfel, am cunoscut ce este Dumne#eu in esenta lui. %m invatat sa ma
identific cu puterea si ma)estatea vantului. Toata inteligenta capatata in e!terior o aplicam mie
insumi. %tunci viata mea deveni plina, pacea co$ora peste mine, am cre#ut mai tare in inteligenta
si astfel am putut deveni una cu Dumne#eul 'ecunoscut.
(a recunosc ca nu vantul am devenit, ci idealul pe care il repre#enta pentru mine. De
acum inainte eu sunt stapanul, eu comand, caci am devenit principiu de li$ertate, omnipre#enta si
unitate. Devenind acest principiu am putut intelege Dumne#eul 'ecunoscut, tot ce este El" si de
asemenea ceea ce nu este. .oiam sa inteleg si prin vointa mea gaseam raspunsurile care imi
marea intelegerea.
%m fost Ram cuceritorul. %m devenit Ram Dumne#eul. %m fost $ar$ar, am devenit
Dumne#eu. %m devenit gratie unui lucru in acelasi timp foarte simplu si foarte profound. Ceea
ce va invat este e!act ceea ce am invatat.
11
CA%T"L$L .
! TM% CE ERAT %"%"R$L ME$
CE CE (E #E#A$ A#"RAR+TREB$E (A (TE CA A(T&EL #EC# #E A
RE!$!TA LA #E!TTATEA L"R ( (E %ER# 'ET !TRE)+ ! CEA A ALT$A
*e vremea cand o parte din voi faceati parte din poporul meu, este de atunci e!trem
de multa vreme, am trecut peste continente si am asediat tirani notorii. &n timpul asprelor $atalii,
a marsurilor lungi in tari necunoscute, traversarea marilor amenintate cu vanturi $iciuitoare, voi
toti ati castigat recompense in numele li$ertatii" caci ati trecut granitele fricii e!treme. Dupa pace
ati a)uns in tara in care avea sa devina pentru voi o noua patrie, erati foarte cura)osi, dar si tot atat
de o$ositi, incat ati simtit nevoia sa va ase#ati sa insamantati campurile, sa recoltati, sa cresteti
copii si animale. %ti cunoscut pacea, fructul marilor frici cucerite. ucrurile o$tinute la sfarsitul
acestei lungi calatorii valorau din plin aventura intreprinsa, departe de tara voastra de $astina si o
noua dimensiune a inteligentei.
Cand eram pe punctual de a va parasi, aduceati pe lume copii, faceati umile $ordeie,
lucrati pamantul, mancati $ine si va desfatati cu dulceata diminetii si pacea serii. %ceasta era
recompensa voastra.
.oi lucrati ca sa va ase#ati in noua viata in asa chip, incat pentru mine veni timpul sa
plec spre viata mea. Caci ceea ce era pace pentru voi, nu era in ochii mei decat multumire. (i
spre ceea ce plecam, care era casa mea cum am spune, avea pentru mine numele de Dumne#eul
'ecunoscut. Era Dumne#eul (uprem de neatins, misterul ultim, cau#a tuturor lucrurilor.
2i"am luat ramas $un de la voi intr"o splendida dimineata, dupa un adio miscator, dar
scurt. .oi tre$uia sa va ocupati de copii, de cultivarea pamantului, de cresterea animalelor. &n
timp ce eu ma duceam sa ma intalnesc cu Tatal, pe care l"am cautat neancetat si l"am descoperit
intr"un loc prestigios" acela al cunoasterii. Cu siguranta acesta era destinul meu, caci n"am avut
dorinta altui lucru.
+iecare din voi revine in acesta lume de nenumarate ori. (i in fiecare viata voi
progresati in intelegerea voastra. &n pre#ent, multi dintre voi cauta cunoasterea. &n pre#ent voi
cautati aceasta intelegere de care mie imi era atat de foame si pe care mi"am insusit"o..oi ati avut
locuinte. .oi ati transmis in lume pretioasa voastra samanta. %ti cunoscut totul, ati e!perimentat
totul. &n pre#ent, sunteti gata sa invatati ceea ce pana acum nu puteati invata, prioritatile voastre
fiind diferite. %stfel, din dragoste pentru voi si pentru intreaga umanitate, am revenit printre voi
ca sa va invat, asa cum v"am promis odiniora. (i va voi invata in felul marilor &nvatatori, dar ma
astept din partea voastra sa faceti ceea ce simtiti voi ca este drept pentru voi.
%m revenit nu pentru a va povesti splendoarea din cealalta dimensiune, ci ca sa va
a)ut sa o deose$iti voi insiva8 nu pentru a va tine discursuri filo#ofice, ci pentru a descifra
invataminte ce sunt adevarate si proprii fiintei interioarte, in asa fel incat sufletele voastre sa va
indemne sa redeveniti principiul divin. Ca rasa de entitati divine, este a$solut necesar ca sa luati
din nou cunostinta cu natura divina a noastra a tuturor. *rin puterea fiintei mele si din dragoste
pentru voi, va voi invata cum am facut"o pentru mine insumi, sa va intoarceti la maretia si la
Bloria voastra. (i in $ucuria voastra voi rade cu voi. (i in lacrimile voastre voi gra$i vantul spre
voi spre a usca lacrimile.
*rin invatatura pe care v"o dau veti invata sa redeveniti stapanii gloriei ce erati la
inceputul remarca$ilei calatorii. .eti invata sa nu ascultati decat de vocea interiora si nu veti mai
16
merge decat pe cararea $ucuriei. .eti invata sa resimtiti lucrurile in profun#ime pentru a va insusi
comoara cea mai autentica din acest plan, sa cunoasteti emotia. (i s"ar putea ca dragostea in voi
sa fie atat de mare, incat sa"l distingeti pe Dumne#eu in orice persoana, asa cum l"ati deose$it in
voi, si ca ii veti iu$i pe toti asa cum va iu$iti pe voi. %poi, dupa ce v"am instruit atat de adanc,
veti fi fiecare ca o lumina de mare stralucire pentru ceilalti, din cau#a imaginii radioase a
dragostei aproapelui.
%ceasta invatatura nu a i#vorat din intelegerea lui Dumne#eu in sens religios, caci
religiile sunt dogmatice, restrictive si gata de a )udeca. Eu nu sunt un instructor religios, caci
$isericile sunt cau#a multor de#$inari si de mari suferinte pe acest plan. &nvatatura mea nu
recladeste numai stiinta, ci implica invatare, e!perimentare, iu$ire. Eu va iu$esc si prin dragostea
mea va voi invata sa"l cunoasteti pe Dumne#eu si sa deveniti o infinitudine din El.
&nvatatura mea este scutita de legi. 'u socotim legi, caci legile sunt limitari si piedici
la li$ertate. .a voi invata numai despre Dumne#eu si despre alegeri. Eu sunt in acesta lume
pentru a deschide usile unei cunoasteri largite, astfel ca voi sa va puteti reali#a in alegerea
voastra pe acest plan ca sa puteti intelege ca viata voastra nu este limitata la acest plan, ea e!ista
si pe alte planuri si in numeroase alte locuri.
&n sfarsit, eu sunt in acesta lume pentru a va a)uta, voi care sunteti sclavii fricii si
prinsi in capcana fa$ricata de gandurile voastre, sa descoperiti o noua perspectiva, aceea a
gandului iluminat, a destinului nelimitat., a vietii nelimitate. %ceasta va voi invata asta#i, in
masura receptivitatii si in masura dorintei de a o trai. .a voi face sa iesiti din E< vostru ingradit
ca sa va conduc la maretia voastra. &n asa fel ca lumina din voi, lampa interioara sa straluceasca
cu mai multa sclipire. 'u va cer nimic altceva decat sa fiti voi insiva. Dar o mare ma)oritate din
cei care sunteti aici nu mai stiti cine este acel // voi//. .a voi a)uta sa"l redescoperiti. (i cand veti
fi redescoperit acest (ine, nu veti mai vrea niciodata sa"l pierdeti. %tunci veti fi stapani in
adevarul vostru si li$eri sa traiti dupa destinul vostru.
%m hotarat sa revin la voi in invelisul unei femei care in timpul dinainte a fost fiica
mea iu$ita. &n viata mea de pe acest plan n"am fost casatorit niciodata, dar in timpul lungului
nostru mars, numeroase entitati mi"au daruit copii lor in semn de recunostinta. Cio$anii imi
daruiau $ran#a, viticultorii imi daruiau vin. (i erau altii pentru care recompensa recompenselor
erau darul copiilor, si ei ii ofereau la casa lui Ram. Eu, o entitate care n"am cunoscut niciodata
femeie, aveam copii mai multi decat oricare din cunostintele mele. (i copiii erau pentru mine
mostre de invatatura, caci in inocenta si puritatea spiritului lor, traiau un adevar de o e!trema
simplitate.
+ata mea era unul din acesti copii. (i"mi era foarte draga. Copila, ea nu voia sa fie ca
celelalte fete de varsta ei, voia sa mearga la ra#$oi. (a fie femeie, sa teasa si sa ai$a ocupatii de
femeie, nu o atrageau.(cu mult mai tar#iu ea avea sa inteleaga ra#$oiul). Ea ma iu$ea din toata
inima ei si nu voia decat un lucru; sa invete, ceea ce ma facea s"o admir.
&n #iua inaltarii mele am promis fetei mele ca voi reveni.
+iica mea a trait multe vieti si a pierit si de foc si de sa$ie, si a tre$uit sa indure si
foamea8 toate acestea din pricina a ceea ce stia ea ca este un adevar. &n pofida tuturor acestor
vieti, ea se transforma, devenind no$ila creatura care in cele din urma trai realitatea cu umilinta.
De altfel, din pricina umilintei ei am putut reveni in aceasta lume si sa"i reamintesc mostenirea
pe care ea si voi ati uitat"o altadata. %stfel ea serveste lumea. *entru ea, ca si pentru voi toti,
promisiunea mea s"a implinit.
%m venit la fata mea in mi)locul vietii ei, la o varsta cand evenimentele de genul
acestuia in general nu se produc. Cum era scrupuloasa, cinstita si inocenta, si nu se aventura in
14
credinte e!travagante, am ales"o pentru aceasta misiune si am invatat"o timp de mai multi ani
ceea ce in momentul de fata va invat pe voi. %ceasta trea$a am facut"o in secret, pana ce
cunoasterea si intelegerea ei s"au de#voltat suficient.
%m hotarat sa ma adrese# voua prin ea, aceasta pentru ca voi sunteti inclinati sa
adorati imagini, punandu"i pe cei ce le repre#inta deasupra voastra. *entru cei ce vin sa ma
asculte, n"am nici corp de adorat, nici picioare de sarutat. (i fata, cu siguranta, nu va admite sa i
le sarutati pe ale ei, intrucat ii apartin. *lecand de la idea aceasta , ei nu vor avea nici imagine
pentru a"si aminti sa o agate la gat sau pe perete sau sa o sculpte#e in piatra. &n acest loc nu veti
invata sa ma adorati, veti invata sa iu$iti si sa adorati din plin ceea ce voi sunteti si aceasta
minunata esenta care doarme in voi, pe care o numim Dumne#eu %totputernicul.
Eu nu sunt diferit de voi. 'imeni, fie din lumea vi#i$ila sau invi#i$ila nu va este
superior. (i nimeni nu va este inferior. &n &mparatia lui Dumne#eu toti suntem egali.
Celor dintre voi ce doresc sa urme#e pe cineva si sa"l adore sau sa actione#e mai mult
in afara lor, decat inlautrul lor, as vrea sa le spun ca nu corespund asteptarilor lor. Eu sunt in
aceasta lume pentru a va a)uta pe fiecare sa devina stapan in adevarul sau, dupa a sa intelegere.
%tata timp cat veti sta sa adorati ceva in afara voastra, indiferent ce ar fi, pentru a"l servi si a"i
darui timpul vostru, nu veti putea e!prima su$lima frumusete ce sunteti si nici nu veti putea
deveni cu adevarat li$eri.
'umai voi singuri puteti fi cel sau cea care va puteti iu$i mai mult. .oi insiva puteti fi
cel mai $un prieten si profesor. 'iciodata nici o voce nu va putea sa va instruiasca mai $ine decat
a voastra. Ceea ce sunteti asta#i este in masura sa raspunda nevoilor voastre de totdeauna. Dar
daca continuati sa cautati in afara voastra sa gasiti carari sau entitati de adorat, niciodata nu veti
deose$i adevarata slava a lui Dumne#eu. 'u veti putea reali#a divinitatea voastra, iluminarea
voastra, de#voltarea voastra, decat prin voi insiva si dragostea declarata pentru voi insiva. 'u
este decat un drum care duce la pace, la $ucurie, la plenitudine, si el consta in a se adora si a se
iu$i pe sine insusi"caci aceasta inseamna sa"l iu$esti pe Dumne#eu, si aceasta dragoste tre$uie sa
fie mai mare decat cea pe care o purtati altcuiva, caci numai o astfel de dragoste va va da
perseverenta necesara pentru a putea im$ratisa intreaga omenire.
%stfel, eu, Ramtha, nu pot fi pentru voi un model ideal..oi nu puteti intelege misterul
ce sunteti voi, prin mine, numai prin stiinta. %ceasta invatare propune ca voi sa va inoculati atat
prin a sti, cat si prin e!perienta, o cunoastere atat de puternica sa descoperiti Dumne#eul
'ecunoscut pe care"l cautati, sunteti voi. %ceasta este o calatorie care poate fi intreprinsa numai
de voi insiva, caci are legatura numai cu viata voastra. &nvatator sunt, dar nu ideal 7 Daca veti
gasi drumul spre acest invatamant, cu siguranta mi"ar face placere, dar nu este vor$a de a ne opri
asupra acestei descoperiri.
Tot ceea ce este de invatat, tot ceea ce este inteles se va manifesta in viata voastra, in
asa fel incat veti intelege ca nu este vor$a despre filo#ofie, ci de o su$lima realitate. (i la fiecare
manifestare veti creste si va veti intari" lumina voastra, calmul vostru, simplitatea voastra vor fi
marite"si in simplitatea voastra veti descoperi vantul, si acesta puternica esenta va fi pentru voi
oca#ie de elevare.
.oi toti ati fost entitati su$ tutela, o tutela care va era impusa de frica"tot timpul.
Cunoasterea este cea care desfiintea#a frica, in asa fel ca nimeni nu va mai poate spune si veti
li$eri sa traiti in intregime cum intelegeti. Cu cunoasterea vine si li$ertatea"ea va eli$erea#a
pentru totdeauna. Cu cat veti medita mai mult asupra acestor invataminte, cu cat le veti pune in
aplicare si veti face e!perienta, cu atat mai mare vor fi li$ertatea si $ucuria voastra.
13
&ntr"o #i, in aceasta viata sau intr"una viitoare, locul in acesta viata va parea ca nu mai
are nimic de oferit, caci cand ai gustat tot ce"ti poate oferi, atat incat sa simti un mare gol in tine,
o chemare imperioasa, o nevoie imperioasa de a deveni, toate lucrurile. %tunci, la randul vostru,
veti astepta clipele cand va veti putea ase#a pe un platou, in acel loc unde vantul este asemenea
unor degete trecand cu forta prin parul vostru, de unde pasarile isi iau #$orul pentru cui$uri
foarte indepartate si de unde (oarele proiectea#a ra#ele sale luminoase catre cer. (i cand, ca si
mine, ati //devenit//, caci a deveni va fi pentru voi doar un capitol, va voi intampina in acel loc
unde eu insumi m"am dus. Caci usa li$ertatii ce poarta numele de cunoastere, este acolo pentru
voi care v"ati deschis spiritul si intelegerea superioara dupa care ati si trait"o desigur nu in
e!teriorul vostru, ci inauntrul vostru, si aceasta lume va lua sfarsit si veti pleca pentru o aventura
minunata"aventurile de dincolo de acest plan sunt mai frumoase, mai spectaculoase decat
imagina$ilul8 atat de malea$il ati devenit in corpul vostru de lumina, ca veti putea calatori atat in
spatiul e!terior cat si in spatiul interior in orice loc doresti sa te duci.
.a iu$esc cu o dragoste profunda. Daca nu v"as iu$i asa, nu as putea veni la voi asa
cum o fac. Cand veti invata sa va iu$iti cat va iu$esc eu, veti intelege adevarurile pe care va
invat8 veti intelege maretia care sunteti intr"adevar. (i va fi o #i mare si glorioasa.
CA%T"L$L /
1=
#$M!E,E$ E(TE
#$M!E,E$ 'A $BE(TE C$ " #RA)"(TE &"ARTE MARE+ " #RA)"(TE
#E%A(!# !TELE)EREA+ CAC EL E(TE 'ATA CARE ($!TET+ %AMA!T$L %E
CARE CALCAT+ AER$L %E CARE-L RE(%RAT
+ratii mei mult iu$iti, multi dintre voi ati invatat de secole ca esenta numita
Dumne#eu este un persona) sever si de temut, gata de a )udeca. Dar Dumne#eu cu siguranta nu
este nimic din toate acestea. Dumne#eu care )udeca, care intimidea#a , care persecuta n"a e!istat
niciodata, in afara de spiritul si inima omului. 0mul a creat un Dumne#eu care condamna pe unii
sau e!alta pe altii. %cest Dumne#eu este de la om, a fost creat de om, vointa omului.
Dumne#eul pe care"l cunosc, Dumne#eul pe care"l iu$esc , care este forta ce emana
din mine si din imparatia ce sunt, este un Dumne#eu al dragostei plenare, scutit de orice )udecata.
El este numai aceasta. Dumne#eu va iu$este cu o dragoste foarte mare, o dragoste ce depaseste
intelegerea, caci El este viata care sunteti, pamantul pe care calcati, aerul pe care"l respirati. El
este culoarea pielii voastre, frumusetea ochilor vostri, dulceata mainilor voastre. El este voi
insiva in orice moment al vietii voastre , in toata gandirea, in toata fapta, pana la ungherele cele
mai ascunse ale sufletului vostru.
Dumne#eu este o forta care consuma totul si este totul. El este vantul ce sufla peste
ape, frun#eloe ce cresc si apoi cad, simplitatea trandafirului, intens prin culoarea sa. Dumne#eu
este indragostitul, inlantuitii, copii care rad, parul cu refle!e de miere. El este (oarele ce rasare,
steaua stralucitoare in noapte, una care merge pe cer in mie#ul noptii. Dumne#eu este frumoasa
insecta, pasarea umila in #$orul ei, neinsemnata si umila rima. Dumne#eu este miscare si culoare,
sunet si lumina. Dumne#eu este pasiune. Dumne#eu este dragoste. Dumne#eu este $ucurie.
Dumne#eu este tristete. Ceea ce este, tot ce este, este si ceea ce numiti voi Dumne#eu Tatal,
totalitatea .ietii, iu$itorul de tot ceea ce e!ista Dumne#eu nu este un persona) aparte, ase#at pe
un tron si care )udeca .iata intreaga. Dumne#eu este .iata intreaga fiecare moment ce $ate. El
este ceea ce este continuu, etern.
Credeti voi ca .iata v"a )udecat vreodata - Ea n"a facut"o niciodata. Caci daca
Dumne#eu, care este ceea ce voi sunteti, v"ar fi )udecat pe voi sau pe oricine altcineva, cu
siguranta pe El insusi s"ar fi )udecat 7 (i de ce &nteligenta (uprema ar fi facut asemenea lucru -
+orta .itala pe care voi o numiti Tatal, nu are facultatea de a )udeca. Caci .iata nu
este dotata cu personalitate, cu un egou capa$il a percepe o parte din sine ca fiind ceea ce numim
$un sau rau, drept sau gresit, perfect sau imperfect.
Dumne#eu, prin El insusi , este complet lipsit de $ine sau de rau. El este complet
lipsit de aspecte po#itive sau negative. El este total lipsit de perfectiune, caci imperfectiunea
impune limite .ietii (ale de$ordante, tot timpul in miscare, tot timpul in transformare.
Dumne#eu este, atat. 2ult"iu$itul vostru *arinte(Tata) nu este decat un lucru; este, ca astfel toate
lucrurile sa poata e!prima viata care este Dumne#eu.
Tatal nu vede nici raul, nici greseala; nu se vede decat pe El insusi. Tatal nu vede
esecul, El vede doar +iinta (a in miscare pentru totdeauna. .oi produceti florile .ietii si chiar
lucruri care de#onorea#a, si Tatal devine )osnicia si El devine florile, dar El nu )udeca niciodata
incercand sa inteleaga ce este inferior si ce este superior. El este si atat. Este $ine ca este asa, caci
daca ar fi cu adevarat acest Dumne#eu creat de om nimeni n"ar vedea vreodata ceea ce se
cheama //*ortile Raiului//. 'imeni 7 Caci nimeni nu ar putea vreodata sa satisfaca asteptarile
acestui Dumne#eu creat de om.
1?
Dumne#eul pe care"l cunosc este fara limita. El este +iinta (uprema, totalitatea
neimpartita a ceea ce este. (i ceea ce este numit Tatal, sunteti voi si scena .ietii unde va
e!primati Eul divin incarcat de sens. El v"a daruit un Eu <nic si li$er ar$itru ca, in fine, sa puteti
deveni ceea ce doriti sa deveniti, ca voi sa puteti percepe .iata in care Dumne#eu este dupa
propria voastra alegere. (i nimic din ceea ce ati facut vreodata sau gandit, cat de de#gustator sau
)alnic sau minunat ar fi fost perceptia voastra, nu a aparut lui Dumne#eu altfel decat in calitatea
sa de a fi.
'umai voi, prin atitudinile voastre sau acceptarea atitudinilor altora, voi va veti fi
)udecat. 'umai voi ati hotarat ca acel lucru este $un si celalalt rau, acel lucru drept si celalat
nedrept8 caci pentru Tatal nimic nu este $un sau rau, drept sau nedrept. 0rice lucru
este...parte...din //a fi numit Dumne#eu" %totputernic//.
Dumne#eu va iu$este cu o dragoste mare, profunda, depasind tot ce se poate inchipui,
caci El v"a acordat sa creati viata voastra in functie de dorintele voastre. Tatal v"a iu$it
intotdeauna. El nu va poate percepe in alt mod, caci ceea ce sunteti voi, aceea este si El.
Dar ce este Dumne#eu in forma ui (uprema - El este Bandire. Tatal este, dupa o
intelegere largita, Bandire, caci Bandirea este ultimul creator a tot ceea ce este, ceea ce a fost si
care va fi vreodata . Bandirea este su$stanta din care toate lucrurile sunt create. Caci tot ceea ce
e!ista are ca i#vor initial Bandirea, suprema &nteligenta numita de spirit Dumne#eu.
."ati intre$at voi vreodata ce asigura coe#iunea lucrurilor, fiecare in desenul lui si
forma sa unica - Este Bandirea, //lipiciul cosmic// numit iu$ire. Bandirea este cea care asigura
coe#iunea materiei. Este dragostea la cel mai inalt nivel (suprem) caci toate lucrurile au fost mai
intai concepute de gandire, care este Dumne#eu, si este Dragostea Tatalui pentru gandire care
tine la locul lor toate lucrurile.
Toate lucrurile, intelegand si corpul vostru, datorea#a coe#iunea lor lui Dumne#eu.
Ceea ce asigura coe#iunea dintre celulele si moleculele corpului vostru este iu$irea admira$ila si
minunata a gandirii ce este intr"adevar Dumne#eu. +ara Bandire, corpul vostru nu ar e!ista ,
materia n"ar e!ista"nimic n"ar e!ista. Bandirea este cea care creea#a viata.
Credeti voi ca Dumne#eu, Bandirea care mentine impreuna si leaga toate" este o
entitate severa si infricosatoare - 'u, nu este. Tatal este $ucurie plenara, caci nu stie a fi altceva.
El este orice forma de viata vi$rand in armonie unele cu celelalte, si aceasta vi$ratie emite un
sunet compara$il cu un ras rasunator. Daca veti asculta intens, veti au#i chiar si mu#ica Tatalui,
rasul tatalui"un ras e!trem de voios. 'iciodata nu l"am au#it plangand.
&n consecinta, cine este Dumne#eu, cau#a pretioaselor voastre fiinte - <imitoarea
+orta de .iata, care curge prin mi)locul vostru, care va leaga si va uneste pe toti, care este
promisiunea vietii dupa aceasta viata si eternitatea inaintea voastra - Este +iinta care este
Bandire. Este .iata care este continua. Este +iinta care iu$este tot ceea ce este. Este +iinta care
din iu$ire acorda .ietii fiintarea (e!istenta). Este +iinta care este $ucuria totala si a$soluta. &ata
care este mostenirea voastra si destinul vostru.
Maestre; 'e inveti ca Dumne#eu este calitatea de afi toata viata. &n acelasi timp
intre$uinte#i si alti termeni, in afara termenului de //Dumne#eu//pentru a desemna +orta si .iata.
Dar de ce folosesti cuvantul //El// si //Tata// - %ceste apelatiuni aparent perpetuea#a notiunea,
nu numai a unei identitati, e!istand in afara noastra, dar si un persona) masculin, ceea ce devine
putin o ofensa pentru anumite femei.
Ramtha0Este necesar pentru educatia intregii umanitati sa folosim diferiti termeni
care au servit pentru a"l numi pe Dumne#eu. %ltfel spus, tre$uie sa vor$im de +iinta in termeni
pe care sa"i inteleaga toti. Cu toate ca +iinta a fost desemnata su$ numele de //Tata// si in
1@
consecinta considerat de genul masculin. //Tatal// nu este $ar$at. &nca omul, adica individul de
se! masculin, este Tatal8 dar si femeia este tot atat, caci Tatal este intr"adevar in acelasi timp
$ar$at si femeie.
Termenul de //Dumne#eu// nu cuprinde apartenenta la un se!, inseamna//&nteligenta
(uprema//. Cei care nu inteleg termenul de //+iinta//, au nevoie de cuvantul//Tata//. Cei care nu
inteleg notiunea de //&nteligenta suprema// au nevoie de cuvantul //Dumne#eu//.
2aestre (stapane), ca Dumne#eu este un tata, este un adevar pentru cel care sustine
aceasta te#a, ca cele ce spun ca Dumne#eu nu este de se! masculin, este un adevar pentru acele
femei in ochii carora enuntarea contrara este un afront. %"l percepe pe Dumne#eu inseamna in
toate ca#urile a"l percepe in ceea ce este. (i aceasta perceptie este intodeauna unica pentru
fiecare entitate.
C %dresandu"se celor care vin sa"l asculte Ramtha foloseste termenul //stapane// caci
dupa parerea lui // fiecare dintre noi este stapanul destinului sau, autorul vietii sale, stapanul
imparatie sale//D
Dumne#eu nu este un cuvant, ci un sentiment care traieste in fiecare. (i cu cat
perceptia voastra despre Dumne#eu este mai nelimitata, cu atat ea va fi mai frumoasa si va
raspandi mai multa $ucurie, caci va fi capa$ila de a cuprinde mai $ine emotia numita Dumne#eu
%totputernicul.
R (adresandu"se unei femei destul de in varsta, ase#ata intr"un fotoliu cu rotile).
Dumneavoastra Doamna, care va deplasati pe roti de argint, ce spuneti -
M &l iu$esc pe Dumne#eu, dar mi"e frica de moarte.
R De ce -
M 'u stiu. (unt incapa$ila...sa gonesc frica. 2"am gandit, m"am gandit mult.
R Credeti in &nfern -
M Da
R De aceea nu vreti sa muriti, caci vi se pare ca acolo veti merge.
M *e cinste, nu cred ca ma voi duce in &nfern. 'u cred ca Dumne#eu va consimti.
&"am cerut iertare pentru tot raul ce l"am facut.
R Doamna 7 Doamna 7 Credeti ca Tatal va iu$este cu o dragoste mai mica decat cea
cu care va iu$iti proprii dvs copii -
M 'u... a drept vor$ind uneori am impresia ca nu ma iu$este. *oate am impresia
ca nu m"a iertat" cu toate ca stiu c"a facut"o.
R Ce mare greseala ai comis -
M *e cinstea mea ....mai multe.
R %cestea v"au impiedicat sa traiti -
M 'u. 2"am fortat sa traiesc si vreau sa traiesc, si vreau sa am o viata corecta.
R Ce intelegeti prin asta -
M Ca diavolul sa nu ma inhate 7
R %h 7
M uminati"va , va rog.
R 2a veti crede -
M Da
R (i daca va spun ca &adul nu e!ista 7
M Dar am invatat ca e!ista 7
R (i eu va invat ca nu e!ista 7 2a veti crede tot atat de mult cum ati cre#ut
contrariul -
,5
M Eh 7 >ine va cred.
R &n acest ca# acceptati ca nu e!ista &ad, caci nu este. (titi ce este &nfernul -
Cuvantul //infern// era intre$uintat in &udeea pentru a desemna un mormant
deschis si foarte putin profund. %colo erau intinse corpurile entitatilor care nu
aveau suficiente drahme pentru a avea un mormant inchis. (i aceste morminte
deschise constituiau un $lestem, pentru ca noaptea veneau hiene si caini
vaga$on#i si devorau corpurile. (i entitatile credeau ca odata invelisul distrus,
ele nu vor mai putea progresa spre utopia lor. &ata ce insemna cuvantul//infern//
in timpurile primitive, pana in #iua in care preotii au hotarat sa faca un loc de
pedeapsa.
M Eu citesc >i$lia cu regularitate si ea vor$este cu insistenta despre infern.
R Cine a scris >i$lia -
M Ea a fost scrisa de mai multi.
R Cine sunt acesti // mai multi//. 0amenii -
M 'u stiu.
R (una frumos si $ine, oamenii. %m fost pana in cele mai mari adancuri ale lumii
voastre, pana in centru, cre#and ca voi descoperi un loc de foc. 'u e!ista. (i m"
am dus pana in marginile <niversului vostru, gandind ca voi gasi un loc de
chinuri. 'u e!ista nici atata. (i in aceste locuri am cautat peste tot diavolul,
degea$a . &napoidu"ma pe pamant, l"am gasit in inima celor ce cred in el si in
infern. Dar locul numit infern nu e!ista.
M Eh 7 >ine sunt fericita ca, credeti altfel.
R 'u este vor$a ca, cred altfel"stiu altfel.
M a drept vor$ind, pare neverosimil ca Dumne#eu, iu$indu"ne atat de mult cat ne
iu$este, poate la cea mai mica greseala sa ne trimita sa traim in infern in
mi)locul flacarilor.
R %ceasta este foarte adevarat.Tatal n"a creat un astfel de loc de tortura pentru
nimeni , n"ati fost creata de Dumne#eu -
M >a da.
R &n consecinta, Dumne#eu nu este in dumneavaostra -
M >a da, si"l iu$esc pe Dumne#eu.
R 'u sunteti parte din Dumne#eu -
M 0are sunt -
R Cu siguranta 7
M %h, dar asta ma emotionea#a 7
R Doamna, Dumne#eu este in toate lucrurile, cu ce su$stanta v"ar fi creat daca nu
cu propria ui su$stanta. Dvs sunteti Dumne#eu. &n consecinta, de ce s"ar duce
sa se arunce in groapa si sa se urasca pentru un //rau// cand El este parte din
.iata care este -
%m sa va releve# un mare adevar; 0mul a creat imagini despre Dumne#eu ca sa
se serveasca pentru a domina proprii lui frati. Religiile au fost create ca astfel
popoarele si natiunile sa poata fi manipulate atunci cand armatele nu vor putea
sa o faca, si frica este arma care mentine popoarele si natiile in // ordine//. 0mul
pe care il despoi de natura divina" pe care"l despoi de Dumne#eu"este usor de
guvernat si de supus.
,1
Dumne#eu n"a creat nici iadul nici diavolul. %cestea sunt ingro#itoare creatii ale
omului care servesc sa"si chinuiasca fratii. Ei au fost creati de dogmele
religioase in vederea intimidarii maselor, pentru a face o colectivitate
manipula$ila. %cesta este un mare adevar.
Dumne#eu Tatal este orice lucru" cel mai mic fir de nisip in mare, fluturii de
primavara, stelele mici si mari in imensitatea cerului vostru. Toate lucrurile sunt
Dumne#eu8 atat de $ine ca un loc ca &adul ar fi compara$il cu un cancer in
corpul sau care incetul cu incetul l"ar macina.
'iciodata, nimic nu v"ar putea separa de &mparatia Cerurilor, caci nimic nu este
mai mare decat Dumne#eu si .iata. Dumne#eu Tatal va iu$este pentru
totdeauna, pentru ca El este orice directie pe care ai putea"o lua, orice gand pe
care l"ai putea im$ratisa.
M Dumne#eu ne iu$este pe toti"aceasta este pentru mine o certitudine.
R Evident 7 Evident 7 dat fiind ca este fiecare din noi 7 (i in ceea ce priveste raul
pe care l"ati facut stimata doamna, n"ati comis niciunul. 'iciunul 7
M 2ultumesc 7
R Caci viata nu a fost alterata cu nimic din ceea ce ati facut. Toate lucrurile oricat
de ingro#itoare, oricat de cumplite ar fi fost in ochii dvs., au infrumusetat viata
din cau#a intelepciunii castigate prin ele.
&mi doresc sa va fac sa intelegeti cele ce urmea#a. Religia voastra si credinta
voastra au cau#at distrugerea civili#atiilor de"a lungul secolelor. Ma1asii si
A2tecii au disparut, ei au fost masacrati din cau#a dominatiei >isericii pentru ca
credinta lor nu era aceeasi cu cea a >isericii. Toate ra#$oaiele sfinte, secole de
o$scurantism, au fost purtate pentru perpetuarea credintei religioase. (i intr"o
tara pe nume +ranta, copii au fost smulsi din $ratele mamelor lor pentru ca
acestea aveau credinta diferita de cea a >isericii. +emei au avut ochii scosi si
sanii marcati cu fierul rosu, si sangele curgea pe stra#i"toate acestea pentru
credinta 7
%poi protestantii au facut ceea ce se numea focul iadului, sulful si diavolul si
asa s"a nascut frica in inima mielului, astfel congregatiile au ramas in stat"
invatandu"i ca faptul de a lipsi de la diverse indatoriri si de a incalca anumite
legi sau reguli o$isnuite ii vor arunca in iad pe veci.
M Cam in felul acesta am fost si eu crescuta.
R Doamna, modul in care ati fost educata este infiorator 7 ."ati gandit vreodata ce"
au devenit toti acei oameni care au trait inaintea vremurilor $i$lice -
M 'u. 2a multumeam sa ma gandesc ca infernul i"a distrus 7...0h 7 Dar imi pare
foarte rau.
R 'u fiti catusi de putin, gandul dvs nu este decat produsul credintei dvs. %cum ati
im$atranit. 'u mai aveti nici tineretea, nici energia si va ingri)orea#a ideea
mortii. &ata cum invatamintele amenintatoare, cele ce au fost programate in dvs
timp de #eci de ani, incep sa apese si va spuneti // E!ista iadul -// , //acolo ma
voi duce -//. Eu va spun, nu va veti duce in iad, caci un astfel de loc nu e!ista.
*lecarea corpului dvs va avea loc intr"o clipa. %poi veti fi deasupra lui si veti
redeveni entitate de lumina pura. 2ari instructori vor veni si va vor lua intr"un
loc unde va veti putea continua ucenicia si va veti convinge singura ca aceste
lucruri pe care vi le spun sunt mari adevaruri. &isus, fiul lui &osif, &isus din
,,
'a#aret cum il numiti, este un mare Dumne#eu, ceea ce esti dumneata. Dar el
nu este fiul unic al lui Dumne#eu, doar un fiu printre altii. % fost om si acest om
a devenit Dumne#eu, asa cum veti deveni cand veti dori cu putere aceasta.
M Credeti ca &isus a fost un fiu al lui Dumne#eu -
R 'u este o credinta, ci o cunoastere 7 El este fiu al Dumne#eu cum sunteti si dvs
fiica lui Dumne#eu.
M 'iciodata n"am invatat asa ceva 7
R Doamna, ce ne"a invatat &isus - El a spus ca este fiul lui Dumne#eu, ceea ce este
intr"adevar. De asemenea, el a mai proclamat deschis ca fiecare om este fiul lui
Dumne#eu. %ceasta ne"a invatat. +iecare om este Dumne#eu e!primandu"si
perfectiunea ca om. Ce ar servi Tatalui sa ai$a un mare numar de copii im$ecili
si unul singur perfect - %r fi o imagine de lipsa de valoare despre samanta
Tatalui. &isus este fratele vostru, nu mantuitorul vostru. Era un om avand pe
Dumne#eu in el, asa cum si dvs il aveti in dvs.
2i"ar place sa intelegeti acestea. &isus a trait pe acest plan intr"un timp in care
oamenii nu se iu$eau deloc intre ei, unii erau sclavii altora si dragostea putin
pretuita. &isus era un e!emplu de dragoste pentru toti 7 Este aceeasi dragoste
care l"a facut sa fie recunoscut ca //2antuitor al lumii// pentru a fi adus
dragostea pe acest plan unde foarte putini oameni o e!primau si o dadeau cu
genero#itate. De altfel, a adus aceasta invatatura dupa care Tatal nu este
Dumne#eu care )udeca si pedepseste, ci numai un Dumne#eu al iu$irii"de mila,
de har si de compasiune.
&n decursul istoriei aceasta invatatura din nefericire s"a alterat , in parte din
scrierile celor care au inteles complet gresit invatatura atat de simpla acestui
suflet fara pacat. &isus iu$ea. Era dragostea, marele si minunatul dar pe care"l
facea omenirii. (i a proclamat deschis ca originea acestei iu$iri este Tatal ce
traia in El"acelasi Tata care traieste in toti oamenii. Ceea ce dadea lui &isus
li$ertatea si forta de a im$ratisa intreaga omenire, era cunoasterea unirii sale si
identitatea cu Tatal. El s"a desprins rand pe rand de ilu#iile care erau cau#a unei
vieti de ipocri#ie8 si facand"o El e!prima din plin pe Tatal traind in El. *rin
aceasta &isus a devenit un Christ adica un om ce se e!prima complet cum o face
Dumne#eu8 Dumne#eu se e!prima complet in om. &ata ceea ce inseamna
termenul// Christ//; Dumne#eu"omul, omul"Dumne#eu. Christ este oricine
intelege ca este Dumne#eu si dupa aceea traieste acest adevar.
(ingura diferenta intre &isus si dvs este, iu$ita doamna, este ca invers decat dvs,
&isus a inteles principiul Dumne#eului din om, apoi a trait in intregime conform
acestui principiu. *entru acest motiv El este intr"adevar o admira$ila entitate. Ca
si El, dvs sunteti o admira$ila entitate, dotata cu toata no$letea si cu toata
intelepciunea ca sa puteti deveni ceea ce El insusi a devenit.
&isus nu este responsa$il nici de mantuirea dvs si nici a nimanui. El a inteles ca
este un Dumne#eu .iu pe pamant si astfel a devenit propriul sau mantuitor8
apoi , el a invatat pe altii sa lucre#e in ei propria lor mantuire prin Dumne#eu in
ei. El spunea fara incetare;// Ceea ce Eu am facut, fiecare din voi o poate face
caci voi si Tatal sunteti <na. &mparatia cerurilor este in voi//. (i El nu vor$ea
de &ad, numai de .iata si de frumusetea sa. +emeie mult iu$ita, iu$iti minunata
entitate care sunteti si Dumne#eul ce (unteti. Recunoasteti ca Tatal traieste in
,1
dvs si ca veti trai vesnic, caci efectiv veti trai vesnic. ucrurile sunt atat de
simple pe cat se vad. De altfel, ce ar face diavolul cu dvs odata ce ati a)unge in
mainile lui -
M %s prefera sa nu stiu 7 0ricum multumesc.
R Doamna, ce fel de tata poate fi acela capa$il sa cree#e asemenea entitate si
asemenea loc si asemenea frica, care in plus va lasa total neputincioasa in fata
acestora toate. 'u este Dumne#eul fiintei mele, eu refu# sa"l recunosc. Eu
recunosc .iata, calitatea de a fi tot ceea ce este. Dumne#eu este totul, caci daca
ar e!ista ceva care n"ar fi Dumne#eu, ar tre$ui sa va intre$ati cine le"a creat -
Toate lucrurile sunt Tatal, deoarece toate lucrurile sunt .iata, si Tatal cunoaste
numai dragostea. El n"a )udecat niciodata pe nimeni, nici pe dvs si nici pe
altcineva. 'iciodata 7 El nu are puterea de a se altera si a deveni mai putin iu$ire
sau .iata.
M >ine, Dumne#eu este dragoste. %sta , o stiam 7
R Este El de asemenea si ura -
M 'u, nu cred.
R Cine este ura -
M Tre$uie sa fie cineva rau, se presupune ca o astfel de fiinta e!ista.
R 'u nu e!ista o astfel de fiinta.
M *erfect 7 %tunci cum suntem noi pedepsiti -
R Doamna, ce nevoie aveti de a fi pedepsita -
Dvs ati facut"o singura toata viata. +aptul de a crede ca sunteti vinovata si ca
veti fi pedepsita din aceasta cau#a, v"a facut sa traiti un ifern"pe care vi l"ati
creat singura. &n &mparatia lui Dumne#eu nu e!ista nici temnicer, nici calau.
Daca Dumne#eu este iu$ire, atunci e foarte clar iu$ire" si nu altceva.
M %cela ce a invatat foarte mult timp ca diavolul e!ista, cum poate face sa simta
invers -
R %m sa va invat. Este recunoscand ca nu e!ista, adica folosind acelasi proces care
s"a folosit invatandu"va ca e!ista.
+rumoasa entitate, va iu$esc mult. 2editati asupra a ceea ce v"am spus. ."ar
placea sa intalniti pe Tatal in dvs. +iti in pace cu dvs insiva, caci dupa ce veti
parasi acest plan, veti cunoaste din nou o viata plina de stralucire.
M %min 7
R %sa sa fie 7
,6
CA%T"L$L 3
%R'T-L %E #$M!E,E$
#ACA 'RET (A (TT C$ C!E (EAMA!A #$M!E,E$+
MER)ET ( 'A %R'T ! ")L!#A-&ATA %E CARE " 'ET 'E#EA E(TE
CHAR CEA A L$ #$M!E,E$.
De secole invatati ca Dumne#eu sta deasupra imparatiei voastre, undeva in
profun#inile spatiului. 2ulti dintre voi cred aceasta si o accepta ca un adevar. 0ri Dumne#eu,
cau#a primara a tot ce este viata, n"a trait niciodata in afara voastra. El este voi, Dumne#eu,
minunatele mecanisme ale gandirii, suprema &nteligenta care, cu toate ca este tacuta, este constat
pre#enta in om.
%ti fost invatati ca va nasteti pentru a trai numai o parte din timp, ca veti im$atrini si
veti muri. Cum luati aceasta drept adevar, acesta a devenit realitate pe acest plan. Dar eu sunt in
acesta lume pentru a va a)uta sa intelegeti ca sunteti intr"adevar esenta continuu nemuritoare,
care e!ista de)a de miliarde de ani"incepand din #iua cand Dumne#eu Tatal vostru mult"iu$it,
totalitatea Bandurilor, se contempla in stralucitoarea lumina ce fiecare din voi a devenit. %ltfel
spus, in momentul in care fiecare deveniti ucenic si stapan pentru totdeauna parte din spiritul lui
Dumne#eu.
%ti fost invatati ca Dumne#eu era o entitate care cu mainile sale a plamadit cerul si
pamantul si fiinta cu numele de om. %tunci cand voi sunteti entitatile dotate cu inteligenta divina
si li$er ar$itru, sunteti eminenti creatori ai intregii vieti. .oi ati creat rasaritul, inserarea,
frumusetea tuturor lucrurilor care e!ista. Cu siguranta , voi, luminile ce straluciti in spatiu, care
ati creat remarca$ila fiinta numita om in asa fel incat sa puteti face e!perienta in cele mai
minunate forme pe care voi le"ati creat.
&u$itii mei frati, intelegerea prin fiecare de ceea ce este el, este cu adevarat nascuta
de suma ilu#iilor traite de el timp de milioane de ani. .oi nu sunteti doar oameni; sunteti mai
mult, cu atat mai mult decat fiinta limitata numita om. .oi sunteti Dumne#eu. %ti fost
intotdeauna si veti fi intotdeauna. .oi ati fost fiintele nemuritoare care viata dupa viata ati revenit
in acesta lume ca sa o$tineti din nou aceasta minunata cunoastere care v"a fost luata, dar cu
consimtamantul vostru.
+iecare din voi sunteti Dumne#eu, Dumne#eu nascut din Dumne#eu. .oi sunteti
Dumne#ei nascuti din prima si unica +iinta direct de la &#vorul .ietii. &n cursul aventurii
e!plorarii .ietii, voi ati amestecat suprema inteligenta cu materia celulara, devenind Dumne#eu"
omul; spiritul lui Dumne#eu e!primandu"se in forma numita om Dumne#ei traind in farmecul
emanat prin creatia lor numita 0m. .oi $ar$atii, femeile, omenirea, sunteti Dumne#eu, intr"
adevar ascunse in entitati limitate si nevoiase.
Cine sunteti voi - De ce sunteti voi in acesta lume - Care este sensul vietii voastre, a
destinului vostru - Banditi ca sunteti doar )ocul intamplarii, nascuti pentru a trai un scurt moment
si destinati apoi disparitiei - Credeti voi intr"adevar ca nu sunteti decat atat- Ce va face sa credeti
ca n"ati mai trait - (i de ce sunteti in viata in acest moment - (i de ce tocmai dvs precis -
%ti trait mii de vieti pe acest plan, ati venit, apoi ati plecat ca un vant schim$ator. %ti
im$racat diferite fete, ati avut toate culorile pielii, ati aderat la diverse credinte si religii. %ti facut
ra#$oi si vi s"a facut ra#$oi. %ti fost rand pe rand rege si servitor, marinar si capitan. %ti fost
invingator si invins. %ti fost toate lucrurile transmise prin istorie. De ce - &n sfarsit, de a putea
,4
pregati sensi$ilitatea voastra, de a putea creste in intelepciune, de a patrunde cel mai mare mister
al tuturor timpurilor"dumneavoastra 7
Ce credeti ca ati fost la origine - 0 ciudata celula care s"a de#voltat amarata masa
celulara a corpului dvs - &n acest ca#, cine este cel cu privirea intensa din spatele propriilor vostri
ochi - Care este esenta care v"a in#estrat cu trasaturi deose$ite, personale, care va dau
caracteristicile si veselia, inclinatia de a iu$i, im$ratisa, spera, a visa si fantastica putere de a
crea- (i unde erau adunate toata inteligenta, cunoasterea, toata intelepciunea de care dadeati
dovada inca de mic - .a inchipuiti ca ati devenit tot ceea ce sunteti, intr"o singura viata, o viata
care nu este decat o respiratie, in comparatie cu infinitul -
Ceea ce sunteti, ati devenit de"a lungul timpurilor, traind viata dupa viata. &n fiecare
din aceste e!periente de viata ati recoltat intelepciune si acesta intelepciune v"a a)utat sa va
e!primati a$soluta originalitate si frumusete a ceea ce se numeste domniile voastre. (unteti prea
pretiosi, prea frumosi pentru a fi creati doar pentru un timp scurt in care sa domniti peste
eternitatea timpului.
.a ganditi ca sunt parintii vostrii care v"au creat - Tatal si mama voastra sunt doar
parinti genetici, dar nu ei v"au creat. Dupa o intelegere superioara, ei sunt fratii vostri iu$iti"si
voi sunteti desigur de aceeasi varsta cu ei, dar fiind ca toate entitatile au fost create in acelasi
moment. Ele toate s"au nascut cand Dumne#eu, admira$ila si minunata Bandire, contempla
stralucitoarea umina ce devenise , se desfasura. %tunci a venit fiintarea8 atunci v"ati nascut.
%devaratul vostru parinte este Dumne#eu, *rincipiul .ietii 2ama"Tata.
."ati gandit vreodata ca sunteti corpul - (unteti mai mult decat corpul. %cesta nu este
decat haina vi#i$ila a esentei invi#i$ile care sunteti si care constituie adevarata voastra identitate8
suma atitudinilor emotive"personalitatea care locuieste in invelisul dvs.
Banditi"va un moment la aceasta; Ce iu$iti dvs intr"o alta entitate- Este corpul sau
nu, nu este el8 este esenta pe care o iu$iti, invi#i$ila lui personalitate. Ceea ce iu$iti in altcineva
este invi#i$ila esenta , motorul corpului, care da vioiciunea privirii, da catifelarea vocii, da
stralucire parului si e!presivitate mainilor.
Corpul este un mecanism su$til, minunat dar care nu este nimic fara dvs care"l
actionati. Dvs nu sunteti invelisul. Ceea ce sunteti intr"adevar este tot atat de invi#i$il ca vantul,
deoarece prin esenta sunteti un ansam$lu de ganduri si de sentimente deose$ite, ceea ce se
desemnea#a prin // personalitate//. %ti va#ut vreodata gandurile voastre - (au personalitatea - (i
ce se intampla cu emotiile dvs - %ti o$servat vreodata sperantele sau visele, temerile sau
aspiratiile dvs, mandria sau pasiunile - 'u. %sa cum sunteti o enigma pentru dvs, enigma
enigmelor, asa sunt si eu pentru dvs o enigma.
Ce sunteti dvs in afara pretentiilor , fara masca pe care o im$racati , +fa armura de
tarie - &n inima dvs sunteti Dumne#eu, intr"adevar Dumne#eu, acest mare mister pentru om nu
este in afara dvs. &n spatele ochilor, su$ frumoasa dvs len)erie, pe deasupra aparentei dvs fete,
este invi#i$ila Bandire numita Dumne#eu. Dumne#eu este in dvs su$lima inteligenta ce va
acorda credit si fantastica putere de a crea . Este e!traordinara +orta de .iata care face ca viata
dvs sa dure#e vesnic pentru eternitatea timpurilor.
Corpul" o minunata creatie a Dumne#eilor" adica a dvs si a fratilor dvs mult iu$iti. %
fost creat de dvs, esenta invi#i$ila facuta din gand si sensi$ilitate, sa puteti interveni in viata pe
care ati creat"o pe acest plan. +iinta numita om este un vehicol, a fost creat numai pentru a se
e!prima" in asa fel incat creatorii acestor e!presii sa le poata cunoaste si intelege ( prin simturi).
Corpul a fost conceput astfel incat sa poata ocroti sistemul electric e!trem de comple!
datorat variatiilor de lumina care compune si constituie eul. Ceea ce sunteti intr"adevar, nu este
,3
masa corporala. (unteti un minuscul varf de ac de lumina. &nfima suprafata a fiintei voastre este
impregnata de tot ceea ce ati fost din #iua in care v"ati nascut din Dumne#eu, Tatal mult iu$it.
Dvs principiul"Dumne#eu, nu sunteti o entitate carnala. (unteti principiul de energie
pura de lumina ondulatorie intr"un corp, in sfarsit pentru a o$tine pretiosul dar al creatiei prin
intermediul perceptiei. 'u sunteti vehicolul pe care"l locuiti, ci perceptiile si emotiile dvs. .a
cunoasteti prin intermediul emotiilor si nu al corpului.
(unteti intr"adevar spirit si suflet, o entitate facuta din lumina si emotie (sensi$ilitate).
(piritul dvs, minuscul punct de lumina"im$raca fiecare molecula a corpului dvs si ocroteste si
sutine masa invelisului dvs. (ufletul dvs are locuinta in aceasta masa a invelisului, aproape de
inima, intr"o incapere situata su$ o protectie osoasa unde se gaseste energie electrica. (ufletul
inregistrea#a si conserva" su$ forma de sentiment" toate gandurile pe care le"ati avut vreodata. (i
este in functie de suma unica a emotiilor inregistrate in suflet ca posedati o identitate, o
personalitate unica. Corpul pe care"l locuiti este doar un echipa), un vehicol comple! ales de dvs
si care va permite sa traiti si sa )ucati ( un rol) in acest plan material. Totusi, din pricina lui va
framantati in ilu#ia ca ar constitui ceea ce sunteti. Ceea ce nu este ca#ul. Caci asa cum
Dumne#eu nu are chip astfel si voi nu aveti chip.
Benial Dumne#eu Creatorul, cine credeti ca a creat viata- Credeti ca vreo fiinta sau
fortele (upreme e!terioare sunt stapanii vietii voastre - %devarul este ca voi insiva purtati
intreaga raspundere, de ceea ce ati facut vreodata sau e!perimentat. .oi care aveti puterea sa
creati splendoarea stelelor, ati creat fiecare clipa si fiecare circumstanta a vietii voastre. (unteti
ceea ce ati decis sa fiti. (unteti conform cu imaginea pe care voi insiva ati creat"o. Traiti in
intregime dupa cum ati planuit si sta$ilit. %cestea sunt functiile si privilegiile, putem spune ale
Dumne#eului"0m. .oi va creati viata in functie de mecanismele gandirii"de gandurile voastre.
Caci ceea ce ganditi este resimtit si ceea ce resimtiti se manifesta, creand conditiile vietii voastre.
2editati asupra acesteia. 'u este nevoie decat sa va inchipuiti o clipa de fericire si
corpul se simte plin de $ucurie. 'u este nevoie decat de o singura clipa sa va imaginati ca sunteti
o persoana demna de mila, fara prieteni, pentru a resimti durere si mila pentru dvs. Este suficient
o clipa 7 De asemenea, este suficient doar o clipa ca sa va opriti din plans si sa radeti si sa fiti
vesel. Este suficient un singur moment sa incetam sa )udecam si sa resimtim pe loc frumusetea
lucrurilor. Dar cine comanda toate acestea- Dvs 7 (i in timp ce v"a apucat fante#ia sa creati
sentimente in fiinta dvs, s"a schim$at ceva in )ur - 'u, nimic nu s"a schim$at, dar dvs in schim$
v"ati schim$at.
(unteti foarte e!act ca si gandurile dvs. Caci tot ceea ce ganditi deveniti prin
sentimentele din voi. Daca va imaginati despre actul se!ual, veti fi atrasi si tentati de acest act.
Daca meditati asupra $ucuriei, aceasta $ucurie se va materiali#a daca meditati asupra geniului, el
se va manifesta.
Cum se face viitorul - *rin gandire. Toate //#ilele de maine// vor lua conturul dupa
gandurile de a#i. 0rice gand im$ratisat, orice fante#ie conceputa, orice asteptare emotionala
creea#a o sen#atie in corpul dvs, care sen#atie apoi se inregistrea#a in suflet. (i acest sentiment
creea#a un precedent pentru ceea ce este conditia vietii voastre caci el atrage la dvs circumstante
foarte e!acte in raport cu el. (a stiti ca orice vor$a pronuntata fasonea#a viitorul, deoarece orice
cuvant este un sunet care e!prima un sentiment in sufletul vostru.
.a ganditi ca tot ceea ce vi se intampla sunt datorate ha#ardului - 'u este nici
accident, nici coincidenta in aceasta imparatie"si" nimeni"nu se poate numi // victima// din vointa
sau intentia altcuiva. Ceea ce vi se intampla este re#ultatul gandurilor si sentimentelor dvs. +ie
le"ati imaginat din frica nedeslusita sau teama , fie ca cineva v"a spus ca aceste lucruri vi se vor
,=
intampla si le"ati acceptat ca adevarate. Evenimetele sunt toate consecintele intentiilor
orchestrate de gandurile si emotiile individuale, toate fara nici o e!ceptie.
0rice gand im$ratisat, orice fante#ie resimtita, orice vor$a pronuntata, fie s"au si
manifestat in viata voastra, fie urmea#a sa se petreaca. Caci gandul este adevaratul autor al .ietii
si nici moartea, nici distrugerea nu"l poate a)unge8 il intre$uintati in fiece moment pentru a va
crea viata.
De secole si secole, numeroase entitati fac eforturi sa va invete aceste adevaruri"cu
a)utorul ghicitorilor, cantecelor, scrierilor" dar ma)oritatea dintre voi au refu#at sa inteleaga8 doar
unii au vrut sa poarte responsa$ilitatea vietii pe proprii lor umeri. %cest plan totusi functionea#a
astfel; orice gand emis , orice atitudine catre tine insuti, Tatal, .iata o implinesc"poate fi lucrul
cel mai a$)ect sau cel mai urat cu putinta ca si cel mai delicios si minunat, caci numai tu stii sa
faci deose$irea, Tatal, El, nu cunaoste decat .iata. .eti o$tine dupa vor$ele voastre. .oi sunteti
ca si gandurile si deci#iile voastre.
Cu cat va veti da mai putina osteneala , cu atat veti deveni mai putin. Cu cat va veti
da credit mai mic in materie de inteligenta, cu atat mai prost veti deveni. Cu cat te vei gandi ca
nu esti frumos, cu atat vei deveni mai urat. Cu cat te gandesti mai mult la saracie, cu atat vei
deveni mai sarac" pentru ca ai hotarat ca sa fie asa. Tineti seama de imensitatea dragostei lui
Dumne#eu, care va permite sa fiti si sa credeti prin voi insiva orice va doriti sa fiti si sa creati si
care, pe deasupra, nici nu va )udeca niciodata. Tineti seama ce dragoste are Dumne#eul
'ecunoscut pentru voi, o dragoste atat de mare ca va implineste fiecare gand si fiecare cuvant.
2editati asupra acestora.
%sadar, cine este creatorul vietii voastre - Dvs 7 Cine este arhitectul vietii voastre -
Dvs7 Ceea ce sunteti si ceea ce e!perimentati este produsul rationamentului Bandirii , care este
Dumne#eu. *rimiti in viata voastra toate lucrurile pe care cu preci#ie le doriti sa le primiti si
faceti e!perienta vietii conform cu valorile retinute. .oi determinati ceea ce este $ine pentru voi,
ceea ce tre$uie sa acceptati, ceea ce veti e!perimenta. .oi decideti toate acestea, in functie de
gandurile voastre.
'u sunteti nici sclavul, nici valetul, nici marioneta vreunei #eitati care sa stea sa va
o$serve in luptele voastre. Traiti in mi)locul e!traordinarei .ieti, intr"o delicioasa totala li$ertate.
+iecare din voi este li$er sa adune si sa aleaga gandurile pe care le vrea si prin aceasta fantastica
putere creati voi toate lucrurile. +iecare gand prelucrea#a destinul in fata voastra. +iecare
sentiment contri$uie sa marche#e ceea ce se numeste cararea vietii voastre. .iata voastra va fi
dupa cum ati gandit si resimtit, caci Tatal spune// dupa cum este emotia, asa se va intampla//.
Cine sunteti dvs - (unteti Dumne#eu care aveti in linistea fiintei voastre facultatea de
a gandi, de a crea, de a deveni e!act ceea ce ati dorit sa deveniti, caci in acest moment sunteti
foarte precis ceea ce ati decis sa fiti" nimeni nu v"a retinut sau v"a impiedicat sa deveniti. .oi
sunteti cei ce decid legile vietilor ..............................................supremi ai vietii si circumstantelor
voastre. (unteti intr"adevar guvernatorul suprem, dotat cu inteligenta si intelepciune nelimitata,
dar ati omis sa intelegeti , in aceasta viata si in nenumarate alte vieti.
Candva, ati stiut sa creati flori. Dar acum ce creati - 2arile voastre creatii sunt
tristetea, ingri)orarea, autocompatimirea, mi#eria, ura, disensiuni, autonegarea, im$atranirea,
$oala, moartea. .oi creati pentru voi insiva o viata limitata, acceptand credinte limitate care apoi
devin solide adevaruri in fiintele voastre si astfel realitatea vietii voastre. .oi va imputinati viata
)udecand lucrurile, oamenii si chiar propriile voastre persoane. Traiti conform unui cod la moda,
numit frumos si va incon)urati de lucrurile care va permit sa fiti acceptati de constiinta limitata a
,?
omului" care nu accepta nimic decat uneori propriile voastre idealuri inaccesi$ile. .a nasteti,
cresteti, corpurile isi pierd vitalitatea, im$atraniti din credinta in $atranete si pana la urma muriti.
.oi, mari Dumne#ei creatori, care candva erati suflul li$ertatii, ati devenit niste
entitati traind in lume, va ingraditi in orase gigantice si traiti in frica, dupa usi #avorate. 2ai
degra$a ati urca pe creste, acolo sus si ati calari vanturile minunate, voi ati construit imo$ile
imense si cladit o constiinta a fricii8 ati construit o societate care reglementea#a modul vostru de
a gandi, credintele voastre, actele voastre, aparenta voastra.
.a ingro#esc ra#$oaiele si #gomotele lor. .a este frica sa va im$olnaviti. .a e frica sa
nu fiti recunoscuti. Tremurati la gandul sa priviti pe cineva in ochi si in acelasi timp va e foame
de afectiunea numita iu$ire. .a intre$ati asupra oricarui lucru $un ce vi se intampla si va indoiti
de repetarea lui. .a tarati in locurile pu$lice cautand succesul si cele$ritatea, aurul, rupiile,
dolarii si francii. (i ca sa culegeti ce -'imic decat un pic de $ucurie.
%ti a)uns la disperare numai prin puterea gandului. ."ati va#ut redusi la marsavie si la
mediocritate prin puterea gandului. ."ati im$olnavit prin forta gandului $olii. .oi ati murit si mai
muriti inca prin forta gandului mortii. Este creatia voastra. Caci inflacaratul creator din voi dotat
cu puterea de a stapini gandul si de a crea din el un univers, de a aprinde stelele in cer pentru o
eternitate"acest creator a ca#ut in cursa credintei si a dogmei, a modei si a traditiei, alunecand din
gand limitat in gand limitat si prin propria voastra necredinta v"ati impiedicat sa traiti.
Care este o$iectul necredintei voastre - (unt toate lucrurile pe care simturile voastre
psihice sunt incapa$ile sa le perceapa"ceea ce voi nu puteti vedea, nici au#i, nici atinge, nici
gusta, nici simti. Totusi, sa mi se arate si mie o credinta - Cel ce poate sa vina sa mi"o puna in
mana. (a mi se arate o emotie 7 %s vrea sa o ating. (a mi se arate un gand 7 <nde este el - (a mi
se arate o atitudine 7 Cu ce seamana ea - %ratati"mi o imagine a vantului. (i apoi aratati"mi //
timpul// care v"a rapit pretioase momente din viata voastra.
.oi ati fost increduli in fata celor mai mari daruri ale .ietii si in felul acesta ati permis
ca inteligenta voastra nelimitata sa se reduca. .iata dupa viata, e!istenta dupa e!istenta ati lasat
ilu#iile din acest plan sa va invade#e, in asa masura ca ati uitat e!traordinarul foc ce se misca in
voi. &n #ece milioane si )umatate de ani pe cand erati la inceputul entitatilor suverane ai
atotputernice, voi v"ati scufundat in materie pana a va ingropa cu totul8 ati devenit sclavii
propriilor voastre creatii; dogme, legi, mode, traditii8 v"ati separat in natiuni, religii, $ar$ati,
femei, rase diferite, v"ati inecat in gelo#ie, amaraciune, vinovatie, frica. ."ati identificat atat de
$ine cu trupul vostru, ca ati ca#ut in capcana supravietuirii, uitand adevarat esenta invi#i$ila care
sunteti cu adevarat "Dumne#eul din voi care va permite sa va reali#ati visele e!act dupa alegerea
voastra. .oi ati aruncat nemurirea si acesta este cau#a mortii voastre... si de intoarcerea mereu
repetata in acesta lume. &ata"va inca o data si asta durea#a de #ece milioane si )umatate de ani 7 ..
%sta nu va impiedica sa continuati a va agata de incredulitatea voastra.
Dumne#eu, totalitatea Bandului, este cu siguranta o e!traordinara scena de teatru. (i
el va permite sa scrieti si sa )ucati propriile voastre piese, act dupa act. Cand cade perdeaua,
ultimul cuvant a fost spus si reverenta facuta. .oi muriti. De ce - Din faptul ca voi, supremul
legislator, credeti ca veti muri. %ceasta viata nu este decat un )oc, o ilu#ie, in intregime 7 (i voi,
actorii, ati a)uns sa credeti ca ea constituie o unica realitate. Totusi, unica realitate care a e!istat
din toate timpurile si va e!ista intotdeauna este .iata" esenta fiintei, li$era si e!istenta pe veci,
care va daruieste posi$ilitatea de a crea )ocurile voastre, asa cum doriti sa le )ucati.
%tunci cand o$servati ca prin gandul vostru alunecati spre ignoranta, spre $oala si
moarte, va dati seama, de asemenea, ca aveti puterea de a deveni mai mari"numai prin a va
deschide unui flu! de gandire mai putin limitat8 sa va mariti creativitatea si de a va conserva
,@
viata pentru totdeauna. %tunci cand va veti da seama ca Dumne#eu creator al invelisului este
insusi puterea locuind in voi, atunci corpul vostru nu va mai im$atrani, nu va mai fi $olnav si
nici nu va mai muri. Dar atat timp cat va veti crampona de credinta voastra si pune $ariere
gandului vostru, voi nu veti putea reface e!perienta nelimitarii care a dat slava (oarelui si mister
cerului noptii.
Ce se petrece la moartea invelisului - El dispare, dar tu, ca el care gandesti in liniste
in spatele ochilor , tu continui sa traiesti. *arasind acest plan, cand ai hotarat ca vei muri,
adevarul este ca nu esti ingropat si dat hrana viermilor si apoi redus la praf si pul$ere..ei
continua sa traiesti. Te vei duce la locul de origine si acolo vei hotari ce vrei sa traiesti in
viitoarea ta aventura"e!istenta nu este nimic altceva decat o aventura . si vei reveni in aceasta
lume, de atatea ori de cate ori vei dori, pana in #iua in care iti vei revendica originea divina.
%tunci vei pleca intr"o aventura mai mareata, intr"un alt cer si o alta lume.
Esti mai iu$it decat ti"ai putut imagina vreodata, caci orice ai face, viata nu iti este
luata. %sadar, de ce te neca)esti - De ce sa fii luptat - De ce sa te fi im$olnavit - De ce sa te fi
ingri)orat - De ce sa te fi limitat - De ce sa nu fi admirat splendoarea rasaritului (oarelui,
li$ertatea vantului, rasul copilului - De ce mai degra$a ai luptat decat sa traiesti - .ei mai trai
inca si inca. (amanta din care sunteti facuti este nemuritoare8 si este pentru totdeauna. &n ciuda
incredulitatii tale, in ciuda tuturor limitarilor si tuturor reducerilor pe care le"ati impus planului
vostru, in ciuda tuturor gri)ilor si disperarilor, este un lucru pe care niciodata nu"l poti distruge;
.iata 7 0ricat de mare este neputinta ta si refu#ul tau, viata nu iti este luata si niciodata nu va fi
caci ea este valorea numita Dumne#eu"si care esti chiar tu.
.iata pe care o cunosti in pre#ent este un vis, un imens vis, o fatada s"ar putea spune.
Ea este re#ultatul gandului tau )ucandu"se cu materia , si acest )oc creea#a profunde realitati care
leaga emotiile tale cu acest plan. (i asa va fi pana cand intr"o #i tu, visatorule te vei tre#i.
'u stii cat de mare este frumusetea ta, caci tu nu te"ai privit in oglinda"fata pe care o
vei vedea este chiar cea a lui Dumne#eu 7
%fla ca esti valoros. (i acesta valoare este incalcula$ila. *e scurt, nici o imagine nu"ti
poate reda frumusetea si imparatia ta este fara sfarsit.
Cea mai e!traordinara predica tinuta vreodata, este cea spusa de un mare maestru pe
un munte. &n picioare in fata lumii venite sa"l asculte, el spuse;// *riviti"l pe Dumne#eu//.
%ceasta este tot ceea ce era nevoie vreodata de spus;// *riviti"l pe Dumne#eu//. Caci fiecare si"a
creat propriile sale limitari, dorintele sale, $olile sale, $ogatia si saracia sa, viata... si moartea sa.
*riviti"l pe Dumne#eu. %mintiti"va aceasta. Caci voi sunteti ceea ce traieste in toate.
Aiua va veni in care veti vedea pe Dumne#eu. (a intrati in contact cu (inele, asta este tot ceea ce
este de facut.
15
CA%T"L$L 4
'ATA #$%A 'ATA
M"ARTEA E(TE " L$,E MARE+ CAC EA !$ A&ECTEA,A #ECAT C"R%$L.
%ER("!ALTATEA CARE TRAE(TE ! !TER"R$L %ERETL"R #E CAR!E
E(TE &ARA (&AR(T
(unteti voi mai putin decat florile- +lorile nascute din $o$ocii plini de viata, care au
inflorit, apoi s"au de#voltat din plin su$ efectul ra#elor de soare. *arfumul lor minunat
inmiresmea#a aerul si toate se $ucura atunci in promisiunea vietii noi. +lorile pun in valoare
pasarile #$urand pe cer, al$inele care aduna polenul si nectarul, omul vesel in cautare de
dragoste.
2inunata floare face o samanta ca sa poata sa renasca. (i cand petalele cad si fructul
se formea#a, ah 7 %cest proces are ca nume// intelepciune//8 este produsul vietii. (i cand fructul
este consumat si toamna este in gradini si pe campuri, ar$orele se infiore#a la trecerea rafalelor
de vant, minunatele sale frun#e cad si intr"o #i ne apare intr"o completa goliciune.
Cand tacerea al$a se asterne si se depune pe crengi #i dupa #i, #apada stralucitoare si
cand totul este rece si de#olant, unde este floarea - Ea traieste in memorie. Ea locuieste in
intelepciune, in viitoarea primavara va renaste. Caci dupa plecarea iernii, la schim$area
se#onului, $o$ocii se formea#a din nou si va apare o noua floare.
Daca viata se continua si pentru o simpla floare, de ce v"ati gandi a fi mai putin decat
aceasta - .a ganditi ca tre$uie sa faceti flori primavara, vara fructe, sa pierdeti frun#eloe toamna
si pana in cele din urma sa muriti iarna - 'u sunteti mai mult decat cea mai frumoasa floare -
.iata voastra nu este mai importanta decat a ei - >ineinteles ca da. (i tot astfel cum florile
reinfloresc in fiecare primavara, astfel si voi traiti viata dupa viata.
*ropriile voastre flori ar putea desigur sa povesteasca nenumaratele se#oane pe care
le"ati cunoscut.
M 2ama mea a decedat anul trecut, as vrea sa stiu daca continua sa traiasca.
(i daca da, as dori sa"mi spuneti daca este fericita.
R 2aestre, credeti in moarte -
M 2i se intampla. Dar in cea mai mare parte din timp am sentimentul ca viata
continua.
%m 1 copii si am putut sa o$serv imediat dupa nasterea lor ca fiecare dintre ei
avea o personalitate a lui si aceasta nu s"a schim$at nici mai tar#iu. Chiar si
pisicile sau cateii au o personalitate a lor de cand sunt mici. 2i se intampla sa"
mi spun ca personalitatea lor n"a putut sa se forme#e intr"o singura viata si
pro$a$il au mai trait si in trecut si vor mai avea si altele viitoare.
R Este intr"adevar o o$servatie corecta. %m sa va invat un mare adevar, pe care as
dori sa nu"l uitati niciodata. .iata nu are sfarsit. Este adevarat ca se poate mutila
un corp. & se poate taia capul, stoarce maruntaiele, sa"l faci sa suporte cele mai
inimagina$ile incercari, dar este imposi$il sa"i distrugi personalitatea care
traieste in interiorul invelisului. &ntrea$a"te o clipa daca e!ista vreun mi)loc sa
distrugi un gand, sa"l faci sa e!plode#e, sa"l in)unghii, sa"i declari ra#$oi. 'u
este 7 +orta .itala a oricarei creatiuni umane sau animale, este ansam$lul
11
invi#i$il de ganduri si emotii, numit personalitate, care traieste in spatele mastii
corpului.
Ceea ce da invelisului calitate, vitalitate, caracter este esenta invi#i$ila a gandului,
care este energie. +antastica energie este cea care trage toate sforile, ca sa #icem asa, care
actionea#a gura, ochii, mem$rele. 'imic nu are puterea de a distruge energia. 'imic nu poate lua
forta vitala cuiva.
2oartea nu este decat o mare ilu#ie, caci ea nu afectea#a decat corpul. Esenta care
actionea#a corpul, ea nu va intar#ia sa se amestece cu un alt corp"daca aceasta ii este dorinta"caci
forta vitala in interiorul carnii su$#ista. %mintiti"va.
%cum lasati"ma sa va spun ce se petrece cand o entitate paraseste acest plan. Cand un
corp nu mai este in stare sa functione#e, energia" sufletul"ii este retras prin intermediul spiritului
entitatii in cau#a8 fiecare fiinta posedand un suflet. Chiar si animalele poseda un spirit si un
suflet. Daca n"ar fi avut, le"ar fi lipsit si enegia creatoare a supravietuirii lor.
0data ce spiritul a e!tras si dega)at sufletul din cavitatea sa, totul devine pasnic si
linistit. Este o vor$a care spune;// &ata in leaganul lui Dumne#eu nu este nici durere, nici lacrimi,
nici suferinta//.Este foarte adevarat, deoarece momentul in care parasim acest plan, ne eli$eram
de instincte si sen#atii corporale. %ltfel spus, e!perienta fricii dispare, ca de altfel suferinta fi#ica,
sen#atia de foame, ilu#ia timpului" toti acesti factori de an!ietate. Tot ceea ce este in legatura cu
corpul fi#ic, dispare. (unteti in ceea ce se cheama utopie8 sunteti in // leaganul lui Dumne#eu//.
2oartea corpului este compara$ila cu un lesin. Cand (piritul cheama sufletul, acesta
se urca prin trup prin centrii energetici numiti peceti sau chaEre. (ufletul vostru, care este
memorie, paraseste corpul prin ultima din aceste peceti, a saptea, care se mai numeste si glanda
pineala, care are sediul in centrul capului (aici este vor$a despre analogia dintre centrii energetici
si glandele endocrine). %ceasta trecere este adeseori resimtita ca o trecere printr"un tunel in
mi)locul unui #gomot produs de vant.
umina va#uta la iesirea din tunel este lumina spiritului fiintei. Cand sufletul
paraseste corpul acesta moare si redevine un suflet li$er. Tot procesul se petrece cat ai clipi din
ochi si fara durere.
&n clipa mortii, totul se iluminea#a si capata o stralucire mareata. Caci, in momentul
parasirii acestui plan" este o e!tragere din materia densa si o intoarcere la o e!istenta de lumina.
%colo nu mai este decat spirit si emotie puternica si corpul un corp de lumina a carui forma
electrica varia#a in functie de gandurile acceptate de forma"lumina. De aici se merge la unul din
cele = ceruri"acest cer depinde de atitudinea emotiva e!primata in planul de aici.
Ce se intelege prin termenul//cer// - Ei $ine, nu este altceva decat viata la diferite
niveluri sau planuri. &isus a vor$it de cele = ceruri. %ceasta este e!act. Ele sunt efectiv in numar
de = si sunt adevarate locuri sau planuri de e!istenta. %cest plan de aici este unul dintre ele. (i
niciunul din cele = planuri nu cuprinde iad, destinat sa va chinuiasca sau sa pedepseasca oameni"
omul stie foarte $ine sa o faca chiar el. Cel ce"si paraseste invelisul se duce sistematic la cer, la
nivelul vi$ratoriu corespun#ator constiintei si intelegerii" ansam$lul atitudinilor emotive
e!primate pe acest plan"aici.
E!ista = planuri de reali#are sau nivele de constiinta si intelegere care sunt; planurile
de reproducere si supravietuire, de frica si suferinta, de putere, de dragoste resimtita, de dragoste
e!primata, Dumne#eu va#ut in orice viata, Eu sunt Dumne#eu.
&ntelegeti $ine acesata; orice gand considerat si im$ratisat pentru nevoile intelegerii,
vi$rea#a cu o anumita frecventa si aceste vi$ratii sunt e!perimentate ca sentiment. &n consecinta,
cel care incearca sa"si stapaneasca durerea, va pune in cumpana ganduri mai degra$a limitate,
1,
asociate durerii, ceea ce va naste in el vi$ratii de ordin inferior si care vor fi resimtite de el ca
durere. Cel care, dimpotriva, cauta sa gaseasca intelegerea dragostei sau e!primarea ei, va
resimti e!altarea produsa de vi$ratii superioare de ganduri de dragoste e!primate si impartasite.
Cerul in care te vei duce, depinde de planul spre care constiinta ta s"a indreptat mai mult, caci
spiritul fiintei va fi atras de vi$ratiiloe acestui plan.
2ama dvs intr"adevar este intr"o stare de mare pace si odihna, starea pe care o dorea
intens si de care avea mare nevoie. Ea s"a dus in cerul pe care si l"a atras prin constiinta si
intelegerea pe care a atins"o. Ea era de acum in starea corespun#atoare nivelului caruia ii
convenea"la fel ca si dvs care sunteti in acest moment intr"o stare din acest plan. 'ivelul ei este
pentru al 6"lea plan, adica cel in conformitate cu atitudinea emotiva de dragoste resimtita, dar
nee!primata. 2ama dvs este o entitate foarte sensi$ila care adesea nu reusea sa"si e!prime
sentimentele. Dvs si sotul adeseori n"ati inteles"o, in masura in care nu era capa$ila sa comunice
ma)oritatea sentimentelor sale.
2ama dvs este de pe acum intr"un nivel minunat si va ramane atata timp cat va dori.
Aiua in care va intre#ari un progres, ea va incepe sa se desfasoare in alte nivele ale
gandului cu mi)locul corpului sau de lumina. (au daca asta va fi alegerea ei, ea se va intoarce pe
acest plan, alegand persoane care ii vor parea mai $ine adaptate la e!primarea ei8 ea va continua
sa progrese#e pe acest plan material si va parcurge drumul care pana in cele din urma o va
conduce la al ="lea nivel de intelegere.
%cest plan de aici, sau cer de aici, se numeste //planul demonstratiei// dat fiind ca aici
entitatile pot fi martorii puterii lor creatoare a atitudinilor emotive e!primate. %cest plan este
singurul din cele = care e!ista, sa comporte intuneric si singurul unde nu se poate au#i mu#ica
luminii. Este planul unde se nasc entitati de mare cunoastere, numai pentru a fi programati in
constiinta sociala si apoi integrata de aceasta. %ceasta se intampla aici"ceea ce e!plica de ce
adeseori este e!trem de greu sa progrese#i.
Daca mama dvs se decida sa se intoarca aici, ea poate alege sa se nasca dintr"unul din
copii sai, sau din unul din copiii copilor dvs. Daca ea va reveni in timpul vietii dvs, va fi ca prim
copil al fetei dvs. (i o veti recunoaste pe mama dvs daca va potriviti, caci privind micul copilas,
veti simti un sentiment profund, nu legat de aparenta. &n felul acesta o veti recunoaste"prin
sentimente.
(i acum mama dvs stie despre dvs - Da. Caci parasind acest plan si invelisul nostru,
constiinta noastra se intensifica.'oi avem puterea sa ne acordam la toate nivelele de constiinta,
nemaifiind in materie compacta, ci intr"un corp usor cu vi$ratii superioare. in consecinta, noi
avem facultatea de a ne pune in raport cu alte nivele vi$ratorii ce e!ista paralel cu ale noastre si
care au aparenta de forma"gand, de forma lumina. Tot astfel cum mama dvs poate perfect sa fie
constienta de dvs daca doreste"ca si dvs dupa ce veti parasi acest plan, veti fi constienta de cei ce
raman, daca o doriti.
Este fericita mama dvs - Cel ce nu e fericit in lumea asta, isi vede durerea marindu"se
la moarte, caci fiind fara trup se gaseste intr"o stare de sensi$ilitate pura ceea ce ii amplifica
emotiile. Dar gratie acestei amplificari se poate invata foarte repede sa ne manifestam orice
cunostinta de care avem nevoie, pentru a continua de a mari intelegerea $ucuriei.
%cum va voi vor$i despre un plan greu de o$servat. este un plan unde se gasesc
nenumarate entitati, care corespund primului si celui de al doilea nivel al constiintei. (eamana cu
o copie, este un loc corespun#and unui nivel de constiinta. (i ce vedem - 'ici munti, nici rauri,
nici iar$a, nici flori, nici cer cu forme luminoase. .edem miliarde de entitati in corpul lor de
lumina, entitati alungite in randuri fara sfarsit.Ele dorm in ilu#ia ca sunt moarte, caci sunt foarte
11
convinse ca viata nu se continua odata ce corpul lor este mort. Cu toate ca gandul lor continua sa
fie viu, magnetic o$sedant, schim$ator si imprevi#i$il, in energia lui este ca un mort. Caci
amintiti"va; tot cre#and in ceva, pana la urma ne convingem de veridicitatea acelui gand, ceea ce
este adevar pentru noi se transforma in realitate. %stfel lucrea#a si vointa noastra creatoare.
<n mare numar de entitati au invatat ca starea de moartea se va prelungi pana la
revenirea lui 2esia. %ceasta invatatura au acceptat"o de frica, din ideea ca n"ar fi iu$iti de
Dumne#eu. &n consecinta, inainte de moarte au cre#ut ca vor merge intr"un loc unde vor astepta
invierea. %cesta este motivul pentru care acest nivel este compus din nenumarate randuri de
entitati asteptand sa fie invatate de catre cineva mai sfant decat ele. 'oi am incercat sa le tre#im,
unele de altfel s"au tre#it si au inviat"dar cum au fost invatate ma)oritatea dintre ele ca niscavai
diavoli le apar pentru a le ispiti cu invierea, ele iau in serios aceasta invatatura. %sadar, oricine ar
fi cel ce le pofteste la tre#ire, refu#a sa"l asculte 7 ("ar putea sa le tre$uiasca mii de ani ca sa
inteleaga ca ele sunt vii si pot iesi din somnul lor. Ce regreta$ila invatatura 7
%cesta este singurul loc de durere ce e!ista" planul in care entitatile au luat drept
a$soluta invatatura lor. %tat de departe cat pot sa"ti vada ochii, poti o$serva persoane lungite si
dormind8 toate celelalte sunt locuri de viata minunata.
M Ramtha, este posi$il de a"i vedea sau de a intra in legatura cu cei morti -
R Doriti sa va vedeti mama -
M Da, mult.
R %sa sa fie. 'oi o s"o consultam sa vedem daca este de acord. Daca da, vom
aran)a cand. %sta va fi cand te vei astepta mai putin, in sfarsit ca sa nu"ti
inchipui ca ar fi produsul imaginatiei. %flati urmatoarele; faptul ca mama iti va
aparea su$ forma de lumina nu inseamna ca ea inseamna mai mult decat dvs.
umina vine de la frecventa mare cu care luminea#a energia ei. %ceeasi lumina
este si in dvs. cand veti distinge lumina entitatii este pentru ca ea vi$rea#a mai
intens si este in interactiune cu un plan inferior.
&n acest auditoriu sunt adunate o multime de entitati din al 4"lea plan8 ele fac
parte din auditoriul pe care il iu$esc. (unt niste luminite tremuratoare care pot fi
o$servate cu coada ochiului. Daca privesti drept inainte prin locul unde retina
are in special conurile, nu le vei vedea, dar totusi ele vor fi de fata. %ti invatat
ceva -
M Da, am invatat mult. 2ultumesc
R >ine.&ata ceva ce e $ine sa retii; 'u crede niciodata nimic dintr"o data.
'iciodata7 Caci prin credinta te poti convinge de lucruri care tre$uiesc
cunoscute si intelese prin e!perienta, credinta este de altfel, foarte periculoasa"
prin ea poti plasa viata, atitudinile si increderea in ceva care nu este un adevar
pentru fiinta interiora. Ceea ce te face foarte vulnera$il si in felul acesta poti fi
manipulata, $lestemandu"te , afurisindu"te si astfel sa"ti iei viata."toate acestea
din pricina credintei.
&ntelege lucrurile pe care doresti sa le intelegi, si acestea pur si simplu, cerand
sa o$tii intelegerea, apoi fiind receptiva la sentimentele ce se conturea#a in dvs.
%vand incredere in intelepciunea simtamintelor dvs. 'iciodata sa nu te opui,
dorind sa va fortati a crede ceva, ce simtiti ca nu este asa.
<n ultim lucru; invatati sa aveti compatimire pentru asasini si criminali caci
odata cu
timpul........................................................................................................asupra
16
simtamintelor lor si in multe ca#uri aceasta le va lua mii de ani. .ictimele lor
vor gasi un trup aproape imediat. Criminalul, el nu va putea uita.
M *arasind aceasta viata terestra, unde vom merge pentru a ne evalua viata noastra
si a decide ceea ce vom face in cea viitoare -
R &n planul sau cerul corespun#ator ansam$lului de atitudini pe care noi incercam
sa le intelegem. De e!emplu, dvs entitate, ati invatat sa stapaniti ceea ce se
numeste//supravietuire in limitare// prin durere, puterea si dragostea
nedeclarata8 in pre#ent, va e!primati pe al 4"lea plan de constiinta, care consta
in dragoste constienta, dragoste declarata, e!primata. Cand veti parasi acest
plan, veti merge la 4"lea plan sau cer, denumit rai care corespunde cu gradul
actual de intelegere.
Cu alte cuvinte maestre, ceea ce ati reusit sa intelegeti este de mare insemnatate.
&ncepeti sa descoperiti meritul si valoarea dvs, tot ceea ce pretuiti, caracterul
suveran al adevarului dvs si puterea gandului dvs.&ncepeti sa vedeti frumusetea
dvs reflectandu"se in viata din )urul dvs si cresteti in mila pentru altii, in respect
de orice viata"caracterul pretios al intregii vieti. Dvs e!primati toate aceste
adevaruri. E!perienta si gandurile ce le"ati meditat, v"au invatat sa le im$ratisati
ca niste idealuri de afi, ca adevaruri de reali#at in propria imparatie. (i acesta
e!presie arata $ine progresul in constiinta si intelegere. %flati ca va ramane sa
o$tineti o inteligenta si mai vasta, sa descoperiti, sa traiti, sa traiti si sa intelegeti
stari mai nelimitate inca. (i aceste idealuri de intelegere nu vi le puteti insusi
decat in #iua in care ati inteles ceea ce acum e!primati in viata dvs.
&ntelepciunea se construieste progresiv, inglo$and pe masura o inteligenta din ce
in ce mai vasta.
De e!emplu, nu puteti distinge cu adevarat si sa fiti constienta de frumusetea
oricarei vieti, nici sa e!primati dragostea profunda si compatimire pentru altii
inainte de a deveni constienta de su$lima frumusete in dvs si sa va e!primati
dragostea si compasiunea pentru dvs insiva. Aiua in care dragostea pentru dvs
va deveni o realitate , veti avea $a#a in care intelegerea marindu"se , ar
im$ratisa viata e!terioara. si cand aceasta intelegere va fi efectiva, la randul ei,
veti incepe sa deveniti constienta ca sunteti viata pe care o percepeati e!teriora
dvs. &ntelegeti -
&n consecinta, daca ati parasit acest plan a#i,va veti duce in planul de constiinta
in acord cu gandurile si cu atitudinile emotionale e!primate. 'u veti avea acces
la un plan de inteligenta mai vast, pentru simplu fapt ca nu"i puteti percepe
e!istenta, nefiind pentru dvs o realitate.
M .iata noastra este foarte precis reflectarea gandurilor noastre, atat aici cat si
dincolo -
R %$solut. de altfel, acesta este si motivul pentru care va invat sa fiti mai putin
limitata in gandurile dvs. caci cu cat gandurile dvs vor fi mai nelimitate, cu atat
si viata va fi" si aceasta este vala$il pentru toate planurile. Cu cat mai mare va
va fi cerul din aceasta lume, a imparatiei gandurilor si al emotiilor, cu atat mai
mare va fi cerul unde vei face e!perienta la plecare din aceasta lume"sau, daca
veti alege sa va reintoarceti aici. Cei ale caror ganduri inoata in culpa$ilitate,
)udecandu"se pe sine si altii, in amaraciune si ura pentru frati, odata plecati din
acest plan ei vor continua sa faca e!perienta acestor atitudini"pana cand se vor
14
plictisi si vor intelege ca e!ista si feluri de a fi su$lime, ceruri mai fericite,
glorioase.
M %ti spus ca e!ista = planuri. 'e puteti face o descriere a celorlalte planuri, in
special al celui de"al saptelea -
R *lanul in care va gasiti este primul plan , cel al perceptiei in 1 dimensiuni. Este
planul pe care entitatile capata intelegerea lui Dumne#eu prin forma numita
materie. % trai in acest plan presupune o mare stapanire, caci nu putem patrunde
decat prin procesul nasterii si tre$uie sa supravietuim cu toate limitarile si
instinctele carnii.
*. %cest plan cuprinde toate nivelele de constiinta si de intelegere. Este planul
denumit //Dumne#eu e!primat//, planul demonstratiilor, adica cel unde este
posi$il a"si manifesta constiinta in forma materiala , de afi martor, in fine de
a"si mari inteligenta emotiva. (i as dori sa intelegeti ca acest loc care este al
vostru, numit Terra, nu este decat unul din nenumaratele locuri unde
entitatile pot astfel face e!perienta cu un trup prin care sa se e!prime.
.. %l doilea plan este acela al celor a caror e!perienta are ca scop intelegerea
durerii, a remuscarii si a vinovatiei.
/. %l treilea plan este numit cel al puterii. in aceasta se incearca a se face
stapan pe altii, unde se vrea sa"i faca sclavi, nu printr"un act se!ual sau forta
fi#ica, ceea ce aici nu este cu putinta, dar prin idei, adica incercand sa aduci
pe altii sa"ti adopte propriul punct de vedere.
3. %l patrulea plan este cel al iu$irii. %ici, entitatile sunt o iu$ire mare, din
pacate fara sa o poata e!prima. Ele cunosc o e!istenta de lumina, ele resimt
o dragoste intensa, fara sa o poata e!prima.
4. %l cincilea plan se numeste paradis. Este planul ce cuprinde farmecul
// lumina de aur//. &maginati"va o lumina asemantoare cu a (oarelui vostru,
doar ca este de aur. &n al cincilea plan toate sunt invelite in aur, pastrandu"si
vioiciunea culorilor lor. (i nu e!ista intuneric, numai aceasta lumina aurie.
(e poate au#i o mu#ica e!traordinar de frumoasa, caci lumina ce im$raca
toate lucrurile vi$rea#a in armonie cu culorile intr"o miscare minunata.
%ceasta miscare de armonie constituie// suflul vietii// pe acest plan"si nu
aerul . %sadar, pe acest plan numit paradis, se respira sunetul mu#icii si se
traieste in lumina.
*e planul vostru, primul, unii au inteles si stapanit forta se!uala, durerea si
setea de putere8 pentru ei dragostea este realitatea e!primata. si acesata
implinire nu le"a dat prea mare $ataie de cap. (tapanirea celui de"al saselea
si al saptelea nivel de intelegere, dimpotriva nu este usor de reali#at pe
planul demonstratiei, acest fel de intelegere fiind imposi$il de demostrat. dar
cei ce traiesc si sunt capa$ili de dragoste" care e!prima iu$irea lor catre
persoanele din )urul lor, prin cuvinte si fapte, si prin dorinta lor de a trai in
functie de dragostea lor"acestia trec in planul al cincilea la sfarsitul
e!istentei lor. *lanul numit rai este compus in parte din entitati $atrane de
milioane de ani, pentru care raiul este un loc atat de minunat, incat ele uita
de e!istenta pe alte planuri mai superioare.
Entitatile din al cincilea plan au puterea sa"si e!prime si manifeste dragostea
lor, de altfel o$iectul dorintelor apare odata cu dorinta emisa. %stfel, daca un
13
pescar doreste sa"si procure peste, se va duce la lacul din fata lui. %cest lac
poate fi incon)urat de cFpri inalti, sau de plopi ori alti copaci pe care"i
iu$este. Daca doreste sa vada acest lac in aspectul de toamna, plopii vor fi
im$racati in gal$en in timp ce cFprii vor aparea in verdele lor inchis
o$isnuit. (i atunci, ase#at pe marginea lacului cu undita deasupra apei, isi
doreste sa simta mangaierea vantului, se va ridica fara intar#iere o dulce
$ri#a. Cand va arunca firul unditei la capatul caruia atarna un umil vierme si
se gandeste ce anume peste vrea sa prinda, indata pestele a si muscat. El va
aduce pestii la ei, pesti asemanatori cu cei de pe pamant, si a)ungand in casa
visurilor lui, ii va consuma. El este fericit caci ii place ceea ce face.
Entitatile din acest plan sunt incapa$ile sa"si imagine#e un loc mai minunat.
de unde si numele de rai. Dar este un plan greu de cucerit pentru cei ce n"au
inteles si e!primat iu$irea.
Dupa ce a stat in acest plan un timp, entitatea incepe sa se intre$e despre
esenta luminii care inveleste toate lucrurile si de cau#a sederii lui in acest
loc. (numerosi sunt totusi cei ce nu se intrea$a despre meritele lor de a fi in
paradis, ei se multumesc sa accepte pre#enta lor acolo).
&n cele din urma entitatea isi va spune;// De unde vine acesta lumina - De
unde vine mu#ica - //%tunci va lua cunostinta de o minunata energie, o forta
de viata manifestandu"se in acelasi mod in lumina , in flora, pesti, lac, plopi.
(i atunci va incepe sa gandeasca egalitatea in toate acestea. %poi va o$serva
ca ele nu sunt separate unele de celelalte, ci se misca intr"un flu! unic.Cand
vede toate acestea, cand datorita iu$irii intelege si reali#ea#a in e!primare ,
a)unge sa vada unitatea lucrurilor si entitatilor , atunci ea devine pregatita
pentru al saselea plan de intelegere.
5. %l saselea plan este peste orice cuvant. %cestea sunt inapte in a putea
e!plica cum voi aici, care va credeti separati de lumea vegetala si de vant
precum si de el ase#at langa voi, voi puteti face una cu ele si toti in acelasi
timp sa fiti deose$iti. %l saselea plan e acela unde se cunoaste unirea cu tot
ceea ce este viata, este poarta deschisa pentru al saptelea plan. Caci ceea ce
entitatea percepe ca real, deci ea stie ca este real, ea devine negresit si
integral. &n consecinta, cel ce nu vede decat//Dumne#eu in unitatea (a// si
care traieste in unitate, devine ceea ce vede si ce traieste. (uprema e!celenta
a acestei deveniri corespunde celui de"al saptelea cer si usa deschisa spre el
consta in faptul ca suntem Dumne#eu pur, ratiunea pura, viata pura, lumina
pura" su$stanta si fundamentul a tot ceea ce este.
6. Cat despre descrierea celui de al saptelea cer, imaginati o lumina
e!traordinar de stralucitoare a carei inima nu este numai stralucire, ci insasi
i#vorul luminii. El este ca strafulgerat de lumini minunate , ca si incon)urat
de un ocean in miscare si e!pansiune. (i miscarea lui produce un // foc de
artificii// cu totul spectacular care se prelungeste pana la perimetrul luminii
stralucitoare. &n timp ce inima luminii continua sa emita lumina de a
( a e!istentei). Cineva rasare din acesta inima; dvs. (i acest //dvs// care
rasare si care sporeste ma)estatea stralucirii este cineva care a contemplat
gandirea inimii si a devenit acea gandire , luand o forma unica si care va fi
in continua miscare.
1=
Dvs care ati contemplat inima si care ati devenit, de asemenea fundamentul
intregii vieti, care i#voraste din stralucitoarea lumina emisa de inima si
gandire. (i gratie acestei ce ati devenit, dupa o forma unica si fara sfarsit,
hraniti si de#voltati constiinta intregii vieti.
.oca$ularul meu cu siguranta este foarte sarac, caci vi#iunea pe care vin s"
o descriu se situea#a deasupra frontierelor spatiului, al timpului, al
masurilor, ea merge dincolo de limitele e!prima$ilului. Ea se formea#a in
profun#imea emotiilor. Dar este un lucru despre care pot sa va asigur; atunci
cand inteligenta , intelegerea se vor de#volta si mari, din clipa in clipa, pas
cu pas, progresiv, o intelegere dupa alta, ori#ontul vi se va largi pe masura.
atunci va veni #iua cand prin emotie veti inglo$a tot ceea ce este si aceasta
implinire se va face cand veti deveni $ucurie. Este al saptelea plan. Este
Dumne#eu. Este aici ca in cele din urma fiecare va a)unge. %ici va a)unge
fiecare intr"o #i.
M 2i"ar place sa"mi raspundeti pentru ce mai revenim pe acest plan, aici.
R 2otivele sunt tot atat de numeroase cat si entitatile din acest plan. Totusi, cele
mai multe dintre ele se reantorc deoarece au trait mai multe vieti, pentru ca
impre)urarile le sunt familiare. %cest plan este pentru ei locuinta lor8 ele aici
au radacinile. (i cand ele pleaca de aici, ele lasa in urma lor mai multe
entitati carora le sunt atasate emotional" aceste legaturi sunt datorate atat
culpa$ilitatii , cat si urii sau dragostei. %sadar, la despartire ele raman legate
atat ca loc, cat si de anumite entitati si aceasta le crea#a o legatura de ordin
emotional, care le atrag in acesta lume, viata dupa viata.
%poi este categoria aventurierilor care se duc in alte locuri, apoi se reintorc
in acesta lume cu intelegerea do$andita intre timp. &n sfarsit, mai sunt cei a
caror e!perienta pe acest plan este completa si care nu vor mai reveni
niciodata.
M %ti spus ca la moartea sa, entitatea se va duce intr"un anumit loc, sau cer"ca
sa reiau terminologia dvs"in functie de atitudini si a)unsa acolo, se hotaraste
daca va reveni sau nu aici.
R Este a$solut asa.
M Cum va fi luata aceasta deci#ie- (i cine o ia - +iecare, individual -
R 'imeni nu este ase#at acolo sus pe un tron, ca sa diri)e#e fiecare entitate si
s"o indemne sa"si caute planul propriu, un loc de a se e!prima fara a tine
cont de e!primarea sa din viata anterioara.
Ca raspuns la intre$area dvs, dati"mi voie sa va povestesc istoria unei entitati ce a trait
pe planul dvs. *arasind acest plan a cunoscut putere si suferinta, ea le"a inteles, si a e!primat
toata dulceata si tandretea dragostei. %ltfel spus, inteligenta ii era in acord cu al cincilea plan sau
cer. *arasind acest plan , s"a hotarat sa"si ia ceea ce se cheama o vacanta.
%l cincilea plan este un loc in care entitatile isi manifesta prompt gandurile lor" care
intr"un fel este chiar vocea lor. Ceea ce ele isi imaginea#a sau doresc, se manifesta pe loc.Ele fac
e!perienta culorii, a formei si a ilu#iei, si a tuturor lucrurilor vietii. Ele pot continua sa"si traiasca
visele atata timp cat doresc"pana in #iua in care ele se vor intre$a daca nu e!ista un loc cu mai
mult. (i este cu adevarat ceva in plus, cele doua ceruri. *entru a le cunoaste ele tre$uie sa stie
sa"l distinga pe Dumne#eu in toate lucrurile si sa fie precum si El este.Cu toate ca si"au e!primat
dragostea cu modestie, ramane sa inteleaga unitatea cu Dumne#eu care este numai viata.
1?
*utin dupa a)ungerea lui in paradis, acest maestru a inceput sa se intre$e daca nu
e!ista ceva mai mult, incat a cautat un a)utor ( si a)utorul este intotdeauna disponi$il). (i iata ca a
aparut in fata lui o entitate a$solut uimitoare, a carui lumina era ca matasea si care purta o
im$racaminte stralucitoare. 2aestrul in chestiune spuse entitatii;//(unt in incurcatura. 'u"mi
lipseste nimic in acest paradis. (e afla pestii marilor, pe care inainte visam sa" i prind. %m casa
visurilor mele pe care inainte nu o aveam. *rofit de flori care nici nu tre$uiesc ingri)ite. (unt
intr"un loc a$solut minunat 7 &ata si aceste haine, niciodata n"am avut ceva asa de frumos. si cu
toate acestea sunt in incurcatura. %m o multime de prieteni, dar femeia pe care o iu$esc nu este
langa mine. (i acesta nu este singurul motiv al preocuparilor mele. 2a intre$ unde este
Dumne#eu. .ad toate aceste minunatii, ele sunt ale mele. Dar unde este Dumne#eu -//
Entitatea ii raspunse cu intelepciune;//>inecuvantat fii tu, care te"ai delectat cu toate
aceste delicii din toate felurile ce e!ista, si totusi te intre$i daca poate fi ceva mai mult, care
intre$i unde este Tatal care te"a impodo$it atat de frumos//. //Da, aceasta este ceea ce ma
preocupa atat de mult. 2i"ar place sa"i multumesc lui Dumne#eu ca mi"a dat aceste lucruri
e!traordinare . Cu toate ca intotdeauna mi"a fost putin frica de El, mi"ar place acum sa"i
multumesc" daca e posi$il 7//
Entitatea ii spuse; // 2aeste, urmea#a"ma. Este un loc unde mi"ar place sa te duc//.
&ntr"o clipa se gasira amandoi langa un loc, cu toate ca nu s"au deplasat. &nteleapta
entitate spuse;//2aestre, asea#a"te langa mine si priveste in apa//.
0mul se e!ecuta si ce"a va#ut - &i aparu in fata ultima sa viata pe acest plan"se vede
copilas sugand la sanul mamei, aceasta ii schim$a apoi len)eria....isi vede picioarele sla$e de
$aiat, si $ilele pe care le imprastie... se vede adolescent, pe punctul de a seduce o fata
//retinuta//...se vede $ar$at, casatoria si dragostea eterna...isi vede copii, intamplarile vietii sale,
se vede muncind din greu si asa mai departe.
Era uimit 7 'iciodata inca nu s"a va#ut ca acum. El a fost un om foarte cumsacade in
acesta viata, care credea in Dumne#eu. Era un om puternic dar n"a facut pe nimeni sclavul sau.
El si"a iu$it sotia si copii, sincera iu$ire despre care nu a e#itat sa vor$easca in )urul lui 7 &n
acesta viata si"a insusit reputatia prin invatamant, stapanire si iu$ire, umilinta si puritate spiritula.
*rin lac i se releva viata si contempla toate acestea. a sfarsit , ridica capul spre
entitate si #ise;// 2"am purtat $ine//.
Entitatea ii raspunse;// Tu te"ai purtat $ine, chiar foarte $ine, intr"adevar, in afara de;
n"ai cautat niciodata sa stii cine este Tatal si ai despartit Tata de tine si de viata//.
Cat despre sotia ta, sa vedem putin. Dragostea ta pentru ea a constat in a"i procura
lucrurile care"i placeau. &n acest domeniu, totul a fost foarte $ine...doar ca tu nu te"ai iu$it
suficient, impiedicand"o astfel sa te iu$easca altfel decat prin lucrurile care i le procurai. Tu nu
te"ai apreciat niciodata prin adevarata ta maretie, adica in calitate de autor al tuturor lucrurilor.
%sadar, pentru potolirea oricarei framantari, lasa"ma sa te sfatuiesc pentru intoarcerea
ta pe acest pamant. %colo te"ai reali#at , acolo ti"ai castigat victoriile. dar de acesta data va tre$ui
sa cuceresti iu$irea de sine8 sa e!primi iu$ire in fiinta ta si sa"l ve#i pe Dumne#eu in frumusetea
tuturor lucrurilor.
Daca doresti aceasta intoarcere, da"mi voie sa"ti sugere# sa deci#i cu gri)a cu cine vei
fi, astfel ca rolul ce te asteapta sa iti dea oca#ia sa devii ceea ce vrei pentru a putea intelege ceea
ce iti ramane de inteles.
%cum te voi lasa. Reflectea#a la ce ti"am spus. 'u te gra$i. Dupa ce ai ales, lasa"ma
sa stiu si"ti voi indica cum sa procede#i mai $ine.
1@
0mul se ase#a si medita. Era un pic plictisit. %ici el avea totul, ceea ce nu era la fel pe
pamant. Daca se va intoarce, va pierde ceea ce are. &n acelasi timp, doreste sa"l descopere pe
Dumne#eu care i"a dat un asemea paradis. &n cele din urma entitatea isi spuse;// Doresc sa ma
intorc pe pamant ca sa"l descoper pe Dumne#eu. Dar nu prea stiu cum sa fac//.
Entitatea ii spuse;// %r fi $ine sa deci#i timpul si locul unde doresti sa traiesti, cu toate
ca la drept vor$ind n"are importanta caci prin dorinta ta ai pus in miscare e!perientele care iti
sunt necesare. &n ceea ce priveste alegerea familiei, daca ai dorinte de a"ti regasi familia de
odinioara"ceea ce te sfatuiesc"este sa o faci, deoarece cu ea ai invatat cel mai mult pana acum//.
0mul se gandi o clipa, apoi #ise; //Entitate as dori sa"ti pun o ultima intre$are;
Cum sa"l recunosc pe Dumne#eu -. // 0data ce tu te vei cunoaste pe tine insuti, ai sa stii sa"l
recunosti//, se multumi sa"i raspunda entitatea.
%cest raspuns il usura mult pe omul nostru, caci in fine isi spuse el;// .oi putea intra
in legatura cu Dumne#eu care poate este semenul meu//, incat se gra$i sa anunte entitatea despre
dorinta de a"si regasi familia sa de odiniora.
Entitatea ii spuse; // priveste in lac si spune"mi ce ve#i//. 0mul se supuse. %pa ii
reflecta degra$a pe fiul sau. %cesta crescuse si era acum un $ar$at tanar. anga el era o
seducatoare si frumoasa fata tanara. Cei doi erau indragostiti unul de celalat.
Entitatea ii spuse ca intoarcerea pe pamant va fi posi$ila prin copilul fiului sau.
//Cum , striga omul, voi fi fiul fiului meu- (i el tatal meu -//
//Desigur 7 &n viata dinaintea ultimei tale vieti a mai fost tatal tau, procesul nu face
decat sa se repete//.
0mul reflecta asupra acestei situatii si dupa un moment spuse;// Dar imi iu$esc sotia 7
&n consecinta cum as putea sa fiu nepotul ei -//
// 2ic copil vei adora pe $unica si cand vei fi $ar$at, ea va fi de)a parasit pamantul.
Ceea ce ti"ar fi permis sa"ti e!primi dragostea in inima ta, isi va fi )ucat rolul si timpul va deveni
pentru tine sa descoperi alte fete ale frumusetii lui Dumne#eu//.
0mul se mai gandi o clipa apoi spuse; // Entitate, tu m"ai a)utat din plin la momentul
potrivit. &n consecinta, doresc sa devin copilul fiului meu//.
Entitatea spuse atunci;// (amanta va fi pe curand acolo. &ndata ce o vei vedea,
patrunde in lumina fiului tau//.
//(i cum voi face-// e!clama omul. (e uita in )urul sau, dar iata ca entitatea disparu.
&n locul ei, il va#u pe fiul sau, caci de)a era parte din lumina fiului sau. +iul nu stia de pre#enta
tatalui, dar de cateva #ile isi aminteste cu emotie;//Daca ar putea sa ma vada tatal acum 7// isi
spuse el.
.eni momentul in care copilul era in $urta mamei. 0mul, el va lua parte la crearea sa,
prin gandurile sale in functie de ceea ce"si doreste sa fie viata lui. El poate alege sa ia in posesie
corpul de la conceptie sau sa astepte pana la un an de la nastere.
0mul este in culmea nera$darii, caci totul ii pare familiar. %stfel, se gra$i de a deveni
copilul. El se proiecta cu vigoare in acel trup, atat de $ine incat cat ai clipi din ochi isi uita
identitatea. *rimul lucru de care lua cunostinta era tusea din gat si de forma aplecata peste el,
stergandu"i ochii si infasurandu"l in ceva prea stramt.
%cesta poveste este adevarata. Entitatea de mare inteligenta si lumina n"a ales o viata
in locul acelui maestru. El n"a facut decat sa ii a)ute sa descopere modul de a se e!prima,
ducandu"se intr"un loc cu un lac magic, unde sufletul se de#goli si a putut astfel sa"si vada viata
anteriora si sa decida in functie de ea, de ce e!periente va avea nevoie.
65
De mic copil, acest maestru stia sa iu$easca. &i ramanea doar sa"l gaseasca pe
Dumne#eu in el insusi si sa"l devina. &"a reusit de altfel8 numele sau era //>udha//.
&ntotdeauna voi faceti alegerea. .oi aveti vointa de a alege. 'imeni nu alege pentru
voi.
Daca omul traind in paradis n"ar fi facut de a deveni mai mult si de a"l vedea pe
Dumne#eu in frumusetea acestui plan, ar fi in continuare in al cincilea plan....si lumea noastra n"
ar fi primit $inecuvantarea marii sale intelepciuni si lumini.
CA%T"L$L 5
M"ARTE (A$ !ALTARE
M"ARTEA !$ E(TE " LE)E !EL$CTABLA
E(TE M$LT MA $("R (A %ARA(E(T L$MEA ACEA(TA L$A!#$-T
C"R%$L C$ (!E+ A(T&EL !$ A'EM !E'"E #E A !E !A(TE %E!TR$ A
RE'E!+ %$TEM RE'E! ( %LECA #$%A %LAC
61
M 2i"am dat seama de curand ca sunt insarcinata si mi"ar placea sa imi spuneti
mai intai de ce acest $e$elus a hotarat sa vina la mine8 apoi as dori sa stiu
dupa care criterii se aleg parintii -
R Cum o entitate in cautarea unui vehicol prin care sa se e!prime, isi alege
parintii - 2otivele sunt mai multe. Totusi, toate entitatile doritoare sa traisca
pe acest plan sunt tri$utare conceptiei copiilor. Cele ce au avut vieti
anterioare, au la dispo#itia lor canavale genetice" asa se numesc parintii"prin
care dorim sa revenim.
&n ma)oritatea ca#urilor, entitatea cauta parinti care le sunt cunoscuti, entitati care le
au fost copii sau parinti in vietile anterioare. Totusi, sunt entitati care" ca si parinti total
necunoscuti de ei8 ii aleg numai pentru ca le pot furni#a un vehicol de e!primare. &n fine ,
anumite entitati tre$uie sa astepte sute de ani inainte de a putea reveni in acesta lume, pentru ca
nu gasesc vehicolul potrivit.
'imeni nu este la drept vor$ind tatal sau mama altuia. 'oi suntem toti fii si fiicele
*rincipiului TataG2ama de .iata numit Dumne#eu. ocuitorii acestei lumi sunt toti frati si surori.
Copii vostri sunt in realitate fratii si surorile voastre in ceea ce priveste partea pe care o au din
(piritul lui Dumne#eu.
&nainte de a fi conceput, fiecare stie ca nu revine in acesta lume pentru a fi
nemaipomenit de frumos, nemaipomenit de $ogat, nemaipomenit de sarac si nenorocit. +iecare
vine ca sa traiasca si sa se supuna a invata ce este emotia" pentru a"si insusi cunoasterea emotiei
pe care o va implini in fiinta sa. %ceasta este adevarata comoara a e!perientelor de o viata, atat
pe acest plan ca si pe orice alt plan de e!istenta8 e!perienta emotiva este singurul $un pe care"l
veti putea pastra pentru totdeauna.
2aestre, entitatea care v"a ales a fost ceea ce se numeste tatal $unicului dvs. Ea
revine prin intermediul posteritatii pe care a intemeiat"o de mai $ine de un secol. Dorinta de a da
nastere unui frate sau unei surori, iata ce"i permite sa revina, ceea ce ii procura un vehicol de
e!primare. Entitatea este, ca sa #icem asa, in asteptare, ea va lua in posesie fructul ce se deschide
in dvs. campul de lumina a numeroase femei, este astfel ocupat de cate o entitate care isi astepta
reincarnarea.
M Daca copilul este tatal $unicului meu, asta inseamna ca este vor$a de un $aiat -
R Da. Consimtiti -
M >ineinteles. %cum Ramtha, as dori sa va mai pun o intre$are. *entru a reveni in
acesta lume este neaparata nevoie sa treci printr"o nastere fi#ica- 'u mai este si
alt mi)loc -
R 2aestre, inainte de a va raspunde, mi"ar placea sa intelegeti ca acest plan este al
perceptiei tridimensionale. Este planul in care gandirea se manifesta su$ forma a trei dimensiuni
numite materie. Bandirea care la origine vi$ra cu frecventa luminii, si"a incetinit frecventa
o$isnuita vi$ratorie, si a devenit electronica, apoi materie $ruta"acest plan solid. 2ateria este, in
consecinta, lumina ale carei vi$ratii au sca#ut pana s"a format materia compacta.
*entru ca doua o$iecte sa ai$a aceeasi densitate tre$uie sa vi$re#e cu aceeasi
frecventa. Corpul dvs vi$rea#a cu aceeasi frecventa ca si scaunul pe care stati. 2ai mult, daca
acest plan e!ista pentru dvs, este pentru ca fiinta dvs este daruit cu simturi si organe care ii
permit de a percepe frecventa materiei"frecventa luminoasa cea mai sca#uta.
Cum voi sunteti prin esenta energie luminoasa vi$ratorie cu o frecventa mai intensa
decat a materiei, va tre$uie un invelis material fara de care ati trece prin materie.
6,
*entru a putea face e!perienta acestui plan, sa fiti in interactiune cu acest plan, tre$uie
un corp material, sa locuiti un corp material. (unt , posi$ilitati de a o$tine unul; la nastere si la
inaltare. *entru a reali#a inaltarea, tre$uie sa va mentineti total integritatea si sa tre#iti toate
capacitatile creierului. 0data ce creierul functionea#a din plin, puteti, prin vointa, sa comandati
corpului sa"si ridice frecventa vi$ratorie pana la cea a luminii. 2ecanismul inaltarii presupune
ca aduceti intreaga dvs, fiinta sa e!iste ca lumina. 2oartea este un mi)loc sigur de a parveni. Din
pacate , ea implica separarea de trup, pierderea acestuia. prin inaltare, dimpotriva , il luati cu dvs.
Cei care s"au ridicat din acest plan, au reusit ultima stapanire adica cea a mortii. %u
invatat sa ridice, gratie puterii gandului, frecventa vi$ratorie a celulelor lor atat de $ine, incat isi
pot lua corpul in lumina, scapand astfel pentru totdeauna de moarte.
M 'u sunt sigura ca am inteles $ine cum inaltarea permite revenirea pe acest plan.
R 2aestre, daca ti"ai luat corpul, poti sa ridici si sa co$ori dupa vointa frecventa
vi$ratorie. &n consecinta, daca ai hotarat sa revii , sa traiesti in acesta frecventa, nu va mai fi
nevoie sa iti regasesti un alt trup. 'u mai e nevoie sa te nasti aici, pe acest plan de gandire
limitata, pentru unicul scop de a suporta programarea constiintei colective si sa lupti pentru
e!primare astfel ca sa poti intelege din nou cine esti cu adevarat. 'u va fi necesar sa reinvatati
ca viata pe acest plan material nu este decat ilu#ie si )oc.
Din moment ce stapanim mecanismul inaltarii, corpul va dainui in veci si vom putea ,
gratie lui, sa plecam si sa revenim dupa voie. Deci, de fiecare data cand dorim sa revenim aici,
este suficient sa co$oram vi$ratiile corpului pana ele se vor acorda cu frecventa acestui plan.
Toti sunt capa$ili sa se inalte, caci in spatele acestei carni se ascunde creatorul tuturor
universurilor, prin mi)locirea gandirii nelimitate, oricine poate sa provoace manifestare8 este
suficient pentru aceasta sa ne hotaram. &nvatand sa nu ne mai )udecam gandurile, sa permitem
orice gand, ne imputernicim cu forta si cu facultatea de a deveni orice ideal inchipuit. atunci
putem reali#a orice , devenind totul prin mi)locirea gandului. *utem sa ne o$tinem idealul,
concentrandu"ne asupra lui si comandand trupului sa vi$re#e mai intens. (i corpul se va ridica
spre idealul dorit, cu conditia sa"l mentinem cu persistenta in spirit. .i$ratiile vor fi astfel
intensificate in tot corpul. &n acelasi timp caldura va creste si va incepe sa emita lumina. *e
masura ce aceste vi$ratii se vor intensifica, materia se va transforma in lumina pura, apoi ............
%tunci, ceea ce era vi#i$il nu va mai fi.
M %scensiunea (sau inaltarea) pare greu de atins......................................................
R Dimpotriva, maestre, inaltarea este un lucru foarte usor. Este chiar mai usor
decat moartea. Ceea ce este mai greu este sa a)ungi sa nu"ti mai )udeci gandurile. Ceea ce este cu
adevarat greu de reali#at este sa a)ungi sa stapanesti ilu#ia timpului, sa ai ra$dare sa o
do$andesti. Dar stapanirea castigata, este suficient un gand pentru ca inaltarea sa devina
realitate. %tunci iti pastre#i corpul pentru o eternitate si putem calatori pe orice plan si oricand.
M (i nu vom mai cunoaste moartea -
R 'u, niciodata . Cum s"ar putea s"o mai cunoasteti de vreme ce ati transces"o -
(titi ca moartea este o mare ilu#ie. Cum toata lumea pe acest plan crede ca ea este de neevitat, a
devenit o realitate. <nica realitate este .iata, toate celelalte sunt ilu#ii. &lu#iile sunt ginduri....care
sunt )ocuri....si care devin realitati.
2oartea nu este o lege inevita$ila. Este mult mai usor sa"ti iei cu tine trupul, parasind
acesata lume. %stfel, nu vom mai avea nevoie sa ne nastem ca sa revenim, putem reveni dupa
dorinta. 'u tre$uie sa ne mai insusim o consttinta care, din pacate, nu"si mai aminteste din vietile
anterioare.
M Deci moartea nu este o necesitate -
61
R 'u, nimeni nu este o$ligat sa moara. 'u murim decat daca credem ca vom
muri. Corpul in sine nu este destinat mortii. Dumne#eii care l"au conceput, nu l"au facut cu ideea
de a fi efemer. "au conceput sa traisca datorita potentialului glandelor sale si nu a organelor.
Datorita hormonilor secretati continuu de glande, el poate e!ista timp de mii de ani, fara sa
im$atraneasca. &n felul acesta au fost programate celulele. 'u este prea mult de cand entitatile
acestui plan traiau timp de mii de ani. Ceea ce micsorea#a forta vitala si invita corpul la a muri
sunt atitudinile mentale ale entitatii.
Corpul dvs va actiona in functie de directivele pe care i le dati. (ufletul dvs care are
sediul foarte aproape de inima, guvernea#a corpul intreg conform emotiilor simtite. El furni#ea#a
corpului hormonii de care are nevoie. %ceasta functie, sufletul, nu o face de la el, ci conform
atitudinilor si gandurilor voastre. Din cau#a acestora , hormonii de viata incetea#a sa se mai
produca dupa pu$ertate. dupa aceea ei sunt inlocuiti cu hormoni de moarte, atat de tare incat
corpul intra in declin , im$atraneste si in cele din urma moare. Hormonii de moarte devin activi
prin sentimente de culpa$ilitate, autocondamnare si frica de moarte. &n acesta lume, frumusetea
este in intregime asociata tineretii trasaturilor si nu tineretii spirituale. 0mul cheama la el
moartea, semnand polite de asigurare pentru inmormantare. El semnea#a polite de asigurare si de
a"si prote)a averea in ca# de $oala. El face tot felul de lucruri care accelerea#a im$atranirea si
moartea invelisului sau"deoarece este a$solut convins ca se va produce. Corpul nu este decat un
servitor, un instrument al gandului. Este o splendida creatie , instrumentul cel mai rafinat cu
putinta. Dar el nu a fost creat cu un spirit independent . El a fost creat numai pentru a va servi si
se va mentine in viata atat timp cat ii veti da posi$ilitatea. Daca acceptati ganduri de im$atranire,
asteptandu"va ca el sa piara, sau daca nu"i acordati dragoste, fericire si $ucurie ,el se va duce spre
decrepitudine si moarte.
&n acest moment, maestre, vei putea opri timpul si trai pentru totdeauna in acest
pre#ent" este suficient sa te hotarasti. Timpul este o ilu#ie. &ntr"adevar e!ista, sa"l fi va#ut -
&mpostura domneste in aceasta lume, oamenii refu#a sa creada in invi#i$il si, totodata, fiind in
totala adoratie in fata timpului si a servitutii pe care o presupune.
%veti puterea in dvs, chiar in locul in care va gasiti, sa rasturnati mecanismul
im$atranirii, sa regasiti tineretea si sa traiti un timp nesfarsit"este suficient sa va schim$ati
atitudinea. (puneti"va ; corpul meu va trai in veci, asa sa fie. %runcati din viata dvs orice lucru
care ar recunoaste caracterul muritor al corpului dvs si nu va avea sfarsit. Boniti din voca$ularul
dvs cuvantul //$atran//. *uneti in locul acestuia e!presia // pentru totdeauna//. 0priti"va de a
sar$atori #iua de nastere, caci sar$atorind"o acordati credit mecanismului im$atranirii. Daca
gasiti amu#ant sa recunoasteti faptul nasterii dvs , de ce nu - %tunci numarati anii invers. Cand
nu credeti in moarte , nici nu o veti cunoaste.
Traiti mereu numai in pre#ent. 'u recunoasteti viitorul, cunoasteti numai momentul
de fata. %cest acum poate dura o vesnicie, este suficient sa consimti. 'u socotiti viata ca avand o
durata limitata, caci ea nu are sfarsit. (ocotiti ca, corpul va dura o vesnicie si aceasta va deveni o
realitate. ucrurile sunt simple, cum va spun.
&u$iti"va maestre . >inecuvantati"va corpul. .or$iti (ufletului vostru, stapanul fiintei
dvs si comandati"i lui sa fa$rice en#imele tineretii. El se va e!ecuta. Recunoaste"ti ca trupul dvs
poate trai vesnic. (i cum va face sa traisca vesnic - Este suficient ca sa il invatati.
'u se poate atinge imortalitatea , decat prin eliminarea conceptiei mortii. %ceasta
deghi#are numita moarte poate fi a$andonata de intreaga umanitate 8 este suficient sa incete#e sa
e!iste in viitor sau trecut si si vie in continuarea pre#entului, speranta vietii sa inlocuiasca
66
perspectiva mortii. %stfel moartea va fi definitiv desfiintata in viitor. Timpul va dispare si
conditiile nemuririi vor deveni o realitate vie pentru fiecare . 2oartea va deveni un non"sens.
M 2ai am o ultima intre$are sa va pun in legatura cu inaltarea. &nvierea lui &isus
corespunde cu ceea ce numiti &naltare -
R Chiar prin inviere &isus s"a inaltat. Este ceea ce eu insusmi am facut. (i 0siris,
0meca, Yuca, RaEa$ia, si multe alte entitati de care n"ati au#it niciodata vor$indu"se.
M .edeti o multime din noi inaltandu"se in acesta viata -
R 'u, un numar foarte mic dintre voi se vor inalta in aceasta viata, caci foarte
putini vor intelege cu adevarat si vor pretui ce va invat aici. Cei multi vor muri, acceptand varsta
si deteriorarea fi#ica, neingri)indu"si minunatul lor mecanism decat pentru a salva aparentele.
%stfel vor im$atrani , corpul lor se va degrada, apoi va muri. (piritul si sufletul se vor eli$era de
asocierea lor cu trupul. Dar pentru a reveni pe acest plan de materie compacta, le tre$uie un
vehicol....astfel se nasc maestrii. Cei mai multi dintre oameni vor muri. Dar asta nu inseamna ca
s"a terminat cu ei. %sta inseamna ca masca, adica trupul le"a fost luat si tre$uie sa"si gaseasca un
altul. Daca vor alege sa revina pe acest plan, vor fi preva#uti cu o cunoastere ce"i va a)uta in
inaltarea lor, si nu vor intar#ia sa inteleaga si sa admita realitatea.
M *ot sa fac , sau sa iau ceva ce ar putea folosi copilului meu -
R (ingurul lucru ce"l puteti face in privinta corpului dvs este de a inceta sa va
ingri)orati de aparenta lui. Recunoasteti"i frumusetea in orice moment, si $e$elusul va avea
acelasi sentiment. >urta mare nu il va impiedica sa ai$a un suflet vesel. %ti invatat ceva -
M 2ult , multumesc.
R &nca ceva , maestre. &n anii care va veti creste fratele, nu"i spuneti ca viata va
fi mai dulce cand va fi mai mare. %sta ar limita. +aceti in asa fel incat sa considere importante
toate clipele vietii. asati copilului timpul de crestere, sa ramana copil atat cat va dori. %stfel, vei
fi o adevarata $inefacere pentru unul din fratii mult iu$iti si veti avea parte de $ucuria lui de a
trai pe acest plan. %sa sa fie 7
CA%T"L$L 6
CREATE ( E'"L$TE
($!TET (!)$RA CREATE CARE '!E #RECT #E LA #$M!E,E$+
T"T RE(T$L CREATE #AT"REA,A E-(TE!TA )A!#$RL"R (
(E!TME!TEL"R '"A(TRE
Cine, dupa parerea voastra, a facut luminile din cer - Cine a conceput frumoase flori,
minunatii ar$ori - (i cine a creat aceasta enigma si acest su$iect de minunare care este omul -
64
'u Dumne#eu, totalitatea .ietii. Ci voi, Dumne#eii, minunate progenituri ale unui
Tata plin de iu$ire, care ati creat aceste lucruri8 toate, fara e!ceptie ..oi care sunteti ca sa ganditi
si sa simtiti, carora vi s"a daruit i$erul %r$itru divin, voi sunteti suprema creatura.
Dumne#eu este cu adevarat totalitatea gandirii" &#vorul a tot ce este. Dar voi, voi ati
mers la Bandul care este Tatal si ati creat toata splendoarea formelor.*uterea voastra creatoare de
a ....considera cu atentie Bandirea8 si gratie acestei facultati, voi ati modelat tot ceea ce este.
0priti"va o clipa la idee, o idee entu#iasmanta, palpitanta. %poi resimtiti toata emotia pe care o
provoaca in dvs. %stfel a fost creat universul dvs. &n felul acesta a fost creat.
2aestri mult iu$iti, voi sunteti desigur creatorii intregii vieti. .oi ati creat
grandioasele lumini in cer. .oi ati creat culorile , formele, mirosurile. .oi sunteti cu siguranta,
minunatele creaturi ale unui admira$il tata. 'u sunteti $astar#i universului"voi sunteti creatorii
lui 7 .oi sunteti suprema inteligenta a lui Dumne#eu la trea$a in creatia voastra"omul"si toata
viata este in asteptarea pre#entei, gandului vostru si sensi$ilitatii voastre.
.oi, stimatii mei frati, sunteti eminentii creatori de statura divina, dotati cu puterea de
a crea orice"chiar daca nu sunteti constienti de aceasta..oi nu sunteti numai niste fiinte din carne8
voi sunteti importanti creatori e!primandu"se in forma ca, in sfarsit, sa perpetuati in voi
facultatea creatoare cu care sunteti dotati.
+ara mecanismele gandirii creatoare, fara minunata voastra inteligenta, fara puterea
profunda a emotiei pre#enta in sufletele voastre"fara toate aceste elemente invi#i$ile"n"ati fi
nimic, nici n"ati e!ista. (i fara darul vostru creator, viata ar fi ine!istenta, caci fara ele Bandul nu
s"ar putea desfasura in asa fel incat sa faca tangi$ile fortele vietii si sa intrupe#e eternitatea in
fata voastra.
+ara voi nimic n"ar fi fost recunoscut. a ce ar servi viata sau frumusetea florii daca
n"ar fi e!istat cine sa o aprecie#e - +ara voi cu siguranta ea n"ar fi avut rost.
+ara voi acesta planeta care este a voastra ar fi inca o masa informa ce s"ar scalda in
samanta creatoare. +ara voi n"ar fi e!istat anotimpurile, (oarele n"ar fi putut rasari si vantul
sufla. .oi ati creat aceasta imparatie conform destinului vostru preva#ut cu simtire, si toate
lucrurile s"au nascut dupa $unul vostru plac pentru a slavi pe Dumne#eu ce traieste in voi.
Cine altul in afara voastra ar fi conceput aceasta minunata planeta, locul pe care traiti.
.oi sunteti fiinte dotate cu o inteligenta suprema si nu in virtutea unei evolutii. %ti fost
intotdeauna astfel 7
(unt printre voi pentru a va invata sa redeveniti nelimitati. (i pentru inceput, va voi
invata tot meritul si toata valoarea voastra. %stfel sa puteti intelege natura voastra divina si
fantastica putere cu care ................................................sa va cunoasteti mostenirea. Este insa
indispensa$il sa intelegeti cum la inceputurile voastre ati devenit scanteie de umina foarte
puternice, prin evolutie ati devenit apoi enigma numita om. &n consecinta am sa v"o e!plic.
&n cartea cartilor sta scris; // a inceput a fost Cuvantul care cuprindea totul//. este
a$solut adevarat7 Cuvantul intr"adevar nu inseamna nimic fara gandire, caci gandul este
fundamentul si crIJK63@ 6363LM63636363636363636363636363 E63
63
6=$)$)NONO6
=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=
.6=PJ6=6=PJ6=6=Qf6=6=6=6=6=R6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=SS 6
=6=6=6=6=6=6=6=6=SS 6=6=6=6=6=6=6=6=6=SS 6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=l
6=6=6=6=6=T6=6=6=6=6=6=T6=6=T6=6=6=6=6=6=T6=6=6=6=6=6=T6=6=6=6=6=6=T6=6=6=6=6=6=
T6=6= 6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=U 6=6=6=6=6=6=.
V6=6=6=6=6=6=.V6=6=6=6=6=6=.V6=6=?6=6=6=fV6=6=D6=IJK6=@
6=6=LM6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6=6= E6=
6=
6?$)$)NONO6
?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?
.6?PJ6?6?PJ6?6?Qf6?6?6?6?6?R6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?SS 6
?6?6?6?6?6?6?6?6?SS 6?6?6?6?6?6?6?6?6?SS 6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?l
6?6?6?6?6?T6?6?6?6?6?6?T6?6?T6?6?6?6?6?6?T6?6?6?6?6?6?T6?6?6?6?6?6?T6?6?6?6?6?6?
T6?6? 6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?6?U 6?6?6?6?6?6?.
V6?6?6?6?6?6?.V6?6?6?6?6?6?.V6?6??6?6?6?fV6?6?D6?ntempland Bandirea ce era, s"a e!tins
devenind o forma unica. Caci, de cate ori consideram un Band, rationamentul de#volta acest
gand el devine mai mult, el creste in asa fel incat Tatal, care pana atunci nu daduse desfasurare
+iintei (ale, se contempla, se considera in acesta de#voltare, era mai mult.
Ce a facut sa se nasca in Tatal dorinte de a se cuprinde intr"o e!istenta mai mare -
Dragostea 7 Caci esenta, chiar ratiunea gandului contemplat, apreciat este dragoste. % fost iu$irea
lui Dumne#eu pentru (ine, care inspira lui Dumne#eu dorinta de a se contempla intr"o forma
unica de#voltata.
Din acesta miscare de iu$ire v"ati nascut toti. Cand Dumne#eu, contemplandu"se, se
iu$i in ceva mai mult, mai mare, voi ati devenit aceia in ceea ce Dumne#eu s"a de#voltat. +iecare
din voi ati devenit in acea minunata clipa, parte din prima Bandire considerata. +iind prima
creatie a lui Dumne#eu Tatal, fiecare ati devenit Dumne#eu din Dumne#eu, fii de Dumne#eu si
ati avut parte de inteligenta sa"a spiritului lui Dumne#eu. .oi, Dumne#eilor, sunteti singura
creatie care sunteti perfecta replica a Tatalui, deoarece sunteti in de#voltarea (a. Tot ceea ce este
Tatal, este la infinit si compo#itia a ceea ce sunt fii sai mult iu$iti.
Dumne#eu Tatal este Bandire verificata, capa$ila a se contempla, care este .iata"tot
timpul in miscare, neputandu"se imo$ili#a asa cum nu o pot face gandurile voastre.
Dar pentru ca Bandirea, .iata sa se de#volte mereu, ii tre$uie o ratiune. %ceasta
ratiune sunteti voi. .oi toti ati devenit din (piritul lui Dumne#eu in sfarsit, ca prin fiecare .iata
sa se continue sa se de#volte in veci. (i acest pe veci este in afara timpului, este clipa pre#enta.
Este un pre#ent ce se urmareste la infinit.
De asa maniera incat sa se poata perpetua, Tatal a dat fiecaruia din voi singurul lucru
ce a fost si va fi intotdeauna.; totalitatea Bandirii. fiecare din voi a primit de la Tatal, pentru
Tatal, divina sa inteligenta si vointa creatoare.
Bratie lor datorati puterea de a putea avea acces la Bandirea care este Tatal si sa va
puteti de#volta in conformitate cu gandurile pe care le contemplati, pe care le considerati.
Dumne#eu, (pirit Divin, se de#volta incontinuu prin fiecare din voi si creste prin voi.
Ceea ce voi deveniti prin de#volatrea voastra, devine si Tatal. (i ceea ce Tatal a a)uns"prin
devenirea tuturor copiilor mult iu$iti"puteti deveni si voi, caci fiecare din copii este permanent in
situatia de a primi de ceea ce este Tatal. De asemenea, gratie gandurilor considerate, puteti in
permanenta sa fiti ceea ce este Tatal" o imparatie e!trem de frumoasa, in continua e!pansiune.
Cand, la inceputul vostru, Bandirea se contempla ea insasi, ea deveni *rincipiul
uminii. umina a fost prima creatie. De fiecare data cand un gand este apreciat (sau considerat)
frecventa sa vi$ratorie scade, ea devine lumina. 2ostenirea voastra se ridica la nasterea uminii,
caci fiecare particula de lumina devine individ, un Dumne#eu.
%stfel, toti ati devenit ceea ce se cheama fiinte de lumina de la nasterea creatiei.
.oi toti ati inceput sa e!istati in aceeasi clipa. 0rice entitate care a e!istat vreodata
sau care va fi, a fost creata de Bandirea devenita umina in clipa in care Dumne#eu Tatal se
contempla. (i umina emanand din spatiul Bandirii devine parte din (piritul lui Dumne#eu. ea
deveni curentul de gandire numit si // fluviul Bandirii//.
6?
umina ce fiecare ati devenit a fost si este mereu inteligenta ce sunteti. %ceasta
lumina divina, corpul vostru initial si permanent, constituie spiritul fiintei voastre"ceea ce eu
numesc Dumne#eul fiintei voastre, caci spiritul vostru este (piritul lui Dumne#eu intr"o forma
unica. (i acum voi sunteti dotati cu acest spirit, acest corp de lumina ce ati devenit cu toata slava,
in clipa in care Bandirea, slavitul vostru Tata mult iu$it, se contempla.
a inceputul vostru, adica atunci cand Bandirea, Dumne#eu, traversa spiritul fiintei
voastre, s"a produs o emotie. %stfel a fost creat sufletul vostru, prin forta creatoare, ca sa poata
merge la sursa fluviului dragostei emanat de Dumne#eu Tatal. El a fost creat in asa fel ca voi sa
puteti merge la sursa eternului fluviu al .ietii, imo$ili#andu"l su$ forma de sentimente, impresii
(ceea ce va deveni memoria).
(ufletul vostru este de fapt ceea ce va permite sa fiti creatori. &n sfarsit, ca sa puteti
crea ce este necesar sa stiti, sa pastrati in spirit imaginea gandului deslusita. %ceasta este
imaginea care permite sa de#voltati gandurile si sa le dai valoare generatoare de realitate.
De e!emplu, ca sa cree#i o floare, tre$uie sa ai gandul unei flori noi unice pe cale de a
rasari. Bandul la aceasta floare este interceptat de eternul fluviu al gandirii, la care spiritul
vostru, umina fiintei voastre are acees. Dupa aceea, ea este pastrata cu claritate in suflet, ca o
imagine emotionala. Bratie dorintei, veti putea de aici inainte sa va rememorati aceasta imagine"
gandul //floare//, sa o contemplati si sa o de#voltati, dandu"i forma, culoarea, marimea pe care o
doriti. *uteti de acum inainte sa creati o floare unica in fiecare moment. si pastrand gandul in
memorie, puteti perfect sa"i desenati imaginea.
+ara suflet, n"ati putea da Tatalui o forma, fara ea nu veti putea imo$ili#a gandurile,
apoi contempla, ca apoi sa le puteti manifesta.
Ceea ce denumiti creatie, este in sfarsit valoarea .ietii, care a fost dintotdeauna. Caci
creatia este fara inceput si mai mult ca sigur fara sfarsit. Cat despre creatori, sunteti voi toti"voi,
entitatile de lumina, Dumne#ei. Toate lucrurile au fost create de Dumne#eu, din su$stanta numita
Band care este Tatal, si tot ceea ce Dumne#eii crea#a. Tatal devine"asta constituie +iinta in
e!pansiune a Tatalui.
2ateria pe care o vedeti in )urul vostru, este Tatal. Tatal este materia dat fiind ca este
orice lucru. Dar creatorii materiei sunteti voi toti"Dumne#eii sunteti niste fauritori desavarsiti. De
la inceput, intr"adevar , ati fost dotati cu inteligenta capa$ila de a concreti#a in materie idealul pe
care vi"l puteti imagina prin intermediul Bandului.
Totul deriva din gandire. %$solut totul 7 0rice o$iect din materie a aparut printr"un
ideal de gandire im$ratisat de emotie. &nainte de orice creatie , gandul primului lucru a fost
inchipuit de suflet ca ideal. Toate lucrurile materiale din lume au la origine un ideal de gandire
considerat de unii din Dumne#ei si manifestate de ei cu materia care este Tatal.
0rice portiune ($ucata) de materie este incon)urata de lumina. 0amenii vostri de
stiinta incep sa stie. Ei au descoperit ca materia grosiera este lumina a carei frecventa vi$ratorie a
fost incetinita, co$orata.
De cate ori un gand este cuprins de emotie, acel gand se de#volta si devine lumina.
Daca incetinim miscarea particulelor luminoase, daca condensam lumina, se creea#a ceea ce se
cheama un electron"un camp electromagnetic cu un pol po#itiv si negativ. (i daca continuam sa
incetinim frecventa luminoasa, atunci se coagulea#a, formand materie. %poi materia este
structurata su$ forma de molecule si de celule. (i forma este datorata coe#iunii gandului pe care
sufletul a imaginat"o ca ideal de creatie.
2aestrii mult iu$iti, voi ati creat, prin propriile voastre ganduri, frumusetea,
splendoarea a tot ce este. .oi ati creat toate lucrurile, gandindu"le si resimtindu"le"schim$and
6@
gandurile in lumina, in electroni, in materie, in forme. Caci voi, adica Bandirea co$orata in
umina, ati contemplat umina ce voi devenisera"ti si iu$ind umina ce voi erati. %ceasta
facand, lumina s"a co$orat si a devenit electron . (i contempland electronul ce Dumne#eu
devenise prin mecanismele voastre de Bandire, electronul a fost co$orat devenind materie
(grosiera). El a devenit// Bandire coagulata//, o gandire vi$rand cu o frecventa co$orata dar
ramanand totusi dimensiunea Tatalui"deoarece Tatal este in orice.
*rima voastra miscare a constat in a recunoaste // stiinta gandului in materie//" o
stiinta pe care nimeni nu v"a invatat8 ea este re#ultatul pur si simplu al inteligentei voastre"ea
decurge chiar din procesul .ietii in care sunteti anga)ati. din aceasta stiinta , din aceasta
inteligenta s"a nascut forma creata.
a inceputul formei create, Dumne#eii s"au contemplat(umina ce erau) creand astfel
idealul de lumina in materie"sori, in numar incalcula$il.% fost un milion de miliarde 7 (i acesti
nenumarati sori prin efectul concentrarii sau efectul fu#iunii de ga# au fost ei insisi re#ultatul
co$orarii electronilor. (i din acesti mari sori, scanteiele centrale de viata, sfere in rotatie"
planetele"si puse pe or$ite. (i aceste sfere, Dumne#eii le"au amena)at, si asta a luat timp si ia
timp. Cine a creat acest univers si toate universurile ce incoan)oara un (oare si mai mare - .oi,
desigur. .oi le"ati conceput. Toate lucrurile create de voi, gratie Bandului considerat au largit
campul vostru de e!perienta. (entimente s"au ridicat in sufletul vostru, cea mai autentica
comoara a Bandirii, si prin ea a fost creat planul material.
.oi cu sunteti cu siguranta de natura divina, fiind scantei originare de umina. .oi,
creatorii, ati creat prin Tatal in voi, prin mi)locul vointei voastre suverane, tot ceea ce este.
%$solut tot 7
'u Dumne#eu a creat universul, caci Dumnne#eu este universurile 7 .oi le"ati creat
prin mi)locirea propriilor voastre ganduri, resimtindu"le in sufletele voastre.
Cei mai multi dintre voi erati printre Dumne#eii care au a)uns in locul cu numele
Terra, este de atunci foarte multa vreme si iar vreme, si care au creat si de#voltat toata viata de pe
ea. Timp de milioane de ani, dupa conceptia voastra despre timp, ati mers la sursa gandirii care
este Tatal, si datorita supremei voastre inteligente si a puterii voastre creatoare, voi ati conceput
idealuri de creatie.
.oi, entitatile de umina, ati conceput in acesta lume organisme vii cu $acterii
nascute din reactia ga#ului cu apa. aceasta este plamada (noroiul) care v"a servit sa creati viata pe
acest pamant. (i la inceput, creatiile nu erau decat o adunare de materie informa. Creatiile
voastre erau foarte sumare, pentru ca nu erau decat la inceputul uceniciei voastre cu materia si
modul de a o modela. ."au tre$uit ani si ani pentru a crea plante si animale si toate organismele
vii de pe acest plan.
Datorita emotiei creatoare, voi ati conceput creaturi, forme de viata dotate cu
mo$ilitate si capacitate de e!presie. <n grup de Dumne#ei a creat prima floare. %u fost culori si
parfumuri, si mai tar#iu specii diferite de flori.
&ntelegeti ca aceste creatii nu erau greu de reali#at, deoarece ca entitati de lumina, voi
nu aveati trup inca. Cand doreati sa creati ceva, voi deveneati pur si simplu. .oi dadeati
matWeriei forma, inteligenta si trasaturi specifice, devenind parte din ele. (i de indata ce o creatie
a luat viata, si ea era dotata cu toata inteligenta creatorului ei, voi va e!trageati si mergeati catre
o alta creatie si mai frumoasa.
Creatiile acestei lumi n"ar fi asa frumoase, chiar su$lime unele, si n"ar fi avut nici un
motiv sa fie..............................fi fost animate de // suflu de viata// al creataorului lor. .oi ati
insuflat creatiilor voastre inteligenta instinctului si memoria genetica. .oi le"ati daruit mi)locul
45
de a se reproduce prin impartirea genelor si astfel posi$ilitatea de a crea speii noi. (i cum voi
sunteti Dumne#eii creatori, acre ati conceput modele de evolutie, se poate spune ca toatalitatea
viului este divin"din cau#a (canteii de .iata pe care voi le"ati transmis"o lor.
Dumne#eii n"au decis imediat sa cree#e un vehicol de materie prin care totodata sa ia
contact cu creatiile lor si sa continue sa"si e!prime puterea creatoare ( in ei insisi mai degra$a in
cele create)8 pentru acesta, ei asteptara sa se sta$ileasca un lant de hranire. 'umai atunci si"au
pus pro$lema creearii unui trup care va este cunoscut su$ numele de //om// sau fiinta omeneasca.
Bandirea, care este o esenta, are calitatea de a patrunde 8 ea traversea#a materia. De
asemenea, Dumne#eii care erau gandirea su$ forma luminoasa, puteau deveni floarea, dar nu ii
simteau parfumul. ei earau asemenea vantului, care cu toate ca sufla printre crengi, nu putea
simti si nici cuprinde ar$orele. Ei treceau prin piatra, dar nu o puteau resimti. Cum Bandul nu
poate percepe esenta unei vi$ratii inferioare, nu este afectata de materia din care este facuta
piatra.
&n vederea posi$ilitatii de a simti parfumul unei flori, de a atinge floarea, de a
cunoaste frumusetea si a face e!perienta stralucirii ei, Dumne#eii au tre$uit sa cre#e un vehicol
de materie, care sa vi$re#e cu aceeasi frecventa cu cea a florii. Din acest motiv au creat un
invelis numit// om//. ei au creat"o ca in fine sa poata face e!perienta lucrurilor create si sa"si
e!prime puterea lor creatoare prin ele.
0mul, in consecinta, a fost nascut dintr"un ideal de gand, in asa fel ca sa poata servi
de vehicol e!plorarii Dumne#eilor. &nvelisul creat poate totodata sa contina si sufletul
Dumne#eului si sa fie impregnat de spiritul lui. Bratie lui, Dumne#eii devin capa$ili sa atinga
florile si sa perceapa parfumul lor, si aceasta traire se imprima in suflet ca sentimente. De aici
inainte, el puteau contempla ar$ori, savura parfumul lucrurilor si percepe frumusetea lor. De aici
inainte, Dumne#eii puteau sa se vada unii pe altii, sa se atinga, sa se im$ratise#e, sa vor$easca. Ei
puteau sa se o$serve unii pe altii, sa se cunoasca unul prin altul. De acum inainte, Dumne#eii , ca
oameni, puteau trai o aventura complet noua a materie"din pricina invi#i$ilei esente numita
sentiment.
%stfel, Dumne#eii, fiinte de lumina, au creat o densitate in raport cu idealul lor.
Densitatea invelisului lor le permitea, intr"o realitate in plus, aceea a Bandirii manifestata in
materie. +acand"o, ei deveneau Dumne#ei, Bandul ca Dumne#eu este , manifestat in inteligenta
celulara avand ca nume om. Ei devenira Dumne#eu"om, om"Dumne#eu, Dumne#eu e!primat in
minunata forma omeneasca, omul e!primand Dumne#eu in el, in sfarsit, pentru a perpetua pentru
totdeauna de#voltarea Tatalui.
*rimii oameni s"au nascut dupa multiple e!periente facute de un grup de
Dumne#ei.'u au fost la inceput decat niste creaturi lipsite aparent de se!, a caror reproducere se
facea in virtutea a ceea ce se numeste //cloning//. invelisurile (trupurile) erau genetic
asemanatoare la inceputul creatiei omului. &n plus mai erau si niste creaturi mai degra$a simple ,
care in ochii vostri ae aparea mai curand grotesti. dar pentru Dumne#eii epocii, ele erau foarte
frumoase. Din pacate, nu erau prea agile, asa incat serveau usor ca hrana animalelor. Dumne#eii
au perseverat, si tot e!perimentand si modificand, ei au reusit sa a)unga a se mandri cu re#ultatul,
trupul fiind in fine pus la punct, numerosi Dumne#ei s"au $ucurat mult, l"au luat in primire
pentru a e!plora .iata intr"un fel nou.
Dupa multa vreme, fiinta omeneasca a devenit se!uala, impartirea genelor a permis
crearea de corpuri unice si mai prelucrate. &ncepand cu aceasta, $ar$atul a putut transmite
inteligenta castigata prin samanta sa, in timp ce femeia o transmitea prin ovulele sale. *rin
conceperea genelor, si unul si altul se puteau intalni si forma o entitate mai ela$orata inca, gratie
41
sttintei castigata de unul sau de altul din parinti. Din pacate, acest mecanism a permis producerea
corpurilor mai prelucrate dar nu si a spiritelor. Corpul a // evoluat// ca sa ma e!prim in termenii
vostri, proces care s"a desfasurat timp de 15 milioane si )umatate de ani dupa felul in care socotiti
voi timpul. ."a tre$uit tot acest timp pentru a deveni ceea ce sunteti in pre#ent.
Corpul omenesc este tanar. 0mul in forma lui fi#ica nu are decat 15 milioane si
)umatate de ani, in timp ce fiintele de lumina care sunteti, au fost dintotdeauna. 'u poate fi
determinata varsta Bandului deoarece la originea lui, timpul nici nu e!ista. %sa ca sunteti $atrani,
infinit de $atrani. (i timp de miliarde de ani, dupa conceptia masurarii timpului vostru, voi ati
creat ceea ce se cheama electronul. +aptul de a co$ora electronul pentru a forma materia $ruta, a
devenit de atunci o noua aventura, complet diferita. Dupa miliarde de ani de invatatura si de
e!plorare, omul deveni o creatura vie, ce respira si constituie Bandire coagulata din materie
vi$ranta.
.oi ati creat acest plan in totalitate. in consecinta, fara voi toti ar fi fost total
ine!istent, nu ar fi avut realitate.%nimalele sunt iu$ite deoarece, prin voi, creatorii lor, au primit
suflul .ietii. +lorile sunt iu$ite deoarece in ele sunt imprimate canavaua propriei voastre
frumuseti, cum de altfel in tot ce e viata. (i daca este asa, este in intregime prin voi.
Cine sunteti voi - .oi sunteti eminenti Dumne#ei de lumina, eminenti creatori a tot ce
e viata. (unteti e!traordinarii Bandirii infinite, mariti apoi co$orati pana la a forma materia. .oi
sunteti Dumne#eii, eterna Bandire, facand e!perienta formei umane. .oi sunteti Dumne#eii
manifestati ca oameni, in asa fel ca sa puteti urmari pentru totdeauna de#voltarea Bandirii.
M Tre$uie sa iau o deci#ie, aceea de a sti daca da sau nu, sa continui sa invat ceea
ce ne invatati. Tot ce ne spuneti imi place, dar am indoiala nestiind daca ( ceea ce ne spui) este
adevarat. *uteti prin cuvinte sau un act sa ma convingeti de adevarul spuselor dvs -
R 'u pot. Dar in schim$, va voi intre$a , ce nu este adevarat -
M Ceea ce nu este adevarat dupa parerea mea - *e cinste 7 %m in cap inregistrata
conversatia in care dadeati o frumoasa descriere a creatiei. Ea este foarte placuta si detaliata8 in
mod special o compar cu alte versiuni au#ite ori citite. 2i"ar place sa cred ca descrierea
corespunde punct cu punct realitatii. Dar nu a)ung sa ma conving de autenticitatea ei.
R De fapt cum s"a petrecut creatia -
M 'u pot sa va raspund. (unt doar in cautarea de o mai $una intelegere a
fenomenului.
R .i s"a e!plicat in diferite feluri creatia. Dintre toate aceste versiuni, pe care o
preferati -
M 'u cunosc dIJK4,@ 4,4,LM4,4,4,4,4,4,4,4,4,4,4,4,4, E4,
4,
41$)$789894
/4/4/4/4/4141414141414141414141414141
.4/:;4/4/:;4/4/Qf4141414141R4141414141414141414141414141414141414141414141SS 4
/4/4/4/4/4/4/4141SS 414141414141414141SS 4141414141414141414141414141414141l
4141414141T414141414141T4141T414141414141T414141414141T414141414141T414141414141
T4141 4141414141414141414141U 414141414141.
V414141414141.V414141414141.V4141?4/4/4/f<4/4/#4/IJK41@
4141LM414141414/4141414141414141 E41
41
46$)$)NONO4
6464646464646464646464646464646464646
.46PJ4646PJ4646Qf4646464646R4646464646464646464646464646464646464646464646SS 4
64646464646464646SS 464646464646464646SS 4646464646464646464646434343434343l
4343434346T464646464646T4646T464646464646T464646464646T464646464646T434343434343
=4646 4646464646464646464646U 464646464646.
V464646464646.V464646464646.V4646?464646fV4646D46t sa va reamintiti aceste lucruri. .a voi
spune acestea. %scultati din nou ceea ce v"am spus despre creatie. Toate celelalte descrieri nu dau
nici o e!plicatie, in timp ce la a mea nimic nu lipseste.Ttotul este descris asa cum s"a produs. (a
va conving - 'ici nu incerc, caci n"as reusi. 'umai singura va puteti convinge.
M *ot pune anumite intre$ari, pentru a"mi clarifica ideile -
R Desigur.
M %ti spus ca Tatal s"a desfasurat prin noi - %sta vrea sa insemne ca (piritul
Tatalui creste prin noi, prin creatiile noastre -
R Cu siguranta. Caci , la inceputul vostru, Tatal este .id fara forma, (patiu
fara lumina, si asa ar fi ramas vesnic daca nu s"ar fi contemplat si daca n"ar fi im$ratisat
Bandirea, care este. +acand aceasta, El deveni umina"prima de#voltare a Bandului. +iecare din
noi am devenit aceasta umina. Din ce cau#a - &n sfarsit pentru a urmari de#voltarea Tatalui
pentru totdeauna. &n ce fel - *rin acelasi proces pe care l"a folosit Tatal ca sa dea nastere
formelor noastre de umina.
&n splendidul moment in care s"au nascut sufletele noastre, fiecare din noi porni
procesul de e!pansiune si de evolutie. *rin sufletele noastre am devenit capa$ili de a prinde
Bandul si de a fi!a su$ forma sentimentelor. %stfel, noi putem reintra, ceea ce a permis florii sa
fie samanta in sinea ei, animalelor sa vina pe lume.
Bandirea, Tatal vostru mult iu$it, este in sine emotie, cu toate ca nu este manifestata.
Creatia n"a fost data e!istentei ui decat numai dupa ce s"a manifestat in suflet ca sentiment.
&ndata ce un gand a fost im$ratisat si inregistrat in suflet, el devine realitate8 are contururi,
poseda structura, e pertinent.
Cine a creat lucrurile pe care le o$servati in )urul dvs - 'u este Dumne#eu. (unteti
voi, Dumne#eii, care v"ati insusit Bandul si ati avut emotia in materie. Ceea ce voi numiti
realitate, nu devine decat dupa ce un gand a fost resimtit in inima"in sfarsit ca sa forme#e un
ideal de creatie" apoi e!primat ca forma manifestata. %cestea sunt emotiile, sentimentele,
formele"ceea ce se numeste realitate" care da temei gandurilor. %stfel credee Tatal in fiecare
moment.
+ormele manifestate provin din transformarea gandurilor in emotii. %ceasta
transformare permite crearea in materie. Ea va permite sa creati, sa evoluati, sa deveniti, sa va
e!primati dupa dorinta voastra. (i curentul .ital care va face sa fiti ceea ce sunteti, nu va )udeca
caci, fiind ceea ce sunteti, voi va de#voltati si dati temei (piritului lui Dumne#eu.
Tatal nu lucrea#a prin voi, El simte prin voi, El este prin voi. .oi sunteti ceea ce este
El" si ceea ce El este, este creat si de#voltat in fiecare clipa de viata voastra. *entru acest motiv,
ceea ce faceti, ceea ce candva ati facut, primeste sau a primit apro$area lui Dumne#eu.
.oi ati creat toate lucrurile din acesta lume. De asemenea, si &mparatia Cerurilor,
&mparatia lui Dumne#eu, a fost de#voltata de fiii ui mult iu$iti, de voi"El insusi. &n consecinta,
iu$iti ceea ce sunteti, caci voi sunteti foarte frumoasele entitati care ati creat toate lucrurile prin
$ucurie.
46
M 2ultumesc, Ramtha. dar mai am inca o intre$are. 2i"ati spus ca omul e!ista in
lumea aceasta de 15 milioane si )umatate de ani. 0amenii de stiinta, daca nu ma insel, au dove#i
aratand ca omul nu este in aceasta lume decat cam de 1 milion de ani, poate doua, dar nu mai
mult.
R &ntelegeti $ine acestea. 2etoda de datare intre$uinatata de oamenii vostri de
stiinta se $a#ea#a pe radioactivitate. Ceea ce da o$iectelor radioactivitatea este (oarele. Dar, de
fapt lumina (oarelui vostru nu $om$ardea#a direct acest plan cu ra#ele lui de atata timp de cand
isi imaginea#a ei, caci multa vreme..................................................................................................
forma oceanele voastre care la acea vreme, erau suspendate in aer. Cand luima (oarelui vostru
atingea apa, ea se difu#a, asa incat peste tot era lumina difu#a. &n consecinta, nimic nu era e!pus
direct radiatiilor cum este ca#ul asta#i. Totusi, oamenii de stiinta determina varsta omului in
functie de radioactivitatea pre#enta in o$iectele pe care le descopera, cre#and ca radiatiile solare
au avut acces direct in acest plan de mai mult timp decat in realitate.
Dumne#eii, ca oameni, sunt in acesta lume de 15 555 de milioane de ani si )umatate"
invelisul lor schim$andu"se de multe ori, pe masura perfectionarii lui. %ceste e!plicatii pe care vi
le dau sunt pentru a reflecta la ele, pentru a putea voi insiva sa deduceti ceea ce se impune.
%cum, maestre, spuneti"mi de ce preferati acesta varianta a istoriei creatie, tuturor
celorlalte - Cunoasteti motivele alegerii dvs -
M 0 prefer pentru ca e!plicatiile pe care mi le"ati dat imi plac, foarte simplu.
R Dar care sunt motivele alegerii dvs -
M +aptul ca spuneti ca noi suntem perfecti, ca nimeni nu este inferior altuia, ca
viata este fara sfarsit.
R %sa este intr"adevar. Ceea ce inseamna ca, ceea ce religiile voastre va invata,
ar putea fi gresit. (titi ceea ce este minunat in toate acestea - *oate aceasta; nu e!ista diavol, nici
iad, nici pacat, nici ispasire, nici Dumne#eu de temut. Religiile ar putea sa greseasca. si ele
gresesc 7


44
CA%T"L$L >
($%ER"R !)ERL"R
A &ACE E-%ERE!TA "ME!EA(CA E(TE $! L$CR$ (&A!T+
CAC C"!#TA "M$L$ %ERMTE (A &ACEM !TREA)A
E-%ERE!TA A L$ #$M!E,E$
.oi sunteti niste entitati, fiecare din voi fiind unic, creatorul este cu siguranta divin.
Cu toate ca vi s"a spus ca sunteti niste creaturi mi#era$ile, aceasta este fara importanta, ceea ce
contea#a cu adevarat este felul in care va recunoaste inteligenta numita .iata. 0ri, dupa ea, voi
toti sunteti eterna parte a (piritului lui Dumn#eu. .oi nu intelegeti inca intregul vostru pret dar
nu intar#iati sa intelegeti.
*entru mine frati multi iu$iti"si nu numai pentru mine, dar si pentru toate entitatile
din toate universurile si din toate planurile de viata vi#i$ile si invi#i$ile. 'oi suntem uniti unii cu
ceilalti prin har, inteligenta si mai mult inca prin dragostea a ceea ce se numeste Dumne#eu"
minunata gandire care va sustine si va pa#este intotdeauna, in ciuda tuturor e!travagantelor
voastre.
+iecare din voi este o comoara de o valoare nepretuita. &ntr"adevar, unul singur din
voi daca ar fi lipsit, .iata, universurile si structura lor n"ar fi putut sa e!iste. *entru voi si din
pricina voastra, .iata s"a putut desfasura din a$undenta, gandul si inteligenta au putut sa se
desfasoare si sa forme#e realitatea atat de $ogata si frumoasa. (unteti cu siguranta pretiosi,
deoarece, in ciuda felului in care va percepeti, fiecare de partea sa, a a)utat la spectaculoasa
desfasurare de Tot"Ceea"ce"Este. .oi sunteti niste entitati minunate. De altfel, priviti la toti cei ce
formea#a umanitatea; fetele se aseamana, cu siguranta, totusi nu sunt doua identice. .oi sunteti
asemenea florilor unei magnifice gradini, care seamana polenul, facand sa se nasca flori mereu
mai frumoase, mereu mai $ogate in nuante. +iecare are frumusetea lui, care difera de a celorlalti;
fiecare este Dumne#eu e!primandu"se hotarat, urmand propriile si unicele lui destine.
Candva ati fost Band emitand lumina8 Dumne#eu perpetuindu"se in eternitatea fara
sfarsit. Ca sa puteti e!plora o imparatie mai vasta, ati conceput cu gri)a infinita si dupa multe
tentative, corpuri de materie sau daca preferati gand coagulat. Corpurile v"au permis sa va
e!primati pe acest plan de e!istenta in plus si sa e!plorati toate structurile Bandului care este
Dumne#eu. De asemenea, de"a lungul aventurilor in infinita creativitate, v"ati transformat din
lumina fara forma ati devenit materie celulara, $ar$at si femeie. fiecare a devenit Dumne#eu"
$ar$at, Dumne#eu"femeie8 (pirit de Dumne#eu e!primandu"se prin organismul viu care
constituie fiinta omeneasca.
(unteti de o remarca$ila inteligenta, caci voi nu numai ca ati insuflat suflul .ietii
celulelor voastre, dar ati transmis suprema voastra inteligenta materiei, ca sa poata sa se
ino$ile#e si sa evolue#e. %ti conceput o stiinta a evolutiei si ati evoluat prin ea, trecand de la ceea
ce se numeste omul din 'eanderthal la 0mul (apiens. &n decursul timpului, gratie a numeroase
e!periente, a diverse etape de evolutie si prin (mi)locirea) numeroaselor traumatisme, ati devenit
entitatile pe care le vad ase#ate in fata mea, capa$ile sa se tina drept pe picioarele lor. Toti cei ce
traies in acesta lume de materie, tre$uie sa demonstre#e puterea inteligentei lor la acest nivel
43
deose$it de .iata"un minunat nivel intr"adevar , caci aici gandul, Tatal vostru cel iu$it, e!ista su$
toate aspectele, mergand de la lumina la materia compacta.
(tiati ca inteligenta se de#volta peste tot in univers - Dar in acesta lume, aceea a
planetei Terra, connvietuirea intre Band si materie a atins apogeul evolutiei.
.oi, $ar$ati si femei, credeti ca ati ramas in urma - (unteti inferiori celor din lumea
invi#i$ila - Cu siguranta nu sunteti. (untetei prinsi intr"o frumoasa aventura, aceea de a intelege
in totalitate mecanismele Bandului. Ca sa puteti intelege (copul lui Dumne#eu, a tre$uit sa fiti
Dumne#ei su$ forma umana. Caci &mparatia lui Dumne#eu este in e!pansiune"din lumina El se
transforma in electron si materie. 'imeni nu poate cunoaste si e!prima &mparatia lui Dumne#eu
in totalitatea sa atata timp cat n"a fost Dumne#eu cu forma omeneasca.
Devenind numai $ar$at sau femeie, putem e!prima ceea ce Tatal este la diferite nivele
ale gandirii. caci fiind Dumne#eu"$ar$at, Dumne#eu"femeie, nu sunteti numai gand, emotie si
vointa in evolutie, ci lumina, electron si materie.
&n sfarsit, pentru a intelege in totalitate mecanismele Bandirii im$ratisati (sau
cuprindeti) in totalitate cel ce sunteti, adica Dumne#eu , a tre$uit sa fi fost foarte malea$il si sa
va iu$iti foarte mult, caci altfel n"ar fi putut parcurge drumul spre diferite planuri de e!istenta"
pana la acest plan, cel prin care o$tinem informatii despre Dumne#eu su$ forma materiala.
Cei care n"au fost inca Dumne#eu"$ar$at, Dumne#eu"femeie, nu pot detine intreaga
e!perienta despre Dumne#eu, din pricina ca ei nu poseda nici intelepciunea, nici inteligenta
despre totalitatea .ietii. 'umai cei veniti in acest plan, care au devenit parte din splendoarea sa,
care l"au construit, numai aceia pot intelege comple!itatile iu$irii, $ucuriei creatiei. 'umai
asemenea calatori, cum sunteti voi, si"au insusit inteligenta eternitatii si dorinta de a perpetua"
caci ei singuri crea#a pentru totdeauna totalitatea .ietii. &n sfarsit, atata timp cat va dainui acest
plan de materie, el va permite .ietii sa se perpetue#e intr"o infinita creativitate. De asemenea, a fi
$ar$at, a fi femeie, este cu siguranta participarea la .iata lui Dumne#eu.
E!ista un termen, acela de inger. 2ulti dintre voi isi doresc sa fie asemenea creaturi
divine. Cu toate, starea de a fi inger pre#inta un foarte serios inconvenient; acela de a nu avea
intelegerea echili$rata. Ei nu sunt decat energie, Dumne#ei ce vor deveni intr"o #i Dumne#eu om.
Ei nu simt nici simpatie, nici mila pentru specia umana. De altfel, cum ar putea o fiinta din
invi#i$il sa va inteleaga perfect, daca n"a fost ca voi - <manitatea este mult mai avansata decat
ingerii, daca le lipseste intelegerea despre Dumne#eu su$ forma omeneasca 8 in consecinta,
intelegerea lor despre oameni , in $ucuriile si neca#urile lor, o$ligatoriu nu poate fi limitata.
Eu va spun ca avand e!perienta de a fi om, este un lucru sfant, caci numai asa se
poate avea intreaga e!perienta a lui Dumne#eu. 'umai fiind oameni puteti merge pana la
hotarele &mparatiei lui Dumne#eu.
Devenind oameni, voi nu v"ati degradat. %sta tre$uie sa intelegeti. *entru ca daca n"
ati fost oameni, nu puteti intra in &mparatia lui Dumne#eu8 caci cum s"ar ridica la cer cel care mai
inainte n"a co$orat in viata -
Este demn si merita, este intelept de a fi om. Caci astfel poate fi inteles acest foc"
sacru in sine, adica Dumne#eu"%totputernicul. 0rice viata este compusa din acest foc8 si facand
e!perienta in inteligenta suprema in materie $ruta, daruieste o vi#iune completa despre ceea ce
Dumne#eu este. (i #iua in care veti intelege perfect tot ceea ce este Dumne#eu" spatiul interior,
cat si cel e!terior, materie, carne, sange, dragoste, $ucurie, neca#"atunci ati devenit tot ceea cea
Tatal este.
Daca sunteti pe acest plan, este pentru a" cunoaste pe Dumne#eu in corpul material
in care traiti. ceea ce va mentine in de#voltare voastra creatoare, este .iata, aceeasi +orta care
4=
mentine si atomii in sfera lor si *amantul pe or$ita. (i aceasta +orta de .iata de un pricipiu
universal unic, acela de a evolua fara incetare. (copul .ietii voastre dintotdeauna a fost sa faceti
e!perienta vietii si sa invatati de la ea, apoi sa ino$ilati toate lucrurile invatate si sa le reintegrati
in principiul .ietii.
.oi traiti creatia. .oi va )ucati cu gandirea creatoare si o e!primati in materie in asa
fel incat sa cresteti intelepciunea si inteligenta si sa patrundeti marele mister ce sunteti. Cu toate
acestea, acest plan este in intregime ilu#oriu. Toata lumea crede ca planul tridimensional este
real. Efectiv, toate )ocurile omului sunt ilu#orii, ele sunt compara$ile cu niste visuri, acesta
realitate poate disparea lasand in loc un vis. umea adevarata este lumea interioara, aceea a
sentimentelor. umea adevarata , se poate spune, nu e!ista decat din punct de vedere al
sentimentelor8 nu este guvernata de logica ci prin iu$ire in miscare.
%cesta lume, ce pretindem a fi adevarata, n"ar putea e!ista in a$senta calitatii voastre
de a cunoaste prin sentimentele pre#ente in sufletele voastre, caci fara ele n"ar putea e!ista.
Tot acest paradis material a fost creat cu singurul scop de a putea tre#i sentimente in
sufletele celor care au luat parte la minunata creatie. Din ce motiv - Ca sa primeasca cea mai
minunata recompensa a .ietii, sa cunoasca intelepciunea. 0ri intelepciunea nu este produsul
&ntelectului, ea deriva intr"adevar din inteligenta emotiva do$andita prin e!perienta.
.iata, acest e!traordinar teatru este imparatia voastra. este scena pe care va produceti
ilu#iile, o$iectele imaginatiei si a visurilor voastre. %ceasta scena minunata va da oca#ia sa visati
si astfel sa provocati intreaga realitate pe care o doriti. Caci Dumne#eul ce sunteti are intreaga
li$ertate de a face visul oricarui gand sa cuprinda sentimentul suscitat de acest gand si astfel sa"si
manifeste visul, facandu"l real. De asemenea, el poate in fiecare moment sa di#olve (distruga) o
realitate creata.
+aptul de a fi Dumne#eu"$ar$at, Dumne#eu"femeie, este lauda$il. caci numai cand
Dumne#eu a devenit om, viata pe acest plan a putut fi creata si de#voltata. .oi sunteti niste
minunate entitati, mult mai puternice decat va imaginati. +iecare din gandurile voastre, fiecare
din sentimentele voastre, este creator de viata. .oua va incum$a sa dati pre#enta vietii, sa
sustineti orice viata in viitor , nu cea a lumilor invi#i$ile.
Cei ce traiesc in invi#i$il, au numai inteligenta invi#i$ilului. 'umai voi singuri aveti
puterea sa sustineti imparatia materiei, $i)uterie in &mparatii.
.oi sunteti cei ce dati credit tututror lucrurilor. .oi im$ogatiti scena specataculoasa a
.ietii. .oi sunteti cei ce ridicati si glorificati aceasta &mparatie de Dumne#eu. Dar voi, voi nu
stiti, cre#andu"va inferiori ingerilor. Ceea ce nu este ca#ul. .oi nu intelegeti $ine lauda$ila
voastra functiune, totusi nu veti intar#ia sa o intelegeti. &n curand, in sfarsit, viata,
curcu$eul, culorile, luminile vor deveni puternice instrumente care va vor aminti ceea ce sunteti
cu adevarat - %ceasta era care se apropie va purta numele de era iluminarii. (i cum va fi
inteleasa viata atunci - Ca indispensa$ila pentru plinatatea intelegerii de Dumne#eu. %ceasta
inteligenta do$andita, ce de aventuri ( intamplari minunate) va mai asteapta - %veti intreaga
eternitate pentru a va )uca ( a crea). .eti avea la dispo#itia voastra o infinitate de ganduri pentru a
reevalua si redistri$ui elementele vietii" timpul, spatiul, materia....si voi.
(unteti minunati cu siguranta, caci voi ati parcurs indelung acesta sfera inainte de a
deveni ceea ce sunteti acum. (i acest drum l"ati facut pentru a" putea cunoaste pe Dumne#eu in
tot ceea ce este, la toate nivelele vietii. .oi toti ati parcurs acest drum lung. (i aceasta a fost un
fapt remarca$il, care a necesitat cura), deoarece era si un oarecare risc. %u e!istat mari
posi$ilitati ca in cursul transformarii din suflete nemuritoare in acest plan material sa va pierdeti
identitatea si sa o puteti pierde in supravietuire. Din pacate, ceea ce n"a lipsit sa se produca.
4?
(titi de ce ati riscat venind sa ma au#iti pe mine, enigma ce sunt - *entru ca stiti ca
ceea ce va spun este adevarat si ca sunteti in cautarea drumului, ce va va duce din nou la
cunoasterea primordiala punand in functie intreaga creatie. &n adancul sufletelor voastre, voi stiti
ca nu sunteti numai materie, din carne si sange. .oi stiti ca sunteti divini. .oi sunteti in acesta
lume pentru a redescoperi , pentru ca sa im$ratisati din nou principiul divin ce sunteti, pentru ca
sa regasiti in voi lumina originilor, suflul Bandirii care v"a dat .iata.
.iata e!ista pentru ca voi s"o im$ratisati. Ea este $ogata si a$undenta, plina de
aventuri si provocari, pasionante. Ea va deschide din toate partile, porti si oca#ii de a va anga)a in
evolutii pentru a deveni. % deveni ce - Dumne#eu suma totala a e!perientelor.
E!traordinari maestri, voi ati dat viata vantului. .oi ati dat (oarelui motiv de a fi
acolo unde este. %ti dat norilor motiv sa isi adune fortele8 sa hraneasca pamantul si sa"i
potoleasca setea. %cestea nu le stiati si considerati ca nu sunteti demni de dragostea lui
Dumne#eu.
Eu va vor$esc din plin. (i eu am fost ca voi. %m trait toate ilu#iile voastre si toate
visele. (i acolo unde m"am dus eu, veti merge si voi la randul vostru. Dar in preala$il tre$uie sa
im$ratisati .iata si saIJK4@@ 4@4@LM4@4@4@4@4@4@4@4@4@4@4@4@4@ E4@
4@
35$)$)NONO3
5353535353535353535353535353535353535
.35PJ3535PJ3535Qf3535353535R3535353535353535353535353535353535353535353535SS 3
53535353535353535SS 353535353535353535SS 3535353535353535353535353535353535l
3535353535T353535353535T3535T353535353535T353535353535T353535353535T353535353535
T3535 3535353535353535353535U 353535353535.
V353535353535.V353535353535.V3535?353535fV3535D35IJK35@
3535LM35353535353535353535353535 E35
35
31$)$)NONO3
1313131313131313131313131313131313131
.31PJ3131PJ3131Qf3131313131R3131313131313131313131313131313131
313131313131SS 3131313131315*5*5*?? 5*5*5*5*5*5*5*5*5*?? 5
*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*5*l5*5*5*5*5*=5*5*5*5*5*5*=5*5*
=5*5*5*5*5*5*=5*5*5*5*5*5*=5*5*5*5*5*5*=5*5*5*5*5*5*=5*5* 5*5*
5*5*5*5*5*5*5*5*5*@ 5*5*5*5*5*5*.
<5*5*5*5*5*5*.<5*5*5*5*5*5*.<5*5*>5*5*5*f<5*5*#5*M CEEA CE
EMA!A
#!A$!TR$L !"(TR$ CA CE'A #! A&ARA !"A(TRA
+iecare din voi traieste pe acest plan din diferite motive. Dar motivul cel mai no$il si
cel ce este de o importanta capitala, consta in a intelege si a iu$i misterul, punctul numit (ine. (i
acest punct il desemne# cu siguranta prin Dumne#eu , Tatal in voi" ceea ce a dat credit
inceputului vostru, acel prin care voi ati creat si evoluati si candva veti redeveni.
(i daca sunteti meniti sa redeveniti ceea ce Dumne#eu este" sa"l e!primati in
intregime pe Dumne#eu in voi, mai precis , ce veti deveni - Cine este acest Dumne#eu care
tre$uie sa va serveasca de punct de referinta -
Dumne#eul pe care"l iu$esc , al carui servitor sunt, prin care se implinesc toate
minunile , este miscarea .ietii in totalitatea si continuitatea sa. &n continuitatea &mparatiei .ietii,
in eterna sa e!istenta, numai pre#entul e!ista. &n acest pre#ent, aceasta clipa specifica, Dumne#eu
sunt toate lucrurile asa cum sunt ele. De asemenea, in acest pre#ent, Dumne#eu este fiinta a tot
ceea ce este. (i in pre#enturile ce vor veni, Dumne#eu este toata viata care pulsea#a , se perpetua
de la sine"viata intensa sensi$ila, se de#volta, evoluand , e!primand fiinta sa.
....................................................................................."cu toate ca sunt fara margini,
fara inceput si fara..................
.oi traiti intr"o infima gala!ie. si cei ce cred ca umanitatea constituie singura viata in
ea, dau pro$a de o$ra#nicie. Calea actee insasi are 15 miliarde de sori si fiecare sistem solar
cuprinde planete purtatoare de viata.
'ici o cifra nu este capa$ila sa arate e!act numarul sistemelor solare. &n mod a$solut
nu e!ista nici o cifra care sa poata e!prima numarul tuturor planetelor mari ori mici si a vietilor
ce le adapostesc. 0 asemenea cifra nu e!ista pur si simplu pentru ca Dumne#eu este infinit.
*entru a intelege infinitatea lui Dumne#eu, perceptia voastra tre$uie sa transceada timpul,
distanta, masurile, pentru ca in realitatea mai vasta asemenea factori nu e!ista.
Dumne#eu este. De cand este El - Dintotdeauna, caci El este fara inceput. El a fost
Bandire, spatiul, .idul care sustine // telestarurile// si le da viata.
(titi ceea ce este un // telestar// - <n // telestar// transforma lumina in materie, pe
care o proiectea#a in univers pentru a crea sisteme stelare. (i ce este la originea ei; Bandirea,
Dumne#eu, (patiul"marele vid - Daca vreti sa"l vedeti pe Dumne#eu in +iinta (a intacta si
infinita, vi#uali#ati infinitatea spatiului 9spatiul fiind fluviul Bandului care incon)oara toate cele
va#ute, care sustine si da nastere la tot ceea ce este.
Toata lumea vor$este de spatiu ca de neant. Cand se intrea$a; Cine este aceasta
putere prin care toate lucrurile se oranduiesc in sisteme or$itale - Cine sustine *amantul in vid -
Cine sustine calea actee si cei 15 miliarde de sori - Cine mentine (oarele in po#itia lui - Ce este
aceasta mare cale pe care vine umina - //'eantul// , vi se va raspunde. 'eantul - (a mi se arate
un neant, un non lucru capa$il sa tina vii miliarde de sori si planetele lor7
31
Dumne#eu este ansam$lul vietii care pulsea#a, se desfasoara, evoluea#a in eternul
pre#ent. El este promisiunea viitorului. El este miscarea care pastrea#a .iata, Bandirea nelimitata
lipsita de scop sau de &deal, dar creand fara incetare viata. Dumne#eu este tot ce este, o +orta
care mereu schim$a, mereu creea#a, mereu se desfasoara si se de#volta, mereu este.
Este posi$il sa identificam ceea ce este omnipre#ent, omnipotent, care mereu
evoluea#a, mereu se misca, mereu permite, mereu este - *utem spune, // Dumne#eu este acela//
atunci cand ceea ce este intr"un moment specific nu mai este in momentul urmator - *utem
percepe un univers infinit -
Este evident ca este imposi$il de identificat ceea ce transcede lumea materiei ,
timpul, spatiul, masura$ilul cu un spirit finit. (piritul finit nu poate intr"adevar nici sa"l sesi#e#e,
nici sa"l descrie.
Termenii de // Dumne#eu// si de //Tata// sunt numai o simplificare8 ei servesc numai
sa desemne#e tot ce este, a fost si va fi in veci8 fiintarea de ceea ce este, fiindul nelimitat al
eternitatii.
&n consecinta, unde veti gasi punctul de referinta care va va servi sa deveniti
Dumne#eu - &n voi, evident. caci voi sunteti imaginea lui Dumne#eu, replica a ceea ce Tatal este.
Esenta care sunteti si care va dura mereu, evoluea#a mereu, se schim$a mereu, creea#a mereu,
este mereu. .oi sunteti Bandire, voi sunteti umina, voi sunteti electroni, voi sunteti materie si
forma. .oi sunteti energie pura, voi sunteti o fantastica putere, emotie care pulsea#a, gandire
su$lima. Ceea ce este inteligenta si putere suprema, sunteti voi. .oi sunteti // Dumne#eul
neidentifica$il//.
Dumne#eu nu poate fi identificat in afara minunatei voastre fiinte. Dorind s"o facem,
inseamna sa comitem o nedreptate impotriva voastra, caci facand"o, veti cauta sa descrieti ceea
ce amana dinauntrul vostru, prin ceva din afara voastra. (ingurul mi)loc pe care il aveti sa
identificati pe Dumne#eu este sa o$servati ce este Tatal in voi. (i aceasta nu este mai degar$a
simpatie - Terminate eforturile stresante pentru a intelege infinita creatiei 7 .oi sunteti chiar la
sanul propriei voastre vieti, a mecanismelor de gandire a +iintei voastre.
(ingurul mod pe care il aveti de a percepe, de a intelege si de a cunoaste prin emotie
pe Tatal, este de a intelege si a cunoaste prin emotie ceea ce voi sunteti8 astfel il veti cunoaste pe
Dumne#eu. %stfel puteti spune //(tiu cine este Tatal, caci Tatal si cu mine suntem unul, si stiu
cine sunt//.
% fi Tatal este a fi ce sunteti voi. Cand sunteti, pur si simplu voi sunteti infiniti,
nelimitati, creatori deschisi alegerii. .oi sunteti permisivi, sunteti miscare, sunteti pace, sunteti
$ucurie.
.oi sunteti energie pura, directie puternica, a toata simtirea, a toata gandirea. % fi voi
insiva si sa va iu$iti din toata fiinta, din toata puterile voastre, sa va permiteti a fi, sa fiti cum
Dumne#eu este.
*ermiteti"va sa fiti.....sa fiti, pur si simplu. +iind, sunteti toate lucrurile. % fi
Dumne#eu...este a putea spune //Eu sunt//.
3,
CA%T"L$L *A
#AR$L $BR
LBER$L ARBTR$ E(TE E-%RE(A %$RA A $BR0
( #$M!E,E$ L-A #AR$T &ECAR$A #!TRE '"
%E!TR$ CA A(A %$TET E-%L"RA #ME!($!LE )A!#R ( (A
#E,'"LTAT (%RT$L L$ #$M!E,E$
.ointa lui Dumne#eu si vointa nu sunt distincte"voi sunteti dotati cu vointa divina.
daca Dumne#eu ar fi dorit ca viata sa fie e!primata numai in mod singular in aceasta lume, nu v"
ar fi dat fiinta. Cu atat mai putin v"ar fi in#estrat cu vointa, permitand fiecaruia sa se e!prime
dupa originalitate plina de simturi.
Ceea ce se numeste in mod o$isnuit // vointa lui Dumne#eu//,a fost inventata de om
ca sa"si poata guverna fratii si sa"i supuna. Daca acordati cre#are unui asemenea invatamant,
intelegand vointa lui Dumne#eu ca distincta de a voastra, atunci vointa voastra personala va fi
inevita$il in conflict cu a (a. Caci dorind sa intreprindeti un anume lucru sau un altul, pe care
simtiti ca tre$uie sa fie reali#at, Dumne#eu va interveni spunand;//'u, aceasta nu este vointa
mea7//Dumne#eu nu este separat de voi. .oi si cu El sunteti unul si acelasi 7 .ointa voastra este
vointa (a. Ceea ce se arata prin //divina providenta//, vointa divina sunt de fapt propriile intentii.
%tat de $ine ca nu sunteti niciodata in contra#icere cu soarta. (oarta nu este dinainte preva#uta"
este in intregime ordonata de voi. Bandurile voastre creea#a momente ce vin (viitorul).
*re#entul vostru nu este decat re#ultatul gandurilor pe care le"ati avut in momentele trecut.
%ceasta este stiinta lui Dumne#eu. (ingurul lucru pe care"l doreste Tatal, este ca sa faceti
e!perienta totalei Trairi, care sa fie conforma cu sentimentele din sufletul vostru. (i de ce - Ca sa
puteti intelege ce este $ucuria si dragostea neconditionata pe care Dumne#eu o are ( incearca)
pentru voi si pentru tot ce e viata.
Daca voi v"ati simti in de#acord cu Dumne#eu, El ar fi de acord ca voi sa modificati
imaginea ce o aveti despre El, caci eu va spun, El n"ar merita dragostea voastra daca ar tre$ui sa
va incon)urati cu El.
a inceput cand Tatal contempla suprema frumusete a (inelui, El deveni (plendoarea
luminoasa. *rin aceasta e!pansiune, prin aceasta lumina prin care fiecare din voi ati devenit
Dumne#ei, su$ forma de miscare unica si singulara, incat sa urmariti e!pansiunea Bandului
pentru totdeauna.
*entru ca Dumne#eu sa poata ramane <nic in e!pansiunea ui, era a$solut
indispensa$il sa dea fiecaruia posi$ilitatea de a crea intr"un fel unic prin propriile sale ganduri.
%ceasta capacitate v"a fost acordata prin mi)locirea li$erului ar$itru. Dumne#eu a dat fiecaruia
din voi vointa, astfel ca fiecare sa poata fi unic si suveran, sa poata crea adevarul sau, sa fie
stapan pe intelegerea sa.
.oi sunteti de natura divina, prin li$ertatea voastra de a primi, de a im$ratisa si de a
cunoaste orice gand la alegerea voastra. (i originea acestei li$ertati este cu siguranta dragostea.
i$erul ar$itru este darul dragostei acordat de Dumne#eu, fiecaruia dintre voi.
31
Dragostea, in e!pansiunea suprema, este dorinta Tatalui ca viata sa fie continua in
fiecare din voi. Dragostea, in e!pansiunea ei cea mai pura, este li$erul ar$itru pe care vi l"a
acordat fiecaruia dintre voi, astfel ca sa puteti e!plora totalitatea Bandirii si sa va de#voltati,
astfel de#voltand chiar (piritul lui Dumne#eu.
i$erul ar$itru va face unici, pastrand in acelasi timp contactul cu Tatal8 si gratie
completei voastre originalitati, ca gandurile voastre se pot de#volta dupa un curent creator
specific. &n fiecare moment al creatie voastre, prin contemplarea si de#voltarea propriilor voastre
ganduri, actionati e!act ca Tatal, voi va iu$iti cum El s"a iu$it in momentul in care v"a dat fiinta.
Caci creatia este actul prin care conduceti dragostea in interiorul vostru sa ia o forma unica,
creatoare, li$era care va trai in veci.
Chiar in momentul nasterii voastre, Tatal a conchis cu voi o alianta, un pact avand ca
fundament dragostea (a pura si neconditionata si care se enunta astfel; Tot ceea ce tu gandesti,
tot ceea ce tu doresti, Tatal va deveni.*rin acest pact (totdeauna in vigoare si care nu se va
desface niciodata), fiecare din voi a fost facut mostenitor de tot ceea ce Tatal este. De asemenea,
Tatal fara incetare, va face darul de tot ceea ce devine, in asa fel ca voi sa a)ungeti sa cunoasteti
si intelege in intregime .iata ce este. El este fundamentul permanet implinirii viselor noastre. (i
cine este fauritorul de vise - .oi. (i care este su$stanta viselor voastre- Bandirea, Dumne#eu,
.iata.
.oi aveti puterea de a folosi totalitatea Bandirii care este Dumne#eu pentru a crea tot
adevarul, toate atitudinile, toate dorintele la alegerea voastra. Tot adevarul, toata atitudinea creata
prin intermediul mecanismelor de gandire Tatal, .iata, le implinesc cu $ucurie. (i orice ideal de
gandire pe care doriti sa"l deveniti, Tatal il implineste prin materia ce este ca in sfarsit voi sa
puteti face e!perienta.
*entru a va da un e!emplu de dragostea lui Dumne#eu pentru voi, sa consideram
creatura cu numele de sarpe care a fost creat de un Dumne#eu. (arpele are un corp lung si
su$tire, numerosi muschi si ..........El se deplasea#a cu mare vite#a si"si poate folosi coltii
infigandu"i in carnea voastra. 2uscatura lui putand do$ori un urias in cateva secunde, dar in
schim omul este capa$il sa"l taie in $ucati sau sa"l striveasca cu usurinta.
%cum, vom considera doi Dumne#ei. *rimul cu spirit stiintific, vede in sarpe o
minunata creatura, caci el este foarte agil, culorile si decoratiile pielii sale sunt frumoase,
scheletul sau de asemenea pare a putea oscila oricat. *este toate acestea, vine al doilea
Dumne#eu, care spune invers, ca sarpele este o creatura hidoasa si infama, o creatura
raufacatoare, a carui muscatura este periculoasa, care poate aduce moartea.
*entru Tatal toate sunt fiinte, oricare ar fi starea lor8 pentru El, toate lucrurile sunt
inocente prin e!primarea lor in .iata ce insasi El este. 'umai entitatile care prin atitudinile lor
le"au facut ca frumoase ori raufacatoare. 'umai Dumne#eii care prin facultatea lor de a crea, de
a folosi Bandirea care este Tatal, sa medite#e asupra creatiilor si sa strice, )udecand ceea ce de
fapt este pur si inocent, sa considere altfel decat faptul de a vietui (a fi).
Cat de mare este dragostea lui Dumne#eu (aceasta dragoste care este chair su$stanta
sarpelui) care sa va dea dreptul voua, suprema lui creatie, de a va proiecta atitudinea si vointa la
discretie asupra sarpelui - Dragostea i#vorului de .iata pentru voi este atat de mare, ca El
consimte sa devina orice lucru doriti voi sa devina. Tatal va deveni orice veti dori sa fie. El va
permite sa"l denaturati e!act dupa cum vreti. .iata ce este, va deveni infama ori raufacatoare, sau
va atinge culmile frumusetii sau $unatatii8 ea va deveni instructotul asa cum doriti sa o vedeti.
36
(i nu este pur si simplu minunat ca Tatal consimte sa devina e!act cum il percepeti
sau cum il doreste dorinta voastra capricioasa. %ceasta este cu siguranta minunat. Este dragostea
la gradul cel mai inalt.
*utei folosi Bandirea cum intelegeti, caci dragostea Tatalui pentru voi este de
ne#druncinat. *uteti intre#ari .iata ce este Dumne#eu ca tot ce poate fi mai infam ori rau, nu
contea#a 7 %ceasta nu"l va impiedica pe Dumne#eu de a considera a sa, ca fiind a ui. Ea este
Dumne#eul 'ecunoscut si ramane neschim$ata, caci Tatal este, in El insusi, total lipsit de
atitudine. El este si nimic mai mult.
Dragostea lui Dumne#eu nu este conditionata de nimic. Daca dintr"un fel sau altul
Tatal ar cen#ura gandurile sau ar pune limite e!perientelor despre El ca totalitate de viata, atunci
ati pierde li$ertatea pe care o aveti de a continua de#voltarea (a pentru totdeauna. (i nu veti mai
putea spori in intelepciune prin aventurile voastre, prin Bandire si nici intelege dragostera si
$ucuria ca tatal este cu adevarat in +iinta (a.
*rin dragostea (a, Dumne#eu va daruieste intreaga li$ertate de a actiona dupa cum va
place, caci vointa voastra este chiar vointa ui. %ceasta este pactul pe care Dumne#eu "a facut
cu fiii (ai. 0rice ati face, gandi, orice ati simti, sunteti iu$iti. El va autori#ea#a sa actionati
conform dorintelor voastre, stiind ca voi sunteti fara sfarsit si nimic nu va va putea desparti de
El. Tatal n"a creat nimic mai puternic decat El ca sa va poata lua .iata. %stfel veti e!ista vesnic.
(i atunci cand viata in lumea asta se va termina, o alta va fi inaintea voastra, viata pe care veti fi
li$eri sa o faceti dupa placul vostru.
%ceasta viata de acum si cea viitoare o veti trai dupa vointa voastra. Este li$ertatea ce
v"a fost data de cel ce va iu$este pe care"l numim Tatal, Dumne#eu"%totputernicul, iu$itorul de
toate.
.oi sunteti entitati li$ere. .oi sunteti in virtutea *uterii care este a voastra, care are ca
nume vointa si prin facultatea voatra ce are nume dragoste (sau iu$ire).
34
CA%T"L$L **
!MC #ECT A#E'AR$L
(TT CARE E(TEBBA#E'AR$LBB C
A#E'AR$L E(TE CA !$ E(TE A#E'AR
A#E'AR$L E(TE CA T"T$L E(TE
M De"a lungul vietii mele am incercat sa inteleg viata si pe Dumne#eu si pentru
aceasta am mers din religie in religie si recent din instructor in instructor. (unt intr"adevar intr"o
confu#ie, Ramtha, pentru ca fiecare spune altceva si invataturile sunt schim$atoare, chiar fiind
vor$a de pro$leme identice8 ei merg uneori pana a se contra#ice unii pe altii.
De e!emplu, ascultandu"va nu este nici adevar, nici greseala. Dumne#eu ne iu$este
orice am face . Dintr"un anume punct de vedere aceasta invatatura imi place totusi, constant ca
este foarte diferit de celelalte. *rintre lucrurile invatate, unele sunt foarte //e!centrice//, daca pot
spune astfel, si foarte diferite de cele invatate pana acum.
(unt intr"o totala confu#ie, Ramtha, nu mai stiu pe cine sa cred. Cum pot determina
ceea ce este adevarat"ceea ce este adevarul -
R 2aestre, spune"mi mai intai ce intelegeti prin //e!centric//.
M &nteleg ca tre$uie intr"adevar sa am un spirit foarte elastic pentru a putea
intelege si accepta anumite lucruri spuse.
R .reti sa spuneti despre infinitate sau despre eternitate ca ele sunt
//e!centrice// -
M &ntr"un sens, da.
R Ei $ine, in acest ca# invataturile mele sunt cu siguranta//e!centrice//in sensul
ca ele va conduc foarte departe"pana la granitele eternitatii.
M %cum, maestre, spuneti"mi ce nu este adevarat. (unt de e!emplu, ceea ce
participa la imaginatie, fantasmele"ceea ce este departe de realitate
R %h 7 Dar ce este acea imaginatie ori fantasme -
M Bandurile pe care le intretinem in minte, ceea ce gandul inventea#a.
R Dar daca intretineti asemenea ganduri, nu sunt ele reale - 'u sunt ele reale din
punct de vedere al constiintei -
M >a da, dar ele pot fi reale doar in spiritul meu. Ele nu corespund neaparat unei
realitati.
R 2aestre, fiecare ar dori sa stie ce este adevarul. Dar admitand ca un astfel de
adevar ar e!ista , ce s"ar intampla cu celelalte care si ele au realitatea in constiinta-
(titi ce este adevarul - %devarul este ca nu este adevar. %devarul este ca totul este.
33
Totul este adevarat maestre. 'u e!ista nimic care sa nu fie adevarat, caci toate lucrurile
sunt derivate din Bandire, care este Dumne#eu, si Dumne#eu nu este doar un gand, ci realitatea
tuturor gandurilor.
Totul este real caci gandul da credit tuturor lucrurilor, toate au ratiunea lor de a fi. Ceea
ce aratati a fi imaginatie, ori fantasme au sigur o realitate deoarece aceasta este formata de gand
plin de sens.
M Chiar cand aceasta este in contradictie cu realitatea e!terioara -
R umea e!terioara despre care vor$iti ca ar fi reala, nu este decat o ilu#ie, o
creatie a realitatii supreme, adica realitatea invi#i$ila, avand ca nume ganIJK3=@
3=3=LM3=3=3=3=3=3=3=3=3=3=3=3=3= E3=
3=
3?$)$)NONO3
?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?
.3?PJ3?3?PJ3?3?Qf3?3?3?3?3?R3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?SS 3
?3?3?3?3?3?3?3?3?SS 3?3?3?3?3?3?3?3?3?SS 3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?l
3?3?3?3?3?T3?3?3?3?3?3?T3?3?T3?3?3?3?3?3?T3?3?3?3?3?3?T3?3?3?3?3?3?T3?3?3?3?3?3?
T3?3? 3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?U 3?3?3?3?3?3?.
V3?3?3?3?3?3?.V3?3?3?3?3?3?.V3?3??3?3?3?fV3?3?D3?IJK3?@
3?3?LM3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3?3? E3?
3?
3@$)$)NONO3
@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@
.3@PJ3@3@PJ3@3@Qf3@3@3@3@3@R3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@SS 3
@3@3@3@3@3@3@3@3@SS 3@3@3@3@3@3@3@3@5D?? 5D5D5D5D5D5D5D5D5D3@3@3@3@3@3@3@3@l
3@3@3@3@3@T3@3@3@3@3@3@T3@3@T5D5D5D5D5D5D=5D5D5D5D5D3@T3@3@3@3@3@3@T3@3@3@3@3@3
@T3@3@ 3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@3@U 3@3@3@3@3@3@.
V3@3@3@3@3@3@.V3@3@3@3@3@3@.V3@3@?3@3@3@fV3@3@D3@nile. 0rice gand intretinut in spirit este
adevarat, caci e viu in constiinta, de asemenea, ea face parte din realitatea suprema, spiritul lui
Dumne#eu, fundamentul intregii vieti.
%cum, maestre, vom face tot posi$ilul sa va scoatem putin din incurcatura.
Dumne#eu Tatal este Bandul"adevarul oricarui Band. Ceea ce este minunat cu
Dumne#eu, este desigur ca in El nu e!ista legi. Caci orice lege pentru El ar fi o limitare. 0ri Tatal
este infinit si el fiind fara limite, a acordat facultatea de a alege a fiecaruia. El v"a dat li$erul
ar$itru, incat prin ei puteti accepta si crea cu Bandul, indiferent ce adevar , care serveste
personalitatea voastra. .oi puteti percepe adevarul dupa vointa voastra, dupa nevoia voastra de a
progresa in intelepciune. (i orice adevar ce puteti crea in gand, Tatal, .iata il implineste in asa
fel incat voi sa intelegeti adevarul, toata dimensiunea Bandirii numita Dumne#eu.
%devarurile sunt in functie de perceptie. Ele decurg din pareri, atitudini, credinte
devenite a$solute pentru gandire. *arerea cuiva in legatura cu un lucru poate fi diferita de cea pe
care o are un altul"adesea total"caci si unul si celalalt isi formea#a parerea pe $a#a unei
e!periente unice a acestei chestiuni, dintr"o intelegere emotiva unica a sufletului lor, do$andite
nu numai in acesta viata, dar si in decursul vietilor anterioare. %sa incat ceva poate fi un adevar
pentru o entitate, iar pentru o alta un fals. <nul cu celalat nu a)ung sa se inteleaga pentru ca
fiecare a avut e!periente emotive diferite.
Care din cele doua adevaruri este cel mai $un - Ele sunt $une amandoua. %m$ele
entitati au pe deplin dreptate, caci am$ele au perceput adevarul in raport cu e!perienta si
posi$ilitatea lor de intelegere a lucrurilor. Cel ce considera ca numai adevarul lui este cel $un, da
dovada de o inteligenta limitata.
+iecare entitate accepta si crea#a adevarurile de care are nevoie pentru implinirea sa, si
pe care doreste sa"l e!perimente#e in vederea progresului in intelepciune. (i pentru nevoile
acestei e!periente, fiecare din ele cauta adevarurile capa$ile sa"i cree#e conditiile cele mai
potrivite in ceea ce vrea sa creada. %sadar, ansam$lul adevarurilor pe acest plan este tot atat de
numeros cat si numarul Dumne#eilor care"l locuiesc, intrucat fiecare entitate are vointa, dreptul
si nevoia sa"si cree#e diferit adevarul sau.
&n consecinta, ceea ce poti au#i de la un instructor sau sa au#i din gura lui, adevar
perceput de el"in felul acesta il vede el, l"a invatat, l"a creat, si a facut e!perienta. &n conclu#ie,
daca invatati cu 15 instructori diferiti, confu#ia dvs nu va putea fi decat foarte mare, fiecare
invatand adevarul sau si el fiind diferit de al celuilalt. o perceptie sau alta a adevarului poate fi
potrivita cu nevoia dvs de moment. dar daca veti cauta sa deose$iti care instructor spune
adevarul, daca cercetati toate adevarurile, veti descoperi ca toate sunt $une. Tre$uie numai sa va
hotarati pana in ce grad doriti sa deveniti un adevar. 0ricare va fi cel ales, el va deveni realitate
in viata dvs.
(unt mari instructori pe planul vostru, maestre, un fel de magicieni care au puterea de a
face minuni. 'u contea#a ca ei cred in moarte...asa incat vor muri. Cu toate ca ei au progresat
mult in inteligenta, ei raman in limitele mortii si ale muritului, ei nu au inteles inca, ca viata este
3@
cu adevarat un continum de a fi. deci, admitand ca dvs acceptati adevarurile lor ca adevarate, veti
deveni la randul dvs magician. Dar aceasta nu va impiedica sa muriti.
%devarul este ca in orice intelegere, maestre, totusi, tre$uie sa deose$im ca orice adevar
este suscepti$il de afanare, caci fiecare clipa afanea#a adevarul. Este motivul pentru care
Dumne#eu nu este intr"o stare de perfectiune, ci mai degra$a de devenire. +iecare entitate
progresea#a continuu in intelegerea sa, inglo$and adevaruri din ce in ce mai nelimitate. Dar
oricare ar fi intelegerea, inteligenta lucrurilor, din clipa in clipa, nu va fi decat adevarul asa cum
este perceput de ele.
(a luam e!emplul unei flori. Este adevarat ca floarea este un $o$oc - Desigur. dar
odata inflorita, cand ea nu mai este $o$oc, este ea mincinoasa - 'u, cu siguranta. Ea se gaseste
intr"o stare de adevar progresiv. De asemenea, cand petalele i"au ca#ut, floarea este mincinoasa -
Ce sa mai spunem - Ea se gaseste inca intr"o alta stare a adevarului sau.
0rice invatatura"ca este orala, ori scrisa, care vor$este de lege sau care limitea#a omul,
sau care desparte Ceea ce este in $ine sau rau, sau cine pretinde ca Dumne#eu este o entitate
singulara mai degra$a decat fiinta a tot ce e!ista"orice invatatura de acest gen vine de la entitati
care foarte simplu au acceptat aceste lucruri ca adevarurile lor si se simt o$ligate sa le
raspandeasca in lume. (unt adevarurile lor, maestre, si n"au nici o vina. Dar e!ista un adevar inca
mai mare, inca mai rafinat, a sti daca cel ce invata ca viata este limitata intr"un fel sau altul, n"a
progresat in inteligenta sa in masura in care au facut"o si altii. Dumne#eu poate fi limitat - Daca
ar fi , viata n"ar mai continua si dvs n"ati avea posi$ilitatea confu#iei.
Ceea ce eu va invat nu poate fi decat un mare adevar, caci cine indra#neste sa spuna de
Dumne#eu ca este fara de lege - +iind fara lege, nu se poate servi nimeni de El pentru a"i
constrange pe ceilalti si a"i reduce la sclavie. 0ri Tatal, constiinta suprema, este cu adevarat fara
limitarea care sunt legile si )udecatile inguste.Daca veti progresa in adevar si veti im$ratisa
inteligenta nelimitata a Tatalui, atunci veti cunoaste si veti intelege cu adevarat dragostea,
$ucuria si continuitatea ce este Tatal.
+iecare, nu cunoaste decat ceea ce doreste sa cunoasca. (i cunoasterea pe planul vostru
se $a#ea#a pe frica, constrangeri asupra supravietuirii si gandirea dualista. Ea este construita pe
)udecata separarii. Ea este construita pe notiunea de //cadere// dupa care omul este o creatura
deca#uta, separat de Dumne#eu. % limita omul inseamna a" limita pe Dumne#eu. uandu"i
omului natura sa divina, este a"i lua divinitatea lui Dumne#eu.
Daca ceea ce cititi de la un instructor sau il au#iti vor$ind limitea#a de#volatrea gandirii
voastre, aceasta limitea#a cu siguranta de asemenea de#voltarea Bandirii Tatalui. +iti atenti la
ceea ce vi se spune si la felul in care vi se spune. Daca ceea ce se spune limitea#a, separa,
imparte, atunci este e!pimarea unei adevarate limitari, provenind de la o entitate care n"a atins
inca inteligenta nelimitata.
Ceea ce veti invata inevita$il de la toti acesti instructori, maestre, este ca dvs va sunteti
cel mai $un instructor, caci cine poate sti mai $ine ceea ce vi se potriveste decat dvs insiva. Cum
ar putea altul sa stie ceea ce vi se potriveste, cand fiecare este ocupat sa"si traiasca propria viata
si sa"si aprecie#e adevarul punctului lui de vedere - 'umai dvs singur puteti determina
e!perienta necesara a implinirii dvs. (ingur dvs puteti fi autorul adevarului vostru, caci adevarul
este gasit si sta$ilit prin cunoastere stiintifica sau intelectuala, el poate fi descoperit mai degra$a
printr"o cunoastere emotionala, adevarul fiind de ordinul perceperii a cunoasterii profunde nu
numai intelectuala. %"ti cunoaste adevarul, inseamna sa"l cunosti prin sentiment.
M Dar cum poate fi simtit ceva ca adevarat in ca#ul in care el se confrunta cu
faptele sau daca el este contrar descoperirilor stiintifice-
=5
R 2aestre, nimic nu poate fi dovedit prin ceea ce dvs numiti fapte, deoarece
faptele se schim$a pe masura ce evoluea#a si se schim$a inteligenta oamenilor. Totul este
con)unctura, realitatea evoluea#a si este creata constant de gandire si prin emotie. +aptele nu sunt
decat manifestarea concreta a constiintei colective a unei clipe din istorie. %ltfel spus, gandurile
pe care totalitatea umanitatii o cuprinde in acel moment.
Dovada, maestre, este data de sentiment, de emotie, caci sentimentul este cel care da
mai inainte realitatea unui fapt.
Ce este acea realitate a$soluta - %devarul a$solut - Cu siguranta nu faptele. (unt
sentimentele incercate atunci cand acceptati un fapt ca realitate, ca adevar in spiritul dvs.
(entimentul este realitatea suprema, in el re#ida adevarul.
Realitatea, maestre, este conforma cu alegerea dvs. 'u mai alegeti de aici inainte decat
ceea ce va convine, ceea ce doriti sa credeti.
M Dar, Ramtha, eu nu inteleg cum pot lucrurile sa fie asa cum le descrii. Caci, in
timpul cand ma)oritatea oamenilor credeau ca pamantul este plat, ce se intampla cu marinarii pe
mare, aceia care credeau ca pamantul este plat -
R Cei care credeau ca e plat, s"au tre#it aruncati in mare. Cei care au cre#ut ca
pamantul este rotund, si"au continuat calatoria lor. &ntelegeti -
Cei care gandeau cu tarie ca pamantul este plat, nu se aventurau in acele regiuni unde ar
fi putut descoperi contrariul, si cei ce erau convinsi de sfericitatea pamantului, au facut
incon)urul. Ei nu stiau ca nu era chiar rotund, ci mai degra$a turtit. El este umflat in centru, turtit
la poli si gaunos. Dar cei ce cred cu tarie ca el este solid, nu vor cunoaste ca el este sco$it, caci
niciodata nu le va trece prin cap asemenea lucru. &nteligenta lor este limitata. Totusi, cu toata
limitarea ei, are si un adevar.
%devarul dvs, maestre, sa fie nelimitat. Recunoasteti ca lumea dvs este rotunda. (i ca sa
fiti mai nelimitati in adevarul dvs, recunoasteti de asemena ca este turtit la poli. (i pentru a fi si
mai nelimitati in adevar recunoasteti in plus ca este sco$it. (i ca sa fiti si mai nelimitati in
adevarul dvs, intelegeti ca acest centru al pamantului este locuit, chiar foarte. Dar mergeti si
spuneti aceasta oamenilor dvs de stiinta.
Daca dvs intretineti o credinta de tip limitat , aceasta este adevarul si e drept. Daca
intretineti o credinta de tip nelimitat acesta este adevarul dvs si este drept. Dar, la drept vor$ind,
merita mai mult sa credeti in dvs insiva, caci nimic"nici o entitate , nici un lucru, nici o realitate"
nu este superioara dvs. Dvs sunteti autorul intregului adevar, creatorul realitatii, cel ce se
dispensea#a de orice lege in imparatia dvs.
Ceea ce voi spune tuturor entitatilor, oricare ar fi ele, este acesta; 2ergeti si invatati de
la instructorii vostri sau de la religiile voastre pana la plictiseala sau pana cand lucrurile invatate
va par lipsite de sens. %)unsi la acest punct mergeti si cautati raspunsurile ce va vor satisface
sufletul. (ufletul vostru cunoaste adevarul care vi se potriveste si el sa vi"l comunice prin
sentimente. Cand un adevar suna cum tre$uie, sufletul se $ucura.
%devarul este o iluminare, maestre. % spune despre un lucru ca este adevarat,
presupune ca e!ista un altul care nu este. 0ri, dupa o intelegere mai larga, nu e!ista nici adevar si
nici neadevar, nu e!ista decat viata in continua evolutie. .iata este unica realitate de la care
porneste intregul adevar, dat fiind ca adevarul este creat si evoluea#a cu fiecare moment prin
gandiri. De asemenea, puteti in fiecare moment sa va schim$ati parerea si sa ganditi diferit, fara
ca sa incete#e a fi adevarat ce gandeati inainte. (i un gand si celalat sunt alegeri facute in vederea
unei intelegeri prin emotie.
=1
'u este alta realitate decat .iata si alegerile. Aiua in care veti intelege ca toate sunt in
acelasi timp si adevarate si neadevarate, ca lucrurile sunt, atunci veti perpece adevarul su$ toate
fetele pe care ati decis sa le im$race pentru nevoile e!perientei dvs. (i un adevar nu ramane
a$solut decat atata timp cat il vedeti ca atare. Din momentul in care nu"l veti mai recunoaste si
incetati de a"i mai acorda cre#are, pierde orice realitate. *entru acest motiv, acest plan poarta
numele de //planul realitatilor creatoare//.
0rice adevar pe care l"ati creat in viata dvs, este suscepti$il de a fi modificat. Tre$uie sa
o aflati. Ceea ce va face suverani este de a cunoaste ca este posi$il sa gandim ceea ce vrem sa
gandim, cum este posi$il sa ne schim$am parerea in orice moment.
Dupa cat timp se poate deveni fericit - 'u este necesar decat timpul de a gandi $ucurie.
Dupa cat timp te apuca disperarea - Este suficient de a gandi disperare. Care este adevarul
su$inteles acestor stari de fapte - Ca sa puteti alege sa deveniti fericit sau disperat in orice
moment si ca sa puteti alege sa schim$ati e!primarea in orice moment"este suficient un gand.
%ceasta este li$ertatea pe care Tatal se $ucura sa va vada manifestand"o . Aiua in care veti
cunoaste acest adevar in voi, veti depasi limitarea, veti redeveni Dumne#ei. (i in timp ce altii vor
fi inca la stadiul de a se lasa guvernati de legi si de coduri morale, voi veti fi in intregime li$eri,
caci nu veti avea alt adevar decat cel al dvs propriu.
Totusi, este un punct care tre$uie semnalat. Cand ne gandim ca un lucru este, atunci el
este cu adevarat. %tunci cand intretinem o credinta, ea devine adevarata prin emotie. Ceea ce
e!plica ca fiecare crede ca detine adevarul suprem. 0rice realitate creata este unica, in asa fel
incat daca cineva nu o intelege pe a dvs este pentru ca este prea profund implicat in a sa.
&n #iua in care veti intelege ca adevarul poate fi si este efectiv orice lucru, atunci nu veti
mai fi supusi limitari si fara greutate puteti participa la orice e!perienta si sa invatati de la ea.
%tunci veti fi li$er, caci nemaisuportnad )ugul conceptelor si al stiintei intelectuale, care are
tendinta sa va faca sa spuneti //Cutare lucru este asa si nu altfel//, atunci cand in realitate acest
lucru poate fi indiferent ce, care poate fi definit prin mi)locirea gandului.
%cest adevar ce sunt pe cale a va invata, maestre, va va permite sa fiti mai nelimitat,
caci el im$ratisea#a adevarurile tuturor si permite ansam$lului de adevaruri sa coe!iste intre ele
in armonie. Cand veti intelege aceasta, veti putea spune;// Eu sunt cu multe fete in adevarul meu.
Eu sunt nu numai un adevar, ci toate adevarurile//. atunci , curentul creatiei va putea aluneca in
dvs fara piedica si nu va veti lasa inchis intr"o lume de fiinta e!clusiva.
fiti cine sunteti"si nu su$ conducerea lui Ramtha, a lui >udha sau a lui &isus, su$ a
indiferent ce alt instructor, caci in ultima instanta, nimeni nu va poate invata despre (inele vostru
divin. 'imeni in afara de dvs . &n fine, pentru a va implini destinul, tre$uie sa deveniti acela sau
aceea care dvs sunteti. Daca veti incerca sa traiti conform planului de viata recomandat de
oricine altcineva, nu veti deveni niciodata. (ingura cale prin care puteti intelege cine sunteti si
focul sacru din voi, consta in a asculta adevarata invatatura prin emotiile voastre.
&u$iti ceea ce sunteti din tot sufletul. (i ascultati pe Dumne#eul din voi, el va vor$este
prin accente foarte su$tile care se numesc sentimente. (entimentele, daca le ascultati, va vor
vor$i de adevar si de calea iluminarii voastre.
Traiti adevarul pe care il resimtiti in fiinta voastra. Traiti"l si manifestati"l de asa fel
incat sa fie marturia slavei voastre. +acand"o, evoluati, traiti si intelegeti viata din punctul vostru
de vedere si oricare ar fi perceptia voastra, aflati ca ea este $una. +iti propriul vostru invatator ,
propriul vostru mantuitor, propriul vostru stapan, propriul vostru Dumne#eu.
2editati la lucrurile simple care vi s"au spus, caci prin ele veti avea latitudinea sa
intelegeti, in asa fel ca nu veti mai cadea in capcana de a dori sa determinati ce este drept si ce nu
=,
este , ce este adevarat si ce este ilu#oriu. Cand va veti desprinde de legile dogmei si a credintelor
religioase si veti inceta sa vreti conform adevarului cuiva, veti deveni li$eri sa va e!primati, veti
deveni li$eri sa cunoasteti toate aceste lucruri pe care sufletul voastru va va indemna sa faceti
e!perienta in vederea desavarsirii intelegerii voastre. *rin emotie si prin e!perienta veti deveni
Dumne#eu, moment dupa moment, in ritmul vostru. %stfel veti fi continuu eterni8 nu veti avea
niciodata sfarsit.
Cand veti intelege ca in fiecare clipa a vietii voastre contri$uiti la rafinarea fiintei
voastre si ca va permiteti fara a va simti vinovati, fara sa va )udecati, atunci va veni #iua cand
veti deveni adevarul oricarui gand"fundamentul intregii vieti. *entru aceasta este necesar sa va
asigurati un recul (o dare inapoi) in raport cu constiinta colectiva" a idealurilor ei, a identitatii ei
si sa va lasati a fi adevarul vostru, E< vostru incarcat de sens.
Timp de secole omul a trait despartit de natura sa divina8 el a gonit din el facultatea de a
alege si a inlocuit"o cu legile. Dar iata, vantul schim$arilor sufla pe acest plan, incitand pe
fiecare la noutati, sa"si faca $ilantul, sa distruga a$soluturile. (unt fericit ca ei parte la
schim$arile in curs. &ncepand de a#i, e!istenta dvs va fi mai vesela. Caci de acum inainte, cui ii
vei da socoteala - 'imanui altuia decat dumitale, si care va fi adevarul - %devarul va fi ceea ce
vei decreta ca este. Caci lucrurile sunt dupa credinta dvs si veti deveni dupa credinta dvs.
&ntelegeti si veti invata numeroase persoane, numai prin felul in care veti trai . 'u cautati
niciodata adevarul. +iti, pur si simplu. fiind , veti fi una cu infinite universuri.
M Este material de meditatie 7
R Desigur, maestre. %ceasta care este. %min 7
M *ractic astrologia de mai multi ani, daca"mi puteti comunica informatii care sa"
mi mareasca eficacitatea pe langa clientii mei.
R 2aestre, mai intai sa"mi spuneti de ce va delectati cu practicarea astrologiei -
M Cred ca stelele si planete au o influenta asupra vietilor naostre si prin a le studia
ne permite sa intelegem mai $ine si destinul, de asemenea.
R 2aestre, omul este in cautarea patriei sale. De aceea, el scrutea#a misterul atat
de profund al stelelor ce stralucesc pe firmament. El stie instinctiv ca locul sau de origine este
mult mai vast decat masura nasterii sale, cand omul de odinioara a inceput sa scrute#e luminile
noptii, a o$servat cu mirare ca se miscau si acea miscare era in concordanta cu schim$area
se#oanelor si cand a o$servat ca e!ista in ele o putere necontrola$ila, el a considerat ca miscarile
lor erau raspun#atoare de soarta $una sau rea ce survenea in imparatia oamenilor.
'u numai un // intelept// sau un //profet// a intre$uintat puternica credinta in stele
pentru a guverna imperii si sa domneasca peste ele. (i cand profetiile se reali#au, asupra cui
cadea raspunderea - Desigur nu asupra clarva#atorilor. 'u puteau fi decat // stele aducatoare de
neca#//. (telele in linistea lor nu s"au putut niciodata apara si proclama in inocenta lor.
2aestre, am invatat urmatoarele; &n aceasta lume fiecare este un Dumne#eu doatat cu
li$er ar$itru. (i la inceputurile voastre, voi, fiinte de lumina, entitati suverane, ati intre$uintat
li$erul ar$itru in crearea stelelor, a planetelor si a tuturor universurilor , atat vi#i$ile cat si
invi#i$ile. 2ai tar#iu, ati creat trupurile voastre, atat de $ine incat sunteti mult superiori oricarui
ansam$lu de stele sau planete. (i ramaneti pana in #iua de a#i dotati cu acea puternica putere
creatoare de la inceputurile voastre. (i de"a lungul timpurilor niciodata n"ati creat ceva care sa
va domine"un lucru" nu va domina decat daca credeti ca va domina. (i chiar asa, ramaneti stapan
pe viata dvs, deaorece dvs ati acceptat sa credeti ca un lucru e!terior fiintei dvs va domina,
permitand destinului sa fie altfel.
=1
0 multime de lume are incredere in astrologie. (i astrologia are cu siguranta adevarul
sau mai $ine spus aceasta este credinta lor. Dar faceti un pas in plus si intre$ati"va cine este
autorul acestui adevar si cum ar putea fi mai puternice stelele si planetele in miscarile lor, decat
cine le"a creat.
.oi nu puteti descoperi cine sunteti prin intermediul astrelor. (a stiti ca ele nu sunt
cele ce decid destinul vostru. Caci daca ar avea puterea , ce ar deveni facultatea de a visa,
imagina si crea -
&n fiecare din vietile voastre in acest plan v"ati nascut su$ un numar infinit de stele. &n
consecinta a spune ca destinul vostru este guvernat sau influentat de stele, este nu numai lipsit de
sens dar si contrar li$ertatii voastre de e!primare.
Dumne#eii au creat numeroase )ocuri in astrologie. (i acum se face ca acest )oc al
astrologiei devine periculos.,caci poate inspira entitatea la frica de viitor si sa"l faca sa creada ca
determina #ilele viitoare ale emotiilor sale. Cei care cred ca astrologii au toata intelepciunea si
toata cunoasterea , punandu"si aprecia$ilele lor vieti in mana altora, ei $ine cu aceasta eu nu sunt
de acord.
%strologia nu este decat un )oc, asa cum este dogma religioasa, sau politica sau piata
pu$lica. Tot astfel cum sunt toate aceste lucruri care va su$)uga facandu"va sa va )ucati de"a
supravietuirea.
*racticantii astrologi sunt desigur lauda$ili in gri)a lor pentru altii, in dorinta lor de a
le veni in a)utor. 2ai mult, studiul stelelor este un lucru foarte frumos din pricina frumusetii
miscarii lor si a misterului incantator . &n schim$, a"ti fundamenta viata pe ele, maestre, inseamna
a va reduce rangul suveran la nivelul ga#ului din care sunt facute.
%strologia nu este decat un instrument, un )oc. %devarul adevarat iese din gura
astrologului care spune; //%m reusit sa vad ce va asteapta in viitor//, deoarece el a captat anumite
energii in campul emotiv, campul electromagnetic al clientului sau. Daca ati spus lucruri identice
si in alte circumastante, persoana va fi cu siguranta foarte mirata, dar mai putin intrigata ca in
fata acestei revelatii vina este datorata cutarei stele. Dvs participati la un fel de plan cosmic. Ceea
ce faceau, de asemenea, inteleptii din antichitate, care scrutau flacarile, o suprafata de apa, care
provocau e!plo#ii, care $eaua vin sau eli!iruri" toate aveau ca o$iectiv sa faca mai accepta$ile
anumite adevaruri.
Din toate timpurile, omul a cautat in afara de el insusi raspunsuri si rationamente
asupra destinului sau. &ntotdeauna a fost mai reconfortant sa dea vina pe tacutele stele, pe regi si
conducerea lor, pe //vointa lui Dumne#eu//, decat sa caute in el, creatorul universului.
&ntotdeauna a fost mai usor sa se mearga si sa se cerseasca sfat preotilor si profetilor, decat sa
admita ca este autorul propriului sau destin.
%tata timp cat veti cauta in afara mo$ilurile destinului vostru, nu veti au#i vocea
interioara"ceea ce autorului tuturor adevarurilor si creatorul a tot ceea ce este.
.eti sta la latitudinea credintelor superstitioase si a )udecatilor e!travagante, si acestea
va vor impiedica sa descoperiti fantastica putere si infinita inteligenta care sunt cu adevarat ale
voastre.
Dvs, maestre, sunteti o entitate suverana, capa$ila sa captati si sa creati adevaruri
dupa alegerea dvs. *uteti deveni stapan pe imparatia dvs dar si sclavul ei"totul depinde de dorinta
dvs. %tunci cand va veti da seama ca fiecare entitate crea#a si guvernea#a cu adevarat viata sa, ca
ea poate transforma destinul, aceasta descoperire va va permite sa creati pentru dvs o viata mai
nelimitata.
=6
Xudecand )ocurile dvs, amintiti"va cine le"a creat. 2ai mult, amintiti"va ca acest
creator suscepti$il de a fi vulnera$il, poate intr"o clipa sa modifice ceea ce nu"i place si sa reia
conducerea vietii sale.
&n timpul lecturii unei teme, maestre, mi"ar place sa procede#i astfel; a sfarsitul
calculelor si previ#iunilor, odata cu lectura temei terminata, spuneti clientului ca universurile nu
sunt nimic fara el, ca fara ei nici stelele, nici planetele n"ar e!ista. El nu va uita aceste cuvinte.
Ele il vor face sa se gandeasca si il vor inspira.
(unt $ucuros ca ati venit. &n aceasta adunare veti do$andi cunostinte profunde. Din
tot cei veniti aici, un anumit numar nu vor asimila adevarurile nelimitate pe care va invat. 'u tot
doresc sa o$tina li$ertatea, ceea ce aduce suferinta, durerea, disperarea, sa stie ca sunt totusi
iu$iti, ca sunt totusi in adevar, ca sunt totusi Dumne#eul"creatorul tuturor realitatilor.
CA%T"L$L *.
=4
'ATA E(TE (C$TTA #E LE)
,$A ! CARE "M$L (E 'A ELBERA #E C"!(T!TA CE RE#$CE C$
LE)LE (ALE+ C$ RE)$LLE ( "BECT'ELE (ALE+ 'A
#E(C"%ER B$C$RA ( %ACEA.
ACEA(TA B$C$RE ( %ACE L 'A &ACE (A (E $BEA(CA ( (A
$BEA(CA $MA!TATEA ! !TRE)ME
M %s dori sa stiu cum sa ne conformam planului lui Dumne#eu -
R *lanul lui Dumne#eu - Ce va face sa credeti ca Dumne#eu nutreste un plan -
M Este cu siguranta un motiv care sa faca lucrurile sa fie asa cum sunt.
R Tatal nu cunoaste decat un tel; a fi astfel ca toate lucrurile sa poata sa"si e!prime
.iata pe care o are. Daca ar fi avut un plan, voi n"ati avea li$ertatea sa"l e!primati pe
Dummne#eu in voi. %ltfel spus ati fi fost privati de totala originalitate si aptitudinile de a evolua
si de a de#volta principiul de .iata numit Dumne#eu.
<nicul //tel// al lui Dumne#eu este de a fi ceea ce este. El este toate lucrurile, vi$rand
la unison cu ele insile, dupa o nota ce isi are fundamentul in gandire, apoi raspandindu"se in
masa vi$rand, a)utand constiinta si luand de la ea, e!primand un moment in plus de la viata.
Toate lucrurile se e!prima de acord cu toate celelalte in momentul urmator al eternitatii. Daca
Dumne#eu ar avea un plan, el ar limita viitorul.
%cest covor de par pe care stati dvs, pentru ce motiv este aici - *entru ca este pur si
simplu. El este in conformitate cu intentia lui Dumne#eu, in raport cu tot restul. *entru care
motiv acest iu$it maestru este in acest loc - *entru ca este. (i acel iu$it maestru de acolo, cum se
gaseste el in acord cu intentia lui Dumne#eu - +iind e!act ca si dvs . (i cum eu insumi sunt eu in
acord cu intentia lui Dumne#eu - (unt entitate. (unt cum este si covorul de par pe )os. Cum eu
insumi ma voi adapta intentiei lui Dumne#eu - &u$indu"va. .a iu$esc cu o iu$ire foarte mare, atat
de mare pe cat este posi$il, caci am aceasta capacitate . Eu nu ma preocup sa stiu daca iu$irea
mea este conforma vreunei intentii ilu#orii a lui Dumne#eu.
Cum pot eu sa a)ut la e!istenta glo$ala a vietii - %)utandu"va sa intelegeti ceea ce
Tatal este cu adevarat si de ce va iu$este, indiferent de ceea ce sunteti. (i poate dandu"va o
imagine mai clara la im$inarea lucrurilor intre ele, astefel ca voi sa intelegeti ca motivul lor de a
e!ista este numai e!primarea, nu conform vreunui plan, vreunui motiv viitor, dar din simplu
motiv ca ele sunt in viata.
%ceasta este important. Caci, intelegand ca viata este, fara nimic altceva, voi aveti
puterea sa creati pe a voastra cel mai $ine cu putinta. (i puteti fi siguri de aceasta; orice ati face
intr"un moment, veti vi$ra in mi)locul intregii vieti si veti continua sa o faceti si in momentul
urmator si in toate momentele viitoare.
.iata este fara plan, maestre. Ea este, fara nimic altceva. +iinta este suprema ei
e!presie. Ceea ce este important entitate, ca dvs sa e!istati8 restul este fara importanta.
M &n consecinta, nu e!ista nici o cale specifica dupa care sa traim. *utem fi si sa
facem ce vrem // toate lucrurile//merg// ca sa spunem asa.
R >ineinteles 7 %ceasta este dragostea pe care Tatal v"o poarta.
M Dar in acest ca#, care este sensul vietii -
R (ensul vietii, maestre, este de a e!prima pe scena .ietii gandurile pe care le
nutriti in dvs si oricare ar fi e!primarea la care va duce aflati ca acestea sunt invaria$il in
armonie cu viata care intodeauna este.
=3
0$iectivul vietii este de a face din ea, de a fi creatorul, de a fi lumina. 'u e!sita alta
soarta decat aceea constand in a trai si a va permite de a fi conform cu dorintele voastre in timp
ce viata se deasfasoara in voi, moment dupa moment sa stiti ca sunteti in#estrati cu o li$ertate
nelimitata. *uteti fi, face si deveni tot ce doriti.
M Dar in acest ca#, anumite acte nu sunt in contradictie cu legea lui Dumne#eu
despre care se vor$este in >i$lie -
R 2inunata entitate, Tatal vostru mult iu$it n"a creat nici o lege, afara de una,
aceea de a va cere sa e!primati viata conform cu vointa voastra suverana, caci numai prin
e!ercitarea vointei veti putea de#volta constiinta a toata viata"ceea ce Tatal este. Daca Tatal ar fi
fost o entitate creatoare de legi, ar fi negat li$ertatea voastra de e!primare si a sa prin care viata
evoluea#a si se perpetuea#a. %r fi o sursa limitata, avand un sfarsit8 ori Dumne#eu nu are sfarsit.
egea <nicului pe care v"o invat implica ca Dumne#eu, sursa oricarei vieti, va
permite tuturor sa va e!primati prin +iinta (a, asa cum doriti, in virtutea li$ertatii vostre8 caci
numai prin li$ertate veti putea a)unge sa cunoasteti pe Tatal si sa va uniti din nou cu El.
(i #iua in care v"ati intors la Tatal si el va contempla reantoarcerea la El insusi, va fi
desigur o #i mare, caci veti deveni la fel cum si Tatal este, adica dragoste nelimitata. Dumne#eu
Tatal este fara lege . 0mul si nu Dumne#eu, a creat legea. Tatal a dat omului li$erul ar$itru ca, in
sfarsit, sa poata crea cu gandul orice credinta, orice adevar, orice atitudine pertinenta unei mai
$une intelegeri a ansam$lului vietii. 0mul a folosit aceasta li$ertate pentru a crea legi pe care el
le"a )udecat necesare vietii sociale. Din nenorocire, ma)oritatea legilor au fost facute fara mila,
numai cu scopul de a intimida si de a reduce la sclavie lumea. Ele au fost sta$ilite cu intentie de a
limita li$ertatea, nu de a o e!alta. Daca omul nu poate trai fara lege, este pentru ca el traieste in
teroarea lui insussi si deci se gandeste ca legile sunt indispensa$ile ca sa"l guverne#e. (ingura
ratiune ca el a pierdut simtul naturii sale divine si a nemuririi sale.
M Dar in a$senta legilor, Ramtha, cum ar fi posi$il sa impiedicam pe un oarecare
sa e!prime raul in el" de a comite acte repro$a$ile -
R *ermiteti"mi sa va spun acestea, maestre; in aran)amentul cosmic toate
lucrurile sunt si nu e!ista lucruri ca raul. Cu toate ca s"a scris ca omul este rau in sufletul sau,
aceasta nu este adevarat, el este divin in sufletul lui. Caci sufletul sau si tot ceea ce este, sunt de
la Dumne#eu8 ele nu pot avea alta ordine.
'imic nu este in afara )udecatii Tatalui, a +iintei. %$solut nimic 7 0rice gand, orice
act )udecat ca nociv de catre unii, ca nefast sau gresit, e!ista in constiinta acestor persoane, asa
incat gandul mentionat face parte din (piritul lui Dumne#eu. (i in masura in care toate lucrurile
fac parte din Dumne#eu, a spune despre un lucru ca este rau, ar insemna de asemenea ca
Dumne#eu este rau, ceea ce cu siguranta nu este. 'ici ca Dumne#eu este $un, caci El nu poate fi
$un decat in raport cu raul.
De fapt, Dumne#eu nu este nici $un, nici rau; El nu este mai degra$a raul decat
$inele.(i nici ca nu este perfect. Tatal este calitatea de a fi toata viata., momentul eternitatii care
se scurge in $ucuria, pentru $ucuria de a cunoaste. +orta .ietii nu are capacitatea de a denatura,
de a iesi din starea de a fi, )udecand o parte din ea ca $una sau ca rea, dia$olica sau divina,
perfecta sau imperfecta.
(titi ce s"ar intampla daca Dumne#eu ar spune cuiva;//Ceea ce faci e rau//-
Constiinta entitatii care e!prima un lucru pe care are nevoie sa"l e!prime, va fi in intregime
lipsita de viata. (i daca un asemenea lucru s"ar putea petrece, atunci .iata ar inceta sa e!iste caci
li$erul ar$itru, care face posi$ila creatia , ar inceta sa e!iste. Dar Dumne#eu este integrat
nelimitat, el este totalitatea neimpartita a +iintei. Dumne#eu nu se poate privi cu ochii limitarii, ai
==
restrictiei. Daca ar putea, voi n"ati fi in acesata lume, sa e!primati facultatea de a va )udeca, sau
de a )udeca pe fratii vostri.
'u e!ista nici $ine, nici rau, maestre;nu e!ista decat a fi, si in a fi toate lucrurile se
masoara numai ...................impliniriii. Ceea ce ai facut intr"#i, fie frumos, fie a$)ect, l"ai facut
din nevoile cunoasterii.
(ufletul tau te indeamna sa inveti prin acesta e!perienta si sa progrese#i in
intelepciune. Ceea ce nu este nici rau, nici pervers, ci este pretul ce tre$uie platit pentru a deveni
Dumne#eu. 0mul este cel ce )udeca omul, si nu Dumne#eu. 0mul in creativitatea sa a inventat
$alanta $inelui si a raului, in fine, ca sa retraga fratilor sai li$ertatea de e!primare. +rica de
pedeapsa, in ca# de nerespectarea dogmelor religioase sau a legilor unei tari, este sa$ia care a
reactionat si a constrans natiunile timp de milenii. (i daca ar putea e!ista ceea ce voi numiti un
lucru //rau//, ar fi aceea constand in a ridica unei entitati li$ertatea de a e!prima pe Dumne#eu in
el. *e scurt, de cate ori cineva face asa ceva semenului lui, o face de asemenea si impotriva lui
insusi si intr"o forma mai puternica inca. De cate ori impuneti cuiva o pedeapsa sau o limitare
aceasta devine in propria dvs constiinta, si chiar in virtutea acestei legi va veti limita si va veti
)udeca.
0mul nu este rau in sufletul sau. Cu toate ca traieste su$ auspiciul raului, dupa o
intelegere superioara, un astfel de rau nu e!ista. E!ista numai teatrul .ietii care acorda la fiecare
dreptul sa cree#e cu gandul sau si dupa alegearea sa. %ceasta este unica realitate care este. &n
acesta realitate Dumne#eu permite sa fie creata ilu#ia raului prin superstitie, credintele dogmatice
si atitudinile foarte limitate de inchidere a omului in general. Tot mereu o$servand si tot
)udecand credinta in rau, raul sfarseste prin a e!ista cu adevarat in realitatea cuiva"dar numai in
realitatea acestei persoane. (ingurele legi care au o e!istenta, sunt acelea pe care le hotarasti si le
faceti efective in viata dvs. Daca ati hotarat sa credeti in $ine si in rau, atunci aceasta credinta
devine o realitate pentru dvs si nu ati gresit catusi de putin. Dar amintiti"va ca aceasta este doar
realitatea dsv nu a mea si nici a altcuiva. Este a dvs conform unui gand , unei credinte, unei
pareri.
%tata timp cat veti pastra aceasta parere, ea va avea cu siguranta o realitate. &n #iua in
care nu ii veti mai acorda (energie) cre#are, ea va inceta de a mai fi o realitate. ucrurile sunt
deci foarte simple. %cum maestre, spuneti"mi , ce este pentru dvs raul. Cum intelegeti raul -
M Ei $ine, as spune ca este opusul $inelui. Dar pentru mine, raul, inainte de toate
implica a face un nea)uns cuiva.
R %devarat - (i pentru ce aceasta ar fi rau -
M Deoarece , si ca sa dau un e!emplu, daca cineva ar vatama pe fata mea, ar fi
un rau. (a spunem ca ar fi pentru ea riscul de a muri.
R %ceasta ar fi )udecata dvs despre rau. Ce rau este in a muri -
M .a ganditi ca crima chiar nu este un rau -
R %sa este. 'u cred ca crima este un rau, pentru ca eu nu ma limite# , cre#and
ca orice ar fi poate lua sfarsit pentru mine, nimic nu este distrus vreodata. %$solut niciodata 7
Tatal oare este +iinta si .iata odata pentru totdeauna, n"a creat nimic care sa fie superior ui si
care ar putea contracara garantia vietii. Ceea ce Tatal a creat, maestre, nimeni nu"l poate supune8
acestea vor trai etern. &n consecinta, copilul dvs nu va fi distrus, deoarece nimic nu poate distruge
viata lui Dumne#eu.
M Deci, dupa dvs crima, ea insasi, nu este un rau, nici un pre)udiciu -
R %sa este. 'u cred ca crima este un rau, pentru ca eu nu ma limite#, cre#and ca
orice ar fi poate lua sfarsit pentru mine, nimic nu este distrus vreodata. a$solut niciodata 7 Tatal
=?
oare este +iinta si .iata odata pentru totdeauna, n"a creat nimic care sa fie superior ui si care ar
putea contracara garantia vietii. Ceea ce Tatal a creat, maestre, nimeni nu"l poate supune8 acestea
vor trai etern. &n consecinta, copilul dvs nu va fi distrus, deoarece nimic nu poate distruge viata
lui Dumne#eu.
M Deci, dupa dvs crima, ea insasi, nu este un rau, nici un pre)udiciu -
R %sa este, maestre va spun ca viata este fara sfarsit. Da este inca si intotdeauna.
(i din clipa in clipa, fiecare entitate se e!prima pe sceana .ietii, fiecare are nenumarate oca#ii sa
se implineasca in fericire. Dar felul in care el va decide sa implineasca fiecare clipa va depinde
intotdeauna de vointa sa si de dorintele sale si de tot ceea ce va simti ca este $uine pentru el.
%ceasta este alegerea lui. %ceasta este adevarata forta care guvernea#a omul"gandurile si
emotiile care il insufletesc din strafunduri.
Conducerea si religiile vostre pot incerca sa contra#ica masele prin legi, reguli si
regulamente, dar niciodata nu vor a)unge sa conduca vointa secreta a entitatii, pusa in actiune de
gand8 numai entitatea o poate face. (i daca vointa incita o entitate sa omoare pe cineva, real sau
numai in suflet prin gandire (amandoua sunt egale, caci ceea ce este facut in gand este ca si cum
ar fi facut concret"si nu e!ista nici o singura entitate care sa nu fi spintecat pe cineva in gand)
aceasta entitate deci are nevoia de a face o asemenea e!perienta. %ceasta are ratiunea de a e!ista.
(i mi"ar place sa intelegeti ca entitatea care ia parte la aceasta e!primare a crimei nu este victima
a celui din urma. Caci poate s"a gandit la posi$ilitatea de a fi ars, sfartecat sau $rutali#at. (i
pentru faptul ca a avut in vedere asemenea lucruri de care se temea, l"a atras pana aproape in
pragul casei sale. De asemenea, si unul si celalalt , unul avand nevoia sa omoare si celalalt avand
nevoia sa fie omorat"pentru faptul ca era necesar sa inteleaga ce inseamna sa te lasi omorat"se
atrageau mutual....pentru nevoia e!perientei.
<n mare numar de oameni vor fi ingro#iti de un asemenea act. Ei vor )udeca si
$lestema criminalul. Dar eu iu$esc entitatea care a omorat. Dar cum as putea sa ma impiedic - %r
fi in afara destinului, a .ietii, a minunilor lui Dumne#eu - 'u, deloc, maestre.
.ictima va renaste, inca si inca, caci viata este perpetua si continua. Este singurul
lucru perpetuu. Daca as detesta actul si as )udeca pe ucigas, pe mine insumi m"as )udeca si viata
mea ar fi afectata de acesta )udecata, pot sa va asigur. Caci Eu (<'T"ul ar fi luat parte din (ine
si l"ar fi separat de fiinta sa in consecinta, mi"as fi pierdut integritatea. &ntelegeti- Criminalul,
inca dinainte si"a pronuntat propria lui sentinta, caci va fi la discretia atitudinilor in fata actului
sau, va tre$ui sa si le asume in imparatia gandurilor sale si a emotiilor sale in eternitatea clipelor
ce vor urma.
Eu nu detest actul. Eu l"am supus ratiunii mele. Eu il inteleg. Eu nu ma opresc la el.
&n &nteligenta numita Dumne#eu, nimic nu este rau. Totul este e!perienta procurand
intelepciune, iata raspunsul pe care vi"l dau. (i in #iua in care omul nu va mai fi condamnat de
fratii sai si cand vor o$serva ca el nu este rau in fiinta sa, ca este Dumne#eu in fiinta sa, in care
va intelege ca este total iu$it si sustinut de +orta .ietii numita Dumne#eu, in #iua aceea se va
stinge nevoia lui de a e!perimenta ra#$oiul sau violul sau crima, sau oricare situatie de acest gen,
in asa fel incat sa poata sa inteleaga meritul sau, puterea de a fi si imortalitatea lui. (i cand omul
se va eli$era de aceasta constiinta limitata , cu legile si cu regulile ei, el va descoperi $ucuria si
pacea de a fi, gratie carora el se va putea iu$i si pe el si intreaga umanitate si ce va permite ca toti
sa traisac in li$ertate, fiecare dupa propriile lui destine, incarcate de sens. El va iu$i asa cum
iu$este Dumne#eu. atunci va fi cum Dumne#eu este8 el va fi fundamentul care hraneste si care
pa#este toata viata. %min.
=@
M Doua persoane au intrat recent in viata mea si as dori sa stiu pe deoparte de
ce, pe de alta parte daca am mai fost reuniti si in alte vieti anterioare -
R Daca sunt in viata dvs entitate, inseamna ca ii doriti si ei deasemenea. *oate
e!ista un motiv mai important -
M Dar eu nu sunt sigura ca vreau ca ele sa fie in viata mea. %m presupus ca
pre#enta lor inseamna poate o legatura Earmica intre noi si ca tre$uie sa invatam unii de la altii.
R .edeti maestre, cand legaturile nu sunt satisfacatoare, ideea romantica ne face
sa presupunem ca poate am fost de)a impreuna in vietile anterioare dandu"le o latura fascinanta
care le lipsea. Ceea ce se numeste //legatura Earmica// se )ustifica printr"o legatura e!cesiv de
simpla; nevoia. %veti nevoie sa va intalniti cu o multime de lume de"a lungul vietilor voastre,
intermina$ilele dvs vieti, apreciati toata acesta companie si ii doriti pre#enta. Dar daca ar tre$ui
sa traiti cu aceeasi prieteni, viata dupa viata, dupa un anumit timp ati gasi aceasta monoton si
plicticos. Daca asta#i ii regasiti, singura lectie ce va ramane de conchis poate, este ca noua
intalnire nu are alt sens decat acela de a invata sa va despartiti de ei.
M >ine, cred ca inteleg ce vreti sa spuneti. Dar as dori sa va pun o a doua
intre$are despre Earma. 2i s"a spus ca evenimente ca crime, furturi sau accidente pot fi atri$uite
Earmei, ca ele ar resta$ili un echili$ru cu evenimente dintr"o viata trecuta. 2i"ar place sa imi
spuneti ce parere aveti despre Earma.
R Ceea ce numiti voi //Earma//, nu este legea lui,Dumne#eu, ci a celor care cred
in ea. Din nenorocire , ca acestia din urma sunt legiuni, care lupta cu ardoare sa atinga o
cunoastere ilu#orie cu numele perfectiune. Ei cred ca tre$uie sa se reincarne#e si sa plateasca in
viata viitoare pentru actiunile si acesta viata. Ei atri$uie evenimentele vietii lor oricare ar fi ele,
Earmei 7 Ce nefericita e!plicatie a vietii, maestre, viata merita cu mult mai mult.
egile Earmine la drept vor$ind sunt o realitate , dar numai pentru cei care cred.
(ingurele legi e!istente sunt acelea carora fiecare le permite actiunea in imperiul lor. %devaratul
legislator este entitatea suverana. +iecare entitate este dotata cu un E<, care accepta adevarurile,
si pentru acest eu viata va fi ceea ce el va numi adevar, dupa legile pe care le va sta$ili. De
asemenea, este si prin credinta unei intelegeri gresite din care multi oameni au sta$ilit de la ei
puterea legi de echili$rare si idealul numit perfectiune.
Daca veti decide sa credeti in Earma, veti fi cu siguranta la discretia propriei dvs
creatii, deoarece ati dat autoritate acestei credinte. &n acest ca#, Earma se va produce (va fi
eficienta) in viata dvs. &n acest ca# puteti fi sigura ca veti renaste aici mereu si mereui in asa fel
incat veti anula sau veti e!alta efectele actelor voastre dintr"o viata anteriora.
Eu nu recunosc nici Earma, nici perfectiunea, care in ochii mei repre#inta limitarea si
nu transcederea limitarii. Cei care lupta pentru perfectiune printre restrictiile Earmei, nu vor
reali#a niciodata pentru ceea ce lupta. 0 Earma fiind reali#ata, apare o alta; niciodata nu vor
atinge fiinta, starea lui Dumne#eu, caci vor fi continuu in situatia de ascultare si nu de incasator.
*erfectiunea nu e!ista8 nu este decat fiinta. &n fiinta voastra se schim$a, evoluea#a in fiecare
moment, atat de mult incat este imposi$il sa se sta$ileasca la starea de perfectiune.
Eu nu recunosc decat fiinta, in intregime e!ceptata de legi si de idealuri, caci legile si
idealurile impiedica devenirea (inelui, Dumne#eu. &n optica fiintei, nu este nimic de facut in
viata decat ceea ce vrei sa faci. Daca hotarasti sa accepti invataturile Earmei, Earma va fi creata
prin acesta alegere pentru nevoile e!perientei dvs. Dar intelegeti ca veti crea in acelasi timp si
ilu#iile puterii limitate si a platii. %stfel va fi ca#ul dvs si veti fi pri#onierul propriului gand
limitat.
?5
(unteti li$era. (unteti li$era de a crea intr"o clipa adevarul, realitatea, ilu#ia alegerii
dvs. &n orice clipa de asemenea puteti reveni asupra deci#iei precedente deoarece sunteti dotati
cu putere nelimitata.
Yarma nu are e!istenta, numai nevoie are. 0ri nevoia este e!trem de inconstienta, ea
poate disparea chiar in momentul in care ati resimtit"o.
Crimele, accidentele si furtunile nu pot fi considerate ca pedepse, ca plata in schim$ul
actelor comise in trecut. (unt creatia voastra, re#ultatul gandurilor si e!perientelor ce le"ati avut
in vedere. 'ici ele nu sunt stari sau circumstante menite sa dure#e o vesnicie. Dupa o intelegere
largite nu pot fi considerate drept fenomene inspaimantatoare. Dintr"un punct de vedere
retrospectiv, ele sunt de fapt e!celenti ( profesori) instructori.
(a presupunem ca asistati la masacrul a 15 555 de inocenti. atunci va veti spune;// Ce
nenorocire7 (i ganditi"va ca ingerii din cer nu plang in fata unei asemenea atrocitati. Ei continua
sa cante gloria lui Dumne#eu7//. %h, da $ine, ei nu plang 7 2otivul este ca ei nu sunt supusi unei
credinte limitate care sa"i faca sa se gandesca ca viata ar putea vreodata sa sfarseasca. Ei stiu ca
cei care sunt omorati, sunt imediat ridicati la cer, cum spuneti dvs in vederea( unui nou)
intreprinderi , unei noi ucenicii superioare de a face alte e!periente"si pentru ceea ce eu numesc,
pentru alte aventuri. (i cu toate ca sunt inmormantati si plansi, cele 15 555 de corpuri,
Dumne#eu El nu plange. Din acest motiv #iua de maine va este asigurata.
Cine dupa parerea dvs a creat destinul -2ulta lume crede intr"un suveran care
manipulea#a pe toata lumea si ar fi cau#a tuturor lucrurilor, descarcandu"se astfel de
responsa$ilitatea propriilor vieti. Dar eu va spun ca dvs singura sunteti stapanul destinului dvs.
(unteti creatorul tututoror momentelor vietii dvs, prin gandurile si emotiile intretinute. 'u este
decat un singur lucru pe care tre$uie sa il invatati, sa stiti ca aceasta clipa, acest pre#ent durea#a
cu siguranta pentru totdeauna acestui pre#ent fiecare clipa este in intregime nou. &n intregime
nou, maestre. 'u este pri#onieruil de ieri8 el este pre#entul pe care l"ati creat asa fel incat sa
puteti da realitate viitorului dvs. &n consecinta, sunteti li$era de a face ceea ce doriti sa faceti in
acesta clipa. Tatal v"a acordat li$ertatea si puterea de a crea din nou fiecare clipa. %ceasta este
dragostea ui pentru dvs.
'imeni nu este condus de trecutul sau. 0rice ati putut face fie ca a trecut doar o clipa
sau o mie, n"aveti nici o datorie de platit. &n clipa comiterii actului dvs ati do$andit o oarecare
intelegere si astfel ati putut descoperi ca era $un si plin de sens pentru a"l intreprinde.
Trecutul nu este decat o clipa pre#enta a carei e!perienta am facut"o si care nu mai
este. %ti invatat de la el tot ceea ce tre$uia invatat" acesta cunoastere este singura incidenta cu
pre#entul dvs. *rin aceasta cunoastere , dvs ati o$tinut intelepciunea de a crea acest moment"
acum 9 pentru cele mai $une din aptitudinile dvs.
Trecutul nu mai este terminat, el nu mai este. Trecutul nu traieste in dvs. &n acest
pre#ent decat su$ forma de intelepciune. *rin el ati castigat in intelepciune. De asemenea, in
acest pre#ent"acum sunteti mai mare ca oricand. &n el cunoasterea este superioara pre#entului de
ieri. (unteti in acest moment suma totala a cunostintelor dvs. &n fiecare moment din e!primarile
dvs creati ceva nou" o noua aventura in emotie"in asa fel incat sa mai cresteti in intelepciune.
(ingurul lucru care e!ista, este pre#entul. Ceea ce contea#a este pre#entul. Dvs sunteti
produsul pre#entului. .iata intreaga se traieste in pre#ent. .iitorul este creat in pre#ent. % trai cu
adevarat aceasta clipa, a fi in acesta clipa asta inseamna a trai in marginea legilor si a regulilor. &n
fiinta, contea#a sa traiesti in pre#ent, si nu in trecut sau in viitor, caci in pre#ent traieste
Dumne#eu care este fiinta.
?1
Cand descoperim ca pre#entul este tot ceea ce este, hotaram sa ducem o viata de asa
fel incat in orice clipa sa traim aventura dictata de sentimente, sa facem e!perientele inedite care
vor re#ulta intr"o intelepciune crescuta.
Daca ati revenit pe acest plan, nu este pentru a va achita de datorii, de care nici macar
nu va amintiti, nici pentru a implini lucruri socotite a le implini, dar pentru care nimeni nu va
poate spune despre ce este vor$a. (i totusi, vi se spune;//&ncercati sa atingeti perfectiunea 7//
Cum ati putea atinge ceva orice"ar fi in mi)locul confu#iei - %ti venit in acesta lume numai in
virtutea unei alegeri, gratie unui corp pe care l"ati ales. Cu a)utorul unui ovul si al unui
spermato#oid, corpul dvs s"a creat in asa fel incat sa va puteti e!prima din nou pe acest plan de
ilu#ii creatoare. '"ati revenit in acesta lume pentru a lichida o Earma, ci mai degra$a pentru a
implini niste emotii.
(unteti in acesta lume pentru a invata ca oriunde ati fi, va gasiti numai pentru ca ati
dorit, ca aceasta a fost vointa dvs.
(unteti aici pentru a spicui intelepciune si a o pune la trea$a pe scena .ietii. (unteti
aici pentru acesta viata"si pentru tot atatea cate doriti" in fine de a )uca serios aceasta ilu#ie si de
a face e!perienta de toate lucrurile de care are nevoie sufletul dvs pentru a se implini in
intelepciune. Aiua in care veti cunoaste intreaga $ogatie si su$tilitatile emotiei, nu veti mai avea
nevoie si nici pofta de a va reantoarce aici8 dar numai dvs singura veti decide de moment.
2aestre,sunteti in acesta lume pentru a deveni Dumne#eu. 0ri poate pentru a deveni
Dumne#eu este necesar sa de#radacine#i in tine toate legile, toate credintele dogmatice, toate
practicile rituale si sa fii nelimitat in gandire. Daca doriti sa posedati li$ertatea de e!primare
nelimitata, un corp nemuritor, pace si $ucurie, intelegeti ca viata dvs este a$solut fara granite.
&ntelegand, ea va deveni, caci tot ceea ce va doriti sa deveniti devenind intr"adevar in fiinta dvs
pe care o recunoasteti ca adevar, va deveni efectiv. %stfel este singura lege ce tre$uie acceptata in
imparatia dvs.
&ntelegeti ca n"aveti vreo datorie, in virtutea vreunui act sau gand, ca ar fi vor$a de
viata aceasta sau de una anterioara, in masura in care v"ati iertat pentru acest act sau gand.
iertarea de (ine este actul care sterge din inima dvs orice urma de culpa$ilitate sau de
condamnare8 culpa$ilitatea sau condamnarea impiedicandu"va de a e!prima din plin Dumne#eul
ce sunteti. %cordandu"va iertarea, recunoasteti ca acesta viata si toate cele ce vor mai veni fac
parte din pre#ent, care este viitorul de tot ceea ce este.
&ntelegeti ca veti trai pe vecie, ca niciodata n"ati fost pe punctul de a gresi si ca unica
vina a fost de a crede ca ati facut rau.
&u$iti"va maestre. (i ascultati ce va spune sufletul, ceea ce are nevoie sa afle, sa
resimta, daruieste"i din toata inima, pana cand va veti satura. *lictiseala este semnalul prin care
sufletul va informea#a ca o e!perienta v"a invatat tot ceea ce se putea invata de la ea si ca timpul
a venit sa mergeti spre o noua aventura. %scultandu"va sentimentele, veti castiga li$ertatea de a
deveni instantaneu ceea ce ati decis sa deveniti. (i aflati ca nu aveti de dat socoteala nici unei
legi, nici unui invatamant, nici unei entitati. *re#entul cu sentimentele pe care vi le acorda, este
tot ceea ce contea#a.
+iti fara lege. % fi fara lege nu este sinonim cu imprudenta sau nepasarea, aceasta
inseamna sa de#nodati franghia din )urul gatului si dati"va voie sa respirati. Departandu"va de
lege, de dogme si de credinte limitate va dati voie de a fi ca Dumne#eu8 li$er si nelimitat. %tunci
puteti fi puterea ce sustine, creati si regenerati la fel de $ine dsv insiva cat si viata. %tunci
pre#enta in aceasta lume nu mai are ca mo$il dorinta de a corecta comportamentul in ceea ce
?,
priveste o persoana sau alta, ci singura dorinta de a trai . Este o aventura ce se desfasoara din
moment in moment.
Traiti si fiti fericiti. %ceasta este tot ceea ce Tatal a cerut de la voi vreodata.
CA%T"L$L */
?1
"BECT'$L $!E 'ET + (!)$R$L L$CR$+ %E CARE #$M!E,E$ L
#"RE(TE #E LA '"
E(TE (A C$!"A(TET ( (A #E'E!T B$C$RA+ CAC !$MA %R!
B$C$RE 'ET AJ$!)E (A-L C$!"A(TET %E TATAL ( (A &T CA EL
*entru ce motiv sunteti pe acest plan -
<nii dintre voi au fost educati in ideea ca tre$uie sa fii asa sau altfel, sa ai cutare
profesiune sau alta8 familia si societatea au vegheat scrupulos sa fie asa. &ata ca e destul de
sinistru 7 %poi sunt acei care isi imaginea#a ca au venit in acesta lume sa devina mari invatatori,
salvatori , vindecatori ai umanitatii. &ata ceva foarte no$il 7 (i sunt multi altii care urmea#a unul
dupa celalalt pe o carare cu gri)a trasata, stramta si definita, socotita ca duce la Dumne#eu. &ata
ceea ce este foarte plicticos.
'imeni nu vine aici cu un o$iectiv. Tatal n"a dat directiva nici dvs, nici altcuiva in
ceea ce priveste desfasurarea vietii dvs. El asteapta doar sa va $ucurati"orice ar insemna asta
pentru dvs. <nica dorinta pe care o nutreste pentru dsv constituie finalitatea dvs caci cu cat
$ucuria si fericirea sunt mai mari in pretioasa si divina dvs fiinta, cu atat veti fi mai conformi cu
imaginea lui Dumne#eu sau in armonie cu toata viata.
(a fiti fericit sau $ucuros, aceasta este unica dorinta a Tatalui pentru dvs. +ericirea si
$ucuria sunt desigur cele mai frumoase calitati emotionale care e!ista. (unt implinirile supreme.
+iecare este destinat sa inteleaga si sa devina $ucuria, este unicul o$iectiv pe care Dumne#eu il
nutreste pentru om, pe orice plan traieste , orice nivel de cunoastere ar fi atins. Cel care s"a intors
la starea de $ucurie si fericire, s"a intors la starea lui Dumne#eu8 caci Tatal este $ucurie, El este
$ucurie in orice moment.
Tatal v"a acordat puterea sa creati e!act ceea ce voi doriti sa fie de"a lungul cercetarii
$ucuriei voastre. (i niciodata nu va )udeca actele, nici prin ce va reali#ati $ucuriile.
'iciodata 7%stfel este dragostea Tatalui pentru fiul sau. +orta vitala pentru forta de viata. El
doreste sa faceti toate aceste lucruri care procura $ucuria si fericirea8 caci numai in acest fel veti
a)unge sa"l cunoasteti pe Tatal si sa fiti asa cum este El.
Ce este $ucuria - >ucuria este li$ertatea infinita in miscare. >ucuria este li$ertatea de
e!primare scutita de orice )udecata. Ea este li$erttaea de a fi fara frica sau culpa$ilitatea. >ucuria
este pre#enta cand va creati viata dupa propriile voastre criterii. Ea este miscarea su$lima care va
autori#ati sa fiti. &ata ce este $ucuria.
(i de ce $ucuria este starea +iintei (upreme. *rin faptul ca ea va face sa va miscati cu
Dumne#eu8 si miscandu"va cu Dumne#eu nu veti cunoaste nici gelo#ia, nici mania, nici
amaraciunea, nici ra#$oiul. &n $ucurie nu se uraste, nu se asedia#a, nici nu se raneste cineva.
+iind fericit si $ucuros, veti iu$i pe Dumne#eu si il veti vedea peste tot. &n starea de $ucurie
sunteti in pace cu antura)ul dvs8 nu veti simti in dvs nici remuscare, nici insecuritate, nici frica,
nici lipsa. &n starea de $ucurie sunteti intr"o multime completa, astfel incat .iata si creativitatea
curg asemenea unui fluviu puternic in interiorul dvs. +iind $ucurie, veti fi inspirati, veti atinge
inaltimile maretiei si profun#imile sensi$ilitatii.
&n starea de $ucurie, viata are focul si intensitatea rasaritului, atunci cerul se im$raca
cu cel mai minunat ro#, ca norii se inrosesc si pasarelele incep sa cante. &n $ucurie corpul se
opreste sa im$atraneasca si deveniti nemuritori8 viata nu mai este o corvoada ci o minunata
aventura. Cand $ucuria este pre#enta , deveniti una cu imparatia voastra. &n starea de $ucurie,
veti descoperi utopia.
?6
Cum gasiti $ucuria - +iecare clipa a vietii poate acorda li$ertatea de a o e!prima, este
suficient sa aveti dorinta. Tre$uie sa stiti ca nimic nu merita sa parasiti fericirea si $ucuria....si
pe Dumne#eu. %$solut nimic. &n fine , se impune a se iu$i total, integral caci astfel il iu$im pe
Dumne#eu.
'ici o iu$ire (dragoste) nu valorea#a cat iu$irea de (ine. 'iciuna 7 Caci iu$indu"se pe
(ine insusi se naste li$ertatea. (i gratie li$ertatii se naste $ucuria. (i cand $ucuria este pre#enta ,
noi putem sa" deose$im pe Dumne#eu, sa"l cunoastem si sa"l im$ratisam. Dragostea cea mai
mare, cea mai puternica, cea mai incarcata de sens este dragostea de (ine, pura si inocenta, adica
dragostea pentru minunata creatura din interiorul #idurilor de carne, care se misca si considera,
care crea#a, permite de a fi si este. Cand veti iu$i cine sunteti, nu contea#a ceea ce este , veti
putea cunoaste aceasta minunata esenta pe care o iu$esc, care se ascunde in spatele fiecarui o$ra#
si in toate lucrurile. %tunci veti putea iu$i asa cum iu$este Dumne#eu. % iu$i este usor. % ierta
este usor. %"l distinge pe Dumne#eu in toata viata este usor.
Cand veti iu$i cine sunteti, nimic nu este de netrecut, nimic nu este de nea)uns. Cand
va veti iu$i cu adevarat, nu veti mai trai decat prin lumina rasului vostru si nu veti mai parcurge
decat o singura carare"aceea care are ca nume $ucuria. +iind indragostit de dvs insiva, aceasta
lumina, aceasta $ucurie, aceasta stare de fericire si de $ucurie se propaga umanitatii intregi. (i
cand dragostea este a$undenta in minunata voastra fiinta, atunci lumea devine foarte frumoasa,
in ciuda tuturor contradictiilor, viata prinde sens si devine plina de $ucurie si $ucuria dvs
e!u$eranta e!alta si slaveste orice viata si declara intacta fiinta dvs.
0$iectivul suprem al vietii este iu$irea si implinirea de sine. (i nu poate fi reali#at
decat luand parte la viata, decat a)ungand pe cel care da $ucuria" oricine ar fi7 Caci cine va
spune,//tu ai gresit// sau //nu este ceea ce iti tre$uie//cu siguranta nu Dumne#eu, deoarece El
este in acelasi timp directia pe care ati luat"o si produsul e!perientei voastre. &n rest, nu este
niciodata indicat sa intre$i pe cineva parerea despre acest su$iect8 caci cine va cunoaste $ucuria,
cel a carui viata este coplesita de aceleasi limitati ca cele ale dvs -
Tatal va ofera cu #el $ucuria. &ntotdeauna va asteapta sa va deschideti ca sa" primiti.
Este ceea ce se intelege prin acest sfat;//cereti si vi se va da//. Este e!trem de usor de a avea
$ucuria in orice moment. Este suficient sa o cereti si sa stiti ca o meritati.
>ucuria naste $ucurie. &ntr"adevar , daca acceptati $ucuria pe care Dumne#eu v"o da,
cea de maine va fi mai mare, receptivitatea dvs la $ucurie se intensifica. De asemenea, dragostea
de sine este necesara. Caci iu$indu"va , fi!ati tonalitatea momentelor in fata dvs. Traind numai
pentru iu$ire si $ucurie"intre$andu"va ceea ce poate face $ucuria dvs si actionand apoi conform
intuitiei dvs"veselia vi se imprima in suflet, ceea ce va asigura viitoare clipe de fericire si
$ucurie.
Cu cat veti cunoaste mai multe clipe de fericire si $ucurie, de iu$ire pentru dvs, cu
atat mai $ine veti putea incarna +orta de .iata a lui Dumne#eu. Daca veti trai avand ca singur
o$iectiv fericirea, in orice intreprindere, veti trai conform maretului dvs destin. .eti putea face
minuni 7 .eti fi remarca$ila refle!ie a dragostei de (ine si deci de Dumne#eu. .eti cunoaste si
intelege admira$ila frumusete si minunata enigma ce sunteti. (i vedeti, in ultima competenta ati
va#ut fata lui Dumne#eu deoarece ati descoperit ca fata (a este de asemenea si a dvs. %tunci
puteti merge spre o eternitate de vieti cu o intelegere noua si mai mare. *e vremea mea, %tlantii
ne spuneau ;//fara suflet// si stiti atunci care era preocuparea noastra- 'u de agasi un //tel// de
viata, doream sa avem un suflet, acela care ne era refu#at. %m fost un $ar$ar, un nenorocit care
uram oamenii. Dar in #iua in care am descoperit $ucuria si am inteles ca o meritam, am devenit
constient de mine , de esenta care pastrea#a, care hraneste si este toata viata.
?4
Ceea ce va duce la Tatal este ceea ce declarati a fi $ucuria voastra. este unica cale ce
duce la Tatal. Ea va va readuce la Dumne#eu.
M Este adevarat ca am decis sa reiau un trup -
R Cine altul ar fi putut"o face -
M (i puteti sa"mi spuneti de ce am ales aceasta epoca si acest loc -
R *entru a cunoaste viata in acesta epoca si in acest loc.
M (i este un motiv deose$it pentru reantoarcerea mea aici - Este ceva ce tre$uie
sa implinesc -
R //2otivul deose$it// al reintoarcerii dvs aici, maestre, este privilegiul ce vi se
acorda pentru a face o noua e!perienta de viata.
M &n consecinta, poate fi indiferent ce -
R Da, nu este ceva specific. %ti revenit pentru a cunoaste viata.Dvs v"ati ales. (i
de ce nu v"ati fi ales - %ti ales aceasta epoca. (i de ce nu - Traim timpuri minunate. .iata este in
inflorirea ei si a dvs 8 sunteti in inflorire.
.iata este putin apreciata in aceste #ile"este negli)ata, toata lumea cauta de toate, in
afara de viata. Dar principala ratiune de a fi in aceasta lume este de a trai7 &mplinirea cea mai
mareata in aceasta viata, maestre, consta in a trai de la un capat la celalt. 'u este adevarat- Ce ar
fi cel mai glorios rege fara viata - +ara viata n"ar putea fi rege. (i a fi rege nu a fost o$iectivul
sau. El se gandea pur si simplu ca ar fi o e!perienta teri$il de amu#anta. &n orice ca#, ce consta
inainte de toate in viata sa, sa fie pre#ervata suficient timp in asa fel ca sa poata sa devina 7
Totala dvs inflorire nu putea fi traita decat prin e!istenta, poate nu adevarul vroiati sa"l au#iti.
Dar pot sa va asigur, maestre, ca in #iua in care veti vedea moartea apropiindu"se , veti aprecia
raspunsul meu.
Toata lumea se gandeste ca este nevoie de un prete!t pentru e!istenta. //2aestre, mi
se spune, care este destinul meu in lumea asta, ratiunea vietii mele pre#ente - (tiu ca e!ista
una.//Eu raspund;//ati venit aici pentru a trai 7//, ceea ce ii face pe oameni perple!i si tristi. Ei ar
prefera sa m"auda vor$ind despre un plan foarte ela$orat, care sa le permita sa se ridice deasupra
unui munte inalt, im$racati cu aur, cu pasari cantand in )urul lor si astfel sa fie salvatorii
omenirii.
Daca sunteti aici, maestre, este pentru a trai. Ceea ce veti face, va fi ca o prelungire a
frumusetii voastre si in orice ca# o contri$utie a de#voltarii vietii in general. &ntelegand ca a trai
este ceea ce contea#a inainte de toate ca aceasta este modul in care va veti castiga// punctele// ca
sa spunem asa, ati gasit locul suficient de placut pentru a reveni , atunci veti intelege tot restul.
Toata lumea vine in aceasta e!istenta pentru a trai si a se e!prima. este prioritatea
Tatalui in voi. Dar nu sunt o$ligatii specifice, afara de aceea de afi in masura posi$ilului in
fiecare clipa a vietii. aceasta este//creatia//. (i voi nu veti scapa , pentru ca Dumne#eu din voi va
impinge.
% trai, aceasta este unicul destin aici. &n fiecare clipa a vietii voastre se cuvine sa
faceti ceea ce sinele creator, sufletul vostru, va incita sa faceti. De aici, totul este posi$il. .a veti
putea crea imparatii de nedescris, si vieti nemaipomenite. .a veti putea implini. .eti putea deveni
orice ati dori sa deveniti, este suficient sa acorfati e!plicit aceasta li$ertate. (i odata ce ati
descoperit ca sunteti demn de a face pe deplin e!perienta, puteti proiecta parerile dvs in toate
implinirile care va plac si in momentul cand aceastea va plac.
(titi pentru ce anumite entitati foarte luminate si intelepte din acest plan traiesc in
modul celor e!trem de saraci - *entru ca traiesc doar in moment si nu fac decat strictul necesar,
pentru a trai si a se duce la cea mai apropiata locuinta. Ei au o multime de locuinte, au va#ut o
?3
multime de lucruri, au intalnit o multime de entitati. ei au foarte mare cunoastere si intelegere a
spiritului omensec. (i cunosc starea de mare iluminare"si de mare fericire"caci si ei au acordat
li$ertatea de a pleca si veni dupa dorinta lor.%tunci imi veti spune;//Dar maestre, ei nu au nici un
o$iectiv -//0$iectivul lor este de a trai momente si sa se amu#e in noi aventuri, de atatea ori de
cate ori le vine pofta.
%ceasta viata, maestre, n"a fost creata sa fie o inchisoare. Ea fost conceputa ca o
scena de teatru, unde va puteti e!prima creativitatea din plin, in mi)locul sfidarilor, facand sa
alterne#e aventuri, dar intotdeauna in sensul $ucuriei procurate.
M Dar, Ramtha, din copilarie am sentimentul de a nu dori sa stau aici, ca locuinta
mea nu este in acest loc si e!ista altul.
R Desigur. .iata continua fara intrerupere si asta pe planuri diferite si in
nenumarate locuri. %ceasta este adevarat. Dar este tot atat de adevarat ca daca realmente n"ai fi
vrut sa revii aici, nu ai fi revenit. +orta de .iata in fiinta dvs s"a incarnat aici pentru a face
e!perienta acestei e!istente si sa invete sa"si castige fericirea prin e!perienta acestei e!istente si
sa invete sa"si castige fericirea prin e!perienta acestei e!istente si sa invete sa"si castige fericirea
prin ea. .a ganditi ca sunteti o entitate//superioara//, venita in acesata lume numai pentru a
constata ca este o locuinta fara valoare - (igur nu, caci entitatile //superioare// gasesc fericirea
peste tot.
&n timpul perioadelor grele, noi ne consolam cu ideea e!istentei altor locuri ca sa
putem lua viata intr"un mod mai suporta$il. a sfarsit, o$servam totusi ca viata poate fi agrea$ila
sau de#agrea$ila, vesela sau trista, entu#iasmanta sau plicticoasa oriunde"calitatea vietii noastre
depinde de alegerea facuta. *rin atitudinile si )udecatile noastre se determina e!perientele
noastre.
Terra este un loc minunat de locuit. Tatal prospera ca de altfel peste tot in alte
locuri(deoarece El este toate locurile) 7 Aiua in care veti intelege , maestre, veti stapani
intelepciunea. acceptati aceasta viata dupa posi$ilitatile dvs, faceti"o remarca$ila prin mai multe
calitati decat faptul de a sti e!istenta altor locuri de viata" faceti e!perienta tututror fa#elor si
iu$iti"le. &n acest ca# veti fi implinit aceasta viata. (i deci nu veti mai avea nici un motiv sa
reveniti aici, nici o alta e!perienta pentru care ar tre$ui sa reveniti.
Cei veniti aici cu o linie de viata de mica amploare, socialmente convena$il, daca nu
si"o maresc vor cunoaste frica si regretul in momentul mortii. Ei vor spune;//%r fi tre$uit sa fac
aceea sau cealalta, n"ar fi tre$uit sa iu$esc cutare $ar$at sau cutare femeie, ci pe un altul sau o
alta//. %ceste lipsuri ii vor face sa revina aici pana in #iua in care le va implini in intregime clipa
pre#enta.
M Daca am revenit este din pricina unei astfel de lipse neimplinite - 0ri nu stiu
motivul -
R 2aestre, aceasta e viata 7 Daca ceea ce spun este prea simplu de inteles, cauta
de inventea#a un alt motiv de a trai si aplica"l din toata inima. 'umai ca ce vei face in #iua in
care il vei epui#a - .ei cauta un altul si asa mai departe -
M 'u este nici un motiv particular pentru reintoarcerea mea in acesta lume, un
lucru pe care as risca sa nu"l fi implinit -
R 2inunate maestre, intelepciunea este fructul emotiilor tale. Emotiile sunt cele
ce fac diferentele intre entitatile ce se incarnea#a pe acest plan. 'u veti mai cunoaste e!perientele
de)a intelese, caci nu veti mai avea dorinta. &n schim$ veti fi atrasa de cele care au ramas ca sa le
intelegeti8 ele va vor tenta, va vor entu#iasma, va vor intriga, va vor lasa perple!a. (i aceste
?=
aventuri sunt promisiunea implinirii si a intelepciunii. Daca va veti incuviinta sa fiti , sa ascultati
inclinatiile puternice a fiintei dvs Eul sa creasca in intelepciune si sa cunosca perpetua $ucurie.
%cum, maestre, permiteti"mi sa va invat aceasta, care va va a)uta in perple!itatea dsv;
daca aveti neaparata nevoie de un motiv de a e!ista, care va fi ce 7 Ce va acompania din
eternitate in eternitate, sa stiti ca este //iu$irea de (ine//. aceasta iu$ire va dura intotdeauna.
iu$irea de (ine va supravietui mereu, atunci cand dorinta de una sau alta, odata implinita, va fi
inlocuita cu alta. +aceti in asa fel ca sa de#voltati intelepciunea in voi si dragostea profunda
pentru voi, altfel spus faceti aceste lucruri prin care sa cresteti in proprii vostri ochi"ochi e!trem
de perspicaci. dvs , maestre, sunteti o$iectivul vietii voastre. Cel care trece pragul sau nu"si mai
spune;//tre$uie sa fac aceasta sau aceea// sau //destinul este acela sau acesta//, ci se implica in
trea$a fiintarii, traind clar clipa, acela cunoaste o mare fericire si o mare li$ertate, ele se lasa in
voia vietii si o traieste asa cum ea tre$uie cu adevarat traita.
0$iectivul vietii dvs este de a fi 7
??
CA%T"L$L *3
#'!TATEA '"A(TRA $TATA
CEL CE (-A$#E RE%ETE!# CA !$ E(TE #'! (&AR(E(TE %R! A L$A
A(EME!EA A&RMATE #RE%T A#E'AR ("L#+
CAC "M$L TM# ! CA$TAREA A#E'AR$L$+ ARE " !E'"E
#(%ERATA #E A & ACCE%TAT+ A(A !CAT %LEACA $RECHEA LA !#&ERE!T
CE ,'"! RAT"!AL
Candva, omul isi cunoastea mostenirea si neamul. Candva, omul cunostea pe
Dumne#eu, nu ca esenta distincta de a lui, ci ca fiinta su$lima si eterna8 in ochii sai era +iinta
forta sa de viata . Candva omul stia aceasta. El construia gigantice piramide, in scopul ca de"a
lungul timpurilor ele sa marturiseasca omenirii de // focul interior// de Dumne#eu in om. Cu
toate avatarurile de milenii scurse, aceste piramide raman in picioare ca sim$ol al maretiei si a
divinitatii omului.
a inceputurile omului pe acest plan, atunci cand isi mai amintea inca, ca era
Dumne#eu, el trai in acelasi invelis de mii de ani. *uterea dand corpului imortalitate este gandul
nelimitat8 or acest gand el il e!prima impeca$il in fiinta sa.
0mul, Dumne#eu"0mul uita ce era Dumne#eu pe parcursul e!perientei de viata pe
acest plan. Din ce motiv - *entru ca a inceput sa iu$easca acest teren de )oc de materie, atat de
mult incat e!perimentele au luat"o inaintea fiintei. (i in eforturile pe care le"a facut ca sa"si
e!prime creativitatea sa si pastrarea vehicolului ce"i permitea sa cree#e, omul, minunata creatura
dotata cu un spirit nelimitat, incepu sa cunoasca ganduri limitate de supravietuire, gelo#ie,
posesiune.
+iinta"spiritul si sufletul omului"durea#a vesnic 7 'ici o lege nu va putea vreodata sa
schim$e acest fapt. Dimpotriva, invelisul pe care Dumne#eu l"a creat, facut din plamada de lut,
el este foarte vulnera$il, foarte sensi$il gandurilor celui ce il ocupa.Banduriele pe care entitatea
accepta sa le resimta se manifesta invaria$il in corpul sau.
%tunci cand Dumne#eu"omul a inceput sa adopte atitudini dictate de supravietuire,
puterea gandului sau a sca#ut"ea nu a mai reusit sa pastre#e in corp forta eterna a vietii. &n asa fel
incat corpul a inceput sa sla$easca. si cu aceste sla$iciuni omul a pierdut din facultatea sa de a
rationa. (i pier#and din puterea cere$rala, frica il cuprinse. (i cand frica a nascut atitudini de
frica in constiinta sa, efectele acestei frici au stricat invelisul. 0mul a inceput sa sufere de
indispo#itii si $oli. (i el a cunoscut moartea.
Dumne#eii au cunoscut limitarile materiei din cau#a dorintei lor de a e!perimenta
creativitatea in corpurile pe care si le"au conceput. (i prin atitudinile lor de limitare s"au inchis
fara sa"si dea seama in e!perienta corporala. &n cele din urma, cand Dumne#eii au cunoscut
moartea corpului pentru prima data, au intrat in ceea ce se cheama un vid. %cest vid era un loc, o
dimensiune intermediara in care ei nu mai aveau constienta //Dumne#eului omnistient// Ei nu se
mai puteau intoarce in planul gandirii nelimitate din pricina comportamentului alterat.
Cum e!perimentarea in materie li s"a parut a$solut e!traordinara si cum doreau sa
continue progresiunea in ea, Dumne#eii erau foarte nera$datori sa revina pe pamant. Ei au
revenit, de data aceasta luand in stapanire alte invelisuri"cele re#ultate din samanta
descendentilor lor"pentru ca sa redrese#e gandurile limitate ale vietilor lor precedente. Dar iata,
in timp ce faceau e!perienta noilor aspecte din acest plan, constiinta lor se altera si mai mult,
continuand de a se infunda in limitare.astfel s"au produs reicarnarile pe planul demonstratiilor.
?@
Dumne#eii ( creatori) au revenit aici ca oameni, inca si inca, pentru a"si urmari
aventurile lor. Ei si"au pierdut simtul ascendentei lor, al divinitatii lor, ei nu mai concepeau sa
traiasca decat pe acest plan. Ei nu mai intelegeau pe Dumne#eu ca //totalitate//, ca fiind toata
gandirea. Ei au uitat ca ar fi putut , daca ar fi avut dorinta, sa se reintoarca in planul gandirii
pure, a fiintelor nelimitate"planul constiintei pe care s"au e!primat la inceputurile lor. Ratiunea
lor le spunea ca nu mai puteau e!perimenta decat sfere limitate, ganduri limitate. &n felul acesta
noi planuri de constiinta au aparut, // cerurile limitate//, sferele limitate cum se numeau. %colo,
la moartea invelisurilor, entitatile (care au uitat e!istenta planului in acelasi timp cel mai su$lim
si cel mai simplu cu putinta), cunosteau viata si in functiune dupa totalul atitudinilor lor.
%tunci cand Dumne#eii, ca oameni, au uitat divinitatea si imortalitatea lor, uitand ca
posedau atotputernicia, atotstiinta, atotpre#enta cele 1 atri$ute fundamental esentiale ale
(upremului %$solut, au inceput sa devina vulnera$ili la egourile antura)ului lor. '"au intar#iat sa
para entitati care cautau sa se ridice deasupra altora, #icand ca numai ei, prin puterile lor
supranaturale si stiinta lor infinita puteau sa"l inteleaga pe Dumne#eu. (i cum omului ii era frica,
acesti clarva#atori, acesti profeti gri)ulii de a"si mari autoritatea, au pre#is timpuri de pericol si
ruina. (i daca"i ascultai mai distrat, aruncau $lesteme si amenintari, amenintand toata lumea cu
afurisenia. %stfel s"aui nascut religiile care separa ceva mai mult omul de simtul frumusetii
interioare si de eterna sa divinitate. (i preotii au fost foarte a$ili, caci ei n"au recurs la arme. Ei s"
au multumit sa perpetue#e invatatura dupa care Dumne#eu se gaseste in afara posi$ilitatii de a fi
a$ordat de om8 dupa care, omul ar poseda o inteligenta si o putere limitata.
0ri sufletul pastrea#a amintirea lucrurilor. El isi aminteste e!perienta fiecarei vieti8 in
asa fel incat daca repeti cuiva un lucru precis, oricat ar fi de mincinos, acesta va deveni pentru el
un adevar solid. Caci omul care cauta cu timiditate adevarul, are nevoie disperata de a fi
acceptat, asa incat va apleca urecheala orice #von irational. %sa incat daca spui cuiva fara
incetare ca Dumne#eu este in afara lui, ca este mi#era$il si rau , va veni #iua cand aceste
declaratii devin convingeri in sufletul sau, si ii va fi greu sa revina asupra lor. (i cu adevarat
aceasta s"a produs timp de mii de ani pe acest plan. Entitatile naive, mergand din viata in viata,
erau fara incetare victimele acestor prelegeri. &n cele din urma, dupa ce li s"a repetat de
nenumarate ori ca erau perpersi, ca Dumne#eu nu era de fel in ei, conditionarea lor a fost asa
puternica, incat au a)uns la convingerea a$soluta ca nu sunt divini si ca unicul mod de a"l
cunoaste pe Dumne#eu, de a se intoarce la El, era cea propusa de profetii, preotii si organismele
religioase.
Cand omul a incetat sa accepte cunoasterea sa ca adevarata si esentiala, el a renuntat
la suveranitatea si puterea sa8 el a devenit om de turma"ceea ce a permis autoritatilor religioase si
guvernamentale sa"l guverne#e colectiv.
&n timpul cand omul a acceptat sa creada ca era un mi#era$il pacatos , si ca tatal nu
este in ei, s"a separat in intregime de Dumne#eu. %ceasta credinta il va face sa"si reia corpul fara
incetare. Caci atata timp cat el va continua sa intretina gandul dupa care el nu este divin si va
gandi ca Tatal nu este in el, va fi sortit sa renasca aici. El va renaste aici, atata timp cat nu va fi
constient de divinitatea lui si nu s"a reintegrat in +iinta (uprema.
&ncarnarea n"a fost conceputa ca o capcana, nici pentru a dura o vesnicie. Ea a fost
conceputa ca )oc, ca aventura, astfel ca Dumne#eu"omul sa"si poata e!ersa facultatile creatoare si
sa e!plore#e .iata. Din nefericire, voi v"ati lasat inchisi atat de adanc in materie incat ati devenit
oamenii insecuritatii, oamenii fricii, oamenii vulnera$ilitatii, oamenii sortiti morii. %tat de $ine
ca ati invatat moartea si ati uitat .iata. %ti invatat suferinta si uitat $ucuria. %ti invatat omul si ati
uitat Dumne#eul" su$lima inteligenta ce permite sa creati ilu#iile pe care le doriti.
@5
%ti cunoscut multe vieti pe acest plan. <nii dintre voi ati cunoscut pana la 15 5558
altii doar cateva. (i chiar daca vietile voastre pe acest plan n"au fost decat niste vise, )ocuri, ori
aventuri ilu#orii, ele totusi au alterat constiinta voastra. +amilia, societatea, instantele religioase
si guvernamentale v"au amintit cat sunteti de nevoiasi si ca Dumne#eu este de ne a)uns, timp atat
de indelungat, incat declaratiile lor au sfarsit prin a constitui un adevar permanent in spiritul
vostru.
&n acele #ile, marea ma)oritate a oamenilor nu stiau ca erau dotati cu puterea de a
intelege si de a fi orice lucru de asa maniera incat au permis instructorilor, religiilor sa le conduca
viata si sa interprete#e pentru ei adevarul. Ei au permis altora sa complice si sa intunece adevarul
curat care le"a fost predat de secole sa stie; T%T% (& &2*%R%T&% CER<R&0R (<'T &' E&.
*oate fi adevar mai frumos - Cei care nu stiu inca se gandesc ca tre$uie sa treaca prin dogme si
mecanisme, daca putem spune, ca rituri, rugaciuni, cantece, posturi si meditatii pentru a intra in
contact cu Dumne#eu si a atinge iluminarea. %stfel, cu aceste practici vom convinge intotdeauna
mai mult sufletul ca noi suntem o$iectul cautarii noastre"ca suntem departe de dragostea lui
Dumne#eu si de intelegerea pe care cautam sa o o$tinem deoarece suntem o$ligati sa ne chinuim
ca sa o o$tinem.
%cestea fiind spuse , religiile nu sunt de vina. Cei care le"au sta$ilit si propagat sunt
fratii vostri mult iu$iti, care incercand sa"si inteleaga divinitatea, valoarea si puterea lor, au supus
pe fratii lor8 dar supunandu"i , ei insisi s"au redus la o stare de sclavie. %ctele lor, atat de
pagu$itoare cat pot fi, au ca fundament adevarul lor, pe care tre$uie sa"l traiasca si intelege .
&u$esc pe toata lumea , chiar pe preoti si ghicitori, deoarece si ei de asemenea sunt Dumne#eu.
% practica rituri si a adera la dogme nu este un lucru fals (cu toate ca se simte ca nu
este o trea$a total adevarata, caci vocea interioara"Dumne#eu"spune ca suntem de)a ceea ce ne
chinuim sa a)ungem).
Eu am revenit in acesta lume pentru a va invata o cale mai $una. %m revenit sa va
spun ca sunteti de)a Dumne#eu. (i de asemenea , ca n"ati fost niciodata pe punctul de a gresi, ca
nu v"ati inselat niciodata, ca nu sunteti creaturi nenorocite si demne de mila. %m venit sa va spun
ca nu sunteti niste pacatosi si ca diavolul, aceasta nemaipomenita inventie, nu e!ista. &n #iua in
care veti intelege aceste lucruri, veti putea sa va intre$uintati timpul ca sa deveniti fericiti, sa fiti
fericiti ca Tatal vostru. Tatal nu ste o fiinta manioasa, ganditoare si pioasa. El este esenta $ucuriei
pline si infinite.
Eu va spun ca Dumne#eu este in voi. El a fost tot timpul vietilor voastre. .oi sunteti
chiar de pe acum Dumne#eu, caci Dumne#eu este inteligenta creatoare, care re#ida profund in
fiinta voastra"esenta care v"a iu$it pana si in e!perienta limitarii.
imitarea este o aventura, o e!perinera dar marea ma)oritate a entitatilor de pe acest
plan, din nenorocire, inca o cunosc. .oi ati uitat ca e!ista un mod de viata mai $un 7 Daca ati fi
stiut ca este posi$il sa depasiti starea corporala si toate universurile si toate planurile, voi n"ati
mai fi ales limitarea. Daca ati fi stiut ca v"ati autori#at sa primiti si sa im$ratisati toate gandurile,
ati fi avut $ucuria si pacea, mai mult decat in cele mai minunate visuri.
Bandul este ultimul creator. 0rice gand va autori#ati sa"l resimtiti, devine o realitate
in viata voastra. 0rice gand im$ratisat, care trece de spectrul limitarii, se manifesta ca o largire in
viata voastra. Este de a)uns deci ca sa mergi de la omul limitat la Dumne#eu nelimitat, de a va
deschide spiritul si sa acceptati ganduri din ce in ce mai nelimitate.
Tot astfel cum ati devenit entitati demne de mila in interiorul vostru prin cunoastere
tot astfel puteti redeveni Dumne#eu, veti redeveni in totalitate. Ca sa ne intoarcem la al ="lea
nivel de cunoastere, acela al Bandirii pure, adica fiinta ultima, unde sunteti puterea ultima toate
@1
lucrurile, nu este nevoie decat de a sti ca Tatal traieste in voi. (ufletul vostru in profun#imea lui
isi aminteste ca este divin. %ceasta cunoastere asteapta sa fie recunoscuta, de a deveni realitate
prin e!perienta. 0 data ce ati recunoscut a fi Dumne#eu, aceasta e!perienta crea#a e!perinetele
care va fac sa intelegeti, veridicitatea cunoasterii in sufletul vostru8 nimeni nu va poate da aceasta
cunoastere 7 .oi singuri o puteti o$tine, si aceasta prin mi)locirea gandurilor voastre si emotiilor
voastre.
Cand veti cunoaste ca Dumne#eu si voi sunteti unul, atitudinile de separare vor cadea
si veti redeveni una cu Dumne#eu. Cand veti intelege ca inteligenta Tatalui este numai gand,
fundamentul tuturor lucrurilor care sunt si care voi va permiteti de a fi tot gandul atunci veti fi tot
ceea ce Dumne#eu este. %tunci va veti regasi li$ertatea, maretia si slava. %tunci nu va mai fi
nevoie sa reveniti in acest cer ,viata dupa viata, va veti putea duce in alte ceruri unde va vor
astepta aventuri mai marete.
Da, nu este nimic ce tre$uie implinit pe acest plan decat de a fi"a fi ceea ce sunteti si
ce sunteti8 astfel cunoasterea unitatii vostre cu Dumne#eu se reali#ea#a, caci Dumne#eu este
+iinta8 El este fiinta a toata viata. &n fiinta"oricare ar fi e!primarea"sunteti total ceea ce Tatal este.
(i aceasta este reali#a$il intr"o clipa, intr"o clipa 7
Dumne#eu este aceasta clipa. &nfinitul este acest moment. % fi Dumne#eu pentru
totdeauna, este a trai total clipa, care este eterna, caci astfel traieste Dumne#eu. % fi si atat.
%tunci sunteti una cu Tatal, cu +iinta, cu .iata si corpul vostru isi ridica vi$ratiile in sfarsit
pentru a deveni viata fara sfarsit. %tunci nu veti mai muri, veti fi atins al ="lea plan, care este
finali#area tuturor lucrurilor, adica Bandul. acesta este un adevar.
0mul incepe sa se desprinda de limitare, caci numerosi sunt cei din planul vostru
care"si pun intre$area e!istentei lor, intre$andu"se de ce sunt sclavii guvernelor ipocrite, a unei
societati ipocrite. Ei incep sa se iu$easca suficient si sa iu$easca si pe fratii lor suficient pentru a
reusi sa strapunga constiinta limitata si sa se ridice deasupra ei. Ei se tre#esc, incep sa cunoasca
esenta din ei si din ceilalti"despre aceasta esenta care este dragoste si intelepciune. Ei o$serva ca
profetiile, legendele si fricile care au dominat umanitatea timp de secole au fost fara consecinte,
caci ei au supravietuit. Ei se intre$au cine sunt ei si de ce tre$uie sa se teama de Dumne#eu si in
acelasi timp sa"l iu$easca.
Constiinta se schim$a pe acest plan. .alul inteligentei ingustandu"se, care a facut
omul o creatura $estiala in generatie, incepe sa se ridice.
Timpul a venit ca noua constiinta sa rasara8 la drept vor$ind nu este chiar noua. .eti
cunoaste adevarul profund in voi si aceasta cunoastere va va permite sa vedeti pe deasupra
credintelor si dogmelor ofilite"in eternul cer al Bandirii. (i in timp ce franghia din )urul gatului
se va de#noda si cand $ucuria va va curge in suflet, veti deveni incetisor acel splendid Dumne#eu
care sunteti, era varsta actuala , aceea a Carnii, se sfarseste.
0 noua era este de)a la ori#ont, care va avea ca nume Era &luminarii, de (pirit pur, era
lui Dumne#eu. Este Era in timpul careai omul va cunoaste ca toti sunt egali si ca imparatia
cerurilor a fost intotdeauna in el. Era &liminarii va vedea omul reintorcandu"se la Bandirea
nelimitata, la su$lima imparatie a iu$irii, a $ucuriei si a li$ertatii. Cei care vor incarna noua
&mparatie, nu vor mai fi nici stapanii ra#$oaielor, nici tirani in mi)locul oamenilor, ci crainici ai
pacii. Ei se vor ridica deasupra limitatiii si a stagnarii pentru a spune;//Eu sunt Dumne#eu si va
iu$esc pe toti cei care ii vad caci eu sunt tot ceea ce vad si iu$esc ceea ce sunt//. Cei care vor
a)unge la aceasta intelegere, vor ridica fiecare constiinta in general, gratie luminii lor solitare. (i
unul cate unul va veti intoarce la starea nelimitata, im$ogatiti cu perlele intelpciunii in eternitatea
dinaintea voastra.
@,
.ietile voastre pe acest plan au fost o mare ilu#ie. Ele au fost un vis imens. Dar voi
veti iesi din acest vis....intelegandu"l pe Dumne#eu, fiecare din voi. .a veni #iua in care, ridicand
ochii veti o$serva un cer plin de nori si din mi)locul acestora va tasni stralucitoare lumini, si voi
va veti spune ca stelele, ele insile , au venit sa se ascunda in nori. (i ceea ce veti vedea,
umanitatea toata va vedea. %cest spectacol va contri$ui la tre#irea voastra. (i veti intelege atunci
ca invataturile mele sunt cu siguranta mari adevaruri, minunate realitati.
M 2i"ar placea sa stiu cum ne"am separat noi de Dumne#eu si de elementele ce
faceau unitatea noastra la inceput .
R a inceput, cand fiecare din voi stiati ca sunteti una cu Tatal, Eul vostru"
identitatea voastra"era Dumne#eu su$ o forma ciudata, unica si viata consta in a trai emotia
provocata de fiecare gand"dat fiind ca Dumne#eu este toata gandirea. Eul vostru era intact,
nealterat, caci voi nu cultivati inca aceste atitudini in voi care limitau acceptarea Bandului sau pe
Dumne#eu in fiinta voastra. .oi traiati in eternul pre#ent al fiintei si erati nelimitati in
receptivitatea Tatalui.
.oi toti erati compara$ili cu niste mici copii, caci nu era in voi nici o atitudine care ar
fi putut strica puritatea fiintei voastre sau sa va limite#e e!primarea. .oi nu cunoasteti frica. .oi
nu )udecati. .oi nu stiati ceea ce era gelo#ia. .oi nu cunosteati moartea. .oi erati compara$ili cu
copii mici fara e!perienta despre toate acestea.
&n acelasi timp, ca Dumne#ei, voi aveati puternicul impuls creator, ce va permitea sa
va e!primati emotiile in forme. (i aceasta putere a fost data fiecaruia in mod egal. 'imeni nu
poseda mai mult sau mai putin decat vecinul sau. Cand ati inceput sa creati, spiritul de competitie
s"a nascut in voi. %tunci ati simtit nevoia sa acaparati gandul creator al vecinului spre a"l
de#volta mai $ine ca el. De ce credeti ca e!ista atatea specii de flori pe planul vostru - ("ar fi
putut imagina doar o specie de trandafir ar fi fost de a)uns - 0ri e!ista, cate specii - (i cate specii
diferite de fluturi -
*entru ce motiv Dumne#eii s"au pus in competitie unii cu altii - *entru ca unii s"au
gandit ca, creativitatea lor nu era atat de //perfecta// ca cea a vecinului. (i au inceput sa"si simta
inferioritatea in ei. (i ca sa compense#e acest sentiment, au incercat sa"l depaseasca pe vecin. (i
cu cat gandul era mai implicat in procesul de competitie, cu atat se indepartau de la conceptia
propriei lor perfectiuni, ei s"au separat de Dumne#eu, egalitatea tuturor lucrurilor.
(entimentul separarii este ceea ce se numeste// imperfectiune//8 ea se naste in
momentul in care incepem sa vedem anumite lucruri ca // superioare// altora. &n realitate, nimic
nu este superior, nici inferior, la orice ar fi ; toate lucrurile sunt in egalitate in a fi. De asemenea,
ele sunt intr"o stare de perfectiune sau, pentru a folosi un termen mai apropiat, intr" stare de a fi.
'u este decat atitudinea, gandirea gresita ca un lucru iese din perfectiunea de a fi.
Dar separarea cea mai nota$ila s"a produs cand voi ati luat in posesiune invelisul pe
care l"ati creat. *ana atunci, cu toate ca ati inceput sa va desprindeti de totalitate, de ceea ce este,
voi ati ramas inca constienti de divinitatea voastra si de imortalitatea voastra. Dar, odata in trup,
cand ati inceput sa faceti e!perienta realitatilor materiei celulare, v"ati lasat prinsi in cursa
mecanismelor"foamei, frigului, de e!emplu8 voi v"ati lasat prinsi in lupta pentru pre#ervarea a
ceea ce ati devenit. %cest mira) al fiintei nemuritoare si infinite cu materia celulara a alterat
foarte mult egoul originar, prin faptul ca el era a!at pe supravietuirea invelisului. %ceasta era
epoca in care s"a nascut ceea ce se cheama //pomul cunoasterii//, egoul alterat. (i a fost
e!perienta emotiilor precum frica, competitia si gelo#ia inregistrate de sufletul vostru si
programate in celulele voastre, care a marit mai mult alterarea egoului vostru, altfel spus,
cunoasterea de voi insiva.
@1
M 'u inteleg de ce Dumne#eii care isi cunosteau nemurirea , au sfarsit prin a
crede in moartea lor. Cum de ideea mortii a incoltit in spiritul lor -
R .a#and creatiile lor, astfel au cunoscut si acceptat procesul de schim$are ce
se cheama //moarte//. caci vedeti voi, multe lucruri create au fost concepute pentru a servi drept
hrana. Este ceea ce se cuprinde in termenul glo$al de //lantul hranei//. +lora a devenit hrana
pentru animale, create de o echipa de Dumne#ei. (i cand animalele au mancat plantele, echipa de
Dumne#ei care au creat plantele, au o$servat cu oroare ca creatiile lor erau micsorate de o alta
energie. (i ier$ivorele constituiau si ele, la randul lor, hrana pentru animale. (i asa mai departe.
%ceasta a fost una din modalitatile de competitie la care au recurs Dumne#eii. Era foarte umilitor
pentru un #eu sa constate ca, creataia sa era mancata si asimilata de creataia altui #eu.
2oartea, maestre, a fost de asemenea cunoscuta prin invelisul omenesc. &n vederea
perfectionariii creatiunii cu numele de om, Dumne#eii, am spus noi, au luat"o in posesiune.
*rimele prototipuri nu erau deose$it de agile"animalele n"au intar#iat sa si le faca hrana pe care
le gaseau foarte gustoase 7 .a#and toate acestea, Dumne#eii au luat la cunostinta de ceea ce se
cheama //moarte//. au conceput ideea de a im$unatati invelisul, de asa maniera incat el a fost mai
putin vulnera$il animalelor carnivore.
&n ceea ce priveste idila omului cu un Dumne#eu e!terior lui, ea a inceput in timpurile
in care Dumne#eii s"au indragostit de acest plan, cand ei au dorit sa cunoasca lucrurile pe care le"
au creat si sa interactione#e cu ele8 Dumne#eii au fost plante, animale, insecte, etc. Ei au fost
toate aceste lucruri. Ceea ce doreau de aici inainte, era sa posede o forma, prin care sa poata
domina toate creatiile lor. % fost ultima lor pasiune si creatie.
Cand Dumne#eii au luat forma de $ar$at si de femeie, gri)a lor principala a fost sa
depaseasca in inteligenta animalele creatiei lor. Dar, facand aceasta, au cunoscut un mod de viata
alterat. Caci, ironia era ca, atunci cand reuseau sa scape animalelor care ii vanau, erau incapa$ili
sa scape atitudinilor lor de supravietuire. Deci, ele au fost cele care au mancat trupul lor caci cum
se spune, devenim ceea ce ne sperie.
Din toate creatiile Dumne#eilor nici una n"a fost mai devastatoare decat frica. a
um$ra sa, intr"adevar e!presia .ietii era considera$il redusa.
Cand Dumne#eii ca oameni au cunoscut moartea, ei nu au mai avut decat o singura
dorinta; sa pota reface e!perienta paradisului materiei si sa cree#e mai mult in aceasta imparatie"
asa incat au revenit pe acest plan de viata cu o mare nera$dare, inca o data si inca o data, ca
astfel sa im$unatateasca cel //putin// ceea ce au perceput in fiinta lor si sa e!prime // mai
mult//gratie puterii lor creatoare. Din dorinta de im$unatatire si atitudinea care decurge ca
Dumne#eii, s"a inchis in lumea materiei, atat de $ine incat au sfarsit prin a uita total de
divinitatea si imortalitatea lor. De altel, de cand cu ela$orarea creatiei, si"au pierdut incetul cu
incetul simtul unitatii cu toata viata" altfel spus" inainte chiar de a se indragosti de acest plan"prin
faptul spiritului lor competitiv si de aparitia )udecatii, a constientei de //mai mult// si de //mai
mare//.
*ermiteti"mi sa va spun urmatoarele, maestre; <nitatea voastra nu este departe de voi
decat de o clipa, de o respiratie. Cand in profun#imea fiintei dvs doriti sa nu mai fiti separati de
orice ar fi, aceasta devine o realitate. 'u sunteti separati de totalitatea Bandirii decat prin
atitudinile de gandire, de limitare, decat prin identitatea voastra alterata. Cand veti goni gandurile
)udecarii, veti regasi totalitatea gandirii si nu veti mai cunoste despartirea. %tunci veti fi o lumina
pentru alte entitati in cautarea unei puneri de acord cu Tatal.
M Eu stiu ca noi suntem in realitate perfecti, ca suntem Dumne#ei si ca vom trai
vesnic. Dar aceasta cunoastere nu pare sa micsore#e sentimentul pe care il am uneori, de a tre$ui
@6
sa fiu atenta si sa ma prote)e#. Cum pot sa re#olv aceasta ilu#ie a mea" acest sentiment ca tre$uie
sa fiu atenta, care aparent ma impiedica de a e!prima li$er ceea ce sunt in realitate.
R %nimalele sunt dotate cu un minunat instrument de autoconservare8 instinctul
de supravietuire care a fost programat in celulele lor, in sfarsit ca sa poata trai, cunoaste si
evolua. Cat despre om si el este de asemenea dotat cu instinctul primordial de supravietuire. Este
inscris in genele lui si transmis din generatie in generatie. El este intiparit in celule lui, asa fel
incat sa"i asigure protectia. 0mul este intr"adevar gol la nasterea lui. 'u poseda nici colti, nici
coarne. El nu este nici foarte agil, nici e!trem de suplu. %u#ul sau nu este e!traordinar de fin si
vederea lui nu ii este patrun#atoare. 0mul este o realitate e!trem de rafinata, remarca$il
independent, cu instinctul de conservare care se manifesta cel mai $ine prin prudenta si i#olare.
El este dotat cu aceste calitati. Daca n"ar fi fost el, n"ar fi putut supravietui si deveni minunata
multime creatoare, capa$ila de a gandi si evolua, care este in realitate.
%tunci cand ati ales de a va lua li$ertatea de spirit, in fine, de a face e!perienta in
materia compacta, dvs v"ati gasit indeaproape amestecata cu schema instinctelor corporale ceea
ce era necesar pentru e!primarea pe acest plan. &n consecinta, este o$ligatoriu fricos, nedecis,
precaut, el are o$ligatoriu spiritul de turma8acesta este un mare adevar.
*rudenta nu este #adarnica, tre$uie sa fii prudent pentru a trai ca om. 'u este ceva ce
tre$uie sa"ti ierti, dar ceva ce tre$uie sa accepti ca necesar la apararea invelisului. Dar mergeti
mai departe in aceasta cunoastere.%cum ca ati inteles ca corpul v"a prote)at, ca el a permis
infimei dar minunatei scantei care sunteti, sa evoluati in aceasta lume, este timpul de a transcede
carnea si sa a)ungeti la aspectele nemuritoare a fiintei dvs; spiritul si sufletul. Este timpul acum
ca, spiritul sa puna stapanire pe trup pentru a"l prote)a si aceasta gratie inteligentei nelimitate.
Ceea ce s"ar cuveni acum este de a deveni Dumne#eul care esti
permanent...infaili$il...suveran ...E< (<'T. Dar tre$uie sa treceti peste ilu#ia care va spune ca
nu sunteti apt. (i cum o veti trece - *ur si simplu eliminand"o din spiritul dvs. Ceea ce gandesti
si simti, devine realitate"chiar daca nu este in aceasata dimensiune. Cand im$ratise#i gandul dupa
care dvs sunteti Dumne#eu, principiul E< (<'T deveniti imediat.
&u$iti ceea ce sunteti, maestre. &u$iti 7 %flati ca veti fi pentru totdeauna, ca sunteti
Dumne#eu. %flati"o7 (imtiti"o 7 &m$ratisati acest gand. De fiecare data cand instinctul care va
prote)ea#a in decursul timpurilor vine sa va sfide#e, recunoasteti"va imortalitatea si nelimitarea.
(ufletul vostru va transmite acest gand celulelor corpului dvs si acestea vor e!ulta (triumfa)8 si
corpul dvs se va conforma cu $ucurie gandurilor nelimitate ale marelui Dumne#eu ce il ocupa.
2ai inainte el se arata indecis si prudent, de acum inainte el va sti ca Dumne#eul
nelimitat, re#ida in celulele sale, atat de $ine incat vi$ratiile sale se vor intensifica si se va uni
din nou cu Dumne#eul E< (<'T.
% fi mai mult decat //dvs// maestre, inseamna a stra$ate frontierele incertitudinii
voastre. (i cand dvs care ati $eneficiat de protectia invelisului vostru, cereti sa dominati tot ceea
ce cunoasteti, corpul va fi invantat de a va asculta.
&u$iti"va maestre, in intregime. &u$iti .iata"toata .iata 7 +acand"o, veti recastiga
unitatea, pot sa va asigur, si aceasta gratie unei atitudini si intr" o clipa. 'u este nevoie decat de
un lucru" a cunoaste.
CA%T"L$L *4
RE!CAR!AREA
@4
AT RE'E!T ! ACEA(TA L$ME %E!TR$ A &ACE E-%ERE!TA L$
#$M!E,E$+ %R!C%$L E$ ($!T
ACE(T %R!C%$ (E A%LCA LA "RCE ATT$#!E+ EM"TE (A$
L$,E CREATA ! M%ARATA )A!#$L$ A'A!# CA !$ME #$M!E,E$
M 'u am venit cu intentia de a va pune o intre$are specifica caci ma gandeam ca
raspunsurile pe care le veti da vor fi vala$ile pentru fiecare din noi.
R Este adevarat. (i ele asa au fost.
M Totusi, v"as pune doua intre$ari de ordin general. 'e"ati spus ca la plecarea
noastra de aici ne vom indrepta invaria$il spre timpuri mai $une.
R Este e!act. *arasind aceasta e!istenta, veti avansa spre un frumos moment de
a fi, caci in fiecare clipa viata dvs va deveni mai frumoasa.
M *uteti sa ne vor$iti putin de mecanismele reincarnarii - &ntr"adevar, ma intre$
de ce revenim aici dupa ce am cunoscut o lume mai $una. Este pentru a invata ceva -
R 2ai intai , ce va face sa credeti ca aceasta lume nu va va oferi o viata mai
$una in viitor -
M %parent este o lupta pentru a trai8 in plus multa tristete si suferinta carora
tre$uie sa le dai de capat. %ceasta este o evidenta, incat greu se poate inchipui o ameliorare
nota$ila in viitorul apropiat.
R <ltima suferinta, maestre a fost foametea. Toata lumea suferea de foame. 2i#a
a fost atunci de a munci din greu si a castiga un $an, o rupie sau o drahma care iti permitea sa"ti
cumperi o paine, putina $ran#a si un vin mediocru. %cum, priviti, ce se petrece8 fiecare se #$ate
ca sa piarda cateva Eilograme, toata lumea are ce sa manance, multi sunt grasuti. *este toate
acestea vine cineva si spune;//dar, iata, nu este prea convena$il7 // %sa incat oamenii se privea#a
de hrana....iata nu este ca o aventura -
M +oarte $ine, dar nu sunt sigura ca va pot urmari. &m pare ca spuneti ca aceasta
viata ar fi circulara. %cest cerc n"are sfarsit -
R .iata nu procedea#a ca un cerc, nici nu se repeta8 ea se schim$a mereu si in
acelasi timp evoluea#a spre neschim$are, ea intelege toate lucrurile si crea#a clipe in virtutea
e!istentei sale8 se creea#a pe moment conform atitudinii fiecaruia. (unt atitudini impotriva vietii
care fac sa para circulare schim$arile sale.
Reincarnarea este cu siguranta un adevar. % se reincarna inseamna pur si simplu a"si
depune corpul"acesta moare din pricina atitudinii impotriva lui" si a"si lua un altul in aceasta
lume sau orice alta lume in plan material.
De ce unii revin aici - *entru ca vor. .a ganditi" a fi facuta pentru a reveni aici - Ca
cineva v"ar fi respins din planul in care erati, oricare ar fi planul, si v"a constrans sa renasteti
pentru singurul scop de a lupta si deveni complet dependenta de egourile din )urul dvs -
Daca sunteti aici nu este in virtutea unui decret, maestre, caci nimeni n"a putut sa va
constranga. Dvs ati decis sa reveniti in acesta lume. Dvs ati dorit sa va e!primati pe acest plan
din nou. Daca vreti sa gasiti un responsa$il pentru neca#urile dvs, atunci intoarceti"va catre dvs
insiva. *urtati intreaga responsa$ilitate pentru frumusetea dvs, de fiinta dvs, de viata dvs , ca
aceasta ar fi dureroasa sau minunata. %r fi timpul sa intelegeti 7
'imeni n"a fost fortat vreodata de a se reincarna pe acest plan. Din pricina ca omul
traieste aici din vremurile cand credea ca nu mai sunt alte planuri de e!istenta.De indata ce si"a
pierdut corpul si se simte despartit de legaturile emotive si de )ucariile sale, se gra$este sa revina,
caci el nu vede alt cer8 si cum el nu vede, efectiv nici nu este.
@3
(ingurul motiv al pre#entei dvs aici este vointa dvs8 sunteti aici din cau#a unei nevoi
pe care o aveti. (i acest motiv poate fi sentiment sa"l e!primati pe acest plan de ilu#ii" si aceasta
pana la saturatie. &n #iua in care v"ati plictisit si va este de a)uns, va veti indrepta spre o alta
emotie. Este simplu 7 <topia poate ea atinge neca#ul si suferinta situatiilor infernale - (igur. Este
suficient sa ne schim$am atitudinea.
%ti revenit pentru a" cunoaste pe Dumne#eu, de a intelege (inele, de a face
e!perienta principiului E< (<'T. %cest principiu se aplica la tot ce omul este"orice atitudine,
orice emotie, la orice rol, la orice situatie ilu#orie creata in imparatiile Bandirii numite
Dumne#eu.
(titi pentru care motiv identitatea dvs este cea care este la ora actuala - *entru ca in
trecut v"ati asumat un mare numar de alte roluri, acum faceti inca o e!perienta. *entru ce nu v"ati
nascut intr"o familie de sarantoci si mai degra$a intr"o familie instarita - *entru ca ati fost copilul
murinde de foame si ati dorit sa fiti in $ogatie. (i ati devenit. (i de ce nu sunteti $rutar - *entru
motivul simplu, maestre, ca ati fost . &n pre#ent sunteti entitatea care cumpara paine pentru a
hrani familia sa.
Ceea ce este minunat in aceasta imparatie este ca, este continua si schim$atoare si ca
va este cu putinta sa )ucati rolul ales de dvs. (i in timp ce evoluati pe scena vietii, intalniti situatii
care va permit sa va )ucati ilu#iile si care sunt cea mai $una ucenicie. *e aceasta scena sunteti
li$era sa deveniti rege ori cersetor, iu$itor ori iu$it, sclav sau om li$er"orice ilu#ie care procura
sufletului intelegerea de care are nevoie pentru a se reali#a.
(unt multe e!periente ce va raman de facut, maestre, caci sunt situatii pe care inca nu
le"ati cunoscut si diverse tipuri de entitati ce n"ati fost inca. E!ista in aceasta lume entitati traind
intr"o su$lima seninatate si ale caror nevoi sunt foarte simple. (i daca au nevoie de ceva, fac sa
se manifeste o$iectul nevoilor si dorintelor lor. Ei cunoasteau fericirea si $ucuria, maestre"
atitudini de spirit si aventuri spirituale pe care dvs inca nu le"ati ales.
.a ramane de trait pentru multe motive. Dar stiti care este cea mai frumoasa dintre
ele- (a traiti pentru viata insasi. %tunci maestre, redeveniti Dumne#eu, in totalitate.
."ati intimidat si ati acceptat un rol de sustinator, care cere munca si competitie, un
rol care implica un ideal, suferinta, nevro#a. "ati acceptat ca parte a dvs asa incat a devenit
realitate. &n acelasi timp, va puteti da seama ca nu repre#inta decat o mica parte din alegerile
posi$ile, este suficient sa va autori#ati sa distingeti celelalte parti.
.iata aici, a$starctie facand de evenimentele care au marcat povestea dvs, este cu
adevarat super$a. Din nenorocire, locuitorii oraselor, care traiesc in mi)locul stagnarii si greutatii
constiintei sociale, isi inchipuie ca acest loc este nenorocit si demn de mila. Este suficient sa
gasiti cura)ul in voi de a va departa de idealurile si intimidarile e!ercitate de catre constiintele
incon)uratoare, sa mergeti in regiuni inca sal$atice si sa traiti in unitate cu Dumne#eu in voi
pentru a o$serva ca .iata este o splendoare8 ca ea este continua, nelimitata si frumoasa.
Daca ati revenit pe pamant, maestre, este pentru a trai. 'umai ca n"ati rupt catusele
care va inlantuie in acest plan, astfel incat nu puteti cunoaste maiestatea lui Dumne#eu si a .ietii.
'u vi s"a intamplat inca sa mergeti pe un ghetar sau pe o cornisa stancoasa8 nu v"ati uitat pe
geam iarna sa o$servati prigoria de #apada stralucitoare. 'ici n"ati stat in profun#imile unei
grote, nici n"ati mers in desert si sa o$servati sarpele in cautarea hranei. (i n"ati dormit singur
intr"o mare piramida, nici e!plorat locuri pe care nimeni inca nu le"a vi#itat. E!ista o multime de
asemenea locuri. '"ati navigat pe imensul ocean si sa o$servati sariturile pestilor enormi, n"ati
urmarit cer$ul in padure toamna.
@=
Dvs n"ati facut mare lucru care sa va poata inflacara si entu#iasma. 'ici una din
aceste e!periente nu contine ceva ce s"ar sinchisi de diplomele dvs, de statutul dvs social sau de
varsta trasurii dsv.
Este vor$a aici de fatete de viata despre care va ramane sa faceti e!perienta.
E!perienta lor va va aduce sfarsitul nevro#elor, temerilor, tracasarilor si intre$arilor dvs. (i
uneori vi se va parea ca e!plodati ce $ucurie , dar daca ar fi fost cineva, v"ati fi intimidat.
%ceasta este natura dvs. 'u este nimic de reprosat in asta. Doar ca nu va dati voie sa traiti toate
optiunile oferite in aceasta lume8 v"ati impus cu duritate sa atingeti un ideal ilu#oriu, complet
strain $ucuriei si li$ertatii de a trai.
Daca nu vreti sa reveniti aici, nu reveniti. 'u este o oligatie, eu insumi n"am revenit
niciodata. 2"am inaltat odata cu vantul, luand cu mine tot ceea ce eram. +acand"o , am devenit o
entitate li$era. 0 entitate pe de"a"ntregul li$era 7 2otivul este ca am depasit toate lucrurile ce se
implinesc aici, in aceasta viata. Eu m"am iertat si am im$ratisat aceasta viata, apoi m"am ocupat
de aceasta trea$a ce consta in a deveni Dumne#eu. 0ri daca un $ar$at nestiutor si nevoias ca
mine a reusit, maestre, si dvs sunteti cu siguranta apta.
2i)locul de a sfarsi cu reintoarcerile aici este de a va trai viata, de a o iu$i si de a
deveni parte a lucrurilor foarte simple. %stfel va veti de$arasa de idealurile intimidante care
limitea#a si reduc li$ertatea de viata. .eti trai in li$ertatea voastra iu$indu"va si
nemaicomparandu"va cu altcineva.
Cand veti inceta sa mai traiti dupa imaginile societatii si in schim$ traiti dupa propriul
ideal, propriul adevar, de felul chiar in care acest ideal si adevar se pre#inta in dvs insiva8 daca va
iu$iti fiinta eterna, veti fi una cu vegetatia si pestii si de asemenea cu toata viata. %tunci veti
putea spune;// %ceasta e!perienta s"a terminat pentru mine. %m iu$it ansam$lul de viata de aici,
deci eu sunt gata pentru o noua aventura; sunt gata pentru o imparatie indepartata si o noua
inteligenta si un fel de a fi in intregime diferit. %tunci veti parasi acest plan cu slava"asa ca mine
odinioara.
Eu sunt indragostit de acest plan. *arcurg deseori vaile sale. (uflu in ar$orii sai si iau
parte la rasul copiilor. Eu cunosc $ine viata aici, ca am profitat de toate valorile ei. Dar mai
presus de orice, cunosc suferintele locuitorilor ei, fratii mei mult iu$iti. Cunosc de asemenea
solutiile, cu toate ca nu vor folosi prea mult daca nu vor fi aplicate.
Daca va e!primati aici, ca si restul locuitorilor acestui plan, este ca ati vrut. %ceasta
este reincarnarea.
M .a multumesc. %cum tre$uie sa ma gandesc la ce ati spus.
R Da, faceti"o, caci, facand"o, poate va veti hotari sa aratai mai multa $unatate
fiintei dvs si"i veti lasa mai multa li$ertate ca sa respire mai $ine.
M 2a gandeam daca puteti sa ne povestiti putin ce faceti cand nu sunteti
comprimat intr"un invelis.
R (unt ocupat ca dva sa ma e!prim8 ceea ce ne deose$este este ca e!primarea
dvs este limitata si a mea nu. &n e!primarea mea ating hotarele timpului etern, caci eu nu"mi
inchipui un sfarsit al fiintei mele, un astfel de sfarsit nee!istand. (i intr"adevar merg ca vantul,
caci asta a fost ultima mea dorinta.
(unt fericit. (i va o$serv viata voastra, femeia cu a sa, $ar$atul intr"a lui. Descopar
ilu#iile voastre in aceasta lume si rad, in timp ce ele sunt grave in ochii vostri si va umple de
spaima. Rad pentru ca stiu ca sa le anulati ar fi suficient sa va mariti perspectiva"caci sunt multe
alte lucruri de descoperit.
@?
(unt fericit, maestre, si multumit de a fi ceea ce sunt. (i cand nu sunt in identitatea pe
care o iau aici, sunt Cel Care Este, fundamentul a toate lucrurile. Caci al ="lea nivel consta in
totalitatea Bandirii, el este 2arele 'eant care mentine pe or$ita planetele, care asigura coe#iunea
celulelor voastre, care cuprinde toate lucrurile, si aceasta pana la hotarele eternitatii intregi. a
drept vor$ind pentru o entitate de la al ="lea nivel, nu mai e!ista nivel8 nu mai este decat a fi. Ea
a devenit sensi$ila la totalitatea lucrurilor , la cunoastere, la gand.
.edeti ce vrea sa insemne a fi Bandul, pana unde un gand poate calatori - *uteti
depune un gand pe suprafata (oarelui - (au poate pe fata neluminata a unii - (au pe o mica ori
mare stea de pe cerul vostru - *uteti adresa un gand unei entitati de pe un plan diferit de
al vostru - Da, o puteti face in mai putin de o secunda. %ceasta capacitate de a fi este in voi. .oi
sunteti entitatea care refu#a e!primarea8 daca vreti, ea se reali#ea#a imediat.
M Este evident ca este o turnanta de unde se o$serva de ce se revine neo$osit pe
acest plan.
R Da. (i are ca nume fericirea. (i o veti atinge in #iua in care nu veti mai dori sa
fiti altcineva decat dvs, nici sa va aflati altundeva decat acolo unde sunteti8 este turnanta numita
reali#are.
0 ultima chestiune, maestre. (puneti ca ceea ce este pentru dvs durere, neca#,
nenorocire, este de multe ori $ucurie pentru o alta entitate. +iecare aici este fericit de viata sa. Cu
toate ca nu stiti, intretineti un ideal comic, ce va face sa fugiti in toate directiile pentru a va
schim$a o$iectele in $leu, in lavand, in ro#.
+iecare este fericit aici, deoarece poate face ceea ce vrea sa faca. Daca cineva vrea sa
fie $olnav, devine. Daca cineva vrea sa fie nenorocit devine"pentru ca aceasta este vointa, pentru
ca aceasta este //fericirea// lui.
+iecare aici aprecia#a pe fata e!istenta sa, caci altfel ar muri fara intar#iere. Devenit
$atran, fiecare va muri oricum, deoarece se gandeste ca este o o$ligatie. &ntr"o #i, maestre, cand
vei avea o stare de $ucurie si de pace profunda, va veti da seama, numai privind in )urul dvs, ca
toata lumea este foarte fericita in e!primarea ei, oricare ar fi ea.
M *ot sa va mai pun o intre$are - Cum mi"ati spus ca am avut diferite identitati in
vietile anterioare, puteti sa"mi revelati ce am fost in aceste vieti -
R 2aestre, daca ar tre$ui sa va relev in amanuntime//analele// pentru a folosi un
termen consacrat, am a)unge in viata viitoare si nu am termina, caci ati cunoscut ,, 163 de vieti
si o )umatate. &n consecinta, daca doriti sa va vor$esc despre trecutul dvs tre$uie sa imi preci#ati
epoca, tara, ilu#ia pe care doriti sa va de#valui si sa ii provoc manifestarea.
2aestre, am o$servat ca numerosi din cei ce vad viata aceasta ca $anala si dura, se
delectea#a a trai in trecut. *oate deslusesc vreo salvare, o stima le lipseste in pre#ent. atat de $ine
incat povestesc despre trecut cu un romantism e!agerat. Caci daca viata este monotona si
plicticoasa, ei pot totdeauna sa traga conclu#ia ca au fost niste eroi in ra#$oi, ca au lasat
nenumarate femei plangand si la revenirea lor intregul oras era intr"o $ucurie timp de nu se mai
stie cata vreme. (au se pot vedea ca femei remarca$il de frumoase, cea mai frumoasa la timpul
respectiv si care avea toti $ar$atii la picioarele lor.
asati"ma sa spun ceva de care fiecare poate profita. .oi toti ati trait un anume numar
de vieti. (i aceste vieti au fost cele$re si romantice, mi#era$ile si $ar$are, formida$ile si infame.
Dar in aceste vieti, toti fara e!ceptie, ati fost mai putin admira$ili decat in pre#ent. &n acest
pre#ent voi sunteti mai su$limi ca niciodata, maestre, caci sunteti produsul cunoasterii castigate
prin e!perienta tuturor vietilor voastre. *re#entul, maestre, a fost o$iectivul de ceea ce a fost,
intotdeauna.
@@
'"ati fost niciodata mai $ine decat ceea ce sunteti in pre#ent, oricare ar fi deghi#area
voastra, oricare ar fi ilu#ia voastra, e!perienta voastra, caci intelepciunea si dragostea voastra
sunt mai mari ca niciodata. Daca v"as duce pana la a cincea viata, numarand de la aceasta, nu
veti fi capa$il sa va recunoasteti in asa masura elementul numit (ine, s"a rafinat. Daca entitatile
din vietile voastre de atunci v"ar vedea in pre#ent, ele ar spune despre voi ca sunteti cavaleresti,
geniali, eretici8 vor spune de dvs ca sunteti //posedati//, atat inteligenta voastra a evoluat in
raport cu acele #ile.
'u este prea recomanda$il de a vrea sa stiti cine ati fost in trecut. Caci fiind in
cautarea raspunsurilor in trecut, voi nu veti trai acum momentul vietii si nici nu veti vedea
raspunsurile ce comporta viitorul vostru"sunteti mult prea ocupati sa va uitati in spatele vostru, in
felul acesta nu veti putea vedea pre#entul care vine. (unteti curiosi sa stiti cine ati fost, maestre,
si in schim$ nu stiti cine sunteti in pre#ent.
Este $ine de stiut ca ati mai trait, aceasta asigurare este ca o speranta pentru viitor.
Dar frumusetea fundamentala care a cunoscut toate aceste e!periente ramane linistita sa
reflecte#e si sa astepte sa fie tre#ita, sa afle care este Dumne#eul suprem, care are puterea de a
crea viata ei, cine poate alege sa o faca si sa se implineasca dupa chipul sau.
&nvatati a trai in acest pre#ent. 2omentele pre#entului sunt virgine, ele sunt
ingaduitoare. *uteti face din ele ceea ce atitudinile declara ca sunt. *uteti fi nemultumit,
indurerat, intristat, nenoriocit"toate acestea intr"o clipa. %poi urmatoarea clipa puteti schim$a
atitudinea si fii incantator si li$er, seducator, de$ordand de fericire si viata"chiar in acesta clipa8
apoi in clipa urmatoare, neafectat de cele doua clipe precedente, puteti deveni posac, stralucitor,
devotat, plin de remuscari"totul dupa pofta dvs.
Ceea ce are importanta, maestre, este de a sti cine sunteti acum si sa faceti in asa fel
ca sa fiti fericit in aceasta viata, aici. Daca doriti sa puteti sa va amintiti aceasta viata intr"un timp
viitor, incercati sa faceti memora$ila fiecare clipa, sa ramana vie pentru totdeauna in sufletul
vostru8 daca doriti sa traiti in infinit tre$uie sa incepeti sa invatati sa traiti din plin fiecare clipa.
M *oate imi puteti spune ce vedeti in viitorul meu -
R Cine veti fi in viitor - .eti ramane intotdeauna dvs insiva. Cu toate ca ochii,
culoarea pielii si masca dvs se vor schim$a, veti ramane dvs insiva. .eti fi intotdeauna sufletul,
spiritul"Dumne#eu, a fiintei dvs, ceea ce sunteti acum. &n viata dvs viitoare veti fi persona)ul
ilu#oriu pe care l"ati hotarat sa"l descrieti. (i daca veti reveni pe acest plan, veti trece prin
procesul nasterii si veti crea fructul din matrice conform modelului specific pe care dvs l"ati
conceput si veti veghea ca el sa mearga pana la capatul )ocului, al ilu#iei pe care ati ales"o pentru
aceasta e!istenta. Dar tot atat de $ine puteti sa va eli$erati de ilu#ie si sa mergeti spre un plan
superior de constiinta.
&nvatati maestre, sa traiti in pre#ent. +iti minunati in acesta viata si faceti e!perienta
de dvs insiva. Calariti vantul, trimiteti un gand pe una, cu entu#iasm, depuneti un gand minunat
pe (oare, ca sa stie cine sunteti. %se#ati"va pe o stea. .or$iti cu apa. Toate acestea sunt dvs, toate
acestea sunt Dumne#eu, toate acestea sunt viata.
M .a multumesc. 0 ultima intre$are;*uteti sa"mi spuneti spre ce plan progrese# -
R (pre Dumne#eu, maestre. dvs progresati spre divinitatea dvs"sunteti pe
punctul de a va ci#ela divinitatea dvs. %ti venit in acesta lume ca Dumne#eu, v"ati amestecat cu
carnea"v"ati e!pus la foame, la frig , la caldura, la frontiere teritoriale"si v"ati pierdut simtul
divinitatii dvs, puterii dvs, inteligentei dvs, totdeauna pertinenta venind de hac la toate. %ceasta a
provocat atasamentul dvs la acest plan, la acest plan care de asemenea progresea#a spre al
saptelea.
155
%vansati catre al saptelea plan de constiinta, acela ce consta in cunoasterea lui
Dumne#eu in toate lucrurile8 dar deasupra acestei cunoasteri sta autorul acestora, adica dvs si
nimeni altul" dvs sunteti singurul autor.
M %sa sa fie 7
R (i asa va fi 7
CA%T"L$L *5
151
(T!TA C$!"A(TER
T"ATA C$!"A(TEREA '!E #E LA (%RT$L L$ #$M!E,E$
( (%RT$L L$ #$M!E,E$ %$L(EA,A %ERMA!E!T %E!TR$ CA !"
(A MER)EM LA ($R(A C$!"(T!TEL"R
'" ($!TET CA%ABL (A C$!"A(TET T"T$L
0 multime de oameni pe acest plan $inecuvantat se chinuie pentru a
o$tine//iluminarea//, o stare de mare pret. De altfel, putini stiu ce inseamna acest termen. % fi
iluminat inseamna simplu // a fi in lumina//, a avea cunostinta de, adica a avea la dispo#itie
cunostinte in vederea aplicarii lor. (i cum se a)unge la iluminare - 'u prin initiere. (ingurul mod
de a"l o$tine este de a permite gandului sa patrunda spiritul si sa inteleaga.
Cunosterea este importanta caci ea iti da li$ertatea de a alege, ea permite de a construi
imperii infinite. %vand"o, frica dispare, caci nimic si nimeni nu poate constitui pentru noi o
amenintare, supunere sau intimidare. Cand frica primeste lumina cunoasterii, este ceea ce se
cheama //iluminare//.
*e masura ce primim cunostinte, noi putem impinge mai departe o$servarea si
investigarea lucrurilor care sunt. Toata cunoasterea primita serveste de tram$ulina pentru alte
cunoasteri. Ea ne impinge sa de#voltam, sa largim simtul identitatii noastre8 fiecare cunoastere
face sa dea inapoi hotarele limitarii.
2i"ar place sa va introduc in stiinta cunoasterii, sa va invat in ce maniera puteti
capata capacitatea de a cunoaste totul si de a deveni Tot Ceea Ce Este, Dumne#eu, adica
cunoastere, Bandire nelimitata.
*entru inceput, tre$uie sa va reamintesc ca totul e!ista gratie Bandirii, adica (piritului
lui Dumne#eu. (i tre$uie sa stiti ca fiecare entitate, fiecare lucru, este incon)urat de un camp
luminos. Bratie luminii, imaginea unui gand este pastrata de idealul fi#ic corespun#ator creat in
forma fi#ica. *rin campul lor luminos, entitatile si lucrurile emit si primesc ganduri.
*riviti acest covor, aceasta planta sau mana voastra sau o alta entitate. Ce au in comun
toate acestea - +aptul e!istentei lor. &n virtutea e!istentei lor, fiecare o$iect, fiecare entitate poate
emite nu numai propriile lor ganduri , dar si cele captate de la antura)ul lor. Covorul etern este
constient atat de culorile sale cat si de persoana ase#ata pe el" o planta este constienta de
incaperea in care se afla. (i acesta constienta gratie campului de lumina in care se scalda, face
apoi intoarcere la flu!ul de cunostinta, la flu!ul gandirii. &n fiecare clipa, constienta entitatilor si
lucrurilor se schim$a, in asa fel incat Dumne#eu, fluviul Bandirii prin care totul e!ista, se misca
sau se de#volta continuu.
+iecare constelatie, fiecare particula de praf, fiecare entitate" atat vi#i$ila cat si
invi#i$ila, din acest univers, ori din oricare altul"emite ganduri, din fiinta sa, care ganduri se
reintorc apoi la (piritul lui Dumne#eu, adica ala locul lor de origine. Totul se intoarce la Bandire
si aceasta intoarcere face posi$ila cunoasterea.
2ai sus am spus ca, corpul fi#ic este incon)urat de un camp de lumina8 este ceea ce se
cheama aura sau campul auric.
%ura este ceea ce da coe#iune materiei. Bratie procedurii Yirlian, oamenii vostri de
stiinta pot fotografia aura incon)urand invelisul, totusi nu este decat aura fi#ica, aura e!ista de
fapt in toate planurile fiintei.
%ura fi#ica este un camp electromagnetic incarcat po#itiv sau negativ ( ceea ce
formea#a ciucuri al$astri impre)urul unui corp). Dar intr"un plan superior aceasta impartire in
plus sau in minus dispare, aura devine atunci o sfera de lumina nedivi#ata, adica energie pura.
15,
Este aceasta sfera de lumina neimpartita care constituie spiritul fiintei voastre"ceea ce numesc eu
Dumne#eul fiintei vostre. (piritul fiintei voastre este in legatura directa cu (piritul lui
Dumne#eu, flu!ul Constiintei care cunoaste toate lucrurile. *rin spiritul vostru pot trece
gandurile fluviului Bandirii" al cunoasterii"acest mare si puternic camp. .aloarea gandurilor pe
care le puteti cunoaste depinde de calitatea propriilor voastre ganduri, caci aura voastra atrage la
voi ganduri de valori similare cu ale voastre.
(piritul este intr"un fel compara$il cu o sita ase#ata spre marginea fluviului Bandirii.
umina este cea care va permite sa mergeti la sursa, la spiritul lui Dumne#eu, care produce toata
cunosterea. (i astfel v"ati oferit aptitudinea de a cunoaste tot ceea ce doriti sa cunoasteti, in
masura in care aveti acces la flu!ul continuu al constiintei, al fluviului Cunosterii.
Constiinta este ca un curent prin care intreaga voastra fiinta este alimentata"
intelegand fiecare celula a corpului dvs"caci gandirea este cea care hraneste orice viata si ii da
e!istenta. .oi traiti din gandurile ivite din flu!ul constiintei. Cum corpul vostru e hranit de
su$stantele nutritive aduse la celule prin sange, tot asa intreaga voastra fiinta este intretinuta prin
su$stanta gandirii emanata de flu!ul constiintei.
+iecare clipa a e!istentei voastre este creata prin gandire. .oi va hraniti continuu cu
fluviul Bandirii. Bandurile sunt apoi resimtite in sufletul vostru, ceea ce va hraneste si va
de#volta. si gandurile fiintei voastre astfel de#voltate, se reintorc la fluviul Bandirii, si care
de#volta constiinta a toata viata. %dmitem ca dvs considerati un gand in acesata clipa si ca il
resimtiti. El este inregistrat in sufletul vostru ca valoare electrica. (i acest gand poate fi captat de
catre altcineva care il va utili#a. Toata lumea are acces la gandurile voastre si dvs insiva va puteti
hrani in constiinta oricui.
+lu!ul constiintei se compune din suma gandurilor emise de catre entitati si lucruri. (i
aceste ganduri sunt de valori foarte diferite. <nele vi$rea#a cu frecventa )oasa"sunt cele
apartinand constiintei sociale. %ltele vi$rea#a cu o frecventa ridicata, acestea sunt gandurile
supraconstiintei.
Constiinta sociala este grea si apasatoare8 in acelasi timp mai usoara decat aerul.
*utem spune ca cele mai multe entitati pe acest plan sunt in contact cu gandurile acestei
constiinte, este vor$a de ganduri reduse, foarte inchistate ce contin )udecati dure, raportandu"se
la supravietuire si frica"in special cele ale mortii, atat ale corpului cat si ale egoului. (unt ganduri
avand legatura cu nevoile fi#ice , ale securitatii, ale muncii si la im$ogatirea materiala8 de
ganduri in raport cu adaptarea sau neadaptarea cu $inele si raul, preocupari de moda, de
frumusete fi#ica, de im$atranire, de $oala, de moarte8 intr"un cuvant sunt tot atatea ganduri de
frecventa )oasa. (i cum ele sunt predominante in societatile noastre, ele isi fac usor drum pana la
campul dvs auric. Hranindu"va si hranind, contri$uiti la alimentarea si perpetuarea constiintei
limitate si stagnante.
&n marile orase constiinta este deose$it de limitata, din motivul ca un mare numar de
locuitori sunt prinsi in competitie, foarte constienti de timp si de moda, speriati si intoleranti, in
asa fel incat marile orase sunt ca infasurate intr"un nor gros de ganduri. ocuitorii altor
universuri care vin in acesta lume, vad orasele voastre prinse ca intr"o plasa densa de lumini
multicolore"sunt toate gandurile cu frecveta )oasa de constiinta foarte limitata.
+recventele de gandire superioara, corespund fiintelor vietii, armoniei, unitatii,
dragostei, $ucuriei, intr"un cuvant, sunt cele ale supraconstientei. Este mai usor sa le simti in
locuri retrase si sal$atice. &n aceste locuri viata este simpla, ea nu este impartita dupa timp si e in
armonie cu ea insasi. &n aceste locuri, departe de gandirea stagnanta si de )udecatile oamenilor,
puteti simti $ataia inimii a propriei dvs constiinte.
151
&n ce mod gandirea este ea luata de la fluviul constiintei - Bandirea este intai
co$orata, devenind astfel lumina. Cand un gand vine in contact cu spiritul fiintei dvs, sfera
nedivi#ata de lumina, incon)urandu"va, e!plodea#a intr"o )er$a de lumina. Ea se aprinde, ca sa
#icem asa, in contact cu lumina. a inceput ea este invi#i$ila, apoi ea devine vi#i$ila ca o )er$a
de lumina. %poi, acest gand lumina patrunde in creierul vostru si acolo se transforma in lumina
electrica, in com$usti$il de a carui calitate depinde frecventa gandurilor captate.
&n momentul in care luati cunostinta de un lucru, este de fapt gandirea sa pe care o
captati8 si in momentul in care creierul vostru captea#a un gand, este de fapt lumina sa pe care o
captea#a. <nii vad uneori ca niste scantei de lumina in ochii lor (de o$icei pe laturile ochilor). &n
ma)oritatea ca#urilor, aceasta lumina denota acceptarea unui gand. &n clipa in care vad o lumina
desfasurandu"se in ochii lor, aceasta inseamna ca un gand a patruns in campul lor auric si ca se
desfasoara in creierul lor. 2iscarile sau desenele pe care le percep avand ochii inchisi, dau o idee
de fenomenul de intrare a gandului in creier.
Creierul este un minunat receptor, conceput pentru a capta, a adaposti si amplifica
ganduri de toate frecventele. Diferite parti ale creierului captea#a si electri#ea#a gandurile dupa
densitatea lichidului pre#ent in celulele lor8 o anumita parte a creierului primeste si amplifica
numai ganduri cu frecventa superioara, altele numai ganduri cu o frecventa inferioara.
Contrar a ceea ce se crede in general, nu creierul este cel ce crea#a gandul. Creierul
nu face decat sa permita gandului de a fi captat. El a fost conceput de Dumne#eu numai in
vederea captarii gandurilor venite din spiritul fiintei voastre, de a le transforma in electricitate, de
a le amplifica si a le propaga prin tot corpul in asa fel pentru a fi intelese.
Tehnicienii vostri au pus la punct ceea ce se numesc receptoare radio. %cestea sunt
preva#ute cu $utoane permitand a fi conectate pe diferite frecvente de unde. %celasi lucru se
petrece si cu creierul vostru, el tre$uie sa se poata conecta pe diferite frecvente de gandire.
*entru aceasta creierul este dotat cu o puternica comanda, glanda pineala , situata intre emisfera
dreapta si stanga a creierului si de asemenea cunoscuta su$ numele de cea de"a ="a pecete
(chaEra).+unctia sa este de a activa diferitele parti ale creierului, ca sa poata capta toate
freceventele de ganduri.
Blanda pineala este efectiv uluitoare. <nii o numesc //al treilea ochi//. ea are
infatisarea unei pere cu o gura la locul cel mai stramt si cu petale. %ceasta glanda guvernea#a
creierul si aceasta gratie unui sistem comple! de circulatie hormonala. Blanda pineala , care este
o glanda endocrina, secreta hormoni care apoi se raspandesc in glanda pituitara ( o alta glanda
endocrina care ete situata la partea inferioara a creierului). Blanda pituitara sau a 3"a pecete
(chaEra) are ca functie amplificarea gandurilor ca sa se poata propaga in intreg corpul.( de fapt
glandele endocrine nu sunt chaErele care sunt vorte!uri, roti, varte)uri energetice in forma de con
cu varful in interiorul corpului si $a#a circulara spre suprafata. ChaEra (in lim$a sanscrita) se
traduce roata si este #ona de translatie dinspre su$til spre fi#ic si are un anumit numar de petale"
canale energetice, directii de vi$ratie specifice. +iecarui centru energetic su$til ii corespunde o
glanda endocrina care este de natura fi#ica.
>una functionare a organelor depinde de circulatia hormonala. Blanda pineala este
cea care prin hormonii ce"i secreta incita celelalte glande endocrine la o $una secretie, astfel ca
sa se reali#e#e ceea ce se numeste echili$ru hormonal. ceea ce determina a$undenta circulatiei
hormonale, sunt gandurile. Cu cat frecventele captate sunt mai ridicate, cu atat mai mult glanda
pineala va activa glanda pituitara astfel creierul va putea capta ganduri cu frecventa si mai
superioara.
156
Dar care este procesul ce permite unui gand de a fi inteles - &n momentul cand un
gand traversea#a campul auric, el nu este definit, nefiind nici )udecat, nici alterat"gandul se poate
naste nelimitat. Dupa aceea, cand com$usti$ilul unui gand a)unge la creier, trece prin partea
superioara a emisferei din stanga, acolo unde re#ida facultatile intelectuale si de )udecata, acolo
se e!prima egoul alterat. Toate gandurile admise a)ung la creier, unde sunt transformate in curent
electric, in acea parte a creierului ce a fost activata de glanda pineala. De acolo, curentul este
transmis glandei pituitare.
Corpul pineal guvernea#a sistemul nervos central. El aduna gandurile, le amplifica
apoi le propulsea#a in sistemul nervos central"care poate fi comparat cu o cale de ganduri
electrificate. Curentul electric fa$ricat de corpul pineal se raspandeste in fluidul sistemului
nervos central, el co$oara in coloana verte$rala si iriga astfel nervii si ansam$lul celulelor din
corp.
+iecare celula din corpul vostru este hranita prin intermediul sangelui, cu
fermentatiile consecutive a actiunii en#imelor asupra alimentelor. Cand un gand, transformat in
curent electric, patrunde in celule este ca o scanteie de lumina. %ceasta scanteiei se comunica
celulelor, face sa se raspandeasca ga#ele, provocand astfel sci#iunea celulelor. %cest proces care
este cunoscut su$ numele de cloning permite regenerarea si duplicarea celulelor8 in asa fel incat
tot corpul este hranit de un singur gand" de unde putem spune ca viata este mentinuta in celule
prin efectul gandurilor ce permiteti sa fie captate moment de moment.
&n consecinta, gandul hraneste continuu fiecare celula din corp, si corpul raspunde in
intregime impulsurilor sale electrice. Corpul vostru in intregime 7 Efectul unui gand este resimtit
in fiecare celula din corp si sen#atia, sentimentul astfel creat merge in suflet, care il inregistrea#a.
(ufletul vostru este compara$il cu un ordinator inregistrand intr"un mod impartial,
a$solut stiintific, orice sen#atie resimtita in corpul vostru. Cand resimti o emotie, este efectul
unui gand care a percutat campul vostru de lumina, spiritul fiintei voastre, apoi fiind acceptat de
creier si trimis sistemului nervos central si in final resimtit de fiecare celula a corpului vostru.
%poi, sufletul inregistrea#a aceasta sen#atie su$ forma de emotie, de sentiment. Ea devine astfel
o referinta, ceea ce numim memorie.
2emoria nu este masura$ila. 2emoria este esenta8 ea nu poate fi socotita ca imagine
ci ca emotie. Este emotia care crea#a imaginea. (ufletul nu inregistrea#a nici imagini, nici
cuvinte. El nu face decat sa inregistre#e emotiile la care este indemnat. cand sunt sen#atii in
corpul vostru, sufletul si le insuseste si cauta in $anca sa de memorii asemanari. (i aceste
asemanari ii sunt furni#ate de partea creierului care )udeca, ceea ce numiti intelect. Ea este cea
care poate identifica emotiile si gasi cuvinte pentru a le descrie.
Toate descrierile pe care le faceti sunt $a#ate pe impresii, pe sentimente venind dintr"
o traire emotiva. Daca puteti sa recunoasteti o specie de floare, este pentru faptul ca ati mai
va#ut, atins, mirosit. Daca puteti recunoaste matasea , este pentru ca o asociati cu diferite sen#atii
specifice, la o traire emotiva specifica. %ceste informatii le"a cules sufletul dvs, in trecut. &n
consecinta , atunci cand o sen#atie este resimtita in corp, sufletul o captea#a si cauta in $anca sa
de date, sen#atii analoage, i#vorate din e!periente anterioare. %poi informatia gasita si retrimisa
la creier pentru a"i arata ca gandul a fost inteles, adica pe deplin inteles prin corp. <n gand nu
este inteles numai prin creier, ci prin intreg corpul. (i portiunea din creier care )udeca, va gasi
cuvinte capa$ile sa descrie emotia resimtita.
<n gand este inteles gratie sensi$ilitatii. Cunoasterea releva in intregime,
sensi$ilitate, sen#atie. 'ici un gand nu poate fi cunoscut si inteles daca n"a fost resimtit8 este
sen#atia cea care permite identificarea. %sadar, pentru a cunoaste un gand, tre$uie sa il resimti,
154
adica sa"l traiesti in intreg corpul . (tiinta singura nu este suficienta, tre$uie de asemenea sa
simti. 0data cu sen#atia, sentimentul e!ista, puteti spune;//(tiu, cunosc. %m sentimentul.//
&n dvs , maestrii mult iu$iti, sta poarta deschisa asupra a toata cunoasterea. +lacara ce
arde in dvs este identica aceleia ce dansea#a in fiecare atom, in fiecare stea, in fiecare celula"in
tot ceea ce este. Cele doua flacari sunt identice. Este principiul luminii care va permite sa
intelegeti unitatea cu toata viata8 caci lumina care acorda credit sentimentelor in sufletul vostru,
este aceeasi care da viata florilor, stelelor si tuturor lucrurilor care sunt. Este ratiunea pentru care
aveti aptitudinea de a cunoaste orice. Dar a cunoaste aici nu vrea sa insemne a intelege cu
intelectul"intelectul care la limita stie sa discute cu elocinta, cu cuvinte lipsite de sens.
Cunoasterea unei flori se o$tine gratie fiintei profunde, gratie sentimentelor.
Este posi$il de a intelege esenta unui lucru prin frecventa la care vi$re#a emotia.
Daca vreti sa cunoasteti un lucru, nu este nevoie decat sa va autori#ati de a o resimti8 cunoasterea
pe care o veti avea, va fi cea corecta.
Cum creea#a gandurile e!perientele vietii noastre - Corpul pineal este ceea ce
numim pecetea cunoasterii permitand manifestarea. 0rice cunoastere care se spri)ina pe captare
devine intai realitate in corpul vostru ca sen#atie, ca emotie. (i cu cat un gand este mai nelimitat,
cu atat frecventa este mai inalta si sen#atia resimtita este puternica si ridicata, sen#atia resimtita
este apoi inregistrata in suflet si sentimentul ce re#ulta se raspandeste in aura ca speranta.
(peranta la randul ei activea#a undele electromagnetice ale campului luminos, incat atrage spre
sine, ca un magnet lucrurile in acord cu gandurile sale. &n ce scop - *entru a face e!perienta
gandurilor in realitatea tridimensionala si o$tine prin traire ceea ce se cheama intelepciune.
(u$ ce forma se manifesta dorintele noastre - 0 dorinta nu este nimic altceva decat
un gand de implinire va#ut printr"un o$iect, o entitate sau o e!perienta. Cand va dati voie sa
simtiti un gand pe care ati dori sa"l vedeti reali#andu"se, acesta paraseste aura dvs si se intalneste
cu flu!ul constiintei pentru a sustrage sentimentul care corespunde dorintei dvs. Cu cat dorinta
dvs va fi mai intensa si intreaga, reali#area acesteia va fi implinita. Cu cat siguranta de implinire
va fi mai mare, cu atat mai repede se va reali#a. Cunoasterea a$soluta vi$rea#a cu o frecventa
e!trem de ridicata, ceea ce face foarte puternica sperannta desfasurata de aura si creste puterea de
manifestare.
%veti aptitudinea sa cunoasteti orice. &n acest scop a fost creat creierul vostru, in asa
fel incat Dumne#eii ce traiesc intr"un plan material si in corp de materie sa poata trai si intelege
orice dimensiune a lui Dumne#eu pe care doresc s"o traiasca si s"o inteleaga"dupa perspectiva
formei tridimensionale. 0rice gand de care vreti sa luati cunostinta"gratie minunatului vostru
receptor"se transforma, devine realitate e!perimentala, intai in corpul vostru, apoi in viata
voastra.
%veti darul de a face sa apara intr"o clipa orice lucru dorit. %ceasta datorita
cunoasterii. &n acest mod se creea#a imparatia cerurilor pe pamant.
(tiinta cunoasterii este foarte simpla. Este suficient sa va reamintiti; gandul este, apoi
este manifestarea luminii, apoi lumina este co$orata si devine impulsuri electrice. &mpulsurile
electrice sunt la randul lor co$orate, pana constituie materia $ruta si apoi forma corespun#atoare
cu idealul de gandire avut in vedere. %celasi proces este vala$il pentru corp; creierul captea#a
gandurile su$ forma de lumina, de aici ele sunt transformate in electricitate si curentul electric
este transmis in tot corpul pentru ca gandurile sa fie intelese ca sen#atie.
*entru a va manifesta dorintele, nu este nevoie decat sa resimtiti o$iectul dorintelor.
(en#atiile dvs se reintorc la Tatal si Tatal va implineste dorintele. Este cat se poate de simplu.
153
CA%T"L$L *6
(%RT$L !CH(
15=
CREER$L ARE CA%ACTAT ME!(E+ #AR+ '"+ #! CA$,A
)A!#$RL"R LMTATE + !$ $TL,AT #ECAT " TREEME
Cu toate ca creierul vostru a fost conceput pentru a capta toate frecventele gandurilor,
al (piritului lui Dumne#eu, al intregului camp al Cunoasterii, el le va capta doar pe cele pe care
va veti permite sa le captati. (i cum marea ma)oritate a oamenilor nu accepta minunile gandirii
nelimitate care $om$ardea#a neincetat structura lor de lumina , creierul lor este departe de a fi pe
deplin activ, singurele parti in activitate sunt partile superioare dreapta si stanga si anumite
portiuni inferioare ale creierului mic. Restul creierului lor dormitea#a. Ei resping orice gand
strain familiei lor, societatii, religiei lor. Ei le resping nepermitand decat de a considera pe cele
acceptate in comunitate.Bandurile nelimitate ale lui Dumne#eu sunt astfel respinse continuu de
spiritul fiintei lor in fluviul Bandirii.
Este la voi un termen, acela de //spirit incuiat//. %cesta corespunde strictei realitati,
caci atunci refu#ati sa va aventurati deasupra limitei constiintei sociale, creierul vostru este
literalmente inchis gandurilor de inalta frecventa 9ei nu accepta decat cele de )oasa frecventa.
Ceea ce face din unii un geniu este dsipo#itia sa de a o considera ganduri imposi$ile.
El si"a permis de a e!ersa deasupra ratiunii sale in timp ce altii pur si simplu le"au respins.
% avea un spirit inchis implica de asemenea de a fi inchis la orice eventualitate de a
cunoaste ceea ce nu este e!perimenta$il prin simturile fi#ice.
&n &mparatia lui Dumn#eu nimic nu este imposi$il. El este nelimitat, facultatea de a
gandi este nelimitata. (i din moment ce un lucru poate fi conceput, el e!ista"orice o$iect
imaginat ori va#ut in vis e!ista de)a. &ntreaga creatie de altfel s"a nascut prin imaginatie. De
fiecare data cand spuneti cuiva; //0h 7 asta nu este decat imaginatia ta//, il programati in
stupiditate, intr"o creativitate foarte restransa. (i este cu siguranta ceea ce se produce pe acest
plan cu voi toti 7 Eu va spun acestea; Ceea ce v"ati permis sa ganditi, orice ar fi, aceea este. (i tot
ceea ce va permiteti sa ganditi, este atras spre voi prin campul electromagnetic, aura de care
sunteti incon)urat. %ceasta este o certitudine. Ceea ce este regreta$il cu spiritul limitat este ca va
impiedica sa cunoasteti $ucuria, si va face sclavii ilu#iilor societatii, impiedicandu"va sa va
cunoasteti gloria ca Dumne#ei.
(piritul incuiat nu indra#neste sa se aventure#e in necunoscut si nici nu"si inchipuie
realitati mai frumoase . &i este frica de schim$are, dar sunt infinit mai multe lucruri de va#ut, de
inteles si de trait in afara celor din lumea asta limpede si ordonata, dar unde viata alternea#a cu
moartea.
De cate ori acceptati un gand in afara normelor o$isnuite, partile adormite ale
creierului sunt activate. Bandurile mai cuprin#atoare, care sa de#volte facultatile voastre de a
rationa, sunt tram$ulina gandurilor mai nelimitate inca. (i dorinta nelimitarii face sa infloreasca
glanda voastra pineala8 valul de hormoni devine atunci mai a$undent si creierul mai receptiv la
gandurile cu frecventa inalta.
% deveni un geniu este e!trem de usor"este suficient sa gandesti prin tine insuti.
Creierul este un mare mister care a scufundat in perple!itate un mare numar de
savanti. %cestia, e!tragandu"l pentru a"l e!amina,ce vad - +luide, altfel spus apa. De densitatea
acestor fluide depinde amplificarea curentului electric in corp8 ori in partile creierului capa$ile sa
primeasca gandurile de inalta frecventa, aceste fluide sunt mai dense.
Daca creierul vostru functionea#a dupa intreaga lui capacitate, ati putea sa va
transformati corpul in lumina cat ai clipi din ochi, asa incat ar trai vesnic. Creierul vostru are de
asemenea capacitatea de a inlocui un $rat sau un picior pierdut. Daca ar fi in intregime tre#it, ar
15?
putea sa se vindece intr"o clipa sau sa se transforme in orice ideal dorit. Capacitatile creierului
vostru sunt imense. Dar voi, din pricina gandurilor voastre limitate, nu folositi decat o treime.
+iecare gand pe care il lasati sa patrunda in creierul vostru electri#at hraneste
ansam$lul celulelor din corpul vostru. &n consecinta, starea acestuia depinde de frecventa
gandurilor voastre. +aptul de a rationa pe ganduri de )oasa frecventa, ale constiintei sociale"
acceptarea $atranetii si a mortii" provoaca fortei de viata in corpul vostru, deoarece in acest ca#
incarcaturile electrice trimise in corp sunt foarte sla$e.
&n schim$, daca va permiteti sa captati gandurile cu inalta frecventa, curentul electric
trimis prin corp este atat de puternic, incat el il poate mentine in pre#ent ca sa nu mai
im$atraneasca niciodata.
*ortiunile din creierul vostru capa$ile sa primeasca ganduri cu frecventa inalta, prin
simpla cunoastere, au puterea sa redea integritatea la toate partile stricate ale corpului vostru.
+aptul de a cunoaste ca corpul vostru se poate vindeca singur, face sa i#$ucneasca o puternica
scanteie in sistemul nervos central si aceasta electricitate de inalt potential este apoi transmisa
celulelor stricate. (i acestea sunt perfect regenerate. .a ganditi ca este un miracol - 'u este" ci
este cursul normal al lucrurilor.
Dupa voi, unicul mi)loc de a va vindeca este de a recurge la medicamente. (i ele sunt
intr"adevar eficiente de indata ce credeti ca sunt. .i s"a mai spus de asemenea"si voi credeti"ca
voi nu puteti singuri sa va vindecati. %sa incat este e!act din cau#a acestei cunoasteri. (unt si
din aceia care cauta a)utorul vindecatorilor, convinsi ca ceea ce vor au#i este a$solut adevarat,
atat de mult incat se vindeca intr"o clipa in virtutea cunoasterii lor8 acestea sunt efectele
cunoasterii, acestea putand modifica corpul vostru e!act dupa dorintele voastre. .eti putea
deveni nelimitati, caci astfel ati fost conceputi (si corpul dvs se intelege).
&n fiecare clipa a e!istentei vostre, fie in stare de veghe, fie in somn, ca sunteti
constienti ori $a, voi primiti Bandul lui Dumne#eu. (i gandurile admise oricare ar fi ele, devin
realitate. De asemenea, cel ce se simte nenorocit, neinsemnat, morocanos, fricos, amarat, furios,
gelos, neiu$it, nedorit, ce frecventa de ganduri s"a autori#at el sa receptione#e - %celea al
constiintei sociale. <nde este $ucuria - se intrea$a el. (i dragostea, eternitatea si Dumne#eu - "
acestea nu sunt mai departe de el decat cu un gand .
Daca nu cunoasteti aceste minunate ganduri ce $om$ardea#a continuu campul vostru
luminos , este pentru ca refu#ati sa le cunoasteti. .a ganditi asemenea tuturor. '"ati vrut sa
cunoasteti toate aceste minunate ganduri, pentru ca a deveni suverani, Dumne#ei, nemuritori,
omniscienti , ar insemna sa iesiti din tipar. %ti renuntat la puterea si suveranitatea voastra. %ti
uitat prima voastra identitate. ."ati ferecat creierul. Ca sa va invat sa vi"l desferecati din nou
aceasta este motivul pre#entei mele printre voi.
Ce este acest persona) numit Dumne#eu de catre religii - &nfinitul mister pe care omul
il sondea#a din toate timpurile - El este un Band si calitatea acestuia este de a se percepe si prin
aceasta a se de#volta si deveni. %ceasta este ceea ce Dumne#eu este; totalitatea Bandirii. (i voi
aveti capacitatea de a deveni Dumne#eu si de a deveni total. Daca creierul vostru ar utili#a tot
spectrul capacitatilor sale, voi v"at gasi la hotarele eternitatii; ati cunoaste toate lucrurile8 ati fi
(oarele, oceanele profunde, puterea vantului si stelele noptii.
Dar egoul vostru alterat v"a taiat de Dumne#eu, prin faptul ca refu#ati sa acceptati
toate frecventele de gandurile ca Dumne#eu este, ca el cauta sa se prote)e#e, sa"si asigure
securitatea. De asemenea egoul alterat este cu adevarat ceea ce se cheama //anticristul//"prin
faptul ca neaga natura voastra divina. El nu va permite sa acceptati Bandul si sa intelegeti ca voi
si Tatal sunteti unul, ca sunteti dotati cu puterea de a crea pentru totdeauna....chiar si moartea.
15@
%ntichristul este egoul alterat si imparatia sa, constiinta sociala care intretine in voi
limitarea prin dogma ce se cheama frica, )udecata, supravietuire. Christos este viceversa , este
omul e!primand puterea, frumusetea, dragostea, viata nelimitata a Tatalui in El. El este omul
care intelege divinitatea (a peste orice frica si )udecati in vitalitatea nelimitata a Tatalui.
&n consecinta, Christul si antichristul impart acelasi templu, voi. Totul este in voi, caci
Dumne#eu ce sunteti permite a fi si Christ si antichrist. El permite si viata si moartea. El permite
si limitarea si nelimitarea. %ti au#it de $atalia %rmagedon"ului - %ceasta $atalie ati trait"o toata
viata voastra. Ea inseamna $atalia intre cunoasterea de Dumne#eu si cunaosterea de anticrist,
intre Dumne#eu si egoul alterat. Este lupta ce se da intre constiinta sociala si cunoasterea
nelimitata. %rmagedon"ul nu este o $atalie ce se da intr"un loc e!terior, ci o $atalie ce se da in
voi; intre Christ care vrea sa se nasca si egoul alterat care vrea sa se mentina. De unde se poate
spune ca profetia %rmagedonului are cu adevarat loc in acesta epoca.
% fi Dumne#eu este a fi cunoastere nelimitata, a fi nelimitat. % fi om este a fi o
creatura limitata, acel a carui spirit ramane inchis cunoasterii superioare8 care se multumeste cu
teorii si uita sa traiasca 8 care se lasa mai degra$a invatat decat ca el sa fie invatator, creatura
prote)ata mai degra$a decat e!plorator.
.oi aveti aptitudinea de a cunoaste totul. De asemenea, voi aveti aptitudinea de a
materiali#a tot ceea ce vreti sa vedeti materiali#andu"se. 2ai mult, voi puteti pastra pentru
totdeauna corpul vostru, numai daca doriti. Dar egoul alterat se opune. .oi cunoasteti omul, dar
Dumne#eu ramane pentru voi un mister.
CA%T"L$L *>
A-( #E(CH#E (%RT$L
115
C$ CAT 'A $BT MA M$LT+ C$ ATAT CREER$L '"(TR$ 'A #E'E!
RECE%T'+ AT$!C 'ET %$TEA & MA M$LT #ECAT C"R%$L '"(TR$+
#E'E!T CEEA CE A()$RA C"E,$!EA '"A(TRA &,CA.
.oi cunoasteti $ine pe Dumne#eu in forma limitata a materiei. &n timpul
nenumaratelor voastre vieti pe acest plan, ati facut e!perienta elementelor constituind acest
paradis pe care voi l"ati creat. (i aceste vieti succesive v"au permis sa cunoasteti toate valorile
gandului limitat al lui Dumne#eu"om , cele ale constiintei sociale. .oi ati invatat ceea ce este
frica, insecuritatea, suferinta, mania, aviditatea8 ati invatat sa cunaosteti gelo#ia, ura, ra#$oiul,voi
ati cunoscut moartea. .oi cu siguranta stiti ce este separarea de Dumne#eu"care totusi continua sa
va iu$easca si sa va poarte de"a lungul aventurilor voastre intreprinse pentru a va cunoaste pana
la ultimul plan spectaculoasa desfasurare.
&n sfarsit, pentru a putea face reintoarcerea la nelimitare, de a cunoaste din nou
$ucuria si li$ertatea de a fi, tre$uie sa redeveniti Dumne#eul care va asigura coe#iunea si nu
e!ista decat o singura cale" deoarece iata"va ingreunati de un trup" ceea ce consista in a tre#i in
intregime cea de"a ="a pecete, adica glanda pineala.
%ceasta tre#ire va va acorda cunoasterea nelimitata, Dumne#eu" Cel ce permite de a fi
.Cel ce iu$este si este totalitatea in (ine, adica Bandire.
*entru ca aceasta minunata glanda sa se deschida, tre$uie doar simplu sa vrem sa
cunoastem pe Tatal si sa devenim dupa asemanarea lui Dumne#eu, a dori ca orice gand sa devina
realitate. .oi sa doriti sa iu$iti in fiecare clipa ceea ce ati devenit. (a doriti sa iu$iti tot ceea ce
sunteti.
Este foarte important sa iu$iti in totalitate ceea ce sunteti, caci dragostea de voi va
ridica deasupra constiintei sociale, deasupra criteriilor de acceptare si de )udecata. %tunci veti
trai numai pentru implinirea voastra. 'u veti mai asculta decat vocea interioara. 'u veti mai
urma decat cararea $ucuriei"aceea care tainuieste cunoasterea de Tot"Ce"Este.
%ici, imi puteti raspunde;//Dar Ramtha, este culmea egoismului//. &ntr"adevar a iu$i
egoul, adica pe sine insusi, revine la a" iu$i pe Dumne#eu. +iecare moment trait in dragoste de
Dumne#eu in voi, fiecare ilu#ie im$ratisata, apoi a$andonata, fiecare efort facut pentru a
descoperi $ucuria si lumina"toate acestea se amesteca in fluviul constiintei colective, hranind
astfel umanitatea in intregime. Traind integral pentru iu$irea de sine, Dumne#eu, putem spune, se
uneste cu fiinta noastra. asa incat ii puteti lumina pe fratii vostri mult iu$iti prinsi inca in
greutatea constiintei sociale, astfel ca la randul lor sa regaseasca drumul mergand la ei insisi"
singurul ce ii poate readuce la lacasurile Tatalui.
Cand va veti iu$i suficient si va veti simti demni de a primi ceea ce Dumne#eu este, si
aveti dorinta sa intelegeti ca sunteti una cu Tatal, atunci glanda pineala se poate deschide,
asemenea unei minunate flori.
'umai voind sa intelegeti si dorind sa resimtiti toata emotia acestei cunoasteri, atunci
creierul vostru poate capta toate frecventele gandurilor (piritului lui Dumne#eu.
Drumul regal care permite manifestarea unei dorinte, consta in a"l e!prima prin
Domnul 9Dumne#eul fiintei voastre. Domnul fiintei voastre este sufletul 9sufletul care
guvernea#a corpul vostru si prin emotiile resimtite comanda glanda pineala sa eli$ere#e hormoni.
Dumne#eul fiintei voastre, spiritul vostru, este lumina care va incon)oara si permite gandurilor sa
patrunda li$er in spiritul vostru. +iinta voastra este egoul care face e!perienta realitatilor
materiale prin corp"el este cel ce poate incita la )udecata si sa altere#e Bandul 9de unde si
fenomenul de egou alterat. Deci, vor$ind prin Domnul Dumne#eul fiintei voastre, voi puneti de
111
acord ceea ce sunteti, ceea ce va da o mare putere de a crea si manifesta orice ati dori sa creati si
manifestati.
Cand Domnul Dumne#eul din fiinta voastra doreste sa capte#e ganduri nelimitate,
acest gand resimtit in sufletul vostru, activea#a glanda pineala astfel ca ea trimite hormoni la
glanda pituitara si astfel partile adorminde din creier se tre#esc8 dupa care puteti capta ganduri cu
frecvente si mai superioare si mai su$tile.
Cand ganduri cu frecventa superioara sunt captate, glanda pituitara incepe sa se
umple si puteti avea dureri de cap, ameteli , sa simtiti o mare usurare in cap. Bandurile captate
sunt transformate in curent electric de tensiune mare si trimis prin sistemul central nervos in
fiecare celula din corp. .eti simti ca o impingere prin corp, furnicaturi si o impresie de a fi ridicat
de pe pamant. Curentul electric aprinde fiecare celula si ii ridica nivelul vi$ratoriu, de asa
maniera incat, cu cat mai multe ganduri cu frecventa inalta, adica nelimitata, sunt captate, cu atat
vi$ratiile din corp se intensifica" pana la urma corpul vostru va deveni incon)urat de lumina ( o
aura) el pierde din greutate si redevine lumina.
Este imposi$il de descris emotiile resimtite prin gandurile nelimitate. Emotia fiind in
intregime noua, nu este posi$il sa faceti nici o asociere cu emotiile anterioare. (e ridica in voi ca
o impresie de imensitate, profund emotionanta, in acelasi timp foarte linistitoare. Cunoasterea va
vine ca o pura sen#atie.....ca o emotie su$ita necunoscuta, de neidentificat.
*rintre cei ce cauta iluminarea, multi se gandesc ca ea poate fi data prin cuvinte. Dar
daca cunoasterea ar putea fi tradusa in cuvinte , ea n"ar fi noua. Cunoasterea despre care vor$esc
eu, este simplu resimtita si ceea ce veti simti are ca nume inteligenta suprema8 este cu adevarat
gandire nelimitata. .eti o$serva ca toate aceste lucruri pe care cautati sa le intelegeti nu pot fi
traduse in cuvinte, ele pot fi numai resimtite. Cand cunoasterea vine, ea va lasa mut de emotie.
Bandirea limitata se serveste de cuvinte. 2aestrul, el nu e!plica nimic"el cunoaste.
*entru a e!plica , inseamna a"si impune niste limite. Cand atingeti nivelul Cunoasterii, fara a mai
simti nevoia de a )ustifica sau e!plica, atunci sunteti stapanul imparatiei voastre8 atunci sunteti in
cunoasterea a$soluta.
(entimentul de elevare resimtit in fata unui gand de inalta frecventa, este captat de
suflet, care il pastrea#a in memorie. %stfel, cunoasterea dvs este mentinuta si oricand vi"l
reamintiti . %poi, lucru minunat, sentimentul elevarii incercat intalneste flu!ul constiintei
colective prin intermediul aurei, caruia ii usurea#a greutatea. &n sfarsit, el atrage in viata voastra
situatii de calitate analoaga, ca prin e!perienta sa puteti intelege complet gandul in chestiune.
0data ce a fost inteles total, el va fi inregistrat de suflet ca intelepciune. (tadiul intelepciunii
implica odata cu cunoasterea acestui gand fi!at in dvs sa devina a$solut. &ntelepciunea pe de"o
parte va ridica calitatea vi$ratorie a sufletului, pe de alta stimulea#a in plus glanda pineala.
Cand glanda pineala infloreste, viata vi se schim$a deasupra oricarei asteptari. 0rice
gand va fi oca#ia unei puternice emotii. (i veti o$serva ca gandirea dvs se manifesta mai rapid.
Dragostea dvs , inteligenta si compasiunea se vor mari. %numite entitati vor iesi din e!istenta
dvs, in timp ce altele vor intra din cau#a schim$arilor intervenite in constiinta dvs.
&nteligenta, creativitatea dvs se vor afana8 va veti da seama ca veti intelege si resimti
lucruri a$solut noi. *rivind alta entitate, veti avea perceptia in dvs sau privind gandurile dvs veti
o$serva ca ele de#valuie viitorul dvs.
Credeti ca facultatile metafi#ice sunt rare - Daca da, atunci )udecati dupa criteriile
sociale. Daca va permiteti sa cunoasteti, veti parveni sa cunoasteti totul. Cunoasterea, de#velita
de ilu#iile colective, ridica voalul din fata ochilor vostri si va permite sa luati cunostinte de alte
11,
dimensiuni8 de asemenea desfunda urechile voastre, permitandu"va sa au#iti 2u#ica (ferelor, a
vietii ce vi$rea#a in armonie cu ea insasi.
Cu cat dorinta de nelimitare este mai puternica, cu atat mai mult veti im$ratisa si
resimti gandurile captate si glanda pineala va secreta hormoni si gura sa devine mai mare. Cu cat
veti dori sa iu$iti ceea ce sunteti si sa traiti prin cunoastere, cu atat creierul devine mai receptiv la
Dumne#eul ce incon)oara fiinta dvs, atat de $ine, incat in cele din urma dvs nu mai sunteti doar
corpul, deveniti ceea ce va asigura coe#iunea. &nflorirea glandei pineale este cu siguranta calea
catre Dumne#eu.
Din acesta floare emana un gand, cum de altfel emana unul din acest covor. Din
moment ce ati captat aptitudinea de a capta intreg evantaiul de frecvente a Bandului, sunteti apt
sa deveniti toate frecventele dorite. %stfel sunteti li$eri de a deveni vantul sau orice altceva.
0data ce corpul pineal este pe deplin inflorit si creierul in deplina activitate, toate
facultatile spirituale sunt acordate spiritului astfel implinit, astfel incat entitatea nu mai poate
cunoaste limita. 0data ce floarea este din plin inflorita, ea nu se va mai inchide vreodata. Ea va
ramane deschisa in eternitate.
Cand creierul dvs este pe deplin activat, nu mai aveti , la drept vor$ind, nici un punct
fi! in realitate. .a puteti gasi in acesta lume si in acelasi timp in al saptelea cer, fiind al saptelea
nivel, va puteti tot atat de $ine sa va gasiti in *leiada8 fiind in *leiada puteti tot atat de $ine sa va
gasiti alaturi de un amic pe acest pamant.
0data ce glanda pineala este pe deplin inflorita, nu veti mai muri, nu veti mai
im$atrani. Corpul poate e!ecuta orice ordin ii dat. Daca ii comandati sa"si ridice frecventa
vi$ratorie, o face, incat puteti calatori cu el in alte dimensiuni. Creierul vostru este puternic pana
la acest nivel. *uteti chiar sa va inviati corpul. %)unsi in acest punct, puteti purta coroana divina.
Daca ati devenit Dumne#eu, care este .iata pura, sunteti in toate lucrurile si nu veti mai avea
sfarsit niciodata. Este cerul a saptelea, cerul cel mai su$lim.
%stfel, a saptea pecete s"a incoronat ea insasi8 spiritul vostru in intregime este tre#it
si cunoasterea poate in intregime fi captata de creier, acest magnific receptor. %tunci, intr"o #i,
toata viata fiind iu$ita si im$ratisata, sufletul avand din plin e!perienta acestei lumi, veti duce
corpul vostru invi#i$il, departe de aceasta planeta. %tunci veti fi dega)ati de roata vietii pe planul
de materie.
+iecare din voi este spirit, suflet si egou, e!primandu"se pe un plan material. Cu
aceste 1 dimensiuni impreuna se reali#ea#a eternitatea.
Cand vor$iti, fie in numele Domnului"Dumne#eu al fiintei voastre, caci atunci va
e!primati ca maestru, ca Dumne#eu, ca stapan, daca va dati ordin sa deveniti, deveniti mai mult.
Daca prin Domnul"Dumne#eu al fiintei voastre doriti sa aveti o inteligenta nelimitata, creierul
dvs se va deschide, va capta ganduri cu inalta frecventa"ceea ce va largi campul vostru de
cunoastere. 'u este nevoie de a face nimic altceva8 creierul, glanda pineala va va asculta si in
momentul in care fiinta voastra este ca sa #icem asa electri#ata de o intelegere superioara,
multumeste si slaveste pe Dumne#eu pentru ca lucrurile sunt atat de simple.
*entru a parveni la intelegerea de tot ceea ce este, tre$uie sa cunoasteti ce sunteti"nu
este chiar atat de complicat. *rin gandurile voastre si prin cuvintele voastre va autori#ati sa
cunoasteti. 'u spuneti;//(per sa pot cunoaste mai mult//, caci nu in felul acesta veti reusi sa
cunoasteti mai mult. (puneti //%rin #omnul-#umne2eul fiintei mele cunosc tot ceea ce se
poate cunoaste in acest moment. Asa sa fie EBB.Raspunsurile va vor fi date. 'u contea#a daca
stiti sau nu ceea ce doriti e!act sa cunoasteti, faptul de a spune//cunosc// este suficient pentru a
deschide poarta cunoasterii.
111
(punand//eu nu stiu// sau punand la indoiala cunoasterea ce va e data, puneti limite
creativitatii voastre. Cea mai rea trea$a cu putinta este continuta in cuvintele//eu nu stiu//.
%mintiti"va legea prin gandurile si cuvintele sale. Daca spuneti//eu nu cunosc//, nu veti
cunoaste. Daca spuneti// eu nu merit dragostea Tatalui//, aceasta dragoste nu va va fi data.
Cuvintele voastre sunt e!act reflectarea gandurilor voastre. Cand va ganditi ca nu meritati
dragostea Tatalui, sentimentul de nemeritare se inregistrea#a in sufletul vostru si sufletul
implineste realitatea ce ati vrut"o prin gandirea dvs.
(unteti compara$ili cu niste ordinatoare. +iecare #i puneti in memorie //indoieli//.
Dvs memori#ati penuria, desigur faptul de // a nu cunoste//. Hotul imparatiei dvs sunteti dvs,
nimeni altul. 'ecunoscand decat indoiala si limitarea, voi va furati forta de viata.
Eu va spun ca aveti posi$ilitatea sa cunoasteti tot ceea ce este si va fi vreodata.
(puneti numai//Eu stiu// si usa cunoasterii se va deschide . &ntelegerea nu va intar#ia sa se
produca mereu. Cuvantul//a cunoaste// este a$solut, dorinta voastra devine a$soluta. Bandul prin
care cunoasteti, incita glanda pineala sa active#e, atat de mult incat creierul dvs va putea culege
ganduri nelimitate. +aptul de a cunoaste este ceea ce permite fluviului Bandirii sa curga fara
piedici.
% cunoaste nu este a crede. Credinta este presupunere, cunoasterea este a$soluta.
Cre#and in ceva, sufletul intelege intr"adevar ca cineva e si ca acest cineva puteti fi dvs"va
somea#a ca sa va convinga de un adevar despre care tre$uie sa va convingeti. *entru a deveni a
tot stiutor, spuneti numai //Eu cunosc//8 nu cultivati nici indoiala, nici e#itarea. Cunoasteti cu o
convingere a$soluta. De cate ori veti spune //Eu cunosc//, veti emite un gand de certitudine care
va crea spatiul necesar manifestarii o$iectului sau. .eti deveni genii cand veti deschide poarta
cunoasterii gandurilor nelimitate.
Daca spuneti hotarat //*rin #omnul #umne2eul fiintei mele cunosc acum
raspunsul la aceasta intreFare-sunt receptiG. Asa sa fie E+ acesata cunoastere va va aduce la
solutia cautata. Cu toate ca raspunsul se poate sa nu se manifeste imediat, usa este totusi deschisa
larg unei pri#e de constiinta"prin gandire sau prin e!perienta. +iinta voastra se va acorda foarte
repede si astfel va deveni. Este inutil sa lucre#i pentru aceasta implinire. 'u ai ce cauta, lupta sau
com$ate. 'u tre$uie sa recurgi la cantece si ritualuri pentru a"l o$tine. 'u este nevoie decat sa
cunosti 7 Cunoscand veti deveni receptivi la pri#a de cunostinta a acestei posi$ilitati de implinire.
Cum se poate accelera manifestarea unei dorinte - *rin cunoastere. *rin cunoastere,
imparatia cerurilor se poate din plin desfasura in imparatia voastra. +aptul de a cunoaste ca o
dorinta, oricare ar fi ea, este de)a implinita, amplifica gandul relativ la aceasta dorinta, aceasta
patrunde in flu!ul constiintei prin intermediul aurei voastre si astfel va manifesta o$iectul
dorintei voastre.
%devarul este ca toate lucrurile va apartin de)a. (tiind ca ele va devin disponi$ile,
tre$uie sa intelegeti ca voi sunteti cei ce implinesc nevoile, ca ceea ce implineste mai imporatnt
este dispo#itia de a primi.
*entru a permite reali#area dorintelor voastre, cunoasteti"le, dar aflati de asemenea, ca
dvs meritati reali#area lor.
%devarul sta in faptul de a cunoaste. El este ceea ce da si va este viitorul. %tunci cand
vor$iti, aflati ca cuvintele voastre sunt 7 .oi puteti primi tot ceea ce doriti sa primiti" e suficient
sa intelegeti, sa stiti ca voi sunteti autorul legii, aceea care spune ; o$iectul cunoasterii voastre si
al cuvintelor tre$uie sa fie. %ceasta se numeste EBE% <& <'<.
.eti sti tot ceea ce se poate sti si veti o$tine tot ceea ce doriti sa o$tineti. .oi pur si
simplu n"ati inteles acest adevar. *entru a"l intelege tre$uie sa"l cunoasteti. Cunosterea activea#a
116
partile inca adormite ale creierului vostru, in asa masura incat o$iectul cunoasterii a)unge la
manifestare. 0data ce gandirea nelimitata s"a concreti#at, ea imprima in creierul vostru
convingerea eficacitatii cunoasterii voastre, (i aceasta convingere va va da cura)ul sa avansati
inca mai departe in nelimitare.
Daca ar tre$ui sa va reduc voca$ularul si sa nu va las decat cateva cuvinte, ele ar fi
urmatoarele;//(tiu acum. Eu sunt a$solut. Eu sunt Dumne#eu. Eu sunt//. Daca n"ati poseda decat
acest voca$ular restrans , veti inceta de a mai fi limitati pe viata in acest plan.
+aptul de a cunoaste, cere in plus de la voi decat faptul de a presupune sau a crede -
+aptul de a cunoaste sau a nu cunoaste pune in functiune aceeasi Bandire, aceeasi energie,
acelasi corp.
Cunoasteti 7 //Eu stiu ca acel lucru se va intampla//. //Eu stiu ca sunt Dumne#eu//.
//Eu stiu ca sunt fericit//. //(tiu ca e!ist//. % sti, inca si intotdeauna. 'u e nevoie de nimic decat
de a sti clipa dupa clipa. Daca spuneti //'u stiu, eu nu pot sa stiu//, nu veti sti. (puneti ca stiti si
veti sti orice lucru.
(titi ceea ce ne deose$este - +aptul ca eu cunosc ca sunt Dumne#eu nelimitat si dvs
nu 7 Este singura diferenta dintre noi"eu stiu ca sunt in timp ce dvs n"aveti constiinta de a fi.
(ocietatea spune ca voi nu sunteti nelimitati. Ce stie ea -"ea care in fiecare #i isi sapa mormantul.
&n ce mod v"ati sustras cunoasterii -
Cautand sa cunaosteti8 gandul in materie, atat de mult v"ati amestecat cu realitatile
sale, incat perceptia vietii s"a schim$at. 2ateria echivalea#a cu un nivel de viata creat platind o
alterare e!trema a Bandului, adica dupa co$orarea in realitati succesive; mai intai in lumina, apoi
in electron nedivi#at, apoi in electron divi#at cu poli de valoare po#itiva sau negativa. &n
consecinta fiind in relatie cu Dumne#eu in materie, veti percepe si intelege Bandirea dupa
imparatie sau polaritate, mai degra$a decat fiind pura si nedivi#ata. Cu cat suntem mai prinsi in
materie si orientati spre supravietuire , cu atat mai mult ne este teama de viata su$ aspectul de
dualitate;susG)os, aproapeGdeparte, repedeGincet, luminosGo$scur, mareGmic, caldGrece, $unGrau,
po#itivGnegativ.
&ntoarcerea la gandire in puritatea ei necesita stapanirea egou"lui alterat"portiunea de
creier a!at pe viata ,pe supravietuire in materie. *erceptiile egoului alterat se fac in functie de
ilu#ii, ca timpuri, distante, separare, criterii de acceptare, de supravietuire. El imparte si )udeca
Bandul in puritatea sa.
Banduri pure vin la fiecare din voi. Dar imediat va asigurati daca sunt vala$ile pentru
voi, daca tre$uie sau nu sa le retineti, daca sunt reali#a$ile ori ireali#a$ile, reale sau imaginare,
rationale sau irationale.
De fiecare data cand )udecati un gand, impartindu"l in contrarii, in po#itiv sau negativ,
il alterati, co$orandu"i astfel calitatea vi$ratorie. &n schim$ , cand cunoasteti, nu )udecati. 'u va
intre$ati daca gandurile dvs sunt $une sau gresite"toate sunt in acelasi timp $une si gresite. Cand
cunoasteti , nu cantariti, nici evaluati, lasati gandul sa e!iste. Cunoscand, lasati gandul sa fie8 nu"
i intrerupeti cursul.
*entru a putea discerne un alt plan, a au#i sunete mai su$tile, a deveni mai usor decat
greutatea fi#ica, este suficient sa"i, sau sa le intelegeti realitatea lor si sa lasati aceasta cunoastere
sa fie resimtita in tot corpul. % nu crede in realitatea lor constituie o )udecare, ori orice )udecare
impiedica de#voltarea creierului. Bandul captat, cunoasterea captata de spiritul fiintei voastre
este atunci retrimis de creierul vostru si reintors la (piritul Tatalui.
Daca vreti sa cunoasteti nelimitat, este necesar sa permiteti tuturor gandurilor sa
patrunda in creierul vostru , sa nu le )udecati, ca fiecare din ele sa fie din plin resimtite de corpul
114
vostru. Bratie acestei permisiuni din partea constiintei, dorintele primesc credit, glanda pineala
poate activa partile dormitande ale creierului si sa primeasca astfel cunoasterea nelimitata.
*entru a putea capta un gand in ca# de nevoie, tre$uie sa"i permiteti sa parvina la
constiinta. %tata tot. El e!ista de)a, pur si simplu asteptand sa"i cereti sa se ridice in dvs, ca ii
autori#ati accesul la receptorul dvs. Cu cat mai putin spiritul este prins in mecanismele gandirii
alterate, cu atat mai usor gandurile supraconstientei pot fi captate de creier.
&nvatati sa vedeti voi insiva si viata voastra prin ochii fiintei.
.a#and o floare, nu spuneti ca ea este frumoasa sau $anala8 aceasta este o )udecata
care alterea#a gandul florii. Ceea ce este pur este gandul //floare//, ca lumina, viata, finta, atunci
captati gandul in puritatea lui"ceea ce transmite intregului vostru corp o electricitate de inalt
potential. %ceasta revine la a gandi ca un Christ, caci facand"o, percepeti in termeni de egalitate
si de fiinta. De cate ori va a$tineti sa limitati e!perientele prin )udecata, voi permiteti creierului
vostru de a capta ganduri neo$isnuite.
'u va )udecati gandurile. 'u spuneti despre un lucru ca el este po#itiv, caci spunand,
implica o$ligatoriu e!istenta negativului. Daca spuneti;//%cesta este $un//, se su$intelege ca un
altul este rau. %clamandu"va , iu$indu"va nu spuneti;//(unt fermecator, sunt minunat//, spuneti
;//(unt Dumne#eu//.ucrand cu un vecin , nu spuneti;//E $ine//, spuneti //Este divin//8 cu alte
cuvinte , spuneti ca este pur si simplu e!perienta eficace a .ietii.
.a#and alte entitati in e!primarea vietii lor, sa nu le vedeti altfel decat fiind. Daca
)udecati, spunand ca ea este $una sau rea, po#itiva sau negativa, va veti crea in voi insiva
alternanta si aceasta alternanta perceputa o veti deveni. .eti fi astfel propria victima, deoarece
dvs si nu celalalt veti resimti efectele sentintei dvs. (i aceasta perceptie va crea un precedent
dupa care veti )udeca de acum inainte dsv insiva actele dvs.
Condamnand pe cineva pentru una ori alta, in realitate aspecte ale persoanei dvs
)udecati prin altul. *entru ca ele sunt in voi, de aceea le identificati, ca atentia dvs este atrasa de
ele. Entitatea din fata dvs nu este decat reflectarea )udecatii pronuntate impotriva dvs8 nu este
decat instrumentul prin care va este posi$il sa distingeti )udecatile emise impotriva voastra si ca
voi acceptaser"ti alte entitatii.
*rivind pe ceilalti , vedeti"i numai fiind, dar asa cum sunt. Daca sunt cru#i sau
dusmanosi unii cu altii, faptul de a spune constituie un adevar caci efectiv este modul lor de a se
e!prima, e!perienta lor de ceea ce este. % spune, dimpotriva, ca sunt rai si gresesc in e!primarea
lor, constituie o )udecata 9care devine in intregime e!perienta dvs, aceea a alternantei.
'imic nu merita a fi )udecat. 'ici culoarea pielii, nici actiunea, nimic din orice ar fi
nu merita ca sa va altere#e ca sa iesiti din starea lui Dumne#eu, de ceea ce este. &u$iti orice
entitate, oricare ar fi e!primarea ei, iu$iti"o pentru Dumne#eu care este ea, si ii permite sa fie asa
cum este. 0rice entitate merita sa fie iu$ita, chiar in virtutea fiintei sale. E!istenta fiintei sale
merita mai mult decat oricare din actele sale. &u$iti toate entitatile pentru ca e!ista, caci atata
timp cat vor e!ista, puteti fi siguri ca veti e!ista de asemenea. Daca le iu$iti, facand a$stractie de
cine sunt si lasati iu$irea voastra sa fie pur si simplu, atunci veti fi incontinuu intacti in fiinta
voastra.
*entru a inlatura )udecarea din spiritul vostru, e!ista un mi)loc foarte simplu; luati
cunostinta de propriile dvs sentimente si de gandurile de e!istenta a lor. +aptul de a lua la
cunostinta este de a)uns ca sa va slefuiasca gandurile.
(imtindu"va tristi, nenorociti, maniosi, speriati, rau adaptati"sau percepand o alta
emotie neplacuta"o$servati"va. 'u veti intar#ia sa descoperiti legatura intre gandurile voastre
alterate ()udecati asupra perspectivei fragmentand viata) si emotiile neplacute. Cand va veti
113
satura de ea, veti parasi )udecatile, care va tin separat de .iata si gandul vostru se va ci#ela,
resimtind in corp parti nelimitate veti remarca ca e!ista o legatura intre ele si pacea, $ucuria,
armonia si usuratatea fi#ica. 'umai, nu va mai )udecati pentru )udecatile purtate. +iti indulgenti
cu voi8 lasati constiinta sa va invete despre gandurile si sentimentele voastre. Ea o va face, va
asigur.
Din toate cuvintele care au fost vreodata inventate, e!ista unul care convine de
minune acestor invataminte, cuvantul //a fi//. % +& 7 Ce implica el cu adevarat - El implica
permisiunea de a fi, in orice forma ar fi si de a va iu$i total in acesta forma in care sunteti. % fi
implica de a resimti orice sen#atie adica de a le trai. % fi implicat sa traiesti complet in moment,
in cunoasterea unica a pre#entului. (a fiti implicati de a face tot ceea ce aveti pofta sa faceti,
adica sa traiti orice aventura va im$ie sufletul.
+iind, nu va veti )udeca nici pe voi, nici pe altii si nici un gand in spiritul vostru.
%tunci cand sunteti, nimic nu este nici drept, nici fals, nici posi$il, nici imposi$il, nici perfect,
nici imperfect, nici po#itiv, nici negativ. +iind ilu#ie, timpul dispare, si va impiedica sa savurati
frumusetea clipei. &n fiinta, viata este, momentul se perpetuea#a la nesfarsit. 'u mai este nimic
altceva. &n fiinta spiritul dvs nu taraganea#a nici in trecut, nici in viitor, sa se preocupe de
culpa$ilitati sau remuscari, de datorii sau o$ligatii. &n fiinta nu va veti atasa de nici un adevar
dintr"o data8 voi sunteti revi#orul a tot adevarul. Traind in fiinta, e!aminati toate gandurile ce se
pre#inta spiritului si o resimtiti in corp, ceea ce permite cunoasterii sa se nasca li$er si sa creasca.
&n fiinta sunteti de acord cu fiintarea tuturor lucrurilor, asa fel incat puteti deveni tot
ceea ce doriti sa deveniti. (i pentru aceasta nu aveti nevoie de nimic, decat de a fi 7 Dumne#eul
din voi va atrage la voi toate lucrurile ce le aveti in gand si pe care doriti sa le e!perimentati.
+ara gres 7 Cei ce se ocupa de un principiu e!terior, $iciuiesc principiul in el, caci doresc sa
o$tina prin e!terior ceea ce de pe acum le apartine"chiar din fiinta.
+iind, adica permatandu"va sa captati orice ganduri, voi puteti au#i vocea lui
Dumne#eu, si cat ai clip sa cunoasteti ceea ce ati vrut dintotdeauna sa cunoasteti. 'e)udecandu"
va gandurile, lasandu"le simplu sa se desfasoare ca emotie in sufletul vostru, veti trai ca
Dumne#ei nelimitati"deschisi la fiintare si la tot ce este. .oi deveniti canale pure ale divinitatii in
voi8 voi va apropiati de totala simplitate a (piritului lui Dumne#eu.
&nvatati sa traiti permitand si cunoscand. %stfel veti deveni stapanii egoului alterat si
veti do$andi stapanirea celui de"al saptelea plan sau cer"a saptea pecete. %l saptelea plan este
intr"adevar scutit de orice )udecata. &n el nu este decat .iata, care este continua. 0data o$iceiul
de a )udeca e stapanit, veti stapani acest plan in intregime si veti fi gata pentru plecare. .eti putea
sa"l parasiti in orice moment ,veti alege.
%tata timp cat nu aveti aptitudinea sa produceti un corp nou, nu fiti atat de gra$iti sa"l
deteriorati pe cel pe care il posedati. &u$iti"va trupul. +iti $un cu el, hraniti"l 8 aveti mare gri)a de
el. El este instrumentul loial, facand posi$ila viata voastra si e!primarea voastra pe acest plan.
Deveniti nelimitati in gandurile voastre si rasfatati vehicolul care face posi$ila nelimitarea.
Daca sunteti femeie, fiti femeie, daca sunteti $ar$at, fiti $ar$ar. &u$iti ceea ce sunteti.
'u a$u#ati de corpul vostru. 'u il deteriorati si nu"l murdariti. 'u"i cereti lucruri pentru care el
nu este facut.
Considerati toata maretia fiintei voastre. Considerati"va divini. &m$racati"va cu
materiale care sa fie placute pielii vostre,parfumati"va. Dati"i corpului vostru hrana care ii
convine.Daca"l ascultati, el va va informa despre aceasta.
'u folositi su$stante care va daunea#a"pe care le stiti daunatoare. Tot ceea ce
impiedica circulatia o!igenului la creier, face sa moara celulele. +iecare celula nervoasa distrusa
11=
micsorea#a sensi$ilitatea. .eti continua sa considerati gandurile, dar acestea vor deveni sterile,
nu veti mai putea face e!perienta $ucuriei deoarece ati devenit incapa$ili de a va resimti
gandurile.
'emaifiind capa$ili de sentimente, nu veti mai putea inregistra cunoasterea. %stfel se
manifesta efectele cau#ate de //iar$a//(tutunul) si droguri. De cate ori veti recurge, va fi o
micsorare de o!igen in creierul vostru. Creierul moare si aceasta moarte este resimtita ca euforie.
a fiecare a$sortie de drog capacitatea voastra de cunoastere scade. (i va veni timpul in care nu
veti mai putea nici rade, nici plange, caci nimic in voi nu va mai putea suscita emotie.
E!perienta a toata cunoasterea, care va face sa plangeti in fata unie flori care
infloreste, care va permite sa apreciati toata splendoarea unui rasarit de soare" aceasta e!perienta
cere sa puteti transforma gandul in emotie. Ceea ce se numeste e!ta#. este o euforie care nu face
rau.
%cela care va iu$este de la origini, care v"a acompaniat in toata viata pe care ati
cunoscut"o , care este unica entitate care va fi la moartea corpului sau la inaltare....sunteti
dvs.Dvs sunteti singura persoana care va puteti iu$i cu toata constanta necesara pentru a consimti
sa fie cu dvs in toate e!perientele. Cand va im$ratisati si va iu$iti, lasati ca aceasta iu$ire sa va
serveasca de model, atunci veti putea merge deasupra constiintei sociale, in toata constiinta lui
Dumne#eu. Ceea ce sunteti este mult (deasupra) superior legilor, dogmelor, normelor societatii.
%ceasta merge peste frumusete, peste perfectiune. Ceea ce sunteti este chiar centrul destinului
vostru, reali#area dvs insiva, adica reali#area lui Dumne#eu. %cesta este unicul lucru care are
importanta in ochii .ietii Care Este.
.oi sunteti tot ceea ce ganditi a fi si tot ceea ce va autori#ati sa cunoasteti. %flati ca
Tatal, care este toate lucrurile, este ceea ce voi sunteti. *rin aceasta cunoastere, voi veti cunoaste
si veti deveni Tot Ceea Ce Este..
%flati ca nimic n"are sfarsit si ca nimic nu este a$solut. Totul este in moment, ori
momente sunt intotdeauna in devenire. % a)unge la gandul nelimitat, revine la a cunoaste ca peste
un adevar superior e!ista altul si mai superior. Cunoasteti"le si lucrurile vor veni in consecinta.
'u va lasati nici su$)ugati, nici intimidati. E!ista intodeauana un drum mai $un decat
cel al su$)ugarii ori al intimidarii. &ntelegeti"le si lasati"le sa vina in spiritul vostru ganduri care
va vor ilumina si vor face fericita cararea dvs.
*riviti"va limitarile in fata. &m$ratisati"le. &m$lan#iti"le 7 Eliminati din viata voastra
tot ceea ce va impiedica sa" cunoasteti pe Dumne#eu in totalitatea. Renuntati la culpa$ilitate si
la )udecati, in asa fel ca sa se poata naste in voi cunoasterea si $ucuria.
*riviti"va in fata fricile voastre si permiteti"va sa smulgeti masca ilu#iilor lor.
Cunoasteti ca sunteti vesnici si ca in acesta vesnicie nimic nu va poate impiedica vreodata de a fi
$ucurosi si fericiti. ichidati frica care va inhi$a si va impiedica sa cunoasteti e!perientele cele
mai frumoase, ce vi le ofera acest plan.
*entru cei ce vin de dincolo de planul vostru va sperie - Ei sunt fratii vostri si sunt
incredi$ili de frumosi in navele lor. Renuntati la frica voastra ca sa puteti simpati#a cu un alt
timp, cu entitati venite din alta dimensiune.
Daca veti cauta ceva pe acest plan, prin care sa va de#voltati, nu veti putea depasi
acest plan. % depasi limitele gandirii omenesti, implica sa aveti in vedere e!istenta a ceva
posedand o intelegere superioara.
+iti deschisi la adevar"oricare ar fi i#vorul"lasati"va condusi de impresiile voastre.
Este intelept cel care cunoaste in sufletul sau ce este potrivit pentru el. %devarul poate fi si in
11?
firul de iar$a de la picioarele voastre, el este in rasul copilului, in privirea cersetorului"el este in
orice loc, in orice lucru, in orice persoana, in orice moment.
Cel care nu stie aceasta, nu"l cunoaste pe Dumne#eu, caci Dumne#eu este tot ceea ce
este"da, nici un fir de iar$a, nici un murmur nu este taiat de la i#vorul Celuia ce Este. &nvatati
intelepciunea . +iti atenti la adevar si aflati ca meritati sa"l atingeti.
Cel ce stie ca &mparatia cerurilor este in el, este plin de intelepciune. Caci este efectiv
in fiecare, in virtutea facultatii emotiei. &nvatati sa simtiti. % cunoaste din plin pe Dumne#eu, este
a resimti din plin orice gand. .a veni #iua cand orice gand ce este Dumne#eu, va fi resimtit de
inima chiar si a dvs, adica sufletul vostru.
+eriti"va de a dori sa faceti sa infloreasca glanda pineala deodata. *rocedati gand
dupa gand, e!perienta dupa e!perienta, asa fel incet fiecare gand sa ai$a timp sa se fi!e#e in dvs.
Dar inainte de toate, permiteti"va de a fi, deoarece prin fiintare voi sunteti toate
lucrurile. +iind fiinta de ceea ce sunteti, principiul E< (<'T, sunteti in acord cu .iata in
intregime. %tunci nu mai sunteti despartiti de Dumne#eu, ci cu El.
CA%T"L$L *D
11@
'RT$TLE E-%ERE!TE
($!TET $BT MA %RE($( #E "RCE !CH%$RE+
CAC !$ ($!TET !C"#ATA C"!(#ERAT ALTCE'A #ECAT !(TE
#$M!E,E CARE (E TR$#E(C (A !TELEA)A C!E ($!T ( CE ($!T
*e parcursul aventurilor voastre in Bandire, voi ati hotarat sa va e!primati in invelisul
omenesc pentru a invata toate lucrurile in raport cu omenescul"in raport cu Dumne#eu in forma
limitata numita materie. %ceasta e!perienta era necesara pentru deplina intelegere a lui
Dumne#eu. Caci nu se poate cunoaste nelimitarea pana nu cunoasteti limitarea. 'u se poate
intelege totalitatea (inelui care este, fara sa cunoastem si im$ratisa totalitatea care este
Dumne#eu"de la intinderea imaculata a gandirii, la materia restransa. 'u se poate intelege
$ucuria, li$ertatea si eternitatae fara ca mai inainte sa fi cunoscut suferinta, piedicile si ilu#ia
mortii.
.oi )ucati )ocurile si ilu#iile voastre cu o serio#itate teri$il de solemna, cu toate ca nu
are realmente alt scop decat acela de a invata, de a va face sa cresteti, de a va edifica"de a va
a)uta sa va intelegeti. %ceasta viata nu este decat o mare scena unde puteti sa va )ucati )ocurile
voastre , sa va traiti ilu#iile voastre in vederea o$tinerii recompensei supreme, adica
intelepciunea.
Ce este intelepciunea- Ea este comoara e!traordinara a sufletului vostru, compusa din
toate sentimentele acumulate pe parcursul aventurilor in imparatia Bandului, &mparatiile lui
Dumne#eu8 este unicul $un pe care il veti lua cu voi la plecarea de aici. .a inchipuiti ca va veti
lua frumoasa len)erie, minunatele conace, automo$ilele ata de rapide - Ce va inchipuiti ca puteti
lua la plecarea voastra de aici - .a fi numai ce sunteti"totalul sentimentelor ce le"ati cules de"a
lungul calatoriei , in principiul avand ca nume .iata8 sentimenetele sunt vor$ele vietii.
Tot ceea ce umanitatea a invatat prin tiranie si restrictiile impuse de religii si
guvernari, prin separarea in rase si uraciunea unora, prin separarea in $ar$ati si femei, in frati si
surori, nu a putut fi reali#at decat prin mi)locul ce constituie poate cea mai mare in)osire a lui
Dumne#eu ce a fost vreodata. %ceasta a fost totusi necesara, fara aceasta n"ati putut intelege ce
inseamna sa lovesti un adversar intr"o $atalie, sa iei li$ertatea cuiva, sa co$ori $ar$ati si femei la
nivelul animalelor. '"ati fi putut cunoaste toate aceste lucruri, doar daca ati fi devenit creatorul,
cel care prin visul sau le"a dat o realitate si apoi a trait acest vis incarcat de sensuri. Din
nenorocire, traindu"l moment dupa moment , viata dupa viata, aceasta realitate s"a intarit in asa
masura incat cei mai multi dintre voi s"au cufundat in nevro#a si insecuritate"pentru ca s"au
identificat total cu visul lor.
<nde este Dumne#eu, va veti intre$a, care permite oamenilor sa fie atat de $rutali
intre ei - (i la urma urmei unde este dragostea lui, daca a autori#at asemenea atrocitati - Ei $ine,
Dumne#eu a fost pre#ent tot timpul, caci El era toate ilu#iile si toate )ocurile voastre. (i
Dumne#eu v"a iu$it caci El v"a permis sa va traiti visurile voastre dupa propriile voastre intentii.
.ai7 caci voi ati uitat ca voi ati creat acest vis, ca prin puterea voastra de a alege ati fi putut
modifica dupa placul vostru.
.oi va teseati ilu#iile in legende triste si ingri)oratoare. .oi va distrugeati corpurile
prin comportamentul vostru. .oi va demolati creierii. .oi adorati idoli. .oi va criticati unii pe
altii. .oi )udecati, voi urati, voi erati posesivi, voi erati plini de frica si desigur si aroganti. &n ce
scop de fapt erati voi astfel - Desigur, pentru a intelege ceea ce inseamna sa fii asa. *entru care
ultim re#ultat- Desigur, pentru a o$tine imortalitatea, pentru a putea trai in vesnicie8 pentru a
1,5
intelege si a im$ratisa ceea ce se numeste &mparatia Cerurilor8 de a putea contempla fata voastra
si a intelege ca este chiar fata lui Dumne#eu.
.oi toti, eminente entitati, care sunteti prinsi in capcana insecuritatii, a ingustimii
spiritului vostru, valorati mai mult decat )ocurile voastre8 in spatele lor, dincolo de ilu#iile
voastre, se ascunde su$lima frumusete care sunteti. Daca ati fi stiut numai de toata puterea si
toata splendoarea care sunteti, ati inceta sa va mai $lestemati, sa va )udecati, sa va alterati, asa
cum o faceti.
Eu sunt tot ceea ce voi ati fost, tot ce veti deveni si am venit la voi ca sa va a)ut sa
aprindeti din nou in voi lampa cunoasterii, ca sa nu va mai rataciti din nou si sa cadeti in mlastina
culpa$ilitatii, a fricii si a renegarii de sine.
.oi sunteti cu siguranta mai mari decat sunteti acum.
De ce va iu$esc cu o dragoste atat de profunda - *entru ca ceea ce sunteti, sunt si eu,
de asemenea . Tot ceea ce sunteti, in tot spectrul fiintei voastre, eu sunt, caci eu sunt spectrul de
unde aveti in vedere si va creati ilu#iile voastre.
E< (<'T"ul ce sunt, este iu$ire ce depaseste e!presia care va este familiara, caci nu
implica nici conditii, nici o$ligatii. .a iu$esc pentru ceea ce sunteti8 caci oricine ati fi , oricare ar
fi e!presia voastra, acesta este Tatal pe care"l iu$esc foarte mult.
&n pre#ent, as dori sa vor$im despre ceea ce considerati voi a fi greseli si esecuri.
'otiunile de drept sau fals, de perfect si imperfect create de om, sunt chiar acelea
care au creat capcanele denumite culpa$ilitate si remuscare, care dintodeauna a impiedicat
progresul omului. Dar eu va spun urmatoarele; din tot ceea ce ati facut in cursul numeroaselor
vieti pe acest plan, nimic nu este rau, de altfel nici $un. %cestea au fost doar e!periente de viata,
care au contri$uit sa va faca asa cum sunteti in pre#ent"ceea ce, in adevar, este lucru foarte
pretios si minunat.
(i in acesta clipa a pre#entului, voi sunteti mai mari decat ati fost vreodata in cursul
remarca$ilelor voastre calatorii"caci dvs ati crescut in intelepciunea de atunci.
Ceea ce ati facut, oricare ar fi, am facut"o si eu. (i este acelasi lucru si cu greselile
voastre" ale mele au fost tot atat de numeroase ca ale voastre. (i ca si voi, le"am cunoscut toate
acestea pe care le socotiti fara forta, nici virtute. +iti siguri totusi ca n"as fi putut sa"mi cunosc
forta daca nu mi"as fi cunoscut intai sla$iciunea. '"as fi putut sa va im$ratise# pe toti, daca n"as
fi dispretuit cru#imea omului. 0rice ati fi facut, cat ar fi de )osnic sau de )alnic, dupa )udecata
voastra, ati facut"o ca sa invatati. (i prin aceste invataturi voi v"ati facut rau, ati suferit si v"ati
umilit8 apoi v"ati ridicat din nou"deoarece acum iata"va gata sa cunoasteti si sa im$ratisati
frumusetea ce sunteti.
Celor care au impresia unui esec, ca au comis greseli, ii sfatuiesc sa reflecte#e la
urmatoarele; in momentul nasterii voastre, voi si fratii vostri mult iu$iti, intreprindeati o mare
aventura aceea constand a intelege prin emotie gandul"toate gandurile unul dupa altul. (ufletul
vostru a fost creat ca sa pastre#e sentimentul fiecarui gand"a fiecarei dimensiuni a lui Dumne#eu"
pe care il acceptati prin Dumne#eul sau spiritul fiintei voastre. *entru fiecare gand acceptat si
resimtit, sufletul vostru va va anga)a sa faceti e!perienta. De ce - *entru a intelege din plin prin
emotie toate aspectele acestui gand, pentru a intelege virtutile e!perientei, adica ale vietii.
Dintotdeauna sufletul vostru va impingea sa faceti sa evolue#e si sa de#voltati viata,
prin creativitate, astfel ca sa traiti toate manifestarile datorate creativitatii"de la gand la lumina,
de la lumina la materie, de la materie la forma, apoi de la forma la gand, de la iu$ire la $ucurie,
la invidie, la ura si la suferinta, de la suferinta la $ucurie. (ufletul vostru va impinge din nou sa
faceti e!perienta, din aventura in aventura, pentru a se implini, pentru a intelege din plin orice
1,1
forma a gandului, orice atitudine, orice emotie"ca sa puteti cunoaste si intelege totalitatea
gandirii, altfel spus totalitatea lui Dumne#eu, totalitatea (inelui.
(ufletul vostru are foame de lucrurile necunoscute. %tunci cand sufletului vostru ii e
foame de o e!perienta, inseamna ca are nevoie de informatii emotive ce si le poate oferi. %tat
incat el crea#a un sentiment" o nevoie" care va captiva fiinta voastra in intregime si va va lansa
intr"o aventura, o e!perienta. %poi, e!perienta fiind terminata si sentimentele suscitate prin ea
fiind potolite, voi ati achi#itionat o comoara inestima$la de mare pret , cat tot aurul din planul
vostru. Ea va va fi facut sa progresati in intelepciune, in asa fel ca sufletul vostru va va spune ;
niciodata nu vei mai avea nevoie sa refaci aceasta e!perienta caci de acum incolo ai cunoasterea.
Dupa care sufletul vostru se va incarca de o alta foame si veti fi aruncat intr"o alta aventura
pentru ca veti avea o alta viata pe care o veti vrea8 pentru ca focul din voi va incita sa cunoasteti
si sa intelegeti toata viata.
Credeti ca v"ati lansat vreodata in vreo e!perienta stind ca este o greseala si ca va fi
un esec - (igur ca nu. ."ati intreprins toate aventurile voastre cu mare curio#itate, cu interes, cu
incantare. Cu toate ca re#ultatul lor va parea uneori riscant, le intreprindeati totusi prin faptul
noutatii lor.
E!perienta ce va astepta era noua si palpitanta si aveati dorinta sa invatati prin ea.
Chiar daca uneori o aventura implica suferinta, aceasta este $enefic in masura prin care emotia
numita//suferinta// voi intelegeati mai $ine viata8 atat de $ine incat aceasta e!perienta a fost
incarcata de sens. %poi va lansati intr"o alta aventura, totdeauna din incitarile sufletului vostru, si
asa mai departe. Toate aceste aventuri au dat sufletului vostru un sentiment de $ucurie si de
implinire.
&n toate actele, in toate momentele, voi resimteati in suflet ca e!perienta in curs are un
sens. Doar dupa ce ati trait o aventura, cand sentimentele suscitante in voi sunt asimilate"cand s"
au sta$ilit in voi su$ forma de intelepciune"atunci eventual va spuneti ca ati fi putut face mai
$ine sau altfel. Dar acest//mai $ine// nu l"ati fi cunoscut fara aventura in chestiune, care v"a
acordat putin din aceasta comoara numita intelepciune. 2erita cineva sa fie )udecat pentru
aceasta - (igur nu, caci el este inocent8 el este intr"un proces de ucenicie.
Esecul este numai o realitate pentru cei ce cred, caci la drept vor$ind, nimeni nu
esuea#a niciodata. 'imeni 7 &n ciuda celor ce ati fi facut" de orice act demn de dispretuit, demn
de mila, facut in ascuns (ceea ce in realitate nu era ca#ul), in ciuda acestor acte, ramaneti in viata.
% esua inseamna a incremeni, ceea ce este imposi$il deoarece viata este continua" ea se misca
continuu8 in asa fel incat este imposi$il de a se imo$ili#a sau de a reveni inapoi. &n fiecare minut
viata merge inainte si se de#volta, dand fiecaruia o inteligenta mereu marita.
.oi n"ati gresit niciodata, voi n"ati facut decat sa invatati. Cum ati fi putut intelege
$ucuria, daca n"ati fi cunoscut neca#ul - Cum ati putea recunoaste scopul vostru daca
apropiindu"va, n"ati fi descoperit ca el are o savoare diferita de aceea pe care v"ati inchipuit"o
inainte -
.oi n"ati comis niciodata erori. %$solut niciodata 7 'iciodata nu ati facut rau. 'u este
nici un motiv sa va culpa$ili#ati ( sa va simtiti vinovati). Toate pretinsele greseli, toate esecurile
voastre sunt pasi facuti in directia lui Dumne#eu. (i voi n"ati fi putut aduna toata e!perienta pe
care o aveti acum fara fiecare din acesti pasi.
'u va simtiti niciodata vinovati. <cenicia voastra, intelepciunea voastra au ca nume
//iluminarea//. Tre$uie sa intelegeti ca voi ati facut $ine din nevoia ca toate actele voastre au fost
necesare. (i voi fara incetare ati facut alegerea corecta. .eti trai maine si #iua $inecuvantata de
1,,
poimaine , cu siguranta, si asa mai departe. &n aceste #ile veti o$serva ca vi s"a marit cunoasterea
dvs. De aceea, #ilele precedente n"au fost traite in greseala.......ele va conduc in eternitate.
(unteti dotati cu facultatea de a alege, in virtutea careai veti putea crea visul vostru
dupa dorinta Ce contea#a felul in care l"ati creat , va fi intotdeauna in optica unei intelegeri
pentru a va incarca de simturi si astfel a)utati la constiinta glo$ala"niciodata nu o veti micsora pe
aceasta, este o imposi$ilitate. +iecare aventura intreprinsa de $una voie a)uta la inflacararea si
intensitatea .ietii. +iecare gand im$ratisat, fiecare ilu#ie traita, fiecare descoperire facuta, va
mareste intelegerea si aceasta mareste si hraneste la randul ei marimea constiintei umanitatii in
intregime ce de#volta (piritul lui Dumne#eu.
(entimentul esecului sau greselile daunea#a la perceperea maretiei voastre, atat
interioara cat si e!terioara8 in pre#enta sa voi nu puteti distinge toata importanta voastra in raport
cu toatlitatea .ietii. 'u tre$uie sa doriti vreodata sa stergeti vreun episod din trecutul vostru.
*entru ca acel conflict care a dat oca#ia unei e!periente nenorocite, a dat nastere in sufletul
vostru la frumoase si nepretuite perle de intelepciune. %ltfel spus, nu mai aveti de trecut
niciodata prin visele de ieri, sa creati )ocurile de ieri8 voi le"ati trait si inregistrat in sufletul vostru
ca sentimente, cele mai autentice comori ale vietii.
(unt aici ca sa va invat ca sunteti iu$iti deasupra oricarei inchipuiri, caci nefiind
niciodata considerati altfel decat ca niste Dumne#ei muncindu"se pentru a se intelege. +iecare
e!perienta a nenumaratelor voastre vieti v"a adus cunoastere, intelepciune, voi ati dat lumii8 voi
ati a)utat la virtutile .ietii in desfasurarea sa.
.ietile voastre au fost minunate marturii ale focului viu in voi. Ele tre$uie considerate
cu respect .0rice ati facu, ramaneti Dumne#eu. 0ricare ar fi masca, ramaneti Dumn#eu .0ricare
ar fi viata afectiva, voi ramaneti Dumne#eu.
(unteti demni de aventurile din acesta viata, de fiecare din ele. Ei $ine, si mai mul
inca, sunteti demni de splendidele aventuri care va asteapta . .oi nu puteti deveni E< (<'T si sa
intrati in eternitate decat dupa ce ati inteles ca indiferent de e!perienta facuta, ea a avut ca scop
intelegerea Dumne#eului ce sunteti"manifestandu"se aici si acum prin e!perientele voastre pe
scena .ietii.
Cei ce"si poarta partea lor de greutati si sunt multumiti sa o poarte, fie 7 '"au decat sa
continue sa o faca7 Dar cei ce au invatat de la greutatile lor si s"au saturat sa le poarte, sa se
descarce. Cei ce o pot face iu$indu"le, im$ratisandu"le si lasandu"le in ei8 dupa care nu vor mai
fi niciodata incomodati de ei. Ei vor vedea minunile vietii cu un ochi limpede, vor resimti iu$irea
li$er, fara um$ra unei )udecati si $ucuria de a fi, puternica tram$ulina a cunaosterii nelimiate.
&m$ratisati"va viata. Dati"va seama ca sunteti divini si ca forta fiintei voastre provine
din lucrurile facute. &ncetati de a va gasi vinovati. &ncetati de a simula tristetea. &ncetati de a va
impovara.Terminati de a face pe altcineva responsa$il de viata voastra. %pucati"o 7 .oua va
apartine.
Dupa ce veti fi im$ratisat tot ceea ce ati )udecat, iu$iti tot ceea ce ati aruncat, traiti
toate ilu#iile voastre, ce se va mai intampla - .eti fi inlegetori si compatimitori cu toti cei ce
tre$uie sa mai faca e!periente. %ti putea sa"i iu$iti cum ii iu$este Tatal. .eti deveni ceea ce se
cheama sfinti.
'u renuntand la viata deveniti un sfant, retragandu"va intr"o grota sau in varful unui
munte sau intr"un templu sa ardeti tamaie. Traindu"va viata voastra, deveniti sfant"aceasta viata
in care Tatal este"prin entitatea capa$ila sa im$ratise#e si sa iu$easca omenirea toata.
*entru a cunoaste si a deveni Dumne#eu, nu este decat o singura cale, aceea constand
in a trai si im$ratisa viata integral in orice situatie, astfel ca sufletul sa do$andeasca stiinta a toata
1,1
viata. 'u puteti cunoaste suferintele unui rege, fara a fi fost rege. (i invers, un rege nu poate
cunoaste umilinta unui servitor fara sa fi fost el insusi servitor. +emeia credincioasa nu poate
cunoaste framantarile concu$inei, fara a fi concu$ina si asa mai departe. %stfel, o viata virtuoasa
inseamna o viata cuprin#and toate lucrurile ; prostituata si preotul, gurul si fermierul, asasinul si
victima sa, cuceritorul si cuceritul, copilul si parintele"orice persona), orice situatie ilu#orie
creata de aventurile omenesti.
'oi nu vom condamna la altul decat ceea ce noi n"am acceptat inca in noi insine.
0data ce ati trait toate situatiile si v"ati impacat cu ele, atunci devine usor de inteles si la altii si
de a"i lasa sa fie , fara a"i )udeca" ati fost ceea ce sunt si acum si stiti ca a"i )udeca ar insemna sa
va )udecati singuri. %tunci aveti virtutea adevaratei compasiuni si sufletul dvs cunoaste
profun#imile iu$irii8 atunci sunteti cu siguranta un Christ, deoarece intelegand, iu$ind si iertand
pe fratii vostri in limitarile lor.
% iu$i pe Tatal in totalitatea (a, a fi totalitatea (a, implica a iu$i tot ceea ce El este. El
este fratii mult iu$iti care va incon)oara. 0ricare ar fi aparenta, ei sunt toti Dumne#eii in
realitatea lor, asa cum si dvs sunteti Dumne#ei in realitate. 0data ce ati trait, traiti si veti trai
e!perimentand alaturi de altii, atunci &l puteti im$ratisa pe Dumne#eu fiecare. %tunci puteti iu$i
fiecare frate8 ceea ce nu inseamna sa mergeti la ei pentru a"i a)uta si invata. %sta inseamna a"i
lasa in pace si ale permite sa evolue#a in functie de nevoile si intentiile lor. Destinul unora este
de a fi stapanii ra#$oaielor, sau preoti, sau sa strige in piata"de aceasta au nevoie si doresc sa o
faca. Cu ce drept vreti voi a"i a$ate -
+iecare in aceasta lume"ca este sarac sau diform, ca este taran sau rege"a ales
e!perienta prin care sa invete. &ndata ce si"o va insusi , cand v"a fi inteles totul, el va cauta o alta
e!perienta, castigand treptat o intelegere largita si mai profunda.
+iind, deveniti Christ, voi puteti merge in noroiul constiintei limitate si cu toate
acestea sa va pastrati integritatea, veti intelege masele colcaitoare si de ce fiecare este cum este,
deoarece candva ati fost ca ei. .eti lasa fiecaruia dreptul de a fi limitat, aceasta este iu$ire in
sensul cel mai adevarat. .eti sti ca numai limitarea singura poate sa"l invete nelimitarea si
iu$irea. *rivind o figura din multime , il vedeti pe Dumne#eu in el, oricare ar fi aparenta lui. .eti
iu$i precum Tatal iu$este. .eti vedea ceea ce El vede , nu numai in dvs ci in toti. Cand veti putea
astfel privi pe oricine si sa ii vedeti frumusetea, veti fi pe drumul inaltarii"gata de a parasi acest
plan pentru un spatiu minunat unde veti avea sumedenie de //locuinte//.
%tunci cand redati oamenilor divinitatea lor, cand stiti ca orice ar face traiesc pentru
Dumne#eu in ei"cum si voi insiva traiti pentru Dumne#eu in voi "veti parveni sa iu$iti fara
discriminare. 0ricare ar fi e!presia lor, ii veti iu$i cu adevarat, iu$irea voastra nu este
condamnata sau restransa de vreo )udecata. Cu siguranta in felul acesta este in sine un Christ"un
om traind in felul lui Dumne#eu.
&n viata drumul consta in a se conforma intotdeauna sentimentelor"a da ascultare
sentimentelor sufletului sau si a intreprinde aventurile pe care acesta le dictea#a. (ufletul vostru,
daca sunteti atenti, are lim$a)ul sau, va va spune care sunt nevoile voastre de e!perienta. Daca va
incearca o plictiseala sau daca nu va vine sa faceti un lucru, aceasta vrea sa insemne ca nu aveti
nevoie de acesata e!perienta, ca ati spicuit prin ea toata intelepciunea posi$ila. Dimpotriva, daca
simtiti sa faceti un lucru, acest elan al sufletului indica ca e!perienta din fata voastra este
necesara, ca virtutea sa este necesara. Daca ii intoarceti spatele, e!perienta nu va fi decat reluata
mai tar#iu 9in viata aceasta sau in alta.
Traiti adevarul sentimentelor in voi si iu$iti entitatea care le resimte. &ntelegeti ca ea
tre$uie sa se e!prime si sa se implineasca. Daca doriti un lucru, oricare ar fi, n"ar fi intelept sa
1,6
mergeti impotriva sentimentului vostru8 inseamna ca aveti in fata voastra o splendida aventura
care va indulci viata voatra. Daca ascultati sentimentele in voi, veti face alegerea $una in toate
oca#iile"acela ce va permite minunatului vostru (ine sa progrese#e in intelepciunea profunda.
Cand va opuneti sentimentelor, re#ultatele sunt $oala, nevro#a, disperarea.
+aceti dupa inima voastra, visele voastre, dorintele voastre. %scultati apelul sufletului
vostru, oricare ar fi, pana la sfarsit. 'u veti fi )udecati decat in masura in care acceptati )udecatile
altora in locul vostru. (i daca le acceptati, este din propria vointa"pentru nevoile e!perientei
voastre.
.a veni un timp, in acesta viata sau intr"o viata viitoare, cand nu veti mai avea sa
faceti, decat aceea de a fi. 'u veti mai avea pornirea de a $lestema sau )udeca prostituata, hotul ,
asasinul, tara agresoare. .oi ati cunoscut toate aceste situatii si deci stiti sen#atiile pe care le
implica8 veti avea completa e!perienta pe acest plan, incat nimic nu va mai atrage.
%tunci vor incepe pentru voi aventuri noi, pe planuri superioare de fiintare.
Considerand povestirea pe care v"am facut"o, veti percepe o valoare care va fi
marturia elocventa a Dumne#eului puternic de foc de .iata ce sunteti. De asemenea, veti intelege
ca oricare ar fi directia data vietii voastre, ea este aceea care va duce la iluminare. (i in toata
aventura pe parcursul drumului vostru, veti castiga o perceptie mai clara a misterului ce sunteti.
(e va intampla ca sa iu$iti ceea ce sunteti, sa indragiti mult, sa lustruiti (fig).umina fiintei
voastre se va mari pana in #iua in care ea va putea rivali#a cu marele Ra de pe cer. *acea fiintei
voastre se va intensifica pana va rivali#a cu profun#imea noptii. 'iciodata nu va veti mai renega.
'iciodata nu va veti mai altera. 'iciodata nu va veti mai )udeca. .a veti lasa sa fiti, asa cum
sunteti socotiti sa fiti.
&u$ind ceea ce sunteti, puteti spune cu gratie si demnitate, cu forta umilintei;//&u$esc
foarte tare pe Tatal, caci Tatal si cu mine suntem <nul. (i iu$esc foarte tare ceea ce sunt caci E<
(<'T<, pe care il simt este esenta de T0T CEE% CE E(TE. %tunci veti fi in armonie cu
fluviul .ietii. .eti fi un maestru. .eti fi Christ reinviat"christ tre#it. .eti fi o lumina pentru lume.
Dar mai intai tre$uie sa a)ungeti sa iu$iti si sa im$ratisati ceea ce ati facut si sa intelegeti ca totul
era pentru $inele vostru caci v"a permis sa deveniti minunata entitate ce sunteti asta#i.
Eu v"am invatat o cale regala, aceea care va eli$erea#a de carligul Yarmei, de pacat,
de )udecata, de plata8 caci Tatal este iu$ire si el nu )udeca. Tatal este lipsit de $ine si rau, de
aspectele po#itive si negative. Tatal este simplu +iinta care este, si acesta +iinta cuprinde
ansam$lul dse oameni, de acte, de ganduri, de emotii8 el cuprinde toate lucrurile 7 Daca Tatal v"ar
)udeca , pe El insusi s"ar )udeca, ca El si voi sunteti unul si acelasi.
De asemenea"iu$irea de Dumne#eu, care este .iata, v"a apartinut intotdeauna. 0ricat
ar fi fost de mi#era$ile e!perientele voastre, ele n"au impiedicat (oarele sa rasara si sa"si faca
drumul pe cer, nici n"a impiedicat trecerea anotimpurilor, nici pasarile sa migre#a sau pitigoiul sa
tipe seara in timp ce lasati storurile. *rin continuitatea a toate acestor lucruri puteti intelege ca
.iata va iarta intotdeauna si ca ea este pentru totdeauna.
*arasiti acesta adunare cu inima usoara si plina de dragoste.
Caci greutatile au fost inlaturate de pe umerii vostri si mantuirea este asigurata. %flati
ca Dumne#eu va iu$este si ca v"a iu$it intotdeauna. %flati ca nu sunteti deloc rai, de altfel nici
$uni. %flati ca nu sunteti nici perfecti , nici imperfecti. %flati ca voi sunteti pur si simplu. (perati
in pre#enta Tatalui in viata voastra de maine, caci niciodata n"a lipsit in trecut. (i de fiecare data
cand considerati iu$irea, ganditi"va la mine.......si vantul se va ridica ca venind de nicaieri.
1,4
CA%T"L$L .A
!TR-" #M!EATA &R$M"A(A
Eu voi fi cu voi in fiecare #i a vietii voastre, in timp ce sufletul vostru va inflori in
intelepciune, compasiune si iu$irea im$ratisand astfel toata viata.
1,3
%ceste ore pe care le"am petrecut impreuna au fost un deliciu. Caci a veni in viata
voastra, macar si la periferia ei, este cu siguranta o mare fericire. Tot ceea ce am impartit, au fost
$eneficiul meu, deoarece voi sunteti ceea ce sunt"Tatal pe care"l iu$esc cu ardoare. 0 cat de mica
contri$utie a mea la evolutia pretioaselor dvs fiinte, il slaveste si mareste pe Tatal care este
imparatia ce sunt.
Eu am venit ca un frate la acesata omenire din care candva am apartinut. %m trait aici
si am cunoscut toate e!perientele voastre. Ca si voi am cunoscut disperarea si am varsat lacrimi
de mahnire. %m cunoscut visele si $ucuriile voastre. %m trait atunci aici, in mi)locul vostru ca
om, ca Dumne#eu"om, in prime)dii, disperari si clipe de glorie efemera. %m hotarat sa revin in
aceasta lume pentru ca eu va pot intelege8 si a va intelege, este de asemenea a va iu$i. Daca am
revenit pe acest plan, nu este pentru a va a)uta sa vedeti ca e!primarea in viata poate fi mult mai
$ogata si sa faceti sa o$tineti cunoasterea prin care ati putea daca doriti sa optati pentru ca
aceasta viata sa fie mai $ogata. Eu v"as cere doar sa aplicati in viata voastra, la timpul potrivit si
dupa mi)loacele ce le"ati ales, acele cunostinte pe care le )udecati fertile pentru evolutia in
nelimitare, armonie si $ucurie.
&n timpul e!istentei mele pe acest plan, intentia mea era sa devin Dumne#eul
'ecunoscut si sa merg deasupra oricarei dimensiuni pana la aventurile eternitatii. %m parvenit si
acum am revenit sa va invat ca aceleasi aventuri va asteapta de indata ce ati im$ratisat toata
viata.
Considerati cu atentie aceste invataturi pe care vi le"am dat. asati"le sa patrunda in
voi8 nu veti intar#ia sa descoperiti ca ele constituie o inestima$ila comoara.
ucrurile au#ite, va#ute, invatate" este vor$a de a le pune in aplicare cu simplitate.
Cu cat veti fi mai simpli, cu atat puterea voastra se va mari. Daca doriti ceva, cereti ca acel lucru
sa vi se dea 7 'ici o fiinta pe acest plan nu este o$isnuita sa va dea. Cereti Tatalui, prin Domnul"
Dumne#eul fiintei voastre, si cunoasteti ca v"a fost dat. +aceti cererea in templul interior, in
linistea spiritului vostru8 Tatal va va au#i negresit.
Eu stiu cine sunteti, cum stiu activitatile voastre si visele voastre. .a ganditi uneori ca
nimeni nu va vede, dar intelegeti ca sunteti va#uti8 totul asa cum sunt stelele in noaptea profunda.
.a vede cine sunteti si ce faceti in mod special, cei din lumea invi#i$ila.(a nu va pese de nimeni.
Dupa ce totul a fost spus si facut numai pe voi puteti conta"si pe pretioasa lumina din voi,
Dumne#eu %totputernicul. +iti impartiali cu voi8 comportati"va ca indivi#i, iu$iti ceea ce sunteti,
ca lumina voastra sa straluceasca in toata frumusetea ei.
*oporul meu ma numea R%2TH% &<2&'%T<" asa a ramas numele meu, il port
inca si acum.Eram mai degra$a o entitate solitara, petrecandu"si timpul pe un platou, in timp ce
toata lumea se ocupa de ocupatiile curente. De altfel, in acel loc recules si despartit de ritmul
o$isnuit al e!istentei, l"am descoperit pe Dumne#eul 'ecunoscut.
umea nu este piata. Cu toate ca aceasta misuna de viata. .iata profunda este in
ar$orele maret pe culmile in#ape#ite, acolo unde vantul musca aerul curat, in intensitatea
desertului sau pe mare. %cest plan este infinit mai $ogat decat ceea ce v"ati permite sa vedeti. .a
ramane sa descoperiti adevarata viata si sa o investigati. .oi nu o cunoasteti decat prin constiinta
opresiva a societatilor voastre, prin )udecatile si idealurile meschine, prin cursa nestapanita
impotriva ilu#iei timpului.
*entru a cunoaste adevarata viata, tre$uie sa mergeti in locuri i#olate, sa apreciati
pacea unui cer in noapte si luna care luminea#a pana la rasarit. (i prin inspiratiile si visele ce va
vor veni , iata ca si voi la randul vostru veti o$tine iluminarea. Constiinta acolo va va accepta,
fratii mei mult"iu$iti 7 Ea va socoti ca si a voastra va deveni eterna, de asemenea. &n asemenea
1,=
circumstante puteti voi creste si sa deveniti Dumne#eu, sa deveniti de ne#druncinat in fiecare #i a
vietii voastre.
Dumne#eul 'ecunoscut este liniste, liniste profunda, dar totusi, El va va vor$i, daca ii
dati posi$ilitatea. 2ergeti si e!plorati"va continentul, vi#itati"l serios. +iti parte din el, scoateti"va
matasurile, $i)uteriile , incaltamintea. +iti coplesiti de simplitatea perimata si faceti e!perienta de
Dumne#eu in cerul pe care voi l"ati creat. .a rog, faceti"o. .oi n"ati trait cu adevarat, nici nu veti
parveni sa intelegeti pe Dumne#eul ce sunteti, fara a sta in acele locuri si a avea parte de
continua si eterna constiinta.
*rin totalitatea fiintei mele, prin Tatal care se consuma in mine, doresc sa intelegeti
toata valoarea voastra, toata iu$irea pe care Dumne#eu v"o poarta. .a doresc ca voi sa intelegeti
in ce masura sunteti importanti. Daca uneori aveti impresia ca nimeni nu se sinchiseste sa stie
daca sunteti vii sau de)a morti, aflati ca eu nu sunt indiferent. Cand pierdeti din vedere ca sunteti
pretiosi si ca aveti nevoie de un prieten chemati"ma si voi fi aici.
.oi fi cu voi in fiecare #i a vietii voastre, in timp ce sufletele voastre vor inflori in
intelepciune, in compasiune si iu$ire im$ratisand toata viata, atat in vi#i$il cat si in invi#i$il.
&n chinurile acestei infloriri , va veti #ice uneori; // &mi doresc sa nu fi au#it vreodata
vor$indu"se de Ramtha //8 totusi, infinit mai numeroase vor fi momentele cand veti vedea pe
Dumne#eu in voi, cand ii veti intelege ,ii veti cunoaste.
."am repetat pe toate tonurile, cel mai e!traordinar adevar al tuturor timpurilor, sa
stiti ca voi sunteti Dumne#eu. *oate in cele din urma veti incepe sa intelegeti adevarul spuselor
mele. % cunoaste ca voi sunteti Dumne#eu, cu siguranta aceasta nu se poate intampla decat prin
desfasurarea momentelor din viata voastra. Totodata, iu$itii mei maestrii, mi"ar place sa va spun
urmatoarele;
&ntr"o $una dimineata, chiar inaintea rasaritului , in timp ce sunteti inca in pat si cand
linistea va fi adanca, incat va putea fi au#ita, va veti tre#i dintr"un vis, dar nu un vis in sens
o$isnuit8 va veti scula si veti merge spre ferestrele sla$ luminate. *rintre picaturile de roua veti
putea privi dimineata inca intunecata, apoi cerul plin de promisiunea unei lumini stralucitoare.
*rivind roua ce scanteia#a pe catifeaua inchisa a eternitatii, veti o$serva la ori#ont una care
asteapta rasaritul unui astru mai stralucitor. (inguri, frisonand la contactul unui sentiment
indescripti$il, sunteti in picioare, contempland viata care se tre#este incet, in curand, veti au#i un
freamat in crangul apropiat" ca si voi pasarea s"a sculat devreme ca sa poata saluta dimineata. Ea
canta speranta si $ucuria prin cateva note melodioase. %colo, in indepartatul ori#ont , muntii se
conturea#a in violet ca niste solitare sentimente ale vietii8 ele sunt mari, linistite si puternice,
incon)urate de a sla$a lumina ro#.
<niti cu aceasta splendoare, care pur si simplu e!ista, voi nu veti distinge nici un
#gomot in afara de $ataile inimii in fata admira$ilului eveniment, stralucitorul, gloriosul din acea
#i, ridicandu"se la ori#ont. *erdeaua intunecoasa incet se destrama , stelele palesc si una magica
isi daruieste frumusetea rasaritului ce se desfasoara.
(unteti cu desavarsire prinsi de clipa incantatoare, cand dintr"o data va veti spune; nu
vor mai continua aceste dimineti , fricile noastre, gri)ile noastre, visele si ilu#iile vor fi niste non"
lucruri.
Dupa toate acestea, rasare din spatele muntilor si vedeti o $i)uterie de foc ale carei
ra#e ating valea frumoasa ca niste mesageri ai sperantei8 super$ul Ra se ridica in cer, cerul
im$ratisea#a toate tonurile de rosu si de ro#, pasarea canta mai tare si lumea intreaga se tre#este
in aceasta dimineata agrementata si cu o minunata $ri#a.
1,?
&n timp ce contemplati acest spectacol grandios, adevar al tuturor acestor clipe, de al
caror farmec sunteti cuprinsi va veti lumina, va veti lua elanul, intelegand deodata ca voi sunteti
intr"adevar viata lui Ra8 cum sunteti pasnicele dar puternicele sentimente ale vietii din
indepartate ori#onturi, cum sunteti rasaritul, cu fasaitul crengilor, picaturile de roua, cantecul
suav al pasarii.
(i la rasaritul urmator, vedeti, Dumne#eu E< (<'T, si veti fi cuprins de o stare de
constiinta cosmica nelimitata, identificat total si definitiv cu +0RT% (<*RE2% % &>ER%T&&
%>(0<TE, unit cu umina, *uterea, Continuitatea noua a acestei forte, una este sa au#i
vor$indu"se despre un adevar , alta este sa"l reali#e#i. Cu toate acestea, la momentul cel mai
putin asteptat, va veti scula si contempla o asemenea frumusete pe cer, si constiinta acelui
adevar, prin pacea fiintei va deveni realitate...intr"o $una dimineata. %tunci, cuvintele, confu#iile,
maniile, renegarea de sine, cercetarile, cartile, instructorii, toate comple!itatile relative la
intelegerea lui Dumne#eu vor lua sfarsit8 in locul lor va fi o profunda cunoastere...imposi$il de
descris.
Dimineata voastra va veni....cum a venit si pentru mine candva 7
1,@