3001.

Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse intre:

a. 16-20 r/min;
b. 12-14 r/min;
c. 23-25 r/min.
3002. Termenul de apnee inseamn:
a. oprirea respiraiei;
b. respiraie normal;
c. respiraie modificat.

3003. Dispneea este:

a. oprirea respiraiei;
b. respiraie normal;
c. tulburare a respiraiei,caracterizat prin modificarea ritmului i intensitii micrilor
respiratorii.
3004. Respiraia Cheyne-Stockes este caracterizat prin:
a. perioade de respiraii din ce in ce mai frecvente, dup care frecvena se reduce,
urmeaz apnee; ciclul se reia;
b. respiraie foarte slab;
c. perioade de respiraii rapide, intrerupte de perioade de apnee.
3005. Respiraia Kussmaul inseamn:
a. respiraie de tip superficial;
b. respiraie modificat intalnit in strile febrile;
c. inspiraie prelungit urmat de expiraia forat i apnee.
3006. Ralurile reprezint:
a. zgomote supraadugate, patologice, percepute in timpul ascultaiei;
b. secreii pe cile respiratorii superioare;
c. murmurul vezicular.
3007. Ortopneea se definete ca o:
a. expectoraie seroas;
b. respiraie in poziie vertical a corpului;
c. respiraie in poziie orizontal a corpului.
3008. Msurarea pulsului se poate efectua:
a. numai pe artera carotid;
b. pe orice arter accesibil palprii, care poate fi comprimat pe un plan osos;
c. numai pe o ven vizibil.
3009. Cand intervalele intre pulsaiile percepute la artera radial sunt inegale, pulsul
se definete a fi:
a. filiform;
b. neregulat;
c. slab.
3010. Polifagia reprezint:
a. nevoia exagerat de a manca fr senzaie de saietate;
b. senzaia exagerat de foame cu ingestie mic de alimente;
c. lipsa senzaiei de foame.
3011. Arsura retrosternal care uneori inlocuiete durerea, are caracter ritmic,
periodic (cauza fiind hiperaciditatea), se numete:

a.
b.
c.
d.

meteorism;
regurcitaie;
eructaie;
pirozis.

3012. Insuficiena aportului alimentar i lichidian, determin tulburri:

a. la nivelul funcionrii tuturor aparatelor organismului;
b. la nivelul funcionrii tuturor sistemelor organismului;
c. numai la nivelul funcionrii aparatului cardio-vascular
3013. Care din urmtoarele formulri pot fi intervenii ale asistentei medicale in
susinerea obiectivului ca pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic:
a. efectuarea bilanului lichidelor ingerate i eliminate;
b. contientizarea pacientului asupra importanei regimului alimentar;
c. asigurarea unui climat cald, confortabil.
3014. Care din enunurile de mai jos nu se refer la cantitatea de urin:
a. polakiurie;
b. oligurie;
c. disurie;
d. poliurie;
e. anurie.
3015. Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin:
a. hemoptizie i hematemeza;
b. hematemeza i melen;
c. hematurie i melen.
3016. Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul:
a. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
b. constipaie, scaun la interval de 6-7 zile;
c. eliminarea frecvent a gazelor intestinale.
3017. Culoarea scaunului in caz de melen este:
a. rou deschis;
b. negru ca pcura;
c. maron-verzui.
3018. Care din urmtoarele micri sunt de flexie, extensie:
a. micri de apropiere sau indeprtate a dou segmente apropiate;
b. micri de indeprtare fa de axul median al corpului;
c. micri de apropiere fa de axul median al corpului.
3019. Atrofia muscular este:
a. mrirea de volum a unui muchi;
b. scderea forei musculare;
c. diminuarea volumului unui muchi, a contractibilitii sale.
d. perioada de declin;
e. perioada mixt, combinativ.
3020. La pacientul care prezint hipotermie, se administreaz lichide:
a. numai foarte calde;
b. alcoolice;
c. uor cldue, in cantiti mici, la intervale regulate de timp.

3021. Intre interveniile asistentei medicale privind pacientul cu carene igienice se

gsesc i urmtoarele:
a. efectueaz toaleta cavitii bucale la pacienii comatoi;
b. alege msuri pentru prevenirea infeciilor nasocomiale;
c. ajut pacientul s-i efectueze toaleta zilnic;
d. efectueaz toaleta pe regiuni, la nevoie.
3022. Ulceraiile pielii se caracterizeaz prin:
a. acnee i prurit;
b. pierdere de substan rezultand dintr-un proces patologic ce acioneaz
asupra pielii;
c. dilatarea unor vene superficiale.
3023. Dezechilibrul ca surs de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de:
a. durere;
b. dezechilibru metabolic;
c. dezechilibru electrolitic;
d. poluare;
e. surmenaj.
3024.Alterarea integritii fizice se manifest prin urmtoarele semne inflamatorii:
a. durere i cldur local;
b. tumefacie;
c. roea local;
d. limitarea micrilor segmentului afectat;
e. toate enunurile sunt adevrate.
3025.Pacientul s fie echilibrat psihic, este un obiectiv de ingrijire susinut de
urmtoarele intervenii ale asistentei medicale:
a. administreaz tratamentul medicamentos antiinfecios;
b. furnizeaz mijloace de comunicare adecvate strii pacientului;
c. alege procedee de investigaie cu risc minim de infecie;
d. favorizeaz adaptarea pacientului la noul mediu.
3026.Comunicarea, nevoia fiinei umane de a schimba informaii cu semenii si,
pune in micare un proces:
a. verbal;
b. nonverbal;
c. dinamic.
3027.Modul de comunicare nonverbal folosete:
a. limbajul verbal;
b. limbajul corpului;
c. ambele enunuri nu sunt reale.
3028. Infecia se definete astfel:
a. reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea
agentului microbian in organism;
b. reacia local determinat de ptrunderea microbului in organism;
c. boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului in organism.
3029. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:
a. totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a
microorganismelor;
b. totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a
microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;

c. totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul inconjurtor.

3030. Un obiect este steril dac:
a. este lipsit de germenii cei mai patogeni;
b. a fost bine splat;
c. nu exist microorganisme pe suprafaa sau profunzimea lui.
3031. Un instrument sterilizat este contaminat dac:
a. este prins cu pensa de servit;
b. este prins cu mnui sterile;
c. este lsat neacoperit o perioad mai lung de timp.
3032. Ce este antisepsia:
a. metod profilactic de lupt contra infeciilor;
b. metod curativ de lupt contra infeciilor;
c. metod de indeprtare i distrugere a microbilor de pe piele, material moale,
obiecte din incperi.
3033. Ce urmrete asepsia i cui se adreseaz:
a. dezinfecia mainilor chirurgilor i imbrcarea materialului steril;
b. sterilizarea instrumentelor, materialelor moi i de sutur;
c. dezinfecia tegumentului regiunii de operat i acoperirea bolnavului cu
campuri sterile.
3034. Ce este dezinfecia :
a. metod de indeprtare i distrugere a microbilor de pe piele, plgi, obiecte
din incperi, ploti urinare, etc;
b. metod de prevenire a infeciei plgii operatorii;
c. metod curativ de distrugere a microbilor dintr-o plag.
3035. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice:
a. sterilizarea cu formol;
b. sterilizarea cu cldur uscat i umed;
c. sterilizarea cu oxid de etilena;
d. sterilizarea prin ultrasunete.
3036. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curirea unei plgi
accidentale:
a. H2O2;
b. tinctura de iod;
c. sol. cloramina 3%;
d. alcoolul de 70.
3037. Conceptul de precauiuni universale se refer la:
a. sangele, fluidele biologice i esuturile pacienilor considerate a fi infectate
cu HIV,
b. HBV sau cu ali ageni patogeni;
c. toi pacienii potenial infectai cu HIV, HBV sau ali ageni microbieni cu
cale de transmitere sanguin;
d. toi pacienii cu afeciuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie.
3038. Contactul tegumentelor cu urmtoarele produse trebuie considerat la RISC:
a. sange, sperm, secreii vaginale, esuturi;
b. lichid amniotic, pericardic, pleural, peritoneal, sinovial, LCR;
c. orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange.

3039. Aplicarea precauiunilor universale se refer la:

a. utilizarea echipamentului de protecie adecvat, complect, corect;
b. splarea mainilor i a altor pri ale tegumentelor;
c. personalul medico-sanitar infestat cu HIV;
d. numai b i c;
e. numai a i b;
f. prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesional.
3040. Sodiul (Na) are rol in:
a. pstrarea excitabilitii neuro-musculare;
b. scderea valorilor tensiunii arteriale;
c. reglarea distribuiei apei in diferite sectoare ale organismului.
3041. Potasiul are rol in:
a. sinteza insulinei;
b. modificarea ritmului cardiac;
c. transformarea glucozei in glucogen.
3042. Dieta hidric este indicat in:
a. dermatite;
b. gastroenterite acute toxice sau infecioase;
c. faza nedureroas a ulcerului gastro-duodenal;
d. dup intervenii chirurgicale;
e. boli infecioase febrile.
3043. Dieta hidric este contraindicat in:
a. obezitate;
b. colic renal;
c. insuficien cardiac avansat;
d. acumularea de lichide in unele caviti (ascit)..
3044. O soluie hiperton se administreaz pe cale:
a. intramuscular, subcutanat;
b. intravenoas, intraarterial;
c. subcutanat, intradermic
3045. Pe cale respiratorie se administreaz:
a. anestezicele volatile;
b. aerosolii;
c. O2.
3046. Pe calea suprafeelor mucoaselor i conjunctivelor se pot administra
medicamente ce au aciune:
a. antiseptic;
b. antiinflamatoare;
c. epitelizant;
d. antialgic.
3047. Dup administrarea medicamentelor, asistenta medical va urmri efectele
acestora; la supravegherea bolnavului va ine seama de:
a. modificarea comportamentului, a strii psihice i constipaiei;
b. erupii cutanate, edeme palpebrale;
c. greuri, frisoane, transpiraii;
d. modificri ale valorilor P, TA.

3048. Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru
injecia:
a. intravenoas;
b. subcutanat;
c. intradermic.
3049. Administrarea soluiilor injectabile uleioase se face:
a. intramuscular;
b. intravenos;
c. pe orice cale.
3050. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent se:
a. se retrage aerul;
b. se alege alt loc de injectat;
c. se continu injectarea.
3051. Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:
a. embolie gazoas;
b. hematom;
c. paralizie.
3052. Medicul prescrie unei bolnave digital, al crui efect este definit ca:
a. depresiv;
b. tonic cardiac;
c. coagulant;
d. stimulator respirator.
3053. Betablocantele sunt medicamente indicate in urmtoarele afeciuni, in afar de:
a. bradicardie mai mic decat 50 bti/minut;
b. H.T.A.;
c. cardiopatie ischemic;
d. infarct miocardic necomplicat.
3054. Care din urmtoarele medicamente nu se administreaz unui bolnav astmatic
care sufer de H.T.A. complicat cu E.P.A.:
a. Miofilin;
b. Diuretic;
c. Morfin.
3055. Corticoizii au toate aciunile de mai jos cu excepia uneia:
a. antiinflamatorie cu scderea edemului mucoasei bronice;
b. cresc vascozitatea sputei;
c. inhib secreia mucoasei bronice;
d. cresc numrul de receptori beta-adrenergici.
3056.Sindromul de deshidratare acut este:
a. o pierdere de lichide in cantiti mici;
b. o pierdere de lichide in cantitate mare i in timp scurt
c. o perturbare a compoziiei hidroelectrolitice a organismului intr-un timp
relativ scurt.
3057. Incercuii electrolitul care controleaz distribuia apei in organism:
a. Na+;
b. K+;
c. Ca++;
d. Mg++.

3058. Acumularea de lichid seros in esuturi se manifest prin.

a. edem;
b. scderea sodiului seric;
c. deshidratare.
3059. Care din urmtorii pacieni prezint un risc mare de deshidratare:
a. pacientul cu arsur extins, peste 60% din suprafaa corpului;
b. pacienta in varst de 80 de ani cu insuficien cardiac;
c. pacientul in varst de 76 ani cu fractur de femur.
3060. O cauz frecvent a producerii alcalozei metabolice este:
a. diareea;
b. diabetul;
c. vrsturile.
3061.Care este semnul cel mai fidel in hipovolemia acut.
a. H.T.A.;
b. tahicardia;
c. h.T.A.;
d. dispneea
3062. Homeostazia este:
a. un echilibru hemodinamic;
b. valoarea normal a funciilor vitale;
c. echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului, in scop
adaptativ.
3063. Intr-o deshidratare mare, pacientul prezint:
a. edem cerebral;
b. agitaie, confuzii, halucinaii;
c. exagerarea reflexelor cutanate i tendinoase;
d. abolirea reflexului fotomotor la lumin i distan.
3064. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenia:
a. bolnavi varstnici;
b. tineri i copii;
c. hipertensivi, cardiaci.
3065. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu:
a. ser fiziologic;
b. ser glucozat;
c. soluie Ringer.
3066. In care din urmtoarele boli, dispneea este simptom dominant:
a. edem pulmonar acut;
b. pleurezie;
c. pneumotorax;
d. nevroz.
3067. Sangele provenit din arboarele bronic se definete ca:
a. hematemez;
b. melen;
c. hemoptizie.

3068 Care este manevra corect a introducerii sondei nasofaringiene pentru

administrarea O2:
a. se introduce sonda prin cavitate bucal, se rotete la 180 in timp
ce se avanseaz;
b. se alege o sond potrivit i se msoar lungimea sondei pe obraz de la
narin la tragus;
c. se poziioneaz pacientul ezand cand se introduce sonda.
3069. Poziia bolnavului pentru toracocentez este:
a. ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;
b. ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde
se practic puncia;
c. ezand cu braele pe lang corp.
3070. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele
accidente vitale:
a. tromboflebit profund a membrelor superioare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criz de astm bronic;
d. anurie.
3071. Ce sugereaz prezena unor crepitaii in zona antero-superioar a trunchiului:
a. o pneumonie;
b. o pleurezie;
c. o fractur costal;
d. un emfizem subcutanat.
3072. Cand este ingrijit un bolnav cu traheostomie recent, asistenta medical trebuie
s fie permanent atent la:
a. apariia hemoptiziei;
b. pierderea contientei datorit lipsei de oxigen;
c. dificultile respiratorii datorit obstruciei tubului;
d. scderea tensiunii arteriale prin oc.
3073. Cand se aspir tubul de traheostomie este important s se:
a. previn contaminarea plgii cu germenii patogeni;
b. utilizeze o sond foarte fin;
c. clteasc frecvent cateterul pentru indeprtarea mucusului;
d. clteasc cateterul cu ser fiziologic.
3074. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie
este important s se:
a. umecteze aerul respirat de bolnav;
b. pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub;
c. acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic;
d. utilizeze o mic cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului.
3075. Durerea toracic aprut in urma unui efort este caracteristic pentru:
a. infarctul miocardic;
b. pericardit;
c. angin pectoral.
3076. Iradierea durerii toracice in braul stang este caracteristic pentru:
a. o afeciune coronarian;
b. o spondilartroz;
c. un pneumotorax;

d. o radiculit;
e. o pancreatit acut.
3077. Durerea din angina pectoral este cel mai frecvent declanat de:
a. pauz alimentar;
b. efortul fizic;
c. lipsa aportului vitaminei C.
3078. Durerea precordial este o manifestare pentru:
a. bronite;
b. infarctul de miocard;
c. pneumotoraxul spontan.
3079. Factorii de risc ce favorizeaz apariia HTA, sunt:
a. fumatul i alcoolul;
b. obezitatea i alimentaia bogat in grsimi;
c. bolile digestive.
3080.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului
i TA i calmarea durerii, reprezint:
a. tratamentul de baz al durerii toracice;
b. atitudinea de luat in urgenele cu durere toracic;
c. tratamentul de urgen al nevralgiei intercostale.
3081.Dup efectuarea punciei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:
a. urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b. compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;
c. hrnirea imediat a bolnavului.
3082. In cazul efecturii unui EKG, electrodul rou se aplic la:
a. mana dreapt;
b. mana stang;
c. piciorul drept.
3083. Pregtirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemntoare cu:
a. pregtirea pentru intervenii chirurgicale;
b. nu are pregtire special;
c. const doar din efectuarea unei clisme evacuatoare.
3084. Pregtirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmrete compensarea cordului
prin:
a. regim alimentar cu multe lichide;
b. repaus la pat;
c. oxigenoterapie;
d. medicaie tonicardiac.
3085. Un bolnav suferind de tromboflebit a membrelor inferioare, va beneficia de
urmtoarele ingrijiri, cu excepia:
a. administrarea de anticoagulante i salicilai;
b. repaus la pat cu membrele inferioare ridicate;
c. gimnastic medical cu masaj i pedalare a piciorului;
d. inregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 in 4 h
3086. Care din urmtoarele manifestri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a. dureri nocturne i inainte de mese;

b. dureri in epigastru, greuri i vrsturi postprandiale;

c. durere in bar" in etajul abdominal superior.
3087. Cum se combate staza in ocluzia intestinal?
a. se suspend orice alimentaie peros i reechilibrare volemic;
b. prin administrare de antispastice;
c. aspiraie prin sonda tip duodenal
3088. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmtoarele manevre cu excepia:
a. cateterizarea intravenoas i transfuzii de sange izogrup;
b. pung cu ghea pe abdomen;
c. mobilizarea precoce a pacientului;
d. sonda de aspiraie nazogastric
3089.Din ce motive este contraindicat administrarea de morfin sau codein in
pancreatita acut?
a. pot determina dependen;
b. inhib centrul respirator bulbar;
c. produc spasm al sfincterului Oddi
3090. In cazul unui pacient care prezint meteorism abdominal asistenta intervine
astfel:
a. introduce o sond pentru gaze;
b. anun de urgen medicul;
c. nu intervine, se rezolv de la sine.
3091. Pacientul cu aspiraie gastric continu se va supraveghea atent pentru a se
preveni:
a. edemele membrelor inferioare;
b. hemoragia;
c. deshidratarea.
3092. Compresele reci sunt indicate in:
a. hemoragii digestive;
b. colic hepatic;
c. inflamaii cronice.
3093. In pregtirea bolnavului pentru sondaj se include i pregtirea:
a. psihic a bolnavului;
b. psihic a nursei;
c. psihic a anturajului bolnavului.
3094. In efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este:
a. autonom;
b. delegat i autonom;
c. delegat.
3095. Inaintea introducerii in stomac a sondei gastrice asistenta medical:
a. se va spla pe maini;
b. va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei;
c. va efectua igiena cavitii bucale a bolnavului.
3096. In momentul trecerii sondei din faringe in esofag i apoi din esofag in stomac, i
se cere bolnavului:
a. s respire profund;
b. s-i in respiraia pentru a ptrunde sonda;

c. s inghit.
3097. In momentul extragerii sondei gastrice, aceasta se:
a. penseaz;
b. innoad;
c. nu exist indicaie expres in acest sens.
3098. Sondajul duodenal se realizeaz cu:
a. sonda Foley;
b. sonda Einhorn;
c. sonda Faucher.
3099. Tratamentul dietetic major pentru prezena ascitei impune:
a. proteine in cantitate crescut;
b. potasiu in cantitate crescut;
c. restricie de sodiu.
3100. Pacientul sangereaz. Planul de ingrijire al acestuia, ar trebui s includ, ca o
prioritate:
a. acomodarea cu plosca;
b. administrarea rapid de sange i fluide;
c. monitorizarea semnelor vitale;
d. meninerea pH gastric.
3101. Cazul se complic spre oc hemoragie. Care sunt deciziile urgente, in ordinea
imediat:
a. corectarea volemic, transfuzie;
b. intubaie;
c. msuri generale de TI;
d. toate, concomitent.
3102. In prima zi postoperator dup hemigastrectomie pentru ulcer duodenal,
bolnavul sangereaz prin tubul de aspiraie gastric, sange rou. Conduita asistentei
medicale este:
a. observ aspectul secreiilor drenate, la intervale de 30 de minute;
b. anun imediat medicul;
c. este sigur c este o situaie normal;
d. va intrerupe drenajul pensand tubul.
3103. A.I. - 18 ani, este internat cu diagnostic apendicit perforat i este pregtit
pentru intervenie. Pentru care din urmtoarele motive, stomacul trebuie s fie golit
inainte de anestezia general:
a. pentru a reduce greaa;
b. pentru a reduce producerea de acid clorhidric;
c. pentru a opri peristaltismul i ileusul paraclinic;
d. pentru a preveni in caz de regurgitare a coninutului stomacului, aspiraia
in arborele traheobronic.
3104. Evaluarea eficienei interveniei nursing la un pacient operat de peritonit
generalizat, cuprinde urmtoarele, cu o excepie:
a. reluarea micrilor peristaltice;
b. reechilibrarea hidroelectrolitic;
c. limitarea durerilor in etajul abdominal inferior.
3105. Cum pregtim preoperator colonul:
a. prin regim alimentar bogat in fibre celulozice;

b. prin regim srac in reziduri, clisme repetate;

c. prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg);
d. prin tratament cu antibiotice cu 48 h inaintea interveniei (tetraciclin,
neomicin).
3106 La cat timp dup operaie se reia tranzitul intestinal, in mod obijnuit:
a. la 7 zile;
b. la 4-5 zile, dup rahianestezie;
c. in dimineaa urmtoare, in interveniile fcute in afara tubului digestiv;
d. dup felul anesteziei;
e. la 48-78 ore.
3107.D-l D. B. are de 5 sptmani ileostomie i a inceput s utilizeze aparatul
permanent de contenie. Se plange c tegumentele din jurul stomei s-au iritat.
Asistenta medical recomand:
a. splarea tegumentelor din jur cu ap cldu i spun neutru;
b. schimbarea imediat cand exist regurgitri de la pung;
c. utilizarea pungilor cu capt deschis.
3108. Valoarea diurezei normale este cuprins intre:
a. 2500-3500 ml/24 h;
b. 1200-2500 ml/24 h;
c. 3500-4000 ml/24 h.
3109. Hematuria semnific:
a. diabet zaharat;
b. o afeciune a aparatului renal;
c. emisiune nocturn de urin.
110. Poliuria reprezint:
a. miciuni frecvente cu cantitate mic de urin;
b. dureri la miciune;
c. cantitate mare de urin eliminat in 24 h.
3111. Oliguria este o modificare a volumului diurezei, deci o cantitate de urin:
a. sub 100 ml/24 h;
b. sub 1000 ml/24 h;
c. intre 1200 i 1500 ml/24 h.
3112. Tratamentul oliguriei include:
a. asigurarea unei hidratri adecvate;
b. msurarea densitii urinare;
c. folosirea soluiilor de manitol intravenos;
d. msuri de prevenire a deshidratrii i a dezechilibrelor electrolitice.
3113. Polakiuria este:
a. cantitate mare de urin in 24 h;
b. incontinen urinar;
c. miciuni dese cu cantitate mic de urin.
3114. Una dintre afeciunile urmtoare conduce la apariia HTA secundare:
a. ulcerul gastroduodenal;
b. infarctul miocardic acut;
c. insuficien renal acut.
3115.Cauza posibil a reteniei acute de urin este:

a. durerea;
b. prezena calculilor;
c. deshidratarea.
3116.Conduita de urgen in caz de retenie urinar se refer la:
a. administrare de diuretice;
b. administrare de antispatice;
c. sondaj vezical sau puncie vezical.
3117. IRC este:
a. sindrom ireversibil de alterare a funciei renale;
b. sindrom reversibil de alterare a funciei renale;
c. oprirea diurezei.
3118.Cistita este:
a. boala cea mai frecvent a tractului urinar la femei;
b. mai frecvent la brbai;
c. caracterizat prin frison i febr mare;
d. caracterizat prin disurie i polakiurie.
3119. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz:
a. in condiii sterile, in recipient special;
b. un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore;
c. numai dup administrarea a 2 l de ceai neindulcit.
3120. Pentru depistarea germenilor patogeni din urin cea mai indicat metod este:
a. colectarea intregii miciuni dup efectuarea toaletei organelor genitale
externe;
b. colectarea in condiii sterile a unei mici cantiti de urin;
c. colectarea a 2-3 probe (mostre) de urin in timp de 24 h.
3121. In ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va avea in
vedere in principal urmtoarea activitate:
a. msurarea debitului urinar, orar;
b. schimbarea pansamentului;
c. s previn intoarcerea bolnavului pe partea opus.
3122. Urocultura a ieit pozitiv cu Escherichia coli, care este sensibil la toate
antibioticele testate de antibiogram. Care dintre msurile urmtoare este adecvat
pentru ingrijirea pacientului?
a. administrarea antibioticului recomandat de medic;
b. repetarea sptmanal a uroculrurii dup oprirea tratamentului timp de o
lun, apoi lunar, timp de 6 luni;
c. efectuarea unei cistografii in urmtoarea sptman dup oprirea
tratamentului.
3123. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta constat:
a. absena urinei in vezica urinar;
b. scderea cantitii de urin/24 ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
3124.Convulsia reprezint:
a. pierderea contientei;
b. micri neateptate ale membrelor inferioare;
c. contracii musculare urmate de relaxare.

3125.Pareza reprezint:
a. contractura muscular;
b. diminuarea forei musculare;
c. rigiditate vascular.
3126. Afazia reprezint:
a. dificultatea in articularea cuvintelor;
b. incapacitatea de a-i coordona micrile;
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.
3127. Starea confuzional poate fi provocat de:
a. intreruperea consumului de alcool cu abstinen prelungit;
b. abuz de medicamente;
c. consum de narcotice.
3128. Narcolepsia reprezint:
a. nevoia brusc de somn;
b. somn superficial cu treziri dese;
c. somn cu durat peste limitele normale.
3129. In timpul crizei convulsive generalizat:
a. imobilizm forat pacientul;
b. poziionm postural pacientul;
c. ateptm s se termine criza.
3130. Pacientul cu miastenie prezint:
a. oboseal muscular exagerat;
b. tulburri oculare;
c. tulburri de vorbire.
3131. Crui grad de com ii este caracteristic pstrarea reflexelor osteo-tendinoase
i cutanate:
a. com profund grad III;
b. com vigil grad I;
c. com propriu-zis grad II;
d. com ireversibil grad IV.
3132. In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziia decubit
dorsal;
a. poziia decubit ventral;
b. poziia semiezand;
c. poziia decubit lateral (de siguran).
3133. Termenul medical pentru scderea apetitului este:
a. caexie;
b. anorexie;
c. inapeten.
3134. Diureza reprezint:
a. eliminarea din organism a substanelor inutile provenite din metabolism;
b. cantitatea de urin eliminat din organism in 24 h;
c. actul prin care urina acumulat in vezic este eliminat sub forma
emisiunilor urinare.
3135. Pentru ca un pacient cu constipaie s aib un tranzit intestinal in limite
fiziologice, asistenta medical intervine:

a. determinand pacientul s efectueze exerciii fizice cu regularitate;

b. administrand laxative, la indicaia medicului;
c. efectuand la nevoie o clism evacuatoare simpl.
3136. Pentru pacientul cu micri necoordonate, cu boal Parkinson, deficitul
senzorial este surs de dificultate:
a. de ordin fizic;
b. de ordin psihologic;
c. de ordin sociologic.
3137. Hipertermia, ca problem de dependen, se manifest cu:
a. febr ridicat, continu;
b. piele roie cald, umed;
c. sindrom febril.
3138. O casolet plin cu material moale este adus de la staia de sterilizare si
conine comprese umede. Aceste materiale vor fi considerate:
a. nesterile;
b. sterile;
c. se pot utiliza numai in plgile cu secreii.
3139. Accesul epileptic major are ca manifestri:
a. relaxare sfincterian;
b. incontinen de fecale;
c. mucarea limbii.
3140. Pacientul cu hemoragie cerebral:
a. este poziionat ezand in primele 24 h;
b. prezint repaus obligatoriu la pat;
c. este transportat cu cruciorul pentru investigaii.
3141. Pacientului cu hemoragie cerebral i se pot administra:
a. vasodilatatoare;
b. anticoagulante;
c. hemostatice.
3142. Pentru AVC sunt factori de risc:
a. hipertensiunea arterial;
b. obezitatea;
c. predispoziia ereditar.
3143. La pacienii cu AVC nu efectum:
a. trecerea rapid in ortostatism;
b. micri brute necontrolate ale capului;
c. transport pe distane mari.
3144. Edemul cerebral reprezint:
a. creterea de volum a creierului;
b. ptrunderea microbilor in substana cerebral;
c. evacuarea in exces de LCR.
3145. Pentru examinare EEG:
a. pacientul va fi sedat;
b. pacientul trebuie s fie cu scalpul curat;
c. poziia pacientului va fi in ortostatism.

3146. Ingrijirea cavitii bucale a pacientului de, mai sus:

a. se efectueaz dimineaa i seara;
b. se folosesc tampoane de vat inmuiate in sol. de acid boric 1% sau ceai de
mueel;
c. mucoasele i limba se badijoneaz cu glicerina boraxat de 3 ori pe zi.
3147. Pacientul cu delirium tremens te intreab, speriat, dac vezi gandacii care se
urc pe patul su.Asistenta medical va rspunde:
a. vom scpa de ei, dand cu spray;
b. nu vd nici un gandac;
c. aceti gandaci sunt o manifestare a bolii.
3148. Teama nejustificat de moarte se numete:
a. nosofobie;
b. anxietate;
c. thanatofobie;
d. halucinaie;
e. acvafobie
3149. Pentru c isteria se poate manifesta asemntor cu epilepsia, asistenta medical
va cunoate in mod deosebit:
a. diferenierea crizei de epilepsie generalizat (grand mal) fa de criza de
isterie;
b. pe ce cale se administreaz diazepamul;
3150.Care din urmtoarele probleme este prioritar in cazul unui pacient care a
suferit o amputaie:
a. potenial de complicaii;
b. anxietate;
c. perturbarea imaginii corporale.
3151.La ce se refer suportul psihic oferit de asistent pacientului cu amputaie:
a. incurajarea s-i priveasc bontul;
b. existena posibilitii de protezare;
c. existena fenomenului de membru fantom";
d. necesitatea traciunii pentru vindecare;
e. poziionarea corect a corpului in micare.
3152. Imobilizarea corect a unei fracturi de gamb in urgen se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal;
b. aparat gipsat pelvi-podal;
c. atel gipsat femuro-podal;
d. atel gipsat gambiero-podal.
3153. in cazul unui pacient cu extensie, traciune, internat in secia de A.T.I., asistenta
i propune ca intervenii:
a. verificarea poziiei membrelor in funcie de traciune;
b. urmrirea culorii i temperaturii membrelor;
c. incurajarea pacientului;
d. interzicerea vizitatorilor;
e. program de mobilizare la 8 ore.
3154. In cazul unei bolnave de 70 de ani, cu fractur de col femural operat, care din
urmtoarele intervenii vor fi aplicate de asistenta medical?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 orc in decubit lateral sau stang, dorsal sau
ventral;

b. intoarce bolnavei din 2 in 2 ore exceptnd decubit lateral de pe partea

operat i-i va aez dou perne intre membrele inferioare;
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute;
d. previne eventualele micri ale gambei, piciorului i a degetelor.
3155. Domnul B., are aparat gipsat la membrul inferior stang. Care dintre
urmtoarele semne relev apariia unor complicaii infecioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotena funcional i cianoza degetelor;
b. senzaia de fierbineal a anumitor zone sub gips i miros neplcut;
c. dureri, senzaii de furnicturi, rceal i albirea degetelor;
d. impotena funcional i anestezia degetelor.
3156. In timpul mobilizrii active asistenta va urmri dac pacientul:
a. execut micrile permise;
b. este ajutat;
c. efectueaz 10 micri in 8 ore.
3157. Diabetul zaharat prezint urmtoarea triad simptomatic:
a. polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b. polipnee, poliurie, tahicardie;
c. polifagie, polidipsie, poliurie.
3158. Hemofilia este:
a. o afeciune renal;
b. un sindrom hemoragie ereditar;
c. intalnit la brbai;
d. o afeciune cu risc de complicaii - hematoame.
3159. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este:
a. pacientul s nu prezinte escare de decubit;
b. pacientul s fie ferit de traumatisme, hemoragii;
c. determinarea bilanului hidric, zilnic.
3160. Care din urmtoarele semne va alerta asistenta medical in cursul unui
tratament cu anticoagulante:
a. sangerri gingivale, epistaxis, melena, hematurie, peteii, dureri articulare,
cefalee, dureri abdominale;
b. apariia edemelor, a durerilor in membrele inferioare, junghi toracic;
c. apariia greuri lor i a hematemezei;
d. dispnee, H.T.A., cefalee, semne neurologice de focar
3161. Ca accidente imediate in cazul punciei sternale putem intlni:
a. hemoragie;
b. perforaia inimii, plmanului;
c. fenomene de insuficien cardiac.
3162. In ce afeciuni poate apare purpura:
a. boli infectocontagioase;
b. vasculopatii i trombocitopenii;
c. alergii medicamentoase;
d. alergii alimentare.
3163. SIDA se poate transmite prin:
a. picturile lui Flugge;
b. sangele contaminat;
c. saliv.

3164. Cand ingrijim un pacient cu meningit, cea mai potrivit intervenie de ingrijire
nursing este:
a. asigurarea unui mediu linitit, cu lumin puin;
b. efectuarea de exerciii pasive ale membrelor inferioare;
c. aplicaii calde in regiunea occipital i a spatelui.
3165. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite:
a. prin tatuaje;
b. prin proceduri medicale i nemedicale;
c. prin contact sexual;
d. de la mam la fat.
3166. Care este pericolul cel mai mare in cazul pacientei C.Z., operat cu cezarian
prin intubatie orotraheal in perioada de trezire:
a. hipotensiune arterial;
b. sangerare prin vagin;
c. cderea limbii in orofaringe;
d. agitaie din cauza durerii.
3167. Care din urmtoarele metode contribuie la buna pregtire psihic a bolnavului:
a. inlturarea factorilor nocivi;
b. inlesnirea vizitei familiei;
c. grija pentru odihn, somn linitit;
d. combaterea durerii;
e. combaterea manifestrilor ce provoac disconfort;
f. crearea siguranei c operaia i starea postoperatorie vor fi favorabile.
3168. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului:
a. crearea condiiilor care s impiedice traumele psihice;
b. cunoaterea bolnavului i a bolii;
c. respectarea prescripiilor medicale i efectuarea explorrilor;
d. catigarea increderii bolnavului in echipa de ingrijire.
3169. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaiei:
a. regim alimentar obinuit;
b. regim hidric;
c. dimineaa i la pranz regim obinuit, seara hidric;
d. nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaiei.
3170. Care din urmtoarele obiective sunt urmrite prin efectuarea anesteziei
generale:
a. hipnoza;
b. analgezia;
c. relaxarea muscular;
d. protecia antiinfecioas.
3171. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat
prin intubaia orotraheal:
a. sangerarea plgii;
b. hTA;
c. cderea limbii, astuparea glotei i asfixierea bolnavului;
d. agitaia bolnavului din cauza durerii mari.
3172. Ce complicaie deosebit este de temut dup rahianestezie:
a. greuri, vrsturi;

b. tahicardie, dispnee;
c. cefalee persistent;
d. intoleran la medicamente
3173. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aezat in
urmtoarea poziie pe pat:
a. in decubit dorsal cu dou perne sub cap;
b. in poziie Trendclenburg;
c. in poziie lateral stang sau dreapt;
d. in decubit dorsal, fr pern; nu va ridica capul.
3174. Mobilizarea precoce a bolnavului urmrete:
a. combaterea durerii;
b. combaterea tulburrilor hidro-electrolitice;
c. prevenirea stazei venoase i producerea bolii tromboembolice;
3175. Pentru ingrijirea unui bolnav, in perioada postoperatorie, inem seama de:
a. natura operaiei;
b. felul anesteziei;
c. starea general a bolnavului;
d. complicaiile care apar.
3176. Care din urmtoarele se consider complicaii aprute la un bolnav imobilizat
timp indelungat la pat:
a. artrit acut;
b. escar de decubit;
c. tulburri circulatorii periferice;
d. epistaxis i lipotimie.
3177. Pentru prevenirea complicaiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizai,
asistenta va efectua urmtoarele activiti in afar de:
a. schimbarea poziiei dup un plan bine stabilit;
b. meninerea tegumentelor uscate i curate;
c. protejarea zonelor de presiune;
d. administrarea unor medicamente specifice.
3178. La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaii
pulmonare:
a. la bolnavii varstnici;
b. la copii;
c. la fumtori;
d. la cei cu leziuni pulmonare preexistente, insuficient tratate.
3179. In prima or dup anestezia general, obiectivele planului de ingrijire sunt
urmtoarele, cu excepia:
a. monitorizarea funciilor vitale din 15 in 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;
c. prevenirea vrsturilor i a aspiraiei;
d. mobilizarea la marginea patului.
3180. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit
pentru bolnavul chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi
urmtoarele ci:
a. gastrostomia;
b. calea intravenoas;
c. sonda nazogastric sau nazojejunal

3181. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite:

a. urmrirea evoluiei bolnavilor;
b. prevenirea apariiei unor complicaii;
c. urmrirea eficacitii tratamentului aplicat;
d. modificarea conduitei, in funcie de evoluie.
3182. Care sunt avantajele traheotomiei:
a. reduce spaiul mort cu aproximativ 10%;
b. separ calea aerian de cea digestiv prin canule speciale;
c. evit obstacolul glotic i reduce spaiul mort cu aproximativ 65%;
d. permite aspiraia secreiilor traheobronice i reduce micrile paradoxale
in voletul costal.
3183. De ce se fixeaz canula de traheotomie la piele:
a. pentru a nu se astupa cu corpi strini;
b. pentru a nu aluneca;
c. pentru a impiedica sangcrarea i infecia;
d. pentru a nu putea fi mobilizat, scoas, de un bolnav agitat.
3184. Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai:
a. s eliberm cile respiratorii;
b. s o punem in poziia de siguran;
c. s-i controlm respiraia.
3185. Ce manifestri sunt tipice pentru o hemoragie intern:
a. tegumente palide i reci;
b. stare de agitaie;
c. sete accentuat;
d. indiferen.
3186. Hematemeza este o hemoragie intern exteriorizat manifestat prin:
a. vrstur de sange rou aerat;
b. vrstur de sange ca zaul de cafea,
c. vrstur de sange negru lucios ca pcura.
3187. Epistaxisul se trateaz de urgen prin:
a. aezarea bolnavului in decubit dorsal;
b. aplicarea imediat a unui tampon din tifon introdus compresiv in fosa
nazal;
c. schimbarea tamponului din or in or;
d. comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal.
3188. Semnele de certitudine intr-o fractur a membrelor sunt:
a. mobilitate anormal, crepitaie osoas, intreruperea continuitii osului;
b. netransmisibilitatea micrilor distal de fractur, deformarea regiunii;
c. mobilitate anormal, crepitaie osoas, impoten funcional.
3189. In resuscitarea respiratorie prima manevr este:
a. administrarea oxigenului;
b. asigurarea permeabilitii cilor respiratorii;
c. insuflaia aerului gur la gur.
3190. Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie?
a. 3- 4 minute;

b. 8-10 minute;
c. 20 minute.
3191. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraia gur la gur se instituie
masajul cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:
a. 60- 80/min.;
b. 40- 60/min.;
c. 100-120/min.
3192. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul
dintre insuflaii i masajul cardiac extern este de:
a. 1 la 8;
b. 2 la 15;
c. 1 la 2.
3193. Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin:
a. apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile
sternale;
b. dispariia midriazei;
c. recolorarea tegumentelor.
3194. In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in:
a. clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b. clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c. poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.
3195. Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical
pregtete:
a. instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie;
b. medicaie tonic cardiac;
c. trusa pentru traheostomie.
3196. In starea de oc indiferent de cauza sa se produce:
a. perturbarea circulaiei i a proceselor metabqlice la nivelul esuturilor;
b. tulburri renale;
c. tulburri respiratorii.
3197. Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de
dependen:
a. pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls
filiform;
b. pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c. pacient somnolent, transpirat.
3198. Criza de angin pectoral dureaz in general sub:
a. 5 min.;
b. 15 min.;
c. 30 min.
3199. Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15
min. i care cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in:
a. angina pectoral;
b. infarct miocardic acut;
c. stenoz mitral.

3200. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a. sput cu sange;
b. durere toracic surd;
c. absena micrilor toracice in timpul respiraiei.
3201. Valoarea mobilitaii unei articulaii poate fi comparata cu:
a. cea a articulaiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea generala a mobilitaii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaiilor supraiacente
e. cea a articulaiilor subiacente
3202. Selectai cazurile n care se folosesc poziii de start prefereniale, altele dect
poziia zero de testare articulara:
a. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical
b. aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului
c. aprecierea amplitudinii de miscare a soldului
d. aprecierea amplitudinii de miscare a pronaiei si supinaiei
e. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar
3203. Selectai enunurile adevarate incluse n regulile generale ale bilanului
articular:
a. cotul si genunchiul nu au miscari de extensie
b. relaxarea si instruirea pacientului
c. asezarea pacientului n poziia preferata de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea externa a articulaiei testate(cu excepia
supinaiei)
e. aplicarea goniometrului n poziie ct mai comoda pentru pacient
3204. Ce alte elemente, n afara amplitudinii de miscare se apreciaza la examenul
obiectiv al unei articulaii:
a. deformarea articulara
b. modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c. deviaiile n ax
d. tonusul muscular
e. fora musculara
3205. Care sunt miscarile proprii ale umarului:
a. antepulsie
b. retropulsie
c. extensie
d. ridicare
e. coborre
3206. Cum se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:
a. goniometric
b. cu ajutorul firului cu plumb
c. prin masurarea distanei n centrimetri
d. prin masurarea distanei n milimetri
e. prin raportarea la valorile umarului opus
3207. Care afirmaii sunt adevarate pentru aprecierea mobilitaii scapulo- humerale:
a. abducia si adducia se realizeaza n plan frontal
b. anteducia se realizeaza n plan sagital
c. rotaiile se realizeaza n jurul unui ax orizontal
d. rotaiile se realizeaza n plan orizontal

e. anteducia se realizeaza n plan frontal

3208. Pentru masurarea abduciei n articulaia scapulo- humerala, goniometrul se
plaseaza:
a. cu braul fix pe linia axilara posterioara
b. cu braul fix pe linia axilara medie
c. cu braul mobil pe faa posterioara a braului
d. cu braul mobil pe faa mediala a braului
e. indiferent, astfel nct pacientul sa aiba o poziie comoda
3209. Pentru masurarea rotaiilor n articulaia scapulo-humerala:
a. goniometrul se plaseaza cu braul fix orizontal
b. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei mediale a
antebraului
c. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei posterioare a
antebraului
d. pozitia 0 este n seznd
e. pozitia 0 este n decubit dorsal
3210. Care enunuri sunt false despre amplitudinea miscarilor n articulaia scapulohumerala:
a. abducia 1800
b. extensia (retroducia) 300
c. rotaia interna 700
d. rotaia externa 900
e. flexia 1800
3211. Care este poziia de start pentru goniometria flexiei cotului:
a. poziia seznd cu braul ntins
b. n decubit dorsal cu cotul n extensie completa
c. n ortostatism cu cotul n extensie completa
d. n decubit ventral cu cotul n extensie completa
e. poziia seznd cu braul flectat
3212. Care afirmaii sunt adevarate, referitor la bilanul articular al cotului:
a. la femei se poate ntlni cubitus varus fiziologic
b. extensia nu e posibila din poziia anatomica
c. la femei si copii cu hiperlaxitate ligamentara poate fi o hiperextensie de 50 100
d. flexia activa are o amplitudine de 1450
e. flexia activa are o amplitudine de 1800
3213. Miscarea de pronosupinaie este realizata de articulaiile:
a. radiocubitala superioara
b. radiocubitala inferioara
c. humero-cubitala
d. radio carpiana
e. toate articulaiile de la nivelul antebraului
3214. Miscarea de supinaie este miscarea de:
a. rotaie spre interior
b. orientare a palmei n sus
c. rotaie interna a pumnului
d. orientare a palmei n jos
e. orientarea palmei cu policele la zenit
3215. Cum se poziioneaza goniometrul pentru aprecierea pronaiei:

a. braul fix pe faa palmara a pumnului, paralel cu humerusul

b. braul fix pe faa dorsala a pumnului, paralel cu humerusul
c. braul mobil de-a lungul stiloidelor
d. braul mobil de-a lungul metacarpianului 3
e. braul mobil de-a lungul metacapianului 1
3216. Complexul articular al pumnului este format din:
a. articulaia mediocarpiana
b. articulaia radio-carpiana
c. articulaia carpo-metacarpiana
d. articulaia metacarpo-falangiana
e. articulaiile interfalangiene
3217. Care miscari sunt posibile la nivelul pumnului:
a. flexia si extensia
b. nclinarea cubitala si deviaia radiala
c. abducia si adducia
d. rotaie pasiva
e. circumducia
3218. Selectai enunurile adevarate n legatura cu bilanul articular al articulaiilor
metacarpofalangiene:
a. flexia activa are o amplitudine de 900
b. flexia independenta a degetelor din art. MCF este ajutata de ligamentul palmar
c. lateralitatea este miscarea de abducie si adducie a degetelor 2 5 faa de axa ce
trece prin medius
d. lateralitatea are o amplitudine de 150 200
e. nu se realizeaza circumducie
3219. Care enunuri sunt false, privind bilanul articulaiei trapezoido- metacarpiene:
a. abducia se realizeaza n planul palmei
b. flexia se realizeze ntr-un plan perpendicular pe planul palmei
c. flexia are 150
d. abducia are 600 700
e. participa la miscarea de opozabilitate
3220. Care sunt condiiile obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:
a. sa preceada bilanul articular
b. pozitionarea corecta a pacientului
c. asigurarea unui microclimat de confort termic
d. nregistrarea valorilor n sistem internaional 0-5
e. pacient cooperant
3221. Selectai afirmaiile adevarate, privind obiectivele bilanului muscular:
a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic funcional corect
c. evaluarea corecta a amplitudinii de miscare pentru stabilirea prognosticului
funcional
d. alcatuirea si evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-feel
3222. Care sunt posibilele erori care pot sa apara n cursul bilanului muscular:
a. substituie musculara
b. limitarea amplitudinii de miscare
c. variaiile forei musculare funcie de vrsta, sex, gradul de antrenament
d. variaiile forei musculare funcie de patologia locala

e. facilitarea amplitudinii de miscare

3223. Ce semnifica valoarea 1 a forei musculare:
a. muschiul se contracta, deplasnd segmentul pe toata amplitudinea ntr-un plan fara
gravitaie
b. muschiul se contracta (vizibil sau palpabil), dar fora e insuficienta sa deplaseze
segmentul pe toata amplitudinea ntr-un plan fara gravitaie
c. muschiul nu prezinta contracii
d. muschiul deplaseaza segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate articulara n
plan antigravitaional
e. muschiul deplaseaza segmentul n plan antigravitaional
3224. Regulile bilanului muscular, n sistemul 0-5, prevad:
a. poziionarea corecta pentru miscarile realizate antigravitaional pentru fora 3, 4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
c. pentru aprecierea forelor 3 5, rezistena se opune n treimea distala a
segmentului spre capatul cursei de miscare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul respectiv
3225. Care sunt muschii care realizeaza abducia soldului:
a. fesierul mijlociu
b. fesierul mic
c. iliac
d. fesierul mare
e. tensorul fasciei late
3226. Selectai enunurile gresite n ce priveste testarea muschiului psoasiliac:
a. poziia FG de testare este cu pacientul n decubit heterolateral cu genunchiul n
flexie
b. se stabilizeaza bazinul
c. se executa flexia coapsei cu genunchiul flectat
d. poziia AG este cu pacientul n decubit ventral
e. pentru fora 3,4,5 se opune rezistena n treimea distala a coapsei pe faa anterioara
3227. Ce muschi realizeaza rotaia externa a soldului:
a. psoas
b. obturator intern si extern
c. gemen superior si inferior
d. piramidal si patrat femural
e. tensor fascia latae
3228. Care sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor adductori ai soldului:
a. poziia FG este cu pacientul n decubit dorsal cu ambele membre inferioare n
abducie si cu genunchii n extensie
b. se stabilizeaza pelvisul
c. pentru F1 se palpeaza muschii pe faa anterioara a coapsei
d. pentru F2 se palpeaza muschii pe faa laterala a coapsei
e. se identifica contracii pentru valoarea 1 la palparea muschilor pe faa posterioara a
coapsei
3229. Care sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor rotatori interni ai
soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul

b. poziia FG este n decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu soldul si

genunchiul flectate la 90 grade
c. din FG, valoarea este 2 daca face rotaia interna a coapsei, deplasnd gamba spre
exterior
d. n AG se opune rezistena n treimea distala a feei interne a gambei
e. se stabilizeaza gamba
3230. Care sunt muschii care realizeaza flexia gambei:
a. biceps femural
b. drept anterior
c. semitendinos
d. semimembranos
e. cvadriceps
3231. Care sunt muschii care realizeaza flexia dorsala apiciorului:
a. gambierul anterior
b. gambierul posterior
c. extensor propriu al halucelui
d. lungul peronier
e. extensor comun al degetelor
3232. Miscarea de inversie a piciorului este realizata de urmatorii muschi:
a. gemenul intern
b. gambierul posterior
c. lumbricali
d. extensor comun al degetelor
e. flexorul comun al degetelor
3233. Miscarea de eversie este realizata de urmatorii muschi:
a. scurtul peronier
b. lungul peronier
c. pedios
d. extensor al halucelui
e. extensor comun al degetelor
3234. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului triceps sural:
a. realizeaza flexia dorsala a piciorului
b. se stabilizeaza gamba
c. se stabilizeaza genunchiul
d. poziia FG este n decubit homolateral, cu genunchiul flectat si piciorul n poziie
neutra
e. se opune rezistena n treimea distala a piciorului pe faa plantara
3235. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului cvadriceps:
a. este alcatuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern si vastul intermediar
b. n timpul testarii se stabilizeaza pelvisul
c. n timpul testarii se stabilizeaza coapsa
d. poziia FG este n decubit homolateral cu genunchiul flectat la 900
e. poziia AG este n decubit ventral cu genunchiul flectat
3236. Urmatoarele afirmaii sunt corecte cu o excepie. Care este aceasta:
a. muschii ischiogambieri fac flexia gambei
b. poziia AG pentru cvadriceps este n seznd la marginea planului de testare cu
picioarele atrnate
c. pentru muschiul gambier posterior se opune rezistena pe marginea externa a
piciorului

d. pentru muschiul iliopsoas se opune rezistena pe faa anterioara a coapsei n

treimea distala
e. muschiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin
3237. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschilor abductori ai soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziia FG este n decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. poziia AG este n decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul testat
si cu soldul si genunchiul membrului de sprijin flectate
d. se palpeaza muschii (pentru fora 1) pe faa anterioara a coapsei
e. se palpeaza muschii (pentru fora 2) pe faa laterala a coapsei
3238. Care sunt factorii care influeneaza postura si aliniamentul segmentelor
corpului:
a. ereditatea
b. alimentaia
c. obisnuina ( posturi vicioase)
d. afeciuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului
3239. Care sunt elementele care intervin n aspectul general morfologic al corpului:
a. atitudinea corpului
b. cresterea n raport cu vrsta si sexul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vrstei si sexului
d. fora musculara
e. rezistena musculara
3240. Poziia ortostatica se evalueaza prin:
a. aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal si sagital cu firul cu plumb
b. masurarea nalimii si a taliei seznd
c. evaluarea alinierii segmentelor din faa, din lateral si din spate
d. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumb
e. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb
3241. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate,
pentru nclinarile laterale:
a. apofiza spinoasa C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. pe marginea axilara a omoplatului
e. ntre condilii interni ai genunchilor
3242. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral,
pentru nclinarile sagitale:
a. anterior de umar
b. lateral de trohanter
c. de-a lungul liniei albe
d. medial de condilii interni femurali
e. la nivelul liniei Chopart
3243. La examinarea din faa se pot aprecia:
a. linia mamelonara
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus

3244. La examinarea din lateral se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:

a. genu valgum
b. genu flexum
c. cifoza dorsala accentuata
d. hipolordoza lombara
e. picior plat
3245. La examinarea din posterior se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:
a. atitudine scoliotica
b. scolioza structurala
c. flexum de sold
d. picior var
e. picior scobit
3246. La examinarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinala a piciorului
d. bolta orizontala a piciorului
e. relieful genunchiului
3247. Intensitatea curentului electric:
a. reprezinta fluxul densitaii pe unitatea de timp
b. reprezinta fluxul densitaii pe unitatea de suprafaa
c. se masoara n amperi
d. se masoara n voli
e. se masoara n amperi/m2
3248. Structuri foarte bune conducatoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. soluiile electrolitice
b. sngele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele
3249. Rezistena electrica:
a. n circuit continuu se masoara n ohmi
b. n circuit continuu se masoara n voli
c. n circuit alternativ poarta numele de impedana
d. este invers proporionala cu intensitatea curentului
e. este direct proporionala cu intensitatea curentului
3250. 1 volt este:
a. puterea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
b. tensiunea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
c. =1 amper x 1 hertz
d. =1 amper x 1 ohm
e. =1 watt x 1 joule
3251. Transformarea energiei electrice n alte forme de energie:
a. determina efecte calorice
b. determina scaderea rezistenei
c. determina efecte luminoase
d. determina scaderea conductibilitaii
e. determina efecte electromagnetice

3252. Soluiile sunt:

a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
b. constituite din cel puin doua substane
c. constituite din substane care si pastreaza individualitatea chimica
d. formate dintr-un solvent si un dizolvant
e. formate dintr-un solvent si un dizolvat
3253. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate?
a. un esut este un conductor uniform
b. cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns
la el este mai mica
c. pe regiunea cuprinsa ntre electrozi, intensitatea curentului este egala
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistena cea mai mica
e. conductibilitatea electrica a unui esut este direct proporionala cu coninutul lui n
apa
3254. Care sunt calitaile stimulului electric pentru a declansa o excitaie ?
a. intensitate maxim suportabila
b. intensitatea sa fie egala cu timpul
c. sa acioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depaseasca pragul
3255. Stimularea membranei celulare permite urmatoarele:
a. migrarea masiva a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. cresterea foarte mare a permeabilitaii pentru K+
c. viteza de migrare transmembranara a Na+ este de 7 ori mai mare dect cea a K+
d. reducerea potenialului de repaus la -65mV
e. declansarea potenialului de aciune
3256. Ce reprezinta reobaza ?
a. intensitatea minima necesara declansarii excitaiei
b. permeabilitatea celulara
c. intensitatea prag
d. potenialul de aciune al celulei
e. pozitivitatea crescuta din interiorul membranei
3257. Ce este repolarizarea ?
a. procesul de revenire la potenialul de membrana
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. cresterea fluxului de iesire a K+ din celula
d. cresterea fluxului de intrare a K+ n celula
e. modificarea dureaza 19 ms
3258. Stimularea electrica se produce astfel:
a. la variaii ale intensitaii curentului ntr-o perioada scurta de timp
b. la variaii ale intensitaii curentului ntr-o perioada lunga de timp
c. la intensitate sub valoarea prag
d. la intensitate peste valoarea prag
e. la intensitai mari ale curentului n timp prelungit
3259. Ce semnificaie are electrotonusul ?
a. modificarile caracteristice ale proprietailor fizice ale esuturilor determinate de
sensul curentului

b. modificarile caracteristice ale proprietailor fiziologice ale esuturilor determinate

de sensul curentului
c. catelectrotonusul semnifica cresterea excitabilitaii tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai cobort la catod
e. excitaia la catod este la deschiderea circuitului
3260. Masurarea excitabilitaii unui nerv / muschi se face prin:
a. nchiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent n treapta
e. aplicarea unui stimul triunghiular
3261. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt:
a. temperatura
b. reobaza
c. timpul util
d. cronaxia
e. cronofagia
3262. Condiiile eseniale de raspuns la stimularea electrica sunt:
a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheea curentului aplicat
d. cresterea lenta a intensitaii
e. impulsul sa fie triunghiular, trapezoidal sau exponenial
3263. Acomodarea este:
a. o proprietate a muschilor normal inervai
b. oprita de un curent cu panta brusca
c. absenta la muschii denervai
d. proporionala cu fora
e. masurata cu coeficientul de acomodare
3264. Frecvena stimulilor este importanta n producerea excitaiei electrice pentru
ca:
a. frecvena stimulilor este proporionala cu intensitatea
b. exista o perioada de timp refractara la o noua excitaie
c. musculatura neteda nu reacioneaza la impulsuri izolate
d. musculatura neteda reacioneaza la sumaia temporara a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesita o frecvena mai mare a excitaiilor
3265. Cresterea excitabilitaii se produce :
a. fiziologic, n perioada de revenire lenta la potenialul de repaus
b. prin scaderea ionilor de calciu
c. prin cresterea ionilor de calciu
d. n spasmofilie
e. prin substane anestezice.
3266. Ce este conductibilitatea si cum se manifesta ?
a. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare
b. n fibrele amielinice excitaia se transmite din aproape in aproape
c. n fibrele mielinizate excitaia se transmite saltator
d. sensul de propagare al excitaiei n axonii nemielinizai si mielinizai este
bidirectional

e. sensul de propagare al excitaiei n axonii nemielinizati si mielinizati este

unidirectional
3267. Curentul galvanic reprezinta:
a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu
3268. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
a. aciunea analgezica se produce la nivelul polului pozitiv
b. aciunea analgezica se produce la nivelul polului negativ
c. aciunea analgezica se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizeaza
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea
3269. Aciunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii
a. polul negativ produce o crestere a pragului de excitaie
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scadere a pragului de excitaie
d. cresterea brusca a intensitaii curentului determina o contracie musculara prompta
e. polul negativ produce scaderea excitabilitaii
3270. Efectele terapeutice ale aplicarii curentului galvanic
a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activa la nivelul circulaiei superficiale si profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin cresterea excitabilitaii nervoase la nivelul polului pozitiv
3271. Modalitai de aplicare a galvanizarilor
a. cu ajutorul unor electrozi sub forma de placi
b. baie galvanica pariala
c. baie galvanica generala
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus
3272. Galvanizarea simpla n scop antialgic:
a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
3273. Baile galvanice
a. temperatura apei va fi mai mare de 39C
b. temperatura apei va fi 34-38C
c. direcia curentului va fi numai ascendenta
d. durata sedinelor va fi de 10-30 minute
e. ritmul sedinelor la 3 zile
3274. Avantajele aplicarii iontoforezei
a. este posibila o aciune locala reflexa la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substana care patrunde este necontrolabila
c. au efect local demonstrat si recunoscut

d. cantitatea de substana care patrunde nu poate fi dozata

e. se cumuleaza cu efectul analgezic al curentului galvanic
3275. Contraindicaiile galvanoterapiei
a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii si nevrite diferite
d. eczeme
e. supuraii
3276. Curenii de joasa frecvena sunt:
a. forme de curent continuu
b. cureni cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri exponeniale
3277. Tehnica de aplicare a curenilor de joasa frecvena
a. electrozii nu se plaseaza la nivelul inseriilor musculare
b. electrozii se plaseaza la nivelul zonei de trecere muschi-tendon
c. electrodul pozitiv se plaseaza proximal de muschiul afectat
d. electrodul pozitiv se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii neuromotorii
e. electrodul negativ se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii neuromotorii
3278. Electrostimularea selectiva a muschiului denervat se face cu:
a. Cureni exponeniali de joasa frecvena
b. Cureni de medie frecvena
c. Impuls cu durata de 500 ms cu panta de crestere de 1000 m
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauza de 600 ms
e. Ultrasunet
3279. Musculatura total denervata
a. raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de lunga durata
b. raspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de scurta durata
c. raspunde la impulsuri de scurta durata
d. nu raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de scurta durata
e. raspunde la impulsuri cu panta de crestere rapida
3280. Tehnica de aplicare a electrostimularii pentru musculatura total denervata
a. n tehnica bipolara electrodul negativ se aplica proximal, electrodul pozitiv distal
b. n tehnica bipolara electrodul negativ se aplica distal, electrodul pozitiv proximal
c. tehnica bipolara este indicata la denervarile accentuate
d. n tehnica monopolara, electrodul negativ se aplica pe muschiul afectat
e. nu se recomanda masajul sau curentul galvanic nainte de stimulare
3281. Principiul de aciune al terapiei musculaturii spastice:
a. se induce un efect de inhibiie a motoneuronilor muschilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplica doua circuite de excitaie separate, sincronizate
d. se utilizeaza un electrod
e. nu este indicata n tratamentul paraliziilor spastice
3282. Curenii diadinamici au efecte:
a. contracii musculare n muschii denervai
b. analgetice
c. hiperemiante

d. dinamogene
e. nu are efect excitomotor
3283. Curenii Trbert:
a. nu sunt indicai n lombalgii
b. au efect analgetic si hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaza pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urmai de o pauza de 5 ms
3284. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecvena
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importana
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasa
e. aplicaia poate dura mai multe ore
3285. Sunt adevarate urmatoarele afirmaii:
a. curenii de medie frecvena nu prezinta aciune vasoactiva
b. curenii de medie frecvena produc contracii asupra musculaturii scheletice si
muschilor netezi
c. singura forma de aplicare este cu un curent unic de medie frecvena
d. curenii de medie frecvena produc analgezie
e. curenii de medie frecvena produc contracii musculare dureroase
3286. Efectele fiziologice ale curenilor interfereniali
a. excitomotor pe muschi sanatosi, normoinervai
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura neteda
3287. Contraindicaii ale aplicarii electroterapiei prin cureni interfereniali:
a. procese inflamatorii articulare
b. afeciuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activa
d. neoplazii
e. casexie
3288. Tehnici de aplicare a curenilor interfereniali
a. tehnica interfero triplex
b. tehnica statica
c. tehnica cinetica
d. tehnica mixta
e. nici una din cele de mai sus
3289. La aplicaia de cureni interfereniali:
a. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade brusc
b. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade tot lent
c. este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
d. nu este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaza pentru obinerea senzaiei de furnicatura
3290. Procedeul curenilor interfereniali:
a. se bazeaza pe ncrucisarea a doi cureni de medie frecvena, cu frecvene diferite
b. se bazeaza pe ncrucisarea a patru cureni de medie frecvena, cu frecvene diferite

c. prin interferena va rezulta tot un curent de medie frecvena, dar cu amplitudine

variabila
d. prin interferena va rezulta un curent de joasa frecvena, ntre 1 si 100 Hz
e. la locul interferenei direcia si intensitatea curentului se modifica repetitiv
3291. Aciunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a. efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorelaxant-antispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus
3292. Modalitai de aplicare a undelor scurte
a. metoda interfero - triplex
b. metoda n cmp condensator
c. metoda cu frecvene modulate
d. metoda n cmp inductor
e. metoda n cuplaj indirect
3293. n terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziionai:
a. n acelasi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. n oricare din poziiile de mai sus
3294. Dozarea intensitaii cmpului de unde scurte. Notai afirmaiile adevarate:
a. doza I atermica are efect revulsiv
b. doza III se aplica n afeciunile acute
c. doza II este oligotermica cu aciune antispastica
d. doza I, II se recomanda n stadiile acute
e. numarul sedinelor este fix
3295. Sunt false urmatoarele afirmaii:
a. la metoda n cmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de
vestimentaie
b. undele scurte se pot aplica la pacieni cu pacemakere, sau obiecte metalice
c. se recomanda undele scurte la pacientele cu sarcina
d. se evita zonele cu sensibilitate cutanata
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
3296. Terapia cu nalta frecvena pulsatila are urmatoarele efecte:
a. amelioreaza osteoporoza
b. accelereaza vindecarea unor plagi
c. creste spasmele musculaturii netede
d. previne si trateaza cicatricile cheloide
e. accentueaza edemul tisular
3297. Avantajele utilizarii terapiei de nalta frecvena pulsatila
a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacienii cu pace maker cardiac
c. poate fi aplicat la orice vrsta, fara riscul de a provoca tulburari trofice
d. poate fi tratata orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomfort
3298. Sunt false urmatoarele afirmaii privind tehnica terapiei cu unde scurte

a. electrozii se aplica direct pe piele

b. electrozii se aplica la 2-3 cm faa de regiunea de tratat
c. poziia electrozilor nu are importana
d. efectul de vrf se produce la nivelul suprafeelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse
3299. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a. efectul mecanic
b. efectul termic
c. efectul de cavitaie
d. efectul de difuziune
e. efectul radioactiv
3300. Aciunea biologica a ultrasunetului determina:
a. scaderea permeabilitaii membranelor celulare
b. hiperemie tegumentara
c. efecte fibrolitice
d. cresterea metabolismului celular
e. la doze mari, produc distrucii celulare si rupturi capilare
3301. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante
e. sedative
3302. Modalitai de aplicare a ultrasunetului:
a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzatoare radacinilor nervoase
medulare
b. segmentare directe pe cale neurala
c. aplicaii reflexe pe dermatoamele corespunzatoare organelor interne
d. aplicaii reflexe la distana pe ganglionii simpatici
e. aplicaii pe proeminenele osoase
3303. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a. prin cmp inductor
b. cuplaj direct, utiliznd o substana de contact
c. prin strat hidrofil
d. cuplaj direct utiliznd substane medicamentoase
e. cuplaj indirect prin intermediul apei
3304. Alegei formele de ultrasunet utilizate n terapie:
a. n cmp inductor
b. n regim continuu
c. n cmp condensator
d. n regim discontinuu
e. toate raspunsurile sunt incorecte
3305. Alegei formularea corecta:
a. nu este indicata succesiunea terapeutica masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
b. pacienilor prezentnd stari febrile li se recomanda tratament cu ultrasunet
paravertebral toracic
c. aplicaiile cu ultrasunet pot precede sedinele de kinetoterapie, datorita aciunii
analgetice si miorelaxante
d. se poate recomanda terapia combinata ultrasunet-cureni de joasa frecvena

e. este indicata aplicarea concomitenta a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe

aceeasi regiune
3306. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizata n practica, depinde de:
a. regiunea de tratat
b. profunzimea locului de tratat
c. forma de cuplaj
d. tensiunea de reea
e. starea generala a pacienilor
3307. Indicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. afeciuni neurologice
3308. Contraindicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. stari inflamatorii
b. neoplazii
c. stare generala alterata
d. boala artrozica
e. tromboflebite
3309. O singura afirmaie din cele enumerate mai jos este falsa. Care?
a. Iradierea este transferul de energie calorica prin radiaii infrarosii
b. Convecia are doua componente: interna si externa
c. Evaporarea se activeaza n condiii de confort termic si caldura umeda
d. Evaporarea consta n: secreie sudoripara, perspiraie insensibila si evaporare la
nivelul suprafeelor respiratorii
e. Conducia este transferul de caldura prin contact direct ntre obiecte cu temperature
diferite
3310. Alegei raspunsul corect:
a. Tipul constituional microkinetic ncadreaza persoanele cu extremitai calde si
tendina la vasodilataie periferica
b. Reacia dermovasculara reprezinta modalitatea de raspuns a circulaiei superficiale
la aplicarea locala a factorului termic
c. Aplicaiile termice de scurta durata scad excitabilitatea nervilor periferici
d. Aplicaiile calde de lunga durata cresc randamentul muscular
e. Baile fierbini usureaza munca inimii, iar baile moderat reci solicita foarte mult
cordul
3311. Baia cu peria se efectueaza la temperatura:
a. De indiferena
b. Rece
c. Calda
d. Hiperterma
e. Intens hiperterma
3312. O singura afirmaie din cele enumerate mai jos este falsa. Care?
a. Baile de mini determina vasodilataie coronariana si bronhodilataie
b. Baile alternante de mini activeaza circulaia periferica si descongestioneaza
organelle intraabdominale
c. Baile Hauffe la membrele superioare sunt indicate n arteriopatii obstructive ale
membrelor inferioare

d. Baile calde de sezut sunt indicate n colici uterine, vezicale, intestinale

e. Baile reci de sezut sunt contraindicate n cistite
3313. Zona periferica este alcatuita din:
a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. esut celular subcutanat
d. Muschi
e. Organe intracraniene
3314. Funciile zonei periferice sunt:
a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ efector al termogenezei ntr-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil
3315. Alegei raspunsurile corecte:
a. Termogeneza se realizeaza prin reacii chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizeaza prin procese fizice
c. Termogeneza netremurnda intervine la temperaturi mai mici de 14 C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgena n termogeneza, mari consumatoare de
energie
e. Tremuraturile sunt contracii individuale ale fibrelor musculare
3316. Termoreceptorii periferici sunt:
a. Receptorii de tip A
b. Corpusculii Krause si Ruffini
c. Receptorii de tip B
d. Terminaiile nervoase libere amielinice din tegumente si mucoase
e. Terminaiile nervoase libere de la nivelul viscerelor
3317. Aplicaii generale de caldura sunt contraindicate n:
a. Afeciuni reumatismale degenerative
b. Sechele posttraumatice
c. Afeciuni neurologice nsoite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne
3318. Efectele aplicaiilor locale de caldura sunt urmatoarele:
a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic
3319. Crioterapia are urmatoarele efecte:
a. Creste metabolismul local
b. Scade temperatura cutanata, subcutanata si musculara
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. De asuplizare
3320. n funcie de suprafaa pe care se aplica factorul termic, procedurile de
termoterapie se mpart n:
a. Locale

b. Ascendente
c. Alternante
d. Pariale
e. Generale
3321. Baile calde includ:
a. Baia de 36 C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumatate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37 C
3322. Baia de sare are urmatoarele efecte:
a. Creste capacitatea de aparare a organismului
b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Creste eliminarea de acid uric
e. Vasodilataie cutanata
3323. Efectele bailor cu CO2 sunt:
a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economica a cordului
d. Realizeaza un masaj fin la nivelul tegumentelor
e. Astringent asupra tegumentelor
3324. Alegei raspunsurile corecte:
a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaza o coloana de apa
fara presiune
b. Dusul scoian este un dus sul sub forma alternanta
c. Perierile pot fi: complete, pariale, uscate si umede
d. Compresele stimulante au o durata de aplicare de 6 ore
e. Dusurile sunt proceduri prin care se aplica apa, aburi, aer cald cu jetul foarte
aproape de tegument
3325. Alegei raspunsurile corecte:
a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafina pentru mini si
picioare, fesi parafinate, placi de parafina
b. Temperatura la care se utilizeaza este de 70C
c. Parafina are proprietai termopexice
d. mpachetarile cu parafina sunt indicate n artroze, sechele posttraumatice ale
aparatului locomotor, articulaii inflamate
e. Se poate refolosi cu condiia sa fie sterilizata
3326. Termoterapia contrastanta cuprinde:
a. Hidroterapia mica
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
3327. Balneaia cu ape minerale clorurate sodice este indicata n:
a. Afeciuni reumatismale degenerative
b. Afeciuni ORL si bronhopulmonare
c. Afeciuni ginecologice
d. Reumatisme abarticulare

e. Afeciuni neurologice si posttraumatice

3328. Modalitaile de terapie cu namoluri teraputice sunt:
a. Cataplasme
b. Onciuni
c. mpachetari
d. Bai
e. Aerosoli
3329. Capacitatea de miscare articulara se apreciaza prin:
a. bilan clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilitaile de comunicare
d. bilan articular
e. bilan muscular
3330. Odata cu bilanul articular se pun n evidena:
a. hipotrofii musculare
b. laxitatea ligamentara care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurvatum)
c. contractura n flexie cu apariia unui flexum, care n stadiul ireductibil face
imposibila extensia.
d. laxitate complexa capsulo-ligamentara
e. atrofii musculare
3331. Bilanul articular se realizeaza:
a. prin testarea forei musculare a muschilor adiaceni unei articulaii.
b. cu ajutorul goniometrului.
c. prin comparaie cu mobilitatea normala contralaterala
d. cu ajutorul artroscopului
e. cu ajutorul firului cu plumb
3332. n analiza mobilitaii articulare se apreciaza:
a. gradul maxim de mobilitate
b. unghiul funcional
c. fora musculara
d. spasticitatea
e. abilitatea
3333. Bilanul muscular (testingul muscular manual) apreciaza:
a. tonusul muscular
b. gradul maxim de mobilitate
c. fora musculara
d. unghiul funcional
e. rezistena musculara
3334. Bilanul muscular (testingul muscular manual) are un sistem de cotare
internaionala. Sistemul are scala:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100
e. 0-3
3335. Care din urmatoarele tehnici aparin imobilizarii:
a. poziia de corecie
b. punerea n repaus

c. posturile de facilitare
d. contenia
e. contracia izometrica
3336. Tehnicile anakinetice apeleaza la:
a. mobilizare pasiva
b. imobilizare
c. posturare
d. contracie izometrica
e. contracie izotona
3337. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. mobilizarea libera
b. contracia izometrica
c. relaxarea musculara
d. mobilizarea pasiva pura asistata
e. mobilizarea auto-pasiva
3338. Mobilizarea pasivo-activa aparine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizarilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizarilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
3339. Contracia reflexa din cadrul mobilizarilor active reflexe este provocata prin:
a. reflex de ntindere (stretch-reflex)
b. miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de poziie
e. cresterea tensiunii muschiului
3340. Mobilizarea activa libera este o tehnica n cadrul:
a. mobilizarii active reflexe
b. mobilizarii pasive
c. kineziei statice
d. mobilizarii active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
3341. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor active voluntare:
a. mobilizarea activa libera
b. mobilizarea activo-pasiva
c. mobilizarea pasivo-activa
d. mobilizarea activa cu rezistena
e. contracia izokinetica
3342. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. contracia izometrica
b. relaxarea
c. traciunile
d. mobilizarea pasivo-activa
e. mobilizarea pasiva pura asistata
3343. Stretchingul are urmatoarele avantaje:
a. scade flexibilitatea esuturilor
b. creste abilitatea de a nvaa sau performa diferite miscari

c. determina relaxarea fizica si psihica

d. determina o constientizare asupra propriului corp
e. creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munca sau sport
3344. Care din urmatoarele reguli pentru stretching sunt adevarate?
a. ncalzirea prealabila a esutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziionarea corecta a pacientului
d. iniial se ntinde doar o singura articulaie, apoi se poate executa stretching peste 2
sau 3 articulaii
e. se ncepe cu articulaiile proximale si apoi cele distale
3345. Ce tipuri de stretching pentru muschi cunoastei?
a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv
3346. Miscarile jocului articular sunt:
a. rulare
b. alunecare
c. flexia
d. compresie
e. traciune
3347. Efectele jocului articular sunt:
a. asigura miscarile segmentelor n articulaiile periferice
b. asigura o repartiie fiziologica a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderene n articulaie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular
e. efect antialgic
3348. n timpul mobilizarilor vom ine seama de o serie de reguli:
a. poziia pacientului sa fie comoda, relaxata
b. poziia articulaiei care va fi mobilizata sa permita o ct mai buna relaxare locala
c. kinetoterapeutul sa aiba o poziie comoda cu posibilitate de abordare usoara a
pacientului
d. mna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu articulaia
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de
catre un ajutor, sau de o mna a kinetoterapeutului
3449. Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele corecte:
a. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la nceputul excursiei de miscare
b. Gradul 2: miscari mai ample care nsa nu ating extremele valorilor de mobilitate
c. Gradul 3: miscari ample spre excursia maxima, la nivelul rezistenei tisulare
d. Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
e. Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilitaii care foreaza rezistena tisulara
(stretching)
3350. Tehnica manipularii. Alegei cei 3 timpi coreci:
a. punerea n poziie
b. punerea n relaxare
c. punerea n tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ

3351. Capacitatea de a manifesta valori mari de fora n cea mai mica unitate de timp
se numeste:
a. fora maxima relativa
b. fora maxima absoluta
c. fora exploziva
d. fora dinamica
e. fora de rotaie
3352. Marimea forei musculare depinde de mai muli parametri, dintre care:
a. diametrul de seciune al muschiului
b. numarul unitailor motorii n aciune
c. frecvena impulsurilor nervoase
d. tipul articulaiei
e. aranjamentul fibrelor musculare
3353. Dezavantajele contraciilor izometrice sunt:
a. maresc munca ventriculului stng, tensiunea arteriala, frecvena cardiaca
b. amelioreaza supleea esuturilor periarticulare
c. tonifica n special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs izometria
d. antreneaza muschi pentru o contracie mai lenta
e. nu amelioreaza coordonarea pentru miscari mai complexe
3354. Avantajele contraciilor izometrice:
a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompa
c. tehnica este simpla
d. durata exerciiilor este scurta
e. solicita articulaiile
3355. Pentru a creste fora musculara se executa:
a. exerciii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct fora
musculara
c. posturile declansatoare de reflexe tonice
d. exerciii dinamice cu rezistena
e. coordonarile paliative
3356. Exerciiile izometrice practicate pentru cresterea forei musculare sunt:
a. exerciii unice scurte izometrice zilnice
b. exerciiul maximal scurt
c. exerciii repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerciii rezistive regresive
e. exerciiul maximal cu repetiie
3357. Exerciiile unice scurte izometrice zilnice constau n:
a. o contracie de 6 secunde pe zi
b. 20 de contracii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele o sedina pe zi
c. grupaj de 3 contracii a 6 secunde, cu o pauza de 30-60 de secunde ntre contracii
d. o contracie de 12 secunde pe zi
e. o contracie de 10 secunde pe zi
3358. Dintre exerciiile dinamice cu rezistena fac parte:
a. exerciiul maximal scurt
b. exerciiul maximal cu repetiie
c. exerciiile rezistive regresive

d. exerciiile repetitive scurte izometrice

e. grupajul de 3 contracii a 6 secunde
3359. Exerciiul maximal cu repetiie :
a. se urmareste prin cresterea progresiva a greutailor
b. se testeaza acea greutate care poate fi ridicata de10 ori
c. la 5-7 zile se retesteaza noua rezistena pentru 10 RM
d. se executa 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe saptamna
e. se numeste tehnica Oxford
3360. Tehnica De Lorme-Watkins are n structura urmatoarele seturi de exerciii:
a. setul I: 10 ridicari cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicari cu 10RM
c. setul III: 10 ridicari cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicari cu 10 RM
e. setul V : 5 ridicari cu 10 RM
3361. n cazul tehnicii de Lorme-Watkins
a. ntre seturi se intercaleaza o pauza de 2-4 minute
b. ntre seturi se intercaleaza o pauza de 10 minute
c. cele 3 seturi se executa o data pe zi, de 4 ori pe saptamna
d. n ziua a 5-a se retesteaza 10 RM
e. seturile se executa de 5 ori pe zi
3362. Din cte seturi de exerciii este compusa schema tehnicii Oxford?
a. 2 seturi
b. 3 seturi
c. 5 seturi
d. 4 seturi
e. 5 seturi
3363. n cazul exerciiilor regresive:
a. muschiul oboseste treptat
b. progresia este asigurata prin retestarea 10RM la 5-7 zile
c. numarul de repetari ntr-o repriza depinde de greutate
d. schimbarea frecventa a greutailor face ca tehnica sa nu fie agreata de pacient si de
kinetoterapeut
e. se obine o performana aproape maxima pentru starea fiziologica a muschiului n
momentul respectiv
3364. Schema tehnicii Oxford este compusa din:
a. setul I: 10 ridicari cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicari cu 90% 10 RM
c. setul III: 10 ridicari cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicari cu 70% 10 RM
e. setul V: 10 ridicari cu 5 RM
3365. Schema exerciiilor cu 10 rm (repetiii minime) este:
a. seria I: de 10 ridicari cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridicari cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridicari cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridicari cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridicari cu 2 x 5 rm
3366. Exerciiile dinamice cu rezistena sunt indicate pentru :
a. hipertofia musculara

b. hipotrofia musculara
c. ameliorarea mobilitaii articulare
d. cresterea rezistentei musculare
e. scaderea rezistentei musculare
3367. Exerciiile dinamice cu rezistena presupun:
a. viteza miscarilor nu are importana
b. durata exerciiilor nu reprezinta un parametru de dozare
c. urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara
d. durata exerciiilor este un parametru de dozare
e. la nceputul exerciiilor se testeaza fora grupului muscular simetric
3368. n situaiile deficitelor mari de fora musculara este necesar sa se apeleze si la:
a. posturi declansatoare de reflexe tonice
b. ntinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e. nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
3369. Rezistena musculara depinde de:
a. fora musculara
b. valoarea circulaiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea generala a organismului
e. pH-ul sngelui
3370. Testarea rezistenei muschiului se face:
a. testarea se face cu greutai ntre 60-70% din fora maxima
b. prin testarea capacitaii de meninere a unei contracii
c. testarea se face cu greutai ntre 15%-40% din fora maxima cronometrndu-se
timpul meninerii contraciei
d. testarea se face cu greutai ntre 50%-60% din fora maxima
e. calculnd numarul de repetari posibile la ncarcare si la un ritm de metronom
precizat
3371. Pentru a realiza cresterea rezistenei musculare:
a. scadem durata exerciiilor
b. crestem durata exerciiului
c. utilizam terapia ocupaionala
d. se lucreaza la intensitai mai joase de efort dar prelungite n timp
e. se lucreaza la intensitai mari de effort
3372. Bolnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afeciuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
3373. Metodele antrenamentului la efort utilizeaza:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scarilor si pantelor
d. terapia ocupaionala
e. crioterapia

3374. Cea mai moderna exprimare a intensitaii unui efort se face prin:
a. urcatul scarilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrica
3375. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:
a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraii reci
e. oboseala
3376. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:
a. 30-40% din consumul maxim de oxigen
b. 40-50% din consumul maxim de oxigen
c. 20-30% din consumul maxim de oxigen
d. 60-80% din consumul maxim de oxigen
e. 60-80% din capacitatea funcionala testata a pacientului
3377. Durata efortului n cazul antrenamentului la efort este de:
a. 3 minute de efort urmate de o pauza de 30-180 secunde, ciclu care se repeta la 3060 minute
b. 5 minute de efort
c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort
3378. Frecventa sedinelor de efort la pacienii cardio pulmonari este de:
a. 1 pe saptamna
b. 2, 2-3 pe saptamna
c. 5 pe saptamna
d. 6 pe saptamna
e. 10 pe saptamna
3379. Metodica unei sedine de antrenament la efort mparte programul n:
a. prima parte 6-15 minute ncalzire
b. partea a doua alcatuita din exerciiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute
d. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 5-10 minute
e. partea a treia dureaza 25 minute
3380. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a. creste rezistena vasculara periferica
b. scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d. creste extracia de O2 la nivelul esuturilor
e. creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
3381. Antrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:
a. exerciiile de coordonare trebuie sa se execute de cteva ori pe zi, fara ntrerupere,
pna ce coordonarea este obinuta
b. orice contracie a muschiului care nu este necesara unei activitai date trebuie
evitata
c. se vor utiliza explicaii verbale, nregistrari cinematice, desene

d. antrenamentul se opreste la orice semn de oboseala sau plictiseala

e. este necesara o fora mare pentru o miscare de precizie
3382. Controlul si coordonarea respiraiei are urmatoarele componente:
a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul fluxului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat
3383. n programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este cel
mai mult limitat de:
a. medicaia specifica afeciunii
b. pragul angios restant
c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale frecvenei cardiace
e. valorile crescute ale frecvenei respiratorii
3384. n perioada de la 8-12 saptamni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciiilor
fizice corelat cu frecvena cardiaca este de:
a. 30% din frecvena maxima
b. 50% din frecvena maxima
c. 70%-80% din frecvena maxima
d. 100% din frecvena maxima
e. 90% din frecvena maxima
3385. Obiectivele terapeutice ale pacienilor coronarieni se pot realiza:
a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament fizic
d. drenajul de postura
e. reeducarea tusei
3436. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor
sunt:
a. reantrenarea la efort
b. readaptarea la viaa cotidiana
c. readaptarea socio-profesionala
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacienilor
3387. Imobilizarea prelungita la pat a pacienilor coronarieni este urmata de multiple
complicaii:
a. decondiionarea cardio-vasculara
b. staza venoasa si bronsica
c. tulburari trofice
d. ameliorarea fraciei de ejecie
e. decompensari psihice
3388. Se considera infarct miocardic necomplicat n urmatoarele situaii:
a. infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala
b. infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta
c. infarctul miocardic fara disritmii semnificative
d. infarctul miocardic fara insuficiena cardiaca
e. infarct miocardic cu anevrism ventricular

3389. Parametrii urmarii n recuperarea dupa infarctul miocardic acut necomplicat

sunt:
a. frecvena cardiaca
b. EKG
c. tensiune arteriala
d. monitorizarea holter
e. toi parametrii de mai sus
3390. n testarea de efort la cicloergometru, cresterea progresiva a intensitaii
efortului la fiecare treapta de efort este de:
a. 10W
b. 25-30W
c. 40W
d. 50W
e. 20W
3391. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:
a. durerea anginoasa suportabila
b. extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaia ventriculara
d. tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e. cresterea TA peste 230/130mmHg
3392. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian n faza a II-a a
infarctului miocardic acut este de:
a. 5 sedine/saptamna
b. 2 sedine/saptamna
c. 3 sedine/saptamna
d. 4 sedine/saptamna
e. zilnic
3393. Complicaiile posibile ale testarii la efort sunt:
a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficiena respiratorie
d. insuficiena circulatorie cerebrala acuta
e. insuficiena cardiaca congestiva
3394. Contraindicaii testarii la efort sunt.
a. infarctul miocardic acut n primele 6 zile de evoluie
b. angina pectorala de efort
c. insuficiena ventriculara stnga simptomatica severa
d. hipertensiunea arteriala (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e. stenoza aortica severa
3395. Antrenamentul aerobic se realizeaza printr-un program de exerciii:
a. cu o anumita durata
b. cu o anumita frecvena
c. aplicate consecvent
d. de intensitai ntmplatoare
e. la temperatura de 37
3396. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. n timpul efortului prin exerciiu fizic
b. n repaus
c. n cazul adaptarii la altitudini diferite

d. n cazul exerciiilor anaerobe

e. n somn
3397. Modificarile adaptative apar la nivelul:
a. organismului ca ntreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. fanerelor
3398. Dintre factorii care condiioneaza raspunsurile adaptative individuale la
antrenamentul aerobic, fac excepie:
a. vrsta
b. sexul
c. coeficientul de inteligena
d. nivelul de fitness iniial
e. abilitaile individuale
3399. Efectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:
a. cresterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de oxigen local
c. hipertrofie musculara
d. hipotrofie musculara
e. hipotonie musculara
3400. Cresterea VO2 max prin kinetoprofilaxie n regim aerobic este:
a. mai mare la tineri
b. mai mare la vrstnici
c. aceeasi pentru toate categoriile de vrsta
d. aceeasi pentru indivizii cu aceeasi greutate si nalime
e. independenta de alimentaie
3401. Adaptarile cardio-vasculare n repaus nregistreaza urmatoarele modificari ale
parametrilor:
a. scaderea frecvenei cardiace
b. scaderea volumului sanguin circulant
c. scaderea valorilor tensionale
d. cresterea volumului bataie cardiac
e. scaderea volumului bataie cardiac
3402. Adaptarile cardio-vasculare manifestate n timpul efortului fizic se
caracterizeaza prin:
a. cresterea consumului de oxigen miocardic
b. scaderea volumului bataie cardiac
c. cresterea debitului cardiac corespunzator cerinelor efortului
d. scaderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e. cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului
3403. Modificarile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt reprezentate
de:
a. cresterea valorilor colesterolului
b. scaderea valorilor trigliceridelor
c. scaderea cantitaii de hemoglobina
d. scaderea hematocritului
e. scaderea trombocitelor

3404. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienii cu afeciuni coronariene

deoarece prin modificarile adaptative sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. creste riscul trombotic
c. creste fibrinoliza
d. previne apariia ischemiilor coronariene
e. scade fibrinoliza
3405. Modificarile adaptative respiratorii aparute n antrenamentul aerobic sunt
reprezentate de:
a. cresterea frecvenei respiratorii n mod special
b. cresterea volumelor respiratorii
c. scaderea volumelor respiratorii
d. scaderea capacitaii de difuziune alveolo-capilara
e. cresterea travaliului respirator
3406. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. nu apar dect la pacienii cu tulburari emoionale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile n managementul stresului
d. sunt utile pentru cresterea performanelor cognitive
e. stimuleaza atenia
3407. Efectele adaptative obinute prin antrenamentul aerobic n kinetoprofilaxia
primara sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. dureaza maxim o saptamna
d. meninute numai daca se menine permanent un anumit grad de antrenament
e. meninute numai daca se executa sporadic exerciii aerobice
3408. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitai fizice:
a. orice exerciiu fizic care se face cu consum energetic n prezena oxigenului
b. orice exerciiu fizic care se face cu consum energetic n absena oxigenului
c. numai activitai sportive specifice
d. activitai cotidiene
e. orice activitate sportiva
3409. Antrenamentul aerobic n kinetoprofilaxie exclude urmatoarele tipuri de
activitai:
a. Mersul cu ritm rapid
b. Efortul la covor rulant
c. Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla
d. Exerciii cu greutai
e. Baschet de performana
3410. Parametrii care caracterizeaza antrenamentul aerobic sunt urmatorii:
a. intensitatea
b. durata
c. frecvena
d. variaia
e. temperatura
3411. Factorii care condiioneaza alegerea exerciiilor aerobice sunt:
a. abilitaile individuale

b. musculatura vizata
c. preferina terapeutului
d. temperatura corporala
e. presiunea atmosferica
3412. Notai semnificaiile adevarate n legatura cu numarul de seturi pentru
exerciiile aerobice:
a. se ncepe cu un set pentru fiecare exerciiu
b. se creste din 3 n 3
c. se creste progresiv, pna la maxim 6 seturi
d. se creste din 5 n 5
e. se creste din 10 n 10
3413. Ordinea aplicarii exerciiilor aerobice ncepe cu:
a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept
3414. Variaia programului aerobic semnifica modificarea:
a. poziionarii segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciiu
d. orelor la care se realizeaza antrenamentul
e. numarului de participani la antrenament
3415. Conform principiului ncarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa
fie:
a. la acelasi nivel cu activitaile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescuta progresiv
d. scazuta progresiv
e. crescuta brusc ca sa poata produce cresterea forei musculare
3416. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat n antrenamentul aerobic, este:
a. direct proporional
b. invers proporional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de nalimea pacientului
3417. Exerciiul aerobic muscular poate fi:
a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorf
3418. Specificai care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste singur,
deoarece nu determina cresterea VO2 max:
a. de andurana
b. de flexibilitate
c. de fora
d. submaximal
e. supramaximal

3419. Structura unui antrenament aerobic n kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele

perioade, cu excepia:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. ncalzirea
d. exerciiile
e. racirea
3420. Selectai enunurile afirmative despre efectele perioadei de ncalzire a
antrenamentului aerobic:
a. creste fluxul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigaie coronariana
d. creste performana musculara
e. scade performana musculara
3421. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:
a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament n circuit cu intervale
3422. Din grupa afeciunilor reumatismale degenerative fac parte:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerala
c. Tendinitele
d. Periartrita coxo-femurala
e. Miozitele
3423. Alegei raspunsul fals:
a. PR este o afeciune reumatismala inflamatorie, cu evoluie cronica progresiva
b. PR afecteaza cu predilecie articulaiile mici (mini, picioare)
c. PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara
d. n PR redoarea matinala dureaza cel puin o ora
e. n stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa
3424. Alegei raspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative
sunt urmatoarele:
a. Prezena factorului reumatoid
b. Absena nodulilor subcutanai
c. Prezena artritelor periferice
d. Afectarea articulaiilor sacroiliace si a coloanei vertebrale
e. Afectarea tegumentelor si mucoaselor
3425. Obiectivele kinetoterapiei n spondilita anchilozanta sunt cele enumerate cu o
singura excepie:
a. Meninerea / corectarea posturilor si aliniamentului corpului
b. Meninerea / ameliorarea mobilitaii articulare si tonusului muscular
c. Prevenirea poziiilor vicioase
d. Prevenirea disfunciei ventilatorii restrictive
e. Redimensionarea obiectivelor casnice
3426. Obiectivele tratamentului n boala artrozica sunt urmatoarele, cu excepia:
a. Combaterea durerii

b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilitaii articulare si a tonusului muscular
d. Prevenirea deteriorarii n continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circulaiei locale
3427. Clinica gonartrozei este caracterizata de urmatoarele elemente, cu excepia
unuia singur:
a. Subfebrilitate
b. Redoare de inactivitate
c. Senzaie de instabilitate la nivelul genunchiului
d. Chist Baker
e. Tulburari de statica la nivelul genunchiului
3428. O singura afirmaie cu privire la spondiloza cervicala din cele enumerate mai
jos este falsa. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b. Electroterapia include galvanizari, CDD, cureni de medie frecvena si nalta
frecvena
c. mpachetarile cu parafina pelerina au efect benefic
d. Exerciiile urmaresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat n formele cu tulburari neurologice severe si
progresive
3429. Alegei raspunsul fals. Discopatia lombara de faza IV se manifesta astfel:
a. 60-70% din pacieni sunt asimptomatici
b. Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c. Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greutai
d. Sciatica vrstnicului cu Lasseque pozitiv
e. Sindrom de coada de cal
3430. Alegei raspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde urmatoarele entitai
clinice:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerala
c. Periartrita coxofemurala
d. Algoneurodistrofia
e. Maladia Dupuytren
3431. Alegei raspunsurile corecte. La inspecia tegumentelor pacienilor cu sindrom
rheumatoid se pot evidenia:
a. Leziuni eritemato-scuamoase n psoriazis
b. Noduli reumatoizi n spondilita anchilozanta
c. Noduli Bouchard si Heberden n boala artrozica
d. Tofi gutosi n poliartrita reumatoida
e. Eritem facial n fluture n lupusul eritematos diseminat
3432. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:
a. Indicele Schber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete
3433. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari articulare:
a. Deviaia cubitala a degetelor si minii
b. Police n Z

c. Flexum de cot
d. Genu recurvatum
e. Genu flexum
3434. n poliartrita reumatoida, posturarea minii cu ajutorul ortezelor se realizeaza
astfel:
a. Pumn n extensie 10-20
b. Deviaia cubitala a minii si degetelor
c. Flexie usoara a metacarpofalangienelor
d. Police n abducie si opoziie
e. Interfalangiene proximale n extensie
3435. Alegei raspunsurile corecte. n poliartrita reumatoida:
a. Se evita poziiile sau activitaile ce solicita flexorii degetelor
b. Se recomanda purtarea de susinatori plantari
c. Se evita poziia seznda pe scaune sau fotolii joase
d. Se recomanda exerciiile care antreneaza prehensiunea de fora
e. Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida
3436. n poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:
a. Extensorilor degetelor
b. Flexorului superficial al degetelor
c. Flexorilor antebraului
d. Flexorilor coapsei si gambei
e. Musculaturii intrinseci a minii
3437. Sindromul Reiter:
a. Este artrita reactiva
b. Este caracterizat de triada: conjunctiva, artrita, uretrita
c. Nu este nsoit de manifestari generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e. Poate evolua catre spondilita anchilozanta
3438. Care din urmatoarele afirmaii cu privire la artrita psoriazica sunt adevarate:
a. Manifestarile cutanate constau n placi eritemato-scuamoase pe coate, genunchi,
trunchi
b. Este nsoita de manifestarile extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. n majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d. Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si anchilozelor
articulare
3439. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate:
a. n spondilita anchilozanta cura balneara este indicata n special n staiunile de pe
litoralul Marii Negre
b. Spondilita anchilozanta afecteaza cu preponderena sexul feminin
c. Caracteristice spondilita anchilozanta sunt lombosacralgiile n a doua jumatate a
nopii, cu iradiere n bascula
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozanta include si disfuncia ventilatorie restrictiva
e. n stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala poziia de schior
3440. n timpul activitailor cotidiene spondiliticul trebuie sa pastreze anumite
posturi:
a. Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b. Seznd pe scaun cu spatar nalt si pastrarea contactului permanent al spatelui cu
spatarul

c. Masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraele pe masa

d. Evitarea sederii prelungite n fotoliu
e. n ortostatism pastrarea distanei maxime xifoid-pube
3441. n spondilita anchilozanta meninerea sau cresterea tonusului muscular se
realizeaza n special la nivelul anumitor grupe musculare:
a. Ischiogambieri
b. Iliopsoas
c. Adductorii coapsei
d. Erectorii capului si trunchiului
e. Muschii abdominali
3442. Alegei raspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din
spondilita anchilozanta:
a. Se ncepe ct mai precoce si are continuitate absoluta
b. Ocupa primul loc n ierarhia formelor de tratament fizical
c. Pune accent pe exerciiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale si centurilor
d. Cuprinde exerciii pentru reeducarea respiraiei toracice si abdominale
e. Kinetoterapia este adaptata stadiului evolutiv
3443. Care dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartilajului articular:
a. Menopauza
b. Obezitatea
c. Vrsta peste 50 ani
d. Sexul feminin
e. Rasa neagra
3444. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a. Durere la nivelul genunchiului
b. Redoare de inactivitate
c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faa anterioara a coapsei
d. Mers schiopatat
e. Parestezii pe faa anterioara a coapsei
3445. Igiena ortopedica a soldului consta n:
a. Mers si ortostatism prelungit
b. Greutate corporala ideala
c. Mers pe teren accidentat
d. Mers cu sprijin n baston
e. Evitarea urcarii si coborrii scarilor
3446. Indicaiile curei balneare n coxartroza sunt reprezentate de:
a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Coxartroza la debut
d. Coxartroza operata
e. Forme cu redoare strnsa si atitudine vicioasa ireductibila
3447. Igiena ortopedica a genunchiului consta n:
a. Evitarea tocurilor nalte
b. Evitarea traumatismelor directe
c. Repaus prelungit
d. Medicaie antialgica
e. Descarcarea de greutate a genunchiului
3448. Procedurilor de electroterapie antialgica n gonartroza includ:

a. Comprese reci cu sulfat de magneziu

b. mpachetari cu parafina
c. Cureni de joasa frecvena
d. Cureni de medie frecvena
e. Biostimulare laser
3449. Kinetoterapia n gonartroza consta n:
a. Posturari n flexie a genunchiului
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobilizari articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerciii n lan kinetic nchis
e. Exerciii pentru coordonare
3450. Spondilodiscartroza cervicala are manifestari clinice polimorfe:
a. Cervicalgie iradiata occipital, n vertex, n umeri
b. Nevralgie cervico-brahiala
c. Sindrom Barr-Lieou
d. Puncte dureroase la nivelul umarului
e. Vertij, fosfene, acufene
3451. Obiectivele de tratament recuperator n spondilodiscartroza lombara sunt
urmatoarele:
a. Reeducarea respiratorie
b. Combaterea durerii
c. Corectarea dezechilibrului muscular ntre agonisti si antagonisti
d. Restabilirea controlului adecvat al miscarii
e. Profilaxia recidivelor
3452. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a. Masaj sedativ lombosacrofesier
b. Bai galvanice, 4 celulare
c. Cureni diadinamici n special n lumbago musculo-ligamentar
d. mpachetari cu parafina lombar n formele acute
e. Bai simple la 36-37 n cazul radiculopatiilor reziduale
3453. Kinetoterapia din perioada acuta a discopatiei lombare urmareste:
a. Asuplizarea trunchiului inferior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare generala
d. Scaderea iritaiei radiculare
e. Cresterea tonusului vagal
3454. Scoala spatelui consta n:
a. Constientizarea poziiei neutre a coloanei lombare si bazinului
b. nzavorrea coloanei lombare
c. Meninerea forei musculare agonisti si antagonisti
d. Programul Williams fazele I si II
e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
3455. Tratamentul chirurgical n hernia de disc lombara este indicat n cazul:
a. Durerilor care nu cedeaza la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassque pozitiva la valori mici
d. Apariiei sau agravarii unui deficit motor
e. Apariiei sindromului de coada de cal

3456. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:

a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilitaii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d. Aspect radiologic normal
e. Evoluie favorabila la aplicarea curenilor de joasa frecvena
3457.Care dintre urmtoarele afeciuni poate determina instalarea Insuficienei
Renale Acute ?
a. Calculoza ureteral bilateral
b. Insuficiena perferic acut
c. Nefrita interstiial
d. Glomerulonefrita posttstreptococic
3458.Semnul esenial al Insuficienei Renale Acute este:
a. Diateza hemoragic
b. Apariia convulsiilor
c. Oliguria pn la anurie
d. Oboseala cu stare de ru general
3459. ocul anafilactic poate apare ca urmare a:
a. Pierderilor de snge sau de plasm
b. Infeciilor cu germeni gram-negativi
c. Administrarea de seruri pe cale parenteral
d. Scderea funciei de pomp a inimii
3460. Recoltarea sngelui pentru determinarea grupului sanguin de face:
a. Dup administrarea substituienilor de plasm
b. naintea administrrii substituienilor de plasm
c. Pe parcursul administrrii substituienilor de palsm
d. Toate rspunsurile sunt corecte.
3461.Care din urmtoarele substane nu sunt indicate pentru curarea plgii din
fractura deschis ?
a) Ser fiziologic
b) Cloramin 0,2 %
c) Permanganat de potasiu 1/4000
d) Antibiotice
3462. Ridicare si rsfirarea degetelor ca rspuns la excitarea marginii externe a tlpii
cu un ac se numete ca:
a) Semnul Blumberg
b) Semnul Babinski
c) Semnul godeului
d) Semnul Chwostek
3463.Care este considerat antidotul intoxicaiei cu monoxid de carbon ?
a. Bioxidul de carbon
b. Atropina
c. Laptele
d. Oxigenul
3464.Lipsa de interes fa de mediul ambiantt i fa de propria persoan se numete:
a) Letargie
b) Inactivitate
c) Apatie

d) Diaforez
3465.Urmtoarele simptome formeaz triada clasic n Diabetul Zaharat, cu exceptia:
a) Polipnee
b) Polifagie
c) Poliurie
b) Polidipsie
3466.Locul de elecie pentru puncia vezicii urinare este:
a) Punctul Berthelemy
b) Linia median abdominal, la 2 cm deasupra simfizei pubiene
c) Pe linia Monroe Richter, la unirea 1/3 externe cu 1/3 mediana
d) n loja renal, stng sau dreapt, dup caz.
3467.Prevenirea complicaiilor tromboembolice n infarctul miocardic se face cu:
a. analgezice
b.oxigenoterapie
c. antiaritmice
d.anticoagulante
3468. La compresiunile toracice dn cursul manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie la adult sternul trebuie sa fie infundat cu:
a. 5 6 cm
b. 2 3 cm
c. 2 5 cm
d. 8 cm
3469. In intoxicaia cu ciuperci din grupul celor cu perioad scurt de circulaie
semnele i simptomele apar:
a. la 2 ore dup ingestie
b. dup 30 minute
c. dup 15 minute pn la 3 ore
d. dup ngurgitare, imediat
3470. Tabloul clinic n starea de oc cuprinde:
a. Extremiti calde, hipotensiune arterial, poliurie, cianoza periferic
b. Extremiti reci, hipotensiune arterial, oligo-anurie, cianoz extremiti
c. Extremiti reci, bradicardie,polakiurie, redoarea cefei
d. Hipertensiune arterial, vene colabate, extremiti uscate, incontinen
3471. Unul dintre simptomele importante n ocluzia intestinal este:
a. Vrstura cu snge
b. Vrstura hemoptoic
c. Vrstura fecaloid
d. Vrstura n za de cafea
3472. Hipofuncia lobului posterior hipofizar determin:
a. Nanism
b. Diabet insipid
c. Acromegalie
d. Diabet zaharat
3473.ncercuii literele corespunztoare afirmaiilor adevrate:
a) V.N. glicemie = 0,66 1,10 g%
b) V.N. leucocite = 6.000 8000/ml

c) V.N. uree sg. = 0,6 1,20 mg %

d) V.N. eritrocite = 4,5 5,5 mil/ml (B)
3474.Care din urmtoarele simptome reprezinta tulburari in emisiunea urinar ?
a) oliguria
b) anuria
c) polakiuria
d) nicturia
3475. Semnele majore de diagnostic n reumatismul articular acut sunt:
a) noduli subcutanai
b) artralgiile
c) cardita
b) febra
3476.Care dintre urmtoarele simptome constituie semne de certitudine n fractura
oaselor lungi:
a) Hematomul
b) Crepitaia osoas
c) Lipsa transmiterii micrii dincolo de fractura
d) Deformarea regiunii
3477. Dispneea cu rrirea ritmului respirator se numete:
a) Polipnee
b) Bradipnee
c) Tiraj
d) Tahipnee
3478. Poliuria poate pare:
a) n cazul hemoragiilor abundente
b) dup crize de colici renale
c) n caz de dezhidratare prin vrsturi, diaree sai transpiratii abundente
d) n caz de arsuri intinse
3479.Pentru tueul rectal, asistenta va poziiona pacientul:
a) n decubit dorsal
b) n poziie genupectoral
c) n decubit lateral stng, cu genunchii flectati
d) n poziie procliva
3480. Odup ce au fost deschise fiolele de sticl:
a) Nu mai pot fi pstrate
b) Pot fi pstrate maxin 12 ore
c) Pot fi pstrate maxim 24 de ore, la 4-8 grade Celsius
d) Pot fi pstrate doar pna la urmtoarea administrare
3481. n obezitatea de gradul II se nregistreaz depirea greutii ideale cu :
a) 5 10 %
b) 10 20 %
c) 20 30 %
d) Peste 30 %
3482.La sondajul duodenal la adult, se considera c sonda a ajuns in stomac cnd
marcajul sondei la nivelul arcadei dentare indic:
a) 20 25 cm

b) 40 45 cm
c) 60 cm
d) 75 cm
3483.La sondajul duodenal la adult, se considera c sonda a ajuns in douden cnd
marcajul sondei la nivelul arcadei dentare indic:
a) 25 cm
b) 45 cm
c) 60 cm
d) 75 cm
3484. Pentru efectuarea sondajului vezical la brbat se pot folosi urmtoarele sonde:
a) Sonda Nelaton
b) Sonda Foley
c) Sonda Faucher
d) Sonda Blakemore
3485. Flictena alb, cu coninut serocitrin, limpede, insoit de eritem accentuat i
edem sunt caracteristtice pentru arsurile de:
a) Gradul I
b) Gradul II
c) Gradul III
d) Gradul IV
3486.Dispeea descris ca inspir pauza expir pauza se numete:
a) Kusmaul
b) Cheynes Stokes
c) Biot
d) Paradoxal
3487.Insuficienta respiratorie acuta poate fi:
a. de cauza pulmonara
b. de cauza extrapulmonara
c. ambele raspunsuri sint corecte
3488.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a. hemoragia venoasa
b. hemoragia capilara
c. hemoragia arteriala
d. hemoragia venoasa si capilara
3489.Unde se dezvolta cu predilectie hidrosadenita?
a. regiunea paroasa a capului
b. regiunea axilara
c. regiunea perianala
d. regiunea inghinal
3490.Care esste agentul etiologic al erizipelului?
a. bacilul perfringens
b. streptococul
c. bacilul Colli
d. bacilul piocianic
3491.Care este agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii?
a. stafilococul
b. streptococul

c. bacilul coli
d. microbii gangrenei gazoase
3492. Antraxul este produs de:
a. bacilul Koch
b. bacteridia carbunoasa
c. infectia cu germeni aerobi
d. infectia cu germeni anaerobi
3493. Masajul cardiac extern este contraindicat :
a. la copii si varstnici
b. in aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cardiac
c. in fracturi costale cu volet
3494. Unde se face rahianestezia?
a. intrarahidian
b. spatiul peridural
c. spatiul paravertebral
d. spatiul subdural
3495. Ce solutie de xilina se foloseste in anestezia de suprafata?
a. 0,5-1%
b. 5-10%
c. 12-14%
3496. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?
a. arteriale,venoase, capilare,mixte
b. externe,interne,exteriorizate,interstitiale
c. accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale
d. mici,mijlocii,mari,cataclismice
3497.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?
a. culoarea sangelui este inchisa
b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
d. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea arteriala a
accidentatului
3498.Ce intelegem prin furuncul antracoid?
a.-mai multi furunculi diseminati la distanta
b.-prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini
c.-furuncul al cefei
3499.La ce arsura gasim flictene cu continut sero-citrin?
a.-arsura de gr.I
b.-arsura de gr.II
c.-arsura de gr.III
d.-arsura de gr.IV
3500.Ce consecinta are imobilizarea prelungita a unei fracturi?
a.-hipertrofia musculara
b.-hipotrofia musculara
c.-exacerbarea miscarilor articulare prin relaxarea capsulei si ligamentelor
d.-redoare articulara
3501.In care forme de soc este indicata administrarea de antibiotice?

a.-socul toxico-septic; socul prin arsuri

b.-socul cardiogen
c.-socul prin dilatatie acuta stomac; socul hemoragic
d.- socul anafilactic
3502.Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace?
a.-aparitia pulsului sincron cu compresiuinile sternale
b.-marirea midriazei
c.-decolorarea tegumentelor
3503.Contractura generalizata in opistotonus o putem intilni in:
a.-antrax
b.-gangrena gazoasa
c.-tetanos
d.-erizipel
3504.Atropina are indicatie majora in:
a.-combaterea bradicardiei
b.-marirea fortei de contractie a inimii
c.-combaterea iritabilitatii cordului
3505.Durere in epigastru calmata de alimente intalnim in:
a.-ulcer gastric
b.-ulcer duodenal
c.-colecistita calculoasa
d.-gastrita cronica
3506.In coma epileptica este prezenta:
a.-incontinenta de urina
b.-poliurie
c.-retentie de urina
d.-anurie
3507. Contractura generalizata in opistotonus o putem intilni in:
a.-antrax
b.-gangrena gazoasa
c.-tetanos
d.-erizipel
3508. Masajul cardiac extern este contraindicat in:
a.-la copii si varstnici
b.-aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cardiac
c.-fracturi costale cu volet
3509.Cind apar mai frecvent colicile biliare?
a.-dimineata pe nemincate
b.-dapa amiaza
c.-dupa o masa bogata in grasimi sau alimente colecistokinetice
3510.Semnul Giordano este pozitiv in:
a.-cistita acuta
b.-colica renala
c.-tbc renal
d.-enterocolita acuta
3511.Colica este:

a.-durere accentuata prin tuse

b.-durere surda,persistenta cu tendinta de revenire dupa un interval variabil
c.-o durere cu localizare lombara sau abdominala, brusca, intensa, cu caracter
spastic
d.-o durere ce nu cedeaza la analgezice
3512.Strigatul Douglasului il putem gasi in:
a.-ocluzie intestinala
b.-ileus dinamic
c.-ulcer gastro-duodenal perforat
d.-colecistita acuta
3513.La care dintre arterele din mai jos se dezvolta preponderent anevrismul artrial?
a. crosa aortei, aorta abdominala
b. artera posterioara tibiala,arterele digitale ale piciorului
c. artera ulnara,arcadele arteriale palmare
3514.Hemoragiile digestive inferioare cuprind pierderile de sange de la nivelul:
a. duodenului
b. stomacului
c. colonului,rectului si anusului
3515.Transfuzia are ca scop introducerea in sistemul circulator al bolnavului a:
a. sangelui
b. solutiilor coloidale
b. serului fiziologic si serului glucozat 5-10%
3516. De ce grad sunt considerate degeraturile caracterizate prin cianoza, edem,
gangrena uscata la cateva ore de la accident?
a. gradul I
b. gradul II
c. gradul III
d. gradul IV
3517. Ridicarea unui garou care a stat mai mult de 30 60 minute se face:
a) cu un gest rapid, dar sigur, pentru a nu reporni hemoragia
b) foarte lent, in 4-5 minute, pentru a se readapta circulatia sanguina
c) important este ca manevra sa fie aseptic, indiferent de durata acesteia
3518. Care dintre urmatoarele solutii destinate compensarii hemoragiei sunt solutii
macromoleculare ?
a) solutia Ringer
b) Macrodex
c) Dextran 70
d) Haemacel
3519. Care dintre urmatoarele instrumente chirurgicale sunt destinate prinderii si
fixarii campurilor operatorii ?
a) pensa en coeur
b) pensa Backhaus
c) pensa tip rac
d) pensa Pean
3520. Tubul de dren confecionat din latex sau din silicon i avnd forma literei T
se numeste:
a) tub Kehr

b) sond Foley
c) tub Thieman
d) tub Nelaton
3521. Desfacerea postoperatorie sau postraumatica a aponevrozelor i muschilor
peretelui abdominal i iesirea sub piele a unor organe abdminale, care ramana
acoperite cel putin de piele, se numeste:
a) evisceratie abdominala
b) hernie crural
c) herni epigastric
d) eventratie
3522. Ieirea din cavitatea abdominala a anselor intestinale subiri si a marelui
epiploon, care nu sunt acoperite nici mcar de piele se numeste:
a) hernie giganta
b) eventratie
c) evisceratie abdominala
d) hernie a liniei albe
3523. Trecerea organelor abdominale in torace, printr-un orificiu existent in diafragm
se numeste:
a) hernie interna
b) hernie pulmonara
c) hernie muscular
d) hernie hiatal
3524. Extirparea chirurgicala a colecistului se numeste
a) colecistotomie
b) colecistorafie
c) colecistectomie
d) coledocorafie
3525. Localizarea durerii n colecistita calculoas acut este:
a) sub rebordul costal stng, in bar
b) partea medie sau externa a hipocondrului drept
c) epigastru cu iradiere retrosternal
d) flancul drept si fosa iliaca dreapt, cu iradiere in omoplatul drept
3526.Durerea din infarctul miocardic acut prezint urmtoarele caracteristici:
a .este foarte intens, insuportabil
b. poate fi localizat ntr-un punct ce poate fi indicat cu degetul
c. dureaz 3-4 minute
3527.Ingrijirea pacientului cu infarct miocardic acut implic:
a. combaterea durerii
b. mobilizarea precoce a pacientului n vederea prevenirii complicaiilor
c. combaterea anxietii
3528.Purtarea ciorapilor elastici este recomandat pacienilor cu:
a. arteriopatie obliterant a membrelor pelvine
b. varice hidrostatice
c. insuficien cardiac congestiv
3529.Regimul alimentar al pacientului cu insuficien cardiac este:
a. hiposodat, hipolipidic, hipocaloric
b. hiposodat, hiperlipidic, hipocaloric
c.hiposodat, hipolipidic, hipercaloric

3530.Pacienilor cu boala varicoas li se recomand repausul la pat:

a. cu picioarele atrnnd la marginea patului
b. cu membrele inferioare mai sus dect restul corpului
c. n poziie de decubit lateral stng
3531.Pacienilor cu arteriopatie obliterant a membrelor pelvine li se recomand
repausul la pat:
a. cu picioarele atrnnd la marginea patului
b.cu membrele inferioare mai sus dect restul corpului
c. n poziie de decubit lateral stng
3532.Problemele de dependen ale pacienilor cu hemofilie includ:
a. dispneea
b. tulburrile de mobilitate
c.dificultatea de a se alimenta
3533.La pacienii cu anemie cronic, scaunul poate avea aspect nchis la culoare,
negricios dup administrarea de:
a. snge, produse de snge
b. preparate de fier pe cale oral
c. vitaminele B1, B6, B12
3534.Fragilitatea capilarelor sangvine este apreciat prin testul:
a. Rumpel- Leed
b.Pandy
c.Coomb
3535.Contraindicaiile nutriiei enterale includ:
a. ischemia intestinal
b. ischemia miocardic (infarct miocardic acut)
c. ischemia cerebral (accident vascular cerebral)
3536.Prevenirea refluxului gastroesofagian i a bronhopneumoniei de aspiraie la
pacienii cu sond nasogastric se face prin:
a. meninerea pacientului n poziie decubit dorsal
b. pensarea sondei nasogastrice timp de 3 - 4 ore de 3 ori/zi
c.meninerea pacientului n poziie eznd (35 -40)
3537.Prevenirea obstruciei sondei nasogastrice se face prin:
a. aspiraia activ a sucului gastric
b. splarea sondei cu 10 - 20 ml de ap ori de cte ori este nevoie
c. administrarea de medicaente prochinetice (metoclopramid)
3538.La un pacient cu hemoragie digestiv superioar (HDS) investigaia diagnostic
de elecie este:
a. gastrofibroscopia
b. examenul radiologie cu substan de contrast (tranzit baritat)
c. echografia
3539.Melena indic:
a. fisura anal
b. hemoragie digestiv superioar
c.hemoroizi
3540.In criza de angin pectoral pacientul prezint:
a. dureri precordiale

b. hipertensiune arterial
c. dispnee de repaus
3541.Durerea din angina pectoral:
a. poate iradia n umrul i membrul superior drept
b. se asociaz frecvent cu dispnee i senzaie de ameeal
c.cedeaz la administrarea de nitroglicerin
3542.In cazul monitorizrii continue EKG, a unui pacient internat ntr-o unitate de
terapie intensiv, electrozii vor fi schimbai:
a. la fiecare 12 ore
b. n fiecare zi
c. la dou zile
3543.Tabletele de nitroglicerin vor fi nlocuite cu altele dac sunt mai vechi de:
a. 1 lun
b. 3 luni
c. 5 luni
3544.Pentru pacientul cu insuficien cardiac sever se recomand poziia:
a. decubit lateral stng
b. decubit dorsal
c.semieznd sau eznd
3545.Echocardiografia este util pentru diagnosticul:
a. valvulopatiilor
b. cardiopatiei ischemice nedureroase
c. blocului atrioventricular grad II
3546.Inainte de efectuarea echocardiografiei se recomand:
a. post alimentar 12 ore
b. oprirea tratamentului cardiologie
c.explicarea motivului pentru care se realizeaz aceast explorare
3547.Colica renal simpl din litiaza renal necomplicat se nsoete de:
a. hematurie
b. piurie
c. febr
3548.Poliuria reprezint:
a. creterea cantitii de urin emis pe 24 de ore
b. creterea numrului de miciuni n 24 de ore
c.creterea numrului de miciuni n timpul nopii
3549.Oliguria reprezint scderea volumului de urin eliminat n 24 de ore sub
a.1 OOOml
b. 500 ml
c. lOOml
3550.Bacteriuria patologic se caracterizeaz prin:
a. mai mult de 10 000 germeni/ml urin
b. mai mult de 100 000 germeni/ml urin
c. mai mult de 1 000 000 germeni/ml urin
3551.Valoarea normal a ureei sangvine este de:
a.20 - 40 mg%
b.40 - 80 mg%

c.10-20mg%
3552.Cistografia:
a. este o explorare endoscopic a aparatului urinar
b. este o explorare morfofuncional a rinichilor
c. necesit administrarea unei substane de contrast (iodur de sodiu 10 20
%)
3553.Edemul renal din glomerulonefrita acut:
a. este expresia hipervolemiei
b. este dependent de nivelul proteinuriei
c. este moale, pufos, dureros
3554.Puncia venoas periferic se realizeaz cu pacientul aezat n poziie:
a. decubit dorsal
b. decubit lateral
c. ortostatism
3555.Principiile alimentrii pacientului pe gastrostom sunt:
a. nu se administreaz mai mult de 100 ml o dat, pentru a nu se destinde brusc
stomacul
b. nu se introduc la o mas mai mult de 400 grame pasate, din cauza tulburrilor
de digestie i absorbie existente
c. se pot administra aproximativ 500 ml la o singur mas
3556. Ingrijirea pacientului cu gastrostom implic:
a fixarea sondei de alimentaie n poziie vertical, paralel cu toracele
b. evitarea poziiei de decubit dorsal dup mas, ntruct favorizeaz
"regurgitarea" coninutului pe sond
c. alimentarea pe gastrostom se face obligatoriu cu pacientul n poziie de
ortostatism
3557.Alimentarea prin sonda nazogastric se recomand la pacienii:
a. incontieni
b. cu tulburri de deglutiie
c. operai pentru arteriopatie obstructiv a membrelor inferioare
3558.Msurarea temperaturii corpului permite:
a. aprecierea evoluiei unor boli
b. determinarea nivelului curent al cldurii corpului
c. aprecierea stabilitii hemodinamice a pacientului
3559.Msurarea temperaturii corpului se poate face la nivel:
a axilar
b. rectal
c. auricular la nou-nscui
3560.Pentru msurarea temperaturii la nivel axilar:
a pacientul va fi aezat n decubit dorsal
b. termometrul se menine n axil 10 minute
c. termometrul se menine n axil 20 minute
3561.Pentru msurarea temperaturii la nivel rectal se vor respecta urmtoarele reguli:
a. pacientul este aezat n decubit lateral
b. termometrul va fi meninut intrarectal timp de 10 - 15 minute
c. la copil, termometrul va fi introdus prin anus 2,5 cm

3562.Msurarea pulsului se poate face cu pacientul n poziie:

a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. poziie semieznd
3563.La pacientul cu modificri patologice ale frecvenei pulsului putem ntlni
urmtoarele probleme:
a. intolerana la activitate
b.deficit de volum lichidian
c.alterarea strii de contient
3564.Dac pulsul radial nu este palpabil se va ncerca msurarea pulsului la nivelul:
a. arterei carotide externe
b. arterei femurale
c. anerei carotide interne
3565. Poziia pacientului n vederea msurrii tensiunii arteriale va fi:
a. decubit dorsal
b. decubit ventral
c. poziia Trendelenburg
3566. Materialele necesare pentru msurarea tensiunii arteriale sunt:
a tensiometru cu maneta adaptat vrstei
b. pix de culoare albastr
c.mnui sterile pentru asistentul medical
3567.Pacientul cu hipertensiune arterial poate avea una din urmtoarele probleme de
dependen:
a. intolerana la activitate
b. deficit de cunotine
c. alterarea strii de contient
3568. Educaia pentru sntate a pacientului cu hipertensiune arterial include
urmtoarele principii:
a. reducerea consumului de sare
b.verificarea periodic a greutii i meninerea acesteia n limite normale
c. reducerea aportului hidric sub 500 ml/24 ore
3569.Condiiile ce trebuie ndeplinite nainte de msurarea greutii pacientului sunt:
a nemncat
b. vezica urinar golit
c. nainte de culcare
3570.Condiiile ce trebuie ndeplinite nainte de msurarea greutii pacientului sunt:
a. vezica urinar golit
b. scaun eliminat
c. obligatoriu dup masa de prnz
3571.Msurarea greutii pacientului se face cu scopul aprecierii:
a. strii de nutriie a pacientului
b. reinerii apei n organism
c. capacitii de efort a pacientului
3572.In activitatea sa asistentul medical ndeplinete aciuni de natur:
a. independent
b. dependent
c. ambele variante sunt incorecte

3573.Procesul ngrijire reprezint:

a. un algoritm de investigare a disfunciilor organice ale pacientului
b. un mod tiinific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a rspunde
nevoilor sale fizice, psihice sau sociale
c. esena activitii asistentului medical
3574.Etapele procesului de ngrijire includ:
a. culegerea datelor
b. planificarea ngrijirilor
c. stabilirea i planificarea investigaiilor paraclinice
3575.Planificarea ngrijirilor:
a. reprezint o etap important a procesului ngrijire
b. presupune formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate n
ngrijirea pacientului
c. presupune formularea diagnosticului de ngrijire
3576.In timpul procesului de ngrijire:
a. asistentul medical se concentreaz exclusiv asupra tehnicii pe care o execut
b. pacientul poate prezenta reacii de stres, fric, anxietate
c. asistentul medical stabilete cu pacientul o relaie de comunicare pedagogic
i terapeutic
3577.In cadrul procesului de ngrijire datele necesare cunoaterii pacientului se obin
prin:
a. interviu
b. observaie
c. interviu i observaie
3578.Asistentul medical va comunica familiei sau aparintorilor pacientului
informaii:
a. ct mai exacte
b. ct mai complete, n concordan cu datele existente n foaia de observaie
c. n limitele de competen ale asistentului medical
3579.Drepturile pacienilor includ:
a. dreptul la autodeterminare
b. dreptul la ngrijiri individualizate
c.dreptul la confidenialitate
3580.Sursa de infecie pentru infeciile intraspitaliceti poate fi reprezentat de:
a. pacieni
b. echipamentul de lucru al personalului medical
c.exclusiv personalul medical
3581.Infeciile nosocomiale:
a. sunt infecii cu evoluie mai dificil deoarece sunt implicai germeni
rezisteni din mediul spitalicesc
b.apar mai frecvent la pacienii vrstnici
c. apar mai rar la pacienii supui manevrelor invazive
3582.Recoltarea de snge pentru determinarea VSH se face cu:
a..recipient de tip vacutainer
b.sering de 2 ml uscat
c.sering de 5 ml n care n prealabil am aspirat 1 ml citrat de sodiu 3,8%
3583.Sonda gastric Faucher este utilizat pentru:

a efectuarea tubajului gastric

b.evacuarea coninutului gastric la pacienii intubai i protezai ventilator
c.alimentaie la pacienii cu tulburri de deglutiie
3584.Disfagia:
a. este o tulburare n sensul pierderii apetitului pacientului
b. este o tulburare de deglutiie
c. apare iniial pentru alimente solide i ulterior pentru alimente semisolide i
lichide
3585 Incidentele ce pot aprea la introducerea sondei nazogastrice includ:
a.tusea
b. sngerarea mucoasei nazale
c. dispneea expiratorie
3586.La un pacient internat n spital sondajul vezical:
a este obligatoriu
b. permite recoltarea unei cantiti de urin pentru examene de laborator
c. permite evacuarea coninutului vezical atunci cnd aceasta nu se realizeaz
spontan
3587.La un pacient internat n spital sondajul vezical:
a. este obligatoriu la pacientul cu glob vezical
b. previne apariia infeciilor nosocomiale
c. este dificil la pacienii cu stricturi uretrale
3588.Montarea sondei nazogastrice este indicat la pacienii cu:
a. pancreatit acut
b. hemoragie digestiv superioar prin tumor gastric
c. epistaxis
3589.Avantajele administrrii medicamentelor pe cale intravenoas includ:
a. posibilitatea administrrii medicamentelor la pacienii incontieni
b. instalarea rapid a efectului
c. risc sczut de reacii anafilactice
3590.Locurile de elecie ale injeciei subcutanate sunt:
a. faa extern a braului
b. regiunea supero-intern fesier
c. regiunea deltoidian
3591.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:
a. regiunea supero - extern fesier
b. flancurile abdominale
c. treimea medie a feei externe a coapsei
3592.Accidentele injeciei intramusculare includ:
a. flebalgia
b. paralizia
c. flegmonul
3593.Injectarea paravenoaas a unei substane iritante poate duce la:
a. flebit
b. necroza tisular
c. artrit
3594.Paracenteza abdominal se recomand la pacienii cu:
a. ciroz hepatic decompensat vascular i parenchimatos

b. ascit neoplazic
c. pancreatit acut necrotico - hemoragic
3595. Reacia Rivalta permite:
a. identificarea lichidului pleural de tip exudat
b. identificarea lichidului pleural de tip transudat
c. identificarea elementelor celulare atipice din lichidul pleural
3596.Aspectul macroscopic al lichidului obinut prin puncie pleural poate fi:
a. serocitrin
b. hemoragie
c. limpede "ca apa de stnc"
3597.Incidentele punciei pleurale includ:
a. lezarea plmnului
b. pneumotoraxul
c. pneumoperitoneul
3598.Puncia pericardic permite:
a. evacuarea lichidului din cavitatea pericardic
b. stabilirea etiologiei lichidului pericardic
c. recoltarea unui fragment de esut pericardic n vederea examenului
histopatologic
3599.Accidentele punciei pericardice includ:
a. lipotimie
b. ocul pericardic
c. ocul hipovolemic
3600.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterant include:
a. atrofia fanerelor
b.tegumente palide, reci
c. dilatarea venelor superficiale
3601.Tabloul clinic al insuficienei cardiace include:
a. cianoza perioronazal i a extremitilor
b. edeme
c.hemoptizia
3602.Factorii favorizani de apariie a infarctului miocardic acut includ:
a. efortul fizic exclusiv
b. situaiile stresante, emoiile puternice
c. imobilizarea prelungit la pat
3603.n timpul tratamentului cu antic oagulante pot aprea urmtoarele manifestri
clinice:
a. epistaxisul
b. gingivoragiile
c.hematuria, disuria, oligoanuria
3604.Complicaiile reumatismului articular acut includ:
a. cardita reumatismal
b. valvulopatiile
c.pielonefrita acut sau cronic
3605.Tabloul clinic al pericarditei include:

a. durerea retrosternal ce iradiaz n umrul stng

b. durerea retrosternal localizat ntr-un punct fix ce poate fi indicat cu
degetul
c.durerea retrosternal cu caracter de aprare
3606.Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:
a. acufene
b. fosfene
c.pirozis
3607.Interveniile autonome ale asistentului medical n ngrijirea unui pacient cu
hipertensiune arterial includ:
a. educaia pacientului n vederea renunrii la fumat
b. asigurarea unui regim alimentar hiposodat
c.stabilirea medicaiei antihipertensive
3608.Explorrile paraclinice recomandate pacienilor cu arteriopatie obliterant sunt:
a. flebografia
b.oscilometria
c. arteriografia
3609.ngrijirea unui pacient cu anasarc presupune:
a. msurarea zilnic a greutii
b. monitorizarea zilnic a diurezei
c. creterea aportului hidric
3610.Factorii de risc ai aterosclerozei includ:
a. fumatul
b. sedentarismul
c. regimul alimentar exclusiv vegetarian
3611.Manifestrile clinice ale anemiei acute posthemoragice includ:
a. hipotensiunea arterial
b.bradicardia
c. coloraia palid a tegumentelor
3612.Pacientul cu anemie acut prezint urmtoarele manifestri de dependen:
a. astenie
b. ameeli
c.bradicardie
3613.Pacientul cu poliglobulie prezint urmtoarele manifestri de dependen:
a. paloare tegumentar
b. hipertensiune arterial
c. acufene
3614.Pacientul cu leucemie prezint urmtoarele manifestri de dependen:
a. febr, frison
b.astenie
c. bradicardie
3615.Regimul alimentar al pacientului cu anemie cronic va fi:
a. hiperproteic
b. hipoproteic
c. bogat n fier i calciu

3616.Educaia pacientului cu hemofilie vizeaz:

a. prevenirea traumatismelor
b. msurile de prim ajutor n cazul unei plgi
c.evitarea eforturilor fizice
3617.Rectosigmoidoscopia se poate face n scop:
a. explorator
b. terapeutic
c. paliativ
3618 .La un pacient cu pancreatit cronic se recomand determinarea amilazelor
pancreatice n:
a. snge
b. urin
c. lichid cefalorahidian
3619.Factorii cel mai frecvent implicai n declanarea unei crize de angin pectoral
sunt:
a. exerciiile fizice
b. mesele copioase
c.dieta hipersodat
3620.Educaia pentru sntate a pacientului cu angin pectoral vizeaz:
a. renunarea la fumat
b. restrngerea la maxim a activitilor fizice
c. cunoaterea regulilor de administrare a nitroglicerinei
3621.Durerea precordial poate aprea n:
a. afeciuni cardiace
b. afeciuni hematologice
c.afeciuni osteoarticulare
3622.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ:
a. hipovolemia
b. terapia diuretic excesiv
c. hipervolemia
3623. In tratamentul unui pacient cu pericardit se pot administra:
a. antibiotice
b. hemostatice (adrenostazin, amiodaron)
c. antialgice
3624.Insuficiena cardiac dreapt se manifest clinic prin:
a. dispnee
b.edeme
c. hepatomegalie
3625.Insuficiena cardiac stng se manifest clinic prin:
a. dispnee
b. circulaie colateral la nivelul abdomenului
c. tusea seac, iritativ
3626.Turgescena venelor jugulare apare n:
a. insuficiena cardiac dreapt
b. insuficiena cardiac stng

c.hiperhidratare
3627.Terapia cu diuretice este indicat la pacienii cu:
a. insuficiena cardiac dreapt
b. hipertensiune arterial
c. arteriopatie obliterant cronic
3628.Semnele de agravare a disfunciei cardiace la pacientul cu insuficien cardiac
sunt:
a. creterea n greutate
b. tuea seac iritativ
c. apariia insomniilor
3629.Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficien cardiac sever va
fi:
a. hiposodat
b. hipoglucidic
c.hipolipidic
3630.Valoarea tensiunii arteriale este determinat de:
a. debitul cardiac
b. amplitudinea pulsaiilor periferice
c. vscozitatea sngelui
3631.Mica circulaie include:
a. aorta
b. artera pulmonar
c. venele pulmonare
3632.Cateterismul cardiac:
a. apreciaz presiunile din cavitile cordului
b. gradul de saturaie n oxigen a sngelui din cavitile cordului
c. este indicat chiar i la pacienii cu tulburri severe de coagulare
3633.Durerea din cardiopatia ischemic dureroas cedeaz la:
a. nitroglicerin
b. repaus
c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene
3634.Pericardita se manifest clinic prin:
a. dureri precordiale neinfluenate de poziie
b.dureri precordiale ce se amelioreaz atunci cnd pacientul st n poziie
eznd cu toracele aplecat anterior
c. frectur pericardic
3635.Cauzele cardiopatiei ischemice includ:
a. stenoza mitral
b. diabetul insipid
c. ateroscleroza
3636.Retenia de urin poate aprea n:
a. cardiopatie ischemic
b. stricturi uretrale
c. traumatisme renale
3637.Retenia de urin:

a. este o urgen urologic

b. nu necesit montarea sondei urinare n primele 24 de ore
c. poate duce la instalarea strii de oc
3638.Oliguria poate aprea n:
a. ocul hipovolemic
b.boala diareic acut
c.accident vascular cerebral
3639.Hematuria macroscopic poate aprea:
a. dup administrarea de anti coagul ante
b. dup traumatisme renale
c.dup administrarea de aspirin
3640.Proteinuria:
a. apare n mod fiziologic, urina coninnd cantii semnificative de albumin
b. apare n suferinele renale acute
c. apare n suferinele renale cornice
3641.Ureea sangvin crete n:
a. strile de deshidratare
b. disfunciile renale
c.tulburrile de coagulare
3642.Factorii de risc pentru apariia infeciilor urinare includ:
a. diabetul zaharat
b. accidentele vasculare cerebrale cu incontinen de urin
c.examenele radiologice ale aparatului urinar
3643.Prostatita acut bacterian se manifest prin:
a. leucocitoz
b. piurie
c.prurit
3644.Cistita se manifest clinic prin:
a. oligoanurie
b. piurie
c. durere la miciune
3645.Paraclinic cistita se caracterizeaz prin:
a. leucociturie
b. leucopenie, trombocitopenie
c. hematurie
3646.Durerea peritoneal:
a. este apiretic
b. apare n suferinele uretrale
c. apare n suferinele uretro-anexiale
3647.Principalele complicaii ce pot aprea n cazul glomerulonefritelor acute sunt:
a. edemul pulmonar
b. hipercoagulabilitate sangvin
c. encefalopatia hipertensiv.
3648.Deeurile rezultate din activitate medical se clasific, dup cum urmeaz:
a.deeuri periculoase

b.deeuri nepericuloase
c.deeuri infecioase
3649.Deeurile periculoase se clasific n:
a.deeuri anatomo-patologice
b.deeuri clinice i farmaceutice
c.deeuri menajere
3650.Sacii de polietilen pentru depozitarea deeurilor infecioase trebuie s
ntruneasc urmtoarele condiii:
a.s se poat nchide uor i sigur
b.s fie confecionai din polipropilen galben
c.s fie marcai cu pictograma Pericol biologic
3651.Termosuturile sacului pentru deeuri infecioase trebuie s ntruneasc
urmtoarele condiii:
a.s fie continue
b.s fie rezistente
c.s nu permit scurgeri de lichid
3652.Recipientul destinat colectrii deeurilor neptoare tietoare trebuie :
a.s fie impermeabile
b.s prezinte etaneitate
c.s aib grosimea cuprins ntre 50 70 microni
3653.In containerele mobile cu perei rigizi nu se depun:
a. deeuri periculoase neambalate
b. deeuri asimilabile celor menajere
c. pri anatomice ambalate i refrigerate
3654.In realizarea cureniei la saloane trebuie luate n considerare:
a. ngrijirile curente
b. interveniile medicale
c. contaminarea salonului
3655.Nu se admit vase cu flori tiate n:
d. secii de hematologie
b. secii de dializ
c. n nici o secie
3656.Scopul decontaminrii materialului medico-chirurgical dup folosire este:
a. evitarea contaminrii personalului
b. reducerea contaminrii mediului de spital
c. evitarea fixrii pe instrumente a materiei organice
3657.In funcie de tipul de microorganisme patogene distruse i timpul necesar
substanelor dezinfectante s distrug aceste microorganisme, dezinfecia se clasific
pe patru nivele:
a.sterilizare chimic
b.sterilizare biochimic
c.sterilizare termic
d.dezinfecie de nivel nalt
3658.Folosirea fenolilor este limitat doar pentru dezinfecia:
a. aerului
b. suprafeelor
c. mediului

3659.Fenolii nu sunt recomandai pentru dezinfecia:

a.suprafeelor
b.instrumentarului
c. seciilor nou-nscui
3660.Clorhexidina este recomandat a se face pentru dezinfecia:
d. preoperatorie a pielii
e. rnilor
c. minilor
3661.n raport cu condiiile n care se aplic, dezinfecia poate fi:
a. profilactic;
b. n focar;
c. terminal.
3662.Un bun dezinfectant trebuie s posede urmtoarele caliti:
a. s aib capacitate bactericid mare;
b. s fie neutralizant de substane organice;
c. s se poat combina cu trihalometanii.
3663.Principalele msuri pentru prevenirea i combaterea contaminrii aerului cu
germeni patogeni sunt:
a. ventilaia;
b. folosirea echipamentului de protecie (n special masca);
c. dezinfecia aerului.
3664.Pentru a fi corespunztoare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecie a
apei trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. s nu modifice calitile apei;
b. s fie eficient indiferent de costuri;
c. s fie uor de manipulat pentru personalul care efectueaz dezinfecia.
3665.Parametrii sanitari care trebuie s fie respectai la proiectarea i execuia
locuinelor sunt:
a. suprafaa minim a unei camere = 10 m
b. suprafaa minim a buctriei = 5 m
c. nlimea sub plafon = 2,5m
3666.Supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale sunt obligaii de serviciu
pentru:
a. toate categoriile de personal medico-sanitar
b. personalul auxiliar
c. personalul administrativ
3667.Conduita de urgen n colica biliar const n:
a. repaus la pat
b. administrare de oxigen
c. administrare de antiseptice i analgetice
3668.Care din urmtoarele forme de hepatit se pot croniciza:
a. hepatita A
b. hepatita B
c. hepatita C
3669.Corpul strin viu prezent n conductul auditiv poate fi transformat ntr-unul
prin:
a. instilare de ulei de parafin sau glicerina n conduct

b. spltura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa nclzit la 37

de grade
c. aplicarea n faa conductului a unui tampon mbibat n eter meninut
de 3-10 minute
3670.In cazul unui ars cu risc vital, important este:
a. urmrirea diurezei orare
b. urmrirea vrsturilor
c. bilanul hidric
3671.Primele msuri de ajutor i pretratament n ocul traumatic se iau n faza de:
a. oc traumatic compensat asimptomatic
b. oc traumatic decompensat
c. oc traumatic compensat symptomatic
3672.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai mult vreme,
atitudinea de urgen const n:
a. montarea unei sonde de aspiraie gastric, abord venos pentru
recoltarea sngelui n vederea efecturii probelor de laborator
b.recoltarea sngelui n vederea determinrii unor probe de laborator i
montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitic
c.se face direct intervenia chirurgical
3673.Conduita de urgen n ocluzia intestinal mecanic instalat de foarte scurt
timp const n:
a. linitirea pacientului i montarea sondei de aspiraie gastric
b. administrarea unei clisme pentru golirea segmentului de sub ocluzie
c. sedarea pacientului i reluarea treptat a alimentaiei
3674.Msurile terapeutice efectuate de asistenta medical la indicaia medicului la un
pacient cu hemoragie digestiv constau n:
a. repaus la pat, punga cu ghea n regiunea epigastric i sonda de aspiraie
gastric
b. repaus la pat i reluarea treptat a alimentaiei
c. administrarea de hemostatice i snge (dac este cazul)
3675.ocul anafilactic se traduce prin reacia organismului la introducerea unor
substane strine n circulaie i se caracterizeaz printr-o:
a. reacie anormal antigen-anticorp cu eliberare de histamin
b.puternic vasodilataie
c.scdere accentuat a rezistenei organismului
3676.La orice bolnav ce manifest semnele unei iritaii peritoneale, pn este posibil
transportul de urgen la spital, se iau msuri de urgen:
a. punerea n repaus absolut, punga cu ghea pe abdomen
b.repaus alimentar, chiar i pentru ap
c.administrarea de purgative i analgetice majore
3677.Primele msuri de ajutor i pretratament n ocul traumatic se iau n faza de:
a.oc traumatic compensat asimptomatic
b.oc traumatic decompensat
c.oc traumatic compensat simptomatic
3678.Pretratamentul ocului se ncepe:
a.la locul accidentului, dup scoaterea victimei de sub aciunea agentului
traumatizant

b.la locul accidentului i se continu i pe timpul transportului la spital

c. i se ncheie la locul accidentului
3679.Pretratamentul ocului ncepe imediat ce victima a fost scoas n afara agentului
traumatizant i const n:
a.puncionarea unei vene, recoltarea sngelui pentru examenele de laborator
necesare i asigurarea unui bun acces venos
b.abord venos i refacerea volemiei
c.repaus absolut i administrarea unui antialgic major, urmnd ca la venirea
ambulanei s se ia i alte msuri
3680.In lipsa soluiilor macromoleculare, refacerea volemiei se poate face cu soluii
izotone de electrolii, dar care au dezavantajul ca:
a.prelungesc compensarea ocului
b.prsesc rapid sectorul intravascular
c.nlocuiesc i completeaz volemia pentru foarte scurt timp
3681.Substituienii de plasm atrag prin osmoz apai srurile minerale din spaiu
interstiial n spaiul intravascular, motiv pentru care trebuie administrai concomitent
cu:
a.soluii izotone de electrolii
b.soluii cloruro-sodice izotone (ser fiziologic)
c.soluii hipertrone
3682.Tratamentul de urgen n colica renal const n:
a.aplicaii de cldur pe zona de maxim durere
b.analgezice antispastice
c.diuretice intramuscular
3683.Conform Ordinului nr.219/2002 care sunt responsabilitile asistentei:
a.rspunde de aplicarea codului de procedur
b.prezint medicului planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de
gestionare a deeurilor periculoase
c.aplic metodologia de investigaie sondaj pentru determinarea cantitilor
produse pe tipuri de deeuri
3684.Care sunt atribuiile medicului ef secie, conform Ordinului nr.916/2006:
a.rspunde de activitile desfurate de personalul din secie
b.identific infeciile nosocomiale
c.particip la investigarea epidemiilor
3685.Prin gavaj nelegem:
a. nrcare parial;
b. alimentaie pe sonda endogastric;
c. alimentaie cu linguria sau pipeta.
3686.Dup puncia rahidian, la care s-a evacuat o cantitate mare de lichid, poziia
bolnavului va fi:
a. poziia Trendelenburg pentru cteva ore;
b. decubit lateral cteva ore, decubit ventral;
c. decubit dorsal pentru 10-12 ore.
3687.Funciile asistentului medical sunt de natur:
a. independen i dependen;
b. interdependen, dependen i independen;
c. dependen

3688.Tahicardia sinusal poate aprea n:

a. intoxicaie cu alcool, tutun, cafea, stri nevrotice;
b. intoxicaia cu digital, saturism, mexedem;
c. ambele situaii
3689.Semnul patognomonic n factura coloanei cervicale este:
a. capul n flexie susinut de ambele mini ale pacientului;
b. dureri la mobilizarea activ a coloanei cervicale;
c. dureri la mobilizarea pasiv a coloanei cervicale.
3690.Infecia nozocomial este infecia aprut n cadrul relaiei personal sanitarpacieni i poate afecta:
a. pacienii;
b. personalul sanitar;
c. pacienii i personalul sanitar.
3691.Tratamentul n infarctul miocardic acut vizeaz:
a. combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
b. repausul la pat, combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
c. repausul la pat, combaterea durerii, sedarea.
3692.Afazia reprezint:
a. reducerea ntregii mase musculare;
b. tulburarea vederii pn la cecitate;
c. incapacitatea de a pronuna cuvintele.
3693.In plin sindrom ocluziv intestinal, dispariia durerilor semnific:
a. obosirea musculaturii, anunnd complicaii grave;
b. necesitatea administrrii de excitante ale peristaltismului, pentru nvingerea
obstacolului;
c. ameliorarea sindromului i reluarea tranzitului.
3694.Edemul pulmonar acut se manifest prin:
a. dispnee intens, sever, transpiraii, grea, vrsturi, HTA, raluri sibilante
i ronflante;
b. dispnee intens, sever, tahicardie, cianoz, grea, vrsturi, hipotensiune
arterial;
c. sete de aer, anxietate extrem, cianoz, transpiraii, tahicardie, turgescena
jugularelor, sput spumoas rozat.
3695.Conduita de urgen n abdomenul acut determinat de perforaia unor organe
este:
a. repaus absolut la pat, pung cu ghea pe abdomen;
b. hidratare prin P.E.V. sau oral;
c.repaus absolut la pat, calmarea durerii cu antialgice.
3696.Manifestarea cutanat a degerturii n hipotermie se caracterizeaz prin:
a. amoreli locale;
b. iritaia uoar a pielii;
c. necrozarea esuturilor.
3697.Pulsul dicrot este:
a. perceptarea a dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmate de o
pauz;
b. pauze ntre pulsaii, care sunt abia perceptabile;

c. pauze inegale ntre pulsaii.

3698.Vomica este:
a. o senzaie impetuoas de vrstur;
b. eliminarea unei colecii de puroi pe cale respiratorie;
c. o vrstur alimentar masiv.
3699.Care dintre urmtoarele afeciuni poate aprea ca o complicaie a
glomerulonefritei acute?
a. infecia urinar acut;
b. osteomiclita acut;
c. insuficiena renal acut
3700.Persoanele predispuse n a face pancreatita acut sunt:
a. consumatorii de alcool n acces
d. bolnavii cu ulcer perforat
b. adulii obezi
3701.Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a. varicela i herpesul zoster au aceiai etiologie
b. agentul etiologic al rujeolei este identic cu cel al rubeolei
c. agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta hemolitic de tip A
3702.Care dintre urmtoarele vaccinuri se administreaz subcutanat:
a.antitific
b.antirujeolic
c.antipolio
3703.Conduita de urgen n ocluzia intestinal mecanic instalat de foarte scurt
timp const n:
a.linitirea pacientului i montarea sondei de aspiraie gastric
b.administrarea unei clisme pentru golirea segmentului de sub ocluzie
c.sedarea pacientului i reluarea treptat a alimentaiei
3704.Primul ajutor acordat unui bolnav n oc cardiogen const n:
a.recoltarea de snge pentru examenele de laborator, abord venos,
oxigenoterapie
b.repaus, sedare, combaterea durerii, oxigenoterapie
c.transport de urgen la spital avnd sub control funciile vitale i asigurnd
msuri prompte dac este cazul
3705.Gradul de severitate din sindromul diareic este dat de:
a.dezechilibrul hidro-electrolitic antrenat de pierderile prin vrsturi i scaune
b.starea toxic general
c.febr
3706.In cazul unui electrocutat, la spital, corectarea acidozei se face cu:
a.clorura de calciu 10%
b.soluie molar de bicarbonat de sodiu 8,4%
c.THAM
3707.Care dintre semnele de mai jos pot preceda accidentul ischemic cerebral:
a.defecte de vorbire
b.pareze sau parestezii
c.acufene

3708 Incidentele ce pot avea loc la o injecie intradermic sunt:

a.revrsarea soluiei la suprafaa pielii
b.necrozarea tegumentelor din jurul injeciei
c.durerea violent prin lezarea unei terminaii nervoase
3709.Toxiinfeciile alimentare pot aprea n urma:
a.consumului de alimente intens contaminate cu bacterii
b.consumului de alimente contaminate cu toxinele bacteriilor
c.contactului cu omul bolnav
3710.Coma de gradul IV se caracterizeaz clinic prin:
a.tulburri cardio-vasculare i respiratorii grave
b.deglutiia i miciunea sunt controlate de centrii cerebrali
c.ROT i reflexe pupilare sunt abolite
3711.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de:
a. 30 - 80 respiratii/minut
b.
20 - 40 respiratii/minut
c.
15-25 respiratii/minut
3712.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul:
a. extremitatii distale a antebratului
b. extremitatii proximale a antebratului
c. ambele variante sunt corecte
3713.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind
culoarea:
a. albastra
b. rosie
c. verde
3714.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul :
a. arterei radiale
b. arterei brahiale
c. arterei carotide interne
3715.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de:
a.120- 160 batai/minut
b.100- 120 batai/minut
c. 80- 100 batai/minut
3716.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului
se face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
3717.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:
a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate
3718.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice

3719.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de

sus a dreptunghiului reprezinta:
a. tensiunea arteriala sistolica
b. tensiunea arteriala diastolica
c. tensiunea arteriala medie
3720.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine
seama de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg
3721.Pregatirea pacientului pentru montarea sondei nazogastrice vizeaza:
a. indepartarea protezei dentare
b. asezarea pacientului in pozitie de decubit dorsal
c. ambele variante sunt corecte
3722.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:
a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator
b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte
3723.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt:
a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara
b. spalaturi vezicale
c. ambele variante sunt corecte
3724.Pozitia pacientei pentru montarea sondei vezicale este:
a. decubit dorsal
b. pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
3725.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie:
a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate
b. decubit lateral stang
c. pozitie genupectorala
3726.Spalatura vezicala are drept obiectiv pregatirea pentru urmatoarele explorari
paraclinice, cu exceptia:
a. cistoscopie
b. pielografie
c. radiografie renovezicala simpla
3727.Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:
a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
3728.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o
Inaltime de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului
3729. Cea mai frecventa fractura a antebratului este:

a. fractura in 1/3 medie a radiusului;

b. fractura extremitatii inferioare a radiusului;
c. fractura Pouteau-Colles.
3730. In fractura diafizei femurale tratamentul consta in:
a. imobilizare in aparat gipsat femuropodal;
b. osteosinteza centromedulara;
c. imobilizare la pat.
3731. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este:
a. fractura spiroida;
b. fractura prin infundare;
c. fractura cominutiva.
3732. Hemartroza se intalneste in:
a. luxatia soldului;
b. luxatia genunchiului;
c. fractura olecranului.
3733. O entorsa incorect tratata poate determina:
a. luxatie;
b. recidivare;
c. artroza.
3734. Fractura de col femural este mai frecventa la:
a. persoanele invarsta;
b. copii;
c. adolescenti.
3735. La un pacient cu luxatie de police, semnul characteristic este:
a. police asezat in forma de Z;
b. police asezat in forma de U;
c. police asezat in forma de L.
3736. Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales:
a. oblice;
b. spiroide;
c. cu infundare.
3737. Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este:
a. bandaj Dessault;
b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar;
c. bandaj compresiv.
3738. Prin entorsa se produce:
a. deplasarea permanenta a extremitatilor articulare;
b. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare;
c. intrerupere a continuitatii unui os.
3739. Semnele vindecarii fracturii sunt:
a. varsta bolnavului;
b. disparitia edemului;
c. reluarea miscarilor.
3740. Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare:
a. atela din material plastic;

b. atela Cramer;
c. atela gipsata.
3741. Imobilizarea gipsata a unei fracture trebuie sa cuprinda:
a. articulatia situate deasupra focarului de fractura;
b. articulatia situates dedesubtul focarului de fractura;
c. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura.
3742. Imbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membre, se face astfel:
a. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos, iar imbracarea se incepe cu
membrul bolnav;
b. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav, iar imbracarea cu membrul
sanatos;
c. nu are importanta ordinea.
3743. Arsura de gradul II are ca semn caracteristic:
a. flictena alba, cu continut serocitrin;
b. hipertermie, usturime;
c. flictena, cu continut sanguinolent, tulbure.
3744. Escara din arsura de gradul IV:
a. cuprinde epiderma si dermul;
b. are o culoare ce variaza de la alb la negru;
c. se insoteste cu usturimea.
3745. Gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa:
a. intinderea in suprafata arsurii;
b. gradul de profunzime a arsurii;
c. natura agentului etiologic.
3746. Arsura de gradul IV evolueaza cu:
a. cicatrici vicioase;
b. epitalizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2;
c. invaliditati grave.
3747. Socul din arsuri este:
a. traumatic;
b. anafilactic;
c. hipovolemic.
3748. Hemoconcentratia din arsuri:
a. este influentata de suprafata arsa;
b. este prezenta in prima perioada;
c. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.
3749. Evolutia unei arsuri:
a. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului;
b. este influentata de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat;
c. este in functie de locul unde se produce arsura.
3750. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:
a. 9%;
b. 18%;
c. 36%.
3751. Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de:

a. marimea suprafetei arse;

b. profunzimea arsurii;
c. inaltimea si greutatea arsului.
3752. Faza de soc postcombustional:
a. se considera primele trei zile de la arsura;
b. poate aparea edemul pulmonar acut;
c. se caracterizeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digestive.
3753. Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia:
a. edem pulmonar acut;
b. complicatii hepatice;
c. insuficienta renala acuta.
3754. In acordarea primului ajutor in arsura:
a. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat;
b. se unge cu substante grase;
c. nu se acopera cu pulberi.
3755. Stingerea arsului cuprins de flacari se face:
a. prin rostogolire prin nisip;
b. prin stropire cu apa;
c. prin acoperire cu o patura.
3756. Tratamentul arsurilor incepe cu:
a. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen;
b. administrarea de ATPA si sedative;
c. recoltarea probelor de laborator.
3757. Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in:
a. indepartarea flictenelor;
b. badijonarea cu alcool 70%;
c. aplicarea unui pansament umed.
3758. Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura:
a. fata;
b. zonele de flexie;
c. regiunile perineale.
3759. Traheostomia tebuie practicata la bolnavul cu:
a. arsuri circulare ale trunchiului;
b. arsuri profunde ale fetei si gatului;
c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise.
3760. Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu:
a. spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic;
b. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana;
c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodium.
3761. Arsura produsa de acizi se caracterizeaza prin:
a. escara alba, moale, hidratata;
b. escara galben-bruna , mai mult sau mai putin dureroasa;
c. flictena cu continut sanguinolent.
3762. Cantitatea de lichide ce trebuie administrate in caz de arsuri se calculeaza:

a. 1ml solutie pentru fiecare procent din suprafata arsa X greutatea corporala;
b. nu este influentata de evolutia clinica;
c. nu tine seama de examenul de laborator.
3763. Hemoragiile pot fi clasificate in functie de:
a. felul vasului lezat si cantitatea de sange pierduta;
b. locul unde se dezvolta si se evidentiaza hemoragia;
c. felul hemostazei.
3764. In hemoragiile arteriale, sangele are urmatoarele caracteristici:
a. culoare rosu inchis;
b. culoare rosu deschis;
c. tasneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA.
3765. Cantitatea de sange pierdut intr-un timp scurt este mai mare in:
a. hemoragia venoasa;
b. hemoragia venoasa capilara;
c. hemoragia arteriala.
3766. In cazul hemoragiei venoase, sangele are urmatoarele caracteristici:
a. tasneste sincron cu sistola cardiaca;
b. culoare rosu inchis;
c. sangerare difuza greu de stapanit.
3767. Se considera o hemoragie mica atunci cand:
a. hemoragia este numai capilara;
b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde o cantitate neinsemnata de sange.
3768. Consideram o hemoragie mare atunci cand:
a. se pierde 1/3 din cantitatea de sange din organism;
b. se pierde 1/3-1/2 din cantitatea de sange din organism;
c. se pierde mai mult de din cantitatea de sange din organism.
3769. Gravitatea unei hemoragii este data:
a. numai de cantitatea de sange pierduta;
b. de raportul dintre cantitatea de sange pierduta, greutatea corporala a
individului si viteza cu care se produce pierderea de sange;
c. numai de viteza cu care se produce pierderea de sange.
3770. In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este:
a. pierderea de 1l sange la un adult de 90 kg;
b. pierderea de 400 ml sange la un copil de 10 kg;
c. toate sunt aceeasi gravitate.
3771. In functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi clasificata astfel:
a. hemoragie capilara, intratisulara, exteriorizata;
b. hemoragie externa, arteriala, intratisulara;
c. hemoragie externa, interna, interna exteriorizata, intratisulara.
3772. Hemoragia intratisulara este:
a. hemoragia care se dezvolta numai sub piele;
b. hemoragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleura, pericardita);
c. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe (ficat,
creier, muschi).
3773. Poate fi considerate hemoragie interna urmatoarele situatii:

a. hematom la nivelul mezenterului;

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala;
c. revarsarea sangelui in cavitatea pericardica.
3774. Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:
a. scaderea brusca a tensiunii arteriale;
b. hematurie;
c. polakiurie.
3775. Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu sange rosu in urmatoarele situatii:
a. hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac;
b. hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac;
c. daca sangele este evacuate foarte repede.
3776. Intr-o hemoptizie caracteristic este:
a. sangele aerat cu elemente caracteristice sputei;
b. sangele incoagulabil, ca zatul de cafea;
c. aparitia dupa un acces de tuse.
3777. Intr-o hematemeza intalnim:
a. sange amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu;
b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica;
c. senzatie de caldura in regiunea retrosternala.
3778. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:
a. paloare;
b. ameteli in ortostatism;
c. lipotimie in clinostatism.
3779. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. vasoconstrictie;
b scaderea masei circulante;
c. oxigenare insuficienta a creierului.
3780. Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de inceput a hemoragiei
se datoreaza:
a. vasoconstrictiei;
b. acumularii de CO2;
c. mobilizarii sangelui din depozite (ficat, splina, muschi).
3781. Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este:
a. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respiratoe din bulb;
b. scaderea CO2 din sange si tesuturi;
c. vasoconstrictia arteriala.
3782. In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80mmHg, rinichiul
reactioneaza astfel:
a. apare insuficienta renala acuta;
b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie si infarct cardiac;
c. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.
3783. In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele
caracteristici:
a. pulsul este aritmic;
b. ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c. pulsul este slab batut, filifaorm.

3784. In cazul unei hemoragii intraperitoneale pot apare:

a. contractura si aparare musculara;
b. matitate abdominala deplasabila;
c. meteorim accentuat.
3785. Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara
hemoragiei poate avea urmatoarea durata:
a. refacerea este imediata, dupa oprirea hemoragiei;
b. dureaza 3-4 luni;
c. dureaza 1-2 luni.
3786. Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc
in primele 5-6 zile, este:
a. etapa hematologica;
b. etapa volemica;
c. etapa de refacere a fierului.
3787. Hemostaza spontana este:
a. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie;
b. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii;
c. oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas.
3788. Hemostaza spontana este posibila numai pentru:
a. artere si capilare;
b. vasele mici si mai ales pentru vene;
c. capilare.
3789. La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori:
a. vasodilatatia;
b. formarea trombosului alb;
c. formarea coagului rosu.
3790. Hemostaza provizorie este:
a. oprirea sangerarii pentru 24 de ore;
b. oprirea sangerarii prin inchiderea vasului care sangereaza;
c. oprirea sangerarii pentru un timp limitat, pana la hemostaza definitive.
3791. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
a. compresiune pe vas;
b. comprimarea pe plan osos;
c. cauterizare.
3792. Pentru a realiza hemostaza provizorie, garoul poate fi mentinut maxim:
a. 20 minute;
b. 1-2 ore;
c. minute.
3793. In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 minute, ridicarea lui se va
face:
a. brusc;
b. in 2-3 minute;
c. in 4-5 minute.
3794. In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene:
a. tromboza vaselor;

b. dilatarea paralitica a vaselor;

c. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea
acestuia, cu scaderea brusca a T.A., putand duce chiar la moarte.
3795. Pentru a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii:
a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica;
b. ridicarea cat mai incet a garoului;
c. ridicarea rapida a garoului.
3796. Hemostaza definitiva se realizeaza prin:
a. comprimarea pe plan osos;
b. inchiderea vasului care sangereaza;
c. compresiune pe vas.
3797. Hemostaza definitiva se poate realiza prin:
a. cauterizare, pansament compresiv;
b. forcipresura si legarea vaselor;
c. aplicarea garoului.
3798. Cauterizarea in scopul hemostazei definitive se face cu:
a. termocauterul;
b. substante chimice (nitrate de argint sau perclorura de fier 4%);
c. radiatii ultraviolete.
3799. Pot realiza hemostaze definitive urmatoarele procedee:
a. administrarea de hemostatice;
b. legatura si suturarea vaselor;
c. cauterizarea si forcipresiunea.
3800. Primul ajutor in cazul unui accident incepe cu:
a. oprirea provizorie a hemoragiei;
b. scoaterea accidentatului din mediu nociv;
c. identificarea agentului cauzal.
3801. Tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul:
a. stabilirea felului si gradului leziunilor;
b. calmarea durerii;
c. toaleta locala minutioasa.
3802. Badijonarea cu iod:
a. se incepe circular in jurul plagii;
b. se realizeaza pe o distanta de 20-30 cm de plaga;
c. este prima etapa in toaleta plagii.
3803. O plaga se considera infectata:
a. daca sunt mai putin de 6 ore de la accident;
b. daca nu s-a administrat ATPA;
c. daca este mai veche de 6 ore.
3804. Sutura per primam se realizeaza:
a. la plaga rfecenta;
b. partial, la o plaga ce pare curate si a fost pansata steril dupa producere;
c. la o plaga cu semen de inflamare.
3805. ATPA se administreaza la:
a. numai la plagile infectate;

b. toate plagile murdare cu pamant, prin muscatura de animale;

c. fracture deschise.
3806. In cazul unei plagi, la locul accidentului:
a. se exploreaza plaga;
b. nu se scot fragmente osoase;
c. se toaletizeaza plaga cu solutii dezinfectante.
3807. Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este:
a. ocluziv;
b. compresiv;
c. protector.
3808. Pansamentul absorbant este indicat in:
a. plagile infectate, secretante;
b. plagi cu edem;
c. plagi operatorii.
3809. Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste:
a. rivanol;
b. cloramina;
c. tincture de iod.
3810. La un bandaj nodul prin care se termina fasa:
a. se va plasa la distanta de plaga;
b. va fi cat mai strans pentru a asigura hemostaza;
c.nu se face in zona pe care sta bolnavul.
3811. Pentru a desface compresele aderente de plaga:
a. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata;
b. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMnO4;
c. se imbiba cu alcool sanitar.
3812. La sfarsitul pansamentului:
a. plaga trebuie sa fie curate, fara secretii.
b.sangeranda;
c. sa nu aiba sfaceluri.
3813. Solutiile folosite in pansamentul plagilor:
a. se vor schimba zilnic;
b. vor fi pregatite in cantitate mare;
c. se pastreaza in sticle de culoare inchisa.
3814. Imobilizarea prin bandaj Desault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai
des folosit pentru:
a. leziunile claviculei i umrului;
b. pentru fracturile braului;
c. fracturile antebratului.
3815. Se consider c cea mai bun atel pentru imobilizare este:
a. atela gipsata;
b. atela Cramer;
c. atela din material plastic gonflabi.
3816. Comportamentul personalului medical care ngrijeste bolnavii imobilizati timp
ndelungat trebuie sa fie caracterizat prin:

a. atitudine calma, plina de blandete;

b. gesturi lipsite de repezeala, promtitudine;
c. profesionalism .
3817. Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin:
a. masaj usor al membrelor;
b. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si minilor, eventual a
gambelor si antebratelor;
c. tratament medicamentos.
3818. Echimoza apare in:
a. numai cnd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase;
b. smulgeri de fragmente osoase;
c. n orice entorsa.
3819. Masurile de urgenta ntr-o entorsa constau n:
a. calmarea durerii;
b. imobilizarea articulatiei ntr-o fasa simpla sau gipsata;
c. aplicarea unei atele.
3820. Interventia chirurgicala este obligatorie:
a. n cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari;
b. n cazul rupturilor de menisc;
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii.
3821. Entorsa tratata incorect poate produce:
a. artroza n articulatia respective;
b. limitarea mobilitatii articulatiei;
c. durere.
3822. Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:
a. disjunctia;
b. diastazis;
c. deformarea regiunii.
3823. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala;
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare;
c. febra.
3824. Examenul radiologic este obligatoriu n luxatii:
a. arata pozitia n care se afla segmentele luxate;
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta;
c. nu este obligatoriu.
3825. Tratamentul luxatiei se va face:
a. ct mai urgent posibil;
b. se face sub anestezie generala;
c. se face dupa ce se administreaza calmante.
3826. Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:
a. ortopedica (nesngernda);
b. chirurgicala (sngernda);
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesngernda) se va
face pe cale chirurgicala (sngernda).

3827. Dupa o perioada de imobilizare n cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat;
b. contraindicate;
c. indicat si asociat cu tratamente specific.
3828. Echimoza ntr-o fractura apare:
a. la scurt timp dupa producerea fracturii n cazul fracturii vaselor superficiale;
b. mai trziu cnd este interesat un segment de os acoperit de mase musculare
mari;
c. echimoza nu apare n fracturi.
3829. n cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:
a. extrem de important;
b. este vizibil la vasele care se gasesc n contact direct cu pielea;
c. n fracturi nu apare deformarea regiunii.
3830. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:
a. ntreruperea continuitatii osului;
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a prghiei osoase;
c. hipotermii.
3831. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului n cazul unor
fracturi ale membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu;
b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii;
c.oxigenoterapie.
3832. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respective;
b. se vor strnge moderat ntre ele cu un bandaj;
c. se va face un pansament compresiv.
3833. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril;
b. reducerea focarului de fractura;
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta ntr-un serviciu de
specialitate.
3834. n care dintre articulatii, n cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau
disjunctie?
a. articulatia soldului;
b. articulatia acromioclaviculara;
c. articulatia celor doua oase pubiene.
3835. Durata de imobilizare n aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este:
a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica;
b.este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica;
c. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice
centromedulare.
3836. Iimobilizarea prelungita are drept consecinta:
a. hipertrofie musculara;
b. hipotrofia musculara;
c. redoarea articulara.

3837. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:

a. contuze;
b.infectate;
c.cu marginile regulate.
3838. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
a. lipotimie;
b.tromboflebite, septicemia;
c. supuratii locale.
3839. Dupa ntepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota;
b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta;
c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gtului, cefalee.
3840. n cazul muscaturii de sarpe se va face:
a. aplicarea garoului pentru mpiedicarea difuziunii;
b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat;
c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscatel.
3841. Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:
a. sa acopere complet plaga;
b. sa aiba o buna putere absorbanta;
c. sa fie strns, ca sa nu alunece.
3842. Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt:
a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav;
b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respective;
c. sa ndeparteaza mult mai simpla si mai usor.
3843. Conditiile unui bun bandaj sunt:
a. nfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitnd provocarea de
dureri;
b.nfasarea se va face de la stnga la dreapta (celui care executa);
c. nfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul.
3844. Cnd se executa nfasarea sub forma de spic (spica)?
a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii;
b.pentru a mentine un pansament n care se fac miscari ample;
c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei.
3845. Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp ndelungat se face prin :
a. schimbarea pozitiei n pat;
b. masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc;
c. schimbarea pozitiei n pat nu este importanta daca se face masaj zilnic.
3846. La bolnavii imobilizati la pat timp ndelungat pot aparea ca si complicatii:
a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;
c. hipertensiune, tahicardie.
3847. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica n caz de:
a. fracturi, traumatisme;
b. infarct miocardic;
c. insuficienta cardiac.

3848. Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la
pat:
a. formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice;
b. atrofierea musculara, escarele de decubit;
c. hipotensiune arterial.
3849. Inactivitatea ndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea
repercursiuni asupra sistemului osos producnd:
a. rarefierea structurii osoase;
b. aparitia osteoporozei de inactivitate;
c. artroze.
3850. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp ndelungat?
a. saltea cu structura de burette;
b. saltea din material plastic cu structura de burette;
c. saltea antidecubit.
3851. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare n aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
a. plagi cu hemoragie mare;
b. plagi n care sunt ntlnite mase mari vasculare si tendoane;
c. plagi cu leziuni osteo-articulare.
3852. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
a. plagile recente;
b. plagile care secreta abundant;
c. Tromboflebite.
3853. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast;
b. fixare cu plasa autoadeziva;
c. fixare cu basma (capelina).
3854. Leziunile capsulei articulare n cazul luxatiilor sunt:
a.mai importante dect cele din entorse;
b. mai putin importante dect cele din entorse;
c. nu se produc leziuni articulare.
3855. Pentru a calma durerea extrem de vie n cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgetice majore;
b. se readuce ct mai urgent capetele articulatiei n pozitie normala;
c. se administreaza sedative.
3856. Aplicarea atelelor se va face astfel nct sa depaseasca ntotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate;
b.articulatia de dedesuptul zonei fracturate;
c. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate.
3857. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava:
a. fractura n "lemn verde";
b.luxatia deschisa a cotului;
c.fractura diafizei peroneului.
3858. In cursul unei luxatii urmatoarele simptome, dar si complicatiile pot avea
urmari grave:

a. hemartroze, hidrartroze;
b. compresiunile vasculare si nervoase;
c. deformarea regiunii si impotenta functionala.
3859. Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la:
a. articulatia scapulo-humerala;
b.articulatia coxo-femurala;
c. articulatia cotului.
3860. Recunoastem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de
producere:
a. fracturi prin ndoire si rasucire;
b. fracturi nchise si deschise;
c. fracturi complete si incomplete.
3861. Prin fractura deschisa se ntelege:
a. fractura acoperita de piele,dar cu leziuni masive a muschilor, tendoanelor si
vaselor;
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale;
c. fractura n care pielea a fost lezata si osul ajunge n contact cu exteriorul.
3862. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente n fracturile deschise
comparativ cu cele nchise sunt:
a. embolii pulmonare si cerebrale;
b. socul traumatic si hemoragic;
c. procesele septice de osteita sau osteomielita.
3863. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:
a. fractura n "vrf de clarinet";
b. fractura n "lemn verde";
c. fractura prin nfundare.
3864. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru;
b. fracturi multiple ale oaselor;
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os.
3865. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os:
a. echimozele si hematomul;
b. durerea n punct fix, care se accentueaza cnd miscam fragmentele osoase;
c. deformarea regiunii.
3866. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:
a. leziuni pulmonare cu pneumotorax;
b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei;
c. leziuni pulmonare cu hemotorax.
3867. Care din fracturile de mai jos este mai grava:
a. fractura de col femoral;
b. fractura deschisa n 1/3 medie a antebratului;
c. fractura oaselor gambei.
3868. n cazul unei fracturi fara deplasare, la spital se i-au urmatoarele masuri:
a. se pune diagnostic clinic si radiologic;
b. se face anestezie generala;
c. se asigura reducerea fracturii.

3869. Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este
nevoie de reducere chirurgicala la:
a. fractura de rotula;
b. fractura de humerus;
c. fractura de olecran.
3870. Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti;
b. plaga prin ntepare, taiere, prin muscatura;
c. plaga produsa de frig, acizi, raze gama.
3871. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor;
b. plagi care patrund n cavitatile naturale;
c. plagi care patrund n cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea
respective.
3872. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse n ziua respective;
b. plagi produse sub 6-8 ore;
c. plagi produse n ultimele 48 ore.
3873. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:
a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena;
b. peste pansamentul de la nivelul plagii;
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera..
3874. Hemostaza spontana este:
a. oprirea fara interventie a unei hemoragii;
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia;
c. oprirea definitiva a hemoragiei.
3875. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a. paliditate, tahicardie si hipertensiune;
b. paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.
3876. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile
cutanate amenintate se poate realiza prin:
a. mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare;
b. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu
schimbarea pansamentului;
c. asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat.
3877. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie;
b. abcesul fesier;
c. infectarea plagii chirurgicale.
3878. Cele mai frecvente fracturi ale antebraului sunt localizate n
a. 1/3 distal;
b. 1/3 medie;
c. 1/3 proximal.
3879. Tratamentul fracturii de clavicul presupune:
a. imobilizare simpl;

b. obligatoriu tratament chirurgical;

c. nici o variant nu este corect.
3880. Imobilizarea ortopedic dup reducerea unei luxaii dureaz:
a. 1-3 zile;
b. 2 - 3 sptmni;
c. 3 - 4 luni.
3881. In funcie de structura osului fracturat, fracturile se clasific n:
a. fractur pe os patologic i fractur pe os sntos;
b. fracturi nchise i deschise;
c. fracturi cu i rar deplasare.
3882. Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:
a. aparat pelvipedios;
b. gheat ghipsat;
c. cizm ghipsat.
3883. Imobilizarea unei fracturi de humerus se face cu:
a. corset ghipsat;
b. aparat toracobrahial;
c. aparat pelvipedios.
3884. Luxaia scapulo- humeral se caracterizeaz prin:
a. dureri vii;
b. febr ridicat;
c. impoten funcional.
3885. Inaintea interveniei chirurgicale de urgen la un pacient politraumatizat,
asistentulmedical va recolta snge pentru realizarea urmtoarelor examene de
laborator:
a. coagulogram;
b. grup sangvin, Rh;
c. proteinemie.
3886. Ingrijirea unui pacient n prima zi postoperator implic:
a. supravegherea funciilor vitale;
b. supravegherea tuburilor de dren: cantitatea i aspectul secreiilor;
c. lavajul tuburilor de dren cu 100 ml ser fiziologic la 3 - 4 ore.
3887. Artroscopia reprezint:
a. examenul endoscopic articular;
b. examenul radiologie articular ;
c. examenul histopatologic articular.
3888.Hemartroza este:
a. hemoragia la nivelul unei articulaii;
b. hemoragia aprut n urma unui traumatism contuziv;
c. hemoragia aprut iatrogen.
3889. Recuperarea funcional dup tratamentul chirurgical al unei fracturi se
realizeaz prin:
a. contracii izometrice ale muchilor sub aparatul ghipsat;
b. contracii izotonice ale muchilor sub aparatul ghipsat;
c. nici o variant nu este corect.
3890. In efectuarea unui pansament, curarea tegumentelor din jurul plgii se face:

a. cu comprese mbibate n soluie dezinfectant;

b. de la plag spre periferie;
c. circular, n jurul plgii.
3891. Crampele musculare sunt:
a. contracii voluntare permanente ale muchilor;
b. manifestri de dependen ale imobilizrii prelungite la pat;
c. contracii involuntare dureroase ale muchilor.
3892. ngrijirile postoperatorii se difereniaz n funcie de:
a. tipul tehnicii anestezice folosite;
b. preferinele exprimate de pacient sau aparintorii acestuia;
c. starea biologic a pacientului.
3893.Regimul alimentar al pacientului n primele zile postoperator se stabilete n
funcie de:
a. tolerana digestiv;
b. reluarea tranzitului digestive;
c. preferinele alimentare ale pacientului.
3894. Semnele locale ale unui pacient cu arteriopatie obliterant a membrelor
inferioare includ:
a. tegumente cianotice;
b. cldur local;
c. tegumente reci.
3895. Examenul obiectiv al pacientului cu tromboflebit evideniaz:
a. cordon venos dureros;
b. tegumente roii, calde;
c. tegumente marmorate, reci.
3896. In cte ore de la accident trebuie intervenit n rezolvarea unei fracturi deschise:
a. dup 6 ore de la accident;
b. n primele 6 ore de la accident;
c. dup 24 de ore de la accident.
3897. Bolnavii operai cu rahianestezie vor fi aezai n pat n:
a. poziie de decubit dorsal;
b. poziie Trendelenburg;
c. poziie ventral.
3898. Cnd bolnavul este adus de la sala de operaie, asistenta medical are obligaia:
a. s schimbe pansamentul dac este mbibat cu snge;
b. s examineze pansamentul;
c. dac pansamentul este mbibat cu snge, s anune imediat medical.
3899. Omoplatul, mpreun cu extremitatea superioar a humerusului formeaz:
a. articulaia scapulo humeral;
b. articulaia acromio clavicular;
c. articulaia sterno clavicular.
3900. Clavicula este un os al :
a. umrului;
b. bazinului;
c. coapsei;

3901. Scheletul minii este alctuit din:

a. carpiene, metacarpiene, falange;
b. tarsiene, metatarsiene, falange;
c. radius, cubitus.
3902. Curburile coloanei vertebrale n plan frontal sunt:
a. cifoza toracal;
b. scolioza toracal;
c. lordoza lombar.
3903. Hallux valgus:
a. este o diformitate a degetului mare al piciorului;
b. este o diformitate a degetului mic al piciorului;
c. este mai frecvent la sexul masculine.
3904. Tratamentul de electie al fracturilor de col chirurgical humeral fara deplasare
este:
a. Imobilizare in bandaj Desault pentru 2-3 saptamani;
b. Imobilizare in bandaj Dessault pentru 6-8 saptamani;
c. nu se imobilizeaza.
3905. Fracturile de olecran fara deplasare se rezolva prin:
a. imobilizarea cotului in flexiune de 90 pentru 3-4 saptamani;
b. Bandaj Dessault;
c. Interventie chirurgicala de urgenta.
3906. O fractura de gamba fara deplasare,tratata ortopedic,se consolideaza in:
a.12-16 saptamani;
b.1 luna;
c. 2 saptamani.
3907. In luxatia scapulo-humerala,tratamentul chirurgical este indicat:
a. in cazul luxatiilor recidivante;
b. in cazul luxatiilor vechi,de peste 4 saptamani;
c. intodeauna.
3908. Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat
de ceilalti;
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat);
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie
de tratamentele urmate.
3909. Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:
a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale;
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale;
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale.
3910. Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in
spital o reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare;
b. igiena defectuoasa;
c. imunitatea scazuta a pacientului.
3911. Pentru efectuarea examenului hematologic se foloseste:

a. sangele capilar obtinut prin inteparea pulpei degetului;

b. sange venos obtinut prin inteparea fetei plantare a halucelui;
c. ambele variante sunt corecte.
3912. Determinarea grupului sanguin se poate face din:
a.sange capilar;
b. sange venos;
c. ambele variante sunt corecte.
3913. Determinarea glicemiei se poate face din:
a.sange capilar;
b. sange venos;
c. ambele variante sunt corecte.
3914. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomand:
a. administrarea de diuretice;
b. imobilizarea la pat;
c. montarea unei sonde urinare.
3915. Melena indic:
a. fisura anal;
b. hemoragie digestiv superioar;
c. hemoroizi.
3916. n timpul tratamentului cu anti oagulante pot aprea urmtoarele manifestri
clinice:
a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;
c. hematuria, disuria, oligoanuria.
3917. Bolnavii operai cu rahianestezie vor fi aezai n pat n:
a. poziie de decubit dorsal;
b. poziie Trendelenburg;
c. poziie ventral.
3918. Cum se previne i se combate obstrucia cilor aeriene superioare n cazul unui
pacient comatos:
a. aezarea pacientului n decubit lateral;
b. folosirea pipei Guedel;
c. hiperflexia mandibulei.
3919. ocul anafilactic se traduce prin reacia organismului la introducerea unor
substane strine n circulaie i se caracterizeaz printr-o:
a. reacie anormal antigen-anticorp cu eliberare de histamin;
b. puternic vasodilataie;
c. scdere accentuat a rezistenei organismului.
3920. La un pacient diabetic, coma hipoglicemic poate fi cauzat de:
a. doza insuficient de insulin;
b. alimentaie insuficient;
c. eforturi fizice mari.
3921. Scopul administrrii medicamentelor pe cale parenteral este:
a. explorator;
b. profilactic;
c. terapeutic .

3922. La un bolnav n oc traumatic, la locul accidentului pn la venirea

ambulanei, se pot administra:
a. lichide cldue;
b. calmante de gur;
c. nu se administreaz nimic pe gur.
3923. Valabilitatea sngelui integral este de:
a. 21 zile;
b. 3 zile;
c. 14 zile.
3924. Efectuarea aparatului gipsat se incepe cu:
a. aplicarea unor atele;
b. acoperirea tegumentelor cu un strat de tifon;
c. depinde de calitatea sulfatului de calciu.
3925. Aparatul gipsat trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a. sa nu fie prea gros;
b. sa fie sufficient de rezistent;
c. sa cuprinda articulatia de deasupra focarului de fractura.
3926. Tratamentul unei entorse simple consta in:
a. punerea in repaus a articulatiei afectate;
b. aparat gipsat 21 de zile;
c. administrarea de antialgice.
3927. Fracturile cominutive se trateaza astfel:
a. imobilizare in aparat gipsat;
b. interventie chirurgicala si imobilizare in aparat gipsat;
c. extensie continua.
3928. Deformarile coloanei vertebrale apar mai frecvent:
a. la copiii prescolari;
b. in perioada pubertara;
c. la varstnici.
3929. Accidentele injeciei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:
a. paralizie prin lezare n.sciatic
b. paralizie prin lezare n.popliteu
c. paralizie prin lezare n. median
3930. Puncia pleural se numete:
a. paracentez
b. toracocentez
c. pericardocentez
3931. Perfuzarea pacientului se poate face prin:
a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte
3932. Administrarea de snge sau produse din snge se recomand la pacienii cu:
a. anemie sever
b. deshidratare sever
c. stare de nutriie deficitar

3933. Urmtoarele manifestri pot reprezenta semne de perforaie acoperit:

a. debut violent, contractur abdominal
b. meteorism abdominal
c. somnolen
3934. Alimentarea prin sond nazogastric se recomand la pacienii:
a. incontieni
b. cu tulburri de deglutiie
c. operai pentru arteriopatie membre inferioare
3935. Melena este un scaun:
a. rou aprins
b. negru ca pcura
c. aspect de za de cafea
3936. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizat prin vrsturi se
numete:
a. hematemez
b. hematurie
c. hemoptizie
3937. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat n:
a. ulcerul stenozant
b. colica biliar
c. ulcerul perforat
3938. Sunt cauze de HDS:
a. rectocolita ulcerohemoragic
b. varice esofagiene
c. hemoroizi
3939. Semnul caracteristic n ulcerul gastric perforat este:
a. meteorismul
b. agitaia exdtern
c. abdomen de lemn
3940. Semnele clinice n stopul cardio-respirator sunt:
a. pstrarea contienei
b. mobilitatea globurilor oculari
c. absena pulsului la carotid
d. oprirea micrilor respiratorii, toracice i abdominale
3941. n abcesul fesier, aprut n postoperator, tratamentul este chirurgical:
a. n faza de congestie
b. n faza de colecie
c. n faza de induraie
3942. Tratamentul n plastronul apendicular const n:
a. se trateaz medical i, dup rcirea procesului, se intervine chirurgical
b. se intervine chirurgical de urgen
c. se trateaz medical
3943. Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute const n:
a. colecistectomie
b. colecistostomie

c. colecistectomie cu coledocotomie
3944. Nu se administeaz pe cale venoas:
a. soluii uleioase
b. soluii iritante
c. suspensii
3945. Pe lng efectuarea tratamentului, asistenta va urmri:
a. apariia unor noi simptone
b. apariia complicaiilor
c. igiena corporal a bolnavilor
3946. n care din hemoragiile de mai jos se pierde mai repede snge:
a. hemoragia venoas
b. hemoragia venoas i capilar
c. hemoragia arterial
3947. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaz definitiv?
a. administrare de hemostatice
b. ligatura i sutura vasului
c. poziia Trendelenburg
3948. Durerea n colica biliar se combate cu:
a. antispastice
b. nitroglicerin
c. morfin
3949. Profilaxia escarelor p.o. se realizeaz prin:
a. mobilizare precoce, schimbarea poziiei n pat, asigurarea lenjeriei
corespunztoare
b. mobilizare numai la schimbarea pansamentului
c. asigurarea alimentaiei corespunztoare
3950. Cea mai grav complicaie infecioas p.o. este:
a. septicemia
b. abcesul fesier
c. infectarea plgii chirurgicale
3951. Miciunea dureroas se numete:
a. disurie
b. oligurie
c. anurie
3952. Greutatea la nghiire se numete:
a. anorexie
b. polifagie
c. disfagie
3953. Anasarca este:
a. edemul feei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
3954. Furunculoza este produs de:
a. streptococ
b. stafilococul auriu

c. gonococ
3955. Este sonda vezical:
a. sonda Nelaton
b. sonda Blackmore
c. sonda Einhorn
3956. Hemocultura reprezint:
a. viteza de sedimetare a hematiilor
b. introducerea sngelui pe un mediu de cultur pentru ex.bacteriologic
c. identificarea anticorpilor n serul bolnavului
3957. Asepsia nseamn ndeprtaraea germenilor patogeni de pe:
a. piele
b. mucoase
c. obiecte
3958. Care din urmtoarele antiseptice este un bun hemostatic?
a. alcoolul
b. apa oxigenat
c. tinctura de iod
3959. Coaja de portocal este caracteristic pentru injecia:
a. intradermic
b. subcutanat
c. intravenoas
3960. Introducerea accidental de aer ntr-un vas de snge produce:
a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoas
3961. Insulina se administreaz cu:
a. orice sering
b. sering de 2 ml
c. sering marcat special
3962. Pacientul operat de 3 zile va avea o diet:
a. HLZ
b. complet
c. sucuri carbogazoase
3963. Prezena puroiului n urin se numete:
a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie
3964. Preoperator, unui bolnav cu stenoz piloric, i se va efectua:
a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea coninutului gastric i spltur gastric
3965. Cum se pregtete preoperator colonul?
a. regim alimentar srac n reziduuri, administrare de ulei de parafin, clisme
repetate
b. regim alimentar bogat n fibre celulozice

c. administrare de purgative (Fortrans, Picoprep)

3966. Regiunile proase se rad:
a. n seara dinaintea interveniei
b. cu 1-2 ore naintea interveniei
c. cu 36 ore naintea interveniei
3967. Complicaie a rahianesteziei este:
a. cefaleea persistent
b. tuse cu expectoraie sanghinolent
c. greuri i vrsturi
3968. Dup intervenia chirugical, tranzitul se reia:
a. n prima zi
b. dup 7 zile
c. dup 48-72 ore
3969. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:
a. masaj uor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
3970. Virusul hepatitei B este prezent:
a. n saliv, n lichidul seminal, n snge
b. pe tegumente
c. pe regiunile proase
3971. Care dintre urmtoarele simptome le ntlnim n diabetul zaharat?
a. polifagie, polidipsie, poliurie
b. polifagie, tahicardie, polipnee
c. puls sltre, polidipsie, apnee
3972. Etapele efecturii unei transfuzii sunt:
a. determinarea grupei sanguine i a RH-ului
b. verificarea flaconului i a valabilitii
c. nu sunt necesare aceste etape
3973. Complicaiile cele mai frecvente n litiaza biliar sunt:
a. angiocolita acut
b. pancreatita acut
c. infarctul mezenteric
3974. Aezai n ordine interveniile asistentei medicale pentru administrarea O2:
a. pregtirea psihic a pacientului
b. introducerea sondei nazale i fixarea ei
c. fixarea debitului de O2/minut
d. dezobstruarea cilor respiratorii
e. msurarea lungimii sondei care se introduce
3975. n vederea efecturii transfuaziei, sngele trebuie nclzit:
a. pe o sirs de cldur-sob, calorifer
b. la bain-Marie
c. lent, lng pacient
3976. Funciile vitale se msoar:
a. cnd intervine o schimbare n starea bolnavului

b.
c.
d.
e.

la internare
naintea unor proceduri invazive
naintea meselor
nainte de culcare

3977. Msurarea TA necesit urmtoarele materiale:

a. tensiometru
b. mnui
c. ceas cu secundar
d. stetoscop
e. foaie de temperatur
3978. Msurarea pulsului necesit:
a. pix de culoare roie
b. mnui
c. ceas cu secundar
d. stetoscop
e. buletin de analize
3979. Pulsul se msoar la:
a. artera carotid
b. vena jugular
c. vena femural
d. artera femural
e. nivelul axilei
3980. Bilanul hidric:
a. trebuie s in seama de temperatura bolnavului
b. este influenat de numrul scaunelor
c. este influenat de cantitatea de sup din alimentaie
3981. Medicamentele sub form de pulberi:
a. se pot administra parenteral ca atare
b. nu se pot administra parenteral
c. se pot administra parenteral dup dizolvare n solventul corespunztor
3982. Interveniile nursing la pacienii cu boal diareic acut, form sever, sunt:
a. internarea pacientului ntr-o rezerv
b. notarea numrului i aspectul scaunelor n FO
c. recoltarea scaunului pentru coprocultur, coproparazitologic
d. diet hidric n primele 24-48 ore
e. diet bogat n legume i fructe proaspete n primele zile
3983. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmtoarele semne:
a. balonri postprandiale
b. constipaie recent
c. rectoragie i/sau hematochezie
3984. Interveniile autonome ale asistentei:
a. le face din proprie iniiativ
b. administreaz O2
c. msoar funciile vitale
3985. Vrsturile alimetare cu coninut vechi sunt manifestri de depende ntlnite
n:
a. stenoza piloric

b. la gravide
c. n colecistite
3986. Consecinele imobilizrii ndelungate la pat pot fi:
a. spasmele musculare
b. atrofia muscular
c. escarele
3987. Problemele ntlnite n practica nursing-ului sunt:
a. de ordin legal
b. de ordin moral
c. ambele
3988. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?
a. curat
b. dezinfectat
c. steril
3989. Ce este infecia intraspitaliceasc?
a. mbolnviri contractate n spital
b. mbolnviri ce se manifest dup externare
c. mbolnviri contractate n spital i care se manifest n timpul internrii sau
dup externare
3990. Prin perfuzie i.v. se pot introduce soluii:
a. izotonice
b. hipertonice
c. uleioase
3991. n colica biliar se administreaz:
a. antalgice
b. fortral
c. morfin
d. mialgin
3992. Durerea n pancreatita acut se manifest:
a. durere n bar, cu localizare n etajul superior
b. durere n hipocondrul drept
c. durere n hipocondrul stng
3993. Semne de oc pot fi:
a. tahicardie, dispnee, hipotensiune
b. tahicardie, hipotensiune, tahipnee
c. bradicardie, hipertensiune, anxietate
3994. Cauzele ocluziei intestinale mecanice pot fi:
a. invaginaia intestinal
b. volvulus de intestin
c. tumori maligne
3995. Conduita de urgen n ocluzia intestinal este:
a. montarea sondei de aspiraie
b. se administreaz purgative
c. combaterea strii de oc prin perfuzii
3996. Investigaia cea mai sugestiv n precizarea cauzei HDS este:

a. radiografia abdominal pe gol

b. echografia
c. endoscopia digestiv
3997. n ruptura varicelor esofagiene se monteaz:
a. sond nazogastric
b. sond Blackmore
c. sond Nelaton
3998. Semnele generale ale peritonitei sunt:
a. paloare, transpiraii, hipotensiune
b. tahicardie, respiraii superficiale
c. anxietate, ochi nfundai n orbite, cearcne
3999. Pregtirea preoperatorie local const n:
a. suprimarea alimentaiei
b. clisma evacuatorie
c. splarea tegumentelor i raderea pilozitii
4000. Care din urmtoarele investigaii asigur o precizie diagnostic mare n
cancerul gastric?
a. CT
b. endoscopie cu biopsie
c. dozarea markerilor tumorali
4001. Dilataia varicoas permanent a vaselor spermatice de la nivelul cordonului
este:
a. varicocelul
b. hidrocelul
c. hemoroidul
4002. Absena pulsului arterial i rcirea extremitilor afectate sunt caracteristice:
a. sindromului de ischiemie periferic acut
b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase
4003. Apa oxigent:
a. se pstreaz n sticle de culoare nchis
b. are efect hemostatic
c. are efect efervescent
4004. Persoanele cu grupa de snge 0 (I) pot primi snge cu grupa:
a. 0 (I)
b. A (II)
c. B (III)
d. AB (IV)
4005. Responsabilitile nursei sunt:
a. promovarea sntii
b. prevenirea mbolnvirilor
c. restabilirea sntii
d. nlturarea suferinei
4006. Sterilizarea n etuve se realizeaz la temperatura de:
a. 180 C timp de o or
b. 160 C timp de 2 ore

c. 175 C timp de 1 1/2 ore

4007. Virusul hepatitei B se poate transmite:
a. fecal, oral, parenteral
b. parenteral, sexual
c. aerogen, transfuzii sanguine
4008. Sunt deeuri periculoase urmtoarele categorii:
a. deeuri anatomo-patologice, deeuri neptoare/tietoare, deeuri infecioase
b. deeuri menajere
c. deeuri de la blocul alimentar
4009. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deeurilor n unitile sanitare
este:
a. galben-periculos i negru-nepericulos (menajer)
b. alb-periculos i verde-nepericulos (menajer)
c. rou-periculos i negru-nepericulos (menajer)
4010. Deeurile periculoase pot fi depozitate temporar n incinta unitii maxim:
a. 72 ore
b. 48 ore
c. 24 ore
4011. Transportul deeurilor periculoase n incinta unitii sanitare se face:
a. pe acelai circuit cu cel al bolnavilor i vizitatorilor la ore diferite
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor i vizitatorilor n recipiente de colectare
c. pe circuitul transportului alimentelor
4012. Manifestarea caracteristic litiazei biliare este:
a. HTA + polipnee
b. colica biliar
c. TA normal, bradicardie
4013. Care din urmtoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat?
a. transpiraii reci, facies anxios, puls rapid
b. senzaie de sete accentuat, HTA
c. dureri puternice n epigastru, contractur abdominal
4014. Colitele cu diaree beneficiaz de msuri dietetice particulare:
a. se interzic alimentele bogate n celuloz
b. se mrete aportul de grsimi
c. super mucilaginoase, bulion de legume strecurat, alternnd cu buturi uor
ndulcite
4015. Vitamina B1 se mai numete:
a. tiamin
b. piridoxin
c. aneurin
4016. Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urmtoarele produse trebuie
considerat riscant:
a. snge
b. lichid peritoneal
c. secreii vaginale
4017. Expunerea profesional la accidente se petrece n timpul:

a. efecturii de manopere invazive cu ace i instrumente

b. manipulri de produse biologice potenial contaminate
c. pregtirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfecie sau
sterilizare
4018. Ce dezinfecm?
a. salonul
b. recipientele de transport i colectare
c. cutiile incineratoare
4019. n profilaxia toxiinfeciilor alimentare se urmreste:
a. prevenirea bolilor cu poart de intrare digestiv (ap, alimente)
b. evitarea consumului de produse alimentare infestate
c. eliminarea frigului
4020. O pregtire preoperatorie foarte bun a pacientului are rolul:
a. de prevenire a infeciilor nosocomiale
b. de aplicare cu strictee a protocoalelor
c. de meninere a calmului
4021. Infeciile nosocomiale se previn prin:
a. spllarea minilor
b. evitarea supraaglomerrii seciei
c. curenie i dezinfecie zilnic i terminal
4022. Donarea de organe trebuie s respecte o serie de principii:
a. principiul respectrii demnitii umane
b. principiul anonimatului donatorilor
c. principiul gratuitii
4023. Eutanasia:
a. este legal n Romnia
b. nu este legal n Romnia
4024. Penicilina este indicat n:
a. scabie
b. eczem
c. psoriazis
d. sifilis
4025. Adrenalina este medicament de elecie n:
a. ocul anafilactic
b. ocul infecios
c. intoxicaie cu organofosforice
4026. Gravitatea unei hemoragii depinde de:
a. cantitatea de snge pierdut sau rapiditatea pierderii sngelui
b. modificrile de culoare a sngelui
c. vrsta pacientului
4027. Simptomele caracteristice hemoptiziei sunt urmtoarele, cu excepia:
a. vrsturi alimentare
b. tuse iritativ, senzaii de gdilare a laringelui
c. cldur retrosternal, aspect rou aerat al sngelui

4028. Supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale nu sunt obligaii de serviciu

pentru:
a. personalul medico-sanitar
b. personalul auxiliar
c. personalul administrativ
4029. Persoanele predispuse n a face pancreatit acut sunt:
a. consumatorii de alcool n exces
b. bolnavii cu ulcer gastric cicatricial
c. pacienii subponderali
4030. Accidentele posibile ce pot surveni n urma efecturii unei injecii i.m. sunt
urmtoarele, cu excepia:
a. durere vie
b. paralizie parial sau total a n.sciatic
c. tulburri de circulaie periferic
4031. Bolnavii operai cu rahianestezie vor fi aezai n pat n:
a. poziie de decubit dorsal
b. poziie Trendelenburg
c. poziie ventral
4032. Ce este afazia?
a. absena refluxului de deglutiie
b. tulburare de limbaj
c. incapacitatea de a scrie
4033. Examenul paraclinic specific care nu se recomand n colica biliar este:
a. examen de snge: TGP, TGO, Bilirubinemie
b. tubajul duodenal
c. echo abdominal
4034. Simptomatologia afectrii meningiene se caracterizeaz prin:
a. febr, cefalee puternic, fotofobie, vrsturi
b. cefalee intermitent
c. subfebrilitate, astenie, dureri abdominale
4035. n cte ore de la accident trebuie intervenit n rezolvarea unei fracturi deschise?
a. dupa 6 ore
b. n primele 6 ore
c. dupa 24 ore
4036. Entorsa este:
a. o leziune capsulo-ligamentar
b. ntreruperea continuitii unui os
c. ndeprtarea extremitilor osoase ce alctuiesc o articulaie
4037. Volvulusul intestinal se traduce prin:
a. rsucirea anselor intestinale
b. un proces inflamator aprut dup o intervenie chirurgical
c. un inel de eventraie n care intr o ans intestinal
4038. Locul de elecie pentru IDR este:
a. 1/3 mijlocie a feei anterioare a antebraului
b. brae/regiunea posterioar
c. plica cotului

4039. Hipoglicemia poate fi provocat de:

a. doz prea mare de insulin
b. doz mai mic de insulin
c. aport alimentar bogat
4040. Operaia de extirpare a uterului se numete:
a. metroragie
b. histerectomie
c. histeropexie
4041. Scurgerea din ureche se numete:
a. seboree
b. leucoree
c. otoree
4042. Un produs care calmeaz durerea se numete:
a. parestezic
b. anestezic
c. antalgic
4043. Inflamaia esutului muscular se numete:
a. mielit
b. miastenie
c. miozit
4044. O maladie provocat de o ciuperc se numete:
a. micoz
b. mioz
c. midriaz
4045. O afeciune ereditar rezultat din incapacitatea sngelui de a se coagula, se
numete:
a. hemoragie
b. hemofilie
c. hemostaz
4046. Crearea unei guri chirurgicale se numete:
a. plastie
b. stomie
c. tomie
4047. Care din cuvintele de mai jos nu se refer la cantitatea de urin?
a. polakiurie
b. oligurie
c. disurie
4048. Rolul asistentei medicale n procesul educaional este s:
a. stabileasc, mpreun cu pacientul, obiectivele educaionale
b. oberve progresele pacientului n autongrijire
c. nlture anxietatea pacientului prin explicaii
4049. Durerea, n funcie de intensitatea ei, poate determina:
a. modificri ale ritmului respirator
b. modificri ale TA
c. agitaie, team

4050. Pierderea vederii se numete:

a. cecitate
b. surditate
c. anosmie
4051. Asistentul medical poate interveni n reducerea intensitii durerii prin:
a. administrarea tratamentului medicamentos prescris
b. tehnici de relaxare
c. acupunctur
4052. Controlul sterilizrii se face cu ajutorul indicatorilor:
a. fizici
b. chimici
c. biologici
4053. Curenia:
a. este etap obligatorie naintea dezinfeciei
b. se face zilnic
c. se faci ori de cte ori este nevoie
4054. Splarea igienic a minilor este indicat:
a. naintea interveniilor asupra corpului pacientului
b. dup scoaterea mnuilor de lucru
c. la sfritul programului de lucru
4055. Semnele inflamaiei sunt:
a. durere
b. roea local
c. tumor
d. cldur local
4056. Hiperpirexia reprezint:
a. temperatur > 40C
b. temperatur ntre 38C-39C
c. temperatur ntre 39C-40C
4057. n poziie semieznd se transport pacienii:
a. comatoi
b. cu insuficien respiratorie
c. cu leziuni de coloan
4058. n poziia genu-pectoral se examineaz:
a. vaginul
b. zona rectal
c. abdomenul
4059. n foaia de observaie se consemneaz:
a. valorile funciilor vitale i vegetative
b. regimul alimentar
c. nlimea i greutatea
4060. Expectoraia n edemul pulmonar are culoare:
a. ruginie
b. roie, aerat, spumoas
c. roz

4061. Scurgerea vaginal se numete:

a. menoragie
b. amenoree
c. leucoree
4062. Prezena glucozei n urin se numete:
a. glicozurie
b. albuminurie
c. izostenurie
4063. Realizarea unui orificiu la nivelul traheei se numte:
a. colostom
b. nefrostom
c. traheostom
4064. Imposibilitatea de a vorbi se numete:
a. apnee
b. afonie
c. ataxie
4065. Tulburrile locale de circulaie prin ischiemie pot da:
a. roea
b. escare
c. necroze
4066. Taliometrul este folosit pentru msurarea:
a. nlimii
b. greutii
c. respiraiei
4067. Facei corespondene ntre cifre i litere:
a. Trompe
b. Vezic
c. Vase limfatice
d. Rinichi
e. Ven

A. Limfangit
B. Cistit
C. Flebit
D. Salpingit
E. Nefrit

4068. Care din cuvintele de mai jos nu se refer la febr?

a. piretic
b. antipiretic
c. piroman
4069. Alergenul provoac:
a. vrsturi
b. mbolnviri
c. alergie
4070. Care din cuvintele de mai jos nu se refer la scurgerea sngelui?
a. otoragie
b. hemoptizie
c. blenoragie
d. epistaxis
4071. Pneumotorax nseamn:
a. aer n cavitatea mediastinal
b. aer n cavitatea pleural

c. nici o variant nu este corect

4072. Determinarea grupului sanguin se poate face din:
a. snge capilar
b. snge venos
c. ambele variante sunt corecte
4073. Pregtirea psihic a pacientei n cazul administrrii medicamentelor pe cale
vaginal const n:
a. obinerea consimmntului
b. respectarea intimitii
c. explicarea eficacitii procedurii
4074. Cnd pacientul prezint o reacie alergic sau anafilactic la administrarea
medicamentelor, conduita de urgen este:
a. oprirea administrrii
b. anunarea medicului
c. pregtirea medicaiei antihistaminice
4075. Prezentarea farmaceutic a medicamentelor ce se administreaz pe cale
vaginal este de tip:
a. ovule
b. supozitoare
c. globule
4076. Administrarea medicamentelor pe cale rectal se face cu pacientul aezat n:
a. decubit lateral stng, cu membrul pelvin stng ntins i membrul pelvin drept
flectat
b. decubit dorsal
c. poziie genupectoral
4077. Cnd pacientul acuz senzaie de grea i vom, asistenta va avea urmtoarea
conduit:
a. invit pacientul s inspire profund
b. se asigur c n ncpere nu sunt mirosuri neplcute
c. anun medicul
4078. Dup administrarea medicamentelor n sacul conjunctival pot aprea
urmtoarele manifestri locale:
a. congestie
b. lcrimare, prurit
c. ambele variante sunt corecte
4079. n timpul punciei venoase, acul ataat seringii va fi orientat:
a. cu bizoul n sus
b. cu bizoul n jos
c. cu bizoul n lateral
4080. Reprezentarea grafic a temperaturii pe foaia de temperatur se face cu
culoare:
a. albastr
b. verde
c. roie
4081. Reprezentarea grafic a tensiunii arteriale n foaia de temperatur a pacientului
se face sub forma unui:

a. dreptunghi de culaore albastr

b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
4082. Prin metoda palpatorie de msurare a tensiunii arteriale se obine:
a. doar valoarea TA sistolice
b. valoarea TA diastolice
c. valoarea TA sistolice i diastolice
4083. Sondajul vezical la femeie are urmtoarele obiective:
a. obinerea unei mostre de urin pentru examenul de laborator
b. evacuarea coninutului vezicii urinare cnd aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte
4084. Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi poziionat pe stativ la o
nlime de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului
4085. Necesarul fiziologic de somn la aduli este de:
a. 12-14 ore
b. 7-9 ore
c. 5-7 ore
4086. Alimentaia pe sonda nazogastric se recomand la pacienii cu:
a. tulburri de deglutiie
b. inapeten
c. ambele variante sunt corecte
4087. Tulburarea memoriei se numete:
a. amnezie
b. anamnez
c. afazie
4088. Procesul de ngrijire vizeaz:
a. educaia pentru sntate
b. individul, dar i comunitatea
c. ambele variante sunt corecte
4089. Modelul conceptual al Virginiei Henderson definete individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a. 12 nevoi fundamentale
b. 14 nevoi fundamentale
c. 16 nevoi fundamentale
4090. Asistentul medical poate dezvlui informaiile confideniale doar:
a. cu acordul pacientului
b. daca sunt solicitate insistent de mass-media
c. ambele variante sunt corecte
4091. Pentru determinarea VSH-ului sunt necesare:
a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehid 1,8%
c. ambele variante sunt corecte

4092. Fenobarbitalul se administreaz:

a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos i intramuscular
4093. Dup efectuarea punciei pleurale, pacientul poate prezenta:
a. hemoptizie, ca urmare a lezrii parenchimului pulmonar
b. hematemez, ca urmare a lezrii esofagului
c. ambele variante sunt corecte
4094. La pacienii cu deshidratare sever se recomand administrarea pe care
intravenoas de:
a. ser fiziologic
b. plasm
c. snge integral
4095. Dispneea aprut brusc la un pacient ce a suferit recent o intervenie
chirurgical poate sugera:
a. embolie pulmonar
b. infarct miocardic acut
c. accident vascular cerebral
4096. Tratamentul infeciilor severe include:
a. tratament antibiotic
b. asanarea focarelor septice primare abordabile chirugical
c. ambele variante sunt corecte
4097. Transportul la pat al pacientului contient operat pentru apendicit acut +
rahianestezie se face cu:
a. targa
b. cruciorul
c. ambele variante sunt corecte
4098. Diagnosticul de fractur se stabilete prin:
a. examen clinic
b. examen radiologic
c. examen echografic
4099. Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:
a. aparat pelvipedios
b. gheat ghipsat
c. cizm ghipsat
4100. Artroscopia reprezint:
a. examenul endoscopic articular
b. examenul radiologic articular
c. examenul histopatologic articular
4101. Purtarea ciorapilor elasiti este recomandat pacienilor cu:
a. arteriopatie obliterant a membrelor pelvine
b. varice hidrostatice
c. insuficien cardiacp congestiv
4102. Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numete:
a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie

c. laparoscopie
4103. Substana de contrast utilizat pentru realizarea colangiografiei se
administreaz pe cale:
a. intravenoas
b. intramuscular
c. c.per os
4104. Substana de contrast folosit pentru realizarea urografiei este:
a. odistonul
b. iodura de sodiu 10%
c. osmofundin 15%
4105. Biopsia cutanat:
a. este util n stabilirea diagnosticului bolilor de piele
b. este contraindicat la pacienii cu boli de piele
c. se realizeaz doar dup obinerea consimmntului informat al pacientului
4106. Unui pacient cu HDS asistenta medical i va administra diet:
a. hidric (lichide reci)
b. hidro-lacto-zaharat
c. hipoglucidic, hipocaloric
4107. Investigaia paraclinic obligatorie pentru diagnosticul de apendicit acut este:
a. numrul de leucocite
b. hemoglobina
c. amilazemia
4108. Apariia hematuriei la un pacient cu tratament anticoagulant cronic sugereaz:
a. doz insufucient de anticoagulant
b. doz crescut de anticoagulant
c. nu are legtur cu tratamentul anticoagulant
4109. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomand:
a. administrarea de diuretice
b. imobilizarea la pat
c. montarea unei sonde urinare
4110. Tratamentul postoperator dup operaia de boal varicoas include obligatoriu:
a. antispastice
b. antiemetice
c. anticoagulante
4111. Contractura muscular abdominal este semn de:
a. hemoragie intern
b. iritaie peritoneal
c. ocluzie intestinal
4112. Scopul punciei venoase poate fi:
a. recoltarea sngelui pentru examene de laborator
b. administrarea unor medicamente n scop terapeutic
c. administrarea unei substane de contrast pentru efectuarea radiografiei
abdominale simple
4113. Condiiile unui bun pansament sunt:
a. s nu fie dureros

b. s fie fcut n condiii aseptice

c. s fie schimbat la 2-3 ore
4114. Planificarea interveniilor asistentei medicale presupune:
a. identificarea prioritilor
b. stabilirea unor obiective clare
c. cooperarea n vederea atingerii obiectivelor propuse n principal cu familia
4115. Asistenta medical va oferi pacientului informaii cu privire la:
a. natura ngrijirilor propuse
b. activitatea profesional a medicului curant
c. riscurile i beneficiile tratamentului propus
4116. Funciile autonome ale asistentului medical includ:
a. prevenirea escarelor
b. asigurarea confortului fizic al pacientului
c. stabilirea conduitei terapeutice n funie de afeciunea bolnavului
4117. Injecatrea paravenoas a unei substane iritante poate duce la:
a. flebit
b. necroz tisular
c. artrit
4118. Eliberarea cilor respiratorii la un pacient cu insuficien respiratorie acut sau
stop respirator se obine prin:
a. ridicarea mandibulei
b. flexia capului
c. hiperextensia capului
4119. Principalele tipuri de infecii nosocomiale includ:
a. infeciile tractului urinar
b. infeciile plgilor
c. infeciile dermatoveneriene
4120. Alimentaia artificial a unui pacient cu stenoz esofagian postcaustic
complet se face:
a. pe gastrostom
b. per os, folosind preparatele artificiale standardizate
c. parenteral, folosind soluii perfuzabile ce conin principiile alimentare de
baz
4121. Manifestrile clinice ale anemiei acute posthemoragice includ:
a. hipotensiunea arterial
b. bradicardia
c. coloraia palid a tegumentelor
4122. Interveniile asistentului medical n ngrijirea pacientului cu hemoroizi includ:
a. asigurarea unei diete adecvate pentru evitarea constipaiei
b. bi cldue de ezut
c. toalet local cu ap rece n vederea prevenirii sngerrilor
4123. Prin contactul cu sngele, personalul medical poate contacta:
a. virusul hepatitei B
b. HIV
c. virusul hepatitei A

4124. Voletul costal presupune:

a. fractura mai multor coaste deodat
b. fiecare coast prezint cel puin dou traiecte de fractur
c. fractura a cel puin trei coaste la nivelul fiecrui hemitorace
4125. Tratamentul bolnavului cu epistaxis implic:
a. tamponament nazal
b. hemostatice
c. anticoagulante
4126. Palpitaiile apar la bolnavii cu:
a. distonie neurovegetativ
b. hipertiroidie
c. hipertensiune arterial
4127. n toate unitile sanitare, activitile legate de gestionarea deeurilor rezultate
din activitatea medical, fac parte din:
a. obligaiile profesionale
b. fia postului
c. bugetul de venituri i cheltuieli
4128. Hemoragia produs prin lezarea unui vas important poate fi oprit prin:
a. medicamente hemostatice
b. adiminstrare de snge
c. hemostaz chirurgical
4129. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a.
exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
b.
culoarea sangelui este inchisa
c.
sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.
4130. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale":
a.
hemoragia prin ruptura de anevrism
b.
hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
c.
hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.
4131. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a.
vasoconstrictie
b.
anxietate
c.
lipsa de oxigenare a creierului.
4132. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:
a.
fixarea gatului intr-o anumita pozitie
b.
aplicarea unui garou
c.
compresiune digitala pe plan osos
4133. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in:
a.
ulcerul stenozant
b.
colica biliara
c.
ulcerul perforat.
4134. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa
fie in partea superioara:
a.
rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate
b.
galben citron reprezentat de plasma
c.
albicios format din leucocite.

4135. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este:

a.
asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie
b.
are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata,
lipotemie
c.
are semnele caracteristice socului hemoragic.
4136. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta:
a.
durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal
b.
durere la palparea hipocondrului drept
c.
durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.
4137. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou:
a.
mentinerea garoului pe o durata cat mai mica
b.
ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie
c.
ridicarea garoului cat mai incet
4138. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza:
a.
datelor clinice
b.
examenului radiologic
c.
examenul sucului gastric.
4139. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este:
a.
repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative
b.
repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei
pentru eliminarea sangelui
c.
repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.
4140. In metoda Beth-Vincent:
a.
cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul
b.
cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina
c.
vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul.
4141. In metoda Simonin cunoastem:
a.
aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele
b.
aglutina cat si aglutinogenul
c.
aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul.
4142. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi:
a.
grupa 0(I) RH pozitiv
b.
grupa A(II) RH negativ
c.
grupa B(III) RH pozitiv.
4143. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome :
a.
lacrimare, fotofobie, durere;
b.
scaderea acuitatii vizuale;
c.
edem corneean.
4144. Singura medicatie
a. nitroglicerina;
b. propranolol
c. nitropector;

cu actiune prompta

in angina pectorala este:

4145. Ce este dezinfectia?

a.
metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;
b.
metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;

c.
metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte,
plosti urinare;
4146. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa
prin:
a.
curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;
b.
pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;
c.
hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.
4147. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :
a.
pastrarea cunostintei;
b.
mobilitatea globilor oculari;
c.
absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si
abdominale.
4148. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin:
a.
forta musculara de obicei diminuata mult
b.
semne de paralizie faciala, hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite,
semnul Babinski prezent.
c.
absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene
4149. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se
complica :
a.
cu soc hipovolemic
b.
nu se complica
c.
cu soc toxico-septic
4150. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a.
dezobstructia cailor respiratorii
b.
anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c.
traheostomie
4151. Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practica:
a.
administrarea de substante medicamentoase diuretice
b.
punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana
c.
reinterventie chirurgicala
4152. In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale
se impune:
a.
reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
b.
numai tratament medical cu hemostatice
c.
numai punga cu gheata local
4153.
a.
b.
c.

Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin:

aspiratie gastrica
plasarea unui tub de gaze in anus
clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala

4154.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este:
a.
edemul pulmonar acut
b.
embolia pulmonara
c.
tromboflebita postoperatorie
4155. In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in:

a.
comprese reci in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice
generale
b.
comprese calde in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice
generale
c.
nu necesita tratament medical
4156. Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta
poate fi facut prin:
a.
rezultatul hemoleucogramei
b.
sediul durerii
c.
starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei
4157 .Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:
a.
numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale
b.
la toti bolnavii chirurgicali
c.
la bolnavii care au ureea sanguina crescuta
4158. Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:
a.
unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen
b.
unei septicemia pentru identificarea agentului patogen
c.
unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase
4159 .Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile
determinate de un traumatism care:
a.
intereseaza si deschide peretele abdominal
b.
b.nu intereseaza peretele abdominal
c.
produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal
4160.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:
a.
ale ficatului
b.
ale pancreasului
c.
c.ale splinei
4161 .La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a.
a.barbiturice
b.
b.antialgice
c.
c.antialgice majore (morfina, mialgin)
4162. Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile
chirurgicale pe tubul digestiv, se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat:
a.
pozitionarea corespunzatoare, mobilizarea precoce, gimnastica respiratorie
b.
administrarea antibioticelor si mobilizarea
c.
combaterea tusei si gimnastica respirator
4163.Tratamentul in plastronul apendicular consta in:
a.
se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical
b.
se intervine chirurgical de urgenta
c.
se trateaza medical
4164. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia:
a.
de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza
o patura rulata sau o perna
b.
de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c.
semisezanda, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea
abdomenului

4165.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a:

a.
stomacului si duodenului
b.
uterului
c.
intestinului mezenterial si colonului
4166. Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu, patologic sau traumatic, foarte
iritant este:
a.
lichidul evacuat din intestinul subtire
b.
sucul gastric
c.
bila
4167. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la
locul accidentului urmatoarele masuri locale:
a.
se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un
camp deasupra, fixat de o fasa compresiva
b.
b.se aplica pansament foarte compresiv
c.
c.nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se pun
deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva
4168. Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic:
a.
a penetrat in peritoneu, dar nu a lezat nici un organ
b.
a lezat si perforat unul sau mai multe organe
c.
nu a penetrat peritoneul, dar a lezat unul sau mai multe organe
4169. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor
esofagiene este:
a.
Foley;
b.
Blackmore;
c.
Sonda endotraheala;
4170. In cazul muscaturilor de sarpe si ntepaturilor de insecte veninoase se
practica urmatoarele manevre:
a.
incizia si excizia tesutului cutanat n zona lezata
b.
aplicarea garoului deasupra leziunii
c.
administrare de antivenin
4171. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a.
fixare cu leucoplast
b.
fixare cu plasa autoadeziva
c.
fixare cu basma (capelina)
4172. Manifestarile respiratorii care apar n socul anafilactic sunt:
a.
polipnee cu expiratie prelungita si tiraj
b.
respiratie Cheyne-Stockes
c.
crize de dispnee cu respiratie suieratoare, provocata de bronhoconstrictie
4173. Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce
infectii nosocomiale?
a.
nici unul;
b.
toti;
c.
numai bacteriile.
4174. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de:
a.
transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH
b.
transfuzia cu sange infectat

c.

administrarea de sange care contine alergeni.

4175. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta :

a.
dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata
b.
cianoza, agitatie, puls rapid, hipotensiune
c.
paloare, hipertensiune arteriala.
4176. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome:
a.
dispnee, tiraj, cornaj;
b.
cianoza, agitatie, tuse spasmodica;
c.
disfagie, durere la deglutitie.
4177. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt:
a.
hipertensiunea;
b.
febra;
c.
durerea si hipotensiunea
4178. Moartea clinica :
a.
dureaza 3-4 minute;
b.
este un proces ireversibil ;
c.
incepe odata cu stopul cardiac.
4179. Respiratia artificiala trebuie continuata :
a.
pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ;
b.
pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate;
c.
pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.
4180. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:
a.
contuze
b.
infectate
c.
cu marginile regulate
4181. Dupa ntepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a.
insuficienta respiratorie acuta, edem de glota
b.
oligoanurie cu insuficienta renala acuta
c.
fenomene anafilactice cu edem al fetei si gtului, cefalee
4182. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica n caz de:
a.
fracturi, traumatisme
b.
infarct miocardic
c.
insuficienta cardiaca
4183 .Prevenirea socului anafilactic se poate face prin:
a.
testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice
b.
anamneza corecta a bolnavilor
c.
administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)
4184. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul
tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a.
lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b.
sperma si secretii vaginale;
c.
sputa, secretii nazofaringiene .
4185 .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste
substante, fiind expus la:
a.
dermite profesionale;

b.
c.

soc anafilactic;
urticarii.

4186. Moartea biologica se caracterizeaza prin :

a.
oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei;
b.
leziuni ireversibile in creier si in alte organe ;
c.
midriaza fixa, cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.
4187. In colica renala, tratamentul de urgenta este:
a.
repaus la pat, calmarea durerii;
b.
sonda uretro-vezicala, combaterea durerii;
c.
repaus la pat, ingerarea de lichide din abundenta.
4188. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare:
a.
neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant;
b.
administrarea locala si generala de antibiotice, antiinflamatorii;
c.
administrarea de miotice.
4189.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este:
a.
mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile
picioare;
b.
gimnastica respiratorie;
c.
schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai
indelungat.
4190. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica
se va proceda astfel:
a.
se fixeaza cu leucoplast;
b.
se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei;
c.
scurtarea tubului, se va aplica pe tub un ac de siguranta.
4191.
a.
b.
c.
d.
e.

Asepsia :
este o metod profilactic
este o metod de prevenire a infeciilor
reprezinta totalitatea mijloacelor de distrugere i ndeprtare a germenilor
este o metod curativ
se realizeaz prin sterilizare

4192. Alimente permise n regimul hidro-zaharat sunt:

a.
brnzeturi
b.
carne slab, fiart
c.
ceaiuri ndulcite
d.
zeam de compot
e.
zeam de orez
3193. Soluiile utilizate pentru rehidratare i remineralizare sunt:
a.
soluie izotonic de NaCl
b.
glucoz soluie izotonic 5%
c.
snge integral
d.
plasm prospt congelat
e.
niciun rspuns nu este corect
4194. Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine:
a.
coronariana
b.
pleurala
c.
digestiva

d.
e.

apendiculara
anexiala

4194. Toracocenteza:
a.
este stabilirea unei legturi cavitatea pleural i mediul exterior prin
intermediul unui ac de puncie
b.
are scop explorator
c.
are scop evacuator
d.
stabilete o legtur ntre cavitatea pericardic i mediul exterior prin
intermediul unui ac de puncie
e.
poate determina pneumotorax
4196. Accidentele care pot surveni n cazul splturii gastrice sunt:
a.
ptrunderea sondei n calea aerian
b.
perforaia intestinului subire
c.
pneumotorax
d.
tamponad cardiac
e.
ptrunderea sondei n stomac
4197. Sondajul vezical:
a.
este indicat n retenia acut de urin
b.
reprezint introducerea sondei vezicale n uretr
c.
se efectueaz cu bolnavul n decubit lateral stng
d.
nu necesit msuri riguroase de asepsie
e.
este contraindicat la femeia gravid
4198. Identificai asocierea corect:
a.
vrstur bilioas ulcer gastric
b.
vrstur cu snge boal hemoroidal
c.
vrstur cu aspect fecaloid ocluzie intestinal
d.
vrstur sanguinolent TBC pulmonar
e.
vrstur n za de cafea ulcer hemoragic
4199. Interveniile nursing n caz de degertur sunt:
a.
se aeaz pacientul ntr-un loc cald
b.
se nclzete bine aria degerat
c.
se ndeprteaz flictenele
d.
se maseaz zonele degerate
e.
se administreaz treptat buturi calde i dulci
4200. Herniile inghinale
a.
Sunt mai frecvente la brbai datorit persistenei canalului peritoneo-vaginal
b.
Sunt mai frecvente la femei unde se pot i strangula
c.
Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii
d.
Pot apare dup apendicectomie
e.
Sunt afeciuni maligne
4201. Infeciile acute ale snului sunt:
a.
Mastita acut i distrofia sclero-chistic
b.
Boala Reclus i chistul solitar
c.
Adenomul i boala Paget a snului
d.
Mastita acut i abcesul snului
e.
Mastita carcinomatoas i Boala Reclus
4202. Cauza determinant a infeciilor chirurgicale este reprezentat de o serie de
germeni patogeni , din care cei mai importani sunt:

a.
b.
c.
d.
e.

taenia echinococus
salmonella
stafilococul auriu
streptococul
gonococul

4203. Triada funcional din sindromul ocluziv se caracterizeaz prin:

a.
Durere abdominal
b.
Vrsturi
c.
Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal
d.
Hematemez
e.
Melen.
4204. Sindromul esofagian este caracterizat de urmtoarele:
a.
Disfagie
b.
Disurie
c.
Regurgitaii
d.
Flatulen
e.
Sialoree.
4205. Solutiile macromoleculare sunt:
a.
sange integral
b.
ser fiziologic
c.
albumina umana
d.
glucoza
e.
solutie Ringer
4206. Simptomatologia cancerului rectal consta in:
a.
tenesme rectale
b.
sangerari rectale
c.
ocluzie
d.
constipatie
4207. Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:
a.
endoscopie digestiva superioara
b.
mamografie
c.
citologia sputei
d.
titrul seric de hormoni estrogeni
e.
e.determinari hormonal
4208. Rolul nursei n educaia pacientului const n:
a.
informarea lui asupra bolii sale n edine scurte i termeni clari
b.
ncurajarea pacientului s pun ntrebri legate de boala sa
c.
implicarea pacientului n decizia terapeutic
d.
implicarea pacientului n decizia procedurilor de diagnostic
e.
s rspund corect la toate ntrebrile puse de pacient n legtur cu boala lui
4209. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:
a.
invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b.
informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c.
punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare despre curatenia
d.
personala,desfasurarea activitatii,etc.
e.
psihoterapie
f.
urmarirea clinica a evolutiei bolii
4210. Profilaxia cancerului de col are ca obiective:

a.
b.
c.
d.
e.

tratarea infeciilor genitale

parteneri sexuali multiplii
screening citotumoral Babe-Papanicolau
igiena genital corect
debutul vieii sexuale ct mai precoce

4211. Asistenta medical este profesionista care:

a) respect fiina uman ca entitate bio-psiho-social n interrelaii cu mediul
nconjurtor, cu valorile i principiile sale de via;
b) acord ngrijiri ntr-un mediu terapeutic securizant;
c) realizeaz cu familia i aparintorii o relaie funcional de colaborare.
4212. Pregtirea pluridisciplinar a asistentei presupune:
a) pregtire social, tehnic;
b) nsuirea componentelor de baz i atitudinilor potrivite fa de pacient;
c) pregtire comportamental.
4213. Sntatea este definit de OMS ca fiind:
a) o stare de bine fizic i psihic;
b) absena bolii;
c) o stare de bine fizic, mental i social i nu const numai n absena bolii sau a
infirmitii.
4214. Acordarea ngrijirilor holistice presupune recunoaterea c:
a) fiina uman este un tot unitar, alctuit din corp, minte, suflet;
b) omul nu poate fi separat de mediul su;
c)indiferent de individ, boala are aceleai manifestri.
4215. Elementele de competen pentru practicarea unor ngrijiri de calitate constau
n:
a) cunoaterea unui model de ngrijire (nursing);
b) cunotine acumulate i cunoaterea demersului tiinific al ngrijirilor;
c) cunoaterea pacientului.
4216. Cadrul conceptual al ngrijirilor cuprinde urmtoarele elemente:
a) scopul profesiei i beneficiarul ei;
b) rolul asistentei medicale;
c) natura interveniilor aplicate beneficiarului i consecinele acestor intervenii.
4217. Cunotinele nsuite de asistent n procesul educativ sunt de natur:
a) tiinific, tehnic, relaional;
b) etice, legislative;
c) ambele.
4218. Demersul tiinific al ngrijirilor constituie pentru asistent:
a) un instrument de investigaii, analiz;
b) un instrument de planificare i evaluare a ngrijirilor;
c) un scop n sine.
4219. Relaia asistent - pacient reprezint un proces bazat pe:
a) ncredere, demnitate, respect;
b) comunicare afectiv, colaborare;
c)aplicarea sarcinilor care nu-i depesc limitele competenei.
4220. Empatia - calitate esenial n nursing, se definete ca fiind:
a) identificarea asistentei cu persoana ngrijit;

b) transpunerea n pielea pacientului" pentru a-i nelege problemele, fr a pierde

condiia ca i cum";
c) identificarea total psihic, afectiv cu persoana ngrijit.
4221. Frecvena respiraiei la persoana adult este: a. 14-16 respiraii/min;
b. 16-18 respiraii/min;
c. 18-22 respiraii/min.
4222. Concentraia O2 n aerul inspirat este:
a. 21%;
b. 15-16%
c. 24%.
4223. Hipoxia reprezint:
a. scderea cantitii de O2 n snge;
b. scderea cantitii de O2 n esuturi;
c. scderea cantitii de CO2 n snge.
4224. Respiraia este influenat de postura persoanei i este favorizat de:
a) Poziia ortostatic i eznd;
b) Poziia eznd i clinostatic;
c) Poziia decubit lateral
4225. Declanarea hemoptiziei este precedat de:
a) senzaie de cldur retrosternal, jen respiratorie;
b) senzaie de vom;
c) vrstur.
4226. Eliminarea sngelui provenind din arborele bronic se definete ca: a.
hematemez;
b. hemoptizie
c. hematurie.
4227. Aezai n ordine interveniile asistentei medicale pentru administrarea O2:
a) pregtirea psihic a pacientului;
b) introducerea sondei nazale i fixarea ei;
c) fixarea debitului de O2 /min;
d) dezobstruarea cilor respiratorii;
e) msurarea lungimii sondei care se introduce.
4228. Factorii biologici care influeneaz pulsul sunt:
a) vrsta, alimentaia, nlimea corporal;
b) emoiile i plnsul;
c) vrsta.
4229. Pulsul dicrot se manifest astfel:
a) pauzele dintre pulsaii sunt inegale;
b) se percep dou pulsaii, una puternic, alta slab, urmat de pauz;
c)pulsaii abia perceptibile.
4230. Pentru msurarea corect a tensiunii arteriale asistenta medical are n vedere:
a) pregtirea psihic a pacientului;
b) linitirea pacientului, folosirea aceluiai aparat;
c) informarea pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face
msurarea, folosirea aceluiai aparat.

4231. Tensiunea arterial la o persoan adult este:

a) 115-140/70-90 mm Hg;
b) 150/80 mm Hg;
c) 90-115/50-80 mm Hg.
4232. Climatul determin modificri ale alimentaiei. Astfel:
a) iarna - alimente bogate nutritiv i aport mare de lichide;
b) vara - alimente uor digerabile i aport mare de lichide;
c) nu sunt modificri ale alimentaiei n cele dou anotimpuri.
4233. Nevoile organismului/kg corp/24 h n condiii normale, de substane organice
din alimente, sunt:
a) glucide 4-6 g, proteine 1-1,5 g, lipide 1-2 g;
b) glucide 4-6 g, proteine 4-6 g, lipide 1-2 g;
c) glucide 1-1,5 g, proteine 4-6 g, lipide 1-2 g.
4234. Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medical ia n
consideraie:
a) vrsta pacientului;
b) greutatea corporal;
c) activitatea desfurat de individ, vrsta i greutatea corporal.
4235. Vitaminele au rol n organism:
a. biocatalizatori;
b. materie prim de formare a hormonilor i anticorpilor;
c. surs de energie.
4236. Alimentaia raional cuprinde urmtoarele grupe de alimente:
a) carne, lapte, legume, fructe, cereale, ou;
b) lapte, proteine, vegetale, ou;
c) lapte, proteine, fructe i cereale.
4237. Glucidele coninute n alimente reprezint:
a) elementele organice cu cea mai mare valoare caloric;
b) elementele organice cu rol n formarea anticorpilor;
c) elementele organice care sunt metabolizate de organism cu cel mai redus consum
de energie.
4238. n strile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatur peste 37C;
c) 10%.
4239. Alimentaia artificial prin perfuzie se practic la urmtoarele categorii de
pacieni cu excepia:
a) inapeteni;
b) cu tulburri de deglutiie i intoleran digestiv;
c) incontieni.
4240. Manifestrile de dependen ale imobilitii sunt:
a) anchiloza, crampa, atrofia muscular;
b) micri necoordonate;
c) tremurturi.
4241. Consecinele imobilizrii ndelungate la pat pot fi:
a) spasmele musculare;

b) atrofia muscular, escarele;

c) contracturile musculare.
4242. Crampele musculare se caracterizeaz prin:
a) contracie involuntar permanent a muchiului;
b) contracie spasmodic involuntar i dureroas a muchiului;
c) dificultate de deplasare.
4243. Mobilizarea dup o perioad lung de imobilizare depinde de:
a) natura bolii i starea pacientului;
b) dorina pacientului;
c) condiiile de mediu.
4244. Obiectivele urmrite n cazul mobilizrii pacientului grav sunt:
a) stimularea circulaiei sanguine, favorizarea eliminrilor, starea de bine a
pacientului;
b) stimularea metabolismului;
c)stimularea respiraiei.
4245. Pacientul grav i petrece tot timpul n pat. De aceea patul trebuie s aib nite
caliti care s asigure confortul:
a) permite pacientului s se mite n voie;
b).prezint o somier rigid;
c) este uor de manipulat i curat.
4246. Schimbarea lenjeriei de pat i de corp la pacientul grav permite asistentei
medicale:
a) s comunice cu pacientul, s observe tegumentele;
b) s asigure condiii igienice, comunicare i observare;
c) s previn complicaiile.
4247. Nevoia de somn la persoana adult sntoas este de:
a) 7-9 h/24 h;
b) 12-14 h/24 h;
c) 6-8 h/24 h.
4248. Insomnia poate fi combtut prin:
a) administrarea medicaiei hipnotice;
b) stabilirea unui orar de somn-odihn;
c) evitarea consumului
4249. Pentru evaluarea real a temperaturii corpului, termometrul va fi meninut n
axil:
a) minimum 2 min;
b) maximum 6 min;
c) 10 min.de cafea, alcool
4250. Subfebrilitatea reprezint:
a) scderea temperaturii corporale sub 36C;
b) meninerea temperaturii ntre 37 i 38C;
c) meninerea temperaturii ntre 38 i 39C.
4251. Starea de hipotermie este determinat de:
a) pierderea excesiv de cldur;
b) creterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.

4152. Pacientul cu hipertermie prezint:

a) tegumente palide;
b) frisoane, piele cald, roie;
c) ambele.
4253. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat este:
a) nviorarea circulaiei cutanate, ndeprtarea secreiilor de pe piele;
b) crearea strii de confort;
c)ambele.
4254. Alterarea integritii pielii i mucoaselor se manifest prin:
a) escoriaii, fisuri, vezicule, ulceraii, escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
4255. Toaleta cavitii bucale la pacientul incontient se face aeznd pacientul:
a) n poziie decubit dorsal, capul ntr-o parte;
b) n poziie decubit lateral;
c) n poziie decubit dorsal.
4256. Cauzele care favorizeaz apariia escarelor de decubit sunt:
a) igiena defectuoas, meninerea pacientului timp ndelungat n aceeai poziie;
b) paraliziile;
c)cutele lenjeriei de pat sau de corp. culcare. Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate
de asistenta medical
4257. Recoltarea sngelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:
b) nepare pe faa plantar a halucelui;
c) puncie venoas.
4258. Pentru determinarea VSH sunt necesare urmtoarele materiale:
a) sering de 2 ml uscat;
b) citrat de sodiu 3,8%;
c) recipient special vacutainer.
4259. Recoltarea sngelui pentru examenele biochimice se face prin:
a) puncie venoas - dimineaa, bolnavul fiind ,. jeune1';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.
4260. Recoltarea sngelui pentru examene bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.
4261. Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:
a) depistarea purttorilor sntoi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.
4262. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale
cu excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau ans de platin:
b) spatul lingual;

c) sering i ace de unic folosin.

4263. Recoltarea urinei pentru urocultur se face:
a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.
4264. Recoltarea urinei pentru urocultur se face:
a) nainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
4265. Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:
a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.
4266. Prezena sondei n stomac este indicat de marcajul acesteia citit la arcada
dentar astfel:
a) la 40-50 cm;
b) la 60 cm;
c) la 70-75 cm.
4267. Sondajul duodenal efectuat n scop terapeutic se face pentru:
a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare.
4268. Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aezat n
poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stng;
c) decubit lateral drept.
4269. Sondajul vezical efectuat n scop explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului (cnd aceasta nu se face spontan).
4270. Complicaiile imediate ale sondajului vezical sunt:
a) lezarea traumatic a mucoasei uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea sondei;
c) infecioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente
nesterile.
4271. Spltura gastric este indicat n:
a) intoxicaii alimentare sau cu substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen;
c)ulcer gastric n perioada dureroas.
4272. Spltura gastric este contraindicat n:
a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese fermentative.
4273. Efectuarea clismelor n scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea coninutului intestinului gros;

b) pregtirea pentru intervenii chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.
4274. Pentru efectuarea clismei nalte canula se introduce:
a) 10-20 cm;
b) 30-40 cm;
c) 5-6 cm.
4275. Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se menine
maximum:
a) 3 h;
b) 2h;
c) 4 h.
4276. Administrarea medicamentelor pe cale oral se face pentru obinerea
urmtoarelor efecte locale:
a) favorizarea cicatrizrii ulceraiilor mucoasei digestive;
b) protejarea mucoasei gastrointestinale;
c) nlocuirea fermenilor digestivi (cnd acetia lipsesc).
4277. Este contraindicat administrarea medicamentelor pe cale oral atunci cnd:
a) medicamentul este inactivat de secreiile digestive;
b) medicamentul prezint proprieti iritante asupra mucoasei gastrice;
4278. Administrarea medicamentelor pe cale rectal este indicat la:
a) pacienii cu tulburri de deglutiie;
b) pacienii operai pe tubul digestiv superior sau cu intoleran digestiv;
c) pacienii operai pe anus i rect.
4279. Pe cale respiratorie se administreaz medicamente sub form de:
a) gaze sau substane gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub form de vapori;
c) pulberi fine.
4280. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie se face pentru:
a) decongestionarea mucoasei cilor respiratorii;
b) mbogirea n oxigen a aerului inspirat;
c)fluidificarea sputei.
4281. Pe suprafaa mucoaselor se pot administra medicamente sub form de:
a) soluii;
b) mixturi;
c) unguente.
4182. Pentru aplicarea unguentelor n fundul de sac conjunctival i pe marginea
pleoapelor folosim:
a) ans de platin;
b) baghet de sticl lit, acoperit cu un tampon de vat;
c) tampon montat pe o sond butonat, comprese sterile.
4183. Administrarea medicamentelor pe cale parenteral are urmtoarele avantaje:
a) dozarea exact a unui medicament ce ajunge n snge;
b) evitarea tractului digestiv:
c)posibilitatea administrrii medicamentelor bolnavilor incontieni.

4284. Prin injecia subcutanat se pot introduce n organism:

a) substane medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase hipertonice;
c) substane medicamentoase uleioase.
4285. Locurile de elecie ale injeciei subcutanate sunt:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.
4286. Prin injecia intramuscular se pot introduce n organism:
a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.
4287. Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclavicular.
4288. Pe cale intravenoas se pot introduce n organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c)substane uleioase.
4289. Accidentele injeciei subcutanate sunt urmtoarele, cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
4290. Accidentele injeciei intramusculare sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidental ntr-un vas de snge a unei substane
uleioase.
4291. Accidentele injeciei intravenoase sunt urmtoarele, cu excepia;
a) flebalgiei, datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante;
b) hematomului, prin strpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic.
4192. Incidentele oxigenoterapiei sunt urmtoarele, cu excepia:
a) distensiei abdominal prin ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorit fisurrii
mucoasei;
c) emboliei gazoas.
4293. Cortizonul se administreaz la nceput:
a) n doze mari, scznd apoi cantitatea pn la doza minim de intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat, pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul tratamentului.
4294. n timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.

4295. ACTH-ul se administreaz n primele zile:

a) n doze mici, ce cresc progresiv;
b) n doze mari, ce se scad progresiv;
c)asociat cu antibiotice. ngrijirea pacienilor cu afeciuni de nutriie i metabolism
4296. Glicoreglarea reprezint echilibrul mecanismelor hipo- i hiperglicemiante.
Factorii hiperglicemiani sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
4297. Semnele de recunoatere a comei hiperglicemice sunt:
a) tremurturi, piele uscat;
b) piele uscat, tremurturi, greuri, vrsturi;
c)greuri, vrsturi, piele uscat, instalare lent.
4298. Pacientul cu diabet zaharat este o persoan care necesit:
a) ntreruperea activitii profesionale;
b) desfurarea activitii respectnd indicaiile de regim i tratament;
c)nu are restricii privind efortul fizic.
4299. n diabetul zaharat insulinodependent doza de insulin/24 h se stabilete n
funcie de glicozuria exprimat n grame astfel:
a. 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b. 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c. 1 UI la 2 g glicozurie/zi.
4300. Care tip de insulina se poate administra prin injecii subcutanate,
intramusculare i intravenoase?
a) insulina cristalin, actrapid;
b) insulina semilent MC;
c)insulina lent MC.
4301. Pacientului cruia i s-a administrat insulina cristalin i se recomand:
a) s mnnce n.urmtoarele 15-30 de minute;
b) s mnnce dup una-dou ore;
c)nu are importan cnd va mnca.
4302. Alimentele permise cntrite n diabetul zaharat sunt urmtoarele cu excepia:
a) fructele; d) finoasele;
b) brnza; e) carnea;
c)zarzavaturile; f) oul.
4303. Comei hipoglicemice i sunt caracteristice urmtoarele manifestri de
dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c)semne de deshidratare.
4304. Din alimentaia pacientului cu obezitate se vor reduce urmtoarele alimente:
a) produsele rafinate (ciocolat, frica, maionez);
b) legumele i fructele proaspete;
c)carnea slab i laptele degresat.

4305. Pentru reducerea greutii corporale, pacientul cu obezitate i va stabili un

program de activitate fizic:
a) practicarea unor sporturi de performan;
b) mers pe jos, 60-90 mi n/zi;
c) eforturi fizice intense la intervale mari de timp.
4306. Pacientul cu obezitate prezint urmtoarele probleme de dependen, cu
excepia:
a) alterarea eliminrilor urinare;
b) alterarea mobilitii;
c)tulburri circulatorii i respiratorii;
d) alterarea termoreglrii.
4307. Dl CM., de 72 de ani, vduv, se ngrijete singur. Este internat de 3 zile cu
diagnosticul de sindrom subponderal: I = 180 cm, G = 47 kg. Asistenta medical
constat ca MD:
a) lipsa apetitului, edentaie, edeme, tegumente uscate;
b) polifagie;
c)polifagie, polidipsie.
4308. Pentru alimentarea progresiv pe cale natural a dlui CM., asistenta asigur:
a) trei mese pe zi, consistente;
b) 5-6 mese pe zi, cantitativ reduse, bogate n lichide;
c)alimente hiperzaharate.
4309. n accesul gutos, pacientul prezint ca problem de dependen durerea, cu
urmtoarele caracteristici:
a) durere monoarticular, violen, aprut brusc;
b) dureri articulare cu caracter migrator;
c)dureri ale coloanei vertebrale.
4310. Din alimentaia pacientului cu gut, sunt excluse urmtoarele grupe de
alimente:
a) carnea - viscerele, mezelurile;
b) legumele, fructele;
c) lactatele.
4311.Pancreatita acuta apare la persoanele:
a.care consuma in exces alcool,alimente
b.cu litiaza biliara
c. peste 45 ani
4312. Pancreatita acuta se manifesta prin:
a.oprirea tranzitului intestinal
b.dureri abdominale violente in etajul abdominal superior
c.alterarea marcata a starii generale
4313.In colecistita acuta durerea are urmatoarele caractere:
a.apare in hipocondrul drept
b. iradiaza in omoplat si umarul drept
c.apare in epigastru
4314.Diagnosticul de certitudine al ulcerului perforat se pune pe:
a.disparitia matitatii hepatice
b.pneumoperitoneu evidentiat radiologic
c.contractura abdominala

4315.Semnele functionale ale ulcerului perforat sunt:

a.dureri violente in epigastru, transpiratii reci
b.tahicardie,imobilitate respiratory in etaj abdominal superior
c.disparitia matitatii hepatice
4316.Prin termenul de ,,abdomen de lemnintelegem
a.disparitia matitatii hepatice
b.contractura pe toata aria abdominala
c.durere violenta in epigastru
4317.Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de:
a.antibiotice
b.antispastice, antialgice
c.corticoizi
4318.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pt materii fecale si gaze
apare in:
a.colecistita acuta
b.ocluzia intestinala
c.ulcerul perforat
4319.Volvulus intestinal se traduce prin:
a.rasucirea anselor intestinale
b.un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c.un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala
4320.Volvulusul intestinal apare la nivelul:
a.anselor intestinale subtiri
b.colonului ascendant
c.sigmoidului
4321.Ocluzia intestinala functionala poate fi:
a.spastica
b.obstructiva
c.paretica
4322.Care din urmatoarele semen sugereaza o ocluzie intestinala:
a.contractura abdominala
b.oprirea tranzitului intestinal
c.varsaturi alimentare
4323.Alte semne de ocluzie sunt:
a.scaune sanguinolente
b.hematemeza
c.constipatie alternanta cu diaree
4324.In ocluziile intestinale vechi , varsaturile sunt:
a.fecaloide
b.bilioase
c.alimentare
4325.Forma cea mai grava a pancreatitei este:
a.edematoasa
b.hemoragica
c.necrotica

4326.Semnele intilnite in pancreatita acuta sunt:

a.meteorism abdominal,greturi, varsaturi
b.contractura musculara
c.durere ,,in bara, stare de soc
4327.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata;
a.amilaze crescute
b.leucopenie
c.hiperglicemie
4328.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile:
a. intestinale inalte
b.intestinale joase
c.intestinale functionale
4329.Tratamentul ocluziei functionale consta in:
a.interventie chirurgicala
b.reechilibrare hidroelectolitica
c.antibioterapie
4330.In pancreatita acuta este caracteristica:
a.durerea abdominala cu localizare in etajul abd supin bara cu iradiere in spate
b.durerea este continua si de intensitate mare
c.durerea este violenta, abdomenul devine rigid, de lemn
4331.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da:
a. spasmul sfincterului Oddi
b.mascarea procesului inflamator acut
c.tulburari de transit
4332.Persoanele predispose la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:
a.bolnavii subponderali
b.bolnavii cu ulcer perforat
c. adultii obezi
4333.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre:
a. tripsina
b.amilaza
c.tripsinogen
4334.Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin:
a.hematemeza
b.hemoragie oculta
c.melena
4335.Care din examenele de laborator permit aprecioera gravitatii HDS:
a.hemoglobina
b.proteinemia
c.hematocritul
4336.In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic
pneumoperitoneul:
a..stomacului
b.colonului
c.veziculei biliare

4337.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o:

a.sangerare subcapsulara masiva,si ruperea capsulei sub presiunea hematomului
b.sangerare peritoniala
c.sangerare provocata sub presiunea hematomuli splenic
4338.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, duc la:
a.inflamarea pancreasului
b.necrozarea pancreasului
c.autodigestia pancreasului
4339.In administrarea medicamentelor, asistenta medicala:
a.respecta intocmai medicamentele prescrise
b.poate inlocui cu un alt medicament cu effect asemanator
c.utilizeaza preparate identice,care circula sub diferite denumiri
4340.Caile de administrare a medicamentelor pe cale parenterala sunt
a.subcutanata
b.intravenoasa
c.intrarectala
4341.Antibioticele sunt substante cu efect:
a.bactericid
b.de stimulare a imunitatii
c.bacteriostatic
4342.Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii:
a.pe stomac si portiunea sup a duodenului
b.pe partea inf a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat
c.pe stomac si portiunea inferioara a duodenului
4343.Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin:
a.periodicitate
b.ritmicitate
c.continuitate
4344.Ulcerul gastro-intestinal se manifesta prin:
a.varsaturi postprandiale cu continut alimentar
b.pofta de mancare scazuta
c.pirozis
4345.Examenele efectuate pt stabilirea diagnosticului de ulcer g-d:
a. examen radiologic
b.gastroscopie
c.ecografie
4346.Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin:
a.durere nocturna
b.durere postprandiala
c.foame dureroasa
4347.Ulcerul gasto-duod.este mai frecvent la:
a.barbati
b.femei
c.varsta de 20-50ani

4348.Durerea in ulcerul duodenal poate fi calmata de;

a.ingestia de alimente
b.ingestia de substante alkaline
c.inhibitori de antireceptoriH2
4349.Senzatia de ,,foame dureroasa apare in:
a.ulcerul duodenal
b.ulcerul micii curburi
c.ulcerul juxtacardial
4350.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este:
a.in organelle de vecinatate
b.perforatia acoperita
c.in peritoneul liber
4351.Hepatita virala A se teansmite pe cale:
a.parenterala
b.digestiva
c.respiratorie
4352.Hepatita virala c se transmite pe cale:
a.digestiva
b.parenterala
c.sexuala
4353.Purtatorii cronici de virus hepatitric sunt in:
a. hepatita A
b.hepatita B
c.hepatita C
4354.Litiaza biliara este o afectiune provocata de:
a.dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula
b.formare de calculi in canalul Wirsung
4355. Litiaza biliara este mai des intilnita la:
a.barbati decat la femei
b.femei decat la barbate
c.tineri sub 30 de ani
4356. Factorii favorizanti ai litiazei biliare sunt:
a.sedentarismul
b.abuzul de grasimi si proteine
4357.Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin:
a.senzatie de plenitudine in hipocondrul drept
b. jena dureroasa in hipocondrul drept
c.agitatie, transpiratii si extremitati reci
4358.Examenele de laborator in litiaza biliara arata:
a.hiperbilirubinemie
b.hipercalcemie
c.hipocolesterolemie
4359.Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:
a. piocolecist
b.hepatita cronica colostatica

c.angiocolita acuta
4360.Dieta in litiaza biliara consta in:
a.reducerea consumului de grasimi
b.evitarea consumului de alimente si lichide prea reci
c.regim hipoglucidic
4361.Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin:
a) hemoptizie i hematemeza;
b) hematemeza i melen;
c) hematurie i melen.
4362.Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul:
a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
b) constipaie, scaun la interval de 6-7 zile;
c) eliminarea frecvent a gazelor intestinale
4363.Culoarea scaunului n caz de melen este:
a) rou deschis;
b) negru ca pcura;
c) maron-verzui
4364.Alimentele indicate n gastrita cronic hipoacid sunt:
a) oule i smntn;
b) carnea de vit sau pasre fiart sau fript;
c) biscuiii
4365.Alimentele permise n ulcerul gastric sunt:
a) laptele dulce i preparatele cu lapte (gris, tiei, orez);
b) maioneza i rntaurile;
c) carnea slab de pete fiert sau fript.
4366.Alimentele care sunt contraindicate n ulcerul gastric sunt:
a) finosul cu lapte;
b) fructele i legumele crude;
c) sosurile pe baz de rnta.
4367.In hemoragia gastric, n prima zi, se consum:
a) ceai fierbinte;
b) ceai rece;
c) ap zaharat cald\
4368.In hepatita cronic nu se consum:
a) unt, frica, smntn, foarte proaspete;
b) buturi alcoolice;
c) laptele dulce;
4369.In litiaza biliar se contraindic:
a) carnea afumat;
b) conservele;
c) preparatele cu brnz de vaci;
4370. n litiaza biliar se consum:
a) viscere;
b) icre;
c) came slab de pasre sau vit.

4371. n dischineziile biliare hipertone se indic urmtoarele alimente:

a) petele slab;
b) brnza de vaci dulce;
c) smntn.
4372.Se contraindic n dischineziile hipertone:
a) smntn;
b) brnza de vaci;
c) pinea alb
4373.In primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolit acut va primi un regim:
a) hidric;
b) lacto-vegetarian;
c) lacto-fructo-vegetarian.
4374.n colita de fermentaie sunt contraindicate:
a) alunele;
b) varza;
c) orezul, grisul;
4375.n colita de putrefacie sunt recomandate:
a) orezul;
b) carnea slab;
c) brnzeturile fermentate
4376.Alimentele indicate n constipaia spastic sunt:
a) cartofi fieri;
b) lapte btut, brnz proaspt;
c) miere de albine;
4377. Calea rectal permite administrarea medicamentelor sub form de supozitoare
sau clisme i este folosit:
a) dup efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) cnd se urmrete o aciune local, n special;
c) cnd bolnavul nu prezint vrsturi i greuri
4378.Care din urmtoarele manifestri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
a) dureri nocturne i nainte de mese;
b) dureri n epigastru, greuri i vrsturi postprandiale;
c) durere n bar" n etajul abdominal superior.
4379.In cancerul gastric durerea apare:
a) la 30 minute postprandial;
b) la o or postprandial calmat de ingestia de lichide;
c) permanent.
4380.Cum se combate staza n ocluzia intestinal?
a) se suspend orice alimentaie peros i reechilibrare volemic;
b) prin administrare de antispastice;
c) aspiraie prin sonda tip duodenal.
4381.Gastrita atipic prezint urmtoarele semne cu excepia:
a) hiperaciditate;
b) anaclorhidrie;
c) pliurile mucoasei gastrice terse

4382.Gastrita acut este produs de urmtoarele cauze:

a) excesului de alcool;
b) substanelor caustice;
c) aspirinei;
4383.Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmtoarele manevre cu excepia:
a) cateterizarea intravenoas i transfuzii de snge izogrup;
b) pung cu ghea pe abdomen;
c) mobilizarea precoce a pacientului;
4384.Regimul alimentar de cruare n colite const n urmtoarele, cu excepia:
a) alimente bogate n celuloz;
b) ou moi;
c) brnzeturi proaspete;
4385.ntre manifestrile enterocolitei acute se ntlnesc:
a) durerile retrosternale;
b) borborismele;
c) constipaia.
4386.n plin criz dureroas de ulcer, pacientul va respecta un regim alimentar
format din:
a) ou fierte moi i frica;
b) 2 l lapte/zi, ceai
c) supe cu cereale, perioare dietetice din carne.
4387.Avnd n supraveghere 2 pacieni: A cu diaree i B cu vrsturi, asistenta
medical acord atenie deosebit:
a) ambilor pacieni;
b) pacientului A;
c) pacientului B
4388.Gastroscopia necesit pregtirea pacientului prin:
a) evacuarea coninutului stomacal;
b) clism evacuatoare n seara precedent examenului;
c) nici o pregtire.
4389.Reuita unei investigaii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei
substane decontrast impune n prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
4390.Un examen foarte util n suspiciunea de obstrucie sau tumor de colon, va fi:
a) irigoscopia;
b) urografia;
c) tranzitul baritat;
d) colecistografia
4391.Un test Addler determin prezena:
a) unei ulceraii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice n diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv;
d) unor hematii i leucocite de tip special care pot apare n scaun n cancerul de
colon.

4392. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:

a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezena resturilor alimentare nedigerate;
c) prezena produselor patologice puroi, snge, parazii;
4393.Sondaj nseamn introducerea unei sonde ntr-o cavitate n scop:
a) explorator;
b) terapeutic;
c) profilactic
4394.Scopul splturii gastrice este:
a) evacuarea coninutului gastric;
b) ndeprtarea substanelor depuse accidental pe mucoasa gastric;
c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastric;
4395.Spltur gastric se indic n:
a) intoxicaiile voluntare;
b) intoxicaiile involuntare;
c) numai cu acceptul pacientului n intoxicaiile voluntare
4396.n spltura gastric la extremitatea liber a sondei se ataeaz o:
a) sering de 2 ml;
b) sering de 20 ml;
c) plnie
4397.Cum se numete puncia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
abdominal:
a) paracentez;
b) laparotomie;
c) celiotomie;
d) laparoscopie
4398. Tratamentul dietetic major pentru prezena ascitei impune:
a) proteine n cantitate crescut;
b) potasiu n cantitate crescut;
c) restricie de sodium
4399.O sond Blakemore se monteaz pentru a opri sngerarea. Dup aplicarea
acesteia, pacientul are dificulti n respiraie. Bazndu-se pe aceast manifestare,
prima intervenie pe care asistenta medical ar trebui s o fac este:
a) s desumfle balonaul sondei esofagiene;
b) s-1 ncurajeze s respire adnc;
c) s monitorizeze semnele vitale;
d) s informeze medicul;
4400.Efectuarea clismelor n scop evacuator se face pentru:
a)evacuarea coninutului intestinului gros;
b)pregtirea pentru intervenii chirurgicale asupra rectului;
c)pregtirea pacientului pentru alimentare sau hidratare
4401. Contractura musculara de tip "abdomen de lemn apare in:
a). Ocluzia intestinala
b). Ileusul paralitic
c). Ulcerul duodenal perforat
d). Apendicita acuta.

4402. Simptomul principal al bolii de reflux gastro-esofagian este:

a). Disfagia;
b). Pirozis ascendent retrosternal, de predilectie nocturn, postprandial sau in decubit
dorsal;
c). Hematemeza
d). Regurgitatiile postprandiale;
4403. Arsurile retrosternale din boala de reflux gastro-esofagian cedeaza la
admininstarea de:
a). Anticoagulante
b). Antispastice
c). Antiinflamatorii
d). Antisecretoare
4404. Hernia hiatala paraesofagiana, prin rostogolire, este caracterizata prin:
a). Prezenta intregului stomac in torace;
b). Prezenta a 1/2 a stomacului in torace;
c). Hernierea unui segment al stomacului prin hiatusul esofagian largit, cu
mentinerea pe loc a cardiei in abdomen;
4405. Care este cel mai frecvent simptom al cancerului esofagian:
a. durerea retrosternala
b. disfagia
c. vocea ingrosata
4406. Care este cel mai frecvent simptom la prezentarea unui cancer gastric?
a. hematemeza
b. scaderea ponderala
c. boala de reflux esofagian
4407. Sonda gastrica ajunge in stomac atunci cand la nivelul arcadei dentare marcajul
arata:
a) 65 - 70 cm;
b) 30 - 40 cm;
c) 45 - 50 cm.
4408. O cauza frecventa a colicii biliare o reprezinta:
a) calculii biliari;
b) Helicobacter pilory;
c) traumatismele locale.
4409. Sediul durerii din criza de ulcer gastro-duodenal se afla in:
a) epigastru;
b) hipocondrul drept;
c) hipocondrul stang.
4410. Germenele bacterian cu rol in etiologia ulcerului gastroduodenal este:
a) Escherichia coli;
b) He1icobacter pylori;
c) Hemophilus influenzae.
4411. Diagnosticul pozitiv al ulcerului gastroduodenal se bazeaza pe:
a) echografie;
b) endoscopie;

c) urografie.
4412. Melena este o hemoragie exteriorizata prin scaun si provine din:
a) stomac sau duoden;
b) rect sau sigmoid;
c) jejun sau ileon.
4413. Printre complicatiile ulcerului gastroduodenal se regaseste:
a) ocluzia;
b) stenoza;
c) refluxul.
4414. Varsaturile bilioase se intalnesc in:
a) ulcerul gastric;
b) colecistopatii;
c) esofagite.
4415. Scaunele melenice au urmatorul aspect:
a. culoare neagra,aspect lucios, "ca pacura", miros fetid;
b) semilichide, cu sange rosu, rutilant
c) dure, cu striatii sanguinolente
4416. Ocluzia intestinala se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice cu o
exceptie:
a) dureri abdominale, varsaturi
b) oprirea gazelor si scaunului
c) stare generala alterata, hipertensiune arteriala, febra
4417. Colecistita acuta necesita urmatoarele masuri de urgenta:
a) antibiotic in primele 6-8 ore .
b) administrare de lichide per oral in formele medii sau grave
c) repaus la pat, repaus alimentar, antispastice, antibiotice la indicatia medicului
4418. Alimentatia artificiala prin sonda nazo-gastrica necesita:
a) gust agreabil al alimentelor componente
b) permeabilitatea sondei si continut caloric adecvat
c) 24 ore repaus
4419. Dintre factorii de nutritie proteinele au rol:
a. in reglarea schimburilor hidrice, in echilibru acido-bazic al sangelui
b. este cea mai importanta sursa de energie a organismului
c. ajuta la reglarea termica
4420.Nexium este um medicament folosit pentru tratamentul:
a). ulcerului duodenal
b). colicii biliare
c). pancreatitei acute
4421.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o
Inaltime de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului
4422.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nusi modifice pozitia timp de:
a. 15 minute

b. 30 minute
c. 60 minute
4423.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
4424.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b.reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte
4425. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu:
a. tulburari de deglutitie
b. inapetenta
c. ambele variante sunt corecte
4426.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in:
a. colecistita acuta
b. peritonita acuta localizata
c. ambele variante sunt corecte
4427.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:
a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
4428.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4429.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale
intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral
4430.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:
a. hipocaloric
b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte
4431. Preparatele alimentare ce urmeaz a fi administrate pe gastrostom pentru
alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian n stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi sczute pentru a crete tolerana digestiv a pacientului

4432.La pacienii cu anemie cronic, scaunul poate avea aspect nchis la culoare,
negricios dup administrarea de:
a. snge, produse de snge
b. preparate de fier pe cale oral
c. vitaminele B1, B6, B12
4433.Regimul alimentar al unui pacient n preziua efecturii irigoscopiei va fi:
a.hidric
b.alimente bogate n celuloz
c. alimente srace n celuloz
4434.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numete:
a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie
4435.Pacienii cu stenoz piloric prezint:
a.vrsturi cu coninut alimentar vechi
b.vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea
c. vrsturi bilioase
4436.Inainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:
a. verific identitatea pacientului
b. verific bonul de comand pentru snge sau produse de snge
c. ambele variante sunt corecte
4437.Hepatita de tip B se transmite:
a. pe cale digestiv, boala minilor murdare"
b.pe cale sangvin
c.ambele variante sunt corecte
4438. Cel mai precoce semn de ocluzie intestinal este:
a. durerea
b. vrstura
c.ntreruperea tranzitului intestinal
4439.La un pacient cu hemoragie digestiv superioar recoltarea unui set de analize
n condiii de urgen, va include n mod obligatoriu i determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c.glicemiei
4440.Unui pacient cu constipaie cronic, asistenta medical i va recomanda un
regim alimentar:
a. bogat n fibre vegetale
b. srac n fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat
4441.Unui pacient cu constipaie cronic, asistenta medical i va recomanda un
regim alimentar:
a. bogat n fibre vegetale
b. srac n fibre vegetale
c.hidro-lacto-zaharat
4442.Vrsturile ce apar postprandial precoce nsoite de gust amar i cefalee
sugereaz:
a. suferine biliare
b. ulcer duodenal

c. stenoz piloric
4443. Interveniile asistentei medicale m cazul urni pacient cu hemoragie digestiva
superioara (HDS) includ:
a. monitorizarea funciilor vitale
b. aezarea pacientului n poziie Trendelenburg chiar dac este cu stare de
contient alterat
c.montarea sondei urinare
4444.Melena indic:
a. fisura anal
b. hemoragie digestiv superioar
c.hemoroizi
4445.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:
a. irigator
b. plosc (bazinet)
c. sond urinar
4446.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aezat n poziie:
a. decubit lateral stng cu membrul inferior stng ntins i membrul inferior
drept flectat
b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
c. poziie genupectoral
4447.n regimul alimentar al unui pacient cu pancreatit acut se vor evita:
a. alcoolul
b. alimentele bogate n grsimi
c. alimentele srate
4448.La un pacient cu pancreatit cronic se recomand determinarea amilazelor
pancreatice n:
a. snge
b. urin
c. lichid cefalorahidian
4449.Tabloul clinic al colecistitei acute include:
a. dureri n hipocondrul drept
b. febr
c.hematemez
4450.ngrijirea unui pacient cu hemoragie digestiv superioar exteriorizat prin
hematemez i melen implic:
a. pung cu ghea
b. aplicarea local de cldur n zona epigastric
c.repaus la pat
4451.La un pacient cu hemoragie digestiv masiv exteriorizat prin hematemez i
melen se impune recoltarea urmtoarelor analize:
a. hemoleucogram
b. grup sanguin, Rh
c.VSH, fibrinogen
4452.Regimul alimentar recomandat pacienilor cu flatulen se caracterizeaz prin:
a. coninut sczut de legume
b. coninut sczut de lactoz

c. coninut crescut de legume

4453.Echografia abdominal:
a. permite aprecierea structurii ficatului
b. identific formaiunile tumorale intrahepatice
c. poate diferenia o tumoare benign de una malign
4454.In ciroza hepatic principalii ageni eztiologici implicai sunt:
a. alcoolul
b.virusul hepatic A
c.medicamentele hepatotoxice
4455.Manifestrile clinice ale cirozei hepatice includ:
a.icterul
b.vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea
c.ginecomastia
4456.Stenoza piloric se manifest:
a. vrsturi postprandiale precoce
b. vrsturi postprandiale tardive
c. scdere n greutate
4457.Toxiinfeciile alimentare pot aprea n urma:
a.consumului de alimente intens contaminate cu bacterii
b.consumului de alimente contaminate cu toxinele bacteriilor
c.contactului cu omul bolnav
4458.In hemoragia prin ruptura varicelor esofagine, se administreaz:
a.pansamente gastrice amestecate cu trombin uscat steril
b.se introduce n esofag o sond Sengstaken-Blackmore
c.se administreaz 1 fiol Noratrinal oral, cu 60 ml ceai
4459.Prezentarea farmaceutic a medicamentelor ce se administreaz pe cale rectal
poate fi sub form de:
a.supozitoare
b.soluii, mixturi,decocturi
c.clisme medicamentoase
4460.Ascita este semn de :
a.ciroza hepatica
b.neoplazii
c.ulcer
4461. In timpul punctiei venoase, acul atasat seringii va fi orientat:
a.
cu bizoul in sus
b.
cu bizoul in jos
c.
cu bizoul in lateral
4462. Pozitia pacientului In timpul alimentarii pe gastrostoma este:
a. decubit dorsal
b .decubit lateral drept
c. sezand
4463.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de:
a. 37 C 0,3 - 0,6
b. 37,5 C0,3-0,6

c. 36,5 C0,3-0,6
4464.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului
se face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
4465.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:
a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate
4466.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice
4467.Starea de sanatate se defineste ca fiind:
a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile
vitale ale organismului
4468.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
4469.Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:
a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale
4470.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b.reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte
4471.Hemoptizia reprezinta:
a. sputa cu sange
b.varsatura cu sange
c. urina cu sange
4472.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:
a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
d.rectoragii
4473.Hematemeza reprezinta:
a. varsatura cu sange

b. sputa cu sange
c. urina cu sange
4474 .Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:
a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului
4475.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4476.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical
se modifica astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte
4477.Determinarea glicemiei se poate face din:
a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
4478.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face atunci cand:
a. pacientul solicita in mod insistent, de teama administrarii injectabile
b. medicul hotaraste aceasta cale de administrare
c. ambele variante sunt corecte
4479. Fenobarbitalul se administreaza:
a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular
4480.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:
a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c. solutiilor izotone
4481.Se recomanda administrarea PPC unui pacient cu:
a. ciroza hepatica
b. tulburari de coagulare
c. ambele variante sunt corecte
4482. La pacientul incontient se recomand:
a. alimentaia per os cu pacientul n decubit lateral stng
b. alimentaia parenteral prin administrarea de soluii perfuzabile ce conin
principiile elementare de baz
c.ambele variante sunt corecte
4483.Regimul alimentar al unui pacient cu dischinezie biliar va evita:
a. alimentele bogate n grsimi
b. alimentele srate
c. dulciurile

4484.Examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv se numete:

a. rectosigmoidoscopie
b. gastrofibroscopie
c. laparoscopie
4485.Substana de contrast utilizat pentru realizarea colongiografiei se
administreaz pe cale:
a. intravenoas
b. intramuscular
c. per os
4486.Colongiografia este examenul radiologie ce permite explorarea:
a. cilor biliare
b. cilor urinare
c. pancreasului
4487.Pacienii cu stenoz piloric prezint:
a.vrsturi cu coninut alimentar vechi
b.vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea
c. vrsturi bilioase
4488.Pregtirea pentru efectuarea radioscopiei gastrointestinale presupune:
a. clisma evacuatorie n seara precedent investigaiei
b. lavaj gastric cu 1000 ml ser fiziologic n dimineaa investigaiei
c. diet hidric n dimineaa investigaiei
4489.Recomandrile privind regimul alimentar al unui pacient cu ulcer duodenal
includ:
a. supe de zarzavat, laptelui, soteuri de zarzavat
b. respectarea orarului meselor
c. ambele variante sunt corecte
4490.Medicaia antisecretoare din tratamentul unui pacient cu ulcer gastric se
administreaz:
a. naintea meselor
b. la dou ore dup mese
c. fr legtur cu orarul meselor
4491.Pacientul cu rectocolit ulcerohemoragic prezint n fazele acute ale bolii:
a. numeroase scaune diareice
b. constipaie rebel la tratament
c. tranzit intestinal normal pentru gaze i materii fecale
4492.Inainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:
a. verific identitatea pacientului
b. verific bonul de comand pentru snge sau produse de snge
c. ambele variante sunt corecte
4493.Asistentul medical va recomanda unui pacient cu diabet zaharat de tip II:
a. limitarea efortului fizic
b. regim alimentar hiposodat
c. regim alimentar hipoglucidic
4494.Carnea (viscere, mezeluri) va fi exclus din regimul alimentar al pacientului cu:
a. gut
b.diabet zaharat tip I
c. hipotiroidism

4495.Hepatita de tip B se transmite:

a. pe cale digestiv, boala minilor murdare"
b.pe cale sangvin
c. ambele variante sunt corecte
4496.La un pacient cu hemoragie digestiv superioar recoltarea unui set de analize
n condiii de urgen, va include n mod obligatoriu i determinarea:
a. grupului sanguin
b. proteinemiei
c. glicemiei
4497.La un pacient cu hemoragie digestiv superioar, lavajul pe sonda nazogastric
se va face cu soluie rece de ser fiziologic la care asistenta medical va aduga n
scop hemostatic i:
a. ethamsilat
b. fitomenadion
c. adrenalin
4498.Unui pacient cu hemoragie digestiv superioar, asistenta medical i va
administra o diet:
a. hidric (lichide reci)
b. hidro-lacto-zaharat
c. hipoglucidic, hipocaloric
4499.Unui pacient cu constipaie cronic, asistenta medical i va recomanda un
regim alimentar:
a. bogat n fibre vegetale
b. srac n fibre vegetale
c. hidro-lacto-zaharat
4500.In ngrijirea unui pacient cu boal ulceroas, asistenta medical i va
recomanda:
a. evitarea condimentelor
b. limitarea activitilor fizice
c. repaus la pat si nutriie parenteral
4501.Medicamentele hemostatice utilizate n tratamentul unui pacient cu hemoragie
digestiv superioar sunt:
a. vitamina K
b. vitamina C
c. vitamina B1
4502.Anorexia selectiv pentru carne apare specific n:
a. neoplasmul gastric
b. ulcerul gastric
c. ulcerul duodenal
4503.Prin disfagie se nelege:
a. dificultate la deglutiie legat doar de alimentele solide
b. dificultate la deglutiie legat doar de alimentele lichide
c.senzaia de ncetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian
4504.Vrsturile ce apar postprandial precoce nsoite de gust amar i cefalee
sugereaz:
a. suferine biliare
b. ulcer duodenal

c. stenoz piloric
4505. Interveniile asistentei medicale in cazul unui pacient cu hemoragie digestiva
superioara (HDS) includ:
a. monitorizarea funciilor vitale
b. aezarea pacientului n poziie Trendelenburg chiar dac este cu stare de
contient alterat
4506.Melena indic:
a. fisura anal
b. hemoragie digestiv superioar
c.hemoroizi
4507.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:
a. irigator
b. plosc (bazinet)
c. sond urinar
4508.Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi aezat n poziie:
a. decubit lateral drept cu membrul inferior stng ntins i membrul inferior
drept flectat
b. decubit dorsal cu membrele inferioare flectate
c. poziie genupectoral
4509.Cele 14 nevoi fundamentale ale individului uman, conform modelului
conceptual al Virginiei Henderson, includ:
a. nevoia de a respira
b. nevoia de a avea o bun circulaie
c. nevoia de a se mica i a avea o bun postur
4510.La un pacient cu pancreatit cronic se recomand determinarea amilazelor
pancreatice n:
a. snge
b. urin
c. lichid cefalorahidian
4511.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra sunt reale:
a.
b.
c.
d.
e.

febra nsoteste toate bolile infectioase

febra apare ca o dereglare a centrului termoreglarii
febra constituie o reactie de aparare a organismului
febra este sinonima cu boala infectioasa
inductia febrei este realizata de substante pirogene exo- si endogene

4512.Boala infectioasa acuta ciclica are o evolutie stadiala care cuprinde:

a.
b.
c.
d.
e.

numai incubatia
numai invazia
numai perioada de stare
numai perioada de declin
incubatie + invazie + perioada de stare + perioada de declin +
convalescenta

4513. Aparitia constanta ntr-un teritoriu a unui numar redus, dar constant, de
mbolnaviri, fara legatura evidenta ntre ele, caracterizeaza:
a.
periodicitatea
b.
endemicitatea

c.
d.
e.

sporadicitatea
epidemia
pandemia

4514. n fata unui pacient cu boala infectioasa, nursa trebuie sa stie:

a.
daca pacientul necesita izolare obligatorie n spital
b.
modul de transmitere a infectiei
c.
ce masuri specifice se iau fata de contacti
d.
numarul de internari din anul precedent
e.
ce masuri de igiena personala se iau
4515. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:
a.
diagnosticul bolilor cu transmitere aerogena
b.
stabilirea starii de purtator sanatos de germen
c.
diagnosticul hepatitei acute virale tip B
d.
diagnosticul difteriei
e.
diagnosticul trichinelozei
4516. Erori frecvente n practica antibioterapiei pot fi considerate:
a.
antibioprofilaxia la tineri cu infectii virale pentru prevenirea suprainfectiei
bacteriene
b.
administrarea de oxacilina la un pacient cu S.aureus n exudatul faringian
c.
utilizarea antibioticelor la pacienti febrili cu granulocitopenie
d.
utilizarea de rutina a antibioticelor la un pacient febril
e.
schimbarea antibioticului dupa 3 zile daca nu se obtine mbunatatirea
simptomatologiei
4517. La un tnar cu angina streptococica i se va prescrie de prima intentie:
a.
penicilina G sau eritromicina daca este alergic la beta-lactamine
b.
cefalosporine gen.II
c.
oxacilina
d.
tetraciclina
e.
ciprofloxacina
4518. Infectia nosocomiala este:
a.
infectia dobndita n primele 24 ore de la externarea din spital
b.
infectia dobndita n afara unei unitati spitalicesti
c.
infectia dobndita numai de copii
d.
infectia dobndita prin muscatura de animal necunoscut
e.
infectia dobndita n spital sau orice unitate de asistenta 22122l1122w
medicala, indiferent de profilul medical sau chirurgical.
4519. Care din masurile urmatoare sunt utile n profilaxia infectiilor nosocomiale:
a.
profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacientii din grupele de risc
b.
izolarea corespunzatoare a pacientilor
c.
supraveghere si control permanent
d.
curatenie, dezinfectie si sterilizare corect efectuate
e.
evitarea spitalizarilor inutile
4520. Prevenirea infectiilor urinare nosocomiale implica:
a.
folosirea sondelor urinare
b.
evitarea utilizarii sondelor urinare
c.
respectarea asepsiei n timpul montarii sondei
d.
sonda urinara nchisa
e.
administrarea profilactica de nitrofurantoin

4521. Exantemul din scarlatina are urmatoarele caracteristici:

a.
respecta palmele, plantele
b.
este accentuat la nivelul plicilor de flexiune
c.
este nsotit de semnul Koplik
d.
apare initial la nivelul fetei
e.
este urmat de descuamatie
4522. Tratamentul de electie n scarlatina se face cu:
a.
ampicilina
b.
penicilina
c.
clormafenicol
d.
cefalosporine
e.
tetraciclina
4523. Elementele clinice sugestive pentru rujeola sunt:
a.
eruptie polimorfa
b.
catar oculo-nazal si traheo-bronsic
c.
semnul Pastia
d.
semnul Koplik
e.
ciclul lingual
4524. Semnul caracteristic n rubeola este reprezentat de:
a.
angina rosie "n flacara"
b.
eruptia maculo-eritematoasa, confluenta, intens pruriginoasa
c.
adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicale
d.
semnul Koplik
e.
faciesul plns
4525. Eruptia din varicela are urmatoarele caracteristici:
a.
este universala
b.
este de tip polimorf
c.
apare n mai multe pusee
d.
lasa ntotdeauna cicatrici
e.
este de tip maculo-eritematos
4526. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:
a.
saliva bolnavilor, cu 1-2 zile nainte de aparitia eruptiei
b.
prin urina
c.
prin fecale
d.
contact direct cu continutul veziculelor
e.
numai prin cruste
4627. Angina difterica se caracterizeaza prin:
a.
debut brusc, cu febra mare
b.
disfagie intensa
c.
exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefii
d.
exudat pultaceu
e.
este nsotita de semne de toxemie
4528. Difteria se poate transmite:
a.
de la persoana bolnava, prin picaturile de saliva
b.
de la animalul bolnav, prin urina
c.
de la bolnav, prin snge
d.
prin contact cu obiecte contaminate
e.
de la purtatori sanatosi

4529. Bolnavul cu difterie este tratat:

a.
numai n spital
b.
cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxina + simptomatice
c.
numai cu antibiotic
d.
numai cu ser antidifteric
e.
la domiciliu
4530. Tabloul clinic n gripa cuprinde:
a.
stare de curbatura
b.
secretie nazala muco-purulenta
c.
hipertensiune arteriala
d.
febra nalta, frisoane
e.
varsaturi n jet
4531. Tratamentul n gripa presupune:
a.
antibioterapie n toate cazurile
b.
combaterea febrei cu aspirina la copii
c.
corticoterapie n formele toxice
d.
hidratare larga pentru tusea productiva
e.
aciclovir
4532. n stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsiva sunt:
a.
tusea tenace, emetizanta, rezistenta la terapia uzuala
b.
rinoreea seroasa
c.
tusea productiva
d.
varsaturile
e.
cefaleea
4533. Tratamentul etiologic n tusea convulsiva se face cu:
a.
penicilina
b.
eritromicina
c.
gentamicina
d.
fluorochinolone
e.
cloramfenicol
4534. n deshidratarile de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitica se face prin:
a.
administrare de saruri per os
b.
administrare de electroliti parenteral
c.
administrare de snge
d.
administrare de imunoglobuline
e.
administrare de plasma
4535. n perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:
a.
apos
b.
muco-pio-sanguinolent
c.
galben-verzui
d.
riziform
e.
muco-grunjos
4536. Tabloul clinic n febra tifoida este caracterizat prin:
a.
debut brusc n toate cazurile
b.
prezenta rozeolelor tifice
c.
puls bradicardic, discordant cu febra
d.
angina Duguet
e.
hipertensiune arteriala

4537. Tabloul clinic al holerei cuprinde:

a.
scaune diareice apoase, afecaloide, riziforme
b.
scaune diareice muco-pio-sanguinolente
c.
sindrom de deshidratare, de diverse grade
d.
hipertermie pe toata perioada bolii
e.
tenesme
4538. Cea mai frecventa determinare n infectia cu virusul urlian este la nivelul:
a.
pancreasului
b.
meningelui
c.
glandei parotide
d.
encefalului
e.
ovarului
4539. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orala sunt:
a.
HAV tip A
b.
HAV tip B
c.
HAV tip C
d.
HAV tip D
e.
HAV tip E
4540. n perioada prodromala a HAV se pot ntlni:
a.
greturi
b.
icter pruriginos
c.
varsaturi
d.
febra nalta
e.
inapetenta
4541. HAV tip B se transmite:
a.
prin snge si derivate de snge contaminat
b.
sexual
c.
fecal-oral
d.
prin instrumentar medical si nemedical contaminat
e.
vertical, de la mama la fat
4542. Semnele de alarma pentru nursa n supravegherea unui pacient cu HVA:
a.
somnolenta 22122l1122w diurna, scaderea capacitatii de concentrare
b.
prezenta sindromului de colestaza
c.
urinile hipercrome
d.
aparitia manifestarilor hemoragipare
e.
aparitia scaunelor diareice
4543. Care din urmatoarele modificari ale LCR pledeaza pentru o meningita
bacteriana:
a.
glicorahie mult crescuta
b.
elemente celulare cu miile
c.
predominenta mononuclearelor
d.
proteinorahie mult crescuta
e.
glicorahie normala
4544. Care este obiectivul principal al tratamentului n meningitele bacteriene:
a.
combaterea hipertensiunii intracraniene
b.
combaterea convulsiilor
c.
sterlizarea rapida a LCR
d.
combaterea varsaturilor
e.
controlul strict al aportului de lichide

4545. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabila este:

a.
hemocultura
b.
tomografia cerebrala
c.
punctia lombara
d.
hemoleucograma
e.
radiografia craniana
4546. Care este cea mai frecventa forma clinica de infectie cu virusurile poliomietice:
a.
poliomielita paralitica
b.
poliomielita neparalitica
c.
infectia inaparenta
d.
boala minora
e.
boala minora si meningita cu LCR clar
4547. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:
a.
paralizii simetrice, cu hipertonie
b.
paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie si tulburari ale sensibilitatii obiective
c.
paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
d.
paralizii asimetrice, cu hipertonie
e.
sunt urmate de atrofii si sechele
4548. Atitudinea n fata unei plagi rabigene:.
a.
toaleta plagii
b.
administrare de ATPA + vaccin
c.
administrare de ser antirabic numai la indicatiile absolute, dupa testare
d.
administrare de ser + vaccin la toate plagile
e.
administrare obligatoriu de antibiotice
4549. Referitor la tetanos, sunt adevarate urmatoarele:
a.
este o boala contagioasa severa
b.
este determinat de un bacil Gram negativ
c.
este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerob
d.
boala lasa imunitate durabila
e.
rezervorul natural este uman
4550. Tetanosul generalizat se caracterizeaza prin:
a.
trismus
b.
alterarea senzoriului
c.
contractura tonica permanenta, cu crize de contractura paroxistica
d.
febra prezenta n toate cazurile
e.
evolutie cu att mai severa cu ct incubatia e mai scurta
4551. Profilaxia toxoplasmozei implica:
a.
consumare de carne pregatita termic
b.
evitarea contactului cu dejectele pisicii
c.
spalarea fructelor, zarzavaturilor, nainte de consum
d.
tratarea tuturor contactilor bolnavilor cu toxoplasmoza
e.
consumul de lapte crud
4552. Tabloul clinic: mialgii + febra + edeme palpebrale + greturi + dureri
abdominale - va sugereaza:
a.
trichineloza
b.
chist hidatic
c.
toxoplasmoza
d.
oxiuraza

e.

rubeola

4553. Tratamentul n trichineloza se poate face cu:

a.
albendazol
b.
mebendazol
c.
metronidazol
d.
cotrimoxazol
e.
clorochina
4554. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:
a.
aciclovir
b.
vancomicina
c.
penicilinaG
d.
ampicilina
e.
kanamicina
4555. Profilaxia n leptospiroza presupune:
a.
chimioprofilaxia contactilor
b.
internarea obligatorie a contactilor
c.
deratizare
d.
clorinarea bazinelor de not
e.
vaccinarea animalelor domestice
4556. Care din conditiile urmatoare se considera a fi patognomonica pentru
mononucleoza infectioasa:
a.
febra nalta
b.
hepatosplenomegalia
c.
diaree
d.
adenopatii latero-cervicale
e.
limfocitoza si prezenta de limfocite atipice
4557. Dintre lichidele biologice implicate n transmiterea infectiei cu HIV fac parte:
a.
sngele
b.
sperma
c.
urina
d.
secretiile vaginale
e.
lapte matern
4558. Cele mai frecvente infectii oportuniste ntlnite la pacientii HIV+ sunt:
a.
pneumonia cu Pn. Jirovecii
b.
tuberculoza pulmonara
c.
candidoza diseminata
d.
histoplasmoza
e.
citomegalviroza
4559. Diagnosticul de infectie cu HIV la un nou-nascut din mama HIV+ se pune pe
baza urmatoarelor teste biologice:
a.
test ELISA- ac anti HIV1, 2
b.
test Western blot
c.
2 teste ELISA+W. Blot
d.
determinarea ncarcaturii virale (PCR- ARN-HIV)
e.
determinarea numarului ly CD4
4560. Care din urmatoarele boli digestive intra n discutie pentru diagnostic
diferential n cazul unui pacient ntors recent dintr-o tara din zona tropicala, regiune
caracterizata prin nivel redus desanitatie si lipsa controlului apei potabile?

a.
b.
c.
d.
e.

hepatita acuta virala tip B

holera
dizenterie amoebiana
diareea calatorilor
febra tifoida

4561. Culoarea urinii proaspete variaza de la:

a. galben spre galben oranj
b. alb spre galben pal
c. galben pal la galben intens
4562. Vaccinarea antipertussis se recomanda a se administra la varsta de:
a. 6 luni
b. de la nastere
c. 2 luni
4563. In ce consta semnul Pastia:
a. prin eruptia pe membrele inferioare si superioare a unei dungi albe sidefii
b. prin evidentierea pe coate si fata a unei dungi rosietice, hemoragice
c. o linie transversala hemoragica ce apare , la plicile de flexiune si mai ales la plica
cotului
4564. In ce afectiune contagioasa apare semnul Pastia:
a. varicela
b. parotidita epidemica
c. scarlatina
4565. Cum arata pacientul cu masca lui Filatov:
a. cu buzele carminate, ochii luciosi, fata rosie, iritata
b. cu buze rosii, fata palida, ochii sticlosi
c. buze carminate si cu o paloare in jurul gurii, facies palmuit
4566. In ce afectiune se intalneste masca lui Filatov:
a. pojar german
b. rubeola
c. scarlatina
4567. Care este exantemul caracteristic in scarlatina:
a. papule care se transforma in vezicule apoi palesc si devin de culoare maro
b. micropapule care palesc si se descuameaza in perioada de convalescenta
c. eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara
4568. Scarlatina debuteaza brusc cu:
a. enantem
b. exantem, febra
c. cu febra, alterarea starii generale, varsaturi si odinofagie
4569. Odinofagia reprezinta:
a. durere la apasat
b. jena respiratorie cu tuse puternica
c. dureri de gat la inghitit
4570. Cel mai frecvente antibiotice utilizate in tratamentul tusei convulsive sunt:
a. penicilina
b. penicilina V
c. tetraciclinele, macrolidele (eritromicina) si cloramfenicolul

4571. Tusea convulsiva este foarte periculoasa pentru:

a. bolnavii cu sifilis
b. copii intre 2-10 ani
c. copii sub un an
4572. Valorile normale ale diurezei pentru adulti sunt considerate intre:
a. 1100-2000ml
b. 1200-1900ml
c. 1000-1600ml
4573. Scarlatina este o boala infecto-contagioasa intalnita mai frecvent:
a. sub vasta de 1 an
b. peste 1 an
c. sub varsta de 10 ani
4574. In general greutatea specifica spontana normala (normostenuria) este de:
a. 1015-1020
b. 1000-1090
c. 1020-1025
4575. Unde debuteaza rash-ul tegumentar in rubeola:
a. pe fata apoi pe membrele superioare
b. pe membrele inferioare si apoi se extinde la nivelul fetei
c. la nivelul fetei si se extinde la nivelul gatului si toracelui si apoi pe tot corpul
4576. Care este perioada de incubatie in scarlatina:
a. 1-2 zile
b. 8-12 zile
c. 2-6 zile
4577. Care sunt cele mai frecvente complicatii in tusea convulsiva:
a. complicatii respiratorii
b. complicatii nervoase care pot cauza paralizie, intarziere mentala
c. otita
4578. Examenul total de urina cuprinde de obicei:
a. determinarea volumului urinar
b. determinarea proteinelor, a glucozei si a altor glucide
c. determinarea produsilor urinari de catabolism azotat, a aciditatii titrabile, a
ionogramei urinare, a eliminarilor de calciu si fosfor
4579.Dupa ce se efectueaza toaleta organelor genitale cu apa si sapun, la urocultura:
a. nu se tamponeaza organele genitale
b. se tamponeaza organele genitale cu hartie, servetele
c. se tamponeaza organele genitale cu tifon steril
4580. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:
a. stafilococul auriu
b. streptocul beta hemolitic din grupa B
c. streptococul beta hemolitic din grupa A
4581. Cele mai importante enzime ale virusului HIV sunt:
a. lipaza
b. proteaza
c. integraza

d. amilaza
e. transcriptaza inversa
4582. Afirmaiile de mai jos sunt adevrate cu excepia:
a. primoinfectia HIV este adeseori asimptomatica
b. spontan favorabila
c. spontan nefavorabila
d. cu vrf de replicare virala
e. cu cretere tranzitorie a CD4.
4583. n stadiul de boala SIDA pot apare urmtoarele infecii oportuniste:
a. pneumocistoza
b. toxoplasmoza
c. tuberculoza
d. criptococoza
e. micobacterioze atipice
4584.Este obligatorie investigarea pacienilor HIV pozitiv pentru:
a. boli cu transmitere sexuala - sifilis, gonococ, chlamidia
b. hepatite:A,B,C
c. serologie Epstein- Barr
d. serologie CMV
e. serologie toxoplasma
4585. Pentru pacienii infectai HIV cu CD4 intre 350- 500 / mm3, urmtoarele
afirmaii sunt adevrate, cu excepia :
a. tratamentul este indicat in cazul co-infeciei cu VHC sau VHB
b. diabet zaharat
c. in nefropatia HIV
d. la pacienii peste 50 ani
e. la tineri

4586. Gastroenteritele acute virale sunt determinate de:

a. calicivirus
b. rotavirus
c. si alte virusuri
d. toate de mai sus
e. niciuna de mai sus
4587. Examenele imagistice si complementare in diagnosticul diferenial al BDA:
a. radiografie abdominala pe gol
b. radiografie pulmonara
c. recto-sigmoidoscopie
d. CT abdominal
e. RMN coloana lombara
4588.Tratamentul BDA simptomatic consta in toate de mai jos cu excepia:
a. topice absorbante
b. antibiotice cu spectru larg
c. antibiotice cu spectru ngust
d. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului.
e. antiemetice
4589.n uretrite si cervicite se recolteaz pentru diagnostic:
a. frotiu Papanicolau
b. Proba de mucoasa uretrala
c. grup sanguin, Rh
d. frotiu cervico-vaginal
e. proba urina
4590.Tratamentul etiologic al meningitei herpetice se face cu:
a. Cortizon
b. Aciclovir
c. Ampicilina
d. Gentamicina
e. Anticonvulsivante

4591.Care dintre afirmaiile privitoare la meningoencefalita herpetica este falsa?

a. Lichidul cefalorahidian este clar, limfocitar.
b. Lichidul cefalorahidian uneori asociaz hematii.
c. Normoglicorahie.
d. Lichid cefalorahidian purulent.
e. Lichid cefalorahidian fr germeni identificai la examenul direct.
4592. In care din meningitele cu LCR clar se administreaza Aciclovir?
a. meningite tuberculoasa
b. meningita herpetica
c. meningita cu Listeria
d. meningita cu Criptococcus.
e. meningita bacteriana la debut.
4593.Meningita infectioasa este suspectata in caz de urmatoarele afirmatii , cu
exceptia:
a. sindrom meningian
b. greata/ varsaturi
c. febra
d. cianoza
e. convulsii
4594.Meningita pneumococicasurvine la urmatoarele categorii de pacienti, cu
exceptia:
a. varstnici
b. nou- nascuti
c. splenectomizati
d. etilici
e. postraumatism cranian.
4595.Preventia meningitei pneumococice se face in caz de:
a. traumatism cranian
b. hipoacuzie
c. asplenie
d. tulburari de vedere
e. coma

4596.Durata terapiei in meningita meningococica este de:

a. 21 zile
b. 7 zile
c. 14 zile
d. 30 zile
e. 10 zile
4597. Durata tratamentului in meningita cu Listeria monocytogenes este de:
a. 7 zile
b. 14 zile
c. 21 zile
d. 10 zile
e. 30 zile
4598. Complicaiile meningitelor purulente sunt:
a. CIVD
b. tulburri electrolitice
c. hidrocefalie
d. epilepsie
e. adenopatie
4599.Sechelele meningitelor purulente sunt:
a. surditate
b. tulburri de vedere
c. coma
d. deficit intelectual
e. tulburri de mers
4600. n care dintre meningite se recomanda vaccinare?
a. meningococcemie
b. pneumocistis carinii
c. Listeriana (la gravide)
d. meningita cu H. influenzae
e. meningita TBC.

4601.Tratamentul curativ al tetanosului include urmtoarele cu excepia:

a. antibioterapie
b. vaccinare
c. seroterapie
d. curarea plgii
e. corticoterapie
4602.Care este simptomul prodromal al tetanosului:
a. trismus
b. febra
c. convulsii
d. contractura
e. durere
4603.Rata mortalitii in tarile in curs de dezvoltare in caz de tetanos este de:
a. 50 %
b. 10%
c. C.90%
d. 30 %
e. 100%
4604. n ce situaii se face profilaxia tetanosului?
a. plaga cutanata murdara
b. plaga curata + corp strin
c. pacient nevaccinat
d. plaga muscata/ zgriata
e. vaccinare completa
4605. Ptrunderea bacilului tetanic in organism se face prin:
a. plagi cutanate
b. plagi mucoase
c. alimentar
d. instrumente chirurgicale contaminate la nou- nascuti
e. prin saliva

4606. Suspectam tetanos in cazul:

a. prezenta trismusului
b. plaga cutanata sau mucoasa
c. contracturi generalizate
d. nistagmus
e. dificultati de supt la nou nascut in tari in curs de dezvoltare.
4607. Virusurile gripale strict umane sunt:
a. Myxovirus influenzae B i C
b. Virusurile gripale A, B, C
c. Orthomyxovirus
d. Virus gripal D
e. Niciun Rspuns corect
4608. Speciile care constituie rezervorul infeciei cu virusul gripal A sunt
urmtoarele:
a. Mamifere marine
b. Cai
c. Porci
d. Psri
e. Om
4609. Transmiterea gripei la om se realizeaz prin:
a. Cale digestiv
b. Cale respiratorie (aerosoli)
c. Transmitere sexual
d. Transmitere indirect (prin obiecte contaminate)
e. Altele
4610. Perioada de incubaie din grip este de:
a. 5 6 zile
b. 1-3 zile
c. 7 10 zile
d. 10 14 zile
e. Mai mare de 14 zile

4611. Marile pandemii gripale apar periodic:

a. Anual
b. La 5 ani
c. 10 30 de ani
d. La 50 de ani
e. Niciun rspuns corect
4612.Principalele tipuri de evoluie ale gripei sunt:
a. Epidemic (anual)
b. Sporadic (in colectiviti colare)
c. Pandemic (morbiditate i mortalitate ridicate)
d. Endemic
e. Altele
4613. Urmtoarele date legate de interaciunea virus-gazd sunt false:
a. Penetrarea celular este realizat datorit neuraminidazei
b. Penetrarea celular este realizat datorit hemaglutininei
c. Eliberarea virionilor se realizeaz graie neuraminidazei
d. Eliberarea virionilor se realizeaz graiei hemaglutininei
e. Niciun rspuns corect
4614. Factorii favorizani ai apariiei complicaiilor n grip sunt:
a. Debut insidios
b. Febr ridicat, frisoane, cefalee, ameeal
c. Debut brusc
d. Epidemie declarat
e. Epistaxis
4615. Complicaiile care pot aprea n grip sunt:
a. Suprainfecia bacterian cu Seratia marcescens
b. Suprainfecia bacterian cu Streptococcus pneumoniae
c. Sindromul de detres respiratorie acut
d. Insuficien hepatic acut
e. Decompensare cardiac, respiratorie, renal i metabolic (diabet zaharat)

4616. Agenii etiologici bacterieni care determin tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Coxiella burnetti
d. Streptococcus pneumoniae
e. Enterococcus spp
4617. Agenii etiologicivirali care pot determina tablouri clinice pseudogripale sunt:
a. Virusul sinciial respirator
b. Virusul Epstein Barr
c. Enterovirusuri
d. Rotavirusuri
e. Coronavirusuri
4618.Eficacitatea vaccinului antigripal este influenat de urmtorii factori intrinseci:
a. Vrsta bolnavului
b. Comorbiditi
c. Caracteristicile noii tulpini emergente
d. Terapii imunosupresoare
e. Toate rspunsurile sunt corecte
4619. Pentru ntreruperea transmiterii gripei se impun msuri precum:
a. Izolarea bolnavilor i a contacilor
b. Limitarea transportului aerian n zonele declarate cu epidemie
c. Portajul mtilor de protecie de ctre personalul medical
d. Splarea corect a mniilor cu soluii iodate
e. Limitarea vizitelor
4620. Cele mai importante aspecte legate de grip sunt reprezentate de:
a. Gradul nalt de contagiozitate
b. Mortalitate indirect datorit terenului imunodeprimat
c. Mortalitate direct mare prin suprainfecii bacteriene
d. Este necesar vaccinarea periodic anual la personalul medical
e. Morbiditate ridicat

4621. Despre febr sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia:

a. febra este un simptom care nu apare doar n bolile infecioase
b. absenta sindromului febril exclude ntotdeauna diagnosticul de boal infecioas
c. febra poate lipsi n unele infecii
d. este definit printr-o temperatur central mai mare de 38 C dimineaa
e. poate fi depistat prin msurarea temperaturii la nivel axilar sau bucal
4622. Anamneza unui copil n vrst de 6 ani diagnosticat cu scarlatin relev c
acesta este febril de 3 zile. n acest caz pacientul prezint:
a. Febr acut intermediar
b. Febr acut recent
c. Febr prelungit
d. Febr de etiologie neprecizat
e. Niciun rspuns corect
4623. Anamneza unui bolnav diagnosticat cu endocardit infecioas relev un
sindrom febril intermitent care evolueaz de aproximativ 30 de zile. n acest caz
bolnavul prezint:
a. Febr acut intermediar
b. Febr acut recent
c. Febr prelungit
d. Febr de etiologie neprecizat
e. Niciun rspuns corect
4624. Temperatura unui sugar msurat la nivel auricular este de 36,6 C. n acest caz
temperatura central este:
a. 37,1 C
b. 36,6 C
c. 36,1 C
d. 38 C
e. Niciun rspuns corect
4625. Febra acut de cauz neinfecioas poate aprea n:
a. Sindrom de retenie azotat (uremie)
b. Infarct pulmonar
c. Lupus eritematos sistemic
d. Intoxicaie cu monoxid de carbon
e. Dermatita de contact

4626. Cele mai frecvente cauze de febr acut la bolnavul vrstnic sunt:
a. Infarctul miocardic acut
b. Pneumonia de aspiraie
c. Infecia urinar
d. Bronhopneumonia de decubit
e. Accident vascular cerebral
4627. Bolnavul cu antecedente personale de consum abuziv de alcool poate prezenta
febr n contextul unui tablou clinic sugestiv pentru:
a. Pancreatit acut
b. Pneumonie de aspiraie
c. Sindrom dispeptic acut
d. Hepatopatie cronic etanolic
e. Neuropatie periferic senzitiv
4628. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile urinare nosocomiale
sunt adevarate:
a. sunt infectiile nosocomiale cele mai frecvente.
b. preced cu 24 h internarea in unitatea santiara
c. semnele clinice sunt estompate
d. Se ntlnesc ntotdeauna la persoanele cu sond urinar
e. bacteriurie in absenta semnelor clinice semnifica o infectie urinara.
4629. Infectia nosocomial este acea entitate nosologic care poate aprea n
urmtoarele condiii, cu exceptia:
a. Bolnav cu cateter urinar ngrijit la domiciliu
b. Bolnav diagnosticat cu infectie urinar
c. Bolnav internat n sectie de terapie intensiv
d. Bolnav care efectueaz un examen fibroscopic toracic
e. Niciuna de mai sus
4630. Principalul factor de risc n infectia nosocomial pulmonar este reprezentat de
ctre:
a. Decubit prelungit
b. Intubatia endotraheal
c. Interventia chirurgical recent
d. Disfunctie locomotorie
e. Niciun rspuns corect
4631. Imunitatea dobandit poate fi:
a) congenital;
b) natural;
c) artificial.
4632. Calea de transmitere in bolile infecioase poate fi:
a) direct;
b) mixt;
c) indirect.
4633. Factorii naturali, ca factori epidemiologici secundari, pot fi: a) casnici;
b) geografici;
c) condiiile de munc;
d) roztoarele.
4634. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice;
b) prin vectori;

c) sporiciditatea;
d) epidemia.
4635. Mijloacele nespecifice i specifice prin care se apr organismul sunt:
a) bariera anatomic;
b) sistemul imun;
c) fagocitele.
4636. Rezistena specific a organismului este realizat de:
a) imunoglobuline;
b) piele;
c) complement.
4637. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecioase se vor obine o serie de date:
a) epidemiologice;
b) chimice;
c) de laborator.
4638. Care sunt cele 3 elemente care trebuie s fie prezente pentru producerea unei
infecii:
a) calea de transmitere;
b) gazda receptiv;
c) temperatura adecvat;
d) sursa de infecie.
4639. In cadrul sindromului febril apar i alte manifestri de dependen:
a) astenie, inapeten;
b) cefalee, herpes labial;
c) deshidratare, tahicardie.
4640. Sindromul eruptiv intalnit in unele boli infecioase se manifest cu:
a) exantem;
b) enantem.
4641. La erupia cutanat se observ:
a) modul de distribuie;
b) tulburrile de tranzit intestinal;
c) hTA i hipotermia;
d) dinamica erupiei.
4642. Punerea in eviden a agentului cauzal se realizeaz prin:
a) examen biochimic;
b) examen hematologic;
c) examen bacteriologic.
4643. Insmanri pe mediul de cultur se pot face cu:
a) sange;
b) urin;
c) materii fecale.
4644. Care din urmtoarele examene serologice (reacii de imunitate) sunt metode
imunoenzimatice:
a) reacii de aglutinare - Widal;
b) reacii de fixare a complementului;
c) testul Elisa.

4645. IDR Mantaux, care utilizeaz tuberculina purificat PPD, ajut la punerea
diagnosticului:
a) tuberculozei;
b) difteriei;
c) scarlatinei.
4646.Cand recoltm produsele biologice i patologice trebuie:
a) s respectm msurile de asepsie;
b) s respectm msurile de autoprotecie;
c) s inem cont de acceptul bolnavului.
4647. Transmiterea infeciilor se face pe calea aerului i se produce:
a) prin ap;
b) prin picturile lui Pflugge;
c) prin mainile murdare.
4648. Culegerea de date, la afeciunile transmise pe cale respiratorie, va face referiri
la:
a) cele 14 nevoi fundamentale;
b) receptivitatea organismului;
c) datele epidemiologice.
4649. In afeciunile respiratorii, obiectivele de ingrijire vizeaz:
a) limitarea propagrii infeciei;
b) identificarea agentului patogen;
c) supravegherea funciilor vitale;
d) reducerea anxietii.
4650. Riscul de deshidratare, ca problem a pacientului cu scarlatin, este in legtur
cu:
a) hipertermia;
b) consumul redus de lichide;
c) scaunele diareice, multiple.
4651. Varicela are acelai agent etiologic cu:
a) rubeol;
b) Zona zoster;
c) rujeola;
d) parotidit epidemic.
4652.Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnvirii de varicela, se va folosi:
a) ceaiul de mueel;
b) alcoolul iodat;
c) alcoolul mentolat;
d) pudra de talc cu mentol.
4653. Triplul cater ocular, nazal i traheobronic - este caracteristic in
imbolnvirile cu:
a) varicel;
b) scarlatin;
c) rujeol.
4654. Pentru diminuarea i reducerea febrei:
a) se aerisete camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minute;
b) se administreaz medicaia antitermic, dup dorin;

c) se aplic comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace i la nivelul

membrelor.
4655. Modificarea aerului din camer:
a) previne deshidratarea pacientului;
b) previne infecia tegumentelor;
c) diminua obstrucia cilor respiratorii, tuea, polipneea.
4656. Agentul etiologic al scarlatinei,
glomerulonefritei acute este de regul:
a) streptococul (3 hemolitic);
b) bacteriile saprofite din organism;
c) bacilul coli.

endocorditei

bacteriene,

Raa

4657. SIDA se poate transmite prin:

a) picturile lui Flugge;
b) sangele contaminat;
c) saliv.
4658. Cand ingrijim un pacient cu meningit, cea mai potrivit intervenie de ingrijire
nursing este:
a) asigurarea unui mediu linitit, cu lumin puin;
b) efectuarea de exerciii pasive ale membrelor inferioare;
c) aplicaii calde in regiunea occipital i a spatelui.
4659. In cazul pacienilor cu toxiinfecii alimentare o problem prioritar este
formulat astfel:
a) deshidratare cu dereglri hidroelectrolitice din cauza vrsturilor, diareei;
b) durere la inghiit alimentele solide;
c) nerespectarea regimului alimentar impus.
4660. Dieta hidric este asigurat de:
a) lichide reci;
b) inghiituri mici-fracionate;
c) branz de vaci i morcovi rai;
d) paine proaspt, moale.
4661. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite:
a) prin tatuaje;
b) prin proceduri medicale i nemedicale;
c) prin contact sexual;
d) de la mam la fat.
4662. Hepatita viral A poate debuta uneori atipic; examenele de laborator, de mai
jos, care se efectueaz sunt deosebit de importante, in afar de:
a) TGP, TGO;
b) electro- i inumoelectroforeza;
c) uree i acid uric;
d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale.
4663. Ce considerm ca prim intervenie in ingrijirea bolnavului cu HAV:
a) observarea funciilor vitale;
b) combaterea febrei;
c) izolarea bolnavului;
d) educarea bolnavului.

4664. Metionina, silimarina i aspatofortul sunt medicamente cu efect:

a) lipotrop (hepatotrop);
b) analgezic;
c) diuretic.
4665. Educarea pacientului cu HAV se efectueaz pentru:
a) cruarea ficatului;
b) evitarea consumului alimentelor interzise;
c) o dispensarizare corect;
d) reluarea cat mai repede a efortului fizic i intelectual.
4666. Care este prima msur intr-un focar de boal infecto-contagioas:
a) izolarea bolnavului;
b) vaccinarea contacilor;
c) recoltarea de sange sau urin;
d) dezinfecia WC-urilor.
4667. In care din urmtoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este
obligatorie:
a) scarlatin;
b) rubeol;
c) hepatit acut;
d) parotidit epidemic;
e) varicel.
4668. Se administreaz, dac medicul consider necesar, gamaglobulin contacilor
de urmtoarea boal:
a) poliomielit;
b) bronit acut;
c) hepatit acut.
4669. Supravegherea contacilor intr-un focar de hepatit acut se face:
a) pe intreaga perioad a incubaiei maxime;
b) pe durata a 3 sptmani;
c) dup forma bolii (A, B, etc);
d) prin examen clinic de laborator.
4670. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatit acut se efectueaz la:
a) 1 lun i 3 luni de la data imbolnvirii;
b) 1 lun i 6 luni;
c) 1 lun, 3 luni, 6 luni, 12 luni i 18 luni;
d) 1 lun i 9 luni.
4671. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatit acut, asistenta
ofer informaii utile, pentru perioada de covalescen, ce se refer la:
a) respectarea regimului alimentar;
b) ritmul controlului, a dispensarizrii;
c) hidratarea corespunztoare evitand siropurile, ceaiurile;
d) reluarea efortului fizic in raport cu tolerana organismului.
4672. Dup ce a fost izolat la domiciliu pentru varicel, Anca -10 ani, poate intra in
colectivitate - coal:
a) dup ce febra a sczut la 37,6C;
b) dup ce a terminat tratamentul cu antibiotice;
c) cand toate elementele de pe piele au cruste;
d) cand pielea este curat, intact i au czut toate crustele.

4673. A.T. - 11 ani, este internat pentru rujeol; are febr de 39,5C i transpir din
abunden, in planul de ingrijire, asistenta nu va uita s fixeze urmtoarele obiective:
a) hidratarea corespunztoare a copilului;
b) meninerea T corporale in limite fiziologice;
c) asigurarea tegumentelor curate;
d) asigurarea lenjeriei curate, uscate.
4674. Supravegherea contacilor intr-un focar de scarlatin se efectueaz prin:
a) control clinic zilnic pe intreaga perioad de incubaie;
b) controlul temperaturii i aspectul fundului de gat;
c) controlul tegumentelor;
d) controlul sclerelor, culoarea lor.
4675. Asistenta recomand contactilor de scarlatin dintr-o clas recoltarea unui
exudat faringian pentru depistarea SH; cum se vor prezenta ei maine diminea:
a) fr s fi mancat, but sau fumat;
b) fr s se fi splat pe dini;
c) nu se cer ingrijiri speciale;
d) s fi fcut gargar cu ap bicarbonatat.
4676. Realizai relaia posibil intre urmtoarele vaccinri i afeciuni:
A) DiTe; a) tetanos;
B) DiTePer; b) difterie;
C) AP; c) scarlatin;
D) AR; d) tuse convulsiv;
E) BCG; e) rujeol;
F) v.HB. f) parotidit epidemic.
4677. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizat prin administrarea de:
a) vaccin DiTePer pan la varsta de 3 ani;
b) vaccin DiTe toat viaa;
c) nu are importan.

4678.Retenia de urin poate aprea n:

a. cardiopatie ischemic
b. stricturi uretrale
c. traumatisme renale
4679.Enumerati principiile fizico-chimice care au loc in dializa.
Raspuns.1. ___________
2.___________
3.___________
4680.Retenia de urin:
a. este o urgen urologic
b. nu necesit montarea sondei urinare n primele 24 de ore
c. poate duce la instalarea strii de oc
4681.Unipunctura clik-clack este o metoda de tratament?
Raspuns.__________________________________________
4682.Oliguria poate aprea n:

a. ocul hipovolemic
b.boala diareic acut
c.accident vascular cerebral
4683.Materialele necesare efectuarii tratmentului de hemodializa cu
Masinile FME sunt:
a.linii sange corespunzatoare tipului de tratament ales
b.fistuline
c.concentrat acetate
d.concentrat bicarbonate si acid
e.ser fiziologic
f.dializor
g.toate elementele enumerate
4684.Ce intelegeti prin membrana asimetrica?
a.dimens porilor din partea de sange=cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
b.dimens porilor din partea de sange>cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
c.dimens porilor din partea de sange<cu dimensiunea porilor pe partea de dializant
4685.Hematuria macroscopic poate aprea:
a. dup administrarea de anti coagul ante
b. dup traumatisme renale
c.dup administrarea de aspirin
4686.Restituirea sangelui de pe sistem la sfarsitul tratamentului
Se realizeaza:
a.cu ajutorul programului de reinfuzie
b.se scoate fistulina arteriala si se introduce in punga cu SF
c.se deconecteaza linia arteriala de la fistulina si se adapteaza la punga cu SF.
4687.Proteinuria:
a. apare n mod fiziologic, urina coninnd cantii semnificative de albumin
b. apare n suferinele renale acute
c. apare n suferinele renale cornice
4688.Cat de des efectuati curatarea externa a masinii de dializa in centrul d-voastra si
cu ce solutii?
Raspuns.______________________________________________________
4689.Ureea sangvin crete n:
a. strile de deshidratare
b. disfunciile renale
c.tulburrile de coagulare
4690.Se poate modifica dimensiunea segmentului de pompa?Daca raspunsul este
afirmativ ,cum?
Raspuns.________________________________________________________
4691.Ce masuri sunt importante pentru prevenirea coagularii?
a.ajustarea debitului pompei de sange la valoarea cea mai mare posibila
b.utilizarea unor fistuline corespunzatoare cu gradul de dezvoltare al fistulei
c.evitarea opririlor repetate ale pompei sange
d.ajustarea dozei de heparina in functie de timpul de coagulare al fiecarui pacient
e.toate cele de mai sus
f.nici una din cele de mai sus

4692.Factorii de risc pentru apariia infeciilor urinare includ:

a. diabetul zaharat
b. accidentele vasculare cerebrale cu incontinen de urin
c.examenele radiologice ale aparatului urinar
4693.Prostatita acut bacterian se manifest prin:
a. leucocitoz
b. piurie
c.prurit
4694.Cistita se manifest clinic prin:
a. oligoanurie
b. piurie
c. durere la miciune
4695.Masinile de dializa seria 4008 sunt:
a.masini cu control volumetric
b.masini fara control volumetric
c.nici una din variante nu este corecta
4696.Paraclinic cistita se caracterizeaz prin:
a. leucociturie
b. leucopenie, trombocitopenie
c. hematurie
4697.Durerea peritoneal:
a. este apiretic
b. apare n suferinele uretrale
c. apare n suferinele uretro-anexiale
4698.Principalele complicaii ce pot aprea n cazul glomerulonefritelor
acute,aunt:
a. edemul pulmonar
b. hipercoagulabilitate sangvin
c. encefalopatia hipertensiv.
4699.Cauzele insuficienei renale cronice includ:
a. glomerulonefrita cronic
b. rinichi polichistic
c. anemia post hemoragic acut
4700.Dieta hiposodat este indicat atunci cnd pacientul prezint:
a. retenie azotat
b. insuficien cardiac congestiv
c. hipertensiune arterial
4701.Ce intelegeti prin stroke-volum?
a.cantitatea de sange din sistemul de dializa
b.cantitatea de sange preluata\introdusa in\din system
c.cantitatea de sange preluata\introdusa din\in pacient pentru un ciclu(faza arteriala si
venoasa).
4702. n pielonefrita acut paraclinic nregistrm:
a. VSH sczut
b. anemie moderat
c.leucocitoz

4703. Colica nefretic:

a. este prototipul durerii lombare unilaterale
b. apare adesea dup efort fizic
c. este generat de distensia capsulei renale
4704.Ce nu trebuie efectuat in cazul tratamentuluisingle-needle?
a.nivelul in capcana arteriala
b.nivelul in capcana venoasa
c.nivelul in capcana de expansiune single-needle
4705. Odistonul 30 % este substana de contrast frecvent utilizat n cazul
a. radiografiei renale simple
b. urografiei
c. pielografiei
4706.Cate tipuri de punctionare a fistulei cunoasteti?
a.in scara
b.localizata.
c.inbuton
4707.Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a.durerea sub form de tenesme vezicale cu localizare n hipogastru este
caracteristic retentiei acute de urina
b.retenia acut de urin reprezint imposibilitatea evacurii vezicii urinare
c.retenia acut de urin este lipsa urinei din vezica urinar
4708.Cum se previne i se combate obstrucia cilor aeriene superioare n cazul
unui pacient comatos:
a.aezarea pacientului n decubit lateral
b. folosirea pipei Guedel
c.hiperflexia mandibulei
4709.Tratamentul de urgen n colica renal const n:
a.aplicaii de cldur pe zona de maxim durere
b.analgezice antispastice
c.diuretice intramuscular
4710.Care dintre urmtoarele simptome sunt prezente n colica renal:
a.disurie, hematurie
b.greuri, vrsturi, oprirea tranzitului intestinal
c.tenesme rectale
4711.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul
Internarii in spital o reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare
b. igiena defectuoasa
c. imunitatea scazuta a pacientului
4712.Pentru efectuarea examenului hematologic se foloseste:
a. sangele capilar obtinut prin inteparea pulpei degetului
b. sange venos obtinut prin inteparea fetei plantare a halucelui
c. ambele variante sunt corecte
4713.Determinarea grupului sanguin se poate face din:
a. sange capilar

b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
4714.Pentru determinarea VSH sunt necesare:
a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehida 1,8%
c. ambele variante sunt corecte
4715.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi:
a. se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei
b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic
c. se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular
4716.Montarea sondei nazogastrice este contraindicata la pacientii cu:
a. ocluzie intestinala
b. hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor esofagiene
c. ambele variante sunt corecte
4717.Administrarea medicamentelor pe cale orala se face atunci cand:
a. pacientul solicita in mod insistent, de teama administrarii injectabile
b. medicul hotaraste aceasta cale de administrare
c. ambele variante sunt corecte
4718. Fenobarbitalul se administreaza:
a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular
4719.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:
a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c. solutiilor izotone
4720.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentala a unei
Substante uleioase intr-un vas de sange,se recomanda:
a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanat
b. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramuscular a medicamentelor
c. ambele variante sunt corecte
4721.Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:
a. paralizie prin lezarea nervului sciatic
b. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern
c. paralizie prin lezarea nervului median
4722.La pacientii cu deshidratare severa se recomanda administrarea pe cale
intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral
4723.Perfuzarea pacientului se poate face prin:
a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte
4724.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii:

a. lipidice de nutritie parenterala

b. proteice (aminoacizi)
c. uleioase
4725.Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului poate
Duce la aparitia:
a. edemului pulmonar acut
b. emboliei pulmonare
c. emfizemului pulmonar
4726.Pacientul cu deshidratare severa prezinta:
a. hipotensiune arteriala
b. tahicardie
c. ambele variante sunt corecte
4727.Valoarea normala a natremiei este de:
a. 30-50mEg/l
b. 130- 150mEg/l
c. 230 - 250 mEg/1
4728.Administrarea sangelui sau a produselor de sange respectand
Principiul izogrup,izoRh:
a. exclude riscul de apariie a reactiilor transfuzionale acute
b. reduce riscul aparitiei reactiilor transfuzionale acute
c. ambele variante sunt corecte
4729.In cazul unei reactii transfuzionale acute severe se va recolta
Sange pt.ex.biochimice:
a. de pe branula pe care s-a efectuat transfuzia
b. prin punctie venoasa periferica la bratul opus celui pe care s-a facut
transfuzia
c. prin punctie venoasa centrala
4730.Administrarea de sange sau produse de sange se recomanda la pacientii cu:
a. anemie severa
b deshidratare severa
c.stare de nutritie deficitara
4731.Se recomanda administrarea produselor de sange in paralel cu:
a. ser fiziologic
b. solutii de glucoza 5%, 10%
c. ambele variante sunt corecte
4732.La un pacient care prezint disurie, polakiurie, diagnosticul de
Certitudine pt.infectie urinara se bazeaza pe:
a. urocultur
b. proba Addis - Hamburger
c. numrul crescut de leucocite n urin, evideniat la examenul sumar de urin
4733.La un pacient care prezint isuficien renal acut, monitorizarea
Diurezei evidentiaza:
a. polakiurie
b.anurie
c. hematurie
4734.Tratamentului pacientului cu insuficien renal acut include:
a. reechilibrare hidroelectrolitic

b. hemodializ de 3 ori/sptmn pentru tot restul vieii

c. dializ peritoneal o dat pe sptmn pentru tot restul vieii
4735.Cantitatea de proteine administrat unui pacient cu insuficien
Renala cronica se stabileste:
a. se stabilete n funcie de valorile ureei i creatininei din snge
b. se stabilete n funcie de valorile acidului uric
c. nu difer de cantitatea de proteine administrat unui individ sntos cu
funcie renal normala
4736.In ngrijirea unui pacient cu anasarc, interveniile autonome ale
Asistentului medical sunt:
a. monitorizarea diurezei
b. administrarea tratamentului diuretic
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic
4737.Hematuria macroscopic poate aprea la un pacient cu:
a. tumoare renal
b. traumatism renal
c. ambele variante sunt corecte
4738.Care dintre vitaminele continute in laptele matern are rol major in dezvoltarea
ochiului:
a.Vitamina E;
b.Vitamina C;
c.Vitamina A;
d.Vitamina B
4739.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la protectia fata de infectii prin
alaptare este adevarata?
a.diareea sugarului poate fi tratata prin alaptare;
b. morbiditatea si mortalitatea este mai crescuta in randul sugarilor alimentati
artificial;
c. nu au fost demonstrate alergii la laptele de mama;
d. toate cele de mai sus
4740. Care sunt indicatori de lapte insuficient?
a.plansul copilului ;
b.castig ponderal redus ;
c. urineaza putin ;
d. toate cele de mai sus
4741.Urmatorii factori prezenti in laptele matern au rol in apararea antiinfectioasa:
a. vitamina K;
b. leucocite;
c. Ig A;
d. lizozim
4742.Care dintre urmatoarele constitue cauze ale angoarjarii sanilor?
a.prea mult lapte in sani;
b.alaptare inceputa cu intarziere;
c. supt ineficient;
d.supturi rare si de scurta durata
4743.Care dintre urmatoarele sunt semne localizate pentru canale galactofore
obstruate?
a.ragade mamelonare;

b.induratie usor sensibila

c.eritem localizat;
d. mama febrile
4744.Care dintre urmatoarele semne fac difenta intre mastita si angorjarea sanilor?
a.mastita afecteaza intreg sanul;
b.angorajrea afecteaza intreg sanul;
c. mastita afecteaza o portiune a sanului;
d.mastita este insotita de simptomatologie generala
4745.Care dintre urmatoarele sunt cauze posibile de lapte insuficient?
a. mastita ;
b. pilule contraceptive ce contin estrogeni ;
c. pozitie incorecta in timpul alaptarii ;
d. mama care alapteaza`este insarcinata.
4746. Care sunt semne dupa care se recunoaste autointarcarea
a. se face treptat;
b. se face brusc;
c. copilul refuza o alaptare, dar o cere pe urmatoarea;
d. copilul scurteaza durata alaptarii.
4747.Care sunt indicatiile alimentatiei cu canita?
a. nou-nascutii cu cheilo sau/si palatoschizis;
b. nou-nascutii ale caror mame lipsesc la unele mese;
c. nou-nascutii cu tulburari de coordonare supt-deglutitie;
d. prematurii sub 30 de saptamani
4748.Care dintre urmatoarele medicamente administrate mamei contraindica
alaptarea?
a. anticanceroase;
b. insulina;
c. cloramfenicolul;
d. antihistaminice.
4749. Care dintre urmatoarele sunt semne clinice de lupta repiratorie :
a.geamat expirator;
b.tiraj intercostal ;
c.bronhograma aeriana;
d.balans toraco- abdominal ;
4750.Care dintre urmatoarele entitati pot fi cauze de detrasa respiratorie ?
a.imperforatia choanala;
b.obstacol laringian;
c.obstacol traheal;
d.boala membranelor hyaline
4751.Detresa respiratorie de cauza pulmonara poate fi cauzata de:
a.agenezie pulmonara.
b.hernia diafragmatica;
c.pneumotarax;
d.hipertensiune pulmonara persistenta;
4752.Urmatorii factori cresc riscul bolii mebranalelor hialine, cu exceptia:
a.sexul masculin;
b.sexul feminin;
c.nasterea prin cezariana ;

d.expunerea prenatala la steroizi.

4753.Urmatorii factori scad riscul bolii membranelor hialine,cu exceptia:
a.intarziere in cresterea intrauterina;
b.diabet matern cu afectare vasculara;
c.al doilea geaman.
d.soc neonatal
4754.Simptomele clasice ale BMH sunt:
a.tahipnee;
b.tiraj inter si subcostal;
c.geamat expirator;
d.cianoza.
4755.Care dintre urmatoarele pot cauza detrese respiratorii de cauza pulmonara:
a.pneumonia congenitala;
b.poliglobulia;
c.hipertensiunea pulmonara persistenta;
d.hernia diafragmatica
4756. Pentru diagnosticul diferential al detresei respiratorii de cauza neurologica sunt
necesare urmatoarele:
a.punctia lombara;
b.echografia transfontanelara;
c.radiografia pulmonara;
d.toate cele de mai sus
4757.Tratamentul profilactic al apneei include:
a.administrarea de oxigen;
b.evitarea flexiei si extensiei exagerate a capului;
c.prevenirea variatiilor de temperature
4758.Care dintre urmatorii factori patogenici care actioneaza intrapartum pot
conduce la encefalopatie neonatala:
a.prezentatii anormale
b.travaliu prelungit;
c.diabet zaharat matern;
d.toxemie gravidica.
4759.Tratamentul edemului cerebral consta in :
a.restrictie de fluide;
b.hiperventilatie controlata;
c.administrarea de fenobarbital ;
d.ventilatie mecanica.
4760.Diagnosticul paraclinic al hemoragiei subarahnoidiene primare include:
a.punctia lombara;
b.RMN;
c.CT scaner;
d.echografia transfontanelara
4761.Sistemul rooming-in permite:
a.scaderea ratei abandonului
b.alimentatie la cerere si cresterea ratei infectiilor nozocomiale
c. alimentative la san la cerere si scaderea intensitatii si frecventei icterului
4762.Principalele crize fiziologice la nou-nascut include urmatoarele:

a.criza genital
b. icter fiziologic
c.fimoza
d. scaderea fiziologica in greutate
4763.In timpul exsangvinotransfuziei trebuie monitorizate urmatoarele:
a.greutatea nou-nascutului
b. semnele vitale
c.cantitatea de sange schimbata
d. nivelul de hemoglobina si bilirubina la inceperea si la finalul exsangvinotransfuziei
4764.Cauze frecvente de icter la nou-nascut:
a.icterul prin resorbtia echimozelor
b.icterul prin incompatibilitate grupe sanguine
c.Policitemia
4765.Debutul clinic al icterului la nou-nascut are loc la nivelul, cu exceptia:
a.palmelor si plantelor
b. scalpului
c.mucoaselor si sclerelor
4766.Principalele incidente in alimentatia nou-nascutului la san sau cu tetina sunt:
a.febra de sete
b.cianoza
c.regurgitarea inafara eructatiei postprandiale fiziologice
d.constipatia
4767.Dupa alimentatie nou-nascutul trebuie:
a. obligatoriu schimbat de scutec
b. ridicat in pozitie vertical si tatotat usor pe spate pentru a eructa
c.asezat in patut,in decubit lateral
4 7 6 8 . V a este adus in sectie un prematur de 1800g si varsta gestationala 34saptama
ni, echilibrat cardiorespirator, normal clinic pentru varsta de gestatie.Metoda
de
alimentatie initiala este urmatoarea, cu exceptia:
a.alimentatie parenterala
b.alimentatie prin gavaj continuu cu durata de o ora
c.alimentatie la sin
d. alimentative cu tetina
4769.Intervalul de la nastere la care se indica initierea alimentatiei naturale la nounascutul sanatos este, cu exceptia:
a.4ore
b. 1ora
c. 24 ore
4770.Pozitia mamei in timpul alaptarii poate fi:
a.in picioare
b. pe scaunel cu sezut inclinat
c. pozitia in care mama se simte confortabil
d. nici una din cele de mai sus
4771.Sonda de gavaj se poate introduce:
a.pe nas
b. oral
c. anal

4772.Gavajul poate fi:

a. continuu
b. discontinuu
c.oricare din cele de mai sus
4773.Eficienta suptului este optima cand nou-nascutul este:
a.in stare de veghe
b. intr-o pozitie comoda
c.in lenjerie uscata
4774.Igiena alimentatiei la san presupune:
a.spalarea mainilor mamei
b. spalarea sanilor inainte si dupa supt
c.igiena lenjeriei mamei
4775.La acelasi supt nou-nascutul trebuie sa:
a. goleasca ,macar un san
b.goleasca ambii sani
c. sa nu inghita aer
4776.Secretia lactate se intretine cel mai bine prin:
a.suptul nou-nascutului
b. golirea sanilor dupa fiecare supt
c.administrarea de droguri care stimuleaza lactatia
4777.Golirea sanilor se poate realize prin:
a.administrarea de oxitocina
b. suptul nou-nascutului
c.mulgerea sanului
4778.Nou-nascutul la termen sanatos poate fi alimentat:
a. la san
b.prin gavaj
c. cu lingurita
4779.Pentru gajaj se folosesc :
a. Sonde de intubatie
b. sonde de alimentative radioopace
c. sonde cu balonas
4780.Toleranta digestiva in tehnica gavajului se evalueaza prin:
a.monitorizarea reziduului gastric
b.absenta distensiei abdominal si a varsaturilor
c.eliminarea scaunului spontan imediat dupa alimentative
4781.La tehnica gavajului se utilizeaza manusi sterile deoarece:
a.cavitatea gastric este sterile
b.gavajul este o manevra invaziva cu potential infectant
c.laptele este un produs steril
4782.Inainte de administrarea propriu-zisa a laptelui prin gavaj, se verifica:
a.permeabilitatea sondei de alimentatie
b. temperatura
c.reziduu gastric-cantitate , aspect
d. lungimea corecta a sondei introdusa in stomac

4783.Pentru prevenirea intolerantei digestive la prematur, tehnica alimentatiei

pringavaj presupune:
a.controlul riguros al stazei gastrice la fiecare pranz
b.cresterea progresiva a ratiei alimentare
c.cantarirea in prealabil a nou-nascutului
d.administrarea laptelui matern sau a formulelor adaptate prematurului.
4784.Numarul zilnic de pranzuri al unui prematur este determinat de :
a.gradul prematuritatii
b.toleranta digestive
c.greutated.curba ponderala.
4785. Tehnica fototerapiei prevede urmatoarele masuri:
a.nou-nascut dezbracat, cu protejarea zonelor oculara si genitala
b.monitorizarea diurezei
c.monitorizarea bilirubinei serice
d.schimbarea pozitiei la 2 ore
4786 Principalele riscuri ale nou-nascutului expus la fototerapie continua sunt:
a.deshidratarea
b.tahicardia
c.supraincalzirea
d.varsatura
4787. Complicatii ale nou-nascutului expus la fototerapie sunt:
a.apneea
b.eritemul allergic
c.deshidratare in lipsa suplimentarii aportului hidric
d.leziunile oculare in lipsa protectiei ocular
4788. Principalele indicatii ale exsangvinotransfuziei sunt:
a.reducerea nivelului seric de bilirubina
b.administrarea de imunglobulina anti D
c.corectarea anemiei si imbunatatirea performantelor cardiace la nou-nascutii
hidrops

cu

4789.Nou-nascutul cu asfixie va fi alimentat enteral:

a.imediat postnatal pentru a minimiza eventuala hipoglicemie
b.la 6 ore postnatal dupa corectarea eventualei acidoze metabolice
c.la 24 de ore, dupa ce a primit prin tatonare apa distilata per os
d.dupa 72 ore timp in care este alimentat exclusiv parenteral.
4790. Postnatal imediat saturatia nou-nascutului la termen ar trebui sa fie:
a.intre 90-100%
b.80-90%
c.peste 70%
d.100%
4791. Pentru a stabili daca un nou-nascut prezinta acidoza respiratorie trebuie sa
analizam urmatorii parametrii Astrup:
a.pH-ul
b.pH-ul si PaCO2
c.pH-ul si PaO2
d.SaHbO

4792. Care din valorile urmatoare sunt limitele normale ale frecventei respiratorii la
nou-nascutul normal?
a.16-20/min
b.20-30/minut
c.40-60/min
d.80-95/min.
4793. Care sunt valorile normale ale pH-ului arterial la nou-nascut?
a.7,15-7,25
b.7,20-7,30
c.7,35-7,45
d.7,5-7,6
4794. Un nou-nascut cu asfixie la nastere va primi perfuzie parenterala pe una din
urmatoarele cai:
a.vena jugulara
b.artera ombilicala
c.vena periferica
d.nici una de mai sus
4795. Corectia acidozei respiratorii in terapia asfixiei se face prin:
a.asigurarea unei ventilatii adecvate
b.administrarea de bicarbonat de sodiu intravenous
c.administrarea de ser fiziologic
d.asigurarea confortului termic.
4796. Principalele metode de diagnostic ale asfixiei perinatale includ urmatoarele
metode, cu exceptia:
a.Scorul Apgar
b.Echografie transfontanelara
c.pH-ul din cordon
d.teste biochimice specifice
4797. Nou-nascutul cu asfixie trebuie monitorizat:
a.clinic la 6 ore
b.continuu in sectia de terapie intensive
c.intermitent biochimic si radiologic in sectia de rooming-in
d.nici una de mai sus nu este corecta.
4798. Tratamentul profilactic al asfixiei la nou-nascut vizeaza urmatoarele, cu
exceptia:
a.prevenirea prematuritatii
b.reanimare prompta la nastere
c.administrarea de oxigen parturientei
d.prevenirea traumatismului obstetrical.
4799. Tratamentul curativ al asfixiei la nou-nascut incepe cu:
a.administrarea de oxigen parturientei
b.prevenirea traumatismului obstetrical.
c.prevenirea prematuritatii
d.reanimare prompta la nastere
4800. In evaluarea eficacitatii manevrelor de combatere a asfixiei la nastere se
urmaresc urmatorii parametrii:
a.culoarea tegumentelor,
b.tonusul muscular

c.frecventa cardiac
d.toate cele de mai sus.
4801. In asfixia severa tensiunea arteriala a nou-nascutului este:
a.scazuta
b.crescuta
c.normala
d.nici una de mai sus.
4802. In asfixia severa culoarea tegumentelor nou-nascutului este:
a.cianotica
b.eritematoasa
c.palida
d.icterica
4803.Tonusul muscular in asfixia usoara este
a.normal
b.scazut
c.exagerat
d.absent
4804.Unui nou-nascut i s-a adminsitrat ventilatie cu presiunepozitiva, el are frecventa
cardiac mai mare de 100 de batai pe minut si respira spontan. Trebuie:
a.Sa continuati administrarea ventilatiei cu presiune pozitiva
b.Sa intubati traheea si sa continuati sa administrati ventilatie cu presiune pozitiva
c.Sa opriti ventilatia cu presiune pozitiva
d.Sa opriti ventilatia cu presiune pozitiva, si administrati stimulare blanda si sa
adminsitrati oxigen in flux liber
4805.Care sunt caile adecvate pentru administrarea adrenalinei in cadrul reanimarii
neonatale?
a.Intravenos
b. Subcutanat
c. Endotraheal
4806.Cele mai frecvente probleme de adaptare la care este supus un prematur
in perioada de adaptare postnatala sunt:
a.hipotermia
b.hipoglicemia
c.hipocalcemia
d.toate cele de mai sus
4807. Principala afectiune a nou-nascutului la termen care reflecta o insuficienta
adaptare respiratorie la viata extrauterina este:
a.boala membranelor hyaline
b.aspiratia de meconiu
c.tahipneea tranzitorie neonatal
d.bronhodisplazia pulmonara.
4808.Principalii factori de risc ai nou nascutului mic pentru varsta de gestatie sunt:
a.hipoglicemia
b.hipocalcemia
c.policitemia
d.toate raspunsurile sunt corecte
4809.Nou-nascutul postmatur cu suferinta fetala are ca principal factor de
risc perinatal:

a.boala membranelor hyaline

b.aspiratia de meconiu
c.tahipneea tranzitorie neonatal
d.bronhodisplazia pulmonara.
4810. Postmaturul poate dezvolta suferinta cronica intrauterina prin:
a.insuficienta placentara
b.insuficienta renala
c.insuficienta cardiac
d.nici un raspuns corect.
4811.Se numeste infectie nozocomiala orice infectie aparuta :
a.la cateva ore dupa nastere
b.dupa 72 ore de la nastere
c.la 24 ore de la nastere
d.la 7 zile postnata
4812.Tehnica de spalare a mainilor trebuie sa dureze :
a. 15 minute
b.10 minute
c.30 secunde
d.1 minut
4813.In cazul contactului cu obiectele utilizate in timpul ingrijirii unui pacient
contaminat :
a.vom folosi manusi nesterile
b.vom repeta tehnica de spalare a mainilor
c.ambele de mai sus
d.vom folosi manusi sterile
4814.Tinuta vestimentara de baza va fi schimbata sistematic :
a.la 24 ore
b.de cate ori se murdareste
c.ambele raspunsuri sunt corecte
d.nici un raspuns correct
4815.Cateterul venos periferic poate fi mentinut in conditii de asepsie corecta :
a.48 ore
b pana la cel mult 72 ore
c.72 ore
d.7 zile
4816.Flacoanele, pungile de perfuzie si perfuzoarele sunt schimbate la :
a.12 ore
b pana la 24 ore
c.48 ore
d.la 6 ore
4817.Icterul fiziologic la nou-nascut apare :
a.imediat dupa nastere
b.in primele 24 ore dupa care dispare
c.dupa 48 ore la nou-nascutul la termen
d.dupa prima saptamana de viata
4818.Icterul precoce la nou-nascut este cel mai probabil datorat urmatoarei afectiuni:
a.colestazei intrahepatice

b.atreziei de cai biliare

c.incompatibilitatea in sistemele sanguine ABO sau/si Rh
d.nici una de mai sus
4819. Icterul la nou-nascut se caracterizeaza prin coloratia tegumentelor:
a.eritematoasa
b.verzui cenusie
c.cianotic albastruie
d.galben-portocaliu
4820.Icterul in primele 24 de ore postnatal este cel mai probabil:
a.cu bilirubina mixta crescuta
b.cu bilirubina directa crescuta
c.cu bilirubina mixta scazuta
d.cu bilirubina indirecta crescuta
4821. Bilirubina indirecta este periculoasa deoarece:
a.este liposolubila, putand trece bariera hematoencefalica si producandicter nuclear
b.este conjugata, se excreta prin caile biliare in intestin si materiilefecale, producand
eritem fesier
c.este foarte hidrosolubila si trece rapid in urina, colorand urina in brun
d.nici una de mai sus
4822. Sursa cea mai importanta de bilirubina la nou-nascut este:
a.hemul din methemoglobina
b.hemul liber din ficat
c.hemul liber din sange
d.hemul din eritrocite
4823. Icterul fiziologic la nou-nascutul la termen dispare spontan la:
a.3 zile de viata
b.7 zile de viata
c.10-14 zile
d.dupa 30 zile.
4824. Principala metoda de terapie a icterului patologic este:
a.fototerapia
b.exsangvinotransfuzia
c. corticoterapia
4825.Exprimarea clinica a icterului la nou-nascut apare la valori ale bilirubinei serice
a.peste 120 mg%
b.peste 150 mg%
c.peste 200 mg%
d. peste 5-7 mg%
4826. Tehnica fototerapiei prevede toate masurile urmatoare, cu exceptia:
a.nou-nascut dezbracat, cu protejarea zonelor oculara si genital
b.monitorizarea diurezei
c.monitorizarea bilirubinei serice
d.schimbarea pozitiei la 2 ore
4827.Care dintre urmatoarele afirmatii referitore la colostru sunt adevarate:
a. este secretat de glanda mamara din luna a 7-a pana in primele 30 de ore de viata;
b. este bogat in anticorpi;
c. este practic prima vaccinare;

d. nu contine proteine.
4828. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la protectia fata de infectii prin
alaptare este adevarata?
a.imunizarea nu este completa fara alaptare;
b.protectia este valabila doar pentru primele 10 zile postnatal
c.alaptarea reprezinta prima vaccinare;
d.alaptarea accelereaza recuperarea dupa o boala.
4829. Urmatorii factori prezenti in laptele matern au rol in apararea antiinfectioasa:
a. vitamina K;
b. leucocite;
c. Ig A;
d. lizozim
4830.Care dintre urmatoarele constitue cauze ale angoarjarii sanilor?
a.prea mult lapte in sani;
b.alaptare inceputa cu intarziere;
c. supt ineficient;
d.supturi rare si de scurta durata.
4831. Care dintre urmatoarele sunt semne localizate pentru canale galactofore
obstruate?
a.ragade mamelonare;
b.induratie usor sensibila;
c.eritem localizat;
d. mama febrile
4832.Valoarea normala a temperaturii masurata rectal este de:
a.
37 C 0,3 - 0,6
b.
37,5 C0,3-0,6
c.
36,5 C0,3-0,6
4833.Frecventa normala a respiratiei la nou-nascut este de:
a.
30 - 80 respiratii/minut
b.
20 - 40 respiratii/minut
c.
15 -25 respiratii/minut
4834.Frecventa normala a respiratiilor pe minut la copilul mic este de:
a.
30 - 80 respiratii/minut
b.
20 - 40 respiratii/minut
c.
15-25 respiratii/minut
4835.Masurarea pulsului se face la artera radiala situata la nivelul:
a. extremitatii distale a antebratului
b. extremitatii proximale a antebratului
c. ambele variante sunt corecte
4836.Notarea grafica a pulsului In foaia de temperatura a pacientului se face folosind
culoarea:
a. albastra
b. rosie
c. verde
4837.La copiii sub 2 ani se recomanda palparea pulsului la nivelul :
a. arterei radiale

b. arterei brahiale
c. arterei carotide interne
4838.La nou-nascut valoarea normala a pulsului este de:
a.120- 160 batai/minut
b.100- 120 batai/minut
c. 80- 100 batai/minut
4839.Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperatura a pacientului
se face sub forma unui:
a. dreptunghi de culoare albastra
b. dreptunghi de culoare roie
c. cerc de culoare roie
4840.In lipsa stetoscopului auricular, masurarea tensiunii arteriale:
a. este imposibila
b. se poate face prin metoda palpatorie
c. nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate
4841.Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a. doar valoarea tensiunii arteriale sistolice
b. valoarea tensiunii arteriale diastolice
c. valoarea tensiunii arteriale sistolice sj diastolice
4842.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura, latura de
sus a dreptunghiului reprezinta:
a. tensiunea arteriala sistolica
b. tensiunea arteriala diastolica
c. tensiunea arteriala medie
4843.In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura vom tine
seama de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta:
a. 10 mm col. Hg
b. 20 mm col. Hg
c. 30 mm col. Hg
4844.Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:
a. obtinerea unei mostre de urina pentru examenul de laborator
b. evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan
c. ambele variante sunt corecte
4845.Obiectivele sondajului vezical la femeie sunt:
a. evacuarea continutului vezicii in caz de incontinenta urinara
b. spalaturi vezicale
c. ambele variante sunt corecte
4846.Pozitia pacientei pentru montarea sondei vezicale este:
a. decubit dorsal
b. pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
4847.Montarea sondei urinare la barbati se face in pozitie:
a. decubit dorsal cu picioarele Intinse ?i usor deparatate
b. decubit lateral stang
c. pozitie genupectorala

4848.Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:

a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
4849.Pentru efectuarea clismei evacuatorii irigatorul va fi pozitionat pe stativ la o
Inaltime de:
a. 45 cm deasupra nivelului anusului
b. 80- 100 cm deasupra nivelului anusului
c. 150 cm deasupra nivelului anusului
4850. Dupa administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivala, asistentul
medical va semnala medicului manifestarile iesite din comun:
a. diplopie
b. palpitatii
c. ambele variante sunt corecte
4851.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa
nu-si modifice pozitia timp de:
a. 5 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
4852.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele
principii, cu exceptia:
a. se administreaza solutii la temperatura corpului
b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a
preveni
lezarea timpanului
c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de
absorbtie
4853.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia
pacientului se recomanda a fi:
a. decubit dorsal
b. decubit lateral pe partea sanatoasa
c. semisezand, cu capul in hiperextensie
4854.Dupa administrarea medicamentelor pe cale rectala pacientul este instruit sa nusi modifice pozitia timp de:
a. 15 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
4855.Administrarea oxigenului pe sonda nazala se face cu scopul:
a. aprovizionarii tesuturilor cu oxigen n caz de hipoxie
b. cretjerii metabolismului energetic al organismului
c. ambele variante sunt corecte
4856.Pentru administrarea oxigenului pe sonda nazala:
a. sonda se va introduce in narina perpendicular pe planul fetei
b. sonda se introduce in narina pe o distanta de 6 - 8 cm
c. ambele variante sunt corecte
4857.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazala in scop terapeutic va fi de:
a. 4 litri/minut

b. 5 litri/minut
c. 6 litri/minut
4858.Starea de sanatate se defineste ca fiind:
a. absenta bolii
b. starea de bine bio-psiho-social
c. mentinerea in limite normale a parametrilor clinici ce evalueaza functiile
vitale ale
organismului
4859. Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b. se bazeaza pe rezultatul explorarilor paraclinice
c. reprezinta baza intocmirii unui plan de ingrijire
4860.Paralizia jumatatii inferioare a corpului se numeste:
a. paraplegie
b. hemiplegie
c. tetraplegie
4861.Necesarul fiziologic de somn la adulti este de:
a. 12-14 ore
b. 7-9 ore
c. 5-7 ore
4862.Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a. recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat de
ceilalti
b. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c. modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie de
tratamentele urmate
4863.Anxietatea se defineste ca find:
a. teama fata de un pericol iminent pe care nu il poate preciza
b. teama fata de un pericol bine precizat
c. disconfortul legat de nesatisfacerea unei dorinte
4864.Dreptul la confidentialitate al pacientului nseamna:
a. informatiile primite de la pacient nu vor fi dezvaluite nici unei alte persoane
b. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite membrilor familiei
acestuia
c. informatiile primite de la pacient pot fi dezvaluite autoritatilor, daca
reprezinta o
amenintare directa la binele societatii
4865.Conform modelului conceptual al lui Abraham Maslow, nevoile fiziologice ale
individului includ:
a. nevoia de hrana
b. siguranta fizica (adapost, locuinta)
c. siguranta psihica (confort, protectie)
4866.Prin activitatea sa, asistentul medical:
a. este parte importanta a echipei medicale, avand rolul sau bine definit
b. este implicat activ in educatia pentru sanatate a populatiei

c. ambele variante sunt corecte

4867.In procesul de ingrijire, asistentul medical foloseste:
a.
comunicarea verbala
b.
comunicarea paraverbala
c.
ambele variante sunt corecte
4868.Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste starea de sanatate:
a.
o stare de bine biologic, caracterizata prin mentinerea constantelor
vitale in limite normale
b.
o stare de bine bio-psiho-social
c. ambele variante sunt incorecte
4869.Diagnosticul de ingrijire:
a. este sinonim cu diagnosticul medical
b.reprezinta baza interventiilor asistentului medical
c. ambele variante sunt corecte
4870.Nevoile de glucide ale organismului/kg corp/24 ore in conditii normale sunt:
a. 4 - 6 grame
b. 1-1,5 grame
c. 0,5 - 1 gram
4871.Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului, se iau in considerare:
a. varsta pacientului
b. activitatea desfasurata de individ
c. ambele variante sunt corecte
4872. Alimentatia pe sonda nazogastrica se recomanda la pacientii cu:
a. tulburari de deglutitie
b. inapetenta
c. ambele variante sunt corecte
4873.Varsaturile de aspect verzui Insotite de gust amar sj cefalee apar in:
a. colecistita acuta
b. peritonita acuta localizata
c. ambele variante sunt corecte
4874.Hemoragia digestiva inferioara se manifests prin:
a. hematemeza
b. melena
c. hematurie
4875.Menoragiile sunt:
a. hemoragiile menstruale prelungite
b. sangerarile vaginale ce apar intre menstruatii
c. hemoragiile menstruale cu flux redus, timp de 1 - 2 zile
4876.Prevenirea escarelor se face prin:
a. masajul punctelor de sprijin
b. Intinderea lenjeriei de pat pentru a evita aparitia cutelor
c. ambele variante sunt corecte
4877.Tulburarea memoriei se numeste:
a. amnezie
b. anamneza

c. afazie
4878.Coma se defineste prin:
a. abolirea starii de constienta
b. hipotensiune arteriala severa
c. tahicardie
4879.Procesul de ingrijire vizeaza:
a. educatia pentru sanatate
b. individul, dar si comunitatea
c. ambele variante sunt corecte
4880.Administrarea medicatiei de catre asistentul medical:
a. este o functie autonoma a acestuia
b. se face doar la indicatia medicului
c. se face la cererea pacientului
4881.Modelul conceptual al Virginiei Henderson defineste individul ca un tot unitar
caracterizat prin:
a.12 nevoi fundamentale
b.14 nevoi fundamentale
c.16 nevoi fundamentale
4882.In contextul actualizarii procesului de ingrijire activitatea asistenrului medical
se modifica
astfel:
a. de la ingrijirile centrate pe sarcini se trece la ingrijirile centrate pe pacient
b. de la ingrijirile centrate pe pacient se trece la ingrijirile centrate pe sarcini
c. ambele variante sunt incorecte
4883.Actiunile de natura interdependenta ale asistentului medical includ colaborarea
acestuia cu:
a. pacientul
b. medicul
c. scoala, biserica
4884.Problema de dependenta se defineste ca fiind:
a. semn observabil care permite identificarea pierderii starii de independen
b. schimbarea defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi
fundamentale, care se manifest prin semne observabile
c. incapacitatea individului de a-sj satisface cele 14 nevoi fundamentale,
conform
modelului conceptual al Virginiei Henderson
4885.Manifestarea de dependen consta in:
a. expresia subiectiva a unei disfunctii organice a pacientului
b. expresia subiectiva a dificultatii individului de a-si mentine starea de bine
biopsihosocial
c.ambele variante sunt incorecte
4886.In cadrul procesului de ingrijire, analiza si interpretarea datelor presupun:
a. formularea diagnosticului de ingrijire
b. formularea obiectivelor sj a interventiilor ce vor fi aplicate in ingrijirea
pacientului
c.identificarea disfunctiilor organice ale pacientului

4887.In aplicarea interventiilor de ingrijire sunt cointeresati:

a. pacientul
b. familia, apartinatorii
c. ambele variante sunt corecte
4888. In cadrul procesului de ingrijire, evaluarea ingrijirilor acordate de ctre
asistentul medical:
a. apreciaza progresul pacientului in raport cu ingrijirile aplicate
b. se face doar la finalul perioadei stabilite de planul de ingrijire
c. ambele variante sunt corecte
4889. Asistentul medical poate dezvaIui informatiile confidentiale:
a. cu acordul pacientului
b. chiar daca nu sunt de interes public dar sunt solicitate insistent de massmedia, sub protectia anonimatului
c. ambele variante sunt incorecte
4890. Sterilizarea reprezinta:
a. procedeele de distrugere a tuturor formelor de existenta a microorganismelor
de la
suprafata sau din profunzimea unui obiect
b. procedeele de distrugere a agentilor infectiosj de pe tegumente, mucoase,
obiecte,
incaperi
c. ambele variante sunt incorecte
4891.Sterilizarea corecta presupune:
a. curatirea adecvata a instrumentelor in prealabil
b. prelungirea timpului standard de sterilizare cu 1- 15 minute
c. ambele variante sunt corecte
4892.Unele dintre cele mai frecvente infectii intraspitalicesti sunt:
a. infectiile tractului urinar
b. bolile cu transmitere sexuala
c. ambele variante sunt incorecte
4893.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in
spital o reprezinta:
a. cateterizarea vezicii urinare
b. igiena defectuoasa
c imunitatea scazuta a pacientului
4894.Determinarea grupului sanguin se poate face din:
a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
4895.Determinarea glicemiei se poate face din:
a. sange capilar
b. sange venos
c. ambele variante sunt corecte
4896.Pentru determinarea VSH sunt necesare:
a. citrat de sodiu 3,8%
b. formaldehida 1,8%
c. ambele variante sunt corecte

4897.Recoltarea sangelui pentru hemoculturi:

a se recomanda a se face inainte de inceperea antibioterapiei
b. se face dupa o pauza de 24 ore de la ultima doza de antibiotic
c. se face doar la pacientii ce primesc antibiotice per os sau intramuscular
4898.Recoltarea exudatului faringian permite identificarea germenilor:
a. de la nivelul faringelui
b. de la nivelul faringelui, laringelui sj jumatatea superioara a traheei
c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului
4899. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de:
a. eprubeta cu tampon faringian
b. cutie Petri sterile
c. ambele variante sunt corecte
4900. Fenobarbitalul se administreaza:
a. intramuscular
b. intravenos
c. intravenos si intramuscular
4901.Este contraindicata administrarea pe cale intravenoasa a:
a. solutiilor uleioase
b. solutiilor hipertone
c.solutiilor izotone
4902.Pentru a evita aparitia emboliei prin introducerea accidentals a unei substante
uleioase
intr-un vas de sange, se recomanda:
a. administrarea substantelor uleioase prin injectie subcutanat
b. aspirarea obligatorie inainte de injectarea intramuscular a medicamentelor
c. ambele variante sunt corecte
4903.Accidentele injectiei intramusculare la nivelul regiunii fesiere pot include:
a. paralizie prin lezarea nervului sciatic
b. paralizie prin lezarea nervului popliteu extern
c. paralizie prin lezarea nervului median
4904.Punctia pleural se numeste:
a. paracenteza
b.toracocenteza
c. pericardocenteza
4905.Premedicatia indicata inainte de efectuarea punctiei pleurale consta in
administrarea pe cale intravenoasa de:
a. atropina
b. adrenalina
c. xilina
4906.Punctia pleurala permite:
a. evacuarea lichidului din cavitatea pleurala
b. stabilirea etiologiei lichidului pleural prin efectuarea de examene biochimice
si citologice
c. ambele variante sunt corecte
4907.Dupa efectuarea punctiei pleurale, pacientul poate prezenta:

a. hemoptizie, ca urmare a lezarii parenchimului pulmonar

b. hematemeza, ca urmare a lezarii esofagului
c. ambele variante sunt corecte
4908.Dupa punctia articulara se recomanda imobilizarea articulatiei in pozitie
fiziologica timp de:
a. 6 - 12 ore
b. 2-3zile
c. 7- 14 zile
4909.Locul de electie al punctiei osoase in vederea stabilirii structurii sj compozitiei
maduvei osoase hematogene este:
a. sternul
b. treimea medie a humerusului
c. ambele variante sunt corecte
4910.La pacientii cu deshidratare severe se recomanda administrarea pe cale
intravenoasa de:
a. ser fiziologic
b. plasma
c. sange integral
4911.Perfuzarea pacientului se poate face prin:
a. abord venos periferic
b. abord venos central
c. ambele variante sunt corecte
4912.Este contraindicata administrarea prin perfuzie intravenoasa de solutii:
a. lipidice de nutritie parenterala
b. proteice (aminoacizi)
c. uleioase
4913.Perfuzarea in exces peste necesarul de lichide al organismului poate duce la
aparitia:
a. edemului pulmonar acut
b. emboliei pulmonare
c. emfizemului pulmonar
4914.In cazul unei reactii transfuzionale acute severe se va recolta sange pentru
examene biochimice:
a. de pe branula pe care s-a efectuat transfuzia
b. prin punctie venoasa periferica la bratul opus celui pe care s-a facut
transfuzia
c. prin punctie venoasa centrala
4915.Se recomanda administrarea produselor de sange in paralel cu:
a. ser fiziologic
b. solutii de glucoza 5%, 10%
c. ambele variante sunt corecte
4916.Pulsoximetria:
a. este o metod neinvaziv de monitorizare a saturaiei cu oxigen a sngelui
arterial
periferic
b. este o metod invaziv de monitorizare a saturaiei cu oxigen a sngelui
arterial

periferic
c. este o metod neinvaziv de monitorizare a saturaiei cu dioxid de carbon a
sngelui arterial periferic
4917.Introducerea pipei Guedel n cavitatea bucal se face cu:
a. concavitatea n sus spre palatul dur
b. concavitatea n jos spre limb
c. concavitatea n lateral spre cavitatea bucal
4918.Pentru a fi eficient pipa Guedel trebuie s aib o lungime egal cu:
a. distana dintre menton i cartilajul cricoid
b. distana dintre comisura bucal i lobul urechii
c. distana dintre menton i lobul urechii
4919.Bronita cronic se manifest clinic prin:
a. tuse i expectoraie 3 luni/an, 2 ani consecutiv
b. tuse i expectoraie 2 luni/an, 3 ani consecutiv
c. tuse seac iritativ care nu cedeaz la antitusive
4920.Aspectul macroscopic serosangvinolent al lichidului pleural obinut prin
toracocentez
sugereaz:
a. neoplasm bronic
b. pneumonie pneumococic
c. traheobronit acut viral
4921.Tuea productiv cu expectoraii apare de obicei n:
a. bronita cronic
b. laringita cronic
c. TBC pulmonar
4922.Sputa purulent se ntlnete de obicei la pacienii cu:
a. edem pulmonar acut
b. abces pulmonar
c. traheobronit viral
4923.Tabloul clinic al astmului bronic include:
a. dispnee expiratorie, tuse, wheezing
b. dispnee inspiratorie, tuse, wheezing
c. dispnee, junghi toracic, febr
4924.Legat de administrarea antibioticelor injectabile este adevrat c:
a. se pot administra dou antibiotice n aceiai sering
b. administrarea se face ntotdeauna n bolus rapid (3 -5 minute)
c. pot aprea reacii alergice mergnd pn la oc anafilactic
4925.Antibioprofilaxia:
a poate nlocui msurile de asepsie i antisepsie
b. este obligatorie n cazul infeciilor virale respiratorii
c se aplic pe durat scurt de timp
4926. Bacteriile :
a. sunt organisme eucariote
b. se vd doar cu microscopul electronic
c.sunt organisme procariote
4927.Stabilirea antibioterapiei "de prim intenie" trebuie s in seama de:
a. etiologie

b. poarta de intrare
c. ambele variante sunt corecte
4928.Tratamentul infeciilor severe include:
a. tratament antibiotic
b.asanarea focarelor septice primare abordabile chirurgical
c. ambele variante sunt corecte
4929.Pentru tratamentul infeciilor cu germeni anaerobi se folosesc:
a. Penicilina G
b. Metronidazolul
c. Ampicilina
4930.Spectrul de aciune al Metronidazolului include:
a. exclusiv germeni aerobi
b. germeni anaerobi
c. ambele variante sunt corecte
4931.In tratamentul infeciilor stafilococice severe se pot folosi:
a.Vancomicina
b. Tetraciclin
c.Metronidazolul
4932.Regimul alimentar al unui pacient cu ulcer gastric va fi:
a. hipocaloric
b. hiposodat
c.ambele variante sunt incorecte
4933. Preparatele alimentare ce urmeaz a fi administrate pe gastrostom pentru
alimentarea unui pacient cu neoplasm esofagian n stadium avansat vor fi:
a. la temperatura camerei
b la temperatura corpului
c. la temperaturi sczute pentru a crete tolerana digestiv a pacientului
4934.Inainte de efectuarea unei intervenii chirurgicale se recomand o perioad de
post alimentar complet de:
a. 36 ore
b. 24 ore
c. 6 - 12 ore
4935.La un pacient propus pentru o intervenie chirurgical major ce implic
pierderi sangvine importante intraoperator este obligatorie determinarea
preoperatorie a:
a. grupului sangvin i Rh
b. glicemiei
c. coagulogramei
4936.Hipertensiunea aprut imediat postoperator la un pacient fr valori crescute
ale tensiunii arteriale preoperator poate indica:
a. analgezie inadecvat
b. hidratare insuficient
c.ambele variante sunt corecte
4937. Transportul la pat al pacientului contient operat pentru apendicit acut
flegmonoas sub rahianestezie se face cu:
a. targa
b. cruciorul

c. ambele variante sunt corecte

4938. Evaluarea alterrii nivelului de contient se realizeaz prin:
a. determinarea reaciei pacientului prin stimuli;
b. descrierea comportamentului n momentul reaciei;
c. descrierea rspunsului verbal i motor al pacientului.
4939. Pentru evaluarea senzorial a pacientului se folosesc:
a. modaliti superficiale de testare;
b. modaliti de testare a sensibilitii profunde;
c. modaliti de testare numai a prii afectate.
4940. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:
a. simpaticul;
b. parasimpaticul;
c. idiopaticul.
4941. Neuronul reprezint:
a. celula nervoas propriu-zis;
b. nevralgia trigeminal;
c. neuropatia diabetic.
4942. Reflexul Babinski reprezint:
a. un reflex osteo-tendinos;
b. un reflex vegetativ;
c. un reflex cutanat.
4943. Lezarea nervului spinal produce:
a. jena respiratorie;
b. refularea lichidelor pe nas;
c. paralizia muchiului stemocleidomastoidian i trapez.
4944. Lezarea nervului hipoglos determin:
a. amiotrofia limbii;
b. tulburri de formare a bolului alimentar;
c. tulburri de fonaie.
4945. Hiperpneea reprezint o metod de activare:
a. electrocardiografic;
b. electroencefalografic;
c. electromiografic.
4946. Pacientul prezint alexie cnd:
a. nu nelege ce i se spune;
b. nu nelege ceea ce este scris;
c. nu nelege cuvntul vorbit.
4947.Pacientul prezint surditate verbal cnd:
a. execut corect gesturile;
b. utilizeaz corect obiectele;
c. aude dar nu nelege.
4948.Pacientul prezint cecitate verbal cnd:
a. nu nelege scrisul;
b. nelege cuvntul vorbit;
c. nu reproduce corect cuvintele.

4949.Mioclonia reprezint:
a. contracia brusc a unui muchi;
b. micarea involuntar;
c. relaxarea muscular.
4950.Micrile coreice reprezint:
a. tremurtura involuntar;
b. micri involuntare brute care dispar n somn;
c. fasciculaii involuntare.
4951.Convulsia reprezint:
a. pierderea contientei;
b. micri neateptate ale membrelor inferioare;
c. contracii musculare urmate de relaxare.
4952.Pareza reprezint:
a. contractura muscular;
b. diminuarea forei musculare;
c. rigiditate vascular.
4953.Hemiplegia reprezint:
a. absena forei musculare;
b. paralizie generalizat;
c. paralizia unei jumti de corp.
4954. Paraplegia reprezint:
a. paralizia unui singur membru;
b. paralizia prii inferioare a corpului;
c. paralizia celor patru membre.
4955. Hemibalismul reprezint:
a. micri ample, dezordonate numai la membrele de aceeai parte;
b. mers ca de beiv - mers ebrios";
c. mers cu pai mici, trii.
4956. Acalculia reprezint:
a. incapacitatea de a scrie;
b. incapacitatea de a efectua calcule;
c. pierderea vocii.
4957. Afazia reprezint:
a. dificultatea n articularea cuvintelor;
b. incapacitatea de a-i coordona micrile;
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.
4958. Agrafia reprezint:
a. capacitatea de a scrie;
b. incapacitatea de a citi;
c. incapacitatea de a scrie selectiv.
4959. Lezarea nervului olfactiv produce:
a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplcute;
b. hiperosmia = exacerbarea mirosului;
c. anosmia = absena mirosului.

4960. Lezarea nervului optic produce:

a. amauroza = orbire;
b. ambliopie = diminuarea acuitii vizuale;
c. scotom = pierderea parial a cmpului vizual.
4961. Lezarea nervului trigemen produce:
a. trismus = ncletarea maxilarelor;
b. paralizie masticatorie;
c. cderea maxilarului.
4962. Lezarea nervului facial produce:
a. tulburri de gust;
b. halucinaii olfactive;
c. halucinaii vizuale.
4963. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:
a. lipsa posibilitii de a fluiera;
b. tulburri de echilibru;
c. paralizie masticatorie.
4964. Lezarea nervului glosofaringian produce:
a. incapacitatea pacientului de a umfla obrajii;
b. neperceperea culorilor;
c. tulburri gustative.
4965. Lezarea nervului vag produce:
a. disfazie = tulburri de vorbire, voce nazonat, tears;
b. tulburri de formare a bolului alimentar;
c. spasm facial.
4966. Durerea spontan a extremitilor cefalice reprezint:
a. migrena;
b. cefalee nevrotic;
c. durere de cap (cefalee).
4967 Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:
a. febr;
b. antecedente heredocolaterale;
c. traumatisme.
4968. nceputul convulsiilor este precedat de:
a. micri de supinaie (ntoarcerea palmei n sus);
b. tulburri de scris;
c. prodrom i aur.
4969. Tremurtura degetelor minii la un parkinsonian seamn cu:
a. micarea de pendulare;
b. micarea de numrare a banilor;
c. micarea de ntors ceasul.
4970. Tremurtura parkinsonian dispare:
a. n timpul micrilor voluntare;
b. n timpul somnului;
c. dac pacientul este destins i linitit.
4971. Tremurtura picioarelor la un parkinsonian imit:

a. micarea de pedalare;
b. micarea de batere a msurilor muzicale;
c. micarea de balansare.
4972. Tremurtura pacientului cu etilism cronic se amelioreaz:
a. dup abstinena prelungit;
b. dup consumul de alcool;
c. dup consumul de droguri.
4973. Tulburrile de mers, isterice, au caracter:
a. psihogen;
b. endocrin;
c. renal.
4974. Scderea brusc a valorilor TA la pacient cu ATS avansat conduce la:
a. ameliorarea strii generale;
b. accidente vasculare cerebrale;
c. accidente coronariene.
4975. Starea confuzional poate fi provocat de:
a. ntreruperea consumului de alcool cu abstinen prelungit;
b. abuz de medicamente;
c. consum de narcotice.
4976. Narcolepsia reprezint:
a. nevoia brusc de somn;
b. somn superficial cu treziri dese;
c. somn cu durat peste limitele normale.
4977. In timpul crizei convulsive generalizat:
a. imobilizm forat pacientul;
b. poziionm postural pacientul;
c. ateptm s se termine criza.
4978. Pacientul cu miastenie prezint:
a. oboseal muscular exagerat;
b. tulburri oculare;
c. tulburri de vorbire.
4979. Pacientul cu parkinson prezint:
a. tremurtura;
b. rigiditate;
c. mers ncet cu pai mici.
4980. Tremurtura la un pacient cu parkinson:
a. dispare n timpul somnului;
b. este tremurtura de repaus;
c. dispare n timpul micrilor voluntare.
4981. Pacientul cu scleroz multipl prezint:
a. tulburri oculare;
b. tulburri vestibulare;
c. tulburri motorii.
4982. Hipertensiunea intracranian este prezent n:
a. tumori cerebrale;

b. acumulare n exces de LCR;

c. edem cerebral generalizat.
4983. Pacientului cu neuroinfecii i asigurm:
a. repaus obligatoriu la pat;
b. luminozitate sczut;
c. izolare.
4984. Paralizia facial periferic este precedat de:
a. deficit motor al membrelor superioare;
b. dureri auriculare;
c. redoare de ceafa.
4985. Criza epileptic major se caracterizeaz prin:
a. epistaxis;
b. criza convulsiv generalizat;
c. deficit motor.
4986. Accesul epileptic major are ca manifestri:
a. relaxare sfincterian;
b. incontinen de fecale;
c. mucarea limbii.
4987. n timpul crizei grand-mal pacientul prezint:
a. pierderea contientei;
b. risc de accidente;
c. alterarea percepiei senzitive i senzoriale.
4988. Pacientul cu hemoragie cerebral:
a. este poziionat eznd n primele 24 h;
b. prezint repaus obligatoriu la pat;
c. este transportat cu cruciorul pentru investigaii.
4989. Pacientului cu hemoragie cerebral i se pot administra:
a. vasodilatatoare;
b. anticoagulante;
c. hemostatice.
4990. Pentru AVC sunt factori de risc:
a. hipertensiunea arterial;
b. obezitatea;
c. predispoziia ereditar.
4991.n A VC semnele de debut sunt:
a. vertij;
b. cefalee occipital;
c. valori tensionale crescute.
4992. La pacienii cu AVC nu efectum:
a. trecerea rapid n ortostatism;
b. micri brute necontrolate ale capului;
c. transport pe distane mari.
4993. Edemul cerebral reprezint:
a. creterea de volum a creierului;
b. ptrunderea microbilor n substana cerebral;

c. evacuarea n exces de LCR.

4994. Pacientului epileptic nu i sunt recomandate:
a. consumul de neurotoxice;
b. suprimarea tratamentului dac nu mai face crize o lun de zile;
c. reducerea dozelor fr recomandare medical.
4995. Neuroluesul este transmis:
a. pe calea genital;
b. transplancentar;
c. la natere.
4996. Evoluia sclerozei multiple este:
a. cronic, ciclic n puseuri;
b. acut, fr recidiv;
c. alternant cu remisie complet.
4997. Pacientul parkinsonian are:
a. mers cu suplee i pai mari;
b. mers fr suplee cu pai mici;
c. mers cu pasul i trunchiul nclinat pe spate.
4998. Migrena reprezint:
a. durerea paroxistic a capului de obicei unilateral;
b. acuze dureroase ale capului dup traumatisme;
c. criza de pierdere a contientei.
4999. Ptoza palpebral din miastenie reprezint:
a. cderea ploapelor;
b. privirea saie;
c. vederea dubl.
5000. Neuroinfeciile primitive reprezint:
a. proces infecios la nivel circulator;
b. proces infecios la nivel respirator;
c. proces infecios asupra S.N.C..
5001. Sindromul meningitic are ca manifestri:
a. tulburri sezitivo-senzoriale;
b. contractura muscular;
c. tulburri digestive.
5002. Sindromul encefalitic se manifest cu:
a. tulburri neurologice;
b. tulburri psihice;
c. tulburri senzitivo-senzoriale.
5003. Pentru examinarea radiologic a pacientului:
a. prul lung l vom lega pe cretet;
b. ndeprtm obiectele radioopace;
c. dezbrcm regiunea de examinat.
5004. Pentru examinrile cu substan de contrast efectum:
a. supravegherea funciilor vitale;
b. testul de toleran a substanei de contrast;
c. radem zona de examinat, la nevoie.

5005. Pentru angiografie cerebral i pneumoencefalografie:

a. pacientul va fi nemncat;
b. pacientul va fi sedat (medicaie anxiolitic);
c. pacientul va fi pregtit psihic.
5006. Pentru examinare EEG:
a. pacientul va fi sedat;
b. pacientul trebuie s fie cu scalpul curat;
c. poziia pacientului va fi n ortostatism.
5007. Poziia pacientului pentru puncia lombar este:
a. decubit lateral;
b. eznd;
c. copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale.
5008. Dup puncia lombar pacientul are voie:
a. s se mobilizeze dup 15 minute de repaus;
b. nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h;
c. s fumeze i s consume buturi alcoolice.
5009. Asistenta medical dezinfecteaz locul punciei cu:
a. ap i spun;
b. tinctur de iod;
c. alcool sanitar.
5010. Asistenta medical badijoneaz locul punciei pe suprafaa de:
a. 25/25 cm din afar spre centru;
b. 5/5 cm indiferent de sens;
c. 10/10 cm din centru n afar.
5011. Asistenta medical comprim dup efectuarea punciei locul de elecie cu:
a. o compres steril;
b. un tampon de vat;
c. o compres nesteril.
5012. Asistenta medical menine mandrenul acului spinal n timpul punciei:
a. steril;
b. nesteril;
c. l depune n sacul colector.
5013. Asistenta medical ofer medicului pentru efectuarea punciei:
a. mnui de unic folosin, nesterile;
b. mnui sterile;
c. mnuile nu sunt necesare.
5014. Puncia lombar se execut de ctre:
a. asistenta medical de salon;
b. asistenta medical de laborator;
c. medic.
5015. Dup efectuarea punciei occipitale:
a. se asigur 8 h repaus total pacientului;
b. pacientul se poate mobiliza dup circa 15 minute;
c. se asigur pacientului repaus fizic 60 minute.

5016. Biopsia muscular se execut n:

a. salon;
b. sala de operaii;
c. domiciliul pacienilor.
5017. Examinarea oftalmoscopic este necesar unui pacient cu afeciune
neurologic:
a. da;
b. nu,
c. da, numai n cazul HTA;
d. numai dac pacientul accept.
5018. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:
a. la apariia gigivoragiilor;
b. la apariia episoadelor de epistaxis;
c. cnd LCR-ul este sanguinolent.
5019.Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:
a. 60-70 picturi/min.;
b. 40 picturi/min.;
c. 70-80 picturi/min.
5020. Pentru pstrarea venei deschise" folosim n cadrul fluturai lor sau a
branulelor un cpcel de conectare cu capacul acestora, pe care asistenta l cur
zilnic, dup fiecare utilizare cu:
a. heparin 10 u.i/ml.;
b. o soluie de clorur de Na normal;
c. ap distilat;
d. ap bicarbonatat.
5021. In planul de ngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebral, asistenta i va
fixa ca obiective:
a. evitarea mobilizrii pacientului fr aviz medical;
b. supravegherea funciilor vitale;
c. prevenirea complicaiilor generale;
d. mobilizarea precoce activ;
e. repaus absolut la pat, aproximativ o sptmn;
f. hidratarea i alimentarea adecvat, recomandat.
5022.Monitorizarea i combaterea vrsturilor realizat de asistent se refer la:
a. respiraii profunde ale bolnavului, ce reduc greaa;
b. poziionarea lateral;
c. evaluarea volumului i caracterului vrsturilor;
d. poziionarea semi-eznd cu dou perne;
e. cltirea gurii dup vrsturi.
5023.ngrijirea cavitii bucale a pacientului de, mai sus:
a. se efectueaz dimineaa i seara;
b. se folosesc tampoane de vat nmuiate n sol. de acid boric 1% sau ceai de
mueel;
c. mucoasele i limba se badijoneaz cu glicerina boraxat de 3 ori pe zi.
5024. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmtoarele profesiuni, cu excepia:
a. conductor auto;
b. macaragiu;
c. conductor metrou;

d. economist.
5025. Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a. asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b. stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c. nceperea precoce a interveniilor de reeducare;
d. efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte.
5026. Autonomia de deplasare este asigurat prin:
a. meninerea ortostatismului;
b. poziia eznd;
c. mers.
5027. Capacitatea de autoservire general const n:
a. igien personal;
b. activiti manuale diverse;
c. mbrcat-dezbrcat.
5028. Refraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:
a. meninerea corect a membrelor paralizate;
b. meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c. evitarea micrii.
5029. Reeducarea funcional a membrului paralizat trebuie nceput:
a. dup 30 de zile de la debut;
b. n perioada acut;
c. nu conteaz momentul ales.
5030. Pacientul cu deficit motor parial se mbrac:
a. ncepnd cu membrul sntos;
b. ncepnd cu membrul plegic;
c. nu conteaz.
5031. Pentru mobilizarea pasiv a membrului superior poziia pacientului n pat este:
a. de decubit dorsal;
b. Trendeleburg;
c. de decubit lateral.
5032.D-lui M. E. i s-a pus dg. de HT-intracranian i este internat n serviciul de
neurologie. Planul de ngrijire include poziionarea prin ridicarea capului patului la
30. Asistenta recunoate c aceast ngrijire este eficient pentru c:
a. pacientul va respira mai uor, mai bine;
b. promoveaz drenajul venos;
c. crete valoarea TA;
d. reduce intensitatea durerii.
5033. Pacientul ncepe s manifeste o respiraie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraie
este explicat astfel:
a. respiraie complet neregulat, cu amplitudine superficial i adnc;
b. inspiraii prelungite cu pauze inspiratorii i/sau expiraii;
c. respiraie cu amplitudini crescnde pn la maxim i apoi scznd pn la
apnee, ce dureaz 10-20 sec;
d. respiraii rapide, regulate susinute cu creterea n amplitudine.
5034. Ioana, 12 ani, inteligent, instruit, singurul copil al unor prini de vrst
mijlocie, n timpul orei de istorie are o criz de epilepsie. Este internat la spital,

contient, nsoit de mama ei, care este anxioas i dominatoare. Care din
urmtoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei n
spital:
a. s-i administrm un sedativ prescris i odihn strict la pat, timp de 24 h,
sub
b. observaie;
c. s-i permitem s se aeze linitit pe marginea patului i s mearg nsoit
la WC;
d. s-i permitem s se ridice, s se mite, dar s fim asigurai unde se afl.
5035. Care din urmtoarele va fi aciunea prioritar cnd Ioana va avea o alt criz,
n timp ce urmrete un program la TV n holul seciei:
a. o poziionm postural pe podea, ndeprtnd obiectele traumatizante din
apropiere;
b. o aezm n decubit ventral pe podea i solicitm urgent o surs de ajutor;
c. o aezm n decubit dorsal, capul va fi ntors pe o parte pentru scurgerea
secreiilor i rugm celelalte persoane s prseasc ncperea.
5036. Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie:
a. tonic, clonic, automatism, com;
b. aur, clonic, tonic, somn;
c. clonic, tonic, somn, automatism;
d. aur, tonic, clonic, somn.
5037. Care din urmtoarele situaii i se par iniial Ioanei ca fiind cea mai dificil:
a. s spun rudelor sale despre boal;
b. s se ntoarc la coal i s-i ntlneasc colegii;
c. s se bazeze pe medicaie pentru stabilizarea bolii;
d. gndul de a fi supraprotejat de mama ei.
5038. Dioptria reprezinta:
a. vedere dubla
b. unitatea de masura a sistemului optic
c. unitatea de masura a presiunii intraoculare
5039. Miopia este un viciu de refractie in care imaginea obiectelor se formeaza :
a. inaintea retinei
b. inapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte
5040. Unui pacient cu miopie se recomanda :
a. lentile biconvexe (convergente)
b. lentile biconcave (divergente)
c. nici o varianta nu este corecta
5041. Hipermetropia este un viciu de refractie in care imaginea obiectelor se
formeaza :
a. inaintea retinei
b. inapoia retinei
c. ambele variante sunt corecte
5042. Unui pacient cu hipermetropie se recomanda :
a. lentile biconvexe (corvergente)
b. lentile biconcave (divergente)
c. nici o varianta nu este corecta

5043.Optotipul reprezinta :
a. aparat pentru masurarea tensiunii intraoculare
b. aparat pentru masurarea acuitatii vizuale
c. unitatea de masura a sistemului optic
5044.Tonometrul reprezinta :
a. aparat pentru masurarea tensiunii arteriale
b. aparat pentru masurarea acuitatii vizuale
c. aparat pentru masurarea tensiunii intraoculare
5045. Midriaza este :
a. contractia pupilei
b. glob ocular mic
c. dilatarea pupilei
5046. Mioza este:
a. dilatarea pupilei
b. scaderea presiunii oculare
c. contractia pupilei
5047. Pseudofakia reprezinta:
a. lentila artificiala,implant de cristalin
b. opacifierea cristalinului
c. dilatarea pupilei
5048. Diplopia reprezinta:
a. scaderea acuitatii vizuale
b. vedere dubla
c. inegalitatea celor doua pupile
5049.Afakia reprezinta:
a. absenta cristalinului
b. presiune intraoculara crescuta
c. opacifierea cristalinului
5050.Chemozisul este :
a. inflamatia pleoapelor
b. edem al conjunctivei
c. edem al corneei
5051.Dacriocistita reprezinta:
a. inflamatia conjunctivei
b. inflamatia sacului lacrimal
c. edemul corneei
5052. Blefarita este :
a. inflamatia conjunctivei
b. inflamatia glandei lacrimale
c. inflamatia marginii libere a pleoaspelor
5053.Entropionul este reprezentat prin :
a. retroversia marginii ciliare a pleoapelor
b. inflamatia conjunctivei
c. edemul corneei
5054.Hyphema este :

a. hemoragie subconjunctivala
b. hemoragie in camera anterioara a ochiului
c. scaderea presiunii intraoculare
5055.Keratita reprezinta :
a. infectia corneei
b. infectia conjunctivei
c. infectia sclerei
5056.Conjunctivita este reprezentata prin urmatoarele simptome principale:
a. jena oculara,senzatie de arsura, secretii abundente
b. scaderea acuitatii vizuale, edem cornean
c. durere oculara marcata,midriaza
5057.Scaderea acuitatii vizuale brusc poate fi determinate de:
a. traumatisme oculare
b. cataracta senila
c. conjunctivita acuta
5058. Cataracta este caracterizata prin:
a. tulburarea transparentei cristalinului
b. hipertransparenta cristalinului
c. fotofobie, lacrimare,scaderea acuitatii vizuale
5059.Cel mai frecvent tip de cataracta este :
a. cataracta senila
b. cataracta traumatica
c. cataracta congenitala
5060. Pacientul operat de cataracta va sta culcat postoperator :
a. pe partea operata
b. pe partea neoperata
c. nu conteaza partea
5061. La pacientul operat de cataracta pansamentul postoperator va fi :
a. monocular
b. binocular
c. nu se aplica pansament
5062.Pacientul cu cataracta senila prezinta urmatoarele simptome :
a. scaderea progresiva a acuitatii vizuale
b. secretie oculara purulenta
c. dureri oculare si perioculare vii
5063.Glaucomul reprezinta :
a. opacifierea cristalinului
b. presiune intraoculara crescuta
c. infectia canalului lacrimal
5064.Glaucomul se caracterizeaza prin :
a. cresterea tensiunii intraoculare
b. scaderea tensiunii intraoculare
c. ambele variante sunt corecte
5065.Tratamentul chirurgical in glaucomul cronic:
a. este contraindicat

b. este indicat atunci cand tensiunea intraoculara creste rapid

c. nici ovarianta nu este corecta
5066.Valoarea normala a tensiunii intraoculare este:
a. 1-2 mmhg
b. 15-20 mmhg
c. 80-100 mmhg
5067.Tratamentul de urgenta in atacul acut de glaucoma este:
a. colir cu antibiotice,cicatrizante
b. colir cu midriatice,cortizonice
c. colir miotic,diuretice,calmante
5068.La bolnavul cu glaucom acut tabloul clinic include :
a. scaderea acuitatii vizuale progresiv
b. secretii oculare purulente
c. dureri oculare si perioculare vii
5069.Pregatirea pacientului pentru masurarea tensiunii oculare se face astfel :
a. doua zile nu se instileaza medicamente
b. se face anestezie locala (topic)
c. se instileaza midriatice
5070.Ectropionul este :
a. eversiunea pleoapei
b. retroversia pleoapei
c. scurgerea lacrimilor pe obraz
5071.Exoftalmia este :
a. infundarea ochilor in orbita
b. protruzia globului ocular
c. ablatia globului ocular
5072.Endoftalmia este:
a. anomalie a vederii culorilor
b. infectia tunicilor oculare
c. inflamatia sclerei
5073.Discromatopsia este:
a. anomalie a perceptiei culorilor
b. vedere dubla
c. absenta cristalinului
5074.Hipotonia reprezinta :
a. cresterea presiunii oculare
b. scaderea presiunii oculare
c. presiune oculara normala
5075. Strabismul reprezinta:
a. pierderea paralelismului celor doi ochi
b. pupile inegale
c. deviatia spre cornee a cililor
5076.Pterigionul este:
a. membrana conjunctivala triunghiulara
b. inflamatia sclerei

c. ocluzia incompleta a pleoapei

5077.Atitudinea de urgenta in cazul arsurilor oculare:
a. spalarea cu ser fiziologic,instilatii cu colir cortizonic,miotic,pansament
b. spalarea cu ser fiziologic,anestezic,inlaturarea substantelor ramase,colir cu
midriatice,antibiotic,pansament
c. administrarea de calmante,diuretice,instilatii de miotice,cortizon
5078. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome :
a. lacrimare, fotofobie, durere;
b. scaderea acuitatii vizuale;
c. edem corneean..
5079. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi:
a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla;
b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o
solutiedezinfectanta;
c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini.
5080. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel:
a. cu ajutorul acelor de corpi straini ;
b. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog;
c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta.
5081. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda:
a. pansarea ochiului;
b. se instileaza epitelizante si dezinfectante
c. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon.
5082.Asistentul medical:
a. nu poate exercita nici o alta activitate
b. poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibilacu
demnitatea profesionala
c. poate participa la actiuni de reclama si publicitate
5083.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi mpartasite:
a. echipei medicale
b. familiei
c. publicatiilor stiintifice
5084.Asistentul medical are obligatia:
a. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca esteprezent
si medical
b. sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca
c. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent depersoana,
locul sau situatia n care se gaseste
5085.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism:
a. pacientii mai tineri
b. toti pacientii, indiferent de vrsta, conditie sociala sau economica
c. pacientii imobilizati la pat
5086.Asistentul medical:
a. nu este prestator de servicii
b. este prestator de servicii
c. poate propune n situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii,proceduri
insuficient validate pa plan stiintific sau medical

5087.Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica

profesionala se realizeza de catre:
a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari
b. angajator, prin societatile de asigurari
c. nu este necesara protectiaasistentului medical
5088.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical n sistemul
sanitar public se realizeaza:
a. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare
b. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica
c. prin concurs, potrivit legii
5089.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din
Romnia, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani
5090.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din Romnia se ntruneste:
a. anual
b. de doua ori pe an
c. ori de cte ori este nevoie
5091.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din Romnia este alcatuit
din:
a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar
5092. Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot
produceinfectii nosocomiale?
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.
5093.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea
prevederilor Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea:
a. institutiei;
b. individuala;
c. c.individuala sau dupa caz a institutiei;
5094. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
a. lipotimie
b. tromboflebite, septicemia
c. supuratii locale
5095.Dupa ntepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota
b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gtului, cefalee
5096 .Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:
a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise;
b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobili
zati;

c. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie deantibiograma

si evolutia clinica a bolnavului .
5097. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul
de risc contactultegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .
5098.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:
a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminatedupa
utilizare
5099. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la:
a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.
5100. Echipamentul de protectie este :
a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .
5101. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod
deprevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
5102. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere,
intepare cuobiecte ascutite, constau in:
a.colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite
5103.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate:
a. la preluarea acestora;
b. inainte de administrare;
c. la externarea pacientului.
5104. Echipametul de protectie este :
a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .
5105. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod
deprevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
5106. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu
obiecte ascutite, constau in:
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare sitaiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator ;

b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

c. recapisonarea acelor folosite.
5107.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor:
a. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor;
b. are efecte nedorite;
c. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor
5108.Asistenta medicala:
a. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.
5109.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa:
a. menajeaza bolnavul de intepaturi;
b. duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
c. priveste in mod direct medicul.
5110.Cind administreaza tratamentul, asistenta medicala:
a. lasa la pacient intreaga doza zilnica;
b. administreaza personal supozitoarele, picaturile pentru ochi si nas;
c. administreaza intai tabletele, solutiile si picaturile, apoi injectiile.
5111.Asistenta medicala are grija:
a. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectulmedicament
elor;
b. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c. sa corecteze dozele prescrise.
5112. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad:
a. injectarea imediata a continutului seringii;
b. verificarea solutiei injectabile;
c. pregatirea cu 30 min. inainte de administrare.
5113 . Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt:
a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c. patrunderea cu acul intr-un vas sanguine
5114.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt:
a. flebalgia;
b. supuratia aseptica;
c. tumefierea brusca a tesutului perivenos, hematom.
5115.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina
seamade anumite reguli:
a. alegerea unui singur antibiotic, cel mai activ si mai putin toxic, pe baza
antibiogramei;
b. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistenteimicrobiene;
c. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acopeririiunui
spectru cat mai larg de germeni.
5116.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe:
a. terenul alergic;
b. calea de administrare ;
c. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).

5117.Cu ocazia administrarii antibioticului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca:

a. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient;
b. durata tratamentului ;
c. cantitatea exacta a unei doze.
5118.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata deaceste
substante, fiind expus la:
a. dermite profesionale;
b. soc anafilactic;
c. urticarii.
5119.Gentamicina, Kanamicina au actiune:
a. ototoxica;
b. nefrotoxica;
c. diuretica.
5120.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in:
a. unitati, grame sau submultipli ai acestora;
b. numar de tablete sau capsule;
c. mililitri de solutie
5121. Atitudinea de urgenta in arsurile oculare:
a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant;
b. administrarea locala si generala de antibiotice, antiinflamatorii;
c. administrarea de miotice.
5122.O infectie oculara se poate recunoaste prin:
a. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente;
b. durerea, eritemul conjunctival sau periocular;
c. scaderea acuitatii vizuale.
5123. Ce se intelege prin dezinfectie:
a. indepartarea microorganismelor de pe suprafete si obiecte,
b. distrugerea in proportie de 99,99% a formelor vegetative a
microorganismelor,
c. distrugerea microorganismelor inclusive a formelor sporulate.
5124.Caracteristicele containerelor pentru deseuri intepatoare sunt:
a. sa fie rezistente la socuri
b. sa corespunda normelor in vigoare
c. sa fie transportabile
5125. Spalarea mainilor este suficienta pentru:
a. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios mediu
b. un act medical care presupune un nivel de risc infectios minim.
c. interventii chirurgicale.
5126. Dezinfectia igienica a mainilor este necesara cu exceptia:
a. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios inalt
b. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios mediu
c. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios minim
5127. Dezinfectia chirurgicala a mainilor este necesara pentru:
a. toate interventiile care presupun un nivel de risc infectios mediu
b. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios inalt
c. interventii medicale care presupun un nivel de risc infectios minim

5128. Dezinfectia igienica a mainilor se poate executa prin:

a. spalare
b. frecare
c. tratament
5129. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se executa prin:
a. tratament chirurgical
b. spalare
c. frecare
5130. Secretul professional poate fi dezvaluit:
a. cu acordul pacientului
b. b.la cererea cunostintelor, vecinilor
c. la cererea autoritatilor judiciare.
5131. Toaleta pacientului se efectueaza:
a. saptamanal
b. zilnic
c. ori de cate ori este nevoie.
5132. Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie:
a. sa fie impermeabile
b. sa prezinte etanseitate
c. sa aiba grosimea cuprinsa intre 50 si 70 microni.
5133.Dezinfectia ciclica la saloane se executa:
a. saptamanal
b. lunar
c. ori de cate ori este nevoie.
5134. Scopul decontaminarii materialului medico-chirurgical dupa folosire este:
a. evitarea contaminarii personalului
b. reducerea contaminarii mediului de spital
c. evitarea fixarii pe instrumente a materiei organice.
5135.Decontaminarea materiaslului medico chirurgical se mai numeste:
a. dezinfectie
b. predezinfectie
c. sterilizare.
5136.In raport cu conditiile in care se aplica, dezinfectia poate fi:
a. profilactica
b. in focar
c. terminala.
5137. Antisepticul este :
a. produs care indeparteaza murdaria.
b. produs care previne multiplicarea microorganismelor
c. produs care inhiba activarea microorganismelor.
5138. Factori de risc pentru embolia amniotica sunt cu exceptia:
a.varsta peste 30 de ani
b.solutii de continuitate uterina
c.travaliu precipitat
d. MRS
e.nastere prematura
5139. Frecventa cardiaca la gravida la termen, creste cu aproximativ:

a.10%
b.20%
c.30%
d.40%
e.50%
5140. Antigenul Rh este format din:
a. 3 factori:A,C,D
b. 4 factori:A,B,C,D
c. 6 factori:Cc.Dd,Ee
d. 6 factori:Aav,Cc,Dd
5141. Factori de mediu interni in avort sunt cu exceptia:
a.traumatism extern
b.efort fizic
c. frig
d.umezeala
e.consum de vitamine
5142. Manifestari clinice in iminenta de avort sunt cu exceptia:
a.semne de sarcina
b. mici hemoragii
c.dureri hipogastrice
d.dureri lombare
e.poliurie
5143.Diagnostic paraclinic in SEU tubar sunt cu exceptia:
a.examen ecografic
b.diagnostic immunologic de sarcina
c.chiuretaj bioptic
d.cilioscopia
e.RMN
5144.Data probabila a nasterii se calculeaza tinand cont de urmatoarele criterii,cu
exceptia:
a.cresterea ponderala
b.ultima menstruatie
c.primele miscari fetale
d.inaltimea fundului uterin
e.ecografie
5145.Ce cuprinde sfatul medicului de familie pentru pregatirea contraceptiei:
a.identificarea factorilor de risc
b.recomandarea consultului stomatologic
c.administrarea de acid folic profilactic
d.intreruperea contraceptiei
e.toate variantele de mai sus
5146.Investigatiile de rutina recomandate in cadrul consultatiei prenatale privesc
urmatoarele,cu exceptia:
a. examen sumar urina
b. grup de sange si Rh
c .glicemia
d.dozarea beta HCG
e. FCB si CD

5147.Ce modificari sunt caracteristice colului uterin pe sarcina:

a. col dur, comparat cu cartilagiul nazal
b. deschiderea orificiului extern
c. ramolit,comparat cu lobul urechii
d. aparitia de tuberculi Montgomery
e. nici una din cele de mai sus
5148.Diametrul promonto-suprapubian are:
a. 11cm
b. 11,5 cm
c. 12 cm
d. 10 cm
e. 10,5 cm
5149. Canalul dur are forma de:
a. trunchi de con
b. piramida
c. cerc
d. cilindru
e. triunghi
5150. Canalul moale este format din cu exceptia:
a. ovare
b. col uterin
c. vagin
d. inel vulvar
e. planseu pelvi-perineal
5151. Diagnosticul diferential in ruptura uterine se face cu:
a. apoplexia utero-placentara
b. boala trobofoblastica
c. izoimunizare
d. sarcina gemelara
e. sarcina normala in trimestrul III de sarcina
5152. Conduita profilactica in placenta praevia pana la venirea salvarii este
reprezentata prin:
a. examen vaginal digital
b. ruperea membranelor
c. mesarea vaginala stransa
d. administrarea de betamimetice
e. administrarea de antispastice
5153. In cursul nasterii, placenta se decoleaza la nivelul :
a. placii coriale
b. placii bazale
c. zonei spongioase
5154. Care sunt functiile ovarului:
a. mixta, gamelogena, hormonala
b. gamelogena (externa)
c. hormonala (interna)
5155. Membrana pelucida se gaseste in continutul:
a. foliculii de Graff
b. foliculilor primordiali

c. foliculilor involutivi
5156. Care sunt limitele valorilor normale ale Ph-ului secretiei vaginale:
a. 3-4
b. 3,5-5
c. 3-6
5157. Cum se poate stabili DPN
a. DUM 7 zile
b. DUM 9 zile
c. DUM 10 zile
5158. O delivrenta normala are:
a. doi timpi
b. trei timpi
c. patru timpi
5159. Cum trebuie sa se efectueze corect oprirea alaptarii:
a. prepresiei
b. inaintea ,, furiei laptelui
c. brusc
5160. Prolapsul utero-vaginal are mai multe grade de definire:
a. 2 grade
b. 3 grade
c. 5 grade
5161. Ce simptome insotesc frecvent existenta unui fibrom uterin:
a. hipertermia
b. hemoragia sub toate formele
c. durere, compresiune, polakiurie,tensiune
5162. Cre sunt leziunile asociate asociate fibromelor ce pot sa intereseze uterul:
a. prolapsul
b. adenomioza
c. sapingita
5163. Fibromul uterin in timpul sarcinii:
a. creste
b. se ramoleste
c. ramane la aceeasi dimensiune
5164. Colostrul contine;
a. proteine, imunoglobuline
b. grasimi, carbonati
c. cazeina
5165. Incidenta avorturilor spontane nu este in:
a. tuberculoza
b. sifilis
c. infectii cu Ricketssi
5166. Uterul este dureros in:
a. sarcina extrauterina,fibromiom
b. endometrita puerperala
c. flegmonul uterin

5167. In timpul sarcinii,cum trebuie sa fie uterul:

a. ferma, dura
b. pastoasa
c. elastica,remitenta
5168. Tumorile ovariene mixte pot avea consistenta:
a. dura
b. rezistenta, fluctuenta
c. inegala
5169. Cum se coloreaza, in timpul sarcinii, mucoasa exocolului:
a. roz
b. rosiatica
c. violacee
5170. In cadrul sarcinii ectopice , sunt situatii in care oul nu se videaza in afara
cavitatii uterine:
a. istmica
b. interstitiala
c. cervicala
5171. Rupturile uterului cicatricial pot sa se produca:
a. antepartum spontan sau traumatic
b. intrapartum spontan sau traumatic
c. postpartum spontan sau traumatic
5172. Dupa delivrenta frecvent, parturienta prezinta:
a. febra
b. frisoane
c. sangerare in cantitate normala
5173. In cate perioade este impartita leuzia fiziologica:
a. 5
b. 3
c. 4
5174. Ergometul isi gaseste indicatia majora in :
a. hemoragiile post-partum
b. dirijarea expulziei placentare
c. sarcina prematura
5175. Dezlipirea si expulzia placentei poate fi:
a. spontana
b. naturala
c. ambele
5176. De cate feluri poate fi nasterea normala:
a. eutocica sau distocica, la termen sau prematura
b. spontana sau provocata, unica sau gemelara
c. avort
5177. Localizarile sarcinilor extrauterine sunt cu exceptia:
a. tubara
b. cervicala
c. ovariana
d. cornuala

e. intrauterina
5178. Clasificarea avortului este urmatoarea cu exceptia:
a. spontan
b. la cerere
c. terapeutic
d. delictual
e. medical
5179. In sarcina pot sa apara :
a. cresterea tolerantei la glucoza
b. hipoinsulinemia
c. diabet gestational
d. cresterea hormonului hipoglicemiant STH
e. hiperinsulinemia scade progresiv spre trimestrul III
5180. Factori fetali care determina suferinta fetala cronica:
a. patologia placentara
b. malformatii cardiace fetale
c. nod de cordon
d. RPM
e. patologia lichidului amniotic
5181. Diagnosticul clinic in moartea intrauterina dupa saptamana a 20-a de sarcina:
a. BCF absente
b. BCF prezente
c. dimensiunea miscarilor active fetale
d. investigatia Doppler
5182. Metode medicamentoase de declansare a nasterii cu fat mort:
a. estrogenii( + oxitocina in perfuzie)
b. antispastice
c. perfuzie cu ser clorurat
d. cortizon
e. antibiotice intraamniotic
5183. In accesul eclamsiei, nu se utilizeaza:
a. petidina
b. sulfat de Mg
c. fenitoina
5184. Ce intelegeti prin notiunea prolaps genital:
a. anomalie de statistica
b. retroversie uterina
c. ,,caderea in axul vaginal al peretilor vaginali si al uterului
5185. Involutia uterului se realizeaza continuu, progresiv si in fiecare zi, se produce
scaderea FU cu:
a. 2 cm
b. 1-1,5 cm
c. 2-3 cm
5186. Laohiile dupa nastere, au un miros caracteristic:
a. ,, spalatura de carne
b. fad
c. fetit

5187. Ce modificari importante ale plagii perineale, dupa nastere cunosc:

a. dehiscenta
b. edem, hematom
c. herpes cotomenial
5188. Care este timpul optim pentru proba de travaliu
a. 2 ore
b. 30-45 min
c. 3 ore
5189. Menstruatia retrograda poate sa se afle la originea
a. endometrioza
b. dizgeneziilor ovariene
c. coroepiteliomului
5190. In timpul primelor saptamani de sarcina, prin cresterea rapida a diametrului AP, uterul capata forma:
a. unui patrat
b. unei sfere
c. elastica, remitenta
5191. Ce factori stiti ce favorizeaza insertia
a. prezenta de cicatrice uterine
b. primiparitatea
c. o sarcina anterioara cu placenta praevia
5192. Semnele clinice dominante ale sarcinii extrauterine sunt:
a. durerea
b. hemoragia
c. ghipotermia
5193. In sarcina ectopica hemoragiile vaginale sunt:
a. in ,, zat de cafea
b. culoare bruna- sepia
c. culoare rosie-vie
5194. Sectiunea mamelonului stimuleaza:
a. secretia hormonilor estrogeni
b. aparitia secretiei lactate
c. modelarea mamelonului
5195. Care din urmatoarele constituie cauze ale angorgarii sanilor:
a. prea mult lapte in sani
b. alaptarea inceputa cu intarziere
c. supt insuficient
d. supturi rare si de scurta durata
5196. Care din urmatoarele semen fac diferenta intre mastite si angorjarea sanilor:
a. mastita afecteaza intreg sanul
b. angorjarea afecteaza intreg sanul
c. mastita afecteaza o portiune a sanului
d. mastita este insotita de simptomatologie generala
5197. Se numeste infectie nozocomiala orice infectie aparuta:
a. la cateva ore dupa nastere

b. dupa 72 ore dupa anastere

c. la 24 ore dupa nastere
d. la 7 zile postnatal
5198. Pregatirea pacientei pentru spalatura vaginala include:
a. golirea vezicii urinare in prealabil
b. asezarea pacientei in pozitie ginecologica
c. ambele variante sunt corecte
5199. Care sunt substantele ce inhiba contractia uterina:
a. progesteronul
b. tocoliticele
c. vitaminele
5200. Ce factori contribuie la eficacitarea CUD:
a. durerea
b. stergerea si dilatarea colului uterin
c. progresiunea prezentatiei
5201. Ce reprezinata partograma:
a. un act medico-legal, o diagrama cu decizii analitice
b. insemnarea observatiilor asupra evolutiei travaliului
c. proba de travaliu
5202. In care din primele saptamani de sarcina se evidentiaza pulsatiile cardiace cu
ajutorul ecografului:
a. a 4-a saptamana
b. a 7-a saptamana
c. a 8-a sapatamana
5203. Ce durata de timp este necesara maturarii unui spermatozoid:
a. 48 de ore
b. 74 de ore
c. 24 de ore
5204. Cine poate contacta infectiile nozocmiale:
a. pacientii
b. personalul medical vizitatorii,pacientii
c. personalul medical, vizitatorii
5205. In postpartum si in lactatie se indica:
a. progestativele injectabile
b. estroprogestativele minidozate
c. progestativele minidozate
5206. Tratamentul estroprogestative predispune la:
a. hepatita virala
b. litogeneza biliara
c. edemul corneean
5207. Modificarile care intereseaza endometrul pe parcursul ciclurilor menstruale au
drept finalitate:
a. regresiunea endometrului
b. vidarea oului
c. dezvolatrea oului

5208. Forma cronica a suferintei fetale apare:

a. in timpul travalului
b. la primipare sub 16 ani
c. in timpul sarcinii
d. la multipare
e. la primipare in varsta
5209. Hipoxia anoxica in suferinta fetala apare:
a. disgravidia tardiva
b. prezentatia pelvina
c. bazin in general stramtat
d. bazin moale patologic
e. procidenta de membru inferior
5210. Agresiunea mecanica in suferinta fetala apare in;
a. manevre obstetricale ( versiunea interna, imarea. extragere)
b. traumatism prin cadere
c. uter cicatricial
d. uter fibromatos
e. tumora de ovar
5211. Capul fetal are:
a. 4 suturi si 6 fontanele
b. 4 suturi si 4 fontanele
c. 2 suturi si 2 fontanele
d. 2 suturi si 4 fontanele
5212. Perioada de fertilitate a ovulului este de :
a. 24 de ore
b. 34 de ore
c. 44 de ore
d. 48 de ore
e. 72 de ore
5213. Unde are loc fecundatia:
a. treimea externa trompa
b. treimea mijlocie trompa
c. treimea interna trompa
d. uter
e. ovar
5214. Nidatia se termina in ziua :
a. 10
b. 11
c.12
d.13
`
e.14
5215. Cat lichid amniotic inghite fatul pe zi:
a. 500 ml
b. 100 ml
c. 1500 ml
d. 1000 ml
e. niciuna din variante
5216. Cordonul ombilical are o lungime de:

a. 50cm
b. 15cm
c.25 cm
d. 35 cm
5217.Asocieri frecvente ale obezitatii asociate cu sarcina sunt cu exceptia:
a. disgravidie precoce
b. HTA
c. prezentatii distocice
d. macrosomie
e. nastere precoce
5218. In timpul sarcinii:
a. intalnim tipul respirator inferior
b. intalnim tipul respirator superior
c. capacitatea respiratorie scade
d. capacitatea vitala creste
e. volumul rezidual creste
5219. Pentru evitarea sindromului hipotensiv postural se indica:
a. decubit dorsal prerlungit
b. pozite semisezanda
c. decubit lateral stang
d. decubit lateral drept
e. ortostatism
5220. In sarcina intalnim:
a. proteinurie functionala
b. flux renal scazut
c. filtrate glomerular scazut
d. anemie
e. corpi cetonici in urina
5221. In sarcina apar modificari la nivelul:
a. simfizei pubiene prin impregnarea hormonala
b. nu apar dureri simfiziare
c. nu apara dureri sacro-iliace
d. cultura pelvina nu sufera modificari
5222. Segmentul inferior provine din:
a. corpul uterin
b. colul uterin
c. istmul uterin
d. trompe uterine
5223. Formule sangvina in sarcina:
a. hemoglobina 14-15 grame %
b. hematocrit 45%
c. hematii 3.500.000 cm3
d. nu prezinta variatii in sarcina
5224. Prognosticul de nastere (si modul de nastere) se stabileste:
a. de la prima consultatie prenatala
b. la 18-20 saptamani
c. la 24-26 saptamani
d. la 28 saptamani

e. dupa 30 saptamani sau la nastere

5225. Marele multipare pot prezenta urmatoarele situatii de risc obstetrical:
a. prezentatii patologice
b. patologie placentara
c. distocie dinamica
d. hemoragie in perioada a III-a a nasterii
e. oricare de mai sus
5226. Ce presupune existenta vaginului dublu:
a. uter arcuat
b. uter subseptat
c. uter dublu cu sept median
5227. Contraindicatiile celioscopiei:
a. HSG in atencedente
b. laparotomii iterative in antecendente
c. hemoperitoneu,peritonita generalizata in antecedente
5228. Sub ce forma poate sa fie uterul malformat:
a. uter latero deviat dreapta, stanga
b. bicorn,luminter
c. cloazonat
5229. Ce metoade de explorare radiological a organelor genitale cunoastem:
a. tomografia
b. Rx. abdominal
c. HSG
5230. Ce tipuri de biopsii de col pot fi practicate:
a. biopsia dirijata unica sau multipla
b. biopsia inelara, conizatia
c. biopsia de endometru
5231. La femeile care prezinta rupturi vechi ale perineului, vaginul inceteaza sa mai
fie:
a. indemn
b. cavitate virtuala
c. cu plicile vaginale bine reprezentate
5232. Care este semnul patognomonic al molei:
a. hemoragia
b. uterul ,, in armonica
c. eliminarea de vezicule
5233. In cazul placentei praevia, nasterile pe cale vaginala sunt in urmatoarele
situatii:
a. fatul in prezentatie pelvina
b. placenta praevia marginala,laterala
c. fatul in prezentatie craniana occipitala
5234. Sarcina intraligamentara este de fapt o srcina;
a. ovariana
b. abdominala
c. extraperitoneala

5235. Forma tardiva a psihozelor purperale:

a. psihozele maniaco-depresive
b. nevrozele
c. psihoza de lactate
5236. Ce poate determina sarcina, la unele femei, in cadrul cardiopatiilor congenitale:
a. avort
b. decompensare cardiaca, embolii
c. evolutie fatala
5237. Daca o lehuza are RH negativ, anticorpi,antiRh absent-nou-nascutul Rh
pozitiv, testul Coombs negativ , atitudinea medicala privind profilaxia izoimunizarii:
a. se indica profilaxia
b. nu se indica profilaxia
c. administrarea de gamaglobulina se practica in 72 de ore de la nastere
5238. Diagnosticul de malignitate se stabileste prin :
a.anamneza
b.tomografie computerizata
c. examen clinic loco-regional
d. rezonanta magnetica nucleara
e. examen microscopic
5239.Tratamentul durerii in cancer:
a. este individualizat
b. se prefera calea parenterala de administrare a medicatiei antialgice
c. se trateaza efectele secundare ale tratamentului antalgic
d.se foloseste medicatie adjuvanta
e. toate de mai sus sunt corecte
5240.Infectiile in oncologie pot fi generate de:
a. streptococi
b.virusuri herpetice
c.Candida albicans
d.protozoare
e. toate de mai sus
5241.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:
a.radiografie pulmonara
b.bronhoscopie
c.gastroscopie
d.tomografie computerizata
e. biopsie bronsica
5242.Pentru evaluarea extensiei reale a cancerului colului uterin sunt necesare:
a.urografie
b.cistoscopie
c.rectoscopie
d.scintigrafie osoasa
e.tomografie computerizata
5243.Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia cancerului :
a.azbestul
b.aflatoxinele
c. retinoizii

d. hormonii estrogeni
e. imunosupresia
5244.Factori favorizanti ai infectiilor in oncologie sunt:
a.neutropenia
b.transplantul medular
c.alterarea imunitatii celulare si umorale
d. folosirea de catetere
e.administrarea de vaccinuri
5245.Investigatii paraclinice necesare diagnosticului oncologic sunt:
a.radiografia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara
b.scintigrafia osoasa
c.rezonanta magnetica nucleara
d.medulograma
e.glicemia a jeune
5246.Examenul citologic necesar dg.oncologic presupune prelevarea de celule din:
a.sputa
b.lichid de lavaj
c. ganglion
d. tumora
e. secretie nazala
5247.Examenul histopatologic presupune prelevarea de tesut prin:
a. biopsia unei tumori
b. biopsia ganglionara
c. biopsia medulara
d.amprentare pe lama
5248. Documentele de evidenta a bolnavilor oncologici sunt:
a. fisa onc.1
b. fisa onc.2
c. certificatul medical
d. foaia de observatie oncologica
e. fisa onc.3
5249.In cazul supradozei de opiaceu apar:
a. midriaza
b. cianoza intensa
c. edemul pulmonar acut
d.cresterea tonusului general
e.coma
5250.Sindroame dureroase in cancer:
a.durerea din metastazele osoase
b.plexopatii
c.dureri ale extremitatilor
d.durerea abdominala
e. toate cele de mai sus
5251.Infectiile in oncologie sunt favorizate de:
a.stimularea imunitatii celulare
b.leucocitoza
c. alterarea imunitatii umorale
d. hormonoterapie

5252.Chimioterapia antineoplazica se administreaza numai dupa controlul:

a.hemoleucogramei complete
b.V.S.H.
c.ureei,creatininei
d.transaminazelor
e. calcemiei
5253.Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt:
a.greata,varsaturi
b.alopecie
c.toxicitate hematologica
d.cresterea apetitului
e.hepatotoxicitate
5254.In cadrul imunoterapiei,administrarea de doze mari de Interferon sau
Interleukina poate determina:
a. hiperstimulare motorie
b. insuficienta respiratorie
c. febra
d. disfonie
e. dureri epigastrice
5255.Hormonoterapia in oncologie este indicata in:
a. cancerul glandei mamare
b. cancerul endometrial
c. cancerul colului uterin
d. cancerul prostatei
e. cancerul ovarian
5256.Pentru diagnosticul cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:
a.radiografia pulmonara
b.bronhoscopia
c. gastroscopia
d. tomografia computerizata
e. biopsia bronsica
5257.Simptomatologia de debut in cancerul bronho-pulmonar poate consta in:
a. tuse
b. durere toracica
c. manifestari paraneoplazice
d. epistaxis
e. febra
5258.Tratamentul cancerului bronho-pulmonar consta in:
a. interventie chirurgicala
b. chimioterapie
c. hormonoterapie
d. radioterapie
e. terapie moleculara tintita
5259.Evolutia toracica cancerului bronho-pulmonar poate consta in:
a. invazia traheii
b. invazia mediastinului
c. invazia pleurala
d. toate de mai sus sunt false

e. toate de mai sus sunt corecte

5260.Evolutia naturala a cancerului colonului consta in:
a. invazia directa
b. diseminarea limfatica
c. diseminarea hematogena
d. diseminarea peritoneala
e. diseminarea pleurala
5261.Simptomatologia cancerului colonului dr. consta in:
a. durere
b. astenie fizica
c. sangerare oculta
d. masa tumorala palpabila
e. scaune "creionate"
5262.Simptomatologia cancerului rectal consta in:
a. tenesme rectale
b. sangerari rectale
c. ocluzie
d. constipatie
e. hematemeza
5263.Explorarile paraclinice necesare diagnosticului cancerului rectal:
a. tomografie computerizata
b. probe functionale respiratorii
c. bronhoscopie
d. CA 15-3
e. radiografie pelvina
5264.Tratamentul complex al cancerului glandei mamare consta in:
a. interventie chirurgicala
b. radioterapie
c. chimioterapie, hormonoterapie
d. imunoterapie
e. terapie moleculara tintita
5265. Factori de risc in cancerul colului uterin sunt:
a. status socio-economic precar
b. debut precoce al vietii sexuale,promiscuitate sexuala
c. virusul Papiloma uman
d. virusul Ebstein-Barr
e. numarul scazut de nasteri
5266.Complicatiile ce pot apare in evolutia cancerului bronho-pulmonar:
a. hemoragii(hemoptizii masive)
b. insuficienta respiratorie
c. pleurezia
d. ascita
e. infectie respiratorie severa
5267.Evolutia nefavorabila a cancerului glandei mamare consta in:
a. infarctul miocardic
b.tuberculoza mamara
c. metastazarea
d. amenoreea

e.insuficienta renala
5268.Diagnosticul cancerului glandei mamare presupune:
a. endoscopie digestiva superioara
b. mamografie
c. citologia sputei
d. titrul seric de hormoni estrogeni
e.determinari hormonal
5269. Etapele carcinogenezei :
a. hiperplazia
b.promovarea
c. metaplazia
d. hipertofia
e. invazia si metastazarea
5270.Celula neoplazica prezinta modificari ale suprafetei celulare:
a. modificari de permeabilitate
b. modificari de distributie si orientare a componentelor structurale
c.modificari de mobilitate(crestere)
d.modificari antigenice
e.cresterea adezivitatii intercelulare
5271.Caracteristicile procesului neoplazic:
a. diferentiere crescuta
b. evolutia controlata
c. reversibilitatea
d. monoclonalitatea
e. evolutia lent progresiva
5272.Criterii de clasificare a tumorilor:
a. de evolutivitate
b.histogenetic
c. de localizare
d.histologic si functional
e. toate de mai sus sunt corecte
5273.Modificari biologice la nivelul celulelor maligne produse de tratamentul
radiant:
a. ingrosarea cromozomilor
b.rupturi cromozomiale
c.accelerarea mitozei
d.diferentierea celulara
e.moartea celulara
5274.Organele foarte radiosensibile:
a. cristalin
b. tesut conjunctiv
c .tegument
d. mucoase
e. maduva osoasa
5275. Unele din scopurile tratamentului chirurgical in oncologie sunt:
a. profilactic
b.diagnostic
c.stadializare

d.curativ
e.toate cele de mai sus sunt corecte
5276.Chirurgia endoscopica cu scop terapeutic NU este utilizata in oncologie in
cazul:
a.leziunilor esofagului
b.leziunilor gastrice
c.leziunilor tractului genito-urinar
d.leziunilor colonului
e. leziunilor cardiace
5277.Terapia hormonala este:
a. ablativa
b. aditiva
c.competitiva
d.toate cele de mai sus sunt false
e. toate cele de mai sus sunt corecte
5278.Rolul nursei in terapia durerii:
a. administreaza medicatia antalgica
b. modifica tratamentul antalgic daca durerea se accentueaza
c. urmareste efectul tratamentului antalgic
d. urmareste efectele secundare ale terapiei antalgice
e. in cazul persistentei durerii dupa tratamentul cu antalgice de linia
intai, administreaza opiacee
5279. Rolul nursei n efectuarea tranzitului baritat esofagian consta din:
a. prepara cantitatea de bariu necesara explorarii
b. recomanda repaus alimentar pacientului, cu 12 ore naintea investigatiei
c. stabileste necesitatea efectuarii ei
d. administreaza preventiv antialgice
e. stabileste efectuarea ei naintea endoscopiei digestive
5280. Rolul nursei n educatia pacientului consta n:
a. informarea lui asupra bolii sale n sedinte scurte si termeni clari
b. ncurajarea pacientului sa puna ntrebari legate de boala sa
c. implicarea pacientului n decizia terapeutica
d. implicarea pacientului n decizia procedurilor de diagnostic
e. sa raspunda corect la toate ntrebarile puse de pacient n legatura cu boala
lui
5281. Rolul nursing-ului in chimioterapie presupune :
a.instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare inainte de chimioterapie
b.educarea pacientului a referitoare la efectele secundare post-terapeutice
c.informarea pacientului referitoare la alimentatia in cursul chimioterapiei
d.stabilirea tratamentului antiemetic
e.semnalarea prompta a febrei, frisoanelor,scaunelor modificate,sangerarilor nazale
5282. Rolul nursei in diagnosticul oncologic:
a. recolteaza probe biologice
b. pregateste materialele necesare unor explorari paraclinice
c. pregateste psihologic pacientul
d. insoteste pacientul la anumite investigatii
e. prescrie medicatia necesara unor explorari
5283. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:

a.
b.
c.
d.
e.

respecta riguros regulile de asepsie

urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia

medicala
5284. Interventia nursei in prevenirea si tratarea infectiilor in oncologie:
a. respecta riguros regulile de asepsie
b. urmareste pastrarea riguroasa a igienei pacientului
c. administreaza profilactic antibiotic din proprie initiativa
d. termometrizeaza bolnavul la indicatia medicului
e. administreaza tratamentul antiinfectios in functie de prescriptia
medicala
5285. Interventia nursei in tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei:
a. hidratarea p.o. si parenterala a pacientului
b. tratamentul varsaturilor conform indicatiei medicului
c. monitorizarea pulsului,T.A.,diureza,scaun,temperaturii
d. tratamentul urgent al efectelor alergice ale citostaticelor
e. supravegheaza administrarii paravenoase a unor citostatice
5286. In cazul diareii ca efect secundar al tratamentului cancerului colonului,rolul
nursei consta in:
a. supravegherea dietei
b. dministrarea de medicatie antidiareica
c. hidratare-minim 2l/zi
d. clismare
e. administrarea de anxiolitice
5287. In cazul pacientilor cu colostoma rolul nursei consta in:
a. invatarea pacientului sa pastreze o igiena locala riguroasa
b. informarea bolnavului asupra regimului alimentar adecvat
c. punerea la dispozitia pacientului a informatiilor necesare
despre curatenia personala,desfasurarea activitatii,etc.
d. psihoterapie
e. urmarirea clinica a evolutiei bolii
5288. Hipocratismul digital poate sa apara n urmatoarele afeciuni:
a. bronsita cronica cu poliglobulie secundara
b. traheobronsita acuta
c. astmul bronsic alergic
d. cancerul bronhopulmonar
e. endocardita infecioasa
5289. Suspiciunea de cancer de prostata poate fi indicata de :
a. Prezena hematuriei;
b. Tuseul rectal sugestiv;
c. Valori scazute ale PSA (antigenul prostatic specific);
d. Retenia completa de urina;
5290. Care din urmatoarele forme histopatologice se ntlnesc n cancerul testicular ?
a. Seminomul;
b. Carcinomul spinocelular;
c. Coriocarcinomul;
d. Teratocarcinomul;

e. Carcinomul embrionar;
5291. Tratamentul cancerului tiroidian difereniat nu presupune:
a. Lobectomie total de partea leziunii si istmectomie pentru tumori sub 2 cm la
pacienii sub 45 ani
b. Iradiere intern (Iodoterapie)
c. Iradiere extern folosit rar
d. Hormonoterapie, imediat postoperator, n scop substitutiv
e. Chimioterapia indicat la toi pacienii
5292. Urmtoarele afirmaii legate de cancerul de sn nu sunt adevrate:
a. Frecvena bolii a crescut considerabil n ultimii ani
b. Reprezint cea mai frecvent form de cancer la femeie
c. Boala se ntlneste la ambele sexe
d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidat
e. Incidena maxim a bolii apare la pubertate
5293. Care din urmatoarele situaii se asociaza cu un risc crescut de cancer
bronhopulmonar ?
a. fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)
b. convieuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)
c. expunerea profesionala ndelungata la azbest
d. expunerea profesionala la uraniu (mineri)
e. sedentarismul
5294. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza:
a. sngerarilor din tumora
b. sindromului de impregnare neoplazica
c. scaderii aportului alimentar
d. tuturor acestor cauze
e. nici uneia din aceste cause
5295. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si
semne:
a. balonari postprandiale
b. constipaie recenta, progresiva
c. rectoragii si/sau hematochezie
d. transpiraii nocturne
e. tenesme rectale
5296. Diagnosticul diferenial al cancerului bronhopulmonar se face, n special, cu
urmatoarele afeciuni:
a. staza pulmonara din insuficiena cardiaca congestiva
b. tuberculoza pulmonara
c. abcesul pulmonar
d. chistul hidatic pulmonar
e. pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar
5297. Care din urmatoarele cancere cutanate este cel mai grav?
a. Carcinomul bazocelular
b. Melanomul
c. Carcinomul spinocelular
5298. Care este tratamentul de elecie al cancerelor cutanate?
a. Fototerapia
b. Terapia cu antibiotice cu spectru larg

c. Alimentaia echilibrata n principii nutritive

d. Excizia tumorii cu margine de sigurana
e. Biopsia cancerului pentru precizarea diagnosticului
5299. Care din urmatoarele cancere cutanate se poate dezvolta pe o cheilita cronica
keratozica?
a. Melanomul
b. Carcinomul bazocelular
c. Carcinomul spinocelular
5300. Care din urmatoarele boli sunt precancere cutanate?
a. Keratozele actinice
b. Cheilitele keratozice
c. Nevii melanocitari
d. Infecia HIV
e. Melanomul
5301.Care din urmatorii factori sunt implicai n etiopatogenia cancerelor cutanate?
a. Radiaiile ionizante
b. Anumite virusuri
c. Radiaiile actinice
d. Topicele fotoprotectoare
e. Imunodepresia
5302. Disfagia din cancerul esofagian este:
a. resimita imediat dupa nghiire
b. progresiva
c. recent instalata
d. o disfagie veche
e. cu caracter pasager
5303. Tenesmul rectal poate aparea n:
a. cancerul colonului ascendent
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexita stnga
e. fisuri anale
5304. Scaderea fibrelor din alimentaie poate duce la:
a) Diabet zaharat;
b) Obezitate;
c) Litiaza biliara;
d) Pahipleurita;
e) Cancer de colon.
5305. Suspiciunea de cancer de prostata poate fi indicata de :
a. Prezena hematuriei;
b. Tuseul rectal sugestiv;
c. Valori scazute ale PSA (antigenul prostatic specific);
d. Retenia completa de urina;
e. Valori crescute ale creatininei serice;
5306 . Intre factorii de risc ai cancerului de prostata pot fi enumerai:
a. Vrsta tnara;
b. Vrsta avansata;
c. Infeciile urinare;

d. Secreia androgenica;
e. Fumatul;
5307. Tratamentul cancerului de prostata localizat include :
a. Radioterapia interstiiala;
b. Prostatectomia radicala;
c. Chimioterapia sistemica;
d. Iradierea externa;
e. Imunoterapia;
5308. Tratamentul de elecie n cancerul renal parenchimatos localizat este
reprezentat de:
a. nefroureterectomie;
b. radioterapie externa;
c. nefrostomia percutanata;
d. chimioterapia sistemica;
e. nefrectomia radicala;
5309. Care din urmatoarele forme histopatologice se ntlnesc n cancerul testicular ?
a. Seminomul;
b. Carcinomul spinocelular;
c. Coriocarcinomul;
d. Teratocarcinomul;
e. Carcinomul embrionar;
5310. Diagnosticul diferenial al gusii se face cu:
a. Cancerul tiroidian
b. Tumori mamare
c. Adenopatii cervicale
d. Chisturi branhiale
e. Tumori de glomus carotidian
5311. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:
a. Limfatic
b. Neural
c. Sangvin
d. Prin contiguitate
e. Toate variantele
5312 . Dintre explorrile paraclinice ale cancerului tiroidian:
a. Ecografia cervical evideniaz numrul nodulilor
b. Ecografia cervical evideniaz dimensiunile nodulilor
c. T3 si T4 sunt crescui la majoritatea pacienilor
d. T3 si T4 sunt sczui la majoritatea pacienilor
e. Nici o variant nu este corect
5313.Modificrile anatomo-patologice din mamela sngernd pot fi reprezentate de:
a. Dilataii simple ale unui canal galactofor
b. Cancer mamar
c. Mastoz fibro-chistic
d. Tumora Phyllodes
e. Nici una
5314. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmtoarele caractere
morfologice:
a. Lobulaia tumorii

b. Aspectul foliat pe transa de seciune

c. Tendina la enucleere prin simpla presiune a lobilor
d. Aspectul malign
e. Nici una dintre ele
5315. Sunt considerai factori de risc pentru cancerul mamar urmtorii:
a. Antecedentele familiale de cancer de sn
b. Antecedentele personale de cancer de sn
c. Menopauza precoce
d. Obezitatea
e. Sarcinile multiple
5316. Sindromul radiologic benign n cancerul de sn include:
a. Opacitate nodular rotund
b. Structur omogen
c. Retracie cutanat sau a mamelonului
d. Microcalcificri fine intra sau extratumorale
e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat
5317. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sn sunt:
a. Cancerele cadranelor interne
b. Mastita carcinomatoas
c. Cancerul encefaloid
d. Cancerul in situ
e. Cancerul bilateral
5318. Examenul paraclinic de prima pentrul diagnosticul diferenial ulcer-cancer
este:
a.ecografia
b.examenul radiologic
c.examenul secreiei gastrice
d.endoscopia
e.tomografia computerizata
5319. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt
leziuni:
a. limitate la mucoasa
b. limitate la submucoasa
c.depasesc musculara mucoasei
d.localizate distal (antro-piloric)
e.localizate proximal (cardial)
5320. Supravieuirea la 5 ani, la pacienii cu cancer gastric, stadiul II este de:
a.peste 90%
b.50 85 %
c.20%
d.15%
e.sub 5 %
5321. Strategia terapeutica n cancerul gastric, stadiul IB este :
a.rezecie endoscopica
b.gastrectomie standard si limfadenectomie
c.radioterapie paliativa
d.chimioterapie paliativa
e.gastrectomie paliativa

5322. Strategia terapeutica n cancerul gastric, stadiul II este :

a. rezecie endoscopica
b. gastrectomie standard si limfadenectomie
c.gastrectomie totala/pariala
d. chimioterapie paliativa
e. radioterapie paliativa
5323.Cancerele colonice reprezinta:
a.8% din tumorile maligne
b.20% din tumorile maligne
c.40% din tumorile maligne
d.55% din tumorile maligne
e.peste 60% din tumorile maligne
5324. Stadiul D n clasificarea Dukes reprezinta :
a.tumora ce afecteaza seroasa
b.tumora limitata la mucoasa
c.adenopatie metastatica prezenta
d.prezena metastazelor la distana sau invazia altor organe
e.asocierea cu cancerul gastric
5325. Stadiul B n clasificarea Dukes reprezinta :
a.tumora ce afecteaza seroasa
b.tumora limitata la mucoasa
c.adenopatie metastatica prezenta
d.prezena metastazelor la distana
e.invazia altor organe
5326. n cancerul de colon drept necomplicat intervenia radicala recomandata este:
a.colectomia segmentara
b.hemicolectomia dreapta
c. hemicolectomia stnga
d.coloproctectomie totala
e.Colectomia totala cu anastomoza ileo-rectala
5327. Diseminarea celulelor neoplazice n cancerul gastric se realizeaza prin :
a.propagare directa din aproape n aproape
b.limfatica
c.implantare intrluminala
d.hematogena prin artera gastrica stnga
e.transcelonica
5328.Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric Bormann
deosebeste formele:
a.polipoid
b.ulcerativa
c.mixta,ulcero -infiltrativa
d.difuz -infiltrativa
e.tuberozitara
5329. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:
a.nitriii
b.consumul crescut de sare.
c.consumul de fructe
d.consumul de vegetale
e.fumatul

5330. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeste formele :

a.protruziv
b.plat
c.excavat
d.linita plastica
e.polipoza gastrica
5331. Urmatoarele afirmaii referitoare la la cancerele colonice sunt adevarate:
a.afecteaza egal ambele sexe
b.afecteaza predominant sexul barbatesc
c.localizarea pe colonul stng reprezinta 60%
d. localizarea pe colonul drept reprezinta 40%
e.se dezvolta cel mai adesea pe o mucoasa sanatoasa
5332. Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:
a.vegetanta
b.ulcerovegetanta
c.infiltrativ stenozanta
d.epiteliom glandular
e.nedifereniate
5333.Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt:
a.epitelioame glandulare
b.tipice
c.atipice
d.nedifereniate
e.vegetante
5334. Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:
a.vegetanta
b.ulcerovegetanta
c.infiltrativ stenozanta
d.epiteliom glandular
e.nedifereniate
5335. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obinute prin irigografie
sunt:
a.stenoza neoplazica
b.lacunele
c.stopul clismei baritate
d.nisa
e.rigiditatea pereilor colonici
5336. Manifestarile clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt:
a.Dureile abdominale
b.tulburari ale tranzitului intestinal
c.constipaia
d.diareea
e.febra
5337. Macroscopic cancerul rectal mbraca urmatoarele forme:
a.vegetanta
b.ulcerata
c.infiltrativa
d.ulcero vegetanta

e.stenozanta
5338.Dupa administrarea medicamentelor pe cale nazala se recomanda pacientului sa
nu-si modifice pozitia timp de:
a. 5 minute
b. 30 minute
c. 60 minute
5339.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respecta urmatoarele
principii,cu exceptia:
a. se administreaza solutii la temperatura corpului
b. se administreaza solutiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a
preveni lezarea timpanului
c. se administreaza solutii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de
absorbtie
5340. Instrumentele cele mai des folosite in sfera ORL sunt:
a. oglinda frontala, specule nazale, specule auriculare, stilete;
b. apasatoare de limba, pense cudate, diapazon, seringa Guyon;
c. tub Kehr, canula de aspiratie cu apasator perforat.
5341. Hipofaringoscopia si laringoscopia indirecta se executa:
a. sub anestezie generala;
b. rahianestezie;
c. anestezie locala ( pulverizare de lidocaina).
5342. Pregatirea prealabila in vederea laringoscopiei directe consta din:
a. administrarea unui calmant somnifer cu 30 minute inainte;
b. administrarea cu 10 minute inainte de hemostatice;
c. nu se face pregatire prealabila.
5343. Condro-pericondrita se caracterizeaza prin:
a. insomnia, cefalee, febra, frison;
b. fatigabilitate, acufene, pirozis;
c. inrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si conductului auditiv, durere,
stare generala alterata.
5344. Tratamentul in furunculoza conductului auditiv extern consta din:
a. radiatii cu raze ultrascurte;
b. aplicatii de caldura locala;
c. administrarea de antibiotic, badijonari locale cu tincture de iod.
5345. Simptomele otitei medii supurate sunt:
a. durere, stare generala alterata, febra;
b. frisoane, hipoacuzie de transmisie, senzatii de pulsatii arteriale in ureche;
c. pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilitate.
5346. Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt:
a. osteomelita temporala/occipital;
b. paralizia nervului facial;
c. angina Ludwig.
5347. Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin:
a. disfonie, disfagie, dispnee, fotofobie;
b. leucocitoza ridicata, frison, hipoacuzie;
c. torticolis , paralizii ale nervului facial, febra.

5348. Tratamentul osteoflegmonului consta din :

a. tratament medicamentos;
b. timpanotomie;
c. antromastoidectomie.
5349. Labitintita este:
a. infectie a labirintului urechii interne;
b. complicatie a otitei medii supurate netratata;
c. infectie a celulelor mastoidiene.
5350. Simptomatologia Sindromului Meniere consta din:
a. vertij accentuat, tulburari de echilibru, acufene, anxietate;
b. sialoree, surditate, febra, frison;
c. disfagie, nistagmus, trismus, disfonie.
5351. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt:
a. durerea, tulburari ale mirosului, vertij;
b. disfagie, odinofagie, tumefactie la nivelul sinusurilor;
c. respiratie dificila, febra de tip inflamator-supurativ.
5352.Tratamentul rinofaringitei acute se compune din:
a. dezobstructie nazofaringiana cu ser fiziologic si aspirarea secretiilor;
b. antitermice, comprese reci pe abdomen si membrele inferioare, in caz de
hipertermie;
c. suprimarea administrarii lichidelor.
5353. Cand un copil prezinta cianoza generalizata, cu semn de sufocare, consecutive
aspirarii unui corp strain, el va fi:
a. zdruncinat;
b. miscat in pozitie schimbata, cu capul in jos;
c. sedat.
5354. Tusea in laringita acuta este:
a. uscata , iritativa;
b. latratoare, bitonala;
c. productive cu expectoratie.
5355. Semnele din formele grave de laringita, atat la sugar, cat si la copilul prescolar,
sunt:
a. tiraj intercostal si suprasternal;
b. stridor;
c. torace imobilizat in expir prelungit.
5356.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se baloneaza vom recomanda:
a. retragerea sondei pana aproape de valul palatin (in cazul in care sonda a fost
introdusa prea profund, oxigenul poate ajunge in stomac)
b. schimbarea alternative a narinelor la introducerea sondei
c. verificarea functionarii umidificatorului
5357. Pozitia pacientului In timpul alimentarii pe gastrostoma este:
a. decubit dorsal
b. b .decubit lateral drept
c. sezand
5358.Recoltarea exudatului faringian permite identificarea germenilor:

a. de la nivelul faringelui
b. de la nivelul faringelui, laringelui sj jumatatea superioara a traheei
c. de la nivelul faringelui sj jumatatii superioare a esofagului
5359. Pentru recoltarea exudatului faringian avem nevoie de:
a. eprubeta cu tampon faringian
b. cutie Petri sterile
c. ambele variante sunt corecte
5360. Hipoacuzia reprezint:
a. scderea acuitii auditive
b. abolirea acuitii auditive
c. ambele variante sunt corecte
5361. Sinuzita acut reprezint:
a. inflamaia acut a mucoasei sinusurilor oaselor feei
b. inflamaia acut a mucoasei foselor nazale
c. inflamaia acut a mucoasei sinusurilor, faringelui i laringelui
5362. Agentul patogen implicat cel mai frecvent n apariia amigdalitei acute:
a. streptococul
b. stafilococul
c. ambele variante sunt corecte
5363. Intervenia chirurgical pentru abcesul periamigdalian se face cu:
a. anestezie local
b. rahianestezie
c. anestezie general
5364. Disfonia reprezint:
a. tulburare vocal cu emiterea de sunete mai groase (rgueal)
b. b.tulburare n pronunia cuvintelor
c. ambele variante sunt corecte
5365. Tulburarea vocal cu emiterea de sunete mai groase se numete:
a. disfonie
b. dizartrie
c. disfagie
5366. Antibioticele recomandate unui pacient cu otit medie supurat sunt:
a. ampicilina
b. amiodaron
c. ciprofloxacin
5367. Abolirea sensibilitii olfactive se numete:
a. anosmie
b. ambioplie
c. nici o variant nu este corect
5368. Soluia terapeutic pentru dispneea obstructiv din neoplasmul laringian este:
a. traheostoma
b. bronhoscopia
c. ambele variante sunt corecte
5369. Alegerea antibioticului administrat n otita medie supurat se face n funcie de
rezultatul:

a. hemoculturilor recoltate indiferent de temperatura pacientului

b. culturilor recoltate din secreia otic
c. ambele variante sunt corecte
5370. Prin disfagie se nelege:
a. dificultate la deglutiie legat doar de alimentele solide
b. dificultate la deglutiie legat doar de alimentele lichide
c. c.senzaia de ncetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian
5371. Administrarea medicamentelor pe cale nazal presupune respectarea anumitor
principii:
a. pipeta se folosete pentru un singur pacient
b. dei cavitatea nazal nu este steril se recomand respectarea regulilor de
asepsie i antisepsie
c. este indicat doar la pacienii cu toleran digestiv sczut
5372.Administrarea medicamentelor n conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
a. obinerea unui efect terapeutic
b. nmuierea dopului de cerumen
c. profilactic, n vederea prevenirii otitei medii supurate
5373.Materialele necesare pentru administrarea oxigenului pe sond sunt:
a. sonda nazal de cauciuc sau material plastic steril
b. leucoplast
c. soluie anestezic local
5374. Care dintre urmtoarele semne sunt specifice laringitei?
a. vrstura;
b. tahicardia;
c. tahipneea;
d. stridorul laringian;
e. btile aripioarelor nazale.
5375. Ce intervenii sunt recomandate pentru otita medie acut?
a. administrarea de analgezice i antipiretice;
b. administrarea de antibiotice;
c. administrarea de decongestionante pentru reducerea obstruciei tubare;
d. rehidratarea parenteral;
e. administrarea de soluii otice local.
5376. Care dintre urmtoarele situaii nu se ntlnesc n aspirarea de corpi strini?
a. este comun primei copilrii;
b. cel mai frecvent se produce cu particule de mncare i fragmente de jucrii;
c. corpurile vegetale (fasole, alune, semine) favorizeaz edemul i agraveaz
obstrucia;
d. cel mai frecvent se inclaveaz n bronhia dreapt;
e. vrful de inciden este peste vrsta de 7 ani.
5377.Epistaxisul este:
a. o hemoragie bucala
b. o hemoragie nazala
c. o hemoragie anala
5378. n plgile pavilionului urechii asistenta aplic urmtoarele intervenii:
a. spal tegumentele sntoase din jurul plgii;
b. dezinfecteaz plaga prin turnarea unei soluii de cloramin 5 g %0;

c. dezinfecteaz plaga prin tamponare cu H2O2.

5379. Copilul I.C., 7 ani, prezint de 24 ore durere otic stng, febr 39C, frisoane;
asistenta face urmtoarele recomandri mamei:
a. s aplice comprese reci n regiunea urechii stngi;
b. s se prezinte de urgen la medicul specialist ORL;
c. s instileze soluie cldu de boramid.
5380. ngrijirile autonome ale asistentei n cazul unui pacient cu sinuzit acut
constau n:
a. repaus la pat, n camere cu temperatura de 20C;
b. repaus vocal, obligatoriu;
c. c)asigurarea unui aport crescut de lichide.
5381. Dup amigdalectomie, poziia pacientului poate fi:
a. eznd cu capul aplecat n fa;
b. n decubit dorsal;
c. n decubit ventral, cu capul sprijinit pe antebra.
5382. Copilul cu vegetaii adenoide prezint ca probleme de dependen:
a. tolerana sczut la activitatea fizic;
b. comunicarea ineficient senzorial i afectiv;
c. tulburri de deglutiie.
5383. Explorarea acuitatii auditive se realizeaza prin:
a. acumetrie fonic, instrumental;
b. audiometrie;
c. c)otoscopie.
5384. n afeciunile urechii externe, pacientul prezint urmtoarele manifestri de
dependen, cu excepia:
a. hipoacuzie, ameeli, disconfort auricular;
b. secreii purulente;
c. tulburri de echilibru.
5385. Pentru recoltarea secreiei otice, n cazul unui pacient cu otit supurat,
asistenta pregtete:
a. seringa de 5 ml;
b. tampon montat pe port tampon;
c. ansa de platin.
5386. Pacientului cu laringit acut i se recomand:
a. repaus vocal n camere aerisite, nclzite;
b. aport crescut de lichide reci;
c. s renune la fumat, alcool.
5387. n perioada postoperatorie, pacientul amigdalectomizat va fi alimentat:
a. cu lichide reci dup atenuarea durerii i oprirea hemoragiei;
b. cu paiul;
c. prin nghiituri mari.
5388.Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina
urmatoarele simptome:
a. senzatia de infundare a nasului, rinoree, stranut;
b. rinoree mucopurulenta, eczema;
c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente;

5389.Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi:

a. corpi straini neanimati (inerti);
b. corpi straini endogeni;
c. corpi straini animati (vii).
5390. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme:
a. excoriatii sau plagi ale conductului ;
b. tumefiere, tegument infiltrat, otalgie ;
c. senzatii de infundare a urechii.
5391. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert
prin:
a. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct;
b. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37 C;
c. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de
3-10 minute.
5392. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina
aparitia urmatoarelor simptome:
a. eczema si ragade perinariene;
b. rinoree mucopurulenta, secretie sanghinolenta;
c. hidroree, stranut, lacrimare.
5393. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome:
a. dispnee, tiraj, cornaj;
b. cianoza, agitatie, tuse spasmodica;
c. disfagie, durere la deglutitie.
5394. Gentamicina, Kanamicina au actiune:
a. ototoxica;
b. nefrotoxica;
c. diuretica.
5395. Care este distana la care se percepe vocea optit:
a. 1m;
b. 3 m;
c. 5 m;
d. 10 m.
5396. Audiograma se efectueaz cu:
a. vocea optit la diferite distane;
b. diapazonul;
c. audiometrul.
5397. Durerea otic, in prezena unui furuncul, este exacerbat de ctre:
a. tuse;
b. masticaie;
c. traciunea pavilionului urechii;
d. respiraia profund.
5398. La un pacient cu otit medie congestiva, printre interveniile asistentei
medicale se afl:
a. instilaiile auriculare cu soluie de boramid cald;
b. aplicarea de comprese reci, locale;
c. aplicarea de cldur uscat local, cu pern electric sau scule cu

sare inclzit;
5399. Otita medie acut poate fi:
a. congestiva, cataral i supurat;
b. difuz i focalizat;
c. dureroas i nedureroas.
5400. Sindromul Meniere este:
a. sindrom algic;
b. proces supuraiv;
c. sindrom vertiginos.
5401. Otomicoza este:
a. o afeciune congenital a urechii;
b. o dermit a conductului auditiv extern;
c. o durere la nivelul urechii medii.
5402. Proteza auditiv este contraindicat in:
a. otoscleroz;
b. hipoacuzie posttraumatic;
c. supuraie otic.
5403. Spltura auricular pentru dopul de cerumen se efectueaz cu soluie de:
a. rivanol 1%;
b. alcool 70;
c. bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20.
5404.Cand se efectueaz o instilaie auricular la un copil se va trage uor pavilionul
urechii:
a. in sus i inainte;
b. in sus i inapoi;
c. in jos i inapoi.
5405. Pentru recoltarea de secreie in cazul unei otoragii abundente folosim:
a. o sering cu un ac scurt;
b. o compres steril i o pens;
c. un porttampon intr-o eprubet steril.
5406.Surditatea brusc instalat se trateaz cu:
a. antibiotice, antipiretice, hipnotice;
b. corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;
c. antimicotice, hipotensoare, betablocante.
5407. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mea va fi meninut pe loc:
a. 24 h;
b. 48 h;
c. 72 h;
d. 24 h, dac apare o cretere a T corpului sau apar dureri sinusale.
5408.Diafanoscopia este o metod de examinare a:
a. laringelui;
b. nasului;
c. sinusurilor;
d. cavitii bucale.
5409. In prezena vegetaiilor adenoide, un copil prezint:

a.
b.
c.
d.
e.

respiraie pe gur mai ales noaptea, somn linitit;

dispnee cu polipnee;
expistaxis repetat;
secreii mucopurulente abundente;
voce nazanat;

5410. Sindromul Meniere se manifest cu:

a. ameeli, pierderea echilibrului;
b. H.T.A., tahicardie;
c. nistagmus, grea, vrsturi, scderea auzului.
5411. Lipsa total a percepiei sunetului se numete:
a. surditate de transmisie;
b. cofoz;
c. surditate maxim.
5412. Rinita acut alergic poate fi produs de:
a. alimente alterate;
b. pulberi vegetale inhalate;
c. unele infecii cutanate;
d. streptococul hemolitic.
5413. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt:
a. angiomul i chistul dermoid;
b. epiteliomul i sarcomul;
c. papilomatoza i papilomul cornos.
5414. Dacriocistita este:
a. obturarea canalului nazo-lacrimal;
b. inflamaia marginilor pleoapelor;
c. lipsa de paralelism a globilor oculari.
5415. La copii de 5-6 ani laringita acut se manifest prin:
a. criz de dispnee insoit de tiraj i cornaj, agitaie;
b. erupii tegumentare;
c. cianoz, tuse ltrtoare, voce voalat;
d. stare de oc.
5416. Care din urmtoarele manifestri vor apare dac un pacient a sangerat dup
amigdalectomie:
a. paloare;
b. nelinite;
c. tahicardie;
d. reflex de inghiire crescut (accentuat).
5147. Bolnavului amigdalectomizat recent, NA - 9 ani, ii dm s bea i s mnance:
a. lichide reci i alimente semi-lichide;
b. ceai cu lmaie mult pe care-1 bea cu paiul;
c. nu are importan ce i cum.
5418. Ce se contraindic bolnavului amigdalectomizat recent:
a. alimentele calde;
b. gargar cu ceai fierbinte;
c. s vorbeasc.

5419. Pacientului V.R. i se efectueaz o biopsie de laringe sub anestezie local. La

intoarcerea in salon, cel mai important lucru pe care-l va recomanda asistenta este ca:
a. pacientul s nu vorbeasc cateva zile;
b. s efectueze aspiraie laringian timp de 24 h;
c. pacientul s fac frecvent gargar;
d. pacientului s-i fie interzis ingestia de lichide i alimente pan la revenirea
reflexului de deglutiie.
5420.Tabloul clinic al insuficienei respiratorii acute include:
a. dispnee
b. epistaxis
c. expectoraie
5421.Semnele de gravitate la bolnavul cu insuficien respiratorie acut sunt:
a. cianoza perioronazal i a extremitilor
b. respiraia de tip abdominal
c. senzaia de sete
5422.Interveniile imediate ale asistentului medical n cazul unui pacient cu
insuficien respiratorie acut sever vizeaz:
a. montarea unei perfuzii
b. montarea unei sonde nazogastrice
c. dezobstrucia cilor respiratorii
5423.Alimentaia artificial a unui pacient cu stenoz esofagian postcaustic
complet se va face:
a. pe gastrostom
b. per os, folosind preparatele artificiale standardizate
c. parenteral, folosind soluii perfuzabile ce conin principiile alimentare de
baz
5424. Simptomele otitei medii supurate includ:
a. durerea
b. temperatura (39 -40 grade Celsius)
c. vrsturile explozive n jet neprecedate de grea
5425.Tratamentul otitei medii supurate include:
a. antibioterapie
b. b.antialgice
c. antimicotice
5426.Tratamentul bolnavului cu epistaxis implic:
a. tamponament nazal
b. hemostatice
c. anticoagulante
5427.Tamponamentul nazal poate fi:
a. anterior
b. lateral
c. posterior
5428.Tratamentul sinuzitei acute include:
a. antibioterapie
b. instililaii i inhalaii
c. manevre chirurgicale hemostatice
5429.Investigaiile paraclinice indicate unui bolnav cu amigdalit cronica sunt:

a. exudatul faringian
b. ASLO
c. hemoculturile pentru germeni anaerobi la pacienii afebrili
5430.Tratamentul abcesului periamigdalian implic:
a. antibioterapie
b. incizie i evacuarea coleciei purulente
c. hemostatice
5431.Intervenia chirurgical pentru adenoidectomie se face cu:
a. anestezie local
b. anestezie general
c. anestezie subarahnoidian
5432.Tabloul clinic al neoplasmului laringian include:
a. adenopatia laterocervical
b. disfonia
c. hematemez, melen
5433.Tratamentul neoplasmului laringian include ;
a. tratament chirurgical
b. chimioterapie
c. nutriia exclusiv enteral
5434.Etiologia laringitei acute poate fi:
a. bacterian
b. viral
c. obstructiv
5435.Amigdalita acut se manifest clinic prin:
a. disfagie
b. febr
c. c.epistaxis
5436.Eliminarea corpilor strini din conductul auditiv extern se realizeaz prin:
a. extragerea corpilor cu ajutorul unei pense
b. introducerea unei soluii uleioase
c. efectuarea unui lavaj auricular cu o sering Guyon
5437. Afazia reprezint:
a. reducerea ntregii mase musculare;
b. tulburarea vederii pn la cecitate;
c. incapacitatea de a pronuna cuvintele.
5438. Imobilizarea prin bandaj Desault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai
des folosit pentru:
a. leziunile claviculei i umrului
b. pentru fracturile braului
c. fracturile antebratului
5439.Se consider c cea mai bun atel pentru imobilizare este:
a. atela gipsata
b. atela Cramer
c. atela din material plastic gonflabi
5440.Comportamentul personalului medical care ngrijeste bolnavii imobilizati timp
ndelungat trebuie sa fie caracterizat prin:

a.
b.
c.

atitudine calma, plina de blandete

gesturi lipsite de repezeala, promtitudine
professionalism

5441.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin:

a.
masaj usor al membrelor
b.
mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si minilor, eventual a
gambelor si antebratelor
c.
tratament medicamentos
5442.Echimoza apare in:
a.
numai cnd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase
b.
smulgeri de fragmente osoase
c.
n orice entorsa
5443.Masurile de urgenta ntr-o entorsa constau n:
a.
calmarea durerii
b.
imobilizarea articulatiei ntr-o fasa simpla sau gipsata
c.
aplicarea unei atele
5444.Interventia chirurgicala este obligatorie:
a.
n cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari
b.
n cazul rupturilor de menisc
c.
dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii
5445. Entorsa tratata incorect poate produce:
a.
artroza n articulatia respectiva
b.
limitarea mobilitatii articulatiei
c.
durere
5446.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:
a.
disjunctia
b.
diastazis
c.
deformarea regiunii
5447.Luxatia se caracterizeaza prin:
a.
durere vie si impotenta functionala
b.
echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c.
febra
5448. Examenul radiologic este obligatoriu n luxatii:
a.
arata pozitia n care se afla segmentele luxate
b.
arata daca nu exista o fractura concomitenta
c.
nu este obligatoriu
5449. Tratamentul luxatiei se va face:
a.
ct mai urgent posibil
b.
se face sub anestezie generala
c.
se face dupa ce se administreaza calmante
5450. Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:
a.
ortopedica (nesngernda)
b.
chirurgicala (sngernda)
c.
daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesngernda) se va
face pe cale chirurgicala (sngernda)

5451. Dupa o perioada de imobilizare n cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a.
indicat
b.
contraindicat
c.
indicat si asociat cu tratamente specific
5452. Echimoza ntr-o fractura apare:
a.
la scurt timp dupa producerea fracturii n cazul fracturii vaselor superficiale
b.
mai trziu cnd este interesat un segment de os acoperit de mase musculare
mari
c.
echimoza nu apare n fracturi
5453. n cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:
a.
extrem de important
b.
este vizibil la vasele care se gasesc n contact direct cu pielea
c.
n fracturi nu apare deformarea regiunii
5454.
a.
b.
c.

In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:

ntreruperea continuitatii osului
impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a prghiei osoase
hipotermii

5455. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului n cazul unor

fracturi ale membrului:
a.
o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
b.
se va administra un calmant pentru combaterea durerii
c.
oxigenoterapie
5456. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:
a.
de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
b.
se vor strnge moderat ntre ele cu un bandaj
c.
se va face un pansament compresiv
5457. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor:
a.
curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril
b.
reducerea focarului de fractura
c.
imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta ntr-un serviciu de specialitate
5458. n care dintre articulatii, n cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau
disjunctie?
a.
articulatia soldului
b.
articulatia acromioclaviculara
c.
articulatia celor doua oase pubiene
5459. Durata de imobilizare n aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este:
a.
aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica
b.
este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica
c.
fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice
centromedulare
5460. Iimobilizarea prelungita are drept consecinta:
a.
hipertrofie musculara
b.
hipotrofia musculara
c.
redoarea articulara

5461. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:

a.
contuze
b.
infectate
c.
cu marginile regulate
5462. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
a.
lipotimie
b.
tromboflebite, septicemie
c.
supuratii locale
5463. Dupa ntepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:
a.
insuficienta respiratorie acuta, edem de glota
b.
oligoanurie cu insuficienta renala acuta
c.
fenomene anafilactice cu edem al fetei si gtului, cefalee
5464. n cazul muscaturii de sarpe se va face:
a.
aplicarea garoului pentru mpiedicarea difuziunii
b.
perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat
c.
suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate
5465. Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:
a.
sa acopere complet plaga
b.
sa aiba o buna putere absorbanta
c.
sa fie strns, ca sa nu alunece
5466. Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt:
a.
executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav
b.
se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv
c.
sa ndeparteaza mult mai simpla si mai usor
5467. Conditiile unui bun bandaj sunt:
a.
nfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitnd provocarea de dureri
b.
nfasarea se va face de la stnga la dreapta (celui care executa)
c.
nfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul
5468. Cnd se executa nfasarea sub forma de spic (spica)?
a.
pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
b.
pentru a mentine un pansament n care se fac miscari ample
c.
pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei
5469. Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp ndelungat se face prin :
a.
schimbarea pozitiei n pat
b.
masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc
c.
schimbarea pozitiei n pat nu este importanta daca se face masaj zilnic
5470. La bolnavii imobilizati la pat timp ndelungat pot aparea ca si complicatii:
a.
pneumonii hipostatice
b.
tromboze ale membrelor inferioare
c.
hipertensiune, tahicardie
5471. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica n caz de:
a.
fracturi, traumatisme
b.
infarct miocardic
c.
insuficienta cardiac

5472. Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la
pat:
a.
formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice
b.
atrofierea musculara, escarele de decubit
c.
hipotensiune arterial
5473. Inactivitatea ndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea
repercursiuni asupra sistemului osos producnd:
a.
rarefierea structurii osoase
b.
aparitia osteoporozei de inactivitate
c.
artroze
5474. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp ndelungat?
a.
saltea cu structura de burete
b.
saltea din material plastic cu structura de burete
c.
saltea antidecubit
5475. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare n aparat gipsat in
urmatoarele situatii:
a.
plagi cu hemoragie mare
b.
plagi n care sunt ntlnite mase mari vasculare si tendoane
c.
plagi cu leziuni osteo-articulare
5476. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
a.
plagile recente
b.
plagile care secreta abundent
c.
Tromboflebite
5477. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
a.
fixare cu leucoplast
b.
fixare cu plasa autoadeziva
c.
fixare cu basma (capelina)
5478.Leziunile capsulei articulare n cazul luxatiilor sunt:
a.
mai importante dect cele din entorse
b.
mai putin importante dect cele din entorse
c.
nu se produc leziuni articulare
5479. Pentru a calma durerea extrem de vie n cazul unei luxatii:
a.
se administreaza analgetice majore
b.
se readuce ct mai urgent capetele articulatiei n pozitie normala
c.
se administreaza sedative
5480. Aplicarea atelelor se va face astfel nct sa depaseasca ntotdeauna:
a.
articulatia de deasupra zonei fracturate
b.
articulatia de dedesuptul zonei fracturate
c.
articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate
5481. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava:
a.
fractura n "lemn verde"
b.
luxatia deschisa a cotului
c.
fractura diafizei peroneului
5482.In cursul unei luxatii urmatoarele simptome, dar si complicatiile pot avea
urmari grave:
a.
hemartroze, hidrartroze

b.
c.

compresiunile vasculare si nervoase

deformarea regiunii si impotenta functionala

5483. Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la:

a.
articulatia scapulo-humerala
b.
articulatia coxo-femurala
c.
articulatia cotului
5484. Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de
producere:
a.
fracturi prin ndoire si rasucire
b.
fracturi nchise si deschise
c.
fracturi complete si incomplete
5485. Prin fractura deschisa se ntelege:
a.
fractura acoperita de piele,dar cu leziuni masive a muschilor, tendoanelor si
vaselor
b.
fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c.
fractura n care pielea a fost lezata si osul ajunge n contact cu exteriorul
5486. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente n fracturile deschise
comparativ cu cele nchise sunt:
a.
embolii pulmonare si cerebrale
b.
socul traumatic si hemoragic
c.
procesele septice de osteita sau osteomielita
5487. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:
a.
fractura n "vrf de clarinet"
b.
fractura n "lemn verde"
c.
fractura prin nfundare
5488. Fractura cominutiva reprezinta
a.
fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
b.
fracturi multiple ale oaselor
c.
fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os
5489. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os
a.
echimozele si hematomul
b.
durerea n punct fix, care se accentueaza cnd miscam fragmentele osoase
c.
deformarea regiunii
5490. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:
a.
leziuni pulmonare cu pneumotorax
b.
rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei
c.
leziuni pulmonare cu hemotorax
5491. Care din fracturile de mai jos este mai grava:
a.
fractura de col femural
b.
fractura deschisa n 1/3 medie a antebratului
c.
fractura oaselor gambei
5492. n cazul unei fracturi fara deplasare, la spital se i-au urmatoarele masuri:
a.
se pune diagnostic clinic si radiologic
b.
se face anestezie generala
c.
se asigura reducerea fracturii

5493. Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este
nevoie de reducere chirurgicala la:
a.
fractura de rotula
b.
fractura de humerus
c.
fractura de olecran
5494. Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici?
a.
plaga prin caldura, agenti ionizanti
b.
plaga prin ntepare, taiere, prin muscatura
c.
plaga produsa de frig, acizi, raze gama
5495. Prin plagi perforante intelegem:
a.
plagi ale tegumentelor
b.
plagi care patrund n cavitatile naturale
c.
plagi care patrund n cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea
respective
5496.
a.
b.
c.

Prin plagi recente intelegem:

plagi produse n ziua respectiva
plagi produse sub 6-8 ore
plagi produse n ultimele 48 ore

5497. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:

a.
desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena
b.
peste pansamentul de la nivelul plagii
c.
desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.
5498. Hemostaza spontana este:
a.
oprirea fara interventie a unei hemoragii
b.
hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia
c.
oprirea definitiva a hemoragiei.
5499. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a.
paliditate, tahicardie si hipertensiune
b.
paliditate, tahipnee, hipotensiune
c.
hipotensiune, tahicardie, cianoza.
5500. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile
cutanate amenintate se poate realiza prin:
a.
mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare
b.
imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu
schimbarea pansamentului
c.
asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat
5501. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
5502. Cele mai frecvente fracturi ale antebraului sunt localizate n
a.
1/3 distal
b.
1/3 medie
c.
1/3 proximal
5503.Tratamentul fracturii de clavicul presupune:

a.
b.
c.

imobilizare simpl
obligatoriu tratament chirurgical
nici o variant nu este corect

5504. Imobilizarea ortopedic dup reducerea unei luxaii dureaz:

a.
1-3 zile
b.
2 - 3 sptmni
c.
3 - 4 luni
5505. In funcie de structura osului fracturat, fracturile se clasific n:
a.
fractur pe os patologic i fractur pe os sntos
b.
fracturi nchise i deschise
c.
fracturi cu i rar deplasare
5506. Imobilizarea unei fracturi de col femural se face cu:
a.
aparat pelvipedios
b.
gheat ghipsat
c.
cizm ghipsat
5507. Imobilizarea unei fracturi de humerus se face cu:
a.
corset ghipsat
b.
aparat toracobrahial
c.
aparat pelvipedios
5508. Luxaia scapulo- humeral se caracterizeaz prin
a.
dureri vii
b.
febr ridicat
c.
impoten funcional
5509. Inaintea interveniei chirurgicale de urgen la un pacient politraumatizat,
asistentulmedical va recolta snge pentru realizarea urmtoarelor examene de
laborator:
a.
a.coagulogram
b.
b.grup sangvin, Rh
c.
proteinemie
5510. Ingrijirea unui pacient n prima zi postoperator implic:
a.
supravegherea funciilor vitale
b.
supravegherea tuburilor de dren: cantitatea i aspectul secreiilor
c.
lavajul tuburilor de dren cu 100 ml ser fiziologic la 3 - 4 ore
5511. Artroscopia reprezint:
a.
examenul endoscopic articular
b.
examenul radiologie articular
c.
examenul histopatologic articular
5512.Hemartroza este:
a.
hemoragia la nivelul unei articulaii
b.
hemoragia aprut n urma unui traumatism contuziv
c.
hemoragia aprut iatrogen
5513. Recuperarea funcional dup tratamentul chirurgical al unei fracturi se
realizeaz prin:
a. contracii izometrice ale muchilor sub aparatul ghipsat
b. contracii izotonice ale muchilor sub aparatul ghipsat
c. nici o variant nu este corect

5514. In efectuarea unui pansament, curarea tegumentelor din jurul plgii se face:
a. cu comprese mbibate n soluie dezinfectant
b. de la plag spre periferie
c. circular, n jurul plgii
5515. Crampele musculare sunt:
a. contracii voluntare permanente ale muchilor
b. manifestri de dependen ale imobilizrii prelungite la pat
c. contracii involuntare dureroase ale muchilor
5516. ngrijirile postoperatorii se difereniaz n funcie de:
a. tipul tehnicii anestezice folosite
b. preferinele exprimate de pacient sau aparintorii acestuia
c. starea biologic a pacientului
5517.Regimul alimentar al pacientului n primele zile postoperator se stabilete n
funcie de:
a. tolerana digestiv
b. reluarea tranzitului digestiv
c. preferinele alimentare ale pacientului
5518. Semnele locale ale unui pacient cu arteriopatie obliterant a membrelor
inferioare includ:
a. tegumente cianotice
b. cldur local
c. tegumente reci
5519.Examenul obiectiv al pacientului cu tromboflebit evideniaz:
a. cordon venos dureros
b. tegumente roii, calde
c. tegumente marmorate, reci
5520. In cte ore de la accident trebuie intervenit n rezolvarea unei fracturi deschise:
a.
dup 6 ore de la accident
b.
n primele 6 ore de la accident
c.
dup 24 de ore de la accident
5521. Bolnavii operai cu rahianestezie vor fi aezai n pat n:
a.
poziie de decubit dorsal
b.
poziie Trendelenburg
c.
poziie ventral
5522. Cnd bolnavul este adus de la sala de operaie, asistenta medical are obligaia:
a.
s schimbe pansamentul dac este mbibat cu snge
b.
s examineze pansamentul
c.
dac pansamentul este mbibat cu snge, s anune imediat medicul
5523. Omoplatul, mpreun cu extremitatea superioar a humerusului formeaz:
a.
articulaia scapulo humeral
b.
articulaia acromio clavicular
c.
articulaia sterno clavicular
5524. Clavicula este un os al :
a. umrului
b. bazinului

c. coapsei
5525. Scheletul minii este alctuit din:
a. carpiene, metacarpiene, falange
b. tarsiene, metatarsiene, falange
c. radius, cubitus
5526. Curburile coloanei vertebrale n plan frontal sunt:
a. cifoza toracal
b. scolioza toracal
c. lordoza lombar
5527. Hallux valgus:
a. este o diformitate a degetului mare al piciorului;
b. este o diformitate a degetului mic al piciorului
c. este mai frecvent la sexul masculin
5528.Tratamentul de electie al fracturilor de col chirurgical humeral fara deplasare
este:
a. Imobilizare in bandaj Desault pentru 2-3 saptamani.
b. Imobilizare in bandaj Dessault pentru 6-8 saptamani;
c. nu se imobilizeaza
5529. Fracturile de olecran fara deplasare se rezolva prin:
a. imobilizarea cotului in flexiune de 90 pentru 3-4 saptamani.
b. Bandaj Dessault
c. Interventie chirurgicala de urgenta
5530. O fractura de gamba fara deplasare,tratata ortopedic,se consolideaza in:
a.
a.12-16 saptamani.
b.
b.1 luna
c.
2 saptamani
5531. In luxatia scapulo-humerala,tratamentul chirurgical este indicat:
a.
in cazul luxatiilor recidivante;
b.
in cazul luxatiilor vechi,de peste 4 saptamani;
c.
intodeauna
5532. Interveniile asistentei medicale in ingrijirea unui pacient cu aport alimentar
insuficient fata de necesitatile organismului includ:
a.
recomandarea facuta pacientului de a manca singur, pentru a nu fi deranjat
de ceilalti
b.
stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care sa asigure aportul caloric
adecvat)
c.
modificarea orarului meselor (cate putin de mai multe ori pe zi), n functie
de tratamentele urmate
5533. Regimul alimentar recomandat unei persoane cu constipatie cronica include:
a. alimente cu continut scazut in fibre vegetale
b. alimente cu continut crescut in fibre vegetale
c. evitarea alimentelor ce contin fibre vegetale
5534.Principala cauza a infectiilor tractului urinar dobandite in timpul internarii in
spital o reprezinta:
a.
cateterizarea vezicii urinare

b.
c.

igiena defectuoasa
imunitatea scazuta a pacientului

5535.Pentru efectuarea examenului hematologic se foloseste:

a.
sangele capilar obtinut prin inteparea pulpei degetului
b.
sange venos obtinut prin inteparea fetei plantare a halucelui
c.
ambele variante sunt corecte
5536. Determinarea grupului sanguin se poate face din:
a.
sange capilar
b.
sange venos
c.
ambele variante sunt corecte
5537.Determinarea glicemiei se poate face din:
a.
sange capilar
b.
sange venos
c.
ambele variante sunt corecte
5538. Postoperator, la un pacient cu glob vezical, se recomand:
a.
administrarea de diuretice
b.
imobilizarea la pat
c.
montarea unei sonde urinare
5539.
a.
b.
c.

Melena indic:
fisura anal
hemoragie digestiv superioar
hemoroizi

5540. n timpul tratamentului cu anti oagulante pot aprea urmtoarele manifestri

clinice:
a.
epistaxisul
b.
gingivoragiile
c.
hematuria, disuria, oligoanuria
5541. Bolnavii operai cu rahianestezie vor fi aezai n pat n:
a.
poziie de decubit dorsal
b.
poziie Trendelenburg
c.
poziie ventral
5542. Cum se previne i se combate obstrucia cilor aeriene superioare n cazul unui
pacient comatos:
a.
aezarea pacientului n decubit lateral
b.
folosirea pipei Guedel
c.
hiperflexia mandibulei
5543. ocul anafilactic se traduce prin reacia organismului la introducerea unor
substane strine n circulaie i se caracterizeaz printr-o:
a.reacie anormal antigen-anticorp cu eliberare de histamin
b.puternic vasodilataie
c.scdere accentuat a rezistenei organismului
5544. La un pacient diabetic, coma hipoglicemic poate fi cauzat de:
a.doza insuficient de insulin
b.alimentaie insuficient
c.eforturi fizice mari

5545.Scopul administrrii medicamentelor pe cale parenteral este:

a.explorator
b.profilactic
c.terapeutic
5546. La un bolnav n oc traumatic, la locul accidentului pn la venirea ambulanei,
se pot administra:
a.lichide cldue
b.calmante de gur
c.nu se administreaz nimic pe gur
5547.Valabilitatea sngelui integral este de:
a.21 zile
b.3 zile
c.14 zile
5548. Ct dureaz perioada de nou-nscut:
a. 24 de ore dup natere;
b. 7 zile, ct st copilul la maternitate;
c. 30 de zile de la natere;
5549. Copiii cu greutatea de 2.500 -2900 grame, nscui la termen se numesc:
a. normoponderali;
b. subponderali;
c. prematuri;
d. macrosomi.
5550 . Nscut cu asfixie alb, nou-nscutul prezint:
a. micri respiratorii normale;
b. btile cordului n limite normale;
c. aspect de ppu de cear;
d. cianoza extremitilor.
5551. Pentru evitarea regurgitaiei nou-nscutului dup alptare, acesta va fi:
a. poziionat cinci minute n decubit lateral stng;
b. ridicat n brae i btut pe spate;
c. linitit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen.
5552. Care din urmtoarele semne din primele 24 de ore ale nou-nscutului G nu
indic a fi elemente patologice:
a. eliminarea meconiului n primele 24 de ore;
b. frecvena respiratorie de 70/minut;
c. culoarea galben a pielii;
d. sngerarea ombilicului.
5553. Prezena icterului fiziologic poate avea ca surs:
a. mama care a avut n antecedente hepatit (n urm cu 5 ani);
b. naterea prematur a nou-nscutului;
c. valoarea bilirubinei n cretere n a 3-a zi;
d. scderea n greutate a nou-nscutului
5554. Bontul ombilical secionat se acoper cu comprese sterile mbibate n:
a. alcool de 70;
b. tinctur de iod;
c. rivanol;
d. protargol.

5555 . Prima manevr de ngrijire, imediat dup natere, ce se acord nou-nscutului

este:
a. tierea cordonului ombilical;
b. dezobstruarea cilor respiratorii;
c. stropirea cu ap rece;
d. nfarea nou-nscutului
5556. In cazul alimentaiei naturale a nou-nscutului care din microbii saprofii se
dezvolt n intestin:
a. bacilul coli;
b. bacilul bifidus;
c. salmonella.
5557 . Ce se nelege prin criza genital:
a. creterea n greutate;
b. tumefierea mameloanelor;
c. scurgerea sanguinolent la nivelul organelor genitale;
d. descuamaia fiziologic.
5558 . Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-nscutului:
a. s fie din nylon;
b. s se poat fierbe;
c. s aib custur pe mijloc;
d. s se ncheie pe umeri cu ireturi.
5559 . Nou-nscutului de 4 zile, n greutate de 2.500 grame, cu tegumente icterice,
trebuie s i se efectueze unele intervenii; care sunt acestea:
a. vaccinarea BCG;
b. fototerapia;
c. alimentaia la sn;
d. baia general.
5560. Muguetul (mrgritrelul) la sugar apare ca urmare:
a. a nerespectrii orelor de mas;
b. a nerespectrii regulilor de igien;
c. a naterii premature;
d. a hidratrii suficiente.
5561. Detaarea bontului ombilical ligaturat, n mod fiziologic se face dup natere:
a. ntre 7-10 zile;
b. ntre 10-12 zile;
c. ntre 5- 7 zile;
d. dup 14 zile.
5562. Pentru supravegherea nou-nscutului, asistenta are datoria s nregistreze
zilnic:
a. aspectul tegumentelor, scaunul, urina;
b. somnul, respiraia, temperatura;
c. funciile vitale, reflexul suptului;
d. funciile vitale, reflexul suptului, greutatea.
5563. La ce categorie de nou-nscui sunt mai frecvente crizele de apnee i cianoz:
a. la eutrofici;
b. la prematuri;
c. la dismaturi;

d. la macrosomi.
5564. Care din urmtorii parametri ndeplinesc condiiile incubatorului:
a. temperatura 37C, umiditate 70-80%, oxigen 40 vol.%, sistem de eliminare a
dioxidului de carbon, sistem de alarm;
b. temperatura de 40C, umiditate 50%, oxigen 20 vol%, sistem de alarm;
c. temperatura 36C, umiditate constant, oxigen 40 vol%, sistem de eliminare
a dioxidului de carbon.
5565. Interveniile asistentei medicale n cazul nou-nscutului cu apnee tranzitorie
sunt.
a. masarea blnd a toracelui;
b. respiraie artificial manual sau cu aparat portabil;
c. dezobstruarea cilor respiratorii;
d. gavaj.
5566. Asistenta medical recunoate icterul fiziologic al nou-nscutului dup
urmtoarele caracteristici:
a. stare general alterat;
b. se instaleaz dup 2-3 ore de la natere;
c. scaunul, urina sunt normal colorate;
d. apare n a 3-a zi dup natere;
e. starea general este bun.
5567. Copilul xx de 8 luni, are febr i diaree, este propus pentru vaccinare
antipolio:
a. i se face tratament i reprogramare;
b. i se face reprogramare pentru anul viitor;
c. i se face vaccinare conform programrii;
d. nu va fi vaccinat deloc.
5568. Pentru interpretarea IDR la tuberculin n cazul tnrului V., de 15 ani,
asistenta l cheam la cabinet:
a. dup 24-72 ore;
b. dup 2-4-6 ore;
c. urmrete reacia imediat;
d. nu are rost s fie chemat la control.
5569. Copilul xx., de 12 ani, nu are poft de mncare, prezint stare de disconfort i
prurit anal; prioritar, n interveniile medicale, este:
a. baia general, baia pe poriuni;
b. recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic;
c. alimentarea la timp a copilului;
d. scoaterea la aer a copilului.
5570. La 7 luni, xx. are o dezvoltare normal psihomotorie; ultima realizare,
probabil, este:
a. ntoarcerea de pe o parte pe alta;
b. s stea n ezut fr sprijin;
c. s stea n picioare, susinut;
d. s apuce obiecte cu minile.
5571. In care din urmtoarele faze ale procesului de ngrijire stabilii ca pacientul L.
V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunztoare vrstei:
a. evaluare;
b. planificare;

c. implementare;
d. diagnostic de nursing.
5572. B.F., n vrst de 6 ani, este adus la spital cu febr i disurie; i se efectueaz
urocultura care este pozitiv; numrul de germeni prezeni trebuie s fie:
a. sub 10.000 germeni/ml;
b. ntre 10.000-100.000 germeni/ml;
c. peste 100.000 germeni/ml.
5573. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priz 1 gr. soluie medicamentoas la un
interval de 6 ore; cte prize sunt n 24 ore i cte picturi, folosindu-se pipeta pentru
administrare:
a. 4 prize x 20 pic. pe priz;
b. 6 prize x 10 pic. pe priz;
c. 2 prize x 40 pic. pe priz;
d. nu se administreaz medicamente cu pipeta.
5574. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi ntre:
a. 120-140/min.;
b. 80-100/min.;
c. 60- 80/min.;
d. 90-100/min.
5575. Ce se nelege prin enurezis:
a. inversarea emisiilor de urin cu predominan noaptea;
b. pierderea de urin n cursul nopii;
c. pierderea involuntar de urin noaptea la copii peste vrsta de 3 ani.
5576. Nu se administreaz tablete i drajeuri nepisate copilului:
a. sub 6 luni;
b. sub 2 ani;
c. sub 6 ani;
d. sub 1 an.
5577. Condiiile recoltrii scaunului pentru examenul parazitologic sunt:
a. 3 zile consecutiv;
b. de sub unghii;
c. din anus;
d. din scaunul spontan.
5578. Alimentaia sugarului de 6 luni poate fi:
a. natural;
b. diversificat;
c. mixt;
d. artificial.
5579. Pentru pregtirea copiilor n vederea explorrii radiologice a colonului se
efectueaz:
a. clism evacuatoare;
b. pauz alimentar de 12 ore;
c. administrare de purgativ;
d. nu se efectueaz dect clism baritat.
5580. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecvent a convulsiilor este:
a. epilepsia;

b. febra;
c. temperamentul agitat;
d. glicozuria.
5581. Noiunea de copil febril" este echivalent temperaturii msurate rectal a crei
valoare poate fi:
a. 37,5C;
b. 38C;
c. 39^K)C;
d. 36,5-37
5582. CI., de 2 ani, este internat cu otit medie acut bilateral, febr 39C i
contracii tonicoclonice, medicul recomand recoltarea de LCR pentru depistarea
eventualilor ageni patologici; dup puncie, poziia copilului va fi:
a. decubit dorsal fr pern sub cap;
b. decubit dorsal cu pern;
c. decubit lateral;
d. decubit ventral.
5583. Copilul D, este intoxicat cu ciuperci; provocarea vrsturilor se va face:
a. dup 6 ore de la ingestie;
b. n primele 4 ore de la ingestie;
c. nu se practic provocarea vrsturii;
d. se practic mai nti spltura gastric.
5584 . Intoxicaia acut cu substane pesticide i organofosforice se manifest prin
mirosul de:
a. usturoi;
b. aceton;
c. migdale;
d. mere coapte.
5585. Care din interveniile de mai jos nu sunt valabile n profilaxia rahitismului:
a. aerisirea ncperii;
b. introducerea Slinosului n primele 5 luni de via;
c. administrarea de vitamina D2 la ieirea nou-nscutului din maternitate;
d. administrarea de calciu i vitamina D2 n luna a Vlll-a de sarcin.
5586. Care din urmtoarele manifestri de dependen nu fac parte din semnele
BDA:
a. tegumente curate integre;
b. pliu cutanat persistent;
c. scaune frecvente modificate;
d. buna dispoziie.
5587. Medicamentele pe cale bucal la copiii internai n spital sunt administrate:
a. de mamele nsoitoare;
b. de asistentele medicale;
c. de infirmiere;
d. se las pe noptier pentru a fi luate de copil conform prescripiilor.
5588. Pacientului G., de 10 ani, i se recomand examenul copropazitologic; pentru
recoltare foloseti:
a. un borcan curat;
b. o cutie de chibrituri;
c. coprocultor direct;

d. coprocultor steril cu ap distilat.

5589. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru:
a. persoanele care fac tratament cu antibiotice;
b. persoanele care fac tratament cu cortizon;
c. copiii mici;
d. toi indivizii.
5590. Antibiograma este metoda de laborator care:
a. determin prezena microbilor;
b. arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv;
c. nu arat dect creterea germenilor.
5591. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu
portamponul steril tergi:
a. orofaringele;
b. mucoasa nazal;
c. valul palatin;
d. amigdalele.
5592. n caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatur de 39,9C, se vor
aplica urmtoarele intervenii:
a. administrarea de diazepam 1-2 zile;
b. administrarea de analeptice cardiovasculare;
c. administrarea de antibiotice;
d. comprese cldue pe frunte;
e. administrarea de fenobarbital 1/2 fiola
5593. Perioada de nou-nscut este cuprins ntre:
a. 0-5 zile;
b. 0- 1 an;
c. 0 - 28 zile;
d. 0 - 3 luni;
5594. Nou-nscutul normoponderal are la natere o greutate cuprins ntre:
a. 2000-2500 g;
b. 3000-4000 g;
c. 2500 - 3000 g;
d. 3000 - 3500 g.
5595. Lungimea unui nou-nscut la termen este de:
a. 52-55 cm;
b. 38 -42 cm;
c. 48-52 cm.
5596. Frecvena pulsului la nou-nscut este cuprins ntre:
a. 80-100p/min;
b. 130-140p/min;
c. 60 - 80 p/min.
5597. Alimentaia la sn a nou-nscutului normoponderal este corect s fie instituit:
a. dup 24 ore;
b. n primele 6-12 ore;
c. n primele 4 ore
5598. Imediat dup supt, sugarul trebuie:

a. culcat n decubit ventral;

b. inut n poziie vertical cu capul sprijinit i btut uor pe spate pentru
favorizarea eructaiei;
c. culcat n decubit lateral;
d. inut n brae i legnat uor.
5599. Este considerat prematur:
a. nou-nscutul cu greutate sub 2500 g i vrsta gestaional sub 37 sptmni;
b. nou-nscutul cu greutate sub 3000 g;
c. nou-nscutul cu vrsta gestaional sub 37 sptmni.

5600. Alimentaia artificial const n:

a. alimentarea sugarului n primele 3-4 luni cu un alt lapte dect cel de femeie;
b. alimentarea sugarului cu lapte de mam i un alt preparat din lapte;
c. alimentarea sugarului cu preparate necorespunztoare vrstei.
5601. Efectuarea probei suptului const n:
a. cntrirea sugarului dup suptul de la ora 7;
b. cntrirea sugarului nainte i dup toate supturile dintr-o zi;
c. cntrirea sugarului nainte i dup toate supturile fr a-l schimba intre
aceste doua cntriri.
5602. Meconiul este:
a. o malformaie congenital;
b. scaunul nou-nscutului n primele 2-3 zile;
c. scaun cu mucoziti i celule descuamate de culoare verde.
5603. Primo-profilaxia TBC se face n maternitate cu vaccin:
a. DTP;
b. BCG;
c. PPD
d. AP.
5604. Pansamentul bontului ombilical se face cu comprese sterile mbibate n:
a. tinctura de iod;
b. alcool 70:
c. Rivanol 1%o.
5605. Incubatorul nu poate asigura:
a. temperatura constant;
b. toaleta tegumentelor;
c. monitorizarea;
d. izolarea de sursele poteniale de infecii;
e. schimbarea pansamentului ombilical.
5606. Prematurii de gradul III i IV sunt alimentai:
a. cu biberonul;
b. la sn;
c. cu linguria;
d. prin gavaj.
5607. Msurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:
a. n rect, cu termometru individual lubrifiat;
b. n plic axilar;

c. n cavitatea bucal, cu termometru special.

5608. Temperatura copilului msurat n rect este:
a. egal cu cea msurat n axil;
b. mai mic dect cea msurat n axil;
c. mai mare cu 0,3-0,5C.
5609. Diversificarea alimentaiei sugarului presupune:
a. introducerea de noi alimente, n afar de lapte, la vrsta de 3-4 luni;
b. alimentarea sugarului cu regimurile alimentare ale adulilor;
c. introducerea n alimentaie a sucurilor de fructe.
5610. Eritemul fesier al sugarului se previne prin:
a. aplicaii de unguente protectoare;
b. toaleta local cu ap i spun;
c. toaleta parial dup fiecare scaun, aplicare de unguent protector n
regiunea fesier i schimbarea ritmic a lenjeriei de corp.
5611. Scaunele sugarului se noteaz n foaia de temperatur astfel:
a. scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu Z, scaunul meconiu cu
b. scaunul meconiu cu M, scaunul grunjos cu X, scaunul mucos cu 7
c. scaunul grunjos cu Z, scaunul mucos cu X, scaunul lichid cu scaunul
normal cu I, scaunul meconiu cu M.
5612. Regimul de via al femeii care alpteaz const n:
a. regim alimentar echilibrat, bogat n lichide i vitamine:
b. somn corespunztor din punct de vedere cantitativ i calitativ;
c. plimbri zilnice n aer liber;
d. nu prezint importan pentru sugar.
5613. Oul se administreaz sugarului mic:
a. integral, fiert moale;
b. ochi romnesc;
c. numai glbenuul fiert tare.
5614. La sugarul eutrofic, pstos, diversificarea ncepe la 3 - 3 1/2 luni cu:
a. finos n lapte;
b. sup de zarzavat;
c. mere rase cu brnz de vaci.
5615. La sugarul distrofic, diversificarea ncepe la 3 - 3 1/2 luni cu:
a. finos n lapte;
b. orez pasat cu brnz de vaci;
c. mere rase cu biscuii.
5616. Criza de astm bronic la copil se manifest prin:
a. dispnee inspiratorie;
b. wheezing;
c. cianoza peri-oro-nazal;
d. agitaie, anxietate.
5617. Cauzele diareei acute la sugar pot fi urmtoarele, cu excepia:
a. infecii acute digestive, respiratorii;
b. supraalimentaia;
c. alimentaia cu lapte praf;
d. administrarea unor antibiotice pe cale oral.

5618. Cauzele vrsturilor pot fi urmtoarele, cu excepia:

a. boli ale tubului digestiv;
b. stenoz hipertrofic de pilor;
c. administrarea medicamentelor pe cale parenteral;
d. ingerarea unor medicamente.
5619. Sugarul st n ezut la vrsta de:
a. 6 luni;
b. 7-8 luni;
c. 4 luni.
5620. Sugarul merge n picioare la vrsta de:
a. 1 an;
b. 8 - 10 luni;
c. 16- 18 luni.
5621. Erupia primilor dini ncepe:
a. n jurul vrstei de 6 luni;
b. la 8- 10 luni;
c. la 4 - 6 luni.
5622. Diabetul zaharat al copilului este:
a. diabet zaharat tip I insulino-dependent;
b. diabet zaharat tip II insulino-independent;
c. ambele rspunsuri sunt bune.
5623. Cea mai frecvent form de anemie ntlnit la sugar este:
a. anemia posthemoragic;
b. anemia feripriv prin caren de fier exogen;
c. anemia hemolitic.
5624. Alimentele cele mai bogate n fier sunt:
a. laptele de vac;
b. brnza de vaci;
c. ficatul de vit.
5625. Locul de elecie al injeciei intramusculare la sugar este:
a. musculatura fesier;
b. musculatura coapsei;
c. n muchiul deltoid.
5626. Respiraia este un proces format din urmtoarele etape:
a. inspiraie i expiraie;
b. ventilaie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisular;
c. etapa pulmonar i etapa tisular.
5627. Ventilaia este influenat de:
a. permeabilitatea cilor respiratorii i concentraia oxigenului n aerul
respirat;
b. funcionalitatea centrilor respiratorii i expansiunea cutiei toracice;
c. alimentaie i efort fizic.
5628. Etapa circulatorie a respiraiei depinde de:
a. numrul i calitatea hematiilor din snge;
b. debitul cardiac i permeabilitatea capilar;

c. viteza cu care circul sngele arterial.

5629. Actul respirator este reglat prin:
a. SNC;
b. sistemul neurovegetativ;
c. sistemul nervos i prin stimulare chimic.
5630. Componenta voluntar a respiraiei este reglat la nivelul:
a. centrului respirator bulbar;
b. scoarei cerebrale;
c. centrului pneumotaxic pontin.
5631. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse ntre:
a. 16-20 r/min;
b. 12-14 r/min;
c. 23-25 r/min.
5632. Dispneea este:
a. oprirea respiraiei;
b. respiraie normal;
c. respiraie dificil.
5633. Alterarea (modificarea) vocii se manifest cu:
a. afonie, disfonie;
b. apnee;
c. modificarea amplitudinii respiratorii.
5634. n unele afeciuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter
ce ajut la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlat este specific
pacientului cu:
a. tuberculoz pulmonar;
b. cancer pulmonar;
c. astm bronic.
5635. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia c un pacient are nevoie de
O2 este:
a. observarea culorii tegumentelor;
b. notarea modificrilor aprute n frecvena i amplitudinea respiraiei;
c. determinarea presiunii pariale a O2 i CO2 n snge.
5636. Respiraia Cheyne-Stockes este caracterizat prin:
a. perioade de respiraii din ce n ce mai frecvente, dup care frecvena se
reduce, urmeaz apnee; ciclul se reia;
b. respiraie foarte slab;
c. perioade de respiraii rapide, ntrerupte de perioade de apnee.
5637. Respiraia Kussmaul nseamn:
a. respiraie de tip superficial;
b. respiraie modificat ntlnit n strile febrile;
c. inspiraie prelungit urmat de expiraia forat i apnee.
5638. Ralurile reprezint:
a. zgomote supraadugate, patologice, percepute n timpul ascultaiei;
b. secreii pe cile respiratorii superioare;
c. murmurul vezicular.

5639. Ortopneea se definete ca o:

a. expectoraie seroas;
b. respiraie n poziie vertical a corpului;
c. respiraie n poziie orizontal a corpului.
5640. Atelectazia nseamn:
a. o metod de investigaie a plmnului;
b. o modificare a respiraiei;
c. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea cilor aeriene
intrapulmonare.
5641. Capacitatea vital se refer la:
a. amplitudinea respiratorie;
b. cantitatea maxim de aer ce poate fi expirat din plmni dup o inspiraie
forat;
c. aerul rmas n plmni n urma expiraiei forate.
5642. Intre MD ale dispneei ntlnim:
a. ortopneea;
b. situaia de criz;
c. hiperventilaia;
d. tusea;
e. cianoza;
f. paliditatea tegumentelor.
5643. Drenajul postural nseamn:
a. eliminarea secreiilor bronice prin tuse;
b. utilizarea gravitaiei pentru drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c. o incizie la care se aplic un tub de dren.
5644. In cursul observrii unui pacient se descoper c prezint torace n butoi".
Acesta poate fi:
a. normal;
b. rezultat al mririi ficatului sau inimii;
c. rezultat al obstruciei prelungite i generalizate a cilor respiratorii.
5645. Pulsul reprezint:
a. presiunea sngelui n vase;
b. contraciile inimii;
c. unda vibratoare tradus printr-o micare ritmic a arterelor, sincron cu
sistola ventricular.
5646. Valorile normale ale pulsului la persoana adult sunt cuprinse ntre:
a. 50-70 bti/minut;
b. 70-90 bti/minut;
c. 60-80 bti/minut.
5647. Celeritatea este o caracteristic a pulsului, nsemnnd:
a. rapiditate, viteza unei pulsaii;
b. ritmicitate;
c. trie.
5648. Msurarea pulsului se poate efectua:
a. numai pe artera carotid;
b. pe orice arter accesibil palprii, care poate fi comprimat pe un plan osos;
c. numai pe o ven vizibil.

5649. Pentru ca msurarea pulsului s duc la valori corecte, pacientul se va afla:

a. n decubit dorsal;
b. n repaus fizic i psihic timp de 5-10 minute;
c. n cadrul intim, alturi de familie.
5650. Pulsul tahicardie nseamn:
a. puls rar;
b. puls rapid;
c. puls superficial.
5651. Valoarea pulsului variaz odat cu:
a. vrsta;
b. valoarea tensiunii arteriale;
c. starea emoional.
5652. Cnd intervalele ntre pulsaiile percepute la artera radial sunt inegale, pulsul
se definete a fi:
a. filiform;
b. neregulat;
c. slab.
5653. Valoarea maxim i minim a tensiunii arteriale se refer la:
a. parametrii n afara crora viaa pacientului este n pericol;
b. presiunea sngelui arterial n timpul sistolei, respectiv diastolei cardiace;
c. o convenie care stabilete limitele normale ale presiunii sngelui.
5654. Tensiunea arterial este determinat de:
a. fora de contracie a inimii i elasticitatea pereilor arteriali;
b. alimentaie i factorii de risc;
c. vrst i sex.
5655. Presiunea arterial se modific n funcie de:
a. valoarea glicemiei;
b. rezistena vascular periferic;
c. valoarea temperaturii corporale.
5656. Tensiunea arterial diferenial este:
a. diferena dintre valorile tensiunii arteriale sistolice i diastolic
b. diferena de tensiune individual;
c. diferena tensional n cadrul ritmului circadian.
5657. Pentru a obine o valoare corect a tensiunii arteriale, aceasta va determinat:
a. nainte de mese;
b. dimineaa dup somn, la sculare;
c. n repaus.
5658. n ngrijirile bolnavului cu afeciuni digestive, apar n cadrul dimensiunii biofiziologice urmtorii termeni:
a. anorexie = refuzul mncrii;
b. malnutriie = digestie deficitar din mai multe puncte de vedere
c. malabsorbie = sindrom n cadrul unor boli ce se manifest cu diaree i
absorbie intestinal deficitar;
d. bulimie = ingestie a unor cantiti excesive de alimente.
5659. Termenul medical pentru scderea apetitului este:

a. caexie;
b. anorexie;
c. inapeten.
5660. Polifagia reprezint:
a. nevoia exagerat de a mnca fr senzaie de saietate;
b. senzaia exagerat de foame cu ingestie mic de alimente;
c. lipsa senzaiei de foame.
5661. Arsura retrosternal care uneori nlocuiete durerea, are caracter ritmic,
periodic (cauza fiind hiperaciditatea), se numete:
a. meteorism;
b. regurcitaie;
c. eructaie;
d. pirozis.
5662. Care din urmtorii termeni sunt factori psihologici ce pot influena satisfacerea
nevoii de a beai a mnca:
a. climatul;
b. anxietatea;
c. religia.
5663. Asistenta medical calculeaz necesarul de calorii/24 ore n funcie de:
a. activitatea i vrsta individului;
b. vrst, n exclusivitate;
c. perioadele de activitate sau repaus.
5664. Insuficiena aportului alimentar i lichidian, determin tulburri:
a. la nivelul funcionrii tuturor aparatelor organismului;
b. la nivelul funcionrii tuturor sistemelor organismului;
c. numai la nivelul funcionrii aparatului cardio-vascular.
5665. n alimentaia neadecvat n deficit, ca problem de dependen, care din
urmtoarele formulri sunt manifestri de dependen:
a. disfagia, anorexia;
b. consum redus de lichide i sruri minerale;
c. polifagia.
5666. n ngrijirea pacientului cu alimentaie neadecvat n surplus, asistenta
medical i propune urmtoarele obiective:
a. pacientul s desfoare o activitate fizic crescut;
b. pacientul s fie echilibrat psihic;
c. pacientul s aib o stare de bine, fr vrsturi i greuri.
5667. Care din urmtoarele formulri pot fi intervenii ale asistentei medicale n
susinerea obiectivului ca pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic:
a. efectuarea bilanului lichidelor ingerate i eliminate;
b. contientizarea pacientului asupra importanei regimului alimentar;
c. asigurarea unui climat cald, confortabil.
5668. Alimentaia neadecvat - ca problem de dependen - se poate manifesta prin:
a. deficit;
b. surplus;
c. greuri, vrsturi;
d. disfagie.

5669. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uoar sunt de:
a. 35-40 cal/kg corp/24 h;
b. 40-4-5 cal/kg corp/24 h;
c. 25 cal/kg corp/24 h;
d. 45-60 cal/kg corp/24 h.
5670. Diureza reprezint:
a. eliminarea din organism a substanelor inutile provenite din metabolism;
b. cantitatea de urin eliminat din organism n 24 h;
c. actul prin care urina acumulat n vezic este eliminat sub forma emisiunilor
urinare.
5671. Care din urmtoarele formulri sunt corecte, cu referire la caracterele urinei,
cnd este prezent o ingestie mare de lichide:
a. densitate crescut 1020-1040, culoare deschis, poliurie;
b. densitate sczut 1001-1002, culoare deschis, oligurie;
c. densitate normal 1015-1020, culoare nchis, anurie;
d. densitate sczut 1001-1002, culoare deschis, poliurie.
5672. Evaluarea eliminrii scaunelor ar trebui s includ observaii asupra:
a. obiceiurilor alimentare;
b. regularitii scaunelor;
c. uurinei defecrii;
d. perioadei de zi sau noapte;
e. culorii, mirosului, consistenei.
5673. Care din enunurile de mai jos nu se refer la cantitatea de urin:
a. polakiurie;
b. oligurie;
c. disurie;
d. poliurie;
e. anurie.
5674. Tratamentul oliguriei include:
a. asigurarea unei hidratri adecvate;
b. msurarea densitii urinare;
c. folosirea de soluii intravenoase;
d. msuri de prevenire a deshidratrii.
5675. Excreia deeurilor din organism se efectueaz:
a. prin piele;
b. prin aparatul renal;
c. prin aparatul genital feminin;
d. prin aparatul cardiovascular;
e. prin aparatul respirator.
5676. Meninerea constant a compoziiei mediului intern se realizeaz prin:
a. diurez;
b. hematemez;
c. procesul de homeostazie;
d. melen.
5677. Printre factorii biologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a elimina se
numr:
a. vrsta;
b. programul de eliminare intestinal;

c. educaia i cultura.
5678. Sursele de dificultate n cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina, pot fi:
a. lipsa de control a sfmcterelor;
b. spasmele vezicale;
c. poluarea apei;
d. alimentele alterate.
5679. Aspectul ca zeama de orez" a scaunului diareic, se poate ntlni n:
a. gastrita cronic;
b. intoxicaii;
c. ulcerul gastro-intestinal;
d. apendicit acut.
5680. Scaunul n constipaie poate lua aspectul:
a. unor bile dure de mrimea mslinelor;
b. unor bile conglomerate;
c. de zeam de pepene.
5681.Pentru ca un pacient cu constipatie sa aiba tranzit intestinal in limite
fiziologice,asistenta medicala intervine:
a. determinnd pacientul s efectueze exerciii fizice cu regularitate;
b. administrnd laxative, la indicaia medicului;
c. efectund la nevoie o clism evacuatoare simpl.
5682. Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin:
a. hemoptizie i hematemeza;
b. hematemeza i melen;
c. hematurie i melen.
5683. Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul:
a. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze;
b. constipaie, scaun la interval de 6-7 zile;
c. eliminarea frecvent a gazelor intestinale.
5684. Culoarea scaunului n caz de melen este:
a. rou deschis;
b. negru ca pcura;
c. maron-verzui.
5685. Hipoglicemia poate fi provocat de:
a. doz prea mare de insulin;
b. doz mai mic de insulin dect cea prescris;
c. aport alimentar mai bogat dect cel planificat n diet.
5686. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:
a. transpiraia, tulburrile de somn, ameeala, anxietatea, palpitaiile;
b. simptomele de acidoz diabetic;
c. pierderea contienei.
5687. Injecia subcutanat se efectueaz n:
a. esutul muscular;
b. sub piele n esutul celular subcutan sau hipodermic;
c. n grosimea pielii.
5688.Hipoxia este:

a. scderea oxigenului din sngele circulant;

b. embolie gazoas;
c. sindrom de compresiune
5689. Creterea i dezvoltarea normal a copuilului implic respectarea urmtoarelor
legi:
a. segmentele corpului cresc toate n acelai timp
b. segmentele corpului nu cresc toate n acelai timp, ci alternative (exemplu:
membrele superioare nu cresc n acelai timp cu cele inferioare)
c. creterea este mai lent ntre 0-3 ani i mai accelerat ntre 5-7 ani
5690.La copil, msurarea perimetrului cranian permite aprecierea dezvoltrii fizice,
astfel:
a. n primul trimestru de via perimetrul cranian crete cu 2 cm/lun
b. n al doilea trimestru de via perimetrul cranian crete cu 3 cm/lun
c. n al treilea trimestru de via perimetrul cranian crete cu 1 cm/lun
5691.In mod normal, grosimea pliului cutanat variaz ntre:
a. 0,5-1 cm la nou-nscut i 1-2 cm la sugarul mare
b. 2 cm la nou-nscut i 2,5 cm la sugarul mare
c. 0,5-1 cm la nou-nscut i 3 cm la sugarul mare
5692.Indicele ponderal de apreciere a strii de nutriie a copilului se calculeaz astfel:
a. greutatea actual/greutatea ideal
b. greutatea ideal/greutatea actual
c. greutatea actual/greutatea ideal x 100
5693.Etapa de sugar n dezvoltarea unui copil se refer la perioada de:
a. 0-28 zile
b. 29 zile 12 luni
c. 1-2 ani
5694.Etapa neonatal n dezvoltarea unui copil se refer la perioada:
a. 0-28 zile
b. 29 zile 12 luni
c. 1-1,5 ani
5695.Fontanela anterioar se va nchide n mod normal:
a. ntre 1-3 luni
b. 9 18 luni
c. ntre 6-9 luni
5696.Dentiia de lapte apare de regul:
a. n primele 3 luni
b. ntre 2-4 luni
c. ntre 5-9 luni
5697.Dentiia de lapte (temporar) este compus din:
a. 12 dini
b. 20 dini
c. 32 dini
5698.Fontanela posterioar:
a. este n mod obligatoriu deschis la natere i se nchide dup 3-4 luni
b. poate fi nchis la natere sau, dac exist, se va nchide n primele 3-4
sptmni

c. rmne deschis n primul an

5699.Primul dinte permanent i primul molar apar de regul n jurul vrstei de:
a. 3 ani
b. 7 ani
c. 14 ani
5700.In timpul sarcinii btile cordului sunt percepute n jurul vrstei de:
a. 4 sptmni
b. 14 sptmni
c. 4 luni
5701.Durata normal a sarcinii este de:
a. 28 sptmni
b. 39-40 sptmni
c. 44 sptmni
5702.La natere, nou-nscutul normal are o greutate de:
a. 2800g-4000g
b. sub 2800g
c. peste 4000g
5703.Organismul copilului ncepe s produc proprii si anticorpi:
a. n timpul primului an de via
b. n timpul celui de-al doilea an de via
c. n timpul celui de-al treilea an de via
5704.Principala surs de energie pentru organism o reprezint:
a. proteinele
b. lipidele
c. glucidele i lipidele
5705. Mecanismul reglrii aportului alimentar prin senzaia de foame acioneaz la
copil dup vrsta de:
a. 6 sptmni
b. 3 luni
c. 6 luni
5706. Necesitile energetice globale ale copilului cu vrsta de 3-6 luni sunt de:
a. 80 kcal/kg corp/zi
b. 110 kcal/kg corp/zi
c. 40 kcal/kg corp/zi
5707. In perioada prepubertar un aport caloric de 40 kcal/kg corp/zi:
a. este sufficient
b. este insufficient, creterea ponderal se oprete
c. este excesiv, favoriznd obezitatea
5708. Prin alimentaia artificial se nelege alimentaia sugarului n primele 4 luni de
via cu:
a. un preparat de lapte adaptat, avnd ca surs laptele de vac
b. laptele de mam, la care se adaug un preparat de lapte adaptat
c. lapte de mam
5709. Alimentaia normal a sugarului este alimentaia cu:
a. lapte matern exclusiv

b. laptele altei specii (lapte de vac, lapte de capr)

c. preparate de lapte obinute artificial, dar cu cantiti identic naturale
5710. Laptele matern conine ap n proporie de:
a. 50%
b. 87-95%
c. 75%
5711. Dac naterea s-a produs pe ci naturale i sugarul este sntos el poate fi pus
la sn dup:
a. 6 ore de la natere
b. 24 ore de la natere
c. 48 ore de la natere
5712. In prima zi nou-nscutul va fi alimentat:
a. 5 minute la ambii sni la interval de 3 ore
b. 10 minute la ambii sni la interval de 6 ore
c. 30 minute la ambii sni la interval de 8 ore
5713. Pentru a aprecia cantitatea de secreie lactat pe care o are mama:
a. se msoar cantitatea de lapte supt la o mas
b. se face media cantitilor primite pe 24 ore
c. se face media cantitilor primite n decurs de 3 zile
5714. Contraindicaiile materne tranzitorii pentru alimentaia natural includ:
a. bolile psihice grave
b. caexia
c. infecii ale snilor
5715. Dup alptat, sugaruzl va fi inut n brae n poziuie vertical pentru a eructa
aerul nghiit, timp de:
a. 5-10 minute
b. 30 minute
c. 30-45 minute
5716. Dup alimentarea la sn se recomand aezarea sugarului n ptu n poziie de:
a. decubit lateral stng
b. decubit lateral drept
c. decubit dorsal
5717. Pregtirea sugarului pentru alimentarea artificial presupune:
a. schimbarea n scutece curate
b. alimentarea se va face n braele mamei, n aceeai poziie ca pentru alptatul
la sn
c. sugarul poate fi alimentat i culcat n pat
5718. Numrul de mese ale sugarilor alimentai mixt sau artificial va fi n prima lun
de via de:
a. 6-7 mese/zi
b. 2-3 mese/zi
c. 10-12 mese/zi
5719. Durata optim a unei mese la sugarul alimentat mixt sau artificial este de:
a. 5 minute
b. 15-20 minute
c. 30 minute

5720. Metoda complementar de introducere a alimentaiei mixte presupune:

a. copilul va suge la ambii sni i, n completare, va primi la fiecare mas un
supliment de lapte praf
b. se va alterna o mas de lapte praf cu o mas de supt la sn
c. se va ncepe cu administrarea unei cantiti mici de lapte praf, masa fiind
ompletat cu alimentarea la sn
5721. La sugar, preparatul de lapte nou introdus se va administra:
a. cu linguria
b. cu biberonul
c. cu linguria i biberonul
5722. Pentru sugarul euforic alimentat natural diversificarea alimentaiei se
recomand dup:
a. 3 luni
b. 4-6 luni
c. 12 luni
5723. Poliartrita reumatoida este:
a. o suferinta inflamatorie acuta
b. o suferinta inflamatorie cronica
c. o afectiune post-traumatica
5724. Frecventa de aparitie a poliartritei reumatoide este:
a. de 2-3 ori mai mare la femei decat la barbati
b. de 50 ori mai mare la femei
c. de 50 ori mai mare la barbati
5725.Clinic, poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin:
a. sinovita, cu prinderea articulatiilor mari
b. sinovita, cu prinderea in principal a articulatiilor mici
c. prinderea asimetrica a articulatiilor
5726. Prinderea articulatiilor de la nivelul mainii, in poliartrita reumatoida, este mai
frecventa la:
a. articulatiile interfalangiene proximale si meta-carpo-falangian
b. articulatiile interfalangiene distale
c. nici una dintre aceste localizari nu este valabila
5727. Una dintre modificarile caracteristice intalnite in poliartrita reumatoida este:
a. radiculalgia sciatica in bascula
b. deviatia cubitala a degetelor
c. eruptia scuamoasa pe pielea capului
5728. Degetul in "gat de lebada" se caracterizeaza prin:
a. hiperextensia cotului si flexia meta-carpo-falangian
b. hiperextensia meta-carpo-falangian si flexia IFP
c. hiperextensia IFP si flexia IFD
5729. Degetul in "butoniera" se caracterizeaza prin:
a. hiperflexia IFP, cu hiperextensia IFD
b. hiperflexia meta-carpo-falangian
c. hiperflexia ifd si hiperflexia meta-carpo-falangian
5730. In poliartrita reumatoida, este caracteristic:

a. Mediusul in "Z"
b. Inelarul in "Z"
c. Policele in "Z"
5731. In poliartrita reumatoida, articulatiile piciorului sunt:
a. afectate adesea de la inceputul bolii
b. afectate tardiv
c. nu sunt afectate niciodata
5732. In poliartrita reumatoida, artrita tempora-mandibulara:
a. nu se intalneste in practica
b. este rara
c. este frecventa, dar rareori grava
5733. Nodulii reumatoizi subcutanati:
a. apar mai ales pe suprafetele de flexie
b. apar mai ales pe suprafetele de extensie
c. odata aparuti,: sunt definitivi
5734. In cadrul poliartritei reumatoide, musculatura:
a. nu este efectata
b. prezinta atrofii si hipotrofii
c. este afectata numai la nivelul gambelor
5735. Poliartrita reumatoida a varstnicului:
a. are un prognostic mai bun la femei, dar nu si la barbati
b. are un prognostic mai bun la barbati, dar nu si la femei
c. are in general un prognostic mai bun
5736. In poliartrita reumatoida, modificarile hematologice cuprind:
a. sindrom inflamator si disimunitar
b. fibrinogenul normal, indiferent de evolutia bolii
c. VSH normal, indiferent de evolutia bolii
5737. Sclerodermia:
a. este caracterizata prin fibroza excesiva si leziuni degenerative ale pielii si
organelor interne
b. afectarea pulmonara este principala cauza de mortalitate
c. nu afecteaza cordul.
5738. In terapia poliartritei reumatoide, se poate utiliza corticoterapia:
a. sistemica, in cazuri deosebite, care nu raspund la alte tratamente
b. in toate cazurile de poliartrita reumatoida
c. este o forma de terapie contraindicata
5739. In poliartrita reumatoida, kinetoterapia are un rol:
a. important in pastrarea functiei mioartokinetice
b. negativ
c. lipsit de importanta
5740. In poliartrita reumatoida, printre obiectivele principale ale kinetoterapiei se
numara:
a. mentinerea amplitudinii miscarilor respiratorii
b. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare
c. decomprimarea medulara prin manipulari vertebrale
5741.Miopatiile inflamatorii idiopatice(dermatomiozitele):

a. sunt afectiuni caracterizate prin slabiciunea musculaturii proximale a

membrelor ca urmare a unui proces inflamator cronic al muschiului scheletic
b. o afectiune foarte frecventa
c. nu prezinta manifestari viscerale si articulare
5742. In poliartrita reumatoida, pentru a evita flexumul de genunchi:
a. se prefera statul in fotoliu
b. se evita decubitul ventral
c. in decubit dorsal, se folosesc saci de nisip pe genunchi
5743. In poliartrita reumatoida, mobilizarile active sunt recomandate:
a. mai ales dimineata, pentru depasirea redorilor articulare matinale
b. mai ales seara, pentru a evita redorile nocturne
c. mai ales dupa-amiaza, pentru a evita sedentarismul
5744. Sdr. Sjogren:
a. este o suferinta inflamatorie autoimuna
b. este o suferinta lent progresiva
c. sunt afectate tintit glandele exocrine
5745. In spondilita anchilozanta, se poate afirma ca factorul genetic:
a. nu joaca nici un rol
b. joaca un rol important
c. joaca un rol minor
5746. In patogenia spondilitei anchilozante, este incriminat:
a. Fenotipul HLA B 27
b. Fenotipul HLA B 50
c. Fenotipul DR 40
5747. Spondilita anchilozanta debuteaza in 80% din cazuri cu:
a. dureri temporo-mandibulare
b. dureri hepatice
c. dureri sacro-lombare
5748. Talagiile in cadrul spondilitei anchilozante:
a. nu se intalnesc niciodata
b. apar frecvent la debutul bolii
c. apar numai in stadii avansate ale bolii
5749. Limitarea anteflexiei coloanei lombare in cadrul spondilitei anchilozante:
a. este numai rareori intalnita
b. este imposibil de evaluat clinic
c. se poate evalua prin manevra Schober
5750. In spondilita anchilozanta, afectarea coloanei cervicale:
a. nu se poate evalua clinic
b. nu prezinta importanta la evaluarea clinica
c. se pune in evidenta prin masurarea indiciilor barbie-stern,occiput-perete,
tragus-acromion
5751. Manifestarile oculare tip irita sau uveita:
a. nu se intalnesc in spondilita anchilozanta
b. se intalnesc in poliartrita reumatoida
c. se intalnesc frecvent in spondilita anchilozanta si pot conduce la orbire

5752. La nivelul tractului de conducere al inimii:

a. in spondilita anchilozanta - are loc un proces de fibroza, cu tulburari de
conducere
b. in spondilita anchilozanta nu au loc modificari
c. in PSH - au loc modificari importante
5753. Mentinerea unei bune ventilatii toracice este un obiectiv intalnit in:
a. spondilita anchilozanta
b. poliartrita reumatoida
c. periartrita scapulohumerala
5754. In spondilita anchilozanta, repaosul de noapte se face:
a. dormind pe pat moale, confortabil
b. dormind cu perna inalta
c. pe pat tare, cu un sul la nivelul gatului
5755. In spondilita anchilozanta, se poate utiliza masajul:
a. ca mijloc complementar de tratament
b. cu scopul de a ocoli kinetoterapia
c. ca mijloc unic de recuperare
5756. Baile generale calde:
a. nu se folosesc in spondilita anchilozanta
b. se folosesc in spondilita anchilozanta, ca forma de termoterapie
c. se folosesc in spondilita anchilozanta, dar numai in scop igienic
5757. Sauna:
a. se contraindica in spondilita anchilozanta
b. se indica in spondilita anchilozanta, de trei ori pe zi
c. se indica in spondilita anchilozanta, odata pe saptamana, sub supraveghere
atenta
5758. In spondilita anchilozanta, se recomanda urmatoarele posturi corecte :
a. sederea pe scaun cu spatar inalt
b. sederea pe taburet
c. sederea in fotoliu
5759. In spondilita anchilozanta se pot recomanda urmatoarele posturi corective:
a. decubit lateral, cu genunchii flectati
b. decubit dorsal, cu genunchii flectati
c. decubit ventral, cu perna sub piept, fruntea pe o pernuta, saci de nisip pe
coloana dorsala si bazin
5760. In spondilita anchilozanta, exercitiile pentru mentinerea si ameliorarea
mobilitatii incearca:
a. sa atinga limita extrema a miscarii
b. sa nu ajunga la limita exrtema a miscarii
c. sa puna accentul pe flexie
5761. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine un tonus muscular normal:
a. se incepe cu exercitii izometrice
b. se aleg numai exercitii izometrice
c. nu sunt utile exercitiile izometrice
5762. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine tonusul muscular sau pentru a-l
corecta:
a. se pot folosi exercitiile dinamice libere

b. se folosesc numai exercitii dinamice libere

c. nu sunt utile exercitii dinamice libere
5763. In spondilita anchilozanta, pentru cresterea volumelor respiratorii mobilizate:
a. se incepe cu educarea respiratiei diafragmatice
b. se incepe cu respiratii nazale ample, se trece apoi la educarea respiratiei
diafragmatice
c. se recomanda mersul pe bicicleta medicala
5764. In cadrul spondilita anchilozanta, programul de kinetoterapie:
a. va trebui efectuat de pacient toata viata
b. este contraindicat
c. se executa numai cu ocazia curelor balneare
5765. Disciplinele sportive recomandate in spondilita anchilozanta sunt:
a. inot, voleiul, baschetul
b. tenisul
c. biliardul
5766. In boala artrozica, diagnosticul clinic se poate face pe baza:
a. durerii de tip inflamator
b. durerii de tip mecanic
c. evolutiei spre anchiloza
5767. Durerea articulara de tip inflamator prezinta:
a. intensificare nocturna
b. tendinta de ameliorare in repaus
c. lipsa semnelor generale de tip febra, astenie
5768. Durerea articulara de tip mecanic prezinta:
a. tendinta de ameliorare prin repaus
b. intensificare nocturna
c. asocierea cu redoarea matinala prelungita
5769. Despre artroze se pot afirma ca:
a. conduc adesea la anchilozare
b. au o evolutie rapida
c. au o evolutie lenta
5770. Despre artroze se pot afirma ca:
a. se caracterizeaza prin episoade dureroase acute, cu lungi perioade de acalmie
b. au evolutie mai blanda in cazul coxartrozei
c. afecteaza adesea articulatiile mici ale mainii, simetric
5771. Termoterapia se foloseste:
a. nu se foloseste in cazul bolii artrozice
b. pentru efectul antispastic asupra musculaturii
c. pentru tonifiere musculara
5772. Reactii adverse datorate administrarii de AINS pot fi:
a. reactii digestive, renale , hepatice, hematologice, cardio-vasculare
b. reactii alergice
c. nu au rectii adverse
5773. In boala artrozica:
a. exercitiile active sunt contraindicate

b. exercitiile active sunt preferate

c. exercitiile izometrice sunt preferate
5774. Coxartroza este localizarea reumatismului degenerativ:
a. la osul coxal
b. la nivelul articulatiei soldului
c. la nivelul articulatiei genunchiului
5775. Coxartroza primitiva:
a. se dezvolta pe fondul unei cauze preexistente
b. nu are o cauza deosebita
c. nu este de obicei bilaterala
5776. Coxartroza secundara:
a. este de obicei unilaterala
b. este de obicei bilaterala
c. este de obicei perfect simetrica
5777. Durerea din cadrul coxartrozei:
a. este de tip mecanic
b. nu este calmata de repaus
c. este ameliorata la mers
5778. Durerea din cadrul coxartrozei:
a. poate iradia pe fata posterioara a coapsei
b. este clamata in ortostatism
c. este agravata de repaus
5779. In cazul coxartroxei, bolnavul poate prezenta o atitudine vicioasa cand sta in
picioare:
a. cu membrul inferior rotat intern
b. cu membrul inferior in hiperextensie
c. cu membrul inferior in usoara flexie si rotat extern
5780. In coxartroza:
a. evolutia este lente, progresiva, dar se poate ajunge la invaliditate in 7-15 ani
de evolutie
b. nu se ajunge la invaliditate
c. se ajunge la invaliditate in 2-3 ani de evolutie
5781. Coxartroza evolueaza in mai multe stadii:
a. stadiul initial si final
b. stadiul initial, evoluat, final
c. stadiul initial si evoluat
5782. Stadiul initial din coxartroza prezinta:
a. dureri in repaus
b. dureri la ortostatism si mers prelungit
c. atitudini vicioase
5783. Studiul final din coxartroza prezinta:
a. dureri intense
b. atitudini vicioase corectabile
c. reducerea amplitudinilor "de lux"
5784. Pedalarea pe bicicleta:

a. se contraindica la coxotici
b. este importanta pentru mobilizarea articulara la coxotici
c. este indicata numai la copii
5785. Printre obiectivele kinetoterapiei in coxartroza se numara:
a. cresterea stabilitatii soldului
b. cresterea mobilitatii genunchiului
c. gimnastica respiratorie
5786.In coxartroza se pot folosi pentru posturari:
a. atat posturile libere, cat si cele fixe
b. numai posturile libere
c. numai posturile fixe
5787. In coxartroza, in cadrul programului kinetic:
a. tonifierea musculara a abductorilor soldului este deosebit de importanta
b. mobilitatea soldului se considera mai importanta ca stabilitatea
c. tonifierea extensorilor genunchiului este prioritara
5788. Pentru refacerea mobilitatii articulare in coxartroza:
a. se pot utiliza mobilizari active libere
b. se folosesc numai mobilizari pasive
c. se folosesc numai mobilizari pasive
5789. Igiena ortopedica a soldului presupune:
a. odihna in fotolii comode
b. evitarea mersului si a ortostatismului prelungit
c. mersul pe jos, pe terenuri accidentate
5790. Igiena ortopedica a soldului propune:
a. mersul simplu pe jos
b. preferinta pentru mersul pe bicicleta
c. purtarea pantofilor cu toc inalt
5791. In etapa finala a gonartrozei:
a. nu se mai poate indica artrodeza
b. nu se indica niciodata artrodeza
c. se indica artrodeza in gonartroza unilaterala majora, foarte avansata, cu
genunchi dislocat
5792. Sporturi indicate in gonartroza
a. inotul si ciclismul
b. atletism
c. tenisul
5793.Gonartroza este localizarea reumatismului degenerativ la:
a. sold
b. genunchi
c. glezna
5794. La nivelul genunchiului exista:
a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica
5795.Simptomul principal in gonartroza este:

a. durerea
b. mobilitatea patologica
c. anchiloza
5796. Durerea din gonartroza este:
a. de tip mecanic
b. de tip inflamator
c. de tip neprecizat
5797. In gonartroza, VSH-ul:
a. este in general normal
b. este in general crescut
c. este in general mult crescut
5798.AINS:
a. potenteaza activitatea antidiabeticelor si anticoagulantelor orale
b. diminueaza efectul diureticelor si betablocantelor
c. nu interactioneaza cu ale medicamente
5799. In etapa finala din gonartroza:
a. durerile sunt prezente si in repaus
b. durerile apar numai la mers
c. durerile apar numai la urcatul scarilor
5800.In gonartroza, se respecta igiena ortopedica, cu urmatoarele reguli:
a. se evita mersul cu bicicleta
b. se evita mersul pe teren accidentat
c. se va merge mult pe jos
5801. In gonartroza, exercitiile cu incarcare de tipul genuflexiunilor:
a. se evita
b. se prefera
c. se indica la varsta a 3-a
5802. In gonartroza, hidrokinetoterapia:
a. este contraindicata
b. se face la 36-36,50C
c. se face la 40-700C
5803.Infiltratia intraarticulara cu corticoizi in gonartroza se face:
a. cat mai des
b. fara a depasi 4-5 infiltratii/ an
c. fara a depasi 20 infiltratii/an
5804. In lombalgia acuta:
a. kinetoterapia nu se aplica
b. kinetoterapia se aplica
c. kinetoterapia este unica forma de tratament
5805. Kinetoterapia in lombosacralgie se face in functie de perioada/etapa de evolutie
a bolii, astfel:
a. in perioada acuta se recomanda relaxarea musculaturii lombare
b. in perioada acuta se recomanda tonifierea musculaturii lombare
c. in peroada acuta se va asupliza trunchiul inferior

5806.Dintre urmatoarele afirmatii, una este falsa, referitor la kinetoterapia in

perioada de remisie completa:
a. a.urmareste constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare
b. urmareste inzavorarea coloanei lombare
c. urmareste scaderea iritatiei radiculare
5807. Mentinerea fortei musculare in lombosacralgie, perioada de remisie completa,
este destinata:
a. musculaturii trunchiului inferior si fesierilor
b. musculaturii membrelor superioare
c. musculaturii coloanei cervicale
5808. Printre sindroamele regionale dureroase reumatice ale tesutului moale, se
numara:
a. Bursitele
b. b.fibromialgia
c. c sindromul de hiperlaxitate
5809. Epicondilita este caracterizata prin;
a. durere vie pe partea externa a cotului
b. anchiloza cotului
c. durere agravata de flexia antebratulu
5810. PSH este un sindrom clinic dureros, caracterizat de afectarea;
a. capsulei, ligamentelor, tendoanelor
b. periostului
c. meniscurilor
5811. La nivelul umarului exista;
a. o singura articulatie
b. 2 articulatii
c. 3 articulatii
5812. Una din afirmatiile referitoare la PSH este falsa:
a. poate avea cauzalitate post-traumatica
b. poate fi provocata de afectiuni pulmonare
c. poate fi provocata de ciroza hepatica
5813. PSH este reprezentat de:
a. 3 forme anatomo-functionale
b. 4 forme anatomo-functionale
c. 5 forme anatomo-functionale
5814. Umarul dureros simplu este forma clinica:
a. cea mai frecventa
b. cea mai rara
c. la fel de frecventa ca si alte forme de PSH
5815. In PSH- .umarul dureros simplu, mobilitatea
a. este conservata
b. este compromisa
c. este mult limitata
5816. In PSH- .umarul dureros simplu, cu leziuni ale supraspinosului, miscarea la
nivelul umarului;
a. se poate continua fara durere dupa 120 grade

b. se poate continua fara durere dupa 90 grade

c. se face cu dureri mai mari dupa 120 grade
5817. Evolutia umarului dureros simplu;
a. este nefavorabila
b. se face spre vindecare in cateva saptamani
c. se face spre vindecare in minimum 1-2 ani
5818. In umarul dureros simplu, examenul radiologic:
a. a.este extrem de important
b. b.este de mica importanta, dar util pentru diagnostic diferential
c. c.nu se efectueaza
5819. In PSH - umarul acut hiperalgic, cauza poate fi;
a. a.o tendinita calcifianta
b. b.o artroza de umar
c. c o artrita de umar
d.
5820. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:
a. a.se intensifica noaptea
b. b.se calmeaza noaptea
c. c.sunt la fel de intense ziua si noaptea
5821. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:
a. a.nu permit mobilizarea pasiva
b. b.limiteaza orice tip de miscare activa
c. c.sunt mai putin intense in cazul abductiei
5822. Umarul acut hiperalgic:
a. a.poate avea caracter recidivant
b. b.nu are caracter recidivant
c. c.nu are niciodata evolutie trenanta
5823. Majoritatea infectiilor urinare asociate cateterelor vezicale au urmatoarele
trasaturi:
a: evolueaza cu simptomatologie dramatica
b: evolueaza cu simptome minime
c: evolueaza cu febra de tip septic
d: nu se rezolva dupa retragerea cateterului
e: bacteriemia cu gram negativi urmeaza la 80% din cazurile cu bacteriurie
5824. Din punct de vedere microbiologic exista infectie a tractului urinar atunci cand:
a: se dezvolta peste 100
b: 100-10.000 bacterii/ml la pacienti asimptomatici
c: 100-10.000 bacterii/ml din probe urinare obtinute prin aspiratie suprapubiana
d: se dezvolta cel putin 1.000.000 microorganisme/ml urina la un pacient cu cateter
a demeure
e: se izoleaza specii multiple de microorganisme
5825. La pacientii fara catetere,anomalii urologice sau calculi:
a: escherichia coli determina aproximativ 80% din infectiile urinare
b: escherichia coli determina aproximativ 30% din infectiile urinare
c: escherichia coli este singurul germen responsabil de infectiile urinare
d: escherichia coli nu produce niciodata infectie urinara
e: escherichia coli determina infectii urinare doar in asociere cu alte

microorganisme
5826. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
a: proteus
b: enterobacter
c: serratia
d: staphylococcus aureus
e: escherichia coli
5827. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la
femeile fara date clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:
a: 3 zile
b: 7 zile
c: 14 zile
d: 21 zile
e: 6 saptamini

5828. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?
a: cefalosporine
b: aminoglicozide
c: chinolone
d: toate
e: nici unul
5829. In infectia tractului urinar cu Chlamidia trachomatis, tratamentul se face cu:
a: cefalosporine
b: doxiciclina
c: trimetoprim-sulfametoxazol
d: toate
e: nici unul
5830. Care dintre urmatoarele semne si simptome nu se intilneste in pielonefrita
acuta?
a: febra
b: greata
c: bradicardie
d: sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale
e: diaree
5831. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in ITU:
a: coci g(+)
b: bacili g(-)
c: coci g(-)
d: fungi
e: virusuri
5832. Inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata
prin:
a: teste de inflamatie (vsh, leucocitoza, fibrinogen, crp)
b: examen sumar de urina
c: cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobiana
d: ecografie abdominala

e: urografie
5833. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date clinice de calculi sau boli
urologice asociate este cauzata in majoritatea cazurilor de:
a: klebsiella
b: proteus
c: escherichia coli
d: pseudomonas
e: serratia
5834. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter
urinar, litiaza sau anomalii urologice este:
a: proteus
b: enterobacter
c: klebsiella
d: escherichia coli
e: pseudomonas
5835. In care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica
suspiciunea infectarii prin bacteriemie a rinichiului:
a: enterobacter
b: neisseria gonorrhoeae
c: enterococcus
d: staphylococcus aureus
e: serattia spp
5836. Uretrita acuta cu Chlamydia la femei se trateaza cu:
a: penicilina
b: ofloxacina
c: amoxicilina
d: trimetoprim
e: doxiciclina
5837. Cercetarea bacteriuriei la toate femeile gravide este obligatorie:
a: in primul trimestru
b: in al doilea trimestru
c: in al treilea trimestru
d: in primele 6 luni de gestatie
e: intreaga perioada gestationala
5838. Care dintre urmatoarele virusuri determina cistita hemoragica la copil:
a: mixovirusuri
b: rinovirusuri
c: togavirusuri
d: citomegalovirusuri
e: adenovirusuri
5839. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:
a: grupa sanguina b
b: rasa neagra
c: hla drw8
d: folosirea spermicidelor si diafragmelor
e: abuzul de laxative

5840. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste
prin una din variantele de mai jos:
a: bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la
eradicarea episodului precedent
b: reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de
peste 3 saptamani de la terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
c: repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
d: bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la
terminarea tratamentului de sterilizare a urinei
e: infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la
oprirea terapiei
5841. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai
infectiei de tract urinar (ITU):
a: refluxul vezico-ureteral
b: litiaza renala si urinara
c: anomalii intrarenale congenitale
d: diabetul zaharat
e: golirea incompleta a vezicii urinare
5842. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:
a: polakiurie
b: febra inalta
c: dureri lombare
d: greturi, varsaturi
e: epigastralgii
5843. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic
utilizat este:
a: ampicilina
b: nolicinul
c: gentamicina
d: doxiciclina
e: amoxicilina
5844. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la
terapie in:
a: 24 ore
b: 48- 72 ore
c: 4-5zile
d: 7 zile
e: 10 zile

5845. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:
a: e. coli
b: proteus
c: klebsiella
d: streptococ
e: stafilococ
5846. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este
cauzata in majoritatea cazurilor de:
a: e. coli

b: proteus
c: klebsiella
d: serratia
e: pseudomonas
5847. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?
a: bacilii gram negativi
b: staphylococcus aureus
c: enterococcus spp
d: candida spp
e: virusuri
5848. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice
sau calculi este dominata de:
a: escherichia coli
b: proteus spp
c: klebsiella spp
d: enterobacter spp
e: pseudomonas spp
5849. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu
adenovirusuri este adevarata?
a: adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri,
deseori in epidemii
b: adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinari
c: adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomiale
d: adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinara
e: adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu
simptomatologie urinara joasa
5850. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la
nivelul tractului urinar inferior, cu exceptia :
a: fluxul urinar normal
b: proprietatile antibacteriene ale urinii
c: proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice
d: staza urinara
e: polimorfonuclearele din peretele vezical
5851. La un pacient cu infectie urinara, urmatoarele semne/simptome localizeaza
infectia la nivelul vezicii urinare, cu exceptia:
a: disurie
b: polakiurie
c: sensibilitate suprapubiana
d: febra inalta
e: urina deseori opaca, urat mirositoare
5852. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de
tract urinar inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al
simptomatologiei de peste 7 zile?
a: chlamydia trachomatis sau neisseria gonorhoeae
b: adenovirusuri
c: herpes simplex
d: escherichia coli

e: pseudomonas aeruginosa
5853. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua
zile inaintea consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie
macroscopica?
a: klebsiella spp
b: pseudomonas spp
c: escherichia coli
d: neisseria gonorrhoeae
e: chlamydia trachmatis
5854. Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de
infectie de tract urinar superior?
a: cloramfenicol
b: gentamicina
c: ceftriaxona
d: tetraciclina
e: trimetoprim-sulfametoxazol
5855. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai
infectiei de tract urinar (ITU):
a: litiaza renala si urinara
b: refluxul vezico-ureteral
c: anomalii intrarenale congenitale
d: diabetul zaharat
e: golirea incompleta a vezicii urinare
5856.Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate in sarcina, cele mai
utilizate medicamente sunt:
a: norfloxacin
b: ampicilina
c: gentamicina
d: nitrofurantoin
e: metronidazol
5857. Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la:
a: persoane varstnice fara hematurie
b: barbati tineri cu un episod de itu
c: femei tinere cu rare episoade de itu
d: pacienti cu itu necomplicata
e: toate persoanele varstnice
5858. UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza:
a: de urgenta, in timpul episodului de itu
b: de rutina
c: fara riscuri
d: pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (rvu)
e: pentru decelarea adenomului de prostata
5859. Clinic, o cistita se exprima mai des prin:
a: polakiurie
b: febra inalta
c: frisoane
d: greturi, varsaturi

e: artralgii
5860. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de
infectare a parenchimului renal?
a: calea hematogena
b: calea ascendenta
c: calea limfatica
d: prin contiguitate
e: toate cele de mai sus
5861. Debutul unei PNA se caracterizeaza prin:
a: febra
b: frisoane
c: dureri lombare
d: manifestari digestive
e: toate acestea
5862. Terapia cu doza unica de antibiotic se poate folosi in urmatoarele circumstante:
a: bacteriuria vezicala (cistita acuta necomplicata) la femei
b: pielonefrita acuta necomplicata
c: barbatii cu anomalii urologice
d: pacienti cu neutropenie
e: pacienti diabetici
5863. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:
a: staphylococus aureu
b: escherichia coli
c: klebsiella
d: serratia
e: streptococul
5864. Tratamentul uretritei acute determinate de chlamidia la femei se face cu :
a: ciprofloxacina
b: doxiciclina
c: ampicilina
d: trimetropim-sulfametoxazol
e: nitrofurantoin
5865. Urografia este indicata la:
a: femei cu un singur episod de itu sau cu infectii urinare repetate la intervale foarte
mari de timp
b: femei cu cel putin 2 episoade de itu/6 luni
c: femei la care persita piuria dupa eradicarea bacteriuriei
d: femei cu dureri lombare persitente dupa un episod de itu
e: femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
5866. In tratamentul prostatitei bacteriene cronice, cu cel mai mare succes au fost
folosite:
a: aminoglicozidele
b: cefalosporinele
c: fluorochinolonele
d: sulfonamidele
e: nitrofurantoiul

5867. Tratamentul cu fluorochinolone in prostatita cronica trebuie administrat cel

putin:
a: 7 zile
b: 2 saptamani
c: 6 saptamani
d: 12 saptamani
e: 3 luni
5868. Nu este caracteristica pentru cistita acuta:
a: bacteriuria
b: proteina c reactiva
c: disuria
d: leucocituria
e: polakiuria
5869. Infectiile urinare complicate caracterizeaza urmatoarele categorii de pacienti,
CU EXCEPTIA:
a: diebetici
b: catetetrizati urinar
c: femei care utilizeaza metode contraceptive locale
d: litiazici
e: pacienti cu boala polichistica renala
5870. Sensibilitatea marcata la presiunea profunda in unul sau ambele unghiuri
costovertebrale apare in:
a: nefrita interstitiala
b: hipertrofia prostatica benigna
c: boala cushing
d: pielonefrita acuta
e: cistita acuta
5871. NU este caracteristica pentru o cistita acuta:
a: bacteriuria
b: proteina c reactiva crescuta
c: disuria
d: leucocituria
e: polakiuria
5872. Predispozitia pentru pielonefrita gravidica rezulta din:
a: manevre intrumentale endoscopice frecvent recomandate in timpul sarcinii
b: cresterea tonusului muscular neted in ansamblu
c: scaderea incidentei refluxului vezico-ureteral
d: peristaltismul ureteral accentuat in timpul sarcinii
e: reducerea tonusului ureteral
5873. Tratamentul prostatodiniei
a: eritromicina
b: doxicicilina
c: nu trebuie sa primeasca ag antimicrobienei
d: fluorochinone
e: trimetroprim-sulfametoxazol
5874. In timpul cateterizarii bacteriile urca intraluminal in vezica in decurs de:
a: 24-72 h
b: 72-36 h

c: 12-24 h
d: 6-7 h
e: 1-2 sapt
5875. D.p.d.v microbiologic NU exista infectie a tractului urinar la nivelul
a: urina
b: vezica urinara
c: ileus
d: rinichi
e: prostata
5876. Recoltarea uzuala a urinei se face de obicei:
a: din mijlocul jetului urinar
b: prin punctie suprapubiana la adulti
c: prin cateterizare uretrovezicala
d: din prima urina de dimineata
e: din intregul jet urinar
5877. Urmatoarele afirmatii privind refluxul vezico-ureteral sunt adevarate:
a: este frecvent la copii cu tract urinar normal dar cu infectie
b: este frecvent la copii cu anomalii anatomice ale tractului urinar
c: lezarea renala se coreleaza cu refluxul
d: lezarea renala se coreleaza cu infectia
e: refluxul dispare cu inaintarea in varsta la cei cu tract urinar normal anatomic
5878. Piuria sterila poate indica:
a: infectii cu agenti bacterieni neobisnuiti
b: nefropatie diabetica
c: infectia cu mycobacterium tuberculosis
d: infectii cu fungi
e: boala polichistica renala
5879. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara:
a: pe cale hematogena
b: pe cale limfatica
c: pe cale intraluminala
d: pe cale periuretrala
e: in decurs de 2-3 saptamani
5880. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua:
a: cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati
b: timp de 3 zile cu antibiotic la femei
c: timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati
d: cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara
e: cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor
microorganisme rezistente la antibiotice
5881. In pielonefrita acuta necomplicata,tratamentul antibiotic se face:
a: timp de 7 zile
b: timp de 14 zile
c: cu ampicilina sau amoxicilina ca terapie initiala
d: cu trimetoprim-sulfametoxazol
e: cu o fluorochinolona

5882. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cistitei acute in sarcina sunt

adevarate:
a: se face timp de 3-7 zile
b: se administreaza amoxicilina
c: se administreaza nitrofurantoin
d: dupa tratament nu este necesar controlul uroculturii
e: spitalizarea este obligatorie
5883. Urmatoarele infectii au semnificatie de invazie tisulara:
a: cistita
b: uretrita
c: prostatita
d: pielonefrita
e: supuratia renala
5884. Intre microorganismele ce pot infecta tractul urinar se numara:
a: cel mai frecvent bacili gram pozitivi
b: escherichia coli
c: proteus
d: klebsiella
e: enterobacter in proportie de 90%
5885. In infectiile tractului urinar cocii gram pozitivi:
a: au un rol major
b: joaca un rol mai mic
c: ca stafilococus saprofiticus sunt raspunzatori de infectiile acute la femeile tinere
d: ca enterococul determina cistita complicata la barbati
e: ca stafilococul aureu determina infectii la cei cu calculi renali
5886. La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei
transmise sexual sunt:
a: chlamidia pneumoniae
b: virusul herpes simplex
c: neisseria gonorrhoeae
d: adenovirusurile
e: candida
5887. Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta
din:
a: reducerea tonusului ureteral
b: cresterea tonusului ureteral
c: scaderea peristaltismului ureteral
d: disfunctia valvelor vezico-ureterale
e: toxemia gravidica
5888. Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare?
a: activitatea sexuala
b: sarcina
c: obstacole in calea fluxului urinar
d: terapia prelungita cu antibiotice
e: disfunctia neurogena a vezicii
5889. Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai
frecvent de:

a: crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului o al

tulpinei infectante
b: defect temporar in capacitatea renala de concentrare
c: formare de cilindri hematici
d: formare de cilindri leucocitari
e: bacteriurie nesemnificativa
5890. Care din urmatorele microorganisme pot determina piurie sterila?
a: proteus
b: chlamidia trachomatis
c: mycobacterium tuberculosis
d: fungii
e: klebsiella
5891. Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala sunt:
a: sexul masculin
b: perioada de cateterizare lunga
c: boli de baza severe
d: terapia antimicrobiana sistemica
e: deconectarea cateterului si a tubului de dren
5892. Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute
in sarcina?
a: cefalosporine
b: amoxicilina
c: chinolone
d: trimetoprim-sulfametoxazol
e: nitrofurantoin
5893. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare simptomatice frecvente se face:
a: dupa eradicarea bacteriuriei
b: dupa actul sexual la femeile cu episoade infectioase legate temporal de
activitatea sexuala
c: cu doze mici de antibiotice administrate pe termen lung
d: cu doza unica de antibiotic administrata dupa eradicarea bacteriuriei
e: cu cefalosporine
5894. Necroza papilara renala se poate intilni in:
a: diabet
b: alcoolism cronic
c: siclemie
d: boli vasculare
e: intoxicatii cu etilenglicol
5895. Necroza papilara renala se poate manifesta prin:
a: hta
b: hematurie
c: durere in flanc sau abdomen
d: tesut necrotic in urina
e: oligo-anurie
5896. Care din urmatoarele rezultate indica prezenta infectiei urinare?
a: numararea de 10 la a doua -10 la a patra colonii bacteriene de e. coli, klebsiella,
proteus sau s.saprophyticus pe mililitru de urina, la femeile simptomatice cu piurie
b: numararea a 10 la a patra colonii bacteriene pe ml de urina

c: numararea a cel putin 10 la a cincea colonii bacteriene pe ml de urina

d: prezenta bacteriuriei in orice grad in aspiratul suprapubian
e: prezenta bacteriuriei la 10 la a doua sau a mai multor bacterii pe ml de urina
obtinuta prin cateterizare
5897. Care din urmatoarele specii bacteriene predispun la formarea calculilor renali?:
a: escherichia coli
b: proteus
c: klebsiella
d: enterobacter
e: staphilococul aureus
5898. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata in 3-7 zile cu:
a: amoxicilina
b: ciprofloxacina
c: nitrofurantoin
d: o cefalosporina
e: norfloxacina
5899. Care din urmatorii germeni predispun la aparitia litiazei urinare si se izoleaza
mai frecvent de la bolnavii litiazici:
a: escherichia coli
b: proteus
c: staphylococcus aureus
d: klebsiella
e: ureaplasma urealyticum
5900. Piuria sterila (in absenta bacteriuriei) apare in:
a: infectia cu enterobacter
b: infectia cu staphylococcus saprophiticus
c: infectia cu mycobacterium tuberculosis
d: infectia cu chlamydia trachomatis
e: infectia cu ureaplasma urealyticum
5901. Pielonefrita acuta se poate acompania de:
a: edeme
b: hematurie
c: leucociturie
d: diaree
e: febra
5902. Pielonefrita acuta la gravide se trateaza cu:
a: aminoglicozide
b: cefalosporine
c: trimetoprim plus sulfametoxazol
d: tetracicline
e: peniciline cu spectru larg
5903. Necroza papilara apare in:
a: diabet zaharat
b: boala crohn
c: mielom multiplu
d: malakoplakie

e: siclemie
5904. In necroza papilara apar:
a: durere in flanc
b: oligoanurie
c: hipertensiune
d: proteinurie selectiva
e: hematurie
5905. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:
a: febra inalta
b: frisoane repetate
c: dispnee de repaus
d: durere lombara acuta
e: bradicardie
5906. Urografia este indicata la:
a: femei cu recaderi ale infectiei urinare
b: femei cu istoric de infectii urinare in copilarie
c: femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala
d: femei cu calculi urinari
e: barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala
5907. Piuria sterila poate indica infectia cu:
a: chlamydia trachomatis
b: escherichia coli
c: mycobacterium tuberculosis
d: streptococcus
e: toate cele de ma sus
5908. Necroza papilara apare mai frecvent la:
a: bolnavi cu siclemie
b: bolnavi cu ulcer duodenal
c: diabetici
d: alcoolism cronic
e: anemie feripriva
5909. Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin:
a: durere lombara
b: febra, frisoane
c: disurie
d: diaree
e: prostata foarte sensibila, moale
5910. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt:
a: sarcina
b: obstructia cailor urinare
c: disfunctia neurogena a vezicii urinare
d: refluxul vezico-ureteral
e: nici unul
5911. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar sunt :
a: fimbriile
b: pilii p

c: productia de hemolizine
d: kinaze
e: rezistenta la actiunea bactericida a serului uman
5912. Infectiile tractului urinar superior determina:
a: cresterea semnificativa a ac serici impotriva antigenului o al tulpinii infectate
b: prezenta in urina a cilindrilor leucocitari
c: defect temporar in capacitatea renala de concentrare a urinii
d: cresterea proteinei c reactive
e: absenta proteinuriei
5913. Bacteriuria adevarata se considera in cazul prezentei a:
a: peste 100 000 colonii bacteriene pe ml la pacientii asimptomatici
b: 100 - 10 000 colonii bacteriene/ ml de e. coli, klebsiella, proteus la femeile
simptomatice cu piurie
c: prezenta bacteriuriei in orice grad in urina obtinuta prin aspirat suprapubian
d: peste 100 bacterii/ ml de urina obtinut prin cateterizare
e: peste 100 bacterii/ ml de urina daca se folosesc solutii antiseptice pentru spalarea
zonei periureterale
5914. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:
a: c trachomatis
b: u urealyticum
c: m tuberculosis
d: ricketsii
e: fungi

5915. Hematuria persistenta dupa faza acuta a unei pielonefrite, dupa ce

manifestarile acute ale infectiei au scazut sugereaza:
a: prezenta unui calcul pe caile urinare
b: o tumora renala
c: tuberculoza renala
d: infectiei cu streptococ hemolitic
e: infectie cu klebsiella
5916. Cistitele pot fi determinate mai ales cand in uroculturi sunt mai putin de 100
000 bacterii/ ml si de alti agenti patogeni cum ar fi:
a: c trachomatis
b: n gonorrhoeae
c: trichomonas
d: candida
e: adenovirus
5917. La baza tratamentului infectiilor tractului renal, stau urmatoarele principii:
a: in majoritatea circumstantelor trebuie obtinuta o cultura urinara cantitativa
pentru confirmarea infectiei inainte de inceperea terapiei
b: trebuie identificati si corectati, daca este posibil factorii ce predispun la infectie
cum sunt obstructia si calculii
c: reducerea simptomelor clinice nu indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
d: infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de
terapie
e: infectiile urinare dobandite in comunitatea sunt datorate de obicei tulpinilor
rezistente la antibiotice

5918. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul infectiilor tractului urinar sunt

adevarate:
a: infectiile tractului urinar superior necesita perioade mai lungi de tratament
b: recurentele precoce cu aceeasi tulpina pot fi rezultatul unui focar infectios
nerezolvat din tractul superior
c: recurentele la mai mult de 14 zile dupa oprirea terapiei reprezinta reinfectii cu o
noua tulpina
d: la pacientii cu infectii repetate trebuie suspectata prezenta de tulpini sensibile la
antibiotice
e: la pacientii cu manevre instrumentale se suspecteaza infectii cu stafilococ auriu
5919. n tratarea episoadelor acute, necomplicate, de cistita se pot folosi doze unice
de:
a: trimetoprim-sulfametoxazol (4 tablete o data)
b: trimetoprim (400 mg)
c: sulfametoxazol (2g)
d: norfloxacina
e: oxacilina
5920. Avantajele tratamentului cistitelor cu doza unica terapeutica sunt:
a: un cost mai mic
b: mai putine efecte adverse
c: asigurarea compliantei pacientului
d: lipsa favorizarii selectarii de microorganisme rezistente
e: mai putine recurente
5921. Terapia adecvata a pielonefritelor acute necomplicate este reprezentata de o
cura de 14 zile, utilizand:
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: o fluorochinolona
c: un aminoglicozid
d: eritromicina
e: oxacilina
5922. Urmatoarele afirmatii privind terapia infectiilor complicate ale tractului urinar
sunt adevarate:
a: apar dupa manevre instrumentale, anomalii urologice anatomice, calculi
b: sunt datorate bacteriilor dobandite in spital
c: necesita spitalizare obligatorie, indiferent de forma clinica a bolii
d: tratamentul se administreaza exclusiv parenteral
e: la pacientii cu simptome minime, poate fi folosita terapia orala, cu o
fluorochinolona pana la cunoasterea rezultatului uroculturii
5923. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3- 7 zile cu:
a: amoxicilina
b: nitrofurantoin
c: cefalosporina de generatia iii
d: tetraciclina
e: fluorochinolone
5924.Pielonefrita acuta in sarcina trebuie tratata prin:
a: spitalizare obligatorie
b: terapie antibiotica parenterala

c: antibioterapie orala
d: utilizarea cefalosporinelor sau penicilinelor cu spectru larg
e: terapie cu fluorochinolone

5925. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate "infectii de tract urinar
inferior"?
a: uretrite
b: cistite
c: prostatite
d: pielonefrite
e: abcese renale
5926. Care dintre urmatoarele sunt considerate "infectii de tract urinar superior"?
a: uretrite
b: cistite
c: prostatite
d: pielonefrite
e: abcese intrarenale si perinefretice
5927. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt
adevarati?
a: prezenta a mai mult de 100000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata
corect semnifica infectie
b: prezenta a 100-10000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica
infectie
c: un numar de 100-10000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana
indica in general infectie
d: un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectie
e: un numar de 1000000 bacterii/ml urina semnifica contaminarea probei
5928. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare recurente:
a: iu recurente se pot datora persistentei tulpinii infectante initiale
b: iu recurente se pot datora reinfectiei cu o tulpina bacteriana noua
c: iu recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei, pot semnifica o infectie renala/prostatica nerezolvata
d: iu recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea
terapiei, pot rezulta dintr-o colonizare vaginala sau intestinala persistenta ce duce la
reinfectarea rapida a vezicii urinare
e: iu recurente care survin pe un teren obstructiv nu cronicizeaza niciodata
5929. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare acute:
a: sunt mai frecvente la pacientii necateterizati
b: apar la 1-3% din fetele de varsta scolara
c: marea majoritate a infectiilor urinare acute simptomatice apar la femeile tinere
d: i.u simptomatice sunt rare la barbatii sub 50 ani
e: la femei, iu acute nu sunt mai frecvente dupa inceperea vietii sexuale
5930. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice,
calculi sau obstructie este dominata de:
a: proteus spp
b: klebsiella spp

c: pseudomonas spp
d: escherichia coli
e: enterobacter spp
5931. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la
femei diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?
a: chlamydia trachomatis
b: neisseria gonorrhoeae
c: virusul herpes simplex
d: escherichia coli
e: staphylococcus aureus
5932. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este
reprezentata de:
a: difteroizi
b: streptococi
c: lactobacili
d: bacili gram negativi
e: trichomonas vaginalis
5933. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai
jos sunt adevarate?
a: in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretrei
b: microorganismele gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul,
mucoasa periuretrala si uretra distala
c: la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinara
d: aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea
microbului, numarul de germeni invadanti si mecanismele locale si sistemice de
aparare
e: cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de
bacteriemie cu bacili gram negativi
5934. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili
gram negativi?
a: alterarea florei perineale normale prin antibiotice
b: prezenta de infectii genitale
c: utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelor
d: utlizarea de contraceptive de tipul prezervativului
e: corticoterapia de scurta durata
5935. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate
cu obstructie urinara?
a: obstructia urinara favorizeaza infectia
b: infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului
renal
c: in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare
trebuie sa vizeze si indepartarea factorului obstructiv
d: pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie
obligatoriu corectate chirurgical
e: etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de proteus spp
5936. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?
a: disuria
b: polakiuria
c: sensibilitatea suprapubiana
d: voma

e: febra inalta
5937. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
a: febra inalta
b: tahicardia
c: disuria si polakiuria
d: adenopatia inghinala
e: sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
5938. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat
urinar?
a: escherichia coli
b: proteus spp
c: klebsiella spp
d: adenovirus
e: chlamydia trachomatis
5939. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale
infectiilor de tract urinar, sunt adevarate?
a: factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si
corectati daca este posibil
b: reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
c: infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament
comparativ cu cistita
d: recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui
focar infectios nerezolvat la nivelul tractului urinar
e: la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta
trebuie suspectati germeni rezistenti la antibiotice
5940. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in
tratamentul cistitelor acute necomplicate?
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: fluorochinolone
c: tetraciclina
d: vancomicina
e: cloramfenicol
5941. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in
tratamentul unei pielonefrite acute necomplicate?
a: trimetoprim-sulfametoxazol
b: fluorochinolone
c: aminoglicozide
d: cefalosporine gen a iii-a
e: tetraciclina
5942. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de
cistita acuta?
a: amoxicilina
b: nitrofurantoin
c: cefalosporine
d: fluorochinolone
e: tetraciclina
5943. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu
simptomatologie sugestiva pentru o pielonefrita acuta(primul episod)?
a: cefalosporine

b: peniciline cu spectru larg

c: fluorochinolone
d: tetraciclina
e: nitrofurantoin
5944. Itu la gravide sunt favorizate de:
a: alterarea motilitatii tractului urinar
b: modificarile hormonale
c: modificarile compozitiei urinei
d: refluxul vezico ureteral
e: toate cele de mai sus
5945. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul itu epidemice
intraspitalicesti la pacientii cateterizati urinar sunt:
a: proteus
b: klebsiella
c: serratia
d: streptococcus
e: mycoplasma hominis
5946. Semnele clinice ale pna la debut sunt:
a: febra inalta
b: frisoane repetate
c: durerea lombara acuta
d: tulburari digestive
e: dispnee de repaus
5947. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o pna
necomplicata:
a: bacteriuria semnificativa
b: decelarea cilindrilor leucocitari
c: hematurie macroscopica
d: scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare
e: proteinuria tubulara
5948. Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de itu:
a: gravidele
b: transplantatii renal
c: nou-nascutii care au stat in ati
d: barbatii sub 20 de ani
e: pacientii cu diabet zaharat
5949. Manifestarile de pielonefrita acuta raspund, de obicei, la terapie n 48-72 h, cu
exceptia:
a: infectiei cu e coli
b: necrozei papilare
c: infectiilor asociate cateterelor
d: obstructiei urinare
e: aparitiei n timpul sarcinii
5950. Dintre circumstantele care favorizeaza infectiile tractului urinar fac parte:
a: sarcina
b: sexul masculin
c: refluxul vezico-ureteral
d: disfunctia neurogena a vezicii

e: cateterele uretrale permanente

5951. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de:
a: mycobacterium tuberculosis
b: pseudomonas
c: proteus
d: virusul herpes simplex
e: e. coli
5952. Evaluarea urologica se impune in infectiile tractului urinar in urmatoarele
circumstante:
a: femei cu cistite acute recidivante
b: pielonefrita acuta recurenta
c: barbati tineri cu sida
d: simptome sugestive pentru obstructie sau calculi
e: de rutina la femei
5953. Factorii importanti ce predispun la bacteriurie la barbati sunt :
a: cistitele
b: raporturi sexuale frecvente
c: prostatita
d: refluxul vezico-uretral
e: obstructia uretrala datorita hipertrofiei prostatice
5954. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu:
a: doze unice trimetropin-sulfametoxazon 4 tb o data
b: ampicilina 2-4 g pe zi 7 zile
c: numai sulfametoxazol 2 g doza unica
d: numai trimetropim 400mg doza unica
e: imipenem 7-21 zile
5955. Pacientii susceptibili sa dezvolte necroza papilara ca si complicatie sint:
a: cei cu insuficienta renala acuta
b: diabeticii
c: cei cu hipertensiune pulmonara
d: cei cu siclemie
e: alcoolismul cronic
5956. Agentii etiologici cel mai frecventi implicati in infectiile acute ale tractului
urinar sunt:
a: staphilococcus saprophiticus
b: proteus
c: e.coli
d: serratia
e: klebsiella
5957. Daca hematuria persista dupa faza acuta a pielonefritei pot intra in discutie:
a: tumori renale
b: tbc renal
c: calculi renali
d: sindrom nefrotic
e: abcesul renal
5958. Speciile bacteriene ce predispun la formare de calculi sunt:
a: e. coli

b: enterobacter
c: staphilococus aureus
d: klebsiella
e: proteus
5959. Semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar sunt:
a: febra
b: oligoanurie
c: disurie
d: izolarea a doua sau mai multe bacterii
e: polakiuria
5960. Cistita din sarcina nu se trateaza cu:
a: aminoglicozide
b: trimetroprim-cotrimoxazol
c: amoxicilina
d: fluorochinolone
e: cefalosporine
5961. Infectii ale tractului urinar cu invazie tisulara sunt:
a: uretrite;
b: prostatite;
c: cistite;
d: supuratia renala;
e: pielonefrita.
5962. Uretrita produsa de c. trachomatis, n. gonorrhoeae si virusul herpes simplex se
manifeste cu:
a: absenta hematuriei;
b: episod brusc de boala;
c: absenta durerii suprapubiene;
d: simptomatologia > 7 zile;
e: hematurie macroscopica.
5963. n prostatita nebacteriana se folosesc urmatoarele urmatoarele antibiotice pe o
durata de 4 - 6 saptamani:
a: ampicilina;
b: eritromicina;
c: ibuprofen;
d: doxicilina;
e: trimetoprim - sulfametoxazol.
5964. Prostatita nebacteriana se caracterizeaza prin:
a: leucocitoza in secretiile prostatice exprimate si in urina postmasaj prostatic
b: fara crestere bacteriana in culturi
c: semne si simptome de prostatita
d: fara semne si simptome de prostatita
e: istoric de episoade recurente de prostita
5965. Prostatodinia se caracterizeaza prin:
a: numar mare de leucocite in secretia prostatica
b: culturi urinare negative
c: semne si simptome de prostatita
d: numar de leucocite normal in secretiile prostatice
e: culturi urinare pozitive pt e. coli, proteus, klebsiella

5966. Pprostatita acuta se manifesta prin:

a: febra
b: frisoane
c: poliurie
d: disurie
e: prostata moale si sensibila
5967. Desi se intampla rar, prostatita bacteriana acuta poate duce la:
a: peritonita
b: sepsis
c: inflamatia peniana
d: inflamatia veziculeleor seminale
e: prostatita cronica reziduala
5968. Prostatita cronica se manifesta prin:
a: mictiuni frecvente, disurie cand infectia disemineaza la vezica urinara
b: prostata moale, dureroasa
c: simptome de obicei absente
d: prostata normala la palpare
e: hematurie
5969. Speciile de klebsiella predispun la formarea de calculi prin proprietatea de a
produce:
a: mucus
b: polizaharide intracelulare
c: glicocalix
d: ureaza
e: polizaharide extracelulare
5970.Urmatoarele simptome corespund sindromului uretral acut:
a: senzatia de mictiune imperioasa
b: hematuria microscopica
c: hematuria macroscopica
d: disuria
e: bacteriuria semnificativa
5971. Legat de infectiile urinare in timpul sarcini, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a: bacteriuria asimptomatica se trateaza cu antibiotice
b: tratamentul antibiotic poate recurge la cefalosporine
c: prematuritatea este mai frecventa la gravidele cu infectie de tract urinar superior
d: cistita acuta poate fi tratata cu gentamicina
e: dupa succesul terapeutic este necesara o monitorizare lunara a bacteriuriei pe tot
parcursul sarcinii
5972. In pielonefrita acuta persistenta simptomatologiei mai mult de 48-72 ore dupa
instituirea tratamentului antibiotic adecvat poate sugera prezenta:
a: etiologiei stafilococice
b: focarelor supurative
c: necrozei papilare
d: litiazei renale
e: etiologiei cu escherichia coli
5973. Dintre pacientii cu cistits acuta nu pot fi tratati cu doza unica de antibiotice
nici pe o durata de 3 zile :
a: pacientii de sex masculin

b: paciente cu infectii anterioare cu microorganisme multirezistente

c: paciente cu simptomatologie instalata sub 7zile
d: pacienti cu anomalii urologice
e: paceiente cu temperatura peste 39,4, frisoane, varsaturi
5974. Dintre pacientii cu cistita acuta, nu pot fi tratati nici cu doza unica de
antibiotice, nici pe o durata de numai 3 zile:
a: pacientii de sex masculin
b: pacientele cu infectii anterioare cu microorganisme multirezistente la antibiotice
c: pacientele cu simptomatologia instalata de mai putin de 7 zile
d: pacientele cu anomalii urologice
e: pacientele cu temperatura mai mare de 39,4 grade celsius, frisoane, varsaturi
5975. Infectiile tractului superior sunt:
a: pielobefritele acute
b: uretrite
c: abcesele intrarenale
d: cistite
e: abcesele perinefertice
5976. Infectiile tractului inferior sunt urmatoarele :
a: pielobefritele acute
b: uretrite
c: prostatitele
d: cistite
e: abcesele perinefertice
5977. Inf superficiale:
a: inf uretrei
b: prostatita
c: inf vezicii urinare
d: pielonefrita
e: supuratia renala
5978. Metode rapide de detectare a bacteriuriei :
a: fotometria
b: cultura pe mediul agar
c: bioluminiscenta
d: bacteriuria macroscopica
e: coloratia giemsa
5979. Piuria sterila e data de:
a: calculi
b: nefrita interstitiala
c: anomalii anatomice
d: nefrocalcinoza
e: diabet zaharat tip ii
5980. Infectia acuta in prostatta bacteriana acuta poate avea drept rezultat:
a: abces
b: epidimio=orhita
c: sepsis
d: steriltatea
e: inflamatia veziculeleor seminale

5981. Pielonefrita hematogena survine mai frecvent la:

a: pac debilitati
b: pac cu boli cronice
c: pac cu trat imnuosupresiv
d: gravide
e: copii

5982. Uretrita transmisa sexul e data de :

a: chlamydia trachomatis
b: e coli
c: neisseria gonorrhoeae
d: proteus
e: virusul simplex herpes
5983.Disfunctia neurogena a vezicii e data de:
a: afcetiunile maduvei spinarii
b: tabes dorsal
c: diabet
d: scleroza multipla
e: strictura
5984. Pac cu prostatita bacteriana acuta pot fi identificati pe seama semnelor si a
simptomelor:
a: piuria
b: bacteriuria
c: disurie
d: sacderea leucocitelor
e: durere dorsala ingerioara
5985. Diagnosticul de infectie a tractului urinar cu e. coli se sustine prin:
a: hematuria macroscopica
b: episodul brusc de boala
c: durata mai mare de 7 zile a bolii
d: lipsa istoricului de boala anterioara de tract urinar
e: durata mai mica de 3 zile a bolii
5986. Necroza papilara rezulta probabil din :
a: infectia piramidelor renale
b: boli vasculare renale
c: obstructia tractului ureterall
d: obstructia tractului renal
e: nici una de mai sus
5987. Infectii ale tractului urinar inferior:
a: uretrite
b: abcese prinefretice
c: cistite
d: pielonefrite acute
e: prostatite
5988. Infectii ale tractului urinar superior:
a: prostatite
b: pielonefrite acute

c: abcese intrarenale
d: uretrite
e: abcese perinefretice
5989. Dintre circumstantele care influenteaza patogeneza fac parte:
a: sarcina
b: sexul si activitatea sexuala
c: abcese intrarenale
d: obstructia
e: factori genetici
5990. Un numar mic de colonii in prezenta infectiei se intalneste in urmatoarele
circumstante:
a: tratament antibiotic
b: concentratie crescuta de uree in urina
c: proba de urina cu osmolaritate scazuta
d: proba de urina cu osmolaritate crescuta
e: ph scazut
5991. Terapia antibiotica in cazurile in care cateterul nu poate fi indepartat este:
a: nefolositoare
b: eficienta, in doze maximale
c: administrata sistemic, daca exista risc de bacteriemie
d: generatoare de tulpini rezistente
e: administrata oral, in cure lungi
5992. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a. culoarea sangelui este inchisa
b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca
c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.
5993. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan
b. culoarea sangelui este inchisa
c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.
5994. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange:
a. hemoragie venoasa
b. hemoragie venoasa si capilara
c. hemoragie arteriala.
5995. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi:
a. exteriorizate
b. arteriale, venoase, capilare, mixte
c. interne, externe, interstitiale.
5996. Hemoragia este:
a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene
inferioare
b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea
c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de
tuse.
5997. In hemoragiile venoase:
a. sangerarea este difuza
b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

5998. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand:
a. sangerarea se face in afara organismului
b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp
c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa.
5999. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand:
a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa
b. sangerarea se face in afara organismului
c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.
6000. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand:
a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa
b. sangerarea se face in afara organismului
c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.
6001. In hemoragiile capilare:
a. sangele iese in jet continuu
b. sangerarea este difuza
c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.
6002. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. :
a. 7 litri
b. 4-5 litri
c. 6 litri
6003. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna:
a. hematom la nivelul mezenterului
b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
c. revarsarea sangelui in vezica urinara.
6004. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi:
a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
b. fragilitate vasculara
c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei.
6005. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si
a pierdut 1.5 litri:
a. hemoragie mica
b. hemoragie mare
c. hemoragie mijlocie.
6006. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale":
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.
6007. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. vasoconstrictie
b. anxietate
c. lipsa de oxigenare a creierului.
6008. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:
a. sangele din hemoptizie este incoagulabil
b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala

c. sangele se evacueaza prin varsatura.

6009. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii:
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.
6010. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg,
cum reactioneaza rinichiul:
a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii
c. apare insuficienta renala acuta
6011. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari:
a. pulsul este slab batut, filiform
b. pulsul este aritmic
c. pulsul este bradicardic, bine batut
6012. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva:
a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat
b. legatura si sutura vaselor
c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg
6013. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei:
a. cresterea diurezei
b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei
c. invazia apei din tesuturi in circulatie
6014. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana:
a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
b. pansamentul compresiv
c. aplicare atenta a unui garou
6015. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:
a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
b. aplicarea unui garou
c. compresiune digitala pe plan osos
6016. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia:
a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena
b. peste pansamentul de la nivelul plagii
c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.
6017. Melena este un scaun:
a. rosu-aprins
b. negru ca pacura
c. aspect de zat de cafea
6018. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt:
a. ischemia miocardica
b. mentinerea masei circulante in limite normale
c. rinichiul functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.
6019. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici:
a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara

b. este localizata in hipocondrul drept, iradiaza in membrul inferior si cedeaza la

administrare de antispastice
c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina
6020. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin:
a. anxietate, bradicardie, dispnee
b. febra, varsaturi, frison
c. transpiratii reci, hipertensiune arteriala
6021. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu:
a. antispastice
b. nitroglicerina
c. morfina
6022. Nu sunt contraindicate in colica biliara:
a. tubajul duodenal
b. administrarea de antibiotice
c. administrarea de opiacee.
6023. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne:
a. tulburari de tranzit
b. semnul Murphy prezent
c. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral
6024. Hemostaza provizorie este:
a. oprirea fara interventie a unei hemoragii
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie
c. oprirea definitiva a hemoragiei.
6025. Hemostaza spontana este:
a. oprirea fara interventie a unei hemoragii
b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia
c. oprirea definitiva a hemoragiei.
6026. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin:
a. etapa de refacere a fierului
b. etapa hematologica
c. etapa volemica.
6027. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin:
a. etapa volemica
b. etapa de refacere a fierului
c. etapa hematologica
6028. La un pacient cu hemoragie, insuficienta renala acuta se poate instala atunci
cand tensiunea arteriala scade sub:
a. 100 mm Hg
b. 140 mm Hg
c. 60 mm Hg
6029. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se
numeste:
a. hematemeza
b. hematurie
c. hemoptizie.

6030. Este contraindicata administrarea in colica biliara:

a. papaverina
b. nitroglicerina
c. morfina
6031. Este contraindicata administrarea in colica biliara:
a. fortral
b. colebil
c. mialgin
6032. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
a. contine resturi alimentare
b. sangele este aerat
c. apare in timpul unui efort de varsatura.
6033. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric:
a. VSH crescut
b. endoscopia gastrica
c. hemoragii oculte.
6034. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in:
a. ulcerul stenozant
b. colica biliara
c. ulcerul perforat.
6035. Hemoragia:
a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza
b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena
c. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie.
6036. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi:
a. colicii renale
b. colicii biliare
c. infarct de miocard.
6037. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt:
a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
b. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal", cu iradiere in umeri
c. durere in etajul abdominal superior intensa, continua, cu iradiere in spate.
6038. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este:
a. hipertensiunea arteriala polipnee
b. colica biliara
c. tensiune arteriala normala, bradicardie.
6039. Simptomele litiazei biliare sunt:
a. durere violenta in epigastru
b. durere in etajul abdominal superior
c. durere "lovitura de pumnal".
6040. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa
fie in partea superioara:
a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate
b. galben citron reprezentat de plasma
c. albicios format din leucocite.

6041. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:

a. ulcerul aton
b. cancerul gastric
c. traumatismul cailor biliara.
6042. Melena este un scaun cu sange:
a. rosu-aprins
b. negru ca pacura
c. urat mirositor.
6043. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt:
a. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei
b. nisa neregulata cu baza nodulara
c. retractia curburii mici.
6044. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii:
a. ulcerul perforat
b. stenoza functionala
c. hemoragii repetate.
6045. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt:
a. endocrini
b. de teren
c. de mediu.
6046. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina:
a. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol
b. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate
c. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide.
6047. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu:
a. ulcerul gatro-duodenal
b. angiocolita acuta
c. dischineziile biliare.
6048. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut
cu:
a. cancerul cailor biliare
b. oditele stenozante
c. pancreatita acuta hemoragica.
6049. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu:
a. ulcerul gastro-duodenal perforat
b. infarctul mezenteric
c. oditele stenozante.
6050. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni:
a. anemiile uremicilor, arsilor
b. anemii post infectioase
c. anemiile din aplazii medulare
6051. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni:
a. ocluzii intestinale, peritonita, pleurizii
b. soc post operator, soc traumatic
c. anemiile din aplaziile medulare.

6052. Albumina umana este indicata in:

a. soc prin arsuri
b. bolnavi cirotici
c. bolnavi neoplazici,
6053. Masa trombocitara va fi folosita in:
a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice
b. aplazii medulare, boli infectioase
c. soc post operator, soc traumatic.
6054. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni:
a. emfizem pulmonar, insuficienta hepato-renala
b. leucemii acute si cronice
c. tromboze venoase, hipertensivi.
6055. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii:
a. socul hemolitic, transmiterea unei boli infectioase
b. hematuria masiva, icterul postransfuzional
c. febra, cefaleea, urticaria.
6056. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de:
a. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH
b. transfuzia cu sange infectat
c. administrarea de sange care contine alergeni.
6057. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt :
a. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii
b. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange
c. socul hemolitic posttransfuzional.
6058. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta :
a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata
b. cianoza, agitatie, puls rapid, hipotensiune
c. paloare, hipertensiune arteriala.
6059. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi:
a. corpi straini neanimati (inerti);
b. corpi straini endogeni;
c. corpi straini animati (vii).
6060. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme:
a. excoriatii sau plagi ale conductului ;
b. tumefiere, tegument infiltrat, otalgie ;
c. senzatii de infundare a urechii.
6061. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert
prin:
a. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct;
b. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37 C;
c. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 3-10
minute.
6062. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina
aparitia urmatoarelor simptome:
a. eczema si ragade perinariene;
b. rinoree mucopurulenta, secretie sanghinolenta;

c. hidroree, stranut, lacrimare.

6063 Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome:
a. dispnee, tiraj, cornaj;
b. cianoza, agitatie, tuse spasmodica;
c. disfagie, durere la deglutitie.
6064. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel:
a. cu ajutorul acelor de corpi straini ;
b. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog;
c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta.
6065. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda:
a. pansarea ochiului;
b. se instileaza epitelizante si dezinfectante;
c. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon.
6066. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :
a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ;
b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale,
cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine ;
c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.
6067. Infarctul miocardic :
a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene
b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.
c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in
ultimele luni sau ani.
6068. In infarcul miocardic perioada prodromala:
a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;
b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor
dureroase la un vechi anginos.
c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau
somn.
6069. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare :
a. rareori dupa efort, o emotie puternica ;
b. intotdeauna dupa o masa copioasa ;
c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica.
6070. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt:
a. hipertensiunea;
b. febra;
c. durerea si hipotensiunea
6071. Perioada de debut in infarcul miocardic:
a. este cea mai critica;
b. apare dupa efort ;
c. dureaza 3-5 zile.
6072. Durerea in infarctul miocardic :
a. are sediul si iradierea similare durerii anginoase;
b. este de intensitate neobisnuit de mare ;
c. dureaza mai multe saptamani chiar luni.

6073. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru :

a. evidentierea unor zgomote cardiace ;
b. confirmarea diagnosticului ;
c. precizarea fazei evolutive si a localizarii.
6074. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata:
a. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor;
b. leucocitoza;
c. scaderea fibrinogenului.
6075. Durerea in infarctul miocardic :
a. se calmeaza prin repaus ;
b. se calmeaza prin administrare de nitrati ;
c. cedeaza la opiacee.
6076. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin :
a. disparitia febrei, asteniei, normalizarea TA ;
b. aparitia durerii moderate precordiale;
c. o durata de 4 - 5 saptamani .
6077. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza:
a. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase;
b. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca;
c. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase;
6078. Durerea din infarctul miocardic:
a. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile ;
b. dureaza 10 - 20 minute.
c. se insoteste de o stare de mare anxietate, agitatie, zbucium si senzatie de moarte
iminenta.
6079. Angorul pectoral se caracterizeaza prin :
a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete ;
b. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang., bratul
si antebratul stang;
c. crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori inapoia sternului.
6080. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt :
a. arteroscleroza coronariana
b. coronarita reumatismala, trombangeita obliteranta;
c. stenoza aortica, stenoza mitrala.
6081. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice :
a. cu intreaga palma sau cu ambele palme ;
b. cu un singur deget ;
c. in plin stern (semnul pumnului srans ).
6082. Durerea in angorul pectoral :
a. apare in timpul efortului ;
b. da senzatia de constrictie ;
c. poate lua aspectul de arsura, de presiune.
6083. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt:
a. in maxilarul inferior, spre umarul drept, regiunea interscapulara, hipocondrul
drept;
b. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala ;

c. la baza gatului .
6084. Durata durerii in angorul pectoral este :
a. 2-3 minute
b. mai rar pana la 10 -15 minute ;
c. mai mult de 30 de minute.
6085. Testul patognomonic in angina pectorala :
a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei ;
b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar ;
c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.
6086. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza :
a. la adiministarea unor medicamente ;
b. concomitent cu un efort fizic, emotional, digestiv ;
c. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa.
6087. Moartea clinica :
a. dureaza 3-4 minute;
b. este un proces ireversibil ;
c. incepe odata cu stopul cardiac.
6088. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei:
a. cu oprirea inimii;
b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida ;
c. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea
respiratorie sa aiba succes.
6089. Inainte de a incepe reanimarea cardio - respiratorie salvatorul se va asigura
foarte rapid ca este intr- adevar vorba de oprire cardiaca prin :
a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu
se va aburi cand exista respiratie)
b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian, femural) ;
c. controlul reflexului pupilar (midriaza).
6090. Respiratia artificiala trebuie continuata :
a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ;
b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate;
c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.
6091. Stopul cardiac:
a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;
b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.
c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.
6092. Deficitul motor apare n:
a. sindromul hemiplegic
b. sindromul paraplegic si tetraplegic
c. nevralgia sciatica
6093. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:
a. miopatia
b. miotonia
c. radiculitele

6094. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta ,

apare si n:
a. poliradiculonevrita
b. "sindromul de coada de cal"
c. sindromul meningian
6095. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:
a. timp scurt
b. care au o putere calorica moderata
c. timp ndelungat
6096.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:
a. distrugerea tuturor straturilor epidermului
b. eritem, edem, caldura locala, usturime
c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului
6097. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:
a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum
6098. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin:
a. hemoconcentratie
b. scaderea numarului de hematii si leucocite
c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului
6099. n caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si
complicatii :
a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie
c. infectia arsurilor
6100. Ce complicatii pot aparea ntr-o arsura ntinsa?
a. soc hipovolemic
b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
6101. Acordarea primelor ngrijiri la bolnavii cu arsuri ntinse se va face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. n sala de operatii, n conditii de asepsie si antisepsie
6102. ndepartarea victimei de curentul electric se va face:
a. cu minile, neexistnd nici un pericol
b. mpingerea victimei de lnga sursa de curent cu o bucata de lemn
c. mpingerea prin intermediul unei haine groase, mpaturite
6103. Tratamentul n arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva
prin spalaturi abundente cu:
a. apa si sapun
b. solutii antiseptice
c. solutii acide slabe
6104.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :
a.
bolile cu raspandire in populatie ;

b.
bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica,
perturband dezvoltarea normala a societatii;
c.
boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile
etc.
6105. Profilaxia generala presupune :
a.
masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;
b.
supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;
c.
masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.
6106.Profilaxia speciala se refera la :
a.
masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;
b.
prevenirea unor noi cazuri secundare;
c.
masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .
6107. Triajul epidemiologic presupune :
a.
termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;
b.
masurarea T.A. puls, diureza;
c.
informarea privind eventualele contacte la domiciliu .
6108.Triajul epidemiologic se efectueaza :
a.
zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;
b.
in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;
c.
la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .
6109.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :
a.
de catre asistenta medicala ;
b.
saptamanal, la copiii din crese si gradinite;
c.
zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .
6110.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:
a.
spalarea, aerisirea, ventilatia;
b.
stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;
c.
radiatii ultraviolete .
6111.Metodele fizice de dezinfectie :
a.
sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;
b.
se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;
c.
se realizeaza prin denaturarea proteinelor .
6112.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :
a.
spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;
b.
scufundarea in substante dezinfectante;
c.
iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .
6113.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a.
vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b.
vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c.
vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.
6114.Anginele sunt :
a.
cele mai frecvente infectii streptococice;
b.
inflamatii ale istmului faringian;
c.
afectiuni intalnite numai la copii .

6115.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a.
odinofagia;
b.
congestia intensa a fundului de gat ;
c.
false membrane .
6116.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:
a.
1-2 zile ;
b.
1-10 zile;
c.
3-6 zile .
6117.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la
debutul bolii si pot fi :
a.
glomerulonefrita difuza acuta;
b.
reumatismul articular acut ;
c.
colica biliara .
6118.Profilaxia scarlatinei include :
a.
masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu
penicilina al purtatorilor ;
b.
masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati,
cat si in locuinte ;
c.
supraveghere facultativa a bolnavului .
6119. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :
a.
aplicarea de comprese reci pe frunte;
b.
combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;
c.
regim hiperprotidic.
6120. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi :
a.
alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;
b.
varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;
c.
hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .
6121.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient
cu scarlatina constau in :
a.
combatarea pruritului ;
b.
ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;
c.
repaus la pat, cel putin 7 zile .
6122.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :
a.
administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;
b.
continuarea tratamentului la externare cu moldamin ;
c.
administrarea de hidrocortizon acetat .
6123. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :
a.
febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;
b.
catar nazal, febra inalta, diaree;
c.
febra +catar + semnul Koplick.
6124. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :
a.
cresterea mare a febrei;
b.
eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile;
c.
eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.
6125. Patagnomonic pentru rujeola este :
a.
semnul Barsieri;

b.
c.

semnul Koplick;
catar ocular, nazo-bronsic.

6126.In rujeola eruptia :

a.
este insotita de prurit ;
b.
nu este insotita de prurit;
c.
nu produce prurit.
6127.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :
a.
izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;
b.
urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;
c.
administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.
6128.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie
sunt:
a.
febra, frisoane, tahipnee;
b.
greturi, varsaturi, dureri abdominale;
c.
apatie, imobilitate.
6129.In perioada eruptiva din rujeola apare:
a.
exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);
b.
inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;
c.
tegumente palide, reci.
6130.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :
a.
pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;
b.
reechilibrarea hidro-electrolitica;
c.
imobilizarea pacientului in perioada eruptive.
6131.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:
a.
dispnee cu polipnee cauzata de febra;
b.
potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;
c.
hipotermie .
6132.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor
respiratorii, tusei, polipneei constau in:
a.
aplicarea compreselor hipotermizante ;
b.
umidificarea aerului din incapere;
c.
administrarea medicatiei prescrise de medic .
6133.Rubeola este o boala :
a.
infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie
micropapuloasa fugace si febra inconstanta ;
b.
cu izolare la domiciliu ;
c.
cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.
6134.In rubeola, modul de transmitere este :
a.
aerogen;
b.
prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;
c.
digestiv.
6135.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :
a.
poliadenopatia;
b.
febra inalta la adulti;
c.
ciclul lingual .

6136.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :

a.
poliartrita;
b.
purpura trombocitopenica si meningoencefalita;
c.
reumatismul articular acut .
6137.Tratamentul rubeolei este :
a.
simptomatic;
b.
etiologic;
c.
igienic .
6138. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:
a.
fete;
b.
baieti;
c.
dupa pubertate .
6139. Calea de transmitere in tusea convulsiva este :
a.
aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;
b.
digestiva, prin maini murdare ;
c.
prin obiecte recent contaminate .
6140. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la
sfarsitul
a.
iernii;
b.
primaverii;
c.
verii.
6141.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere
fiind :
a.
fecal-orala;
b.
aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;
c.
parenterala.
6142.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :
a.
cu declarare nominala obligatorie;
b.
internare si tratament obligatoriu in spital ;
c.
tratament la domiciliu si izolare obligatorie .
6143.Sindromul meningian - un grup de simptome si semne, apare in :
a.
meningita tuberculoasa;
b.
meningita seroasa ;
c.
tetanos .
6144.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia
meningitelor purulente la :
a.
copii;
b.
adulti peste 40 ani;
c.
tineri .
6145. Calea de transmitere a meningitei poate fi :
a.
hematogena ;
b.
prin contiguitate ;
c.
aerogena .
6146. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :
a.
febra, cefalee puternica, fotofobie;
b.
varsaturi si somnolenta pana la coma;

c.

subfebrilitate, agitatie, greata.

6147.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase

precum:
a.
rujeola;
b.
varicela;
c.
hepatita virala A.
6148. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :
a.
febra, cefalee, tulburari de senzoriu;
b.
convulsii, diverse paralizii ;
c.
greturi, varsaturi, oligurie.
6149.Tratamentul encefalitei consta in :
a.
chimioterapie antivirala;
b.
medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;
c.
imunoterapie cu imonoglobuline specifice .
6150. Profilaxia encefalitelor virale :
a.
cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri
formolate;
b.
urmareste combaterea vectorilor;
c.
consta in protectie generala prin vaccinare specifica .
6151. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente
contaminate cu diverse bacterii se numeste:
a.
rujeola;
b.
toxiinfectie alimentara;
c.
parotidita epidemica.
6152. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice :
a.
prin ingestia toxinei eliberata in aliment;
b.
prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare
cantitate;
c.
in parazitoza intestinala .
6153.Febra tifoida este o boala:
a.
transmisibila cu declarare obligatorie;
b.
specifica omului ;
c.
produsa de Rickettsia Prowazekii.
6154. In febra tifoida este obligatorie:
a.
spitalizarea;
b.
declararea nominala;
c.
imobilizarea pacientului.
6155. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :
a.
copii sub 5 ani;
b.
varstnici;
c.
barbati.
6156. Tetanosul impune :
a.
izolarea obligatorie in spital ;
b.
declararea nominala obligatorie;
c.
regimul alimentar strict .

6157.Injectiile vor fi administrete numai daca:

a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor
prescrise;
b. aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate
c. sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;
6158. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;
a. integritatea fiolei;
b. integritatea seringii si data valabilitatii;
c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;
6159. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:
a. alcoolul;
b. toxice industriale;
c. medicamente hepatotrofice;
6160. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;
a. ciroza atrofica;
b. ciroza hipertrofica;
c. ciroza splenogena;
6161.In ciroza hepatica icterul poate fi:
a. episodic;
b. cu carecter permanent;
c. nu apare icter;
6162. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:
a. stadiu compensat;
b. stadiul decompensat;
c. stadiul vascular;
6163. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :
a. ascita;
b. edemul membranelor inferioare;
c. icter;
6164.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :
a. varice esofagiene care se rup;
b. scaderea factorilor de coagulare in sange;
c. ingestia de medicamente;
6165. Etiologia cirozei atrofice poate fi:
a. etiologie alcoolica;
b. etiologie virala;
c. etiologie necunoscuta;
6166.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:
a. hemoragia digestive superioara
b. encefalopatia portala;
c. HTA;
6167. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:
a. rezervat;
b. este o stare trecatoare;
c. rezervat atat imediat cat si de viitor;

6168.Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;

a. insuficientei hepatice;
b. in encefalopatia hepatoportala;
c. in insuficienta renala;
6169. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:
a. tratamentul corect al hepatitei;
b. dispensarizarea indelungata;
c. interventia chirurgicala;
6170. In cazul ascitei dieta va fi:
a. desodata;
b. hipersodata;
c. bogata in potasiu;
6171. Splenectomia este indicata:
a. profilactic;
b. in ciroza de tip Bantian;
c. in hipersplenismul sever;
6172. Paracenteza se recomanda:
a. in toate cazurile de ascita;
b. numai de necessitate;
c. daca afecteaza functiile respiratorii;
6173.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:
a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;
c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;
6174. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:
a. echilibrat ;
b. hiperhidratare;
c. parenteral si peros;
6175. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:
a. boli infectioase;
b. un pranz copios completat de efort fizic;
c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;
6176.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:
a. ntindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi a ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
6177.Entorsele sunt afectiuni:
a. simple
b. n care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare
c. lipsite de importanta
6178. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra

6179. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sngelui n cavitatea articulatiei
b. prezenta apei n cavitatea articulatiei
c. apare numai n articulatia genunchiului sau n orice articulatie
6180.Echimoza apare in:
a. numai cnd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase
b. smulgeri de fragmente osoase
c. orice entorsa
6181.Masurile de urgenta ntr-o entorsa constau n:
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei ntr-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
6182.Interventia chirurgicala este obligatorie:
a. n cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari
b. n cazul rupturilor de menisc
c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii
6183. Entorsa tratata incorect poate produce:
a. artroza n articulatia respectiva
b. limitarea mobilitatii articulatiei
c. durere
6184.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:
a. violent
b. mai putin violent
c. nu are importanta intensitatea traumatismului
6185.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:
a. disjunctia
b. diastazis
c. deformarea regiunii
6186.Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra
6187.Examenul radiologic este obligatoriu n luxatii:
a. arata pozitia n care se afla segmentele luxate
b. arata daca nu exista o fractura concomitenta
c. nu este obligatoriu
6188. Tratamentul luxatiei se va face:
a. ct mai urgent posibil
b. se face sub anestezie generala
c. se face dupa ce se administreaza calmante
6189.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:
a. ortopedica (nesngernda)
b. chirurgicala (sngernda)
c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesngernda) se va face pe
cale chirurgicala (sngernda)

6190. Dupa o perioada de imobilizare n cazul unei luxatii tratamentul de recuperare

balneo-fizio-kinetoterapie este:
a. indicat
b. contraindicat
c. indicat si asociat cu tratamente specifice
6191.Echimoza ntr-o fractura apare:
a. la scurt timp dupa producerea fracturii n cazul fracturii vaselor superficiale
b. mai trziu cnd este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari
c. echimoza nu apare n fracturi

6192.Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in 2 timpi:

a. Cedarea rezistentei si ruperea capsulei, cu revarsarea sangelui in
peritoneu
b. Fragilitatea vasculara
c. Traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
6193.In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mmHg,
cum reactioneaza rinichiul:
a. Functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. Acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii
c. Apare insuficienta renala acuta
6194.Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari:
a. Pulsul este slab batut, filiform
b. Pulsul este aritmic
c. Pulsul este bradicardic, bine batut
6195.Melena este un scaun:
a. Rosu-aprins
b. Negru ca pacura
c. Aspect de zat de cafea
6196.Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste:
a. Hematemeza
b. Hematurie
c. Hemoptizie
6197.Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
a. Contine resturi alimentare
b. Sangele este aerat
c. Apare in timpul unui efort de varsatura
6198.Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara:
a. Ulcerul aton
b. Cancerul gastric
c. Traumatismul cailor biliare
6199.Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin:
a. Hipertensiune arteriala
b. Bradicardie
c. Tendinta de lipotimie in ortostatism

6200.Hematemeza este:
a. Varsatura sanghinolenta
b. Expectoratia sanghinolenta
c. Scaun sanghinolent
6201.Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:
a. Meteorismul
b. Agitatia extrema
c. Abdomen de lemn
6202.Complicatia cea mai frecventa in ulcerul gastro-duodenal este:
a. Cancerul gastric
b. Hemoragia digestiva
c. Gastrita cronica
6203.Sangele in hemoptizie este:
a. De culoare rosu inchis si cu resturi alimentare
b. De culoarea zatului de cafea digerat
c. De culoare rosu aprins, aerat
6204.Hemoptizia consta in eliminarea de sange:
a. Din cavitatea nazala
b. Din stomac
c. Din caile respiratorii inferioare
6205.Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este:
a. Rosu aerat, spumos
b. Rosu neaerat
c. Rosu inchis, brun
6206.Sunt manifestari de incompatibilitate de grup:
a. Bradipnee respiratorie
b. Durerile lombare
c. Inapetenta
6207.Hematuria:
a. Apare in cazul incompatibilitatii de grup
b. Apare in socul hemolitic
c. Apare la administrarea de sange ce contine alergeni
6208.Bronhopneumopatia cronica obstructiva nespecifica cuprinde urmatoarele
afectiuni:
a. Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta
b. Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita cronica
c. Bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara
6209.Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin:
a. Reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu
crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante
b. Reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante
c. Reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante
6210.Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de:
a. Aparitia sputei vascoase, albicioase (perlata)

b. Polipnee si transpiratii profuze

c. Aparitia cianozei
6211.Durata crizei de astm bronsic poate fi:
a. De cateva minute sau ore
b. Peste 24 ore
c. De cateva secunde pana la cateva minute
6212.Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa cu urmatoarele
caracteristici:
a. Este provocata de bacilul Koch
b. Are de obicei o evolutie acuta
c. Afecteaza organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul
6213.In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza:
a. Niciodata pe cale cutanata sau transplacentar
b. Frecvent pe cale digestiva
c. Pe cale aeriana, aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman
6214.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practica:
a. Adminstrarea de substante medicamentoase diuretice
b. Punctie vezicala deasupra simfizei pubiene, pe linie mediana
c. Reinterventie chirurgicala
6215.In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile cutanate
amenintate se poate realiza prin:
a. Mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii
corespunzatoare
b. Imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu
schimbarea pansamentului
c. Asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat
6216.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se
impune:
a. Reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
b. Numai tratament medical cu hemostatice
c. Numai punga cu gheata local
6217.Meteorismul abdominal postoperator poate fi:
a. Un simplu ileus dinamic pasager
b. Complicatie digestiva postoperatorie grava
c. Un incident intraoperator
6218.Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin:
a. Aspiratia gastrica
b. Plasarea unui tub de gaze in anus
c. Clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala
6219.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:
a. Narcoza si iritatia peritoneala
b. Aparitia unui ulcer de stres
c. Nu s-a adminstrat clisma evacuatorie in preziua operatiei
6220.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este:
a. Edemul pulmonar acut
b. Embolia pulmonara

c. Tromboflebita postoperatorie
6221.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor
venoase sau declansarii tromboemboliei in:
a. Preoperator
b. Postoperator
c. Pre-,intra- si postoperator
6222.Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa
interventia chirurgicala in pozitia:
a. Decubit lateral stang
b. Decubit dorsal
c. Decubit ventral
6223.Atunci cand se practica interventia chirurgicala pe abdomenul superior si
esofag, cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este:
a. Insuficienta respiratorie acuta
b. Atelectazia pulmonara
c. Bronhopneumonia
6224.In abcesul fesier, aparut in postoperator, tratamentul este chirurgical:
a. In faza de congestie
b. In faza de colectie
c. Cand zona este indurata
6225.Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. Septicemia postoperatorie
b. Abcesul fesier
c. Infectarea plagii chirurgicale
6226.Diagnosticul diferentiat dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta
poate fi facut prin:
a. Rezultatul hemoleucogramei
b. Sediul durerii
c. Starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei
6227.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:
a. Numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale
b. La toti bolnavii chirurgicali
c. La bolnavii care au ureea sanguina crescuta
6228.Determinarea grupului sanguin si Rh-ului este obligatorie:
a. Numai la bolnavii care necesita transfuzie
b. La bolnavii internati in serviciul de chirurgie
c. Numai la bolnavii cu hemoragii
6229.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:
a. Unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen
b. Unei septicemii pentru identificarea agentului patogen
c. Unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase
6230.Cele mai frecvente hemoragii in 2 timpi sunt cele:
a. Ale ficatului
b. Ale pancreasului
c. Ale splinei

6231.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:

a. Dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii
generale
b. Durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar, stare generala usor
alterata
c. Dureri in fosa iliaca dreapta, cu greturi si varsaturi
6232.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:
a. Bolnavii subponderali
b. Bolnavii cu ulcer perforat
c. Adultii obezi
6233.La un pacient cu abdomen acut, cand diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze:
a. Barbiturice
b. Antialgice
c. Antialgice majore (morfina, mialgin)
6234.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa zisul
abdomen de lemn, se intilneste in:
a. Ocluzia intestinala
b. Apendicita acuta
c. Ulcerul duodenal perforat
6235.Volvulus-ul intestinal se traduce prin:
a. Rasucirea anselor intestinale
b. Un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala
c. Un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala
6236.In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt:
a. Fecaloide
b. Bilioase
c. Alimentare
6237.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile:
a. Intestinale inalte
b. Intestinale joase
c. Intestinale functionale
6238.Coma diabetica poate fi declansata de:
a. Efort fizic prelungit
b. Oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c. Consum de alcool
6239.Semnele majore din coma diabetica sunt:
a. Respiratie Kussmaul, deshidratare globala, tulburari de cunostinta
b. Agitatie psihomotorie
c. Cefalee, diplopie, anxietate
6240.In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:
a. Dupa corectarea volemiei
b. Inainte de corectarea volemiei
c. Dupa administrarea de vasodilatatoare
6241.Compresiunea din masajul cardiac extern se face:
a. Pe treimea inferioara a sternului

b. Spre apendicele xifoid

c. Pe coaste, in stanga sternului
6242.Care din urmatoarele medicamente au actiune bronhodilatatoare:
a. Adrenalina
b. Hemisuccinat de hidrocortizon
c. Dexametazona
6243.Contraindicatiile heparino-terapiei sunt:
a. Insuficienta renala sau hepatica severa
b. Act chirurgical major recent
c. Toate raspunsurile sunt corecte
6244.Care din urmatoarele medicamente nu reprezinta alergeni cauzali ai socului
anafilactic:
a. Penicilina
b. HSHC
c. Xilina
6245.Semnele clinice ale socului sunt:
a. Tahicardie/tahipnee
b. Alterarea starii de constienta pana la coma
c. Toate raspunsurile sunt corecte
6246.Care din urmatoarele nu reprezinta cauza de obstructie a cailor aeriene:
a. Hiperextensia capului
b. Edem al peretilor cailor aeriene
c. Vomismente
6247.Pentru masajul cardiac extern corect:
a. Pacientul va fi asezat pe un plan dur, in decubit dorsal
b. Reanimatorul asezat lateral
c. Toate raspunsurile sunt corecte
6248.Din medicatia resuscitarii nu face parte:
a. Penicilina
b. Amiodarona
c. Atropina
6249.Printre complicatiile toracentezei se numara urmatoarele, cu o exceptie:
a. Pneumotoraxul
b. Retentia acuta de urina
c. Socul vagal
6250.Toracenteza reprezinta manevra medicala efectuata cu scopul extragerii de:
a. Lichid cefalorahidian
b. Lichid pleural
c. Lichid pericardic
6251.Printre complicatiile injectiilor intramusculare se numara urmatoarele, cu o
exceptie:
a. Asistola
b. Leziuni nervoase
c. Infectii locale
6252.Calea parenterala include urmatoarele tipuri de administrari, cu exceptia:

a. Injectia intravenoasa
b. Administrarea tabletelor
c. Administrarea intraarticulara
6253.Care din urmatoarele medicamente sunt utilizate in edem cerebral:
a. Manitol
b. Spironolactona
c. Indapamid
6254.Care sunt in ordine masurile de urgenta in fata unui soc anafilactic:
a. Repletie volemica, cortizon, adrenalina
b. Adrenalina, cortizon, repletie volemica
c. Cortizon, adrenalina, repletie volemica
6255.Care din urmatoarele radiatii sunt utilizate la dezinfectia aerului:
a. Radiatii ultraviolete
b. Radiatii X
c. Radiatii gama
6256.Ascita reprezinta:
a. Acumulare de lichid in cavitatea peritoneala
b. Marirea de volum a abdomenului
c. Acumularea de lichid in cavitatea pleurala
6257.Retentia acuta de urina presupune:
a. Anurie
b. Imposibilitatea evacuarii continutului vezicii biliare
c. Mictiuni intermitente
6258.Relatia dintre puls si temperatura este urmatoarea:
a. Pulsul scade odata cu cresterea temperaturii
b. Frecventa pulsului creste odata cu temperatura
c. Nu exista nici un fel de relatie intre puls si temperatura
6259.Tratamentul cu heparina se administreaza pe cale:
a. Intramuscular
b. Intravenos sau subcutan
c. Toate aceste cai
6260.Pentru tratarea in urgenta a unei crize convulsive se administreaza:
a. Diazepam, sulfat de magneziu
b. Fenobarbital, sulfat de bariu
c. Diazepam asociat cu fenobarbital
6261.Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile
sanitare sunt:
a. Galben pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare intepatoare,
chimice si farmaceutice)
b. Verde pentru deseurile periculoase (deseurile chimice si farmaceutice)
c. Rosu pentru deseurile periculoase
6262.Clasificarea pe categorii a deseuriloe rezultate din activitatea medicala se face
pe criterii practice dupa cum urmeaza:
a. Deseuri periculoase
b. Deseuri chimice si farmaceutice
c. Deseuri radioactive

6263.Deseurile infectioase care nu sunt intepatoare-taietoare se colecteaza in:

a. Cutii de carton, de culoare alba, care sunt prevazute in interior cu sac din
polietilena nemarcat cu pictograma pericol biologic
b. Cutii de carton, prevazute in interior cu saci din polietilena galbeni sau
saci din polietilena galbeni marcati cu pictograma pericol biologic.
c. Cutii din carton montate in pubele prevazute cu capac sau pedala
6264.Gradul de umplere a sacului galben pentru colectarea deseurilor infectioase
trebuie sa fie:
a. Jumatate din volumul sau
b. din volum
c. Intregul volum
6265.Definitia sterilizarii este:
a. Operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele,
inclusiv cele aflate in stare vegetativa
b. Operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, dar
fara cele aflate in stare vegetativa
c. Operatiunea prin care nu sunt eliminate sau omorate microorganismele,
ci numai cele aflate in stare vegetativa
6266.Cea mai sigura metoda de prevenire a expunerilor profesionale o reprezinta, cu
exceptia:
a. Reducerea de manevre parenterale la minimul necesar
b. Colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si
taiere, amplasate la indemana si marcate
c. Recapisonarea acelor dupa utilizare
6267.Care este prima manopera care este efectuata imediat dupa expunerea cutanata:
a. Se spala zona cu apa si sapun
b. Se stoarce zona
c. Se pune un pansament la locul accidentului
6268.Un accidentat este in stop cardio-respirator daca prezinta:
a. Respiratie superficiala, puls filiform, hipotensiune
b. Respiratie oprita, puls absent, stare de inconstienta, midriaza, paloare
c. Respiratie profunda, puls tahicardic, stare de inconstienta
6269.Ce este hemodializa:
a. Metoda de epurare extrarenala
b. Un examen de laborator
c. Exanghinotransfuzie
6270.Care sunt caracteristicile varsaturilor in hipertensiunea intracraniana:
a. Sunt precedate de greturi
b. Sunt spontane in jet, neprecedate de greturi
c. Au continut alimentar
6271.Proeminenta organelor abdominale sub piele, prin zonele slabite ale peretelui
abdominal, se numeste:
a. Eventratie
b. Hernie ombilicala
c. Evisceratie
6272.Ce este asepsia?

a. metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor

b. metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele, material
moale, obiecte din incaperi
6273.Ce este dezinfectia?
a. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele, plagi, obiecte
din incaperi, plosti, urinare etc.
b. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii
c. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga
6274.Ce urmareste sterilizarea?
a. dezinfinfectia cazilor, bailor, plostilor
b. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor
c. profilaxia infectiilor plagilor operatorii
6275.Caror factori se datoreaza roseata (rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei activitatilor circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
6276.Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea
celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a
toxinelor microbiene asupra terminatiilor nervoase
6277.Prin ce se caracterizeaza septicopioemia?
a. fenomene inflamatorii locale zgomotoase
b. abcese metastatice la distanta de focarul initial
c. prezenta constanta a microbilor in hemocultura
6278.De cele mai multe ori o H.D.S. se evidentiaza prin hematemeza (varsatura in
zat de cafea) si melena (scaun negru ca pacura). In ce imprejurari atat hematemeza
cat si melena pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in intestinul subtire mai
mult de 1 zi.
c. daca sangele este evacuat foarte repede
6279.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza
de inceput a hemoragiei?
a. Mecanismelor de aparare ale organismului (descarcare de
catecolamine,mobilizarea sangelui din depozite precum ficat, splina,
muschi).
b. acumularii de CO2
c. unei oxigenari deficitare a tesuturilor
6280.Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange in tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala

6281.In cazul unei hemoragii mari, cand TA scade sub 60-80 mm Hg, cum
reactioneaza rinichiul?
a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata
b. apare insuficienta renala acuta
c. acumularea de metaboliti, creste volumul sangerarii
6282.Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. meteorism accentuat
b. matitate deplasabila in flancuri
c. hematemeza si melena
6283.Alcoolul se foloseste la dezinfectia:
a. plagii
b. tegumentelor
c. mucoaselor
6284.Materialul textile se sterilizeaza la:
a. autoclav, 30 minute, 1040 C 1,5 atm
b. autoclav, 30 minute, 1330 C 2 atm
c. etuva cu aer cald, 30 minute, 1290 C 1,5 atm
6285.Pensa Pean este o pensa:
a. anatomica
b. chirurgicala
c. hemostatica
6286.Examenul macroscopic de urina determina:
a. volumul urinar
b. sedimentul urinar
c. reactia pH
6287.Stopul respirator este urmat de stop cardiac in:
a. 1-3 minute
b. 10-30 minute
c. 30-50 secunde
6288.Absenta pulsului la carotida confirma:
a. prezenta stopului cardiac
b. prezenta stopului respirator
c. instalarea starii de colaps vascular
6289.Pansamentul compresiv este o metoda de hemostaza definitiva pentru:
a. vasele mici
b. hemoragiile parenchimatoase
c. hemoragiile venoase
6290.In hemoragia externa lezarea vasului se produce:
a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului
6291.In hemoragia exteriorizata lezarea vasului se produce:
a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului

6292.In hemoragia interna lezarea vasului se produce:

a. intr-un organ cavitar
b. intr-o cavitate inchisa
c. in afara organismului
6293.HTA severa gradul III se caracterizeaza prin:
a. TAS > 220 mm Hg
b. TAS > 180 mm Hg
c. TAD 100 - 105 mm Hg
6294.Troponina poate creste in urmatoarele afectiuni cu exceptia :
a. angor instabil complicat cu un infarct
b. embolie pulmonara
c. disectie de aorta
6295.Cea mai frecventa etiologie a angorului stabil este:
a. spasmul coronarian
b. ateroscleroza coronara
c. hipoxemia
6296.Dintre tulburarile de ritm care pot apare ca si complicatii precoce ale infarctului
nu putem avea:
a. bloc atrioventricular
b. disociatie electromecanica
c. fibrilatie ventriculara
6297.Care din urmatoarele clase de medicamente pot duce la aparitia edemelor la
nivelul membrelor inferioare:
a. antiaritmicile (amiodarona)
b. inhibitori ai canalelor de calciu
c. inhibitori ai enzimei de conversie
6298.Tulburarile de ritm care duc la aparitia lipotimiilor si sincopelor sunt
urmatoarele cu exceptia:
a. fibrilatia ventriculara
b. torsada varfurilor
c. flutter
6299.Sunt tulburari de ritm atrial urmatoarele cu exceptia:
a. extrasistolele atriale
b. tahicardia ventriculara
c. fibrilatia atriala
6300.Sunt considerati factori de risc cardiovascular urmatorii cu exceptia:
a. diabet doar daca este netratat
b. LDL > 1.60 g/l
c. fumatul oprit de mai putin de 3 ani
6301.Regimul dietetic presupune scaderea proteinelor in urmatoarele patologii cu
exceptia:
a. sindromului nefrotic
b. insuficientei renale
c. obezitatea
6302.Conform clasificarii NYHA dispneea la eforturi usoare apare:

a. in stadiul I
b. doar in stadiul II
c. in stadiul III
6303.Una din urmatoarele variante nu este factor declansator al astmului supraacut:
a. stress psihologic
b. expunerea alergenica masiva
c. suprainfectia bronsica
6304.Care din urmatoarele explorari nu fac parte din bilantul initial al unui cancer
bronho-pulmonar indiferent de tipul histologic:
a. fibroscopia bronsica
b. markeri tumorali
c. CT cerebral
6305.Care din urmatoarele infectii sunt considerate intotdeauna infectii nosocomiale:
a. infectiile urinare
b. pneumopatiile infectioase
c. infectiile legate de catetere
6306.Care din urmatoarele raspunsuri nu este un semn de deshidratare extracelulare:
a. febra
b. sete moderata
c. pliu cutanat persistent
6307.Explorarea imagistica de prima intentie in cazul unui icter este:
a. ecografia abdominala
b. CT abdominal
c. Colangio-RMN
6308.Emfizemul pulmonar este definit prin urmatoatele elemente cu exceptia:
a. largirea anormala a spatiilor aeriene
b. largirea reversibila a spatiilor aeriene
c. distrugerea peretilor alveolari
6309.Care din urmatoarele variante nu reprezinta un semn clinic de soc?
a. tahicardia
b. polipneea
c. insuficienta renala functionala
6310.Care din urmatoarele variante nu este cauza a icterului mecanic de origine
extrahepatica:
a. cancerul pancreatic cefalic
b. ampulomul vaterian
c. obstructia cailor biliare intrahepatice de origine tumorala
6311.Persoanelor de sex feminin aflate la menopauza si care sunt diagnosticate
imagistic cu un chist de ovar, suspect malign, le este recomandat dozajul urmatorului
marker tumoral:
a. CA 125
b. CA 15-3
c. CA 19-9
6312.Care din urmatoarele enunturi nu este factor de risc al cancerului colorectal:
a. rectocolita ulcero-hemoragica

b. diverticuloza
c. antecedente heredocolaterale
6313.Manifestarile clinice in cancerul colo-rectal necomplicat sunt urmatoarele cu
exceptia:
a. tulburarile de tranzit
b. durerea abdominala cu apararea musculara abdominala, la examenul clinic.
c. Rectoragie
6314.Un pacient cu gastrectomie totala isi va relua almentatia orala in:
a. ziua 2 postoperator
b. ziua 5 postoperator
c. ziua 7 postoperator
6315.Intr-o colecistita acuta necomplicata, nu se intilneste :
a. durere in hipocondrul drept
b. sindrom inflamator
c. lipaza anormala
6316.Una din complicatiile locale ale pancreatitei acute este:
a. socul septic
b. infectia necrozei pancreatice
c. insuficienta multiorganica
6317.Manevrele BLS includ urmatoarele, cu exceptia:
a. deschiderea si mentinerea ca atare a cailor aeriene superioare
b. administrarea de oxigen pe masca sau IOT
c. compresii toracice externe
6318.Indicatiile endoscopiei digestive superioare sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. caracterizarea si verficarea unor modificari evidentiate radiologic la nivelul
esofagului si stomacului,
b. rectoragia
c. sindromul disfagic
6319.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilatia 30:2 in resuscitarea la adult
se face pana cand:
a. pacientul este intubat si ventilat mecanic
b. soseste echipa care efectueaza suport vital avansat
c. toate raspunsurile de mai sus
6320.Indicatiile colonoscopiei sunt urmatoarele cu exceptia:
a. hemoragia digestiva inferioara
b. diagnosticul bolii inflamatorii intestinale
c. boala ulceroasa
6321.Xilina se foloseste in urmatoarele situatii cu exceptia:
a. fibrilatia ventriculara
b. tahicardia ventriculara fara puls
c. brahicardia cu extrasistole ventriculare
6322.Referitor la clisma baritata, urmatoarea afirmatie este adevarata:
a. este superioara colonoscopiei
b. nu este utila in diagnosticul diverticulozei colonice

c. poate fi folosita in diagnosticul neoplasmului de colon, atunci cind nu

avem acces la explorarile moderne.
6323.Endoscopia digestiva terapeutica nu permite:
a. extractia de calculi coledocieni
b. insertia unei proteze esofagiene
c. tratamentul hemoragiei digestive inferioare
6324.In acalazia cardiei, simptomul cel mai caracteristic este reprezentat de :
a. regurgitatia acida
b. disfagia paradoxala
c. durerea toracica anterioara
6325.Doza maxima de atropina utilizata in resuscitare la adult este:
a. 1 mg
b. 3 mg
c. 2 mg
6326.Diagnosticul diferential al acalaziei cardiei se face cu urmatoarele boli, cu
exceptia:
a. boala de reflux gastroesofagian
b. cancerul esofagian
c. ulcerul duodenal
6327.Adrenalina se foloseste la adult in urmtoarele situatii cu exceptia:
a. tahicardia cu complexe inguste
b. asistolia
c. activitatea electrica fara puls
6328.Simptomatologia in boala de reflux gastroesofagian este urmatoarea cu
exceptia:
a. tusea cronica
b. disfagia
c. claudicatia intermitenta
6329.Complicatiile bolii de reflux gastroesofagian sunt urmatoarele cu exceptia:
a. esofagul Barrett
b. cancerul gastric antral
c. esofagita de reflux
6330.Disfagia este un simptom caracteristic urmatoarelor boli cu exceptia:
a. boala de reflux gastroesofagian
b. boala celiaca
c. neoplasm esofagian
6331.Concentratia de oxigen administrata cu balon, masca si rezervor poate atinge:
a. 60-80 %
b. 30-40%
c. 90-95%
6332.Dezavantajele intubatiei orotraheale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. permite aspirarea cailor aeriene inferioare
b. poate agrava leziunile traumatice sau degenerative ale coloanei cervicale
c. exista un risc de producere de leziuni locale in timpul manevrei.

6333.Metodele de diagnostic ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt urmatoarele cu

exceptia:
a. detectarea anticorpilor anti Helicobacter pylori in ser
b. detectarea antigenelor Helicobacter pylori in materiile fecale
c. testul hemocult
6334.Cel mai frecvent ritm cardiac inregistrat in timpul stopului cardio-respirator la
adulti este:
a. activitatea electrica fara puls
b. fibrilatia atriala
c. fibrilatia ventriculara
6335.Complicatiile ulcerului duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. penetratia in pancreas
b. cancerul duodenal
c. stenoza piloro-duodenala
6336.Afectiunile acociate cu risc crescut de a dezvolta cancer gastric sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a. stomacul operat
b. refluxul duodeno-gastric biliar,alcalin
c. esofagul Barrett
6337.Grupele de pacienti cu risc crescut pentru a dezvolta cancer colorectal sunt :
a. pacientii diagnosticati cu boli inflamatorii colorectale tip colita ulcerativa
b. pacienti cu varsta de peste 40 de ani
c. pacienti cu sindrom de intestin iritabil
6337.Unul din urmatoarele medicamente se poate administra pe sonda IOT:
a. xilina
b. bicarbonatul de sodiu
c. calciu gluconic
6338.La un pacient cu antecedente cardiovasculare aflat in stop cardio-respirator,
resuscitarea avansata se intrerupe la:
a. 30 minute
b. 60 minute
c. epuizarea fizica a tuturor membrilor echipei de resuscitare.
6339.Hipertensiunea portala nu se caracterizeaza prin prezenta :
a. varicelor esofagiene
b. varicelor gastrice
c. scaderii ponderale
6340.Tratamentul ascitei in ciroza hepatica nu presupune:
a. dieta hipoproteica
b. monitorizarea diurezei si greutatii corporale
c. repaus fizic
6341.Simptomatologia caracteristica pancreatitei acute include urmatoarele, cu
exceptia:
a. tablou de soc
b. regurgitatie
c. ileus paralitic

6342.Dintre complicatiile pancreatitei acute putem intilni urmatoarele, cu exceptia:

a. ascita
b. neoplasmul pancreatic
c. pseudochistul de pancreas
6343.Evaluarea respiratiei la un pacient inconstient se face:
a. timp de 10 secunde
b. punand mana pe toracele pacientului
c. dupa ce luam pulsul
6344.Factorii care pot limita aportul ecografiei veziculei biliare sunt reprezentati de:
a. bilirubina peste 5mg/dl
b. prezenta calculilor calcificati
c. prezenta meteorismului intestinal foarte accentuat
6345.Care din elementele de mai jos duc la o alterare grava a functiilor organismului
in soc:
a. insuficienta hepato-renala
b. hipertensiunea arteriala datorata vasoconstrictiei
c. scaderea aportului de oxigen si acumularea de produsi toxici rezultati din
metabolism
6346.Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensat:
a. cresterea volumului circulant
b. cresterea viscozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara
diseminata
c. cresterea volumului circulant si staza sanguina
6347.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc septic
c. soc prin arsura
6348.Care sunt organele care pot genera simptomatologie dureroasa abdominala tip
colicativ abdominal?
a. intestinul subtire
b. rectul
c. ficatul
6349.Semnul Murphy este pozitiv in:
a. pancreatita acuta
b. colica biliara,colecistita acuta,
c. ulcerul duodenal
6350.Problemele de colaborare definesc urmatoarele, cu exceptia:
a. dificultati survenite in relatiile profesionale medic asistent medical
b. complicatii potentiale ale starii de sanatate a pacientului sesizate de asistent
c. dificultati survenite in relatiile profesinale asistent pacient
6351.Interventiile delegate de ingrijire reprezinta:
a. interventii prescrise de medic si realizate de asistent
b. interventii prescrise si realizate de personalul auxiliar
c. nu exista interventii delegate ale asistentului medical

6352.Pentru inregistrarea corecta a electrocardiogramei, electrodul verde(V3) din

derivatiile precordiale va fi pozitionat astfel:
a. pe linia medio-claviculara dr
b. la jumatatea distantei dintre V2 si V4
c. in spatiul IV intercostal stang
6353.Administrarea medicamentelor pe cale intravenoasa este aleasa atunci cand
trebuie sa obtinem urmatoarele beneficii, cu exceptia:
a. efectul rapid al solutiilor medicamentoase
b. cand acestea pot produce distructii tisulare
c. cand solutia poate provoca iritarea tesuturilor la alte cai de administrare.
6354.Dispozitivele medicale sunt imersate in solutii dezinfectante timp de:
a. 15 min
b. 30 min
c. 60 minute
6355.Valabilitatea sterilizarii la plasma este de:
a. 24 ore
b. 2 luni
c. 1 an
6356.Heparina se poate administra pe cale:
a. intramusculara, intravenoasa, subcutanat
b. intravenos, intradermic, subcutanat
c. intravenos si intramuscular
6357.Hiperglicemia la un bolnav diabetic poate fi provocata de:
a. absenta sau intarzierea meselor
b. febra sau unele infectii
c. administrarea unei doze de insulina mai mare
6358.Proba de compatibilitate directa se face intre:
a. sangele primitorului si sangele donatorului
b. plasma primitorului si sangele donatorului
c. plasma primitorului si plasma donatorului
6359.Daca prin metoda Beth-Vincent la un test avem sangele aglutinat in toate cele
trei picaturi, carei grupe ii corespunde sangele examinat:
a. grupa 0(I)
b. grupa B(III)
c. grupa AB(IV)
6360.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se
impune:
a. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange
b. numai tratament medical cu hemostatice
c. numai punga cu gheata local
6361.Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la:
a. dispnee
b. edeme
c. palpitatii
6362. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat nu includ:

a. angiopatia diabetica
b. neuropatia diabetica
c. infectiile urinare
6363.Curatarea tegumentelor din jurul unei colostome se face cu:
a. polyiodina
b. alcool sanitar
c. apa si sapun
6364.In cazul un pacient cu ileostoma care are pierderi mai mari de 1500ml/24h
constiparea acestuia se poate face cu:
a. Loperamid/Imodium
b. Codeina
c. toate raspunsurile sunt corecte
6365.Pentru recoltarea urinii cu scopul determinarii AVM, trebuie respectate
urmatoarele:
a. bolnavul va consuma o dieta hiperglucidica, cu ciocolata, cacao, citrice
b. recoltarea urinei se va face numai in vase sterile
c. urina colectata pe 24h se va pastra in vase colorate care nu permit
actiunea directa a luminii
6366.La un pacient cu o afectiune a glandei tiroide, tahicardia cu valori de 100-140
batai pe minut, se intalneste in:
a. hipertiroidie
b. hipotiroidie
c. gusa multinodulara
6367.Valoarea AVM creste in:
a. hipofunctie tiroidiana
b. feocromocitom
c. hipertensiune arteriala
6369.Feocromocitomul este:
a. tumora situata la nivelul corticosuprarenalei
b. tumora situata la nivelul hipofizei superioare
c. tumora situata la nivelul medulosuprarenalei
6370.Tratamentul anemiei Biermer se face cu:
a. vitamina B12
b. vitamina B6
c. acid folic
6371.Compresiunile toracice la o gravida aflata in stop cardio-respirator in ultimul
trimestru de sarcina se fac pozitionand-o in:
a. decubit dorsal
b. semidecubit lateral drept
c. semidecubit lateral stang
6372.Care este primul ajutor n edemul Quinke:
a. corectarea hipovolemiei prin administrarea de ser fiziologic si plasma;
b. administrarea de adrenalina, dezobstruarea cailor respiratorii, oxigen;
c. eliminarea cauzei declansatoare a socului prin efectuarea testelor la
alergenii incriminati

6373.Pneumotoraxul se caracterizeaza clinic prin:

a. bombarea hemitoracelui interesat;
b. dureri abdominale superioare;
c. bradicardie.
6374.Sangele din hemoptizie este de culoare:
a. rosu inchis cu resturi alimentare;
b. a zatului de cafea digerat;
c. rosu aprins,aerat.
6375.Durerea in angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:
a. regimul alimentar;
b. efortul fizic;
c. temperatura mediului ambiant.
6376.Simptomatologia ocluziilor intestinale include:
a. durere abdominala continua, puternica, ca o lovitura de cutit, abdornen de
lemn;
b. durere colicativa, cu caracter de crampa, oprirea tranzitului intestinal,
varsaturi alterarea starii generale
c. durere intensa, atroce, sincopata si rezistenta la antalgice.
6377.Retentia completa de urina este caracterizata prin:
a. aparitia ei in inflarnatiile urogenitale;
b. reprezinta un spasm al cailor urinare superioare;
c. reprezinta imposibilitatea evacuarii continutului din vezica urinara.
6378.Tratamentul in caz de hemoragie severa produsa prin ruptura varicelor
esofagiene poate include si:
a. clisma evacuatoare;
b. introducerea de sonde cu balonas compresiv de tip SengstakenBlackmore;
c. pansamente gastrice cu trombina uscata sterila.
6379. O pacienta este inconstienta si fara puls. Care este prima manevra pe care o
initiati?
a. masurati TA;
b. incepeti resuscitarea cardio-respiratorie si chemati medicul;
c. chemati medicul.
6380. Hemoculturile recoltate in timpul frisonului ajuta la:
a. descoperirea germenilor cauzali;
b. stabilirea diagnosticului de anemie;
c. diminuarea frisonului.
6381.Prima manevra care se efectueaza in caz de glob vezical este:
a. sondajul vezical;
b. punctatia evacuatoare;

c. administrarea de diuretice.
6382.Care este motivul principal pentru inregistrarea cantitatii de urina eliminata in
perioada imediata postoperatorie?
a. sa monitorizeze strict functia renala
b. sa monitorizeze capacitatea vezicii urinare;
c. sa puna in evidenta o fistula urinara.
6383.Prin volvulus intestinal se intelege:
a. rasucirea ansei intestinale in jurul axului sau mezenteric;
b. telescoparea unei portuni de intestin in altul;
c. formarea unei aderente intre ansele intestinale.
6384.Manifestarea clinica caracteristica litiazei renale este:
a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.
6385.Conduita de urgenta intr-o colica renala este:
a. administrarea de analgezice-antispastice;
b. efectuarea urografiei;
c. examenul endoscopic.
6386.Coma este caracterizata prin:
a. pierderea completa sau partiala a cunostintei, motilitatii si sensibilitatii cu
conservarea principalelor functii vegetative;
b. pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei, cu abolirea totaIa a
functiilor vegetative datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei
cerbrale;
c. diminuarea functiilor vegetative si a functiilor de relatie cu pastrarea
cunostintei.
6387.Care este cea mai importanta cauza a hemoragiilor digestive superioare:
a. ciroza hepatica;
b. tumorile gastrice;
c. ulcerul gastroduodenal.
6388.Transfuzia de singe este indicata in:
a. insuficiente cardiace;
b. stari de soc hemoragic pierderi importante de volum sanguin circulant.
c. insuficientele renale si hepatice.
6389.Posesorii carei grupe sangvine sunt considerati primitori universali:
a. O I;
b. A II, B III;
c. AB IV.
6390. Hematemeza reprezinta eliminarea de singe prin:

a. scaun;
b. varsaturi;
c. sputa.
6391.Proeminenta organelor abdominale sub piele, prin zonele slabe,la nivelul unei
cicatrici postoperatorii ale peretelui abdominal, se numeste:
a. eventratie;
b. hernie ombilicala;
c. evisceratie.
6392. Modificarile caracteristice ale tesuturilor in caz de inflamatie sunt:
a. tumefactie si durere;
b. hiperemie si caldura;
c. echimoze.
6393.Pielonefritele:
a. se definesc prin infectia urinara;
b. sunt mai frecvente la femei;
c. sunt un proces supurativ al parenchinului renal.
6394. Pentru inregistrarea corecta a derivatiilor electrocardiografice corespunzatoare
membrelor, electrodul rosu va fi conectat la:
a. membrul inferior drept;
b. membrul superior stang;
c. membrul superior drept;
6395.Enzimele de necroza cardiaca sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. GGT;
b. Creatinkinaza;
c. CreatinkinazaMB;
6396.Bronhoscopia se efectueaza:
a. in primul rind in scop diagnostic, dar si curativ-terapeutic.
b. seara inainte de operatie;
c. obligatoriu in urma bronhografiei.
6397. Edemele de cauza renala sunt:
a. albe, moi, nedureroase vizibile la nivelul pleoapelor dimineata;
b. violacee, ferme, simetrice;
c. violacee, moi, localizate in partile de clive.
6398.Polakiuria se defineste ca fiind:
a. dificultate sau durere la mictiune;
b. cresterea frecventei mictiunilor;
c. scaderea cantitatii de urina.
6399.In enterocolita acuta regimul primelor 24-48 ore este:
a. hidric;
b. proteic;
c. lactozaharat.

6400. Varsaturile post operatorii cauzate de staza gastrica se combat prin:

a. administrarea de antivomitive;
b. introducerea sondei nazogastrice;
c. asezarea bolnavului in decubit lateral sting.
6401.Ce este hemodializa?
a. o metoda de epurare extrarenala;
b. un examen de laborator;
c. exsanghinotransfuzie.
6402. Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?
a. arteriale, venoase, capilare, mixte;
b. externe, interne, exteriorizate;
c. accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale;
6403.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a. hemoragie venoasa;
b. hemoragie capilara;
c. hemoragie arteriala;
6404.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin:
a. hematurie;
b. scaderea brutala a tensiunii arteriale;
c. colica renala;
6405.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de:
a. vasoconstrictie;
b. anxietate;
c. oxigenare insuficienta a creierului;
6406.Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii
abundente?
a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
6407.Durerea in cazul unei infectii localizate este produsa de:
a. prezenta germenilor;
b. hiperemie locala;
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a
toxinelor microbiene asupra terminatiilor nervoase;
6408. Unde se injecteaza de obicei solutiile medicamentoase injectabile uleioase?
a. intravenos;
b. intradermic;
c. intramuscular;
6409.Prin ce injectie se poate administra o solutie hipertona?

a. intramusculara, subcutanata;
b. intravenoasa, intraarteriala;
c. subcutanata, intradermica;
6410.Unde se face de obicei injectia pentru intradermoreactie?
a. in orice regiune a corpului lispita de par;
b. pe fata anterioara a antebratului drept;
c. pe fata dorsala a antebratului stang;
6411.Ce efecte poate avea injectarea solutiilor hipertone subcutanat?
a. produce ischemia regiunii;
b. produce necroza tesuturilor;
c. constituie locul de predilectie pentru administrarea solutiilor hipertone;
6412.Care dintre caile de administrare a injectiilor este mai putin dureroasa si
traumatizanta pentru bolnav?
a. intramusculara;
b. subcutanata;
c. intravenoasa;
6413.Punctia venoasa pentru recoltare de sange se face in scop:
a. terapeutic;
b. de evacuare;
c. de diagnostic si explorare;
6414.Punctia pleurala exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:
a. tromboflebita profunda a membrelor supenoare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criza de astm bronsic;
6415.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea
peritoneala?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;
6416.Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva:
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
6417.La adult secventa corecta de resuscitare cardiopulmonara de baza este:
a. 15 compresiuni / 2 ventilatii;
b. 30 compresiuni / 2 ventilatii;
c. dezobstructia cailor aeriene, 2ventilatii;
6418.Doza maxima de atropina utilizata in resuscitare la adult este:
a. 1 mg;
b. 3 mg;
c. 0,1 mg/kgC;

6419.Urmatoarele medicamente si solutii se pot administra pe sonda IOT, cu

exceptia:
a. xilina;
b. atropina;
c. bicarbonat de sodiu;
6420.Pentru pacientul inconstient dar care respira, primul gest terapeutic este:
a. pozitia laterala de siguranta;
b. 10 insuflatii;
c. 30 compresiuni toracice;
6421.Primul gest care trebuie facut la un pacient inconstient este:
a. ausculatia toracelui cu stetoscopul
b. inceperea masajului cardiac;
c. eliberearea cailor aeriene;
6422.Care din urmatoarele tipuri de soc este soc distributiv:
a. hipivolemic
b. anafilactic
c. traumatic
6423.Un pacient cu insuficienta renala acuta nu prezinta unul din urmatoarele
elemente:
a. oligurie
b. retentie azotata
c. alcaloza metabolica
6424.Una din cauzele ce pot determina insuficienta renala acuta prerenala este:
a. scaderea debitului cardiac
b. necroza tubulara acuta
c. obstructia reno-vasculara uni sau bilaterala la nivelul arterei sau venei
renale
6425.Contraindicatiile tratamentului de supleiere renala sunt cu exceptia:
a. neoplazii avansate
b. tulburari neuro-psihice
c. tulburari psihice majore
6426.Care din urmatoarele complicatii ale diabetului zaharat nu este complicatie
acuta:
a. angiopatia diabetica
b. coma hipoglicemica
c. coma hiperosmolara
6427.Administrarea insulinei se face:
a. preprandial cu 15-30 minute, pentru insulinele rapide
b. preprandial cu 60 minute, pentru cele semilente
c. postprandial cu 60 minute, pentru cele lente

6428.Care din urmatoarele tipuri de infectii a tractului urinar nu este de tip inalt:
a. pielonefrita acuta si cronica
b. cistita
c. abcesele nefritice si perinefritice
6429.In BPOC diagnosticul diferential nu se face cu:
a. astmul bronsic persistent
b. insuficienta ventriculara dreapta
c. alte afectiuni respiratorii care se insotesc de tuse, expectoratie si dispnee
6430.Tratamentul adjuvant in BPOC consta in:
a. oxigenoterapie
b. corticoterapie
c. educarea tehnicii de tuse
6431.Unul din factorii declansatori ai starii de rau astmatic este:
a. afectiune digestiva grava asociata
b. intreruperea brusca a corticoterapiei
c. intreruperea brusca de 2 simpatomimetice (salbutamol)
6432.Perforatia ca si complicatie majora a ulcerului poate avea loc:
a. in peritoneul liber
b. blocata in pancreas
c. blocata in ficat
6433.Care din urmatoarele tipuri de ritm cardiac beneficiaza in prima faza de
defibrilare?
a. tahicardia ventriculara fara puls
b. asistola
c. activitatea electrica fara puls
6434. In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R. (excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii alergice.
6435. In cazul I.D.R. dezinfecia local se face cu:
a) alcool 70;
b) tinctur de iod;
c) nu se face dezinfecie.
6436. Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
6437. Acumularea de lichid seros in esuturi se manifest prin.
a) edem;
b) scderea sodiului seric;
c) deshidratare.

6438. Care din condiiile de mai jos duc la apariia dispneei acute:
a) scderea coninutului de O2;
b) creterea consumului de O2 in efort;
c) scderea coninutului de CO2 in sange;
d) ingroarea membranei alveolo-capilare.
6439. In care din urmtoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem
pulmonar acut;
b) pleurezie;
c) pneumotorax;
d) nevroz.
6440. Tusea umed este caracteristic in urmtoarele afeciuni:
a) pleurite;
b) broniectazie;
c) laringite.
6441.
a)
b)
c)

Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:

Sangele din hemoptizie este incoagulabil;
Bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala;
Sangele se evacueaza prin varsatura;

6442. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii:

a) Scaderea CO2 din sange si tesuturi;
b) Cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c) Cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei;
6443.
a)
b)
c)

Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului:

Fixarea gatului intr-o anumita pozitie;
Aplicarea unui garou;
Compresiunea digitala pe plan osos;

6444.
a)
b)
c)

Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:

Contine resturi alimentare;
Sangele este aerat;
Apare in timpul unui efort de varsatura;

6445. Hemoragia:
a)
Exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza;
b)
Exteriorizata prin materii fecale se numeste melena;
c)
Datorita ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie;
6446. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa
fie in partea superioara:
a)
Rosu inchis reprezintat de hematii sedimentale;
b)
Galben citron reprezinta de plasma;
c)
Albicios format din leucocite;
6447. Hemoptizia consta in elimiarea de sange:
a)
Din cavitatea nazala;
b)
Din stomac;
c)
Din caile respiratorii inferioare;
6448. inflamatia din bronsita acuta intereseaza:
a)
Tot arboreal bronsic:

b)
c)

Bronhiile mari si mijlocii;

Nu intereaza frecvent traheea;

6449.Bronsita acuta, nu se intilneste in uramatoarele afectiuni;

a)
Pneumonie;
b)
Gripa;
c)
Dilatatia bronhiilor;
6450.Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sunt;
a)
Catar rinofaringian, faza productive, convalescent;
b)
Faza de coriza, faza de cruditate , faza de coctiune;
c)
Faza de cruditate, faza de coctiune, faza de vindecare;
6451.Bronsita acuta este;
a)
O inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii;
b)
O hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;
c)
O inflamatie subacuta a mocoasei bronsice , interesind frecvent traheea;
6452.Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint;
a)
Catar rinofaringian, faza productive, convalescent;
b)
Faza de coriza, faza de cruditate,faza de coctiune;
c)
Faza de cruditate, faza de coctiune, faza de vindecare;
6453.Bronsita acuta:
a)
Dureaza 1-2 saptamani;
b)
Este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice;
c)
Are 2 faze de evolutie;
6554.Bronsita cronica este un sindorm clinic caracterizat prin:
a)
Tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice,permanenta sau intermitenta;
b)
Tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, cauzata de o boala sau leziune
bronhopulmonara specifica;
c)
Tuse, insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an ,3 ani consecutive;
6455.Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde, urmatoarele
afectiuni:
a)
Astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta;
b)
Astm bronsic , emfizem pulmonar si bronsita cronica;
c)
Bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara;
6456.Dintre factori cauzali ai bronsitei cornice, un loc primordial il ocupa:
a)
Infectia;
b)
Alergia;
c)
Factorii iritanti;
6457.Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:
a)
Cresterea VEMS;
b)
Semen de disfunctie ventilatorie obstructive;
c)
Cresterea debitului ventilator maxim pe minut;
6458.Astmul bronsic este unsindrom clinic caracterizat prin:
a)
Reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante;
b)
Reducerea generalizata,ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice
de dispnee inspiratorie si raluri sibilante;

c)
Reducerea generalizata,ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice
de dispnee expiratorie si raluri ronflante;
6459.Bronsita astmatiforma, complicatie a astmului bronsic are una din, uramtaorele
caracteristici:
a)
Se maifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator;
b)
Este precedata intotdeauna de crize astmatice;
c)
Nu este urmarea infecarii asramului bronsic;
6460.Durata crizei de astm bronsic poate fi:
a)
De citeva minute sau ore;
b)
Peste 24 de ore;
c)
De citeva secunde, pina la citeva minute;
6461.In tratamentul asmului bronsic, corticoterapia:
a)
Nu se administreaza in formele grave;
b)
Este tratamentul cel mai eficace;
c)
Administrate pe cale orala, nu prezinta riscuri;
6462.Tratamentul profilactic din insuficienta respiratore corica, urmareste:
a)
Tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie;
b)
Tratamentul corect al bolilor care duc la insuficenta respiratorie;
c)
Restabilirea permeabilitatii bronsice, prin dezobstruare bronsica cu substante
bronho dilatatoare;
6463.Tuberculoza pulmonara este o bolala infecto-contagioasa cu uramoarele
caracteristici:
a)
Este provocata de bacilul Koch;
b)
Are de obicei o evolutie acuta;
c)
Afecteaza organismul in intregime , interesind cu precadere plaminul;
6464.Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa cu uramatoarele
caracteristici;
a)
Este provocata de pneumococ;
b)
Pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tubreculoza primara si secundara;
c)
Are de obicei o evolutie cronica;
6465.In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza:
a)
Niciodata pe calea cutanata sau transplacentar;
b)
Frecvent pe cale digestiva;
c)
Pe cale aeriana,aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman;
6466.Patrunderea in organism a bacilului Koch determina:
a)
Semen clinice constant;
b)
Reactii la tuberculina negative;
c)
Leziuni anatomice;
6467.Leziunea initiala (primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape
intotdeauna:
a)
La nivelul cordului;
b)
La nivelul pleurei;
c)
La nivelul plaminului;
6468.In tuberculoza pulmonara, bacilul Koch se pune in evidenta in:
a)
Urina;
b)
Expectoratie si lichid de varsatura gastrica;

c)

Lichid cefalo-rahidian;

6469.In cazul tuberculozei meningiene, bacilul Koch se pune in evident in:

a)
Lichid cefalorahidian;
b)
Expectoratie;
c)
Singe;
6470.Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este:
a)
Noduli pulmonari;
b)
Infiltrate prulmonare;
c)
Caverna;
6471.Debutul tuberculozei secundare poate fi:
a)
Asimptomatic, boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic;
b)
Intotdeauna acut,brusc;
c)
Precizat datorita frisonului unic, intens, generalizat;
6472.Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este:
a)
Expectoratia;
b)
Tusea;
c)
Durerile toracice;
6473.Ce este dezinfectia?
a)
Metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;
b)
Metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;
c)
Metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele,
plagi,obicete,plosti urinare;
6474.Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:
a)
Terapia socului,asfixiei,durerii si hipercoagulabiltatii;
b)
Terapia asfixiei, dureii si administrarea de hemostatice;
c)
Administrarea de solutii perfuzabile in cantitatea cat mai mare;
6475.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:
a)
Unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen;
b)
Unei septicemia pentru identificarea agentului patogen;
c)
Unei hemoragii pentru indentificarea unei cauze infectioase;
6476.Ancheta epidemiologica definitiva presupune:
a)
Efectuarea de catre medicul de familie;
b)
Incheierea o data cu limitarea focarului;
c)
Complerarea anchetei preliminare cu investaigatii si masuri eficiente si
incheierea o daca cu limitarea focarului;
6477.Dezinfectia urmareste;
a)
Indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din
mediu extern;
b)
Distrugerea agentilor patogeni din profunzime, prin mijloace fizice si chimice;
c)
Indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite
obiecte din mediul extern, prin mijloace fizice , chimice si mecanice;
6478.Sterilizarea urmareste:
a)
Neutralizarea agentilor patogeni de pe taoate suprafetele ce vin in contact cu
bolnavul;

b)
Distrugerea tuturor microrganismelor patogene si nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizarea medicala;
c)
Inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instumentelor chiurgicale;
6479.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi impartasite:
a)
Echipei medicale;
b)
Familiei;
c)
Publicatiilor stiintifice;
6480.Care din agentii patogeni (bacteria,virusuri,protozoare,fungi) pot produce
infectii nosocomiale?
a)
Nici unul;
b)
Toti;
c)
Numai bacteriile;
6481.Triajul epidemiologic presupune;
a)
Termomentrizarea,ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjuctivelor;
b)
Masurarea T.A. plus , diureza;
c)
Informarea privind eventualele contacte la domiciliu;
6482.Dezifectia prin metode chimice se realizeaza prin:
a)
Spalarea si /sau stergera cu substante dezinfectante;
b)
Scunfundarea in substante dezinfectante;
c)
Iradierea cu ultraviolete pentru dezifectia aerului;
6483.Injectiile vor fi administrate numai daca:
a)
Fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor
prescrise;
b)
Aspectul solutiei de injectii sa fie clar, trasnsparent, fara precipitate;
c)
Sa aiba data de valabilitate, dar poate sa fie precipitat;
6484.La adminstrarea injectiei este necesar sa verifice:
a)
Intregritate fiolei;
b)
Intregitatea seringii si data valabilitatii;
c)
Nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;
6485.Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati conta
in:
a)
Asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului;
b)
Asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de
semnalizare (sonerie);
c)
Sa explice bolnavului programul sectiei;
6486.Infectia nozocomiala este:
a)
Infectia contractata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi;
b)
Infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
c)
Infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital;
6487.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:
a)
Respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratramentelor prescrise;
b)
Supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor
imobilizati;
c)
Supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma
si evolutia clinica a bolnavului;

6488.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul

tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse:
a)
Lichid amniotic ,lichid peritoneal,LCR,lichid synovial;
b)
Sperma si secretii vaginale;
c)
Sputa, scretii nazofaringiene;
6489.Metode de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte
ascutite, constau in:
a)
Colectarea imediat dupa utilizarea in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator;
b)
Reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c)
Recapisonarea acelor folosite;
6490.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor, cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza:
a)
Inainte si dupa aplicarea unui tratramnet pacientilor;
b)
Dupa scoaterea manusilor de protective;
c)
Numai la intrarea in serviciu;
6491.Asistenta medicala:
a)
Este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b)
Trezeste bolnavul pentru adminstratia medicamentelor etiologice;
c)
Sabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului;
6492.Cu ocazia administrarii antibiloticului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca:
a)
Doza total ape zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient;
b)
Durata tratamentului;
c)
Cantitatea exacta a unei doze;
6493.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:
a)
De transudat sanguinolent necoagulabil;
b)
Datorata rupreii capilarelor pulmonare;
c)
Provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar;
6494.Edemul pulmonar acut este declansat de:
a)
Insuficienta ventriculara stanga;
b)
Hipertensiunea arterial;
c)
Preinfarctul miocardic;
6495.Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:
a)
Dispnee intensa, severa, brusca;
b)
Expir greu, zgomotos;
c)
Respiratie polipneica zgomotoasa;
6496.Bacilul tuberculos este sensibil la:
a)
Ultraviolete si lumina solara;
b)
Caldura si fierbere;
c)
Uscaciune si frig;
6497.Bacilul tuberculos este rezistent la:
a)
Ultravilolete;
b)
Uscaciune;
c)
Frig;

6498.Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand:

a)
Leziunile radiologice sunt sabilizate;
b)
Bacilul Koch se gaseste in expectoratie;
c)
Imaginele radiologice se modifica;
6499.Avem tuberculoza stabilizata cand:
a)
Leziunile radiologice sunt sabile;
b)
Sputele nu contine bacilul Koch;
c)
Sputele contin bacil Koch;
6500.In perioada de stare a hepatitei cornice sint prezente urmatoarele sindroame:
a)
Sindrom excretobiliar;
b)
Sindrom de hepatocitoliza;
c)
Sindrom fibrinolitic;