Ambalaje alimentare:

Ambalajele pentru produsele alimentare pot fi realizate din mai multe tipuri de
materiale acestea difereniindu-se ntre ele prin eficiena proteciei pe care o
ofer produselor i costurile de obinere.
Ambalararea este operatia ,procedeul sau metoda prin care se asigura protectia
temporara a produsului in timpul manipularii, transportului, depozitarii,vanzarii
si/sau consumului.
In prezent majoritatea poduselor alimentare se comercializeaza sub forma
ambalata,astfel ca aspectul estetic al ambalajului se integreaza in notiunea
compleza de calitate a alimentului.
Functiile ambalajului sunt dictate de produsul care se ambaleaza si de mijloacele
si metodele prin care aceasta va fi transportata de la producator la
consumator.Dupa scop, ambalajele se clasifica in ambalaje de transport si
ambalaje de desfacere.Functiile de baza ale ambelor tipuri sunt similare ,cu
deosebirea ca la ambalajul de desfacere se pune un accent deosebit pe functia de
informare si reclama.Aceste functii sunt prezentate in tabelul 4.27 impreuna cu
cele ale etichetei.

Tabelul 4.27
Functii Mod manifestare
Ambalaj Protectie si conservare Protejeaza produsul fata
de influentele
vatamatoare
producatoare de pierderi
cantitative si calitative
Asigura pastrarea
proprietatilorsi valorii
produsului ca marfa.

Rationalizare Promoveaza si ipizeaza
untati modulate de
transport si desfacere de
produse ambalate care
inlesnesc operatiile de
manipulare ,transort
,depozitare si distribuire
a acestora.
Informare si promovare
,vanzare
Asigura prezentarea clara
si sugestiva a
continutului.

Indica pretul, cantitatea
de produs si termenul de
valabilitate

Da indicatii privind
avantajele produsului,
modul de intrebuintare
sau preparare etc.

1 2 3
Eticheta Informare consumator Eticheta trebuie sa
contina: numele
producatorilor,
denumirea produsului,
eventua denumirea
comerciala,
componentele in ordinea
ponderii in produs,
gramajul, data de
fabricatie si termenul de
valabilitate.

Cand este necesar se
indica si modul de
utilizare a produsului.
Promovare produs Forma este influentata de
particularitatile
constructive si
tehnologice si de
posibilitatea de utilizare
a materialului.
Culoarea este un mijloc
de atragere a atentiei,
avand si rol psihologic;
pentru realizarea unei
armonii este necesara
folosirea trei culori.


Grafica are rolul cel mai
important din punct de
vedere estetic.
Ilustratia unui ambalaj
poate f un desen sau o
fotografie (exprima mai
fidel realitatea), intrucat
infatiseaza produsul si ii
sugereaza utilizarea si
provenienta.
Educationala Prin intermediul
etichetei se determina
optiunea pentru produs in
functie de valoarea
nutritiva de vitamine in
mg la 100g produs sau
raportat la o portie
standard

In conditiile aparitiei supermagazinelor, pe ambalajele produselor alimentare
ca, de altfel, pe majoritatea produselor comercializate se aplica din ce in ce mai
mult codul de bare, care este cel mai simplu si cel mai ieftin sistem de
indentificare automata a unui produs. El se bazeaza pe reprezentarea printr-o
asociere de bare (inchise la culoare) si spatiile libere. La ora actuala exista mai
multe sisteme de simbolizare prin coduri cu bare, dar dintre toate acestea codul
EAN (European Article Numbering) este singurul standardizat international.
Termenul EAN semnifica un sistem de codificare cu structura precisa de
codificare, formata din 13 sau 8 caractere, cel mai utilizat fiind EAN 13, un
procedeu de simbolizare (codul cu bare) si asociatia belgiana International
Article Numbering Association EAN care se ocupa de difuzarea si
supravegherea respectarii normelor si a utilizarii lor.
Sistemul de codificare al codului cu bare Ean 13 contine urmatoarele
informatii:
-un cod de tara forat din primele doua cifre, prin care se indentifica
organizatia loca de codificare;
-un cod de fabricant format din urmatoarele cinci cifre, atribuit de
organizatia loca de codificare;
-un cod de produs alcatuit din urmatoarele cinci cifre, atribuit de
producator;
-o cifra de control.
De asemenea, mai contine caractere auxiliare: trei grupuri a cate doua linii
subtiri si ceva mai lungi, care au un rol de centrare in momentul lecturii. Cifrele
codificate trebue sa fie clare pentru a permite si indentificarea vizuala.
Codul cu bare nu contine nici o iformatie referitoare la pretul produsului,
intrucat acesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul este urmatorul: la
fiecare cifre de cod, casa interogheaza calculatorul, la care este legata privind
numele produsului si pretul (asociate codului citit). Pe care le tipareste apoi pe
bom si le foloseste in calculul sumei de incasat.

AMBALAJE DE STICLA
Butelii de sticla
Capacitatea buteliilor de sticla. Buteliile de sticla sunt recipiente cu
sectiune transversala a corpului cilindrica sau de alta froma, cu capacicatea de
25-10.000ml (STAS 5845/6-74). Pentru produse alimentare se utilizeaza butelii
din sticla calcosodica (tabelul 4.28) cu capacitate intre 100 si 2000ml (STAS
11598-88) prevazute cu accesorii (tabelul 4.29) de inchidere, marcare si sigilare
(STAS 5845/9-86).



Accesorii Denumire Definitie, caracteristici
Dop Forma geometrica
regulata (cilindrica,
tronconica etc.) cu sau
fara filet exterior.
Inchidere etansa prin
infiletare pe orificiul de
umplere-golire.
Buson Forma cilindrica, cu filet
interior. Inchidere etansa
prin strangere pe buza
orificiului de umplere-
golire.
Forma concava,
circulara, cu marginile
rasfrante. Inchidere
etansa prin strangere pe
buza orificiului de
umplere-golire.
Capsula din tabla de otel,
cu marginea ondulata.
Capsula din tabla de
aluminiu, cu marginea
rasfranta cu prelungire ce
faciliteaza deschiderea.
Capsula din tabla de
aluminiu cu parte
cilindrica filetata prin
roluire pe gatul buteliei
profilat corespunzator si
o margine rasfranta,
predecupata detasabila
ladefiletare.
Pentru marcare Eticheta de corp Material imprimat aplicat
pe corp: contine date
pentru indentificarea
produsului: denumire,
cantitate,producator, data
ambalarii, terment de
valabilitate.
Eticheta de spate Aplicata pe corpul
buteliei, opusa etichetei
de corp; contine
informatii speciale
(caracterizare, mod de
folosire etc.)
Eticheta de umar Aplicata pe umarul
buteliei, deasupra
etichetei de corp; contine
marca produsului si date
speciale.
Eticheta de gat Banderola aplicata peste
materialul de inchidere,
in scopul sigilarii
Pentru sigilare Capison plisat Accesoriu de hartie sau
folie de matale moi
pentru butelii inchise cu
dop; forma de disc plisat
radial, fixat prin eticheta
de gat.
Capison
termocontractabil
Accesoriu din folie
termoretractabila; fixare
prin termocontractare
Capison metalic Accesoriu din metale
moi, obtinut prin
extrudare; fixare prin
roluire.


Tabelul 4.31
Pentru o capacitate data, dimensiunile buteliilor influenteaza asupra
perpendicularitatii si stabilitatii lor. O butelie anormala in ceea ce priveste
perpendicularitatea nu are stabilitate suficienta si produce o functionare
anromala la masinile de imbuteliat si inchis. Perpendicularitatea se exprima prin
devierea axei buteliei fata de axa verticala, devierea este diametrul cercului
descris de axa buteliei pe planul orizontal alat la inaltimea ei, atunci cand butelia
se roteste in jurul axei verticale cu 360*C. Aceasta deviere depinde de inaltimea
buteliei. De exemplu, pentru butelia cu inalntimea de 230 mm, devierea admisa
este de 4 mm.
Stabilitatea buteliei influenteaza asupra vizitei admise pentru
transportoarele cu placi care leaga utilajele sectiei de imbuteliere si deci asupra
productivitatii sectiei. Coeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime si
diametrul buteliei, pentru a avea o stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa
depsaseasca 3,0-3,2.
Rezistenta buteliileor. In continuare se prezinta rezistenta la socuri
mecanice, socuri termice si presiunea interna.
Socurile mecanice apar pe intregu traseu de transport, la alimentarea si la
scoaterea din masina de spalat, la inchidere, la manipulare in depozit etc.
Socul termic ce apare la spalarea buteliilor atinge maximum 35*C.
Metoda de pasteurizare in butelii consta in mentinerea buteliilor umplute si
capsulate la temperaturi cuprinse intre 58 si 70*C, timp de apromixamiativ
jumatate de ora. In timpul pasteurizarii in spatiul gol din gatul sticlei se degaja
CO2 care se dilata din cauza incalzirii. Astfel, in stica apare o presiune
interioara(fig.4.6) care, potrivit ecuatiei Van der Waals pentru gaze reale:
unde:


b- covolumul moleculelor
a - coeficient de interacie intermolecular.
Acestui model de gaz i se pot studia o serie de proprieti remarcabile.


In care: p este presiunea in Pa R- constanta gazului (CO2). In J/(kmol x K);
T- temperatura absooluta, a gazului, in k;
V- volumul gazului, in m3/kmol
Din relatia lui p si rezulta ca presiunea nterioara depinde de
temperatura, golul existent deasupra lichidului imbuteliat, capacitatea sticlei,
gradul de saturatie al lichidului cu gaz .
Presiunea interna depinde de acesti factori astfel:
-presiunea creste proportional cu temperatura, daca volumul golului
din gatul sticlei ramane constant;
-presiunea scade daca temperatura ramane constanta iar volumul
gazului creste (continutul de lichid din sticla scade);
-pentru acelasi volum al golului presiunea creste daca garadul de
saturatie creste.
In cele aratate mai inainte nu s-a luat in considerare dilatarea
lichidului, deoarece cresterea de presiune datorita dilatarii lichidului este
neglijabila, in comparatie cu cresterea presiunii datorita dilatarii gazului din
gatul sticlei.
Caron stabileste pentru presiunea interna o relatie valabila in
domeniul de temperaturi pasteurizate cuprins intre 62 si 68*C.


Tabelul 4.32
Valorile constantei A
Volumul
total al
buteliei
345 520 670 775 1040
Constanta
A
0 5 10 13 20





Tabelul 4.33
Valorile constantei B
Volumul
golului
exsitent
deasupra
lichidului
(in % din
volumul
total al
buteieii)
2 2,5 3 3,5 4 4,5 5
Sturatie
slaba
78 84 89 93 96 98 99
Sturatie
nroamala
75,5 77,5 80,5 84,5 89,5 95,5 102,5

Inchiderea buteliilor. In continuare se prezinta diferite moduri de
inchidere a buteliilor.
Inchiderea buteliilor cu capsule filetate. Capsula filetata se
utilizeaza in cazul imbutelierii lichidelor care nu se consuma integral dupa prima
deschidere si care necesita reinchiderea pana la consumare completa (coniac,
rom etc.). Aceste capsule sunt de doua tipuri: fie prefiletate, adica au filetul
inainte de a fi utilizate, fie cu filetul format prin mulare pe gatul sticlei in timoul
capsularii. Capsulele filetatea au o mare varietate de forme (capsule care asigura
sau nu inviolabilitatea) si diametre (intre 13 si 100mm).
Dintre capsulele la care filetul se formeaza in momentul
inchiderii se cunosc trei tipuri: RO (fig 4.10, a), BICAP (fig. 4.10,b) si
PILFERPROF prezentate in fig 4.11: varianta S cu gat scurt si varianta L cu gat
lungi si in tabelul 4.34 (STAS 10182-82). Capsulelel din fig. 4.10, b si 4.11
prezinta o parte care trebuie rupa pentru deschidere, garantand astfel
involabilitatea recipientului.
Din categoria capsulelor filetate la care filetul se formeaza in
momentul inchiderii fac parte si capsulele STELCAP si SUPALUCAP. Acestea
se fabrica din folie de aluminiu cu grosimea de 0,25mm. Partea superioara este
mulata pe gatul cu filet al buteliei, formandu-se astfel filetul capsulei. Partea
interioara, care asigura inviolabilitatea buteliei, imbraca gatul buteliei sub zona
filetata, pe o lungime mai mare ca la capsulele prezentate in fig. 4.10 si 4.11.
Din aceasta cauza, dupa deschiderea buteliilor inchise cu capsule STELCAP sau
SPALUCP, partea inferioara a capsulei ramane solidara cu gatul sticlei.
Pe o piata a industriei ambalajelor extraordinar de ofertanta, este dificil pentru
un procesator sa aleaga masina de ambalat a lactatelor care sa il satisfaca pe
deplin.
Tehnologiile utilizate sunt deosebit de diverse, parametrii utilajelor, eficienta
lor in exploatare, fiabilitatea, pretul si conditiile de service reprezentand, insa,
elemente determinante in alegerea utilajului dorit.

Unitatea de termoformare Bottle Rolln Blow

Unitatea de termoformare Bottle Rolln Blow, realizata de start-up-ul francez
Agami si compania Serac, permite producerea de sticle la un cost si o greutate
de material mult mai mici decat metodele conventionale. Unitatea se bazeaza pe
o tehnologie inovatoare de termoformare tubulara dintr-o singura folie de
plastic, furnizata in role. Aceasta tehnologie se adreseaza industriei produselor
lactate proaspete, dar si iaurturilor de baut. Materia prima vine sub forma unei
folii de material plastic.
Folia este apoi taiata in fasii, fiecare banda fiind rulata in jului unei forme
tubulare. La randul lor, benzile sunt sudate longitudinal, iar tubul de plastic care
rezulta este incalzit si suflat intr-o matrita, in scopul de a forma sticla. In
procesul de termoformare se pot folosi multe tipuri de folii, cum ar fi: PS, PP,
PLA, si PET. Noua tehnologie genereaza economii de 30, pana la 50%, la
materia prima.
Randamentul este de pana la 7.000 de sticle pe ora.
(sursa: interpack.com)


Masina de ambalare in pungi JL6-200

Model complet automatizat de ambalare a laptelui in pungi, JL6-200 are 8 statii
de lucru: punctul de alimentare; centrul de programare, prelucrare si stocare a
datelor; suflanta de deschidere si umplere; doua puncte de umplere; doua de
sudare; punctul de iesire. Punctele de lucru sunt interschimbabile, in functie de
necesitatile procesatorului. Capacitatea de umplere este de 45 de pungi pe minut.
Umplerea se poate efectua in pungi simple sau zipper, dimensiunile acestora
fiind: W: 90X210 mm, L: 160X300 mm. Compresia aerului este de 0.6m3/min
. (Sursa: farzoom.en)
Unitate de ambalare la cutii BW-2200A

Cu o configuratie de top, unitatea de umplere la cutie de carton BW-2200A este
complet automatizata, fiind construita in totalitate din otel inoxidabil. Formarea
recipientului de umplere se efectueaza cu ultrasunete. Este destinata ambalarii
laptelui, a iaurturilor de baut, a laptelui de soia si a smantanei. Capacitatea
recipientelor este de 250-1.000 ml, iar capacitatea de lucru de 2.500 de cutii pe
ora. Se poate folosi carton aluminizat, iar temperatura de umplere variaza intre
2-50 centiG. (Sursa: cnbeiya.en)


Unitate de ambalare a laptelui praf

Utilaj de mare eficienta, este prevazut cu un sistem de rectificare controlat de un
microcomputer. Sistemul realizeaza sincronizarea tuturor operatiunilor, afisand
derularea procesului pe un monitor. Este destinat ambalarii in saci a laptelui
praf, dar poate fi utilizat si pentru ambalarea altor pulberi, alimentare sau nu.
Etanseizarea se efectueaza la cald, materialul de formare putand fi polietilena,
membrana de nylon, membrane composite, BOPP etc, la grosimi de 0,03-0,07
mm. Viteza fluxului de umplere este de 80 de saci pe minut. (Sursa: hxsally.en)





Masina de umplere JL6-200LP


Unitatea este destinata atat ambalarii lichidelor in pungi, dar si a pastelor, fiind
ideala pentru lapte, smantana sau iaurturi. Prevazuta cu sisteme avansate
furnizate de Siemens, interfata cu operatorul este facilitata de un monitor tactil,
controlul fiind realizat computerizat. Viteza de umplere este reglabila, in functie
de necesitatile de productie. Verificarea fluxului de umplere automata exclude
erorile. Temperatura de prelucrare a foliei fiind reglabila, operatorul o poate
modifica dupa necesitati, in functie de produsul ambalat sau de materialul
sacului. Totodata, verificarea automata elimina pierderile de material sau de
continut. (Sursa: farzoom.en)


Unitate orizontala de umplere a laptelui praf S-180D

Unitatea asigura o mare rapiditate ambalarii, fiind controlata computerizat.
Stabila in functionare, are o deosebita fiabilitate, fiind totodata foarte
economica, prin consumul redus de energie. Tehnologia avansata de formare a
pungilor de umplere asigura, prin diferitele dispozitive utilizate, un design
atractiv. Conceptul exclusiv european asigura un profit maxim, prin eliminarea
pierderilor. Linia de formare si umplere este dubla, fapt care asigura o mare
productivitate, mai ales ca pot fi programate diverse standarde internationale.
Ritmul de umplere este de 160 de pungi/min, utilizandu-se folii complexe.
Presiunea jetului de aer este de 0.7m3/min. (Sursa: farzoom.en)