Poarta secreta care duce la reusi ta

FLORENCE SCOVEL SHINN

INTRODUCERE
Acest vol um se compune dintr-o seri e de
convorbiri real i zate de doamna Shi nn El e
ne arata cum se poate a! un"e l a domi narea
eveni mentel or si l a susci tarea abundentei
pri n cunoasterea #e"i i Spi ri tual e
CA$I TO#U# %
POARTA SECRETA CARE DUCE LA REUSITA
"Oamenii strigara si preotii sunara din
t rompet e. Cnd oamenii auzira sunetul
trompetel or ei s!oasera stri gate puterni !e
si zidurile se pra"usi ra# oamenii se
ndreptara spre oras unii dupa altii. Pusera
stap ni re pe oras." $Ii sus %& '().
Un om &ericit est e ' ntotdeauna ' ntrebat(
)Care est e secretul reusi tei tal e*)
Niciodata nu va + ' ntrebat cel care a avut
un + asco( )Care est e secretul esecul ui
tau*) Se "hi ceste usor aceast a si de al t&el ,
aceast a nu i ntereseaza pe ni meni Oameni i
doresc sa sti e cum se poate deschi de
poarta secret a care duce l a succes
Reusi ta est e posibila pentru + ecare, dar
se pare ca ea se ascunde 'n spatel e unei
porti sau al unui zi d Noi am citit cu totii 'n
-i blie povestea e.traordi nara a prabusi ri i
zidurilor Ieri honul ui
Toate povesti ri l e biblice au evi dent o
i nterpretare meta+ zi ca
/om vorbi astazi despre zi duril e
Ieri honul ui tau - de acest zid care se ri di ca
' ntre ti ne si reusi ta ta, deoarece aproape
toti ri di ca un zid 'n !urul Ierihonului , orasul
pe care-l doresc
A!est lo! n !are nu poti sa patrunzi
as!unde !omori pretioase& reusita ta
pre*azuta n mod Di*in si dorinta !ea mai
s!umpa a inimii tale.
Ce &el de ziduri ai ri di cat tu 'n ! urul
Ieri honul ui tau* Adeseori est e ridi cat un zi d
din resenti mentel e tal e0 resenti mente pe
care l e ' ncerci &ata de un om sau &ata de un
l ucru si care te separa de bi nel e care 'ti
est e desti nat
Daca tu ai esuat si succesul al tui a te
i ri ta, 'ti ' ndepartezi ast&el reusi ta
$entru a neutral i za "elozi a si
resenti mentul , eu am dat a+ rmati a
urmatoare
Ceea !e Dumnezeu a +a!ut pentru altii El
o *a +a!e a!um pentru mine si !,iar mai
mult.
O doamna care era devorata de invidie
pentru ca una di ntre pri etenel e sal e pri mi se
un anumi t cadou, a &acut aceast a a+ rmati e
Ea primi repl i ca e.acta a obi ectul ui dorit
' nsoti ta si de un al t cadou
C' nd copiii lui I srael stri "ara, ziduri l e se
prabusi ra Ori, c' nd a+rmi Adevarul , tu
z"udui ziduril e Ierihonului
Eu am s&atuit-o pe doamna sa &aca
aceast a a+ rmati e( -idurile penuriei si ale
ntrzierii se pra"uses! a!uma prin .ratie
eu intru n Pamntul /agaduintei.
Ea se vazu 'n mod cl ar trec' nd pest e un
zid prabusi t si aproape i medi at, bi nel e pe
care-l astepta se mani & esta
Cu*ntul poziti* pro*oa!a o trans+ormare
a !onditiilor de *iata deoare!e !u*intele si
g nduri l e sunt o + orma a r adi o!t i *i t at i i .
A-ti iubi munca, a o &ace cu pl acere,
aceast a deschi de poarta secret a a
succesul ui
Cu mul ta vreme 'n urma eu am mers 'n
Cali &orni a, am traversat canal ul $anama
pentru a ti ne con&eri nte 'n di&erite centre
de meta+ zi ca $e vapor, eu am &acut
cunosti nta cu un oarecare 1im Tull 2 El
dusese o vi ata de va"abond ani de zi le si se
autoi nti tula )Re"el e va"abonzilor) Dar,
cum el era ambi ti os, el reusi se totusi sa se
i nstrui asca
3 nzestrat cu o i ma"i nati e vi e, el a ' nceput
sa scri e povestea pere"ri nari l or sal e
El evoca ai ci , 'ntr-un mod pi toresc,
aventuri l e unui va"abond si deveni , ca
urmare, un autor cunoscut 3mi ami ntesc de
una din carti l e lui, )E.teriorul pri veste spre
i nterior), dupa care, de al t&el , s-a turnat un
+lm
El est e acum l a 4oll25ood0 est e un autor
bo"at si cel ebru Cum s-a deschi s pentru el
poarta secret a a reusi tei *
I nteresat de vi ata pi toreasca pe care o
ducea, el a t ras din ea ce era mai bun
$e vapor noi de! unam l a masa
capi tanul ui , ceea ce ne dadea ocazi a sa
vorbi m
Doamna 6race Stone era pri ntre
pasa"eri Ea tocmai scri sese )Ceai ul amar
al 6eneral ul ui 7en) #un"a sa sedere 'n
Chi na 'i i nspi rase aceast a carte si ea se
ducea l a 4oll25ood, unde urma sa +e
ecrani zata
I ata Se!retul Succesul ui 8 Sa sti i sa
prezi nti ceea ce te i ntereseaza 'ntr-o
mani era capti vanta Daca &aci totul cu
pl acere, ceilal ti te vor "asi i nteresant Un
caracter a"reabi l , un sur' s a! un" deseori
pentru a deschi de poarta secret a a reusi tei
Un proverb chi nez spune ca daca nu ai o
&ata sur' zatoare trebui e sa te abtii de a
deschi de o praval i e
Un vechi +lm &rancez, a carui vedeta era
9auri ce Cheval i er, scotea 'n evi denta
puterea ma"i ca a sur' sul ui De al t&el , se si
i nti tul a )Cu un sur' s) Unul di ntre
persona! e, deveni t sarac, ne&eri ci t, aproape
o epava, stri "a(
- #a ce mi-a &olosit sa +u ci nsti t toata
vi ata mea*
- O, 'i raspunse 9auri ce Cheval i er, &ara
sur' s, ci nstea est e cu totul i nuti l a8
D'ndu-si seama de ! ustetea acestei
re:ecti i , omul nostru renunta pe loc l a
aerul sau l amentabi l si , trans& ormat, re&ace
+rul si cunoaste, 'n s&' rsi t, reusi ta
A trai 'n trecut, a te pl' n"e de necazuri l e
tal e, aceast a ri di ca un zi d "ros 'n ! urul
Ierihonului t au
A vorbi prea mul t despre a&aceri l e
voastre, a va di spersa &ortel e, are un e&ect
tot at' t de ne& ast Eu am cunoscut un om
&oarte bi ne dotat, 'n toate di rectii le, dar a
carui vi ata a &ost un esec total
El l ocui a cu mama si matusa sa si am a:at
ca, 'n + ecare seara, l a ci na, el l e povestea
tot ceea ce se petrecuse l a birou 'n timpul
zi l ei 0 el l e ' ntreti nea cu sperantel e, temeri l e
si decepti il e sal e
- Iti di spersezi &ortel e vorbind despre
ceea ce te pri veste, 'i spusei Nu di scuta
ni ci odata de a&aceri l e tal e 'n &amil i e
)Tacerea est e de aur)
El 'mi urma s&atul si se abti nu sa mai
vorbeasca despre ceea ce-l i nteresa, 'n
timpul ci nei 9ama si matusa sa erau
dezol ate #or l e pl acea sa +e ti nute l a curent
cu toate "esturi l e sal e, dar proverbul s-a
dovedi t adevarat
$utin timp dupa aceea, i se o&eri o
situatie &rumoasa, care deveni apoi
stralucita
Reusita nu este un se!ret este un
sistem.
0ulti oameni se lo*es! de zidurile
des!ura1arii. Ori !ura1ul si tena!itatea +a!
parte din sistem. Este o !onstatare !are se
+a!e !itind "iogra2a tuturor !elor !are au
reusit n *iata.
Am +a!ut a!easta remar!a dupa un
i n!i dent amuzant. Asteptam o pri etena n
+ata unui !i nematogra+. Alaturi de mi ne un
tnar *i ndea programe.
3 Programul stri ga el !ereti programul
!ompl et !u +otogra2ile si *ietile artistilor.
Cea mai mare parte a oameni lor t re!eau
+ara sa3l !umpere. Deodata spre marea mea
surpri za el se ntoarse spre mi ne si stri ga&
3 Tre"ui e sa re!unoasteti !a nu este o
sl u1"a pentru un "aiat !u am"i ti e4
Apoi se lansa ntr3un di s!urs despre
reusi ta& "E5i sta oameni !are a"andoneaza
partida to!mai n momentul n !are sansa
este pe pun!tul de a l e sur de. Cel !are
*rea sa reuseas!a nu a"andoneaza
ni!iodata".
/oart e i nteresat "i ne ntel es de !u*i ntel e
lui i spusei & "Cnd *oi re*eni *a *oi adu!e
!artea intitulata "6o!ul 7ietii si !um sa3l
1o!i". 7eti 2 de a!eeasi parere !u autorul n
mul te pri *i nte.
Dupa una sau mai mul te saptam' ni , reveni
cu cartea )Da-mi-o si mi e, Eddi e, 'i ceru
casi era, am s-o ci tesc 'n timp ce tu vi nzi
pro"ramel e) Un domn care tocmai 'si l ua
bilet se apl eca pentru a citi titlul carti i
)1ocul /ietii ) susci t a mereu i nteresul
oameni l or
Trei sapt am' ni mai t' rzi u, eu rel uai
drumul ci nemato"ra&ul ui Eddi e nu mai era
acol o El "asise de l ucru acolo unde
capaci tati l e sal e se puteau mani &esta din
plin ;i duril e Ieri honul ui sau cazusera,
deoarece el nu se descura! ase
Cuv' ntul succes nu se "asest e dec' t de
doua ori 'n -ibl ie, 'n cartea lui I i sus )<ii
hotar' t si cura! os, action' nd +del dupa #e"ea
pe care 9oi se, slu!itorul meu ti-a prescri s- o0
nu te ' ntoarce nici l a dreapta, nici l a st' n"a
pentru a reusi 'n tot ce vei ' ntrepri nde <i e
ca aceasta carte a #e"i i sa nu se ' ndeparteze
de "ura ta, medi teaza l a ea zi ua si noaptea,
pentru a acti ona +del, con&orm tuturor
cel or scri se0 caci atunci vei avea succes 'n
tot ce vei ' ntrepri nde, atunci vei reusi)
Drumul !are du!e la reusi ta este o !al e
dreapta si str mta. Tre"ui e s3o urmezi !u un
entuzi asm susti nut si !u o atenti e de 2e!are
!lipa.
)Atra"i l a ti ne l ucruri l e l a care te "' ndesti
constant) Daca 'ntretii "'nduri de penuri e,
atra"i penuri a0 daca "' ndurile se concen-
t reaza pe nedreptate, vei susci ta si mai
mul ta nedreptate
Cel Etern 'i spuse lui I i sus( )C'nd voi suna
din corn, poporul ' ntre" va scoate stri "ate
puterni ce Atunci , zidul orasul ui se va
prabusi si oameni i vor urca unul 'n urma
cel uil alt)
A!easta po*esti re re*el eaza n real i tate
put erea !u*ntul ui !a!i !u* ntul *ostru
ntr3ade*ar poate sa rastoarne o"sta!ol el e
si "ari erel e.
C nd poporul *a stri ga zidurile se *or
pra"usi .
8n traditia popul ara si anumi te "asme
deri * nd din l egende "azate pe Ade*ar *om
regasi a!eeasi i dee& un !u* nt are puterea
magi !a de a des!,i de o poarta sau de
strapunge o st n!a. Este su"i e!tul nsusi al
Po*esti rii 9((9 de nopti "Ali :a"a si ;( de
,oti" dupa !are s3a +a!ut si un 2lm.
Ali :a"a a des!operi t o !a*erna as!unsa
ntre st n!i unde nu se putea patrunde
de! t pronunt nd +ormul a magi !a "S<sam
des!,i de3te4" si st n!il e s3au ndepartat !a
pri n mi nune.
A!easta po*esti re este +oarte sugesti *a#
ea ne poate +a!e sa ntel egem !um se
!onsti tui e pentru 2e!are st n!i l e si
o"sta!ol el e !are se pot nlatura su"
i n=uenta unui !u* nt !on+orm Ade*arului .
Sa 2e a noastra a!easta a2rmatie&
-idurile sara!i ei si ale ntrzierilor se
pra"uses! si prin .rati e eu intru n
Pamntul /agadui ntei !are mi este desti nat.
CA$ITO#U# II
CARA0I -I /ARA PAIE
">u *i se *or da pai e si *a tre"ui sa li*rati
a!eeasi !anti tate de !aramizi." $E5odul ?&
9@)
C' nd i se da o i nterpretare meta+ zi c
a,
capitolul = din E.od ne o&era un e.empl u din
vi ata coti di ana
Copiii Israel ul ui erau aservi ti <araonul ui ,
stap' nul cel crud care domnea 'n E"i p
t
Redusi l a scl avi e, dispretuiti si ur'ti, ei
aveau ca sarci na sa &abri ce carami zi
Cel etern daduse lui 9oise ordinul sa
-i
sal veze poporul )9oise si Aaron se duser a
l a <araon si 'i spusera( )Ast&el vorbeste c
el
Etern, Dumnezeul lui I srael #asa-9i poporul
sa mear"a pentru a cel ebra 'n desert
o
sarbat oare 'n onoarea mea )
Ori, nu numai ca <araonul re& uza sa-i l as
e
pe Evrei sa pl ece, dar 'i si averti za ca l e
va
&ace sarci na si mai di+cila De acum ' nai nte
,
nu li se vor mai &urni za pai el e necesar
e
&abri cari i carami zi l or
I nspectori i poporului si comi sari i veni ra si
spusera poporului( )Asa a hotar' t <araonul
,
nu va mai dam pai e0 mer"eti si vi l e
procurati si n"uri , acolo unde veti sti caci nu
vi se reduce nimi c din sarci na)
Sa &aci carami zi &ara pai e era imposi
bil
Copiii lui I srael , oprimati de <araon, erau
pe deasupra si batuti , pentru ca productia
de carami zi se di mi nuase Atunci sosi
mesa! ul lui I ehova( )Acum mer"eti sa
munci ti , nu vi se vor da pai e si veti liv
ra
aceeasi canti tate de carami zi )
Lu!rnd dupa Legea spirituala ei reusira
sa +a"ri!e !aramizi +ara paie !eea !e
nseamna !a poti realiza !eea !e aparent
este i mposi "i l .
<recvent, 'n vi ata, trebui e sa 'n&runti
si tuati i asemanat oare
A"nes 9 #a5son, 'n cartea sa )S&atur
i
pentru cei ce st udi aza -iblia), scri e( )/iat
a
'n E"i pt, sub stap' ni rea st rai na, est e
simbolul omului scl av al stap' ni l or
ne' nduratori care sunt 6' ndi rea di structi va,
Or"oliul, Teama, Resenti mentul , Reaua
/oi nta
El i berarea adusa de 9oise est e
el i berarea care se obti ne studi i nd l e"i l
e
vietii, caci nu te poti decl ara sub 6rati e dac
a
nu cunosti mai 'nt'i #e"ea Trebui e sa
cunosti #e"ea pentru a o putea 'ndeplini)
Ci tim 'n ul timul verset din $sal mul %%%(
)Teama de cel Etern >#e"ea? est e ' nceputul
' ntel epci unii Toti cei care respect a
poruncil e ei au o "'ndi re sanatoasa 6loria
ei
est e permanenta )
Daca substi tui m cel ui )Etern), cuv' ntu
l
)#e"e), vom avea chei a acestor cuvi nte
Teama de #e"e >#e"ea @armi ca? est e
' nceputul ' ntel epci unii >si nu t eama de ce
l
Etern?
Dupa ce vom + ' ntel es ca tot ceea
ce
proi ectam se ' ntoarce l a noi, vom ' ncepe s
a
ne temem de e&ectul bumeran"uri l or
noastre
Am citi t, 'ntr-un ! urnal medi cal ,
urmatoarel e &apte, care ne l umi neaza
asupra urmari l or produse de -umeran"ul
marel ui <araon
)S-ar parea ca 'nvelisul carnal mostenest
e
un l un" si &oarte vechi sir de mal adi i , cac
i ,
asa cum a arat at #ordul 9on2aham 'ntr-
o
con&eri nta l a #eeds, <araonul care i-a
oprimat pe Evrei a su&eri t de o scl eroza, d
e
o ' mpi etri re a inimii 'n sensul l iteral #ordul
9on2aham a arat at c' teva proiectii
&oto"ra+ce de operatii chi rur"i cal e care
avusesera loc cu o mi e de ani ' nai nte
de
I i sus 4ri stos si, pri ntre acest ea, se "as
ea
un cliseu cu resturi l e anatomi ce al e
<araonul ui care 'i opri ma pe Evrei
)Aorta &araonul ui era 'n per&ecta st are de
conservare, 'nc't a putut + secti onata '
n
di verse &ra"mente si comparate cu cel e
& acute pe aorte recente, &ara sa se p
oata
deosebi unel e de al tel e Cel e doua ini
mi
proi ectate pe ecran su& eri sera de aterom, o
de"enerescenta a tunicii i nterne a aortei
,
pe care se depun saruri cal care si acest ea
'i
ataca supl etea)
O prea mare presi une san"ui na & acuse s
a
cedeze vasul ( aceasta st are est e ' nsoti ta
de
o schi mbare ment al a, care survi ne c'nd
si ste-mul arteri al se scl erozeaza( vederi
str' mte, restri ctii si teama de i ni ti ati ve, d
e
&apt o 'mpi etri re a inimii
Ast&el , duri tatea moral a a <araonul ui i-a
'mpietrit, de &apt, aces-tui a i ni ma
Este tot asa de adevarat 'n zi l el e noastre
,
ca si acum c' teva mii de ani - si toti sunt e
m
chemati sa iesim din Tara E"i ptul ui , ta
ra
Servi tuti i
3ndoielile si temeri l e voastre va menti n 'n
scl avi e Ce sa &aci c'nd trebui e sa 'n&runti
o
si tuati e care pare & ara i esi re* Si tie ti se ce
re
atunci sa &abrici carami zi &ara pai e
Dar, ami nteste-ti cuvi ntel e lui I ehova(
)Acum, mer"eti sa lu-crati, nu vi se vor d
a
pai e si veti livra aceeasi canti tate de
carami zi )
7ei +a!e !aramizi +ara pai e. Dumneze
u
gaseste o sol uti e ! nd totul pare pi erdut.
9i s-a povesti t despre o doamna, car
e
avea nevoi e de bani pentru a pl ati chi ri a0 '
i
trebui au ur"ent Ea ' ncercase totul , & ar a
a
putea sa si-i procure Totusi, ea se con&orma
principiilor Adevarul ui si repeta +del
a+rmati ile sal e Deodata, c' i nel e ei l at ra
si
ceru sa iasa Ea 'i puse l esa si se pre"at
i sa
coboare 'n st rada, dupa obi cei , dar ani mal ul
tra"ea din toate puteri l e 'n di recti a opusa
Resemnat a, ea 'l urma $uti n mai
departe, l a i ntrarea 'ntr-un parc, pri vi rea 'i
cazu pe un teanc de bancnote, reprezent' nd
e.act suma chi ri ei
Ea parcurse anunturi l e, & acu imposibilul
pentru a re"asi pe posesorul lor, dar
nu
reusi , cu at' t mai mul t cu c't nu erau ca
se
prin apropi ere de locul unde & acuse ea
descoperi rea
6' ndi rea, i ntel ectul ocupa 'n consti int
a
voastra tronul <araonu-l ui si nu ' nceteaza s
a
repete( )#a ce bun* Aceasta nu se poate8)
Sa ne debarasam de acest e sumbre
su"esti i , printr-o a+rmati e di nami ca
Aceasta de e.empl u( ">epre*azutul se
ntmpla4 Ceea !e mi se parea imposi"il s
e
mpli neste a!um".
Aceasta pune capat tuturor ar"umentel or
avansat e de armata de strai ni >"' ndi rea?
)Neprevazutul se ' nt' mpl a8) I ata o i dee
,
pe care "' ndi rea o accepta cu "reu
)$orunci le tal e ma &ac mai ' ntel ept dec' t
dusmani i mei) stri "a $sal mi stul Inamicii
+ ecarui a sunt ' ndoieli le, temeri l e,
banui el i l e
6' ndeste-te l a bucuri a de a + pentr
u
totdeauna el i berat de opresi unea
<araonul ui , c' nd i deea de si "uranta,
&eri ci re, abundenta est e stabi l i ta de+niti v 'n
subconsti ent /i ata est e atunci el i berata de
ori ce l i mi tare
Ea de*ine 8mparatia despre !are a *or
"it
Iisus n !are toate lu!rurile ne su
nt
a!ordate automat si !u surplus.
Dinadins +oloses! a!est !u*
nt
"automat". 8ntr3ade*ar *iata nseam
na
*i"ratii ori atun!i !nd *i"ratiile noastre
se
a!orda !u !ele ale su!!esului ale +eri!iri
i si
ale a"undentei lu!rurile !are sim"olizea
za
a!este di+erite stari de !onstiinta *in la
noi
de la sine.
Sa ai i mpresi a ca esti bo"at si ca reusesti
si
vei primi de' ndata o suma de bani
i mportanta sau un cadou &rumos
/a voi ci ta un &apt, care va va arat a c
um
acti oneaza #e"ea Eram l a o serata, un
de
invi tatii parti ci pau l a di verse !ocuri cu
premi i pentru c' sti "atori Cel mai &rumos era
un evantai
$ri ntre cei de acolo era si o persoa
na
&oarte bo"ata, copl esi ta cu tot ce 'si pute
a
dori Ea se numea Cl ara Anumi te doamne,
mai putin norocoase si un pic i nvi di oase
,
& ormasera un mi c "rup si murmurau ' ntr
e
el e( )Sa speram ca nu va c'sti"a Cl ara
evantai ul 8) Natural , ea a &ost &eri ci ta
c' sti "atoare
Ea nu-si & acea "ri!i si vibrati ile concordau
cu cel e al e abunden-tei Invidia si ranchi una
provoaca scurt-ci rcui te 'n curentul binelui
t au si te pri veaza de evantai 8
Daca ti se ' nt' mpl a sa +i "el os si
razbunator, te s& at ui esc sa &aci aceasta
a+ rmati e( )Ceea ce Dumnezeu a &acut
pentru altii, El va &ace si pentru mi ne, acum,
si chi ar si mai bine)
/ei primi, atunci , evantai ul pe care-l
doresti si mul te al te l ucruri a"reabi l e
<i ecare nu-si da si esi dec' t ceea ce posed
a
si nu se pri veaza dec' t de ceea ce nu are
'n
el ' nsusi )1ocul vietii) seamana cu !o
cul
Sol i tarul ui , pe masura ce va schi mbati , tot
ul
se modi +ca 'n !urul vostru
Dar sa reveni m l a <aronul opresor U
n
despot nu est e, evi dent, iubit de ni meni

Aceasta 'mi ami nteste de tatal lui #etti

e,
una di ntre pri etenel e mel e din ti nerete Era
un om &oarte bo"at, care dadea &emeii
si
+icei sal e tot ceea ce l e era necesar, d
ar
&ara sa l e acorde vreo pl acere
Noi urmam cursuri l e de desen si to
ti
el evii 'si cumparau reproduceri al e )/ictoriei
din Samothrace) sau al e )9amei lui
Ahi stl er)0 tot ce era suscepti bi l sa adau"
e
o nota arti sti ca locuintei lor Tatal pri etenei
mel e cali+ca aceast a drept )recol ta) )Sa n
u
' ncerci , 'i spunea el , sa aduci recol ta as
t a
acasa8 )
El nu ' nceta sa-i repete +icei si soti
ei
sal e( )/eti + &oarte bo"ate dupa moarte
a
mea )
Un col e" o ' ntreba, 'ntr-o zi , pe #etti e
(
)C'nd vei mer"e tu 'n Europa*) Toti el evi i
mer" pentru un se! ur Ea repl i ca cu vesel i e
(
)O, nu ' nai nte de moartea tatei )
Noi aspi ram cu totii sa +m el i berati
de
medi ocri tate si de ti rani a "'ndurilor
ne"ati ve0 noi am &ost scl avi i 'ndoielii, a
i
&ricii, ai nelinistii, sa ne el i beram, precu
m
9oi se i-a el i berat pe Copiii lui I srael 0
sa
iesim din tara E"i ptul ui si din Casa
Servi tuti i
Descopera "' ndi rea care te opri ma c
el
mai mul t, "asest e ce est e obstacol bi nel
ui
t au 3n anumi te tari , dupa tai erea copacil o
r,
pri ma-vara, padurari i ' ncredi nteazB
trunchi uri l e r'ului, pentru a-i transpor-ta l a
desti nati e Dar, c' teodata, trunchi uri l e s
e
' ncurca unel e 'n al tel e si nu mai avanseaz
a
$lutasi i caut a trunchi ul care a cauzat
i nci dentul >ei 'l numesc pi edi ca?, 'l
redreseaza si trenul de l emne est e l uat di
n
nou de r' u
$entru ti ne, )pi edica), cea care reti n
e
bi nel e care 'ti est e desti nat est e poa
te
resenti mentul , nemul tumi rea
Cu c't esti mai i ri tat, cu at' t i ri tar
ea
creste0 ea s&' rseste prin a sapa un sant
'n
crei erul t au si &ata ta va e.pri ma conti nu
u
nemul tumi rea
/ei + evi tat si vei rata ocazi a mi nunat
a
care te p' ndeste zi lnic
Acum c' tiva ani , erau pe strazi mu
lti
ne"ustori care vi ndeau mere Ei se scul a
u
&oarte devreme, pentru a ocupa cel e ma
i
bune locuri
Eu t receam des prin &ata unui a di ntre ei ,
'n $ar@ Avenue0 el avea e.presi a cea m
ai
deza"reabi l a pe care am vazut- o vreodata
De"eaba stri "a( )9ere8 9ere &rumoase8),
trecatori i nu se opreau
3ntr-o buna zi , cumpar' nd totusi un mar d
e
l a el , i-am spus( )Nu 'ti vei vi nde ni ci odat
a
merel e, doar daca 'ti schi mbi e.presi a)
El repl i ca( )Sunt &uri os8 Un tip mi-a l ua
t
locul, 'n coltul strazi i )Nu te preocupa de a
st a /ei putea tot
at' t de bi ne sa vi nzi merel e tal e ai ci , num
ai
sa ai un aer amabil )
)$oate ca da, doamna, vom vedea8)
C' nd trecui , a doua zi , el era trans&ormat
Isi & acea a&aceri l e &oarte bi ne, v' nz' nd
merel e cu z' mbetul pe buze
6asest e, deci , )piedica ta), care 'ti reti n
e
bi nel e >s-ar putea chi ar sa ai mai mul
te
piedi ci8? si trenul t au de l emne - succesu
l ,
&eri ci rea, abundenta - va urma cursul r'ului
)Acum mer"eti si l ucrati 0 nu vi se vor d
a
pai e si veti livra aceeasi canti tate de
carami zi )
"SI CI>CI DI>TRE ELE AU /OST 8 >TELEPTE"
di ntre el e au +ost ntel epte si !in!i au
+ost ne"une. >e3"unel e lundu3si lampile
nu au luat !u el e si ulei." $0atei '?& A)
Am al es ca subi ect parabol a <eci oarel or
Nebune si a <eci oarel or 3 ntel epte )El e
mer"eau 'n ' nt' mpi narea sotul ui Ci nci
di ntre el e erau nebune si ci nci ' ntel epte

Cel e nebune, lu'ndu-si l ampi l e, n-au l uat s

i
ulei cu el e0 dar cel e ' ntel epte, ' mpreuna c
u
l ampi l e, l uara si ulei) Aceast a parabol a
ne
' nvata ca adevarat a ru"aci une i mpl i ca o
pre"ati re
I i sus a spus( )Tot ceea ce veti cere cu
credi nta, ru"' ndu-va veti primi) >9atei C%(
CC? )De aceea va spun( Tot ceea ce v
eti
cere cu credi nta, ru"' ndu-va, credeti ca ve
ti
primi si veti vedea 'mplinin-du-se) >9atei
%%( CD? El arat a 'n aceasta parabol a ca d
oar
cei care sunt pre"ati ti sa-si pri measca bi nel
e
>&ac' nd ca dovada pentru ast a de credi n
ta
acti va? vor vedea si ' mpl i ni rea lui
$ara&raz' nd Scri ptura, s-ar putea spune(
)C'nd va ru"ati , credeti ca ati primit de!
a
C' nd va ru"ati , ACTIONATI ca si cum ru"a
v-
ar + &ost de! a ' mpl i ni ta )Credi nta !are o ai
! nd esti linistit asezat n +otoliu nu *a muta
ni!iodata muntii." Con&ortabil i nstal at,
pentru a medi ta 'n lini ste, esti ' nc' ntat d
e
Adevar si si mti ca credi nta ta nu se cl ati
na
ni ci odata Stii ca Cel Etern est e cal auza ta
si
ca nu vei + ' n&r' nt Si mti ca Dumnezeul t
au
est e cel al abundentei si ca el te va el i be
ra
de "reutatea datoriilor si l imitari lor tal e
0
apoi parasesti &otoliul si pasesti 'n ar
ena
/i etii Ori, numai comportarea ta 'n aren
a
conteaza I ata un e.empl u, care 'ti va ara
t a
cum acti oneaza #e"ea Unul di ntre el ev
i i
mei l a meta+ zi ca dorea cu ardoare sa pl ec
e
'n st rai nat ate El repeta aceasta a+ rmati
e(
)Eu mul tumesc pentru cal atori a mea di vi
n
proi ectata, divin + nantata, prin e&ectul
6rati ei si de o mani era per&ecta) El
di spunea de &oarte putini bani , dar
cunosc' nd l e"ea pre"ati ri i , el cumpara
un
cu&ar Avea un aspect &oarte at ra"ator
si,
numai vaz' ndu-l , te si mteai plin de sperant a
si vesel i e Intr-o zi , el avu i mpresi a ca toat
a
camera se mi sca0 ca si cum ar + &ost
& rematarea unui vapor, si apl ec' ndu-se p
e
& ereastra pentru a respi ra aer proasp
at,
acest a 'i aduse mi rosul &al ezei Urechea s
a
i nteri oara percepu un stri "at de pescarus
si
trosnetul unei ambarcati uni Cu&arul 'si
' ncepuse opera $uti n timp dupa aceea,
o
mare suma de bani 'i parveni si reusi ast&
el
sa-si puna proi ectul 'n practi ca 3n are
na
vietii, noi trebui e sa ne menti nem, &ara
' ncetare, 'n armoni e cu vibratiile ambi ante
Acti onam noi, oare, 'mpinsi de teama sau d
e
credi nta* Suprave"heaza atent moti vel e d
e
care ascul ti , caci de el e depi nd
eveni mentel e vietii tal e Daca ceea ce
te
preocupa est e o probl ema pecuni ara >cu
m
est e cazul cel mai &recvent?, trebui e sa
te
pui l a uni son cu pl anul pecuni ar si sa
acti onezi cu credi nta, &ara ca sa te 'ndoiest
i o
cl i pa Ati tudi nea materi al i sta 'n pri vi nta
banilor consta 'n a se ' ncrede 'n sal ari u si '
n
al te c'sti"uri supl i mentare, precum si '
n
pl asamentul banilor, care toate se pot
reduce 'ntr-o si n"ura noapte Ati tudi nea
spi ri tual a, din contra, se bazeaza pe
' ncrederea 'n Dumnezeu, care si n"ur poate
sa o&ere tot ce est e necesar Daca vrei sa
-ti
pastrezi bunuri l e, nu pi erde din vedere
ni ci odata ca el e sunt mani &estari al e
lui
Dumnezeu )Ceea ce El ne-a darui t nu poate
+ risipit)0 pe de al ta parte, c' nd o usa
se
' nchi de, al ta se deschi de i medi at Nu
pronunta ni ci odata cuvi nte e.pri m' nd
l i mi tarea sau saracia, caci )prin cuvi n-
tel e
tal e te vei condamna) Te vei uni cu ceea ce
remarci si, daca vei observa mereu ca es
t e
un esec si vei consi dera ca vremuri l e su
nt
"rel e, vei suporta conseci ntel e l o"i ce
Trebui e sa iei obiceiul sa trai esti 'n cea de
-a
patra di mensi une, )'n l umea mi nunata) cea
'n care nu se ! udeca dupa aparente
Obisnuieste-ti ochi ul i nterior sa vada reusi t
a
'n esec, sanatatea deasupra bolii si
abundenta dincolo de saracie Eu 'ti voi
da
pam' ntul pe care-l ' mbrati seaza vi zi unea t
a
spi ri tual a )Iti voi da pam' ntul pe care tu
'l
vezi ) Cel care reuseste are i deea hotar' ta d
e
reusi ta0 daca aceast a se bazeaza pe st'
nca
adevarul ui si a dreptati i , ea va + durabi l
a
Dar daca ea est e cl adi ta pe ni si p, ea v
a +
mat urat a de val uri si se va ' ntoarce 'n
neantul din care a iesi t Doar ideil e di vi n
e
rezi sta Raul se di stru"e prin el ' nsusi , ca
ci
est e un contracurent care mer"e ' mpotriva
ordinii uni -versal e si soarta cel ui care
' ncal ca aceasta l e"e a Ordinii uni vers
al e
est e dura8 )Nebunel e nu l uara ul ei , ci doa
r
l ampi l e, pe c'nd cel e ' ntel epte l uara si ul
ei
de rezerva ) #ampa si mbol i zeaza constii nt
a
omul ui Uleiul est e cel care produce l umi na,
' ntel e"erea Cum sotul ' nt' rzi a, toate
&eci oarel e ati pi ra si adormi ra 3n mi!loc
ul
noptii, un stri "at se auzi ( Iata-l pe s
ot,
mer"eti 'n ' nt' mpi narea lui8 Atunci , toate
&eci oarel e se trezi ra si pre"ati ra l ampi l e
Cel e nebune spusera ' ntel eptel or( )Dati-ne
din ulei ul vostru, caci ni se sti n" lBmpil e)

<eci oarel e nebune erau l ipsi te de

' ntel epci une, de ' ntel e"ere, constii nta lor
era )lipsi ta de ulei) C' nd el e s-au "asi t
'n
&ata unei si tuati i "rave, el e nu au put
ut
&ace & ata El e au cerut &ecioarel or ' ntel epte(
)Dati-ne di n ul eiul vostru), dar acest ea le-
au raspuns( )Nu, nu va + destul pentru no
i
si pentru voi 9er"eti mai cur' nd l a cei care
v'nd si cumparati si pentru noi)
Aceast a ' nseamna ca &eci oarel e nebun
e
nu puteau sa pri measca mai mul t dec' t
l e
permi tea st area lor de consti i nta, sau dac
a
pre&erati , pentru ceea ce el e vi brau
Studentul despre care va vorbeam a putu
t
sa & aca acea cal atori e, pentru ca aceast a
era
de! a o real i tate 'n constiinta sa Ocup'ndu-
se de pre"ati ri l e de pl ecare, el 'si & a
cea
provizi e de ulei pentru l ampa A l ua
cunosti nta de un l ucru est e a-i aduce
mani & estarea #e"ea pre"ati ri i opereaza '
n
doua sensuri Daca va pre"ati ti pentru ce
ea
ce va temeti sau nu doriti, veti ' ncepe s
-o
atra"eti Davi d a stri "at( )9i s-a ' nt'mpl at
ceea ce ma t emeam ca se va ' nt'mpl a)8
Noi
auzi m spun' ndu-se &recvent( )Trebuie sa
pun bani deoparte pentru caz de boal a)

$re"atesti , ast&el , del i berat boal a Sau( )<ac

economii pentru zil e ne"re) Acestea vor
veni cu si "uranta si 'n momentul cel m
ai
i noportun
I deea di vi na 'n pri vi nta omului est e
abundenta
4ambarel e trebui e sa-ti +e pli ne, cup
a
trebui e sa debordeze, dar trebui e sa ' nve
ti
sa ceri corect <a, de e.empl u, aceasta
a+ rmati e( Eu +a! apel la legea !rester
ii.
A"undenta mea *ine de la Dumnezeu
si
prin e+e!tul .ratiei ea a=ueaza si !reste.
Aceast a decl arati e nu va su"ereaza n
ici
cea mai mi ca i dee de economi e sau
de
boal a Ea va da senti mentul abundentei
'n
cea de-a patra di mensi une si lasa
I nteli "entei di vi ne "ri!a de a o real i za
3n + ecare zi trebui e sa &aci o al e"ere /e
i
+ ' ntel ept sau nebun* Te vei pre"ati sa-ti
pri mesti bi nel e* /ei pro"resa cu pasi d
e
uri as 'n credi nta* Sau scl av al 'ndoielii si
al
&ricii, vei lasa l ampa &ara ul ei *
)Dar, 'n timp ce el e se duceau sa
cumpere ul ei , sotul sosi 0 cel e care er
au
pre"ati te i ntrara cu el 'n sal a nuntii si usa s
e
' nchi se 9ai t' rzi u, cel el al te veni ra si el e
si
spusera( Stap' ne, Stap' ne, deschi de-ne8 D
ar
el raspunse( adevarat va spun, eu nu
va
cunosc)
Consi derati desi "ur ca &eci oarel e nebune
au pl ati t scump &aptul de a + ne"l i ! at sa
se
aprovi zi oneze cu ul ei , dar ai ci acti oneaz
a
l e"ea @armei >l e"ea retributi ei ? Este ceea
ce se numeste deseori );i ua 1udecatii d
e
Apoi), pe care oameni i o asoci aza "resit c
u
s&'rsitul lumii
Se spune ca );iua 1udecatii de Apoi) est
e
supusa numarul ui E si ca ea survi ne d
upa
sapte ore, sapte zi l e, sapte saptam' ni , sap
te
luni , sapte ani $oate chi ar sa survi na pest
e
E mi nute Atunci pl atesti datori a @armi ca
0
amenda pentru ' ncal carea #e"i i Nu ai avut
' ncredere 'n Dumnezeu si ai ne"l i! at sa iei
ul ei pentru l ampa ta <a-ti 'n + ecare
zi
e.amenul stari i de consti i nta pentru a vede
a
ceea ce esti pe cal e sa pre"atesti Ti-e tea
ma
ca o sa-ti l i pseasca ceva* Te uiti c'nd
chel tui esti % &ranc, atra"' nd ast& el o penuri e
si mai mare* <ol oseste ceea ce ai , cu
' ntel epci une, vei deschi de cal ea unei
abundente si mai mari
3n cartea mea, )Cuv' ntul t au est e o
ba"het a ma"i ca), eu reami ntesc poveste
a
pun"ii ma"i ce din %FF% de nopti, care s
e
umpl ea pe masura ce se epui za Si s& atui
am
sa se & aca aceasta a+ rmati e( "A"unde
nta
mea pro*i ne de la Dumnezeu. Eu pos
ed
punga magi !a a Spiritului !are nu poate 2
goal a. C nd "anul i ese el este imediat
nlo!uit. Prin e+e!tul .ratiei si pri n mi1 l oa!e
per+ e!t e ea este plina o!,i."
Aceasta &ace sa apar a o i ma"i ne vi e
'n
Spi ritul t au( te vezi tra"' nd banii de l a banca
i ma"i nati ei
O doamna care nu era &oarte bo"ata, s
e
t emea sa-si achi te notel e, pentru ca aceast
a
micsora contul ei 'n banca Dar, deodata, e
a
'si spuse cu convi n"ere( )Eu posed pun"a
ma"i ca a Spi ritului) Ea nu poate sa
+e
ni ci odata "oal a $e masura ce banii i es, su
nt
'nlocuiti i medi at Ea 'si achi ta notel e & ara s
a-
si mai & aca "ri!i si mai mul te cecuri
i mportante 'i parveni ra 'ntr-un mod
neasteptat
)/e"heaza si roa"a-te sa nu cazi pr
ada
tentati ei ) sa te pre"atesti pentru ceva
destructi v, 'n loc sa &aci sa apara posi bilit
ati
creatoare
O doamna cunoscuta 'mi marturi si ca a
re
pre"ati t un voal mare, 'n caz de dol
iu
Stri "ai ( )Dar esti o ameni ntare pentru
&ami lia ta8 Te pre"atesti sa l e 'n"ropi
pe
toate rudel e, unel e dupa al tel e, cu ace
st
voal) Di n &eri ci re, ea se hotar' sa-l di stru"a
O al ta doamna, absol ut & ar a avere,
deci sese sa-si tri mi ta &ata l a col e"i u Sotul
ei
r' dea de acest proi ect )Cu ce vei pl ati
tu
pensi u-nea* Stii bi ne ca nu avem banii
necesari ) Ea a raspuns( )Eu sti u ca un bi
ne
imprevi zibil ne va veni), si a conti nuat
pre"ati ri l e Aceasta 'l & acea sa r' da pe so
tul
ei , care povestea cui vroi a sa-l auda ca sot
i a
sa se pre"atea sa-si tri mi ta &etel e l a col e"i
u,
cont' nd pe un )bine imprevizibil)
$oarta secreta care duce la reusita - CG
3ntr-o buna zi , o ruda bo"ata 'i tri mi se
o
suma i mportantB )-i nel e imprevizibil) se
materi al i zase, pentru ca ea daduse dova
da
de o credi nta acti va
Am 'ntrebat-o ce a spus sotul ei , c' nd
a
primit cecul )O, mi-a raspuns ea, nu-l
! i "nesc ni ci odata pe 6eor"es spun' ndu-i c
a
am avut dreptate8)
Ei "ine pregateste3te si tu sa primesti
un
""ine nepre*azut". /ie!are din gnduri
le
tale 2e!are a!tiune sa e5prime !redinta
ta
de nezdrun!inat. Toate e*enimentele *iet
ii
tale reprezinta o idee !are s3a !ristaliz
at.
Le3ai +a!ut sa tsneas!a 2e datorita +ri!i
i 2e datorita !redintei. Tu le3ai pregatit.
Sa avem ' ntel epci unea sa l uam ul ei
pentru l ampa - si 'n momentul 'n care
ne
ast ept am mai putin, vom recol ta &ructel
e
credi ntei noastre
Lampa mea a!um este plina de uleiul
!redi ntei mel e si de mplinire.
CA$I TO#U# I/
LA CE TE ASTEPTIB
"7a 2 dupa !redi nta ta" $0atei C& 'C)
Credi nta est e o asteptare pl i na de
' ncredere( )va + dupa credin-ta ta)
S-ar putea spune( )/a + asa cum
te
astepti , deci l a ce te astepti*)
Anumi te persoane spun( )Noi ne
ast ept am l a mai rau) sau )se va ' nt'mpl a
si
mai rau), )cei mai r au trebui e sa se
' nt'mple) 3n mod del i berat, el e i nvi ta raul s
a
survi na Anumi te persoane spun( )Ne
asteptam sa +e mai bine) Aceasta chea
ma
mani &estari l e conditiilor mai bune 'n vi ata
lor Schi mba a+rmati a si ci rcumstantel e care
te pri vesc se vor modi+ca Dar cum sa &a
ci
c' nd ai l uat obiceiul sa prevezi pi erderi l e
,
saracia, esecul * 3 ncepe prin a acti ona ca
si
cum te-ai astepta l a succes, l a &eri ci re, l
a
abundenta0 pre"ateste-te sa primesti bi nel
e
care 'ti est e rezervat <a ceva ca sa
dovedesti ca 'l astepti , caci credi nta acti
va
i n: uenteaza subconsti entul Daca ai
pronuntat cuv' ntul >a+rmati a pl i na de
credi nta bazata pe adevar? pentru a avea u
n
cami n, sa &aci i medi at pre"ati ri l e necesar
e,
ca si c' nd nu ar + nici un moment
de
pi erdut I ncepe sa cauti bibelouri, &ete d
e
masa, etc
Am cunoscut o persoana, care a dat
dovada de o credi nta e.traordi nara,
cumpar' nd un &otoliu0 un &otoliu con&ortabil,
care si mboli za un proi ect seri os0 ea se
pre"atea ast&el , sa-l pri measca pe sotul
pe
care si-l dorea si el a veni t
Ci neva va obi ecta( )Si daca nu ai b
ani
pentru a cumpara bibelouri sau &otoliu*) Ei
bi ne, mul tumeste-te sa l e admi ri 'n vi tri ne s
i
sa l e posezi 'n mi nte
Acordeaza-ti vibratiil e cu al e lor Auz
i
deseori oameni care se vai t a( )Nu me
r"
ni ci odata 'n ma"azi ne0 nu pot sa-mi permi
t
sa cumpar nici cel mai mi c lucru) I ata
tocmai un motiv care ar trebui sa va & aca
sa
mer"eti sa cumparati Consi derati obi ectel
e
de care aveti nevoi e sau pe care l e doriti, '
n
mod ami cal I ata, cunosc o doamna, ca
re
dorea un i nel Ea se duse & ar a ezi tare
l a
bi! uti er si ' ncerca c' teva Aceast a 'i dadu
o
asemenea i mpresi e ca poseda acest i
nel
' nc' t, putin timp dupa aceea, o pri etena
'i
& acu cadou un i nel )Te unesti cu ceea
ce
privesti cu atenti e)
Sa nu obosesti sa +i atent l a l ucru
ri l e
& rumoase0 un contact invizibil se stabi l este
ast&el ' ntre el e si ti ne 9ai devreme sau mai
t' rzi u, el e vor + at rase 'n vi ata ta,
cu
condi tia sa nu spui ( )Sarmanul de mi n
e8
Este prea &rumos sa se real i zeze vreodata8)
)Su:etul meu, ' ncrede-te doar 'n
Dumnezeu, de l a el 'mi vi ne sal varea), i at
a
$oarta secreta care duce la reusita - CH
cea mai i mportanta decl arati e din $sal mul
G
Su:etul aparti ne subconsti entul ui
$sal mi stul recomanda aces-tui a sa astept
e
ori ce l ucru de l a Dumnezeu, & ara a conta p
e
al te sur se sau pe alti i ntermedi ari
"Asteapta3te !a Dumnezeu sa3ti a!ord
e
"i nel e !are ti se pare !el mai irealiza"il !u
!ondi ti a totusi sa nu t e limitezi la
mi 1 l oa!el e !are l *or +a!e sa apara."
Nu spune cum ai vrea sa se 'mplineas
ca
sau sa nu se 'mplineasca
)Dumnezeu est e cel care acorda Darul) s
i
El creeaza, El ' nsusi , cai l e mi nunate p
rin
care acest a se va mani & esta
Repetati a!easta a2rmatie& >imi! nu poate
sa ma desparta de Dumnezeu Cel !a
re
a!orda darul prin urmare nimi! nu m
a
poate desparti de Dumnezeu 3 Darul. Darul
este Dumnezeu n a!ti une.
Sa +i consti ent ca ori ce bi necuv' nta
re
est e Dumnezeu 'n actiune Sa- # vezi
pe
Dumnezeu pe + ecare chi p, si sa vezi bi nel
e
'n ori ce ' mpre! urare0 aceast a 'ti va permi te
sa +i stap' nul ori carei si tuati i
Intr-o zi , am primi t vi zi ta unei doamne,
care mi-a povesti t ca apartamentul ei n
u
est e ' ncal zi t si ca mamei ei 'i est e &ri"
Ea
adau"a( )$roprietarul a decl arat ca nu
va
' ncal zi imobilul ' nai nte de o anumi ta data)

Eu 'i raspunsei ( )Dumnezeu est e

propri etarul tau) )Aceasta est e tot ce
doream sa stiu), 'mi spuse ea, parasi ndu-
ma
repede, pentru a se ' ntoarce acasa 3n
aceeasi seara, apartamentul era ' ncal zi t & a
ra
ca ea s-o + cerut, doar pentru ca deveni s
e
cons-ti enta ca propi etarul ei est e o
mani & estare a lui Dumnezeu
Noi trai m 'ntr-o epoca mi nunata, caci
spi ritul oameni l or ' ncepe sa se astepte
l a
mi racol e Aceast a pl uteste 'n aer8
Un articol de zi ar al carui autor est e 1ohn
Anderson, coroborea-za absol ut tot ceea ce
tocmai am spus El est e i nti tul at( )Amatorii
de teatru se pasi oneaza pentru pi esel e car
e
t rat eaza subi ecte meta+zi ce)
)Un di rector de teatru, pe care 'l vo
m
numi -roc@ $emberton, 'mi spunea deunazi
pe un ton sarcasti c, 'n cursul unei
conversati i tardi ve pe st rada( )$entru
ca
voi, criticii dramati ci , stiti at' t de bi ne ceea
ce convi ne publicul ui ne5-2or@ez, de ce nu-
mi &aci c' teva su"esti i uti l e* De ce nu
ma
a! uti , 'n loc sa-mi complici a&aceri l e* Ai &ace
mai bi ne sa-mi spui ce "en de pi esa
ar
atra"e amatori i de teatru ) )As &ace-o c
u
bucuri e, repl i cai , dar nu m-ai crede)
)El udezi probl ema8 3n real i tate, dumneata
i"nori "usturi l e publicu-lui si te pre&aci c
a
stii mai mul t dec' t ai + di spus sa-mi spu
i
Nici tu nu stii ce pi ese ar avea sansa sa & a
ca
sal i pline 'n acest moment) )Aici te 'nsel i
8
E.i sta un subi ect care a avut si va a
vea
' ntotdeauna succes, +e ca est e sau n
u
l e"at de o i ntri "a de i ubi re, de o povest
e
meta+ zi ca sau de o tra"edi e i stori ca0 nici
o
pi esa bazata pe aceasta tema nu a cunos
cut
un +asco compl et, numai sa + avut o
val oare oarecare, si unel e di ntre el e, car
e
nu erau &ai moase, au cunoscut totusi
o
&avoare e.traordi nara )
)Asta nu ma l amureste prea mul t, remarc
a
di rectorul , si tot nu mi-ai spus despre c
e
pi ese ar putea + vorba)
)Despre cel e care trat eaza despre
meta+ zi ca, raspunsei , i ntenti onat cu puti n
a
i ronie si astept' nd e&ectul cel or spuse )

)Despre meta+ zi ca* e.cl ama domnul

$emberton Ati spus meta+ zi ca*)
Eu pastrai t acerea o cl i pa si, cum el
nu
adau"a nimi c, 'i enumerai c' teva ti tluri(
)$asuni l e verzi ), )9iracolul Tatal ui
9al achi e), si mul te al tel e De remarcat
,
adau"ai , ca acest e pi ese au avut succes
l a
public, 'n ci uda pareri i criticilor Dar,
domnul $emberton ma lasa, pentru a mer"
e
sa se i ntereseze 'n toate teatrel e din ora
s
)E.i sta vreun meta+ zi ci an pri ntre voi*)
Oameni i ' ncep sa-si dea seama de
puterea cuvi ntel or lor si de "' nduri l e lor Ei
vor ' ntel e"e de ce "Credinta este o
asigurare +erma a lu!rurilor pe !are le sp
eri
si demonstrarea !el or pe !are nu le *ezi".
Aceast a l e"e a asteptari i ' ncrezatoare
se
apl i ca chi ar si supersti ti i l or
Daca treci pe sub scara si te astepti s
a-ti
poarte "hi nion, aceast a se va real i za Scara
nu est e de vi na, dar contrati mpul survi ne
,
pentru ca te astepti l a aceast a
S-ar putea spune )asteptarea
' ncrezatoare est e substanta lucrurilor p
e
care l e speri , dar ea est e si subst anta
de
care omul se teme cel mai mul t De ceea c
e
ma t emeam nu am scapat , s-a 'nt'mplat)
Totul este prea +rumos si *a 2 ade*ar
at
totul este minunat si se *a ntmpla tot
ul
este prea "un si *a dura !nd astepti "in
ele
tau de la Dumnezeu.
6' ndeste-te l a bi necuv' ntari l e care
aparent nu se pot real i za dec' t 'ntr-un viitor
' ndepartat si asteapta-te sa se mani &e
ste
i medi at, 'ntr-o mod neasteptat, prin e&ectul
6rati ei , pentru ca Dumnezeu se servest e d
e
mi ! l oace imprevi zi bil e pentru a-si 'mplini
mi nuni l e
Am auzi t spun' ndu-se ca -iblia conti n
e
mii de promi si uni Sa asteptam ca aces
t e
bi necuv' ntari sa se real i zeze Ne sunt
promi se, pri ntre al tel e, -o"ati a si 6loria
,
Ti neretea et erna( )Carnea ta va deveni c
a
cea a unui copil) si /i ata et erna( )9oarte
a
' nsasi va + ' nvi nsa)
Cresti ni smul se "azeaza pe i ertarea
pa!atel or si pe un morm nt gol .
Stim acum ca, stiinti+c, toate acest e
l ucruri sunt posi bil e
<ac' nd apel l a l e"ea i ertari i , noi sunt e
m
el i berati de toate "resel il e noastre si d
e
conseci ntel e lor >)Chi ar daca pacat el e
voastre vor + rosii ca s' n"el e, el e vor deveni
al be ca zapada)?
Corpul nostru *a 2 atun!i s!aldat d
e
Lumina el *a mani+esta "!orpul ele!tr
i!"
!are este in!orupti"il si indestru!ti"
il
su"stanta pura si e5presia per+e!tiunii.
Eu astept impre*izi"ilul# "i nel e magni2!
!are mi este desti nat se reali zeaza a!um.
CA$ITO#U# /
:RATUL PUTER>I C AL LUI DU0>E-EU
"Dumnezeu di n toate se!ol el e este spri1inul
tau si gur# "ratel e Lui et erne t e susti n."
3n -ibli e, bratul lui Dumnezeu reprezi nta
' ntotdeauna protec-tia Scriitorii sacri
cunosc val oarea si mbol ul ui 0 acest a evoca
o
i ma"i ne care i n: uenteaza subconsti entul
Ar + i nteresant sa enu- meram tot ceea
ce
' nseamna 'n -ibli e, 'n a& ara de st' nc
a,
mi el ul , ci obanul , vi ta de vi e, l ampa -ratul
evoca, si el , &orta
)Dumnezeu din toate secol el e a &ost
' ntotdeauna re&u"i ul t au si bratete #ui
eterne te susti n El a al un"at dusmanul di
n
&ata ta si ti-a spus( E.termi na-l 8)
Care est e acest i nami c care est e )'n &at
a
ta*) Sunt "'nduril e ne"ati ve, care au l ua
t
&orma 'n subconsti entul t au Dusmani i nu pot
+ dec' t cei din propria ta casa )-rat
el e
eterne) al un"a "'ndi rile eronate si l e
di stru" Ai si mti t vreodata l i ni stea de a +
debarasat de ori ce "'ndi re ne"ati va* $oate
ca ai ' ntreti nut un asemenea resenti ment
,
' nc' t, acum, m' ni a ta i zbucneste 'n ori c
e
cl i pa Esti iritat 'mpotri va oameni l or pe care
'i cunosti si contra cel or pe care nu-i cunosti ,
cei din trecut si cei din prezent0 si est e si "ur
ca si "enerati i l e vi i toare nu vor scapa
de
m' ni a ta
Tot or"ani smul t au est e a&ectat de acest
resenti ment, pentru ca + ecare or"an al
corpului parti ci pa l a aceasta i ri tare $l ates
ti
aceast a sub &orma reumati smul ui , artri tei ,
nevri tei , caci "' ndurile )acide) produc
aci di tate 'n s' n"e Ori , acest e
deza"remente te ati n", deoarece te lupti cu
ti ne ' nsuti , 'n loc sa te ' ncrezi 'n bra
tul
puterni c al lui Dumnezeu
Am s&atui t pe numerosi el evi de-ai mei
(
:ratul puterni! al lui Dumnezeu se ntind
e
deasupra oamenilor si e*enimentelor#
El
stapneste a!easta situatie si
prote1eaza i nteresel e mel e.
Evoci prin acest e cuvi nte i ma"i nea
bratul ui puterni c, simboli-z'nd &orta si
protecti a #u' nd cunosti nta de aceasta
$utere Di vi na, ' ncetezi sa rezi sti si sa te iri
ti
Te desti nzi si nu te mai 'n"ri !orezi 6' nduril e
eronate sunt al un"ate si, pest e tot,
conditiile adverse di spar
Dezvol tarea ta spi ri tual a 'ti va permi te s
a
ram' i cal m sau sa ram' i deoparte, pentru
a
lasa I ntel i "enta In+ni ta sa se ' ncarce
cu
povara ta si sa se l upte 'n &avoarea ta
Ce
liniste simti c'nd esti el i berat de apasar
ea
i ri tari i 8 Si mti bunavoi nta pentru toata l ume
a
si toate or"anel e corpului ' ncep sa
&uncti oneze per&ect
Albert Ed5ard Don DD >doctor 'n
teolo"ie? scri e despre acest subi ect( )S
a
i ubesti pe dusmanii tai est e &avorabi l
sanat at i i spi ri tual e, aceast a est e
bi necunoscut, precum si &aptul ca emoti il
e
ne"ati ve sunt noci ve, di stru" sanatatea
+ zi ca Aceasta est e o descoperi re rel ati
v
recent a $robl ema sanat at i i nu est e deseo
ri
dec' t o probl ema de emotii Senti mentel
e
rel e, repetate si ' ntreti nute, sunt o cauz
a
l atenta de boal a
C' nd un predi cator te s&atui este sa-ti
i ubesti dusmani i , omul obisnuit se revol t
a
contra acestei idei, pe care o "asest e
i nsupor-tabi l a si de ori"ine rel i "i oasa Dar
,
'n real i tate, predi catorul 'ti &ace cunoscuta
o l e"e, una di ntre cel e mai i mportante le"i
de i "i ena si de moral a Nimeni, chi ar daca
ar
+ pentru bi nel e corpului sau, nu-si poate
permi te sa se l ase purtat de ura Acea
st a
are e&ectul unei doze repetate de otrav
a
C' nd esti ' ndemnat sa te debarasezi d
e
&ri ca, acest a nu est e preceptul unui i deal i st
putin ticnit, ti se da un s&at, care est e t
ot
at' t de i mportant pentru sanatatea ta ca
si
un re"i m al i mentar !udicios)
Se aude mul t vorbi ndu-se de un re"i
m
al i mentar echi l i brat, dar se ui ta 'n "enera
l
ca, & ara un spi rit echi l i brat, nu poti di "e
ra
ceea ce man' nci , ori care ar + numarul
caloriilor
>on3rezi stenta este o arta& a o do" n
di
nseamna sa stap nesti l umea4 Prea mult
i
oameni n!ear!a sa +orteze *i !toria. :i nel e
tau dura"il nu *a apare ni!iodata !onstr ns
de *ointa ta. "/ugi de l u!rurile !are t
e
o!ol es!. >u !auta nimi! >oro!ul t e *
a
!auta. 7ezi um"ra ta pe pam nt de1 a ea s
e
arata la poarta ta". >u stiu !i ne este
autorul a!estor *ersuri . Cel e"rul atl et
engl ez Lo*el o!D ntre"at !um a do" ndi t
rapi ditatea si rezi stenta n al ergare a
raspuns& "Am n*atat sa ma rel a5ez". Atun!i
! nd al erga +oarte repede el era !el ma
i
desti ns. Tre"ui e sa a1ungi la a!est !alm n
a!ti une. >oro!ul !el mai e5traordi nar
reusi ta !ea mai impe*izi"ila apare ! nd t e
astepti mai puti n pentru !a n a!el
moment ai renuntat la ori !e *ointa
personal a si marea l ege a atra!tiei a putut
sa a!ti oneze. >u se poate !on!epe un
magnet !are ar putea 2 ne!a1 i t sau
ngri1orat. Indi+erent si +ara gri1i el
stie
$oarta secreta care duce la reusita - IE
per+ e!t !a nimi! nu poate mpiedi !a a!el e
sa 2e atrase de el . Ceea !e noi dori m
n
mod legitim $!ore!t) se realizeaza atun!i
! nd sla"im str nsoarea dori ntei noastre.
Nu permi te dorintei inimii tal e sa devi na o
boal a de i ni ma C' nd doresti prea arzat
or
ceva, te dema"neti zezi compl et, deoarece
'ti &aci "ri!i, 'ti est e &ri ca, te torturezi
)Nimic din toate acest ea nu ma
emoti oneaza), aceast a est e l e"ea ocul ta
a
i ndi &erentei Numai asa barca ta poate i ntra
'n port pe o mare cal ma 9ulti di ntre cei
care se i ni ti aza 'n Adevar 'si i ri ta pri eten
i i ,
pentru ca i nsi st a prea mul t ca acesti a s
a
ci t easca anumi te carti sau sa audi eze
anumi te con&eri nte, care 'i i nt ereseaza pe ei
'nsisi Ei mer" 'mpotriva scopul ui lor
Unul di ntre pri etenii mei 'i adusese
&ratel ui sau cartea mea )1ocul vietii si cu
m
sa-l !oci), dorind sa-l & aca cunoscut Tiner
ii
din &amil i e re& uzara net sa se i ntereseze d
e
asemenea )bal iverne) Unul di ntre ei est e
so&er de ta.i 3ntr-o noapte, el 'l 'nlocui pe
un col e" de-al sau 3n masi na care-i & uses
e
' ncredi ntata, el "asi o carte Era chi ar )1ocu
l
vietii) A doua zi , el 'i spuse matusi i sal
e(
)Am "asi t cartea doamnei Shi nn 'ntr-un
ta.i , noaptea trecuta Am citit-o Este
&ormi dabi l a Sunt l ucruri e.traordi nare
acolo De ce nu mai scri e ' nca o carte* $e ca
i
ocolite, Dumnezeu 'si ' ndepl i neste mi nuni l e
Eu ' nt' l nesc tot &elul de oameni 0 multi sunt
ne&eri ci ti , 'n tot cazul putini sunt mul tumiti
de soarta lor si recunoscatori Un domn mi-a
spus totusi, 'ntr-o zi ( )Am toate moti vel e s
a
+u recunoscator Sunt sanatos, am bani
su+ci enti si am norocul sa nu +u casatori t8)
$sal mul JH est e &oarte i nteresant, caci te
a:i 'n prezenta a doi i nterlocutori ( cel care
reci ta >toti psal mi i sunt ' ntr-adevar poeme,
c' ntari ? si Dumnezeu cel Etern, care 'i
raspunde Este un i mn al l audei si
recunosti ntei , care "lori+ca puterea bratul ui
lui Dumnezeu )/oi c' nta mereu bunat at ea
cel ui Et ern8 Dumnezeu cel Etern, ci ne est
e
tot at' t de puterni c ca ti ne*) -ratul t au est e
puterni c, m' na ta puterni ca si dreptatea t
a
e.erci ta autori tatea suprema ) Dumnezeu
cel Etern raspunde( )$e cel al es de mi ne di
n
r'nduril e poporului, m' na mea 'l va susti ne
si bratul meu 'l va ' ntari ) Eu 'i voi past
ra
mereu &avoarea mea si al i anta mea cu el v
a
+ de nezdrunci nat) Numai 'n -ibli e si '
n
basme se &ol osesc termeni i )etern) si
)pentru totdeauna) 3n absol ut, omul est e
'n a&ara timpului si spati ul ui -i nel e sau s
e
transmi te dintr-o eterni tate 'n al ta Sa n
u
ui tam ca basmel e provi n din l e"endel e
anti ce persane, bazate pe Adevar Aladin s
i
l ampa & ermecata reprezi nta puterea
cuv' ntul ui A! un"e ca Al adin sa ati n"a
l ampa, pentru ca dorintele sal e sa se
' ndepl i neasca Ori, cuv' ntul t au est e l amp
a
ta Cuv' ntul si "' ndi rea sunt o &orma
de
acti vi tate si nu se ' ntorc ni ci odata l a autorul
lor & ar a e&ect Un savant a decl arat ca
cuvi ntel e sunt ' ncarcate de l umi na )N
oi
recol tam conti nuu &ructul cuvi ntel or
pronuntate)
#a una di n reuni uni l e mel e, o el eva
ma
preveni ca adusese cu ea pe unul di n
tre
pri eteni i ei , care nu avea de l ucru de un a
n
de zi l e #-am s&atui t sa & aca a+ rmati a
urmatoare( )Acum est e momentul &avorabil
/oi avea azi o sansa e.trordi nara Aces
te
cuvi nte se "ravara 'n constiinta sa $ut
i n
timp dupa aceea, el "asi o si tuati e
ma"ni + ca C' nd bi necuv' ntez o&randel e, eu
a+rm ca + ecare di ntre el e va reveni de
o
mi e de ori donatorul ui sau
Una di ntre audi toarel e mel e mi-a
povesti t ca, dupa ce m-a auzi t, ea a dat
un
dol ar l a chet a, spun' nd cu certi tudi ne
pro&unda( )Acest dolar est e bi necuv' ntat si
se va ' ntoarce l a mi ne sub &orma a %FFF d
e
dolari) C' teva zil e mai t'rziu, ea primi
aceasta suma 'ntr-un mod cu totul
neasteptat
De ce unii oameni &ac dovada acest
ui
Adevar mul t mai repede dec' t ceil al ti * $ur si
si mpl u pentru ca au urechi de auzi t I i su
s
4ri stos ne vorbeste 'ntr-una di ntre
parabol el e Sal e de un semanat or a ca
rui
sam' nt a a cazut pe un pam' nt &avora
bi l
Sam' nt a est e cuv' ntul Eu repet deseor
i (
)Reti neti a+rmati a care va & rapeaza, care v
a
emoti oneaza, pentru ca ea &ace i ma"i ne
a
Ea nu va ' nt' rzi a sa produca roade)
Am mers de cur' nd 'ntr-un ma"azi n, pe al
carui propri etar 'l cunosc bi ne $entru
a
"lumi , 'i spusei , 'n timp ce-i dadeam unei
a
di ntre an"a! atel e sal e o a+ rmati e( )Inutil
sa-ti dau si ti e N-o vei &olosi ni ci odata) )Aici
te 'nseli 8 $rotesta el Eu ma voi servi de
ea
cu si "uranta) Sapt am' na urmatoare, eu
'i
adusei una Nici nu parasisem bi ne
ma"azi nul si el al er"a dupa mi ne )Am &acu
t
a+rmati a ta si noi clienti au i ntrat i medi at 'n
ma"azi n8) El spusese cu convi n"ere(
"A!um este momentul +a*ora"il. 7oi a*
ea
azi o sansa e5traordi nara".
<oarte multi oameni 'si ri si pesc vorbel e
'n &raze zapaci t e sau e.a"erate Sedi nte
l e
mel e l a coa&or 'mi &urni zau zilnic e.empl e
pentru convorbirile mel e 3ntr-o zi , o t ' nara
ceru o revi st a pentru a-si trece ti mpul
)Dati-mi, ceru ea coa&ezei , ceva teribil d
e
nou si 'n"rozitor de pasi onant) Si ast a ca s
a
i se dea, 'n +nal , ulti mul numar dintr
-o
revi st a de ci nema8 Auzi , deseori , oame
ni
e.cl am' nd( )As vrea sa mi se 'nt'mple cev
a
pal pi tant si senzati onal 8) Ei i nvi ta ast&el , un
eveni ment ne&eri ci t sau rascol i tor sa se
produca 'n vi ata lor Si apoi se ' ntreaba
de
ce li s-a 'nt'mpl at asa ceva
Ar trebui sa e.i ste 'n toate cole"iil e
cursuri de meta+ zi ca 0eta2zi!a rezuma
ntel ep!i unea se!ol el or aceasta anti ca
sti i nta predata de-a l un"ul veacuri l or 'n
Indi a, E"i pt si 6reci a 4ermes Tri me"i ste a
&ost marel e 9aestru al E"i ptul ui
3 ntel epci unea sa, past r at a cu "ri ! a, ne
parvi ne dupa mai mul t de zece secol e
El
trai a 'n E"i pt c' nd rasa umana act ual a e
ra
' nca 'n copi l ari e Dar daca cititi )K2balionul
)
cu atenti e, veti descoperi ca el preda cee
a
ce noi ' nvatam astazi El a+ rma ' ntr-
adevar,
ca ori ce st are ment al a est e ' nsoti ta de
vibrati i si ca te unesti cu ceva spre c
are
vi brezi De aceea, ne vom armoni za
de
acum ' nai nte vibratiile cu cel e al e
succesul ui , &ericirii si abundentei
A!um este momentul +a*ora"il .
Azi este o zi de sansa e5traordi nara.
CA$ITO#U# /I
8 >CRUCI SAREA DRU0URI LOR
"Alegeti azi pe !i ne *reti sa slu1iti" $Ii sus '?&
9?)
3n + ecare zi , est e necesar sa &acem
o
al e"ere >ne "asi m l a o rascruce? /oi &a
ce
ast a sau asta* /oi pl eca sau voi ram' n
e*
9ulti nu stiu ce sa & aca Se a"i ta zadarn
i c,
l as' nd al tora "ri!a de a deci de pentru e
i ,
apoi re"reta ca l e-au urmat s&aturi l e
Altii c' ntaresc cu "ri ! a pentru si contra E
i
eval ueaza si apreci a-za o si tuati e, ca si c'
nd
ar + vorba de o mar& a, si se ' ntreaba apoi d
e
ce nu au reusi t sa-si ati n"a scopul
Unii mer" pe cararea mi nunata a intuitiei
si a! un" 'n $am' ntul <a"adui ntei , c't ai clipi
Intuitia est e &acul tatea spi ri tual a mul
t
superi oara rati uni i0 c' nd te ' ncrezi 'n ea, t
e
conduce cat re tot ceea ce doresti , tot cee
a
ce tu ai nevoi e
3n cartea mea )1ocul vietii si cum s
a-l
!oci), dau numeroase e.empl e de reusi t
a
obtinute datori ta acestei &acul tati
e.traordi nare E.pl i c, de asemeni , ca a t
e
ru"a ' nseamna a tel e&ona lui Dumnezeu si c
a
El raspunde prin i ntermedi ul intuitiei
#uati deci azi deci zi a de a mer"e
pe
aceasta carare ma"i ca 3n cursul meu,
eu
s& atui esc sa se cul ti ve i ntui tia, caci , l a c
ea
mai mare parte din oameni , aceasta ' nsusi r
e
ram' ne ati pi ta Trebui e, deci , sa-i spune
m(
)Trezeste-te, tu care dormi 8 I a cunosti nta de
di recti vel e si i mpul suri l e pe care l e pri mesti
Trezeste di vi ni tatea care est e 'n ti ne)
Cl aude -RA6DON a decl arat( )A trai
i ntui tiv, ' nseamna a trai 'n cea de-a pat
ra
di mensi une)
Daca te a:i l a ' ncruci sarea drumuril o
r,
daca est e necesar sa iei acum, o deci
zi e,
cere ca o di recti e bi ne determi nata sa-ti +
e
cl ar i ndi cata
Se "asesc 'n Cart ea lui I i sus mai mul
te
eveni mente, care se pot i nterpreta
meta+ zi c )Dupa moartea lui 9oi se, cel
Etern 'i spuse lui I i sus( )Acum, ri di ca-
te,
treci Iordanul , tu ' mpreuna cu tot ace
st
popor, pentru a i ntra 'n tara pe care eu
o
dau Copiilor lui I srael Ori ce loc pe care veti
cal ca, vi-l dau)
$i ci oarel e sunt, deci , si mbol ul ' ntel e"eri i ,
deci , meta+ zi c, acest pasa! semni + ca ca t
ot
ceea ce noi ' ntel e"em aparti ne consti inte
i
noastre si ca nu ni se poate rapi ceea
ce
est e ' nradaci nat acol o
-i bli a, ' ntr-adevar, conti nua 'n acesti
termeni ( )Nimeni nu-ti va putea st a
' mpotri va, c' t vei trai Eu nu te voi para
si
<i i tare si cura! os si acti oneaza cu credi nt
a,
con&orm le"ii pe care 9oi se, slu! itorul
9eu, ti-a prescri s- o0 nu te ' ntoarce ni ci l a
dreapta, nici l a st' n"a, pentru ca sa reuses
ti
'n tot ce vei ' ntrepri nde)
Noi reusi m deci , prin urmare, c' nd
respect am l e"ea spi ri tual a, cu &ermi tate
si
cura! Dar ne dam seama ca, a! unsi l a
)' ncruci sarea drumurilor), trebui e sa &acem
o al e"ere
)Ale"e azi pe acel a pe care vrei s
a-l
sl u! esti), "hidul Divin sau i ntel ectual
Un om de a&aceri cunoscut spunea unui a
di ntre pri eteni ( )Eu ascul t ' ntotdeauna de
intuiti a mea si sunt norocul 'n persoana)
I nspi rati a, adi ca di recti a Di vi na, est e
&actorul esenti al 'n vi ata 3n real i tate,
aceast a est e ceea ce oameni i ' ncearca
sa
dezvol te c'nd mer" l a cursuri unde se preda
Adevarul 9i-am dat seama ca un cuv'
nt
propi ce decl anseaza acti vi tatea di vi na
O doamna veni sa-mi spuna despre
o
si tuati e &oarte compl i cata Eu 'i spusei (
)#asati -# pe Dumnezeu sa descurce El Insu
si
aceasta a&acere) Sub! u"ata, ea repet a( )
Eu
l as acum pe Dumnezeu sa des-curce aceas
ta
a&acere) Aproape i medi at, ea ' nchi ri e casa
sa, care ramasese vacant a mul t ti mp
#asat i pe Dumnezeu sa descurce
si tuati i l e, caci atunci c' nd va amesteca
ti ,
pi erdeti de + ecare dat a Sunt deseori
' ntrebata( )Cum sa &acem ca Dumnezeu
sa
i ntervi na 'n ceea ce ne preocupa si de ce
nu
trebui e sa ne amest ecam*) De ce* $entru
ca
atunci est e i ntel ectul acel a care i a a& acerea
'n m' na si ri di ca obi ectii( timpurile su
nt
"rel e, a&aceri l e nu mer", nu sperati
amel i orare ' nai nte de %H=J $entru #e"ea
spi ri tual a conteaza doar "a!um". 3 nai nte de
a + chemat, esti auzi t )caci timpul si spati u
l
nu sunt dec' t o iluzie), si "i ne!u* nta3rea
!are *a este desti nata asteapta !a *oi
s3o
eli"erati prin !redi nta *oastra si pri n
!u*ntul *ostru.
)Ale"e azi pe cel pe care vrei sa-l
sl u! esti), &rica sau credi nta
Ori ce acti une i nspi rata de &ri ca poarta '
n
ea ' nsasi "ermenul ' n&r' n"erii
Trebui e sa ai mul ta &orta si cura! pentru
a
te ' ncrede doar 'n Dumnezeu Noi ave
m
deseori ' ncredere 'n El pentru l ucruri
marunt e, dar c' nd est e vorba de o si tuati
e
"rava, ni se pare mai prudent sa ne ocupa
m
noi ' nsi ne de ea - ceea ce are ca e&
ect
' n&r' n"erea si esecul
<ra"mentul urmator dintr-o scri soare pe
care mi-a trimis-o o corespondenta din vest ,
arat a cum ci rcumstantel e pot sa se modi+c
e
rapi d
)Am avut pl acerea sa ci tesc cartea
dumneavoastra remarcabi l a )1ocul vietii si
cum sa-l !oci) Am patru +i, 'n v' rsta de %
F,
%I, %= si %E ani si 'mi spun ca ar + mi nun
at
pentru ei daca ar putea sa-l ' ntel ea"a si s
a-l
puna 'n practi ca chi ar din ti nerete, pentru
a
putea poseda tot ceea ce l e aparti ne pri
n
drept Di vi n
$ersoana care mi-a ' mprumutat cartea
dumneavoastra mi-a propus si al tel e, da
r
am &ost atrasa de aceast a ca de un ma"n
et
si am &ost obl i "ata s-o ci tesc dintr-o
rasu: are Dupa ce am termi nat- o, 'mi dadu
i
seama ca m-am stradui t sa trai esc con&o
rm
#e"i i Di vi ne, dar cum nu o ' ntel e"ea
m,
pro"resel e mel e au &ost &oarte l ente
9i se parea &oarte di+cil, mai 'nt'i,
sa
' ncep sa ma ocup de a&aceri dupa ce ani
de
zil e nu m-am ocupat dec' t de casa Dar a
m
&acut aceasta a+ rmati e( "Dumnezeu +a!e
posi"il !eea !e este imposi"il" Si aceast
a
mi se si ' nt' mpl a
)Eu sunt recunoscatoare pentru si tuati a
pe care o am acum si sur' d c' nd oame
ni i
e.cl ama( )Cum &aceti dumneavoast ra pentru
a va ocupa de bai eti i dumneavoastra, de
casa voastra, dupa ce ati su&eri t operatii at'
t
de "rave si ati stat luni ' ntre"i 'n spi tal , & ar
a
ca ci neva di n &amilia dumneavoastra sa
va
poata a! uta*)
Dumnezeu 'i "asi un loc 'n a&aceri chi a
r
atunci c' nd pri eteni i o s& atui au nici sa nu s
e
"' ndeasca l a aceast a
De al t&el , oameni i va raspund, 'n "eneral
,
B propos de ori ce( )Asta nu se poate8)
Am & acut aceasta e.peri enta, recent
Descoperi sem, 'ntr-o pra-val i e, un apara
t
adorabil , din ar"i nt, pentru pre"ati rea
ca&el ei sau a in&uziilor 3 nc' ntata, aratai
descoperi rea mea pri etenilor care, 'n
unani mi tate e.cl amara( )Acest aparat nu va
&unctiona8) Unul di ntre ei 'mi decl ara( )3n
locul t au nu as ezi ta sa-l arunc l a "unoi
8)
Dar, & ara sa ma l as i n:uentat, eu aco
rdai
' ncredere mi cului meu aparat, care
&uncti ona de mi nune
$ri eteni i mei aparti neau, pur si si mpl u,
"enul ui medi u, care nu pre"eta ni ci odata s
a
e.cl ame( )Asta nu va mer"e8 Nu est e
posibil8)
Toate mari l e idei se l ovesc de o opozitie
)Nu te lasa i n:uentat de nimeni ) Urmez
a
cal ea 'ntel epciunii si a ' ntel e"eri i , )nu t
e
' ntoarce nici l a dreapta, nici l a st' n"a,
pentru ca sa reusesti 'n tot ce vei
' ntrepri nde)
3n I i sus, capitolul CD, versetul %I, n
oi
"asi m aceasta decl arati e remarcabi l a( )Si
v-
am dat o t ara pe care nu ati cultivat-o, orase
pe care nu le-ati construi t, si 'n care locuiti,
vi ta de vi e si masl i ni pe care nu i-ati pl ant
at
si care va ser vesc drept hrana)
I ata ce ne ar at a ca omul nu poate
sa
c' sti"e ori ce0 bi necu-v' ntari l e de care
bene+ ci aza sunt daruri >Daruri , de team
a
ca omul sa nu devi na or"olios de ceea
ce
poseda?
De ' ndata ce deveni m constienti de
bo"ati e, darul acest a ni se &ace i medi at
Daca deveni m constienti de reusi ta,
aceast a ne est e acordata0 caci reusi ta
si
abundenta sunt stari de spi ri t cel Etern est
e Dumnezeul nostru0 El est e cel care ne-a
&acut sa scapam noi si
pari nti i nostri, din E"i pt, din tara servitutii)
E"i ptul si mbol i zeaza tenebrel e spi ri tual e
3n casa servi tuti i , omul est e scl avul
'ndoielilor sal e, al e temeri l or sal e0 el crede
'n saracie, 'n l i mi tari , si toate acest ea pent
ru
ca s-a ' nsel at )la ' ncruci sarea drumurilor) si
pentru ca a luat-o pe un drum "resi t
Da!a esti ne+eri !i t a!easta se ntmpl
a
pentru !a ai negli1at sa urmezi stri !t !eea !
e
Spiritul ti re*el ase prin intui tie.
Toate l ucruril e i mportante au &ost
' ndeplini te de oameni care au ramas +del
i
i deal ul ui lor
4enr2 <ord depasi se DF de ani c' nd
i nventa masi na care-i poarta numel e El
se
lovi de mari di+cultati pentru a-si procura
capi tal uri l e necesare $ri eteni i sai erau
convinsi ca proiectul sau est e nesabui t
9'hnit, tatal sau 'i spuse( )4enr2 de
ce
abandonezi tu o si tuati e de C= de dolari pe
saptam'na, pentru a te l ansa 'ntr-o a& ace
re
ridicol a*) Dar <ord nu se lasa i n:uentat
de
ni meni
$entru a iesi din tara E"i ptul ui , din cas
a
servi tuti i , trebui e sa l uam decizii di ctate d
e
Adevar
Sa nu ne ' nsel am l a i ntersecti e )<ii
hotar' t, cura! os0 acti oneaza cu credi nta, dup
a
#e"ea pe care 9oi se, slu! itorul 9eu ti-
a
prescri -s-o0 nu te ' ntoarce nici l a dreapta,
nici l a st' n"a, pentru ca sa reusesti 'n to
t
ceea ce vei ' ntrepri nde)
Azi, pentru ca ne a: am l a ' ncruci sar
ea
drumuri l or, sa ascul t am &ara teama de voc
ea
intuiti ei
-i blia o numeste )murmurul dul ce si
usor)
)Urechi le tal e vor auzi 'n spatel e t au
o
voce care 'ti va spune( Acesta est e drumul
,
urmeaza-l ) Si pe acest drum vei descope
ri
bi nel e, care de! a est e pre"ati t pentru ti ne
/ei "asi )tara pe care nu ai arat-o,
orasel e pe care nu le-ai construi t, vi ta d
e
vi e si masl i ni i pe care nu i-ai pl antat si car
e
'ti ser vesc drept hrana)
Di*in !ondus eu al eg drumul !el "un la
n!ru!i sarea drumuril or.
Dumnezeu des!,i de un drum !,iar si atun!i
! nd a!esta nu e5i sta.
CA$I TO#U# /II
TRA7ERSAREA 0ARII ROSII
"Spune !opiilor lui Israel sa porneas!a"
$E5od 9;& 9?)
Una di ntre povesti ri l e cel e mai
dramati ce din -i bli e est e episodul care
povesteste traversarea 9arii Rosii de cat r
e
copiii lui I srael
9oise 'i conducea 'n a&ara E"i ptul ui ,
unde & useser a 'n capti vi -tate si e"ipteni i '
i
urmareau Ca cea mai mare parte a
oameni l or, copiii lui I srael nu se ' ncredeau
de loc 'n Dumnezeu0 ei nu ' ncetau sa
murmure( )Nu-ti spuneam noi 'n E"i pt( l asa-
ne sa-i sl u! i m pe e"i pteni , caci pre& eram sa
-i
sl u! i m pe ei , dec' t sa muri m 'n desert)
9oise r aspunse poporului( )Nu va temeti
de nimi c Ram' neti linistiti si contempl a
ti
el i berarea pe care cel Etern v-o va acord
a
azi 0 caci pe e"ipteni i pe care 'i vedeti astazi
,
nu 'i veti mai vedea ni ci odata)
)Cel Etern va l upta pentru voi, si voi veti
+ linistiti)
9oise & acea tot ce 'i statea 'n put
eri
pentru a l e i nsu:a credi nta copiilor lui
I srael
Dar acesti a pre&erau sa +e aservi ti m
ai
cur' nd 'ndoielilor si temeri l or lor >caci
e"i ptul si mbol i zeaza tenebrel e?, dec' t sa
& aca un sal t pri me! dios 'n credi nta, pentru
a
traversa desertul si a ati n"e $am' ntul
<a"adui ntei
Trebui e, ' ntr-adevar, sa traversezi
desertul , ' nai nte de a a! un"e 'n $am' nt
ul
<a"adui ntei
/echi l e 'ndoieli, vechi l e temeri ne
' ncon! oara, dar "asi m ' ntotdeauna pe ci neva
care sa ne ' ncura! eze sa avansBm, un 9oi
se
care sa ne ' mpi n"a ' nai nte L c' teodata es
t e
un pri eten, c' teodata o i ntui ti e
)Si cel Etern 'i spuse lui 9oi se( De ce
ma
stri "i * Spune copiilor lui I srael sa porneasc
a
l a drum8)
)C't despre ti ne, ' nti nde bastonul ,
' nti nde m' na ta spre mare si ' mparte-
o0
copiii lui I srael vor trece prin mi!locul mari i ,
pe ni si p uscat )
)9oise ' nti nse m' na spre mare Si c
el
Etern ' mpi nse marea cu un v' nt di n rasari t
,
care su: a cu i mpetuozi tate toata noaptea

El seca marea si apel e se ' mparti ra )

)Copiii lui I srael pasi ra prin mi!locul mari i ,
pe ni si p uscat si apel e &ormara un zid
l a
dreapta si l a st' n"a lor)
)E"iptenii ' ncepura urmari rea lor si tot
i
caii <araonul ui , carel e sal e si caval eri i s
ai
i ntrara dupa ei 'n mi!locul mari i )
)Cel Etern 'i spuse lui 9oi se( 3ntinde-ti
m' na pest e mare si apel e vor reveni pest
e
e"i pteni , peste carel e si caval eri i lor)
)9oise ' nti nse m' na peste mare si,
di mi neata, marea 'si rel ua locul obisnui
t
E"i pteni i &u"i ra l a apropi erea val urilor, dar
cel Etern 'i preci pi ta 'n mi!locul mari i )
)Apele reveni ra si acoperi ra carel e,
caval eri i si toata armata <araonul ui , car
e
i ntrasera 'n mare pentru a-i urmari pe +ii lui
I srael 0 nu scapa nici unul )
Nu uitati ca -ibli a &ace al uzi e l a i ndivid

#a desertul t au, l a 9area ta Rosi e, l a

$am' ntul <a"adui ntei tal e &ace ea al uzi e '
n
acest pasa!
$entru + ecare di ntre voi, e.i sta un
$am' nt al <a"adui ntei - dori nta cea
mai
scumpa inimii voastre - dar ati &ost destu
l
de aservi ti de e"i pteni >"'ndurile voastre?,
'nc't aceasta dori nta vi se pare o real i za
re
i mposi bi l a sau, 'n ori ce caz, &oarte
' ndepartata Consi derati ca est e ri scant sa
va
' ncredeti 'n mod absol ut 'n Dumnezeu si c
a
desertul va + poate mai r au dec' t e"i ptenii
Si cum sa stii daca, l a urma urmei ,
$am' ntul <a"adui nt ei voas-tre e.i sta 'ntr
-
adevar*
Rati unea est e ' ntotdeauna al i ata
e"i ptenil or8
9ai devreme sau mai t' rziu, totusi, vet
i
primi acest ordi n( )$orneste l a drum)
Adeseori , ci rcumstantel e sunt cel e care v
a
ant reneaza
Am sa va dau e.empl ul unei a di ntre
el evel e mel e
Este o pi ani sta remarcabi l a Dupa ce
a
avut mul t succes 'n strai natate, ea s-a
' ntors 'n t ara, cu un al bum i mpresi onant
,
plin cu e.trase din presa si cu i ni ma
debord' nd de bucuri e Una di ntre rudel e
sal e se i nteresa de ea si 'i propuse &ondu
ri
pentru or"ani za-rea unui turneu de
concerte Ei se adresara unui i mpresar, car
e
trebui a sa se ocupe de admi ni strarea
+ nanci ara a acestei a&aceri
Dupa doua sau trei concerte, bani i l i psi ra
,
i mpresarul 'nsusindu-si-i Aceast a doamn
a
ramase dezol ata si & ara sperant a Ea 'l
detesta at' t de mul t pe i mpresar, 'nc't s
e
' mbol navi Aproape & ar a bani , ea era obl i "at
a
sa t r ai asca 'ntr-o camer a tri sta si &ara con&
ort,
unde era at' t de &ri", 'nc' t nici nu putea s
a
e.erseze l a pi an
Ea era, ' ntr-adevar, aservi t a e"iptenilor
-
ura, ranchi una, saracia si l i mi tari l e
Atunci , opri etena o aduse l a una din reuni u
ni l e mel esi ea 'mi spuse povestea ei
- 3 nai nte de toate, 'i spusei , trebui e s
a
' ncetezi sa-l urasti pe acest om C' nd
vei
putea sa-l ierti , succesul 'ti va sur' de d
in
nou I ni ti erea ta 'n i mperati vi tatea i ertari i
' ncepe chi ar acum
Acest s& at parea di+cil de urmat0 ea s
e
stradui si urma cursuri l e mel e cu asi dui tate
3 ntre ti mp, ruda ei & acuse apel l a ! usti ti
e
pentru a recupera &onduril e, dar lunil e
trecura &ara ca aceasta cauza sa +e pl edat
a
$ri etena mea &u chemat a 'n Cal i &orni a

Toata aceasta poveste ' ncet ase s-o

chi nui asca0 ea 'l i ertase pe i mpresar
Deodata, dupa D ani , i se & acu cunoscut
ca
di &erendul se va ! udeca Sosi nd l a Ne5
7or@, ea veni sa ma vada, pentru a-mi ce
re
sa pronunt Cuv' ntul Adevarul ui , pentru c
a
dreptatea sa tri um&e
#a audi enta, totul se termi na c't se poat
e
de bi ne I mpresarul &u condamnat sa
' napoi eze banii 'n rate l unare
Ea sosi l a mi ne vesel a )Nu am ' ncerc
at
nici un resenti ment 'mpotriva acestui om,
'mi spuse ea A &ost chi ar &oarte mi rat c' nd
l-am sal utat cordial) Apoi, ruda sa, lu'nd
deci zi a sa-i cedeze suma 'n liti"iu, pi ani st
a
se trezi cu un mare cont 'n banca
$oarta secreta care duce la reusita - =I
Ea nu va 'nt'rzia sa i ntre acum 'n $am' nt
ul
<a"adui ntei sal e Ea a iesit din casa
servi tuti i >ura si ranchi una?0 ea a traversa
t
9area sa Rosi e -una sa voi nta 'n pri vi nt
a
adversarul ui sau a ' ndepartat apel e si ea
a
putut sa t reaca pe pam' nt &erm
$am' ntul &erm si mbol i zeaza ceea ce est
e
substanti al , &erm sub pi ci oare, adi ca
' ntel e"erea
9oise apare ca unul di ntre cel e mai
i mportante persona! e bibli-ce
)9oise ' ntel esese ca trebui e sa paraseas
ca
E"i ptul , ' mpreuna cu ' ntre" poporul sa
u
Datori a care-l astepta se l ovea de reau
a
voi nta a <araonul ui , hotar' t sa nu-i el i berez
e
pe cei pe care-i aservi se pentru pro+tul sau
,
dar mai trebui a si sa ' mpi n"a l a revol ta
o
nati une ' ndel un" opri mata si care pi erduse
ori ce i ni ti ati va )Ce "eni u e.traordi nar
trebui a sa ai , pentru a tri um&a 'ntr-o
asemenea si tuati e 9oi se avea acest "eni u0
avea cura! ul convi n"eril or sal e si nu
se
"' ndea l a el ' nsusi Ui tarea de si ne8 -ibli
a
spune( 9oise era un om &oarte rabdator, mai
rabdator dec' t ori ce om de pe &ata
pam' ntul ui El pri mea cu at' ta bl ' ndete
ordi nel e cel ui Etern, 'nc't deveni unul di ntre
oameni i cei mai puterni ci din toate
timpurile) Cel Etern 'i spuse( )Inti nde m' na
ta pest e mare si ' mparte- o0 copiii Israel ul ui
vor trece pri n mi!locul mari i pe pam' nt
&erm) <ara sa ' ncerce cea mai mi ca ' ndoi a
l a,
el spuse acestora( )$orniti l a drum) Era
o
' ncercare ' ndrazneata sa antrenezi toata
aceasta mul ti me 'n mare, cu certi tudi ne
a
absol uta ca nici unul nu va pi eri Dar i
at a
mi racol ul 8 )Cel Etern ' ndeparta marea cu u
n
v' nt din rasari t , care su: a cu i mpetuozi tat
e
toata noaptea Ast&el , marea lasa loc
pam' ntul ui si apel e se ' mparti ra)
Amintiti-va ca aceast a poate sa vi
se
' nt'mpl e si dumneavoastra, chi ar azi
6' ndi ti-va l a ceea ce va preocupa
$oate ca ati pi erdut ori ce i ni ti ati va,
deoarece ati &ost timp ' ndel un"at scl avul
<araonul ui
>'ndoielile,temeri l e, descura! ari l e voastre?
Nu are i mportanta8 Dati -va acest ordi n8
)$orneste l a drum8)
) Cel Etern a ' ndepartat marea cu u
n
v' nt de l a rasari t , care a su: at cu
i mpetuozi tate)
Acest v' nt i mpetuos va + pentru voi
o
a+rmati e puterni ca
<aceti o decl arati e di nami ca a Adevarul ui
Daca est e vorba de o probl ema + nanci ara,
a+rmati ( )Abundenta mea vi ne de l a
Dumnezeu $ri n e&ectul 6rati ei si al
mi! loacel or per&ecte, surpri ze ma"ni + ce se
vor mani &esta 'n a&aceri l e mel e Aceast
a
a+rmati e est e e.cel enta, pentru ca ea
conti ne un el ement de mi ster
Noi am ' nvatat, ' ntr-adevar, ca Dumneze
u
'si ' ndepl i neste mi-nunile pe cai mi steri oase,
care ne surpri nd ' ntotdeauna Acum ca at
i
&acut a+ rmati a pentru mani & estarea
abundentei , ati decl ansat )v'ntul de
rasari t)
$orniti catre 9area voastra Rosi e -
penuri a, l imitari l e L &aceti ceva care sa
do*edeas!a cutezanta voastra
$ermi teti-mi sa va povestesc ce i
s-a
' nt'mpl at unei a di ntre el evel e mel e Niste
pri eteni o i nvi tasera pentru un se! ur 'ntr-o
stati une de vara &oarte sic
De mul t ti mp, ea trai a l a t ara Deveni n
d
&oarte corpol enta, nici o rochi e nu-i m
ai
venea, 'n a& ara de costumul de cercetasa
al
+icei sal e C' nd sosi pe neasteptate aceast
a
i nvi tati e, ea nu avea nimi c de ' mbracat0 or
i
'i trebui au rochii de seara, panto+ asortati
si toate accesori i l e de toal eta, pe care ea n
u
putea sa l e cumpere, din l i psa de bani
Ea veni sa ma vada )Ce doriti sa &aceti *
) o
' ntrebai )Eu doresc cu ardoare sa pl ec si nu-
mi &ac "ri!i)
Ea se i ntroduse cum putu 'ntr-o rochi e si
porni l a drum <u pri mi ta cu cal dura
de
"azdel e sal e $ri etena ei , putin ' ncurcata, 'i
spuse i medi at( )Ceea ce am &acut poate
ca
va va soca, dar am c' teva rochii de sear
a si
panto+ pe care nu-i port ni ci odata, mi-am
permi s sa-i pun 'n camera ta Te-ar supar
a
daca le-ai purta*) $ri etena mea o asi "ura
ca
ar + ' nc' ntata si se ' nt' mpl a ca totul i
se
potrivi de mi nune Asadar, ea t raversas
e
9area Rosi e si se "asea pe pam' nt &erm
Apel e 0arii mel e Rosii se despart eu tre
!
a!um pe pam nt +erm. A!um eu a*ans
ez
spre Pamntul /agadui ntei !are3mi este
desti nat.
$oarta secreta care duce la reusita - =G
CA$ITO#U# /III
SA>TI>ELA PORTI I
"Am pl asat lnga *oi santi nel e# 2ti atenti la
sunetul trompetei " $Ieremi a %& E)
Santi nel a $ortii, cea care trebui e sa-
mi
suprave"heze "' nduri l e, est e Spi ri tul
supraconsti ent
Noi avem capaci tatea de a ne al e"e
"' nduri l e Omul a ' ntreti nut timp de milenii
"'nduri eronate, deveni te puti n c' te putin
i nerente "enul ui uman, 'nc't acum i se par
imposibil de domi nat Aceste "'nduri
i nvadeaza spi ri tul ca o turma speri ata D
ar
est e de a! uns un c' i ne ci obanesc pentru
a
restabi l i ordi nea pri ntre oitel e ' n"rozi te si
sa l e ' ndrepte spre st' na #a ci nema a
m
vazut, l a actual i tati , un c'i ne ci obanesc,
adun' ndu-si oil e #e "rupase pe toate, '
n
a& ara de trei Acest ea 'i ti neau piept si
se
revol tau ;bi er' nd, se ri di cau pe picioarel e
din spat e, 'ntr-o pozitie de protest, da
r
c' i nel e se mul tumi sa se aseze 'n &ata lor & a
ra
sa-i slabeasca din ochi El statea linisti
t si
hotar' t, &ara sa l atre sau sa ameni nte D
upa
c' tva ti mp, oile, scutur' nd din cap, o l uar
a
el e ' nsel e pe drumul spre st' na
Noi putem sa ' nvatam sa ne domi
nam
"'nduril e 'n acel asi &el, cu liniste si hotar' re
,
&ara sa recur"em l a &orta
Sa al e"em o a+ rmati e si sa o repet
am
conti nuu, atunci c'nd "' ndurile noastre o
i au razna
Daca nu ne est e posibil ' ntotdeauna sa n
e
control am "' nduril e, 'n schi mb putem sa n
e
suprave"hem cuvi ntel e0 o a+rmati e
repet at a s&' rseste prin a i n:uenta
subconsti entul si noi deveni m ast& el stap' ni
pe si tuati e
Noi citim 'n capitol ul G, din I eremi a( )Am
pl asat l ' n"a voi santi nel e0 +ti atenti l a
sunetul trompetei)
Reusi ta si &eri ci rea voast ra depi nd de
santi nel a care ve"heaza l a poarta
"'ndurilor voastre, caci acest ea, mai
devreme sau mai t' rzi u, vor s&'rsi prin a s
e
materi al i za
3ti 'nchipui ca &u"ind de o si tuati e
ne"ati va vei scapa0 est e o eroare, ori un
de
vei mer"e, ea se va prezenta din n
ou
Aceeasi e.peri enta se va repeta at' ta timp
c't nu ' nveti l ecti a Aceast a i dee est e pusa '
n
evi denta de +lmul )9a"icianul din Oz)
9icuta Dorotheea est e &oarte ne&eri ci ta,
pentru ca o &emei e rea din sat vrea sa- i
i a
c' i nel e, pe Toto Ea marturi seste nel i ni ste
a
sa unchi ul ui si matusi i sal e )$l eaca de ai ci8)
,
'i spun ei , prea ocupati pentru a o ascul ta

)E.i sta acol o sus, 'n ceruri , 'i e.pl i ca ea l

ui
Toto, un loc mi nunat, unde toti sunt &ericiti
si unde nu e.i sta rai ) Asa de mul t si-ar do
ri
sa mear"a acol o8 Deodata, un ciclon se
decl anseaza si o poarta pe &eti ta, ' mpreu
na
cu c' i nel e ei , departe, departe 'n ceruri
si
apoi , 'i &ace sa ateri zeze 'n tara numi ta Oz
#a pri ma vedere totul pare &ermecator
Dar, 'n cur' nd, Dorotheea re"aseste ai ci p
e
batr' na din sat , care o chi nui a Acum
ea
est e o vra! i toare cumpl i ta, care vrea s
a-l
rapeasca pe Toto Ah8 de ce nu poate ea
sa
se ' ntoarca acasa8 Este s& atui t a sa se duc
a l a
9a"i cianul din Oz El est e atotputerni c si 'i
va 'ndepli ni ru"a Iat-o pl ec' nd 'n caut area
pal atul ui &ermecat, din orasul Smaral del or
$e drum, ea &ace cunosti nta cu o
speri etoare, care est e neca! i ta, pentru ca n
u
est e i ntel i "enta Apoi, ea ' nt' l neste un
omul et de pl umb, di sperat ca nu are i ni m
a
3n s&'rsi t, ea se ' nt' l neste nas 'n nas cu
un
l eu &oarte ne&eri ci t, pentru ca se si mte lipsit
de cura! Ea 'i consol eaza pe toti trei , apoi l e
propune( )Sa mer"em ' mpreuna l a
9a"i cianul din Oz, el est e atotputerni c, el
ne va da ceea ce dorim - unui a mi nte,
al tui a i ni ma, si celui lal t cura! ) #i se
' nt' mpl a tot &elul de contratimpi 'n"rozitori,
caci vra! i toarea cea rea est e hotar' ta sa p
una
m' na pe Dorotheea, pe Toto si pe
panto+orul de rubi n, care o prote! eaza pe
&eti ta 3n s&'rsit, ei a! un" 'n &ata pal atul ui de
smaral de al 9a"i cianul ui di n Oz
Ei cer sa +e primiti 'n audi enta, dar li
se
raspunde ca ni meni , ni ci odata nu a putut sa
-l
vada pe marel e persona! , care trai este
ascuns 'n pal at
Datori ta bunei z' ne din Nord, ei patrund,
totusi , 'n pal at si descopera ca ma"i ci anul n
u
est e al tci neva dec' t preti nsul vra! i tor car
e
trai a 'n satul Dorotheei Iata-i di sperat
i ,
pentru ca ni meni nu va putea 'ndepli
ni
dori ntel e lor Dar z' na cea buna l e ar at a
ca
acest ea au si &ost ' ndepl i ni te 3ncerc' nd s
a
iasa din ' ncurcatura, 'n ci uda at'tor
obstacol e, speri etoarea a capat at mi nte,
omul etul de pl umb 'si da seama ca are acu
m
o i ni ma, deoarece o i ubeste pe Dorotheea
0
c' t despre l eu, el a deveni t ' ntrepri nzator
,
pentru ca a dat dovada de cura! 'n cur
sul
aventuri l or lor
)Dar pentru ti ne, o ' ntreaba z' na c
ea
buna pe Dorotheea, ce ' nvatami nte ti-
au
adus toate acest e eveni mente*) )Sti u
acum ca dori nta mea cea mai scumpa es
t e
sa ma 'ntorc acasa, 'n "radi na mea )
;' na
&ace un semn cu ba"heta ma"i ca si
de' ndata, &eti ta se a: a l a ea acasa Ea
se
trezeste si 'si da seama ca speri etoa
rea,
omul etul de pl umb si leul sunt a"ri cultorii
care l ucreaza 'n &erma unchi ul ui ei si car
e
sunt &oarte &ericiti de ' ntoarcerea ei
Aceast a poveste ne ar at a ca, daca &u"im
de
di+cultati , el e al ear"a dupa noi Nu va l as
ati
tul burati de ni ci o si tuati e si, de l a si ne, e
a
va l ua s&' rsi t
E.i sta o l e"e ocul ta - l e"ea i ndi &erentei

)Nici unul di ntre acest e lucruri nu ma

emoti oneaza) De ' ndata ce ni mic nu m
ai
est e suscepti bi l sa va chi nui e, ori ce
perturbare di spare din pl anul e.teri or
)Dupa ce ati ' ntel es ' nvataturi l e 9aestrilor
,
acesti a si-au ' nchei at rolul) )Am pl asa
t
l ' n"a voi santi nel e, +ti atenti l a sunet
ul
trompetei ) Acest i nstrument ser vea
odi ni oara pentru a atra"e atenti a poporului
asupra unui &apt nou( promul "area une
i
le"i, anuntarea unei victorii De' ndata ce v
a
veti da seama de i mportanta lor, va v
eti
obisnui sa ve"heati asupra + ecarui a di ntr
e
"' nduri le si cuvi ntel or voastre
I ma"i nati a a &ost numi ta )&oar&ecel e
spi ritului) Ea decupeaza, ' ntr-adevar,
i ma"i ni l e pe care omul , &ara ' ncetare,
l e
& ormeaza 'n spi ri tul sau si care se vor
materi al i za apoi 'n vi ata sa 9ulti oameni
decupeaza i ma"i ni l e care 'i ' nspai m' nta,
deoarece, ceea ce ei 'si i ma"i neaza nu est
e
con&orm $l anul ui Di vin /i zi unea uni ca
-
ochiul sanatos - permi te omului sa vada do
ar
Adevarul Dincolo de rau, el percepe bi nel e
,
care va rasari din el El trans&orma
nedreptatea 'n echi tate si dezarmeaza pe
dusmani i sai prin bunavoi nta /oi ati ci
tit
desi "ur anumi te povesti ri mitolo"ice despre
ciclopi, acesti uriasi care trai au, se spune, '
n
Si ci l i a #e"enda spune ca nu aveau dec' t u
n
ochi 'n mi!locul &runtii #ocul i ma"i nati ei se
"asest e tocmai 'n &runte - ' ntre cei doi ochi
Asa a si veni t i deea uriasilor &abulosi C' n
d
veti poseda acel ochi - acea viziune unic
a -
veti +, cu adevarat , voi ' nsi va uriasi , c
aci
+ ecare di ntre "' nduri le voastre est e
constructi v si dotat cu putere <i e ca aces
t
ochi sa devi na santi nel a care ve"heaza
l a
poarta voast ra8 Daca ochiul t au est e sanat
os,
tot corpul t au va + l umi nat) Aceast a vi zi une
uni ca va trans&orma corpul vostru 'ntr-un
corp spi ri tual , )corpul el ectri c) creat dupa
Asemanarea si Chipul lui Dumnezeu >dup
a
i ma"i nea Sa? Daca noi am putea concep
e
cl ar $l anul Di vin, l umea s-ar re"enera, cac
i
vi zi unea noast ra i nteri oara ne-ar ar at a u
n
uni vers unde ar domni pacea, abundenta si
bunat atea )Nu ! udecati dupa aparente,
ci
$oarta secreta care duce la reusita - GC
dupa dreptate) )O nati une nu va tra"
e
spada 'mpotriva al tei a si nu vor mai
+
razboai e)
C' nd se apl i ca l e"ea ocul ta a i ndi &erentei
,
nu mai esti tul burat de aparentel e osti l
e
pentru a te l e"a &erm de o "' ndire
constructi va, care va tri um&a #e"ea
spi ri tual a est e mai puterni ca dec' t l e"
ea
@armei Acest l ucru, practi ci anul nu trebui e
sa-l pi arda din vedere c' nd 'si ' n"ri ! e
ste
spi ri tual bolnavii El nu va opera o
trans&ormare 'n Spi ri tul , 'n corpul si 'n
a&aceri l e cel ui care a recurs l a el , de
c' t
ram' n' nd absol ut i ndi &erent l a aparentel e de
penuri e, de pre! udi ci u sau de mal adi e
#asati - ma sa va ci tez acest verset
din
capitolul I%, din I eremi a )Caci vi ne zi u
a
c' nd "arzi l e vor stri "a pe muntel e lui
E&rai m( << Ri di cati -va, sa urcam 'n Si on, spr
e
cel Etern, Dumnezeul nos-tru>> ) El e.pri ma
bucuri a El evoca omul el i berat de modul de
"' ndire ne"ati va
Santi nel a care ve"heaza l a $oarta )
nu
ati peste, nu doarme) Este )ochiul care
ve"heaza asupra Israel ul ui ) Dar omul
pi erde consti i nta acestei viziuni i nteri oare,
c' nd trai este 'ntr-o l ume pe care "'nduril
e
sal e eronate au creat- o $oate ca, 'n
anumi te momen-te, are un &ul"er de intuiti e
sau i l umi nare, dar el recade i medi at
'n
uni versul sau haoti c 3ti trebui e o hotar' re
si o vi "i l enta de + ecare cl i pa pentru a
-ti
suprave"hea cuvi ntel e si "' nduril e, caci
toate cel e care e.pri ma t eama, esecul ,
i ri tarea, reaua voi nta, trebui e sa +e
al un"ate si ri si pi te
A+rmati( )Orice pl anta care nu a &o
st
semanata de Tatal meu, Care est e 'n Ceru
ri ,
trebui e sa +e smul sa )
Aceasta va &ace sa rasara cl ar 'n
&ata
voastra, i ma"i nea cui va, smul "' nd
burui eni l e din "radi na sa Acestea sunt
aruncate "ramada ai se usuca, pentru
ca
sunt l i psi te de pam' ntul care l e hranea /o
i
al i mentati "'nduril e voastre ne"ati ve,
acord' ndu-l e atenti e Aplica-ti-le l e"ea
ocul ta a i ndi &erentei si re&uzati sa l e arat
ati
un i nteres oarecare Cur' nd, veti reduce l a
&oamete )armata strai nil or) Ideil e di vi ne
vor naval i 'n consti inta voastra, 'n timp
ce
i deile eronate se vor risipi De acum
' nai nte, nu veti dori dec' t ceea ce
Dumnezeu vrea pentru voi
Un proverb chi nez spune( )<ilozo&ul lasa
croitorului "ri! a de a croi hai nel e)
Abandonati Arhi tectul ui Divi n planul
vi etii voastre si veti cons-tata ca o
per&ecti une permanenta domneste 'n tot
ceea ce va pri ves-te
Lo!ul n !are ma gases! este un pam nt
s+ ant. Eu ndepl i nes! a!um Planul Di*in n
!are totul este per+ e!t pentru totdeauna.
CA$ITO#U# IK
CALEA A:U>DE>TEI
Cal ea care duce l a abundenta est e
cu
sens uni c, )nu se mer"e pe ocolite),
constata vechi ul proverb Te 'ndrepti +
e
spre penuri e, +e spre prosperi tate Drumul
di &era dupa cum ai constii nta bo"ati ei sau
a
saraci ei Abundenta e.i sta 'n pro&unzi m
e,
divin prevazut a pentru + ecare -o"atul i
a
din ea din plin, caci st area sa de spi ri t est
e
cea care susci ta o ambi anta opul enta
Schi mbati -va "' ndurile si, 'ntr-o cl i pa,
conditiile voastre de vi ata se vor
trans&orma #umea 'n care evol uati est
e
& ormata din idei materi al i zate din cuvi nte
care s-au concreti zat 9ai devreme sau
mai t' rzi u, veti recol ta &ructul cuvi ntel or si
al "'ndurilor voastre
)Cuvi ntel e sunt enti tati , &orte care s
e
mi sca 'n spi ral a, pentru a se ' ntoarce
l a
timpul potrivit sa i n: uenteze e.i stenta
cel or care l e-au pronuntat) Oameni i care
nu vorbesc dec' t de saraciesi l i mi tare,
suporta si una si ceal al ta Nu patrunzi
'n
Re"atul Abundentei pl'n"'ndu-ti soarta Eu
am cunoscut o doamna, care nu avea
asupra prosperi tati i dec' t idei &oarte
l i mi tate 3n loc sa-si cumpere hai ne, ea & ace
a
ast&el 'nc't sa l e poarte pe cel e pe care
l e
avea, c't mai mul t timp posibil Ea nu-
si
chel tui a bani i dec' t cu z"' rceni e si nu ' nceta
sa recomande sotul ui sa reducB chel tui el i l e

O auzeai repet' nd cui vroi a s-o ascul t e( )Eu

nu-mi dorec nimi c din ceea ce nu-mi po
t
permi te) Cum nu putea sa-si permi ta mul t
,
ea nu avea mare l ucru Deodata, e.i stent
a
sa se schi mba brusc Sotul o parasi , obo
sit
de observati i l e si de ati tudi nea ei , at' t d
e
meschi ne Ea era di sperata, c'nd o carte d
e
meta+ zi ca 'i cazu 'ntr-o buna zi 'n m'
na
3 ntel e"' nd ca provocase toate nenoroci ri l e
sal e, prin "'nduri eronate, ea r' se di n toat
a
i ni ma, "' ndi ndu-se l a "resel il e trecute si ! ura
ca 'i vor servi drept l ecti e Ea l ua hotar' r
ea
sa respect e l e"ea abundentei <ara t ea
ma,
ea chel tui putinul care-i ramasese, pentru
a
arat a ca are ' ncredere 'n bo"atiile i nvizibil
e
si ca Dumnezeu est e sursa prosperi tati i sal e

Nu mai era auzi ta vorbi nd despre saracie

si
l i mi tare( cuvi ntel e ei si ati tudi nea ei
e.pri mau de acum ' nai nte l ar"hetea /echi i
ei pri eteni nu o mai recunosteau Cu
bucuri e, ea se lansa pe cal ea abundentei
si
se "asi 'n posesi a at'tor bani , c'ti nu
avusese ni ci odata $orti nebanui te se
deschi sera 'n &ata ei si ocazii e.traordi nare
i
se o&eri ra de pretuti ndeni Ea reusi dincol
o
de ori ce asteptari , 'ntr-o munca pentru car
e
nu & usese pre"ati ta
9i racol el e se produceau mereu 'n ! urul
ei Ce se ' nt' mpl ase* Ea schi mbase pur si
si mpl u cal i tatea "'ndurilor si cuvi ntel or
sal e 3 ncrezatoare 'n Dumnezeu, ea 'l l uas
e
ca asoci at 9ulte di ntre demonstrati i l e ei
nu se ' ndepl i ni ra dec' t 'n ceasul al )%C-
lea)
>al uzi e l a 9atei CF( H si l a II Re"ii I( %G
?,
dar nimi c nu-i mai lipsi , ni ci odata, caci
ea
sapa santuri l e si mul tumea di nai nte, &
ara
"'nduri ascunse
Recent, o persoana a veni t sa ma va
da
)Eu caut cu di sperare de lucru), 'mi spus
e
ea Eu 'i raspunsei ( )Nu caut a cu di sperar
e,
ci di mpotri va, l aud' nd si mul tumi nd, ca
ci
I i sus 4ri stos, cel mai mare di ntre
meta+zi ci eni , a spus sa te ro"i, aduc'
nd
l aude si &ac' nd acte bune) Acestea, 'nt
r-
adevar, deschi d toate portile, caci credi nt
a
nezdrunci nata tri um&a ' ntotdeauna
Evi dent, l e"ea est e i mpersonal a, ast& e
l
' nc' t, daca o persoanB neci nsti ta, dar ca
re
' ntreti ne "'nduri de prosperi tate, atra"e l a
si ne bo"ati a - dar bunuri l e dob'ndite
neci nsti t nu aduc prosperi tate - durata
acestor bunuri est e e& emera si el e nu adu
c
bucuri e Nu trebui e dec' t sa citim zi aru
l ,
pentru a + convinsi ca soarta cel or ca
re
' ncal ca #e"ea nu est e de i nvi di at I at a de c
e
est e at' t de necesar sa &aci apel l a #e"
ea
abundentei uni versal e dupa re"ul i , si sa cer
i
ceea ce 'ti revi ne prin drept Divin si pri
n
6rati e Unii atra" bo"ati a, dar sunt
i ncapabi li s-o past reze, +e ca l e suce
ste
mi ntil e, +e ca "ri!ile pe care si l e &ac
si
temeri l e lor 'i &ac s-o pi arda Unul di ntr
e
el evi i mei a rel atat, l a unul di n cursuri l
e
mel e, &aptul urmator( ni ste persoane di
n
orasul 'n care se nascuse, dupa ce au &
ost
&oarte sarace, "asi ra deodata o sursa
de
petrol 'n propri a lor curte si deveni ra &oarte
bo"ate Tatal & acea parte dintr-un cerc
sporti v &oarte sic si ' ncepu sa ! oace "ol&
El
nu mai era t' nar si, acest e.erci ti u obosindu-
l peste masura, el muri subi t pe teren Toat
a
&amil ia &u cupri nsa de pani ca <i ecare
'si
i ma"i na ca su& era de i ni ma, asa ca, ba
uni i,
ba altii, se asezara 'n pat, av' nd l a cap
at' i
i n+rmi ere cu di pl oma, atente l a cea m
ai
mi ca batai e de i ni ma a )acestor paci ent
i )
Oameni i 'si &ac mereu "ri!i pentru una
si
pentru al ta Oameni i despre care tocmai v-
am vorbit nu mai aveau "ri!i +nanci are s
i
atunci se ' n"ri! orau 'n ceea ce pri vea
sanatatea lor Acei care nu evol ueaza
spi ri tual "' ndesc asa( )Nu poti sa ai totul)

C' nd obtii ceva, pi erzi al tceva Si ei va

si
previ n( )Sansa voastra nu va dura E
ste
prea &rumos pentru a + adevarat ) I i sus
a
spus( )/eti avea necazuri 'n vi ata, dar nu v
a
pi erdeti cura! ul , eu am ' nvi ns >"'ndu-rile?)
3n superconsti entul vostru >4ri stos din voi?,
e.i sta r aspuns l a ori ce cerere si bi nel e es
t e
per&ect si permanent Noi citim 'n 1ob( )Daca
te 'ntorci spre Cel Atotputerni c, tu te ve
i
ri di ca >constiinta ta se va trans&orma?, t
u
vei ' ndeparta nedreptatea Tu vei arunc
a
aurul 'n pra&, aurul lui Ophir pri ntre pi etrel e
din torente Cel Atotputer-nic va +
aparatorul t au, aurul t au, ar"i ntul t au,
bo"ati il e tal e) Ce i ma"i ne de opul enta n
e
o&era ' ntoarcerea l a cel Atotputerni c8
>schi mbarea stari i de consti i nta?
Este &oarte di+cil, 'n "eneral , pentru cei
care au ' ntreti nut mul t ti mp "'nduri d
e
saracie, de nea! unsuri , sa e&ectueze ac
est
e.amen de consti i nta Una di ntre el evel e
mel e a obti nut reusi te stral uci te, decl ar' nd(
)Eu sunt +i ca de Re"e Tatal meu ma acoper
a
de bo"ati i Eu sunt +i ca de Re"e Abundenta
a: ueaza spre mi ne din toate parti l e) 9ulti
oameni se compl ac 'n medi ocri tate, pentru
ca sunt prea l enesi >mental ?, pentru ca
"' nduril e lor sa-i & aca sa iasa din ea Trebu
i e
sa resi mti o pro&unda dori nta de a + el i bera
t
de "ri!ile pecuni are, sa te si mti bo"at, sa
te
vezi bo"at $re"ateste- te conti-nuu sa
primesti bo"ati a Imitati-i pe copii0 ! ucati -va
de-a )sa ne pre-&acem ca sunt em bo"ati
)
Aceast a asteptare pl i na de speranta va
i n:uenta subconsti entul vostru 3n
i ma"i nati e, omul pre"ateste conti nuu
eveni mente care vor surveni 'n vi ata s
a
Superconsti entul est e pl anul i nspi rati ei , al
revel ati ei , al i l umi narii si al intuitiei Intuitia
se traduce, cel mai adesea, printr-un
i mpul s Supercons-ti entul est e pl anul ideilor
per&ecte Aici, mari l e "enii 'si "asesc ideil e

)#ipsit de vi zi une >i ma"i nati e?, poporul meu

pi ere) Alt&el spus( c' nd omul pi erde
&acul tatea de a-si i ma"i na bi nel e, sub toate
&ormel e, el pi ere >Starea lui est e di n r au '
n
mai rBu? Este i ntere-sant de comparat
traducerea en"l eza cu cea & ranceza a
capitolul ui CC din 1ob -iblia en"l eza spune(
)Cunoaste-# acum si +i ' mpacat, si bi nel e v
a
veni de acum 'ncolo l a ti ne) /ersi une
a
& ranceza Se"ond est e urmatoarea( )Iubeste-
# pe El si vei + 'n pace Te vei bucura ast&
el
de &eri cire) )Daca revii l a Cel Atotputerni c,
tu te vei ri di ca, tu vei ' ndeparta
nedreptatea din tabernacol el e tal e), citim
'n traducerea en"l eza a versetul ui CI )T
u
vei + restabi l i t daca revi i l a Cel
Atotputerni c, daca ' ndepartezi nedreptatea
din casa ta), spune Se"ond /ersetul C
D
di &era, deci , 'n cel e doua versi uni
Ci tim 'n -ibl ia en"l eza( )Tu vei adun
a
aurul , ca si c' nd ar + pra&, si aurul lui Ophi
r
pri ntre pi etrel e torentel or Cel Atotputerni c
va + aurul t au, ar"i ntul sau, bo"atii l e tal
e
Dar sensul est e acel asi De obicei , omul n
u
se bi zui e dec' t pe bunuri l e sal e vi zibile, dar
ar + mai bi ne sa renunte l a el e, pentru a n
u
se ' ncrede dec' t 'n Cel Atotputerni c, c
el
care darui este aurul , ar"i ntul , bo"atii l e
O
poveste spusa de unul di ntre pri eteni i mei ,
v-ar putea + e.empl u Un preot s-a dus 'n
vi zi ta l a o m' nasti re & ranceza, unde er
au
'n"ri!iti numerosi copii Dezol ata, o cal u"ari ta
i-a spus( - )Nu mai avem cu ce sa hran
i m
copiii #e va + &oame Nu mai avem dec' t
o
moneda de = &ranci) - )Da-mi-o8), spus
e
preotul Ea i-o dadu si el o arunca pe
& ereastra - )Acum, +ti ' ncrezatori doar '
n
Dumnezeu), ordona el Aproape i medi at
,
pri eteni sosi ra, aduc' nd numeroase daruri 'n
natu-ra si bani Aceast a poveste nu trebui
e
sa va ' ndemne sa aruncati banii pe & ereast
ra,
'n mod del i berat, ci doar sa nu va mai bizui
ti
pe ei Contati pe resursel e voastre
i nvizibile, bo"ati ile i ma"i nati ei voastre
Iubiti-# pe Dumnezeu si +ti 'n pace, caci
El
va + pentru voi aurul vostru, ar"i ntul
vostru, bo"atiil e voastre
Inspiratia !el ui Atotputerni ! ma *a prote1 a
si eu *oi a*ea tot !eea !e mi tre"ui e.
CA$ITO#U# K
EU >U 7OI /I SARAC
"Cel Et ern este Pastorul meu eu nu *oi 2
sara!" $Psal mul 'A& 9)
$sal mul CI est e cel mai cunoscut di ntre
toate, s-ar putea spune ca est e nota
domi nanta a mesa! ul ui -ibl iei El 'i spun
e
omului ca nu va + sarac, cu conditia sa-si
dea
seama >sa +e si "ur? ca Cel Etern est e
$astorul sau si ca I ntel i "enta In+ni ta va av
ea
"ri ! a sa nu-i l i pseasca ni mi c
Daca azi dob'nditi aceasta convi n"er
e,
toate ceri ntel e voastre vor + copl esi te,
acum si ' ntotdeauna0 veti tra"e i nstantaneu
din abundenta cosmi ca tot ceea ce dori
ti
sau tot ceea ce va l i pseste, pentru ca
tot
ceea ce va est e necesar se "asest e
' ntotdeauna 'n cal ea voast ra
)Cel Etern est e $astorul meu, si de acee
a
eu nu voi + sarac) O doamna ' ntel e
se
deodata acest adevar I se paru ca
abundenta i nvizibila devenea tan"i bi l a0 e
a
si mti ca nu mai depi ndea de Timp si Spati u si
nu mai dadu atenti e, din acea cl i pa,
conditiilor e.teri oare $ri ma demonstrati e
pe care o & acu era modesta, dar 'si a
vea
totusi i mportanta ei 3i trebui au i medi a
t
peni te de desen, dar nu avea timp sa
mear"a sa cumpere Caut' nd al tceva,
ea
deschi se un sert ar, de care 'n "eneral nu s
e
servea, si "asi acolo o duzi na di n ace
st e
peni te Ea ' ntel ese ca l e"ea opereaza
si
mul tumi pentru aceast a0 putin mai t' rzi u, ea
primi o suma de care avea nevoi e, a
poi
real i zari mari sau mici naval i ra unel e du
pa
al tel e De atunci , ea nu mai puse ni ci odat
a
l a ' ndoi al a a+rmati a $sal mi stul ui 0 Cel Et ern
este Pastorul meu si de a!eea eu nu *oi
2
sara!.
Ci ne nu a auzi t spun' ndu-se( )Nu cred c
a
ai dreptul sa-i ceri lui Dumnezeu bani sa
u
al te bunuri materi al e) Aceast a ' nseamna s
a
nu 'ntel e"i ca $rincipiul creator e.i sta
'n
ori ce om >Tatal Insusi ? Adevarat a
spi ri tual i tate demonstreaza ca Dumnezeu
est e abundenta + ecarui a si aceast a 'n
+ ecare zi , nu doar o si n"ura data, din 'nt'm
-
pl are I i sus 4ri stos cunostea per&ect aceast
a
l e"e si tot ceea ce El dorea, tot ceea ce-i er
a
necesar se mani &esta i medi at, +e ca e
ra
vorba de p'i ne, peste sau de o moneda
de
ar"i nt 'n "ura unui peste Daca aceasta l e
"e
ar + bi ne ' ntel easa, ar + inutil sa tezauri ze
zi
sau sa economi sesti Aceast a nu ' nseam
na
ca nu trebui e sa ai cont 'n banca si
pl asamente bune, ci doar ca nu trebui e
sa
contezi e.cl usi v pe el e si ca ori ce pi erder
e
su& eri ta est e i medi at compensata 3ntr-
adevar, mereu )4ambarel e tal e vor + pli ne
din abundenta) si )cupa ta va deborda) Dar
cum sa intri 'n contact cu aceasta abunden
ta
i nvi zi bi l a* <ormul ' nd o a+rmati e a
Adevarul ui , care i m-presi oneaza si va &ace
s-
o obtineti Ori aceast a nu est e doar pentru
c' tiva pri vile"iati Ori ci ne va pronunta
Numel e lui Dumnezeu va + sal vat
Dumnezeu est e $astorul vostru, tot asa cum
est e al meu si al tuturor Dumnezeu est
e
I ntel i "enta Suprema, care darui este oame
-
nilor tot ceea ce l e trebui e De ce* $entru c
a
ea est e Dumnezeu 'n acti une I i sus 4ri stos
a spus( )Tatal si cu 9i ne sunt em doar
unul ) $ara&raz' nd aceasta parabol a, noi am
putea decl ara( )Eu si 9arel e $ri ncipiu
Creator al uni versul ui sunt em ca Unul
si n"ur si i dentici) Omul su& era o l i psa
oarecare, c'nd pi erde contactul cu aces
t
$rinci-piu Creator, 'n care trebui e sa
te
' ncrezi total , caci El est e Inteli -"enta
Absol uta si sti e sa obti na real i zari per&ec
te
Rati unea si voi nta personal a provoaca
scurtci rcui te )Sa ai ' ncredere 'n 9ine si E
u
voi 'ndeplini), spune Cel Etern Cea m
ai
mare parte di ntre noi sunt plini de ' ndoi al a
si de teama c'nd nu pot conta pe un spri! i
n
e.te-rior O doamna marturi si 'ntr-o zi unui
practi ci an spi ri tual ( )Eu nu sunt dec' t
o
sarmana &emei e care nu are pe ni meni s
-o
a! ute 'n a& ara de Dumnezeu ) - )Nu trebui e
sa va &aceti "ri!i, raspunse acest a, da
ca
sunteti susti nut a de Dumnezeu, caci toat
e
bo"ati il e Re"atul ui Sau sunt l a dispozi ti
a
dumneavoastra ) 3ntr-o zi , o persoana
aproape 'n l acri mi , ma chema l a tel e&on
(
)Si tuati a actual a ma ' n"ri -! oreaza "rozav8)

Eu o linistii( )$entru Dumnezeu, si tuati

a
est e i muabi l a Cel Etern est e $astorul t au
si
nu vei duce l i psa de ni mi c C' nd o poarta s
e
' nchi de, o al ta se deschi de) Un om
de
a&aceri care a reusi t stral uci t si care
nu
uti l i zeaza dec' t metode bazate pe Ade-var,
a
decl arat( )Ceea ce est e re"retabi l , est e
ca
ma! ori tatea oameni -lor s&' rsesc pri n a crede
'ntr-o anumi ta st are de l ucruri Ei nu a
u
destul a i ma"i nati e pentru a mer"e ' nai nte,
pentru a-si croi cai noi)
Aproape toate marile reusi te sunt !l adite pe
un ese!.
9i s-a povesti t despre un comi c de
ci nema, care a &ost brutal concedi at, pentru
ca nu mai erau roluri pentru el An"a!
at
pentru o emi si une l a radi o, el a deven
i t
cel ebru, de l a o zi l a al ta Am vorbit l a un
a
din reuni uni despre un om, care era 'ntr-un
asemenea hal de mi zeri e si at' t de
descura! at, 'nc't se si nuci sese C' teva zi l
e
mai t'rzi u, sosi o scri soare, anunt' ndu-l c
a
mosteni se o avere ' nsemnata )Toate
acest ea dovedesc, remarca unul di ntre
audi torii mei , ca atunci c' nd doresti
moartea, demonstrati a ta mai are trei zi l
e
p' na l a reusi ta ) "Da nu *a lasati nselati d
e
o"s!uri tatea !are pre!eda zorile.". Asa de
bi ne 'ti &ace c' teodata sa vezi zorile, pentr
u
ca asa 'ti dai seama ca el e sosesc in&aili
bil
3mi ami ntesc o e.peri enta pe care am &acut
-
o acum c' tiva ani Una di ntre pri etenel
e
mel e, care locuia 'n -roo@l 2n, aproape de
$rospect $ar@, avea i dei destul de
ori "i nal e 3ntr-o zi , ea 'mi propuse( - )/ino
sa dormi l a mi ne Noi ne vom trezi devreme,
pentru a vedea rasari t ul 'n $ar@) 9ai 'nt'
i
am re&uzat, apoi mi-am spus ca, l a ur
ma
urmei , ar putea + chi ar i nteresant E
ra
vara Noi ne-am scul at pe l a patru
di mi neata, pri e-tena mea, nepoata ei si c
u
mi ne Era ' nca noapte c' nd am pornit l
a
drum C' ti va politisti ne pri vi ra cu
curi ozi tate, dar pri etena mea l e spuse c
u
demni tate( )9er"em sa vedem rasari t u
l
soarel ui ), ceea ce paru sa-i l i ni steasca N
oi
t raversaram tot parcul pentru a a! un"e l
a
zona cu tranda+ri O l umi na sl aba aparu
l a
est si, deodata, se auzi un vacarm de
necrezut Eram 'n apropi ere de ;oo si toate
ani mal el e sal utau aurora #ei i si ti"rii
ra"eau, hi enel e ti pau, nu erau dec' t stri "at
e
ascuti te si url ete0 + ecare ani mal se & ac
ea
auzi t, caci se pre-"atea o noua zi
Era, ' ntr-adevar, &oarte su"esti v #umi na
al uneca oblic pe sub arbori 0 totul avea u
n
aer i real $e masura ce se l umi na, um
bra
noast ra se proi ecta 'n &ata noastra, 'n loc
sa
+e 'n spat e Era aurora unei zi le noi Sun
t
zorile mi nunate, care se ri di ca pentru
+ ecare di ntre noi, dupa tenebre ;orile
Succesul ui t au, al e <eri ci rii tal e, al e
Abundentei tal e se vor ridi ca cu si "uranta

<i ecare zi are o mare i mportanta( )<ii atent

azi , acest a est e sal utul aurorei) spune u
n
mi nunat poem sanscri t Azi, Cel Etern est e
$astorul t au Azi nu vei + sarac, pentru
ca
9arel e $ri ncipi u Creator si cu ti ne sunteti
Unul si identici $sal mul ID, e.pri ma si
el
' ncrederea El ' ncepe cu o bi necuv' ntare
(
)Eu voi bi necuv' nta pe Cel Etern, 'n ori c
e
cl i pa #auda mea pentru el va + mereu p
e
buzel e mel e)
)Nimic nu-i l i pseste cel ui care cauta
)
$entru a-l caut a pe Cel Etern, omul trebui
e
sa & aca pri mul pas )Apropie-te de 9ine si e
u
9a voi apropi a de tine), spune Cel Etern 3
l
cautati pe Cel Etern c' nd va &aceti
a+rmati i l e, pre"ati ndu-va ast&el sa primi
ti
bi nel e pe care-l asteptati Daca cereti
reusi ta si va pre"ati ti pentru esec, veti pri
mi
doar pe acel a pentru care sunteti pre"ati t

3n cart ea mea )1ocul vietii si cum sa-l !oci)

,
eu vorbesc despre un om care veni se sa-
mi
ceara sa pronunt cuv' ntul pentru Adev
ar,
pentru ca toate datorii le sal e sa se stear"
a
Dupa ru"aci unea stii nti +ca a+ rmati va, el
suspi na( )Si acum, ma ' ntreb ce l e voi spu
ne
creditorilor mei , c' nd nu voi putea sa
l e
pl atesc8) O asemenea ru"aci une nu va es
t e
de nici un &olos, daca nu aveti credi nta Ca
ci
credi nta si asteptarea ' ncrezatoare "raveaz
a
'n subconsti ent i ma"i nea real i zari i dorintei
Ci tim 'n $sal mul CI( "El mi *i nde!a
su=etul ". Ori su=etul tau este to!mai
su"!onstientul tau n !are tre"uie
sa
"reintaurezi" ideile 1uste. Tot !eea !e sim
ti
puterni! se gra*eaza n su"!onstientul ta
u si
se mani+esta n *iata ta. Da!a esti sigur
de
ese!ul tau *ei esua atta timp !t nu
*ei
!on*inge su"!onstientul tau !a esti !ap
a"il
sa reusesti. 7ei reusi pronuntnd o a2rma
tie
!are te inspira.
Una di ntre pri etenel e mel e mi-a povesti t
ca, 'n momentul 'n care ma parasea, i-am
dat
aceasta a+ rmati e( "Lo!ul n !are te a=i e
ste
!el n !are *ei re!ol ta". $' na atunci , nu
-i
prea mersese stral uci t, dar aceasta & raza
o
i mpresi ona Ea auzea ne' ncetat( Tu *ei
re!olta tu *ei re!olta. Imedi at, o mul ti m
e
de surpri ze a"reabi l e se mani &es-tara Est
e
necesar sa &aci a+rmati i, pentru ca repeti ti
a
i n: uenteaza subconsti entul #a ' nceput, nu
poti sa-ti control ezi "' nduril e, dar poti, 'n
ori ce caz sa-ti suprave"hezi cuvi ntel e I i sus
4ri stos a spus( )$rin cuvi ntel e tal e te ve
i
condamna si prin cuvi ntel e tal e te vei
sal va) Sa pronunti , zilnic, doar cuvi nte
con&orme Adevarul ui , sa ai doar "'nduri
drepte Ima"i nati a est e &acul tatea
creatoare, din ea vin sursel e vietii Este
o
bo"ati e din care putem l ua mereu Sa
ne
i ma"i nam ca suntem bo"ati, multumi ti,
&ericiti 0 sa ne i ma"i nam ca a&aceri l e noast
re
ascul ta de ordinul Divi n, dar sa lasam
Intel i "entei in+nite "ri !a de a l e 'ndeplini
)El are arme pe care l e i"norati) El di spune
de mi ! l oace care va vor surpri nde Un
ul
di ntre pasa! el e cel e mai i mportante di
n
$sal mul CI est e urmatorul ( )Tu ridi!i n +ata
ad*ersari l or mei o sta*ila.".
Ceea !e nseamna !a !,iar si ntr3o
si tuati e ad*ersa sus!i tata de ndoielile d
e
temeri l e sau de resenti mentel e tal e o
sol uti e se pregateste pentru ti ne"
Cel Et ern este pastorul meu asadar eu nu
*oi 2 sara!.
CA$I TO#U# KI
PRI7ESTE CU 8>C8>TARE
"8mi *oi aminti operel e !el ui Etern !a!i mi
ami ntes! de minunile Tal e de altadata"
$Psalmul EE& 9A)
Cuvi ntel e )minune) si )mi racul os) revi n
de nenumarat e ori 'n -iblie Dicti onarul d
a
aceasta de+ni ti e( ceea ce surpri nde,
provoaca mi rare0 un mi racol
Oupens@2, 'n cartea sa )Terti um
Or"anum), numeste l umea cel ei de-a patra
di mensi uni , )#umea mi raculosul ui ) El a
dovedit matemati c, ca e.i st a un pl an, und
e
domneste per&ecti unea I i sus 4ri stos l-a
numi t 3 mparati a S-ar putea spune )Caut
a
mai 'nt'i l u-mea mi racul osul ui si tot ceea ce
doresti ti se va da cu surpl us) Dar, num
ai
st area constii ntei tal e 'ti va permi te sa
ai
acces l a aceasta l ume I i sus a spus
ca,
pentru a i ntra 'n 3 mparati e, trebui e sa de
vi i
)asemenea unui copil) Copiii sunt 'ntr-o
st are permanenta de bucuri e si de ' nc' ntare
/iitorul ti ne 'n rezerva bunuri mi steri oase
Totul se poate ntmpla mine. Ro"ert Loui
s
Ste*enson n ".radina poeziilor pent
ru
!opii" s!rie& "Lumea este plina de att
de
multe lu!ruri4 Eu sunt sigur !a *om 2 +eri
!iti
!a niste regi4" De a!eea "sa pri*im
!u
n!ntare !eea !e se a=a n +ata noastra".
De
mult timp mi s3a dat a!easta a2rmatie.
Eu
o ami ntes! n "6 o!ul *i et i i ".
Eu lasasem sa3mi s!ape o o!a
zie
+a*ora"ila si mi dadusem seama !a
ar 2
tre"uit sa 2u mai atenta la "inele meu
. A
doua zi de*reme eu +a!ui a!ea
sta
a2rmatie& "Pri*es! !u n!ntare !eea !e
se
a=a n +ata mea". La prnz tele+onul su
na.
0i se +a!u a!eeasi propunere !a n a1un.
De
a!easta data eu n3am mai ezitat. Er
am
e+e!ti* n!ntata !a!i nu ma asteptam d
elo!
sa mi se o+ere din nou a!easta sansa.
Una di ntre pri etenel e mel e a recunoscut
l a una din reuni uni l e mel e, ca, aceasta
a+rmati e a avut pentru ea rezul tate
e.traordi nare Nu est e de mi rare, deoarece
aceasta a+rmati e &ace sadomneasca, 'n
consti i nta, o st are de e.pectati va vese
l a
Copiii trai esc 'n aceasta asteptare pl i na
de
sperant a, c't timp adultii si e.peri entel
e
ne&eri ci-te nu-i al un"a din l umea
mi racul oasa Sa evocam trecutul , daca vre
ti ,
si sa ne reami nti m c' teva di ntre i dei l e
' ntri statoare, care ne-au &ost i mpri mate
)9an' nca mai 'nt'i marul patat), )Nu te
astepta l a mare l ucru si nu vei +
dezamB"i t), )Nu poti sa ai totul 'n vi ata
),
)Nu se sti e ni ci odata ce-ti rezerva viitorul)

Ce start pentru vi ata8 I ata c' teva di n

tre
i mpresi i l e pe care mi le-a l asat copi l ari a #
a
sase ani , eu eram copl esi ta de senti ment
ul
raspunderi l or mel e 3n loc sa pri vesc c
u
' nc' ntare ceea ce era 'n &ata mea, eu
consi deram aceast a cu teama si
ne' ncredere Eu, acum, ma si mt mul t m
ai
t ' nara, dec' t atunci Am o &oto"ra+e d
i n
acea vreme, 'n care tin 'n m' na o :oa-
re
cu o e.presi e de ' n"ri !orare si dezol ar
e8
$arasisem l umea mi racul oasa, pentru a tr
ai
'n cea a real i tati i , cum spuneau cei mai mar
i
dec' t mi ne, si aceasta l ume real a nu av
ea
nimic mi racul os Copiii au sansa sa t rai as
ca
acum, 'ntr-o epoca 'n care li se spune
Adevarul chi ar din &ra"eda copi l ari e Chi a
r
daca nu li se predau, cu adevarat, notiuni d
e
meta+ zi ca, pl uteste 'n aer o asteptare
vesel a De ce nu ar deveni st ea de ci ne
ma
sau mare pi ani st l a sase ani , &ac' nd turne
e
'n toata l umea*
Noi toti am reveni t 'n l umea
mi racul osul ui , unde totul se poate ' nt' mpl a,
dintr-un moment 'n al tul , caci mi racol el e se
produc 'ntr-o cl i pa Asadar, sa deveni m
consti enti de mi racol ( sa ne pre"ati m
sa
&acem e.peri enta lui si sa-l i nvi tam ast&el , s
a
survi na 'n vi ata noas-tra $oate ca av
eti
nevoi e de un mi racol pecuni ar* E.i sta
o
abun-denta, care poate sa sat i s& aca ori
ce
cerere $ri n credi nta acti va, cuv' nt si
i ntuiti e, noi el i beram aceasta bo"ati e
i nvi zibil a Ascul tati aceast a Una di ntre
el evel e mel e, se "asea aproape l a capat
ul
economiilor, ori 'i trebui au DF FFF de &ranci
<usese bo"ata al t adata, dar, din
spl endoarea trecuta, nu-i mai ramasese
dec' t o etol a de hermi na Nici un bl anar
nu
era di spus sa- i dea mare l ucru Eu
am
pronuntat cuv' ntul >am a+rmat Adevarul ?,
pentru ca aceasta etol a sa +e v' nduta l a
un
pret rezonabi l , sau ca abundenta sa s
e
mani & este, 'ntr-un &el sau al tul El eva mea
avea nevoi e ur"enta de acesti bani , nu er
a
deci momentul sa ne ' n"ri ! oram sau sa
rati onam Era timp ur't si ea mer"ea
pe
st rada spun' nd a+rmatii l e Deodata, ea '
si
spuse( )/oi &ace dovada de credi nta acti va '
n
abundenta mea i nvi zibila si voi l ua un ta.i)
A!un"'nd l a desti nati e, tocmai c'nd cobora
din el , o doamna, care astepta un ta.i ,
se
pre"ati sa urce 'n el Era chi ar o ve
che
pri etena, o +i nta &oarte, &oarte buna, car
e
l ua, pentru pri ma dat a 'n vi ata ei un ta.
i ,
deoarece, 'n acea dupa ami aza, Rol l s Ro2ce
-
ul ei era l a reparat El e ' ncepura sa
vorbeasca si el eva mea 'i vorbi de etol a d
e
hermi na )Nu trebui e s-o vi nzi , spuse
doamna, eu sunt di spusa sa-ti dau DF F
FF
de &ranci) Si ea tri mi se cecul 'n aceeasi zi
0i1loa!ele Domnului sunt ingenioase
.
0etodel e sal e sunt si gure.
O student a mi-a scri s recent ca se serve
a
chi ar de aceasta a+rmati e O sui t a de
'nt'lniri neasteptate 'i procurara si tuati a pe
care o dorea Ea era ui mi ta de modul 'n car
e
l e"ea operase Demonstrati i l e noastre, 'n
"eneral , se ' ndepl i nesc 'ntr-o secunda
anume Totul est e prevazut cu o
e.acti tudi ne e.t rema 'n I ntel e"e-rea Di vi na
/a ami ntiti asadar, el eva mea a cobor't di
n
ta.i 'n momentul 'n care pri etena ei
se
pre"atea sa urce 'n el 0 o secunda mai t' rzi
u,
ea ar + l uat al t ta.i Omul trebui e sa
+e
recepti v 'n + ecare cl i pa si sa urmeze
directiile si i mpul suri l e pe care l e pri mest
e
caci , pe cararea ma"i ca a Intuitiei, se
"asest e tot ceea ce 'si doreste, tot ceea ce
'i
est e necesar 3n l ucrarea lui 9oulton,
)-iblia din zil el e noastre), Cart ea $sal mi l or
est e consi derata ca o opera l i ri ca ma"i stral
a
)9editati a, susci t at a de ri tm, principiul
' nsusi al poemul ui liric, poate avea loc doar
'ntr-un medi u el evat printr-un spi ri t
&ervent Acesta se ' nal ta spre Dumneze
u,
pentru a i se consacra #ui , dar se apl eaca
si
asupra tuturor domeni ilor vietii acti ve sau
contempl ati ve) $sal mi i sunt documente
umane remarca-bi l e Am al es $sal mul EE,
pentru ca el ne prezi nta un om di sper
at,
care-si re"aseste credi nta si si "uranta,
pe
masura ce contempl a mi nuni l e di vi ne
)6l asul meu se ' nal ta l a Dumnezeu si
eu
chem( "l asul meu se ' nal ta l a Dumnezeu
si
El ma va ascul ta) 3n clipa de deznade! de
Il
caut pe Dumnezeu Su:etul meu re& uza
ori ce conso-l are Dumnezeu ma va al un"a
*
Nu-mi va + &avorabi l * -unat at ea sa s
-a
epui zat* Dumnezeu a ui tat de compasi une*
In m' ni a sa si-a retras ' ndurarea* Eu spu
n
ceea ce-mi provoaca su&eri nta, dar 'mi
ami ntesc si de &aptel e cel ui Etern, caci 'mi
ami ntesc de mi racol el e de al t adat a Eu v
oi
medi ta asupra tuturor operelor tal e, vo
i
povesti toate &aptel e tal e maret e Doamne,
cai l e Tal e sunt s+ nte0 ce zeu est e mai mar
e
ca Dumnezeu* Tu esti Dumnezeu care & ac
e
mi nuni 0 cu m' na ta ti-ai el i berat poporul)
I ata e.peri enta pe care o &ac aproape to
ti
cei care caut a Adevarul , c' nd se "asesc
'n
di+cul tate0 si ei sunt asal tati de ' ndoi al a, de
t eama, de di sperare Dar, deodata, o
a+rmati e a Adevarul ui i l umi neaza constii nta
lor
)9i!loacele lui Dumnezeu sunt
in"enioase, metodele sale sunt si"ure)
Ei
'si amintesc de 'ncercarile trecute, din c
are
au trium&at si credinta lor 'n Dumneze
u
revine Ei se "'ndesc 'ntr-adevar( )Ce-ea
ce
Dumnezeu a &acut de!a pentru mine, va
mai
& ace si chi ar si mai mult)
Una di ntre pri etenel e mel e 'mi spunea
recent( )Ar trebui sa +u &oarte mar"i ni t
a,
pentru a nu crede ca Dumnezeu poate sa-
mi
rezol ve toate di+cul tatil e At' tea l ucruri
e.traordi nare mi s-au 'n-t'mplat8 Si stiu cu
certi tudi ne ca se vor repeta) $sal mul EE s
e
rezu-ma 'n acest e cuvi nte( )Ceea ce
Dumnezeu a mai &acut, va &ace acum pentr
u
mi ne si chi ar si mai mul t8) Este bi ne sa
-ti
repeti aceast a c' nd 'ti evoci reusi tel e,
&eri ci rea sau bo"ati il e trecute Ori ce
pi erdere est e cauzat a de i ma"i ni l e eronate
pe care ti le-ai &acut <ri ca de a + l ezat s
-a
strecurat 'n constii nta ta, te-ai ' ncarcat c
u
povara, te-ai l uptat, ai rati onat, 'n loc
sa
urmezi cal ea Intuitiei, &ara sa te abati de
l a
ea Dar, 'ntr-o cl i pa, totul 'ti va + redat( as
a
cum spun pe buna dreptate Ori ental ii ,
)Ceea ce Al ah a dat, nu poate + micsorat)

Re"asest e st area de consti i nta a copi l ari

ei ,
dar, atenti e8, nu zabovi 'n ti neretea trecuta

Cunosc oameni care se "' ndesc &ara ' ncetar

e
l a zi l el e &eri ci te din copi l ari a lor0 ei si-
au
past rat chi ar, ca ami nti re, hai nel e pe care l e
purtau odi ni oara8 De atunci , ni ci odata cerul
n-a mai &ost asa de al bastru si i arba at' t d
e
verde Aceast a ati tudi ne 'i ' mpi edi ca sa
apreci eze mi nuni l e de care sunt ' ncon! urati
Aceast a 'mi ami nteste povestea amuzant a
a
unei pri etene, care parasise de &oarte t' na
ra
orasul natal Ne' ncetat, 'si ami ntea de cas
a
copi l ari ei sal e, deveni ta, cu ti mpul , 'n
i ma"i nati e, un pal at ' nc' ntator, i mens
si
somptuos Dupa multi ani , ea a avut ocazi
a
sa revada aceasta & ai moasa casa Si a
&ost
dezama"i ta8 A "asi t-o mi ca, ur' ta si cu
aer
' nchi s I deea pe care ea si-o & acea desp
re
& rumusete, se schi mbase compl et si, pentru
a adau"a l a decepti a sa, un c' i ne din &on
ta
se a:a 'n "radi na din &ata casei Daca vr
eti
sa va retrai ti trecutul , veti &ace aceeasi
e.peri enta 3n &amili a acest ei pri etene,
reveni rea 'n trecut era numi ta )c'inele di
n
bronz) Sora ei 'mi povestea cum, si ea s
e
re"asi se nas 'n nas cu )c'i nel e din bronz
)
Ea avea apro.i mati v %G ani , c' nd 'nt'lni 'n
st rai nat at e, un pictor t' nar, &oarte stral uci to
r
si romanti os Aceast a idi la dura puti n, da
r,
ea o evoca vreme ' ndel un"ata cel ui cu car
e
se casatori mai t'rziu Trecura ani i , t' nar
ul
pictor deveni cel ebru, reveni 'n tara sa
si
or"ani za o e.pozi ti e 3 nc' ntata, pri etena
noast ra ' ncerca sa-l ' nt' l neasca, pentru
a
re' nnoda pri eteni a Se duse, deci , l a
e.pozi ti e si pe ci ne vazu* Un om de a&ace
ri
vol umi nos ea nu mai re"asi nimi c d
in
&rumosul pictor cu aspect romanti c C' nd
povesti sotului sau, acest a se mul tumi
sa
remarce( )Tu ai revazut c' i nel e din bronz)
Aminteste-ti ca )acum) est e momentu
l
&avorabi l Astazi est e zi ua propi ce -i nel
e
care 'ti est e desti nat poate surveni dintr-un
moment 'n al tul $ri veste cu ' nc' ntare ceea
ce se a: a 'n &ata t a8 <i i plin de e.pectati
va
di vi na )/a voi 'nlocui anii pe care vi i-
au
devorat l acustel e) Si acum, + ecare di ntr
e
noi sa se "' ndeasca l a ceea ce i-ar &ace bi n
e,
dar care i se pare at' t de di+cil de ati n
s(
poa-te ca est e sanatatea, bo"ati a, &eri ci r
ea,
e.presi a de si ne Nu te ' ntre-ba )cum) a
r
putea sa se real i zeze acest bi ne
9ul tumeste doar pen-tru ca, de! a l-ai primit
'n planul invizibil si pentru ca, 'n conseci nta
,
etapel e care te vor conduce l a el su
nt
pre"ati te si el e) <i i pre"ati t pentru a urm
a
directiile intuitiei tal e si, deodata, 'ti vei d
a
seama ca ai i ntrat 'n Tara <a"adui nt ei tal e
Eu pri *es! tot !eea !e se a=a n +ata mea
!u n! ntare.
CA$I TO#U# KII
$RI9IREA -INE#UI
)3nai nte ca ei sa 9a cheme, Eu l e voi
raspunde I nai nte ca ei sa ispraveasca de
vorbit, Eu l e voi 'ndepli ni dorinta) >I sai i a G=(
CD?
$RI 9ESTE-TI -I NE#E8 Est e, de &apt, un al t
mod de a spu-ne( )Inai nte ca ei sa
ma
cheme, Eu voi raspunde) -i nel e t au
t e
pre!ede0 est e ai ci , 'n &ata ta Dar cum
sa
a! un"i l a el * Daca nu ai urechi pentru a auz
i
si ochi pentru a vedea, el 'ti va scapa E.i s
t a
oameni care nu reusesc sa-si pri measca
bi nel e l or0 si se pl'n"( )/iata mea a &o
st
' ntotdeauna di+cil a, eu nu am avut
ni ci odata noroc) Ei au l asat sa t reaca toa
te
ocazii le bune, &ara sa l e remarce, sau l en
ea
lor i-a ' mpi edi cat sa-si pri measca bi nel e
prevazut pentru ei O t' nara a marturi
si t
pri etenilor ca nu m' ncase de trei zil e
Ei
' ncepura i medi at sa-i caute de l ucru, dar e
a
re& uza #e spuse ca ea nu se trezeste
ni ci odata ' nai nte de ami aza0 'i pl acea sa st
ea
'n pat pentru a citi revi ste Tot ceea
ce
dorea, de &apt, era ca ci neva sa-i o&ere cel
e
necesare e.i stentei , 'n timp ce ea ram' ne
a
cu nasul 'n )/o"ue) sau )<emi na) Sa ave
m
"ri ! a sa nu ne lasam dusi de l enea spi ri tului

Repetati aceasta a+ rmati e(

Eu sunt gata n 2e!are !lipa sa3mi pri mes!
"i nel e# eu nu pi erd ni!i o o!azi e.
9a! ori tatea oameni l or nu sunt dec' t 'n
parte constienti de bi ne-l e lor si ast&el 'l las
a
sa l e scape Unul di ntre el evi i mei m
i-a
martu-ri si t( )C'nd nu ma ' ncred 'n i nspi rati a
mea, ma t rezesc ' ntotdeauna 'n mare
' ncurcatura) I ata cazul unei doamne carei a
i
s-a ' nt'mpl at ceva e.traordi nar pentru ca
a
urmat cai l e Intuiti ei Niste pri eteni o
i nvi tasera sa pet reaca c' teva zil e 'ntr-
un
oras veci n Ori, a! unsa l a desti nati e, ea "a
si
casa ' ncui ata0 ei pl ecasera Av'nd &oar
te
putini bani , ea &u mai 'nt'i dezol ata, ap
oi
' ncepu sa se roa"e( )Intel i "enta i n+ni ta, d
a-
mi o i ndi cati e preci sa, arata-mi ce trebui e s
a
&ac8) Deodata, numel e unui hotel 'i veni '
n
mi nte - acest nume persi sta L parea scri s c
u
l i tere mari 3i ram' neau doar at' ti a bani c'
t
sa a! un"a l a Ne5 7or@ 'n acest hotel Chi
ar
c' nd se pre"atea sa i ntre 'n hotel ,
una
di ntre pri etenel e ei , pi erduta din vedere de
mul t ti mp, 'i rasari 'n cal e si o primi
cu
bratel e deschi se )Eu l ocui esc 'n acest
hotel , 'i spuse ea, dar pl ec 'n cal at
ori e
pentru mai mul te luni Ai putea 'n l i psa mea
sa ocupi apartamentul , nu te-ar costa ni
ci
un ban8) El eva mea accept a cu recunosti nta
,
stupe+ ata de modul 'n care acti onase l e"ea
Urm' nd indicatii le intuitiei sal e, ea "asis
e
bi nel e care o astepta Ori ce i mpul s provi ne
dintr-o dori nta Sti i nt a actual a se apropi e de
teori a lui #amar@, 'n ceea ce pri veste
dorinta creatoare de mi ! l oace #amar@
preti nde de pi l da, ca pasari l e nu
zboara
pentru ca au ari pi , ci pasari l e au aripi pentr
u
ca doresc sa zboare( est e rezul tatul
i mpul sul ui cauzat de o dori nta emoti onal a

Sa va "'nditi l a &orta i rezi sti bi l a a "'ndir

ii,
' nsoti ta de o vi zi une cl ara 9ulti oame
ni
ratacesc aproape conti nuu prin ceat a, lu'n
d
decizii care l e sunt daunat oare si "resi
nd
drumul De Craci un, bona mea spuse un
ei
v' nzatoare dintr-un mare ma"azi n( )3mi
' nchipui ca 'n a! un de Craci un sunteti m
ai
a"l omerati dec' t tot timpul anul ui) )Nu
est e asa, 'i r aspunse aceast a A doua zi
de
Craci un suntem asal tati , caci clientii ne adu
c
' napoi aproape tot ce au cumparat) Sute de
oameni se ' nsal a ale"'ndu-si cadouri l e,
pentru ca nu urmeaza indicatiile i ntuitiei lor
Ori!e ai +a!e !ere sa 2i g,idat. A!eas
ta
e!onomiseste timp si energie si !teoda
ta
e*ita !,iar ratarea unei *ieti. Su+erinta
se
produ!e pentru !a nu ai as!ultat de intuit
ia
ta. Ori da!a nu as!ulti de ea degea
"a
!onstruiesti !asa. O"isnuieste3te s
a3ti
urmezi inspi3ratia da!a *ei +a!e asa nu
*ei
ris!a sa parasesti !ararea magi!a. "8nain
te de
0a !,ema eu *oi raspunde. Inainte !a
ei sa ispra*eas3
!a *or"a eu le *oi ndeplini
dorinta". A!tionnd n a!ord !u lege
a
spirituala noi +a!em sa se mani+este !
eea
!e e5ista de1a. 8n Spiritul Uni*ersal totul
se
a=a mai nti n stadiu de idee dorin
ta
noastra sin!era !on!retizeaza ideea
n
planul material. Ideea de pasare era
la
origine o idee per+e!ta n nteleger
ea
di*ina# pestele puse stapnire pe a!e
asta
idee si prin +orta dorintei sale
se
trans+orma n pasare.
Dori ntel e *oast re *a dau aripiB Toti tre"ui e
sa ndeplinim !eea !e aparent pare
i mposi"il.
Una di ntre a+rmatiil e mel e pre&erate
est e(
Impre*izi"ilul se ntmpla "i nel e !are mi se
parea imposi"il mi se mpl i neste a!um.
Nu e.a"erati i mportanta obstacol ul ui , ci
preamari ti-l pe cel Etern - respecti v puterea
lui Omul , 'n "eneral , se lasa ' mpovarat
de
di+cul tatile si obstacol el e care se opun
real i zari i bi nel ui sau Ammai spus- o( )Te
unesti cu ceea ce remarci )0 daca, deci , d
ai
atenti e piedicilor, obstacol el or, acest ea se
vor a"rava
A!orda lui Dumnezeu atenti a ta ntreaga.
Repet a 'n "' nd, atunci c'nd te a:i 'ntr-o
si tuati e di+cil a(
0i 1l oa!el e lui Dumnezeu sunt i ngeni oase
metodel e Sal e sunt si gure.
$uterea di vi na est e de ne' n&r' nt >cu toate
ca est e i nvi zi bi l a? )Cheama-9a si 'ti
voi
raspunde Iti voi anunta lucruri maret e,
ascunse, pe care tu nu l e cunosti )
$entru a obtine demonstrati a binelui pe
care noi 'l dorim, tre-bui e sa al un"am
presupuneri l e pesi mi ste
>u 1 ude!a ni!iodata dupa aparente.
Repet a aceasta a+rmati e, care 'ti va
da
' ncredere(
:ratul lui Dumnezeu se nti nde deasupra
oamenil or si lu!rurilor. El i diri1eaza si
prote1 eaza i nteresel e mel e.
9i s-a cerut 'ntr-o zi , sa pronunt cuv' ntul ,
pentru ci neva care trebui a sa ai ba o
' ntrevedere de a&aceri cu un persona!
aparent prea putin scrupul os Eu am &acu
t
a+rmati a precedenta si, chi ar 'n acel
moment, dreptatea se mani & esta Noi
cunoastem cu totii acest ci tat din
)$roverbe)( )O speranta am' nat a
' mbol naveste i ni ma, o dori nta ' ndepl i ni ta
est e arborel e vietii) A dori un l ucru > & ar
a
an.i etate?, ' nseamna a te ridi ca p' na l a el
,
pentru a-l ati n"e, concretiz'ndu-l ast&el 'n
pl anul e.teri or
"Eu *oi mplini dori ntel e drept e ale inimii
tale".
Dori ntel e e"oi ste, cel e care-i l ezeaza p
e
altii , se ' ntorc ' ntotdeauna cat re cel care l
e
emi te si 'i sunt ne& ast e
S3ar putea de2ni asa o dorinta legitima
&
un e!ou al In2nitului. El e5i sta de1 a
n
ntel egerea di*ina su" +orma unei idei
per+ e!t e.
Inventatorii prind idei , care se re& era l
a
cercetari l e lor Am e.pl i cat 'n )1ocul /ietii)
ca tel e&onul 'l caut a pe -el l Se ' nt' m
pl a
deseori , ca o i nventi e sa +e & acut a si mul t
an
de doi i nventatori , aceast a pentru ca ideil
e
lor sunt pe aceeasi l un"i me de unda
Esenti al pentru + ecare di ntre noi est e s
a
' ndepl i ni m $l anul Di vin Asa cum ste! arul
+ "ureaza de! a 'n "hi nda, noi avem 'n
supracons-ti entul nostru 9odelul Divi n care
ne pri veste si pe care trebui e sa-l real i zam '
n
timpul vi etii Aceast a va deveni atunci
mi nunata, caci cel e mai mici detal ii di
n
$l anul Divi n sunt prevazute cu o
per&ec-ti une absol uta
Dar ati pi rea moral a a ma! ori tatii
oameni l or, l ' ncezeal a lor, &ac i mposi bi l a
e.ecut area $l anul ui Divi n $oate ca
persoana care dorea sa ram' na 'n pat o ma
re
parte a zilei, citind revi ste, ar + putut
sa
scri e arti col e dar, obiceiurile sal e l enevoase
'i l uau ori ce i ni ti ati va $esti i care doreau s
a
ai ba aripi erau vii si al erti , nu-si trece
au
timpul dormi nd Trezeste-te, tu care dormi
si porneste 'n caut area bi nel ui t au8
)Cheama-9a si 'ti voi raspunde Eu 'ti v
oi
ar at a l ucruri maret e, ascunse, pe care nu l
e
cunosti)
Eu mi pri mes! a!um "i nel e meu.
Raspunsul e5i sta nainte !a eu sa 2 !,emat.
CA$ITO#U# KIII
/LU7I I 8> DESERT
"Iata *oi +a!e un l u!ru nou pe !al e sa se
ntmpl e# nu l stitiB Eu *oi +a!e un drum n
desert si =u*ii n pusti etate. " $Isaia ;A& 9C)
Acest capitol di n I sai a conti ne promi si uni
mi nunate Noi vedem puterea i rezi sti bi l a a
I nteli "entei Supreme, veni nd 'n a! utorul
omului 'n momentel e di+cile
Ori!t de n!ur!ata ar parea si tuatia
I ntel i genta In2nita o *a rezol *a.
C' nd omul acti oneaza 'n acord cu
Dumnezeu, puterea sa nu se supune ni
ci
unei conditii e.teri oare, ea est e absol uta

Sa +m consti enti de aceasta putere ascuns

a,
l a care putem sa apel am 'n ori ce
' mpre! urare Stabi l este contactul cu
I ntel i "enta In+ni ta >Dumnezeu din ti ne? si
ori ce aparent a a raul ui se va narui , caci r
aul
est e susci tat de ima"i nati i ne' ntemei ate al e
omului
In cursuri l e mel e de meta+ zi ca, mi s-
a
pus deseori aceasta ' ntrebare( )Cum se
stabi l este acest contact cu $ut erea
Invi zibila*)"Prin !u*ntul tau !a!i pri n !u* nt
t e *ei sal *a".
"Spune doar un !u* nt Doamne l rug
a
!enturi onul pe I i sus si ser*i torul meu *a
2
*i nde!at."
)Oricine Il cheama pe Dumnezeu va
+
sal vat ) Remarca terme-nul )a chema)
Il
chemi pe Dumnezeu, sau &aci apel l a #e"e
,
de + ecare data c' nd &ormul ezi o a+rmati
e
bazat a pe Adevar Eu repet mereu( )Ale"e
o
a+rmati e care sa-ti convi na per&ect si ea '
ti
da o st are de si "uranta ) Teama de a
+
lipsiti de ori ce l ucru, 'i aserveste pe oameni
- l e est e teama ca vor + lipsiti de a&ecti un
e,
de pri eteni , de bani , de sanatate, et c8
Ei
sunt blocati de idei anta"oni ce, de
medi ocri tate Nu se pot el i bera de /i sul lui
Adam Adam - "enul uman - a m' ncat
&ructel e din )ma2a, copacul iluziilor) si
a
recunos-cut, de atunci , doua &orte( bi nel e si
raul 9i si unea lui 4ri stos a &ost sa t rezeasc
a
umani tatea l a acest Adevar uni c( nu e.i st
a
dec' t o si n"ura putere - Dumnezeu
"Trezeste3te tu !el !are dormi." Da!
a
"i nel e su" ori !e +orma ti l i pseste
nseamna !a dormi n!a si !a nu esti !onsti en
t
de "i nel e la !are ai dreptul .
Cum sa te trezesti din vi sul lui Adam,
sa
te el i berezi de aparentel e osti l e, c' nd
oameni i sunt ad'nciti 'n aceasta somnol ent
a
de mi l eni i * $ri n l e"ea acordul ui , a armoni ei
I i sus a spus& "Da!a doi di ntre *oi se ntel e
g
pentru a !ere !e*a a!est l u!ru se *a
mplini.".
Este aproape imposibil sa di scerni cl
ar
ceea ce ar + bi ne pentru ti ne0 de aceea,
ai
nevoi e de un a! utor spi ri tual , din parte
a
unui practi ci an, sau a unui pri eten
9ulti oameni , care au avut o cari e
ra
stral uci ta, atri bui e aceasta reusi t a ' ncreder
i i
pe care sotiile lor l e-au acordat-o De
e.empl u, acest pasa! , 'n care Aal ter
$
Chr2sl er adu-ce un oma"i u soti ei sal e
)Nimic, scri e el , nu mi-a dat mai mul ta sa
-
ti s&acti e 'n vi ata, dec' t ' ncrederea pe car
e
soti a mea mi-a aratat- o ne' ncetat, chi ar d
e
l a ' nceput Nimeni nu ' ntel e"ea c't eram de
am-bitios, doar ea, Del l a Eu 'i mart uri seam
toate proi ectel e mel e, toa-te aspi rati i l e
mel e, si ea ma aproba ' ntotdeauna Cr
ed
chi ar ca am ' ndrazni t sa-i marturi sesc ca
'mi
propuneam sa devi n, 'ntr-o zi, ma-
estrul
ne' ntrecut al mecani ci i Ea m-a susti nu
t
' ntotdeauna)
/orbeste c' t mai puti n posibil despre
a&aceri l e tal e si doar acel ora care ar pute
a
sa va dea cura! sau sa va i nspi re #umea e
st e
pl i na de cei care 'ti stri ca bucuri a, "ata
sa
spuna 'n ori ce ocazi e( )Este imposibil 8
T
i ntesti prea sus8)
Deseori , 'n timpul unui curs de meta+ zi ca
sau al unei sl u! be rel i "i oase, un cuv' nt sa
u
o i dee )traseaza un drum 'n desert) Es
te
evi dent ca -iblia &ace ai ci al uzi e l a stari
de
consti i nta Esti 'n desert, 'ntr-un loc sal bati c
,
c'nd nu esti 'n acord cu armoni a uni ver-sal a,
+e ca esti &uri os, speri at, sovai tor sau pl
in
de resenti ment Ast&el , sovai al a est e cauz
a
& recventa a unei sanatati subrede
3ntr-o zi, c' nd eram 'n autobuz, o doamna
de pe sosea, a & acut semn so&erului sa
opreasca, apoi s-a i nteresat de di recti a '
n
care acest a mer"ea 3n ci uda in&ormatie
i
pri mi te, ea nu se hotara 3n s&' rsi t, ea pus
e
piciorul pe pri ma treapta, apoi cobor', apoi
se urca din nou Casi erul 'i spuse, 'n ce
l e
din urma( )4aideti, doamna, deci deti -va8)
Da, doamna, domnul e, deci deti -va8 N
u
&aceti parte din acei vesni ci vel ei tari C
el
care ascul ta de i ntuitia sa, i "nora sovai al
a
El pri meste indicatiile si, ' mpi ns de i mpul s,
mer"e cura! os ' nai nte, stiind ca se a: a
pe
cararea ma"i ca Noi, cei care punem '
n
practi ca Adevarul , cerem ' ntotdeauna o lini e
de condui ta preci sa, ca sa ne +e i ndi c
ata
Aceast a di recti e ne est e dat a +e de intui ti e
,
+e de un &apt e.teri or
Una di ntre el evel e mel e mer"ea 'ntr-o zi
pe o st rada, ' ntreb' ndu-se daca sa se d
uca
sau nu 'ntr-un anumi t loc Ea se ruga sa3i
2e
data o indi!atie Doua doamne mer"eau
'n
&ata ei Una di ntre el e spuse cel ei l al t
e(
)Dar, Ada, de ce nu te-ai duce acolo*) Ori
,
el eva mea se numea chi ar Ada Aceas
t a
coi nci denta i se paru un indiciu &oarte cl ar

Ea nu mai ezi ta Cererea pe care o & acu

'n
acel loc a avut pentru ea rezul tate &oart
e
&avorabi l e Noi ducem o e.i stenta
surpri nzatoare, 'n care totul est e prevazut s
i
diri!at ca prin ma"i e "!nd a*em ure!,i d
e
auzit si o!,i pentru a *edea". Numai atunci ,
' ntr-adevar, parasi nd pl anul i ntel ectul ui , noi
ascul tam doar de ordi nel e i mperati ve al
e
supraconsti entul ui - Dumnezeu din noi
-
care ne spune( )I ata cal ea, urmeaz- o8)
Tot ceea ce est e necesar sa stii 'ti va
+
revel at Toate ceri ntel e tal e vor + copl esi te
)Ast&el, spune Cel Etern, tu 'ti vei croi drum
prin mare, o carare pri ntre apel e uri ase
)
)Nu te mai "'ndi l a eveni mentel e trecute si
nu mai anal i za ceea ce est e vechi ) A trai '
n
trecut ' nseamna a pi erde contactul cu
prezentul , acest moment mi nunat Si n"urul
pe care Dumnezeu 'l recunoaste( )Acu
m
est e momentul &avorabil Astazi est e zi u
a
propice)
9ulti oameni duc o vi ata l amentabi l a0 e
i
economi sesc si aduna, & ar a sa ' ndraznea
sca
sa se serveasca de ceea ce poseda, si a
cest
l ucru l e aduce si mai mul ta medi ocri tate
si
l i mi tare O doamna, de e.empl u, locui a 'ntr-
un orasel de provi nci e Abia mai vedea si er
a
deseori 'n l i psa de bani O pri etena devotat
a
o duse l a un o&tal-molo" si 'i o&eri ochel arii
care 'i permi teau sa vada per&ect Dupa c' tv
a
timp, aceasta pri etena o 'nt'lni pe st rad
a,
&ara ochel ari )Ce-ai &acut cu ei *), o ' ntre
ba
ea )Ei , cum 'ti 'nchi pui ca o sa ri sc
sa-i
spar", purt'ndu-i conti nuu* Nu-i pun dec' t
dumi ni ca), raspunse sarmana &emei e
Trai este n prezentul i mediat si 2i
ne n!etat gata sa prinzi o!aziile !are
se
prezi nta.
"Iata eu *oi + a!e un l u!ru nou pe !al e s
a
se nt mpl e de1 a& nu stii despre !e e
ste
*or"aB 7oi +a!e un drum n desert si =u*ii n
pusti etate".
Acest mesa! se adreseaza + ecarui a di ntr
e
noi( "' ndeste-te l a di+cul tatile tal e, stiind c
a
Intel i "enta In+ni ta cunoaste mi ! l oacel e sa l e
rezol ve per&ect Am spus chi ar )mi!loace),
caci ' nai nte chi ar de a + i nvocat-o, ea
a
raspuns de! a l a chemarea ta
Ori !e lipsa este a!operi ta nainte !a
!ererea sa 2e +ormulata.
Dumnezeu este Donatorul
si Darul si "a!um" !reeaza El nsusi
mi1 loa!el e mi ra!ul oase.
Cer' nd sa se ' ndepl i neasca pentru ti
ne
$l anul Di vi n, esti prote! at contra ori carui al t
l ucru care nu & ace parte din el Iti i ma"i nezi
ca &eri ci rea ta depi nde de un anumi t l ucr
u
pe care-l doresti * 9ai t'rziu vei mul tumi lui
Dumnezeu ca nu l-ai obtinut Esti tent
at
c' teodata sa urmezi su"esti i l e ratiunii si
sa
te 'ndoiesti de i ntui ti e0 dar deodata e
sti
mpins spre lo!ul ade*arat de 0n
a
Destinului si prin e+e!tul .ratiei
te
regasesti pe !ararea magi!a. Iata3te a
!um
treaz "ine gata sa3ti primesti "inele 3
ai
ure!,i de auzit $indi!atiile sunt date d
e
intuitia ta) si o!,i !are *ad !lar dru
mul
reusitei.
.eni ul !are este n mi ne este el i "erat.
A!um mi mpl i nes! desti nul .
CA$ITO#U# KI/
SE>SUL ASCU>S AL PO7ESTI I
AL:A CA -APADA SI CEI SAPTE PITICI
9i s-a cerut sa dau o i nterpretare
meta+ zi ca unei a di ntre povesti le lui 6ri mm(
)Al ba ca ;apada si cei sapte pitici)
6eni ul lui Aal t Di sne2 a real i zat di
n
aceasta poveste, un +lm care a avut
un
succes de necrezut 'n l umea ' ntrea"a, chi a
r
si l a publicul cel mai so+ sti cat Desi desti nat
copiilor, adultii au i nvadat sal i l e de ci nema
De ce* $entru ca povestil e provin din cel
e
mai vechi l e"ende persane, i ndi ene si
e"i ptene, care toate sunt bazate pe Adevar
Al ba ca ;apada, mi cuta pri ntesa, are o
mastera, care est e "el oasa pe ea Acel
asi
persona! 'l re"asi m 'n )Cenusareasa)
Aproape toti ne lovim de o mast era cruda0
$ENTRUNOI, ACEASTA ESTE O <OR9A DE
6INDIRE NE6ATI/A, $E CARE A9 EDI<ICAT-O
IN
SU-CONSTI ENTU# NOSTRU 9astera, din
"el ozi e, o ' mbraca pe Al ba ca ;apada
'n
zdrente si o ti ne ascunsa TOATE <OR9E#
E
DE 6INDIRE CRINCENA $RODUC ASU$RA
NOASTRA ACE#ASI E<ECT
)O"l inda ma"i ca, tu, care esti pe perete
,
spune-mi , care est e cea mai & rumoasa din
t
ara), ' ntreaba 'n + ecare zi mastera O"li nd
a
'i raspunde( )O, Re"i na, oric't de & rumoasa s
i
"rati oasa ai +, Al ba ca ;apada est e cu m
ul t
mai &rumoasa8) Nebuna de &uri e, Re"i n
a
hotaraste ca unul di ntre servi tori s-o duca p
e
Al ba ca ;apada 'n padure si s-o omoa
re
Totusi , i ni ma acestui a se ' ndui oseaza c' n
d
&eti ta 'l i mpl ora s-o l ase 'n vi ata El
se
mul tumeste s-o abandoneze 'n ad' ncul
paduri i Ori padurea est e pl i na de ani mal
e
' n"rozi toare( pl i na de capcane si de mii d
e
peri col e 3n di sperarea ei , Al ba ca ;apada s
e
prabuseste pe pam' nt, & ara sa ai ba &orta d
e a
se ri di ca Dar i ata ca se petrece ceva
e.traordi nar 9ulte pasar i si ani mal e mici
,
' nc' ntatoare, avanseaza ' nceti sor, &orm'n
d
un cerc 'n !urul ei I epurasi , veveri te,
capri oare, castori Ea deschi de ochii si
'i
pri meste cu bucuri e, at' t sunt de &rumosi s
i
de "entil i Dupa ce l e spune povestea
ei ,
toti o conduc 'n casut a unde va putea locui

ACESTE ANI9A#E DRA6UTE SI 9-O#I ;EA;A

I NTUI TI I #E SI I9$U#SURI #E NOASTRE,
3NTOTDEAUNA 6ATA SA NE A1UTE SA )I ESI 9
DIN $ADURE)
Aceast a casuta est e a cel or Epitici Totul
est e 'n dezordi ne si Al ba ca
;apada, ' mpreuna cu pri eteni i ei , ' ncep
sa
& aca curat /everi ta ster"e pra&ul cu coada
,
pasari l e pun l a locuril e lor l ucruril e aruncate
peste tot, i ar micul cerb 'si pune l a
dispoziti e coarnel e, pentru cui er C' nd cei E
pitici, cautatori i de aur, se 'ntorc de l a l ucru,
sunt uimiti de schi mbari l e surveni te 'n
absenta lor 'n casuta, si, 'n cel e din urma
, o
descopera pe Al ba ca ;apada, adormi ta
'n
unul din paturi l e lor A doua zi, ea
l e
povesteste ce i s-a ' nt'mpl at Si hot arasc
ca
ea sa ram' na cu ei #e va &ace de m' ncar
e si
va 'n"ri!i de casa Al ba ca ;apada est e &oart
e
&eri ci ta CEI SA$TE $ITICI RE$RE;I NTA
<ORTE#E $RO-TECTOARE, CARE NE I
NCON1OARA 3n acel asi ti mp, mastera
' ntreaba, din nou, o"linda, care-i raspunde(
)$e col i na, 'n umbra paduri i verzi , aco
l o
unde cei E pitici si-au construi t casa, Al ba c
a
;apada si-a "asi t adapost si ea, Re"i na, es
t e
mai & rumoasa dec' t ti ne8) Aceste cuvi nte o
' n&uri e pe Re"i na pest e mBsurB De"hi zat
a
'n vra! i toare batr' na, ea porneste l a dru
m,
l u'nd cu ea un mar otravi t, desti nat lui Al b
a
ca ;apada Ea o descopera ' ntr-adevar,
'n
casa piticilor si 'i o&era marul mare si ros
u,
care pare at' t de tentant si de savuros Da
r
pri eteni i ei , micil e ani mal e si pasari l e, &oart
e
neli nistiti , SE STRADUI E S-O <ACA $E A#-A
CA ;A$ADA SA I NTE#EA6A CA NU TRE-UI E
SA-# ATIN6A Speri ati , ei se a"i ta 'n !urul ei ,
dar, Al ba ca ;apada nu poate rezi sta
tentati ei , ea musca di n mar si cade i medi
at
secer at a, cel putin asa credem Atunci ,
toate ani mal el e al ear"a 'n caut area piticilor,
pentru a-i veni 'n a! utor Dar, vai , est e prea
t'rziu, Al ba ca ;apada est e &ara su: are T
oti
pri etenii ei , di sperati , lasa 'n ! os capetel e
,
cu tri stete Dar, deodata apare $ri ntul El
o
saruta pe pri ntesa, care revi ne l a vi ata
Si
povestea se termi na cu &raza tradi ti onal
a(
)Ei s-au casatori t si au trai t &oarte &ericiti
)
C' t despre mastera, ea est e l uata de
o
&urtuna teri bi l a /EC4EA <OR9A DE 6I
NDIRE ESTE ANI4I#ATA SI DI S$ARE
$ENTRU TOTDEAUNA $RI NTU# SI9-O#I-
;EA;A $#ANU# DI/IN A# /I ETI I TA#E
A1UN6E DOAR SA <II CONSTI ENT DE
ACEASTA, $ENTRU CA EKI STENTA TA SA
DE/INA <OARTE <ERI CI TA
I ata povestea care a capti vat Ne5 7or@ul
si l umea ' ntrea"a Sa te stradui sa descop
eri
ce &orma de ti rani e, mastera ta cruda
e.erci ta 'n subconsti entul t au Este probabil
o convi n"ere ne"ati va, care se mani & est a '
n
toate probl emel e tal e Anumi te persoane se
pl'n"( )Ceea ce mi-ar + &avorabil , se
' nt' mpl a ' ntotdeauna prea t'rziu) )Si a
m
l asat sa-mi scape at' tea ocazii8) Sa nu
ne
lasam i nvadati de asemenea "' nduri si
sa
repet am ne' ncetat( )Eu sunt pe deplin cons-
ti ent si "ata sa percep ori ce adevar din !oc
ul
vietii )
SA I NA-USI 9 TOATE SU6ESTI I #E
3NTRISTATOARE $E CARE NI #E SO$TEST
E
9ASTERA CEA CRUDA
$RINTR-O /I 6I #ENTA CONSTANTA, NOI
NE /O9 E#I -ERA DE ORI CE 6INDIRE
NE6ATI/A
>I0IC >U POATE I0PIEDICA >I0IC >U
POATE I>TIR-IA 0A>I /ESTAREA PLA>ULUI
DI7I> I> 7I ATA 0EA.
LU0I>A LU0I>ILOR I>U>DA CARAREA
0EA CU STRALUCI REA EI ARATI>DU30I
CALEA LAR. DESCFI SA A REUSI TEI .
S/IRSIT