Dunitr Constantin Dulan este medic neurolog si pia, doctor in stinte medical Preocupat de explicarea fenomenulul biologle vaaut tn conexigne cu Universo, ca esen si rmuitudine de forme, tneeprinde stall clinice side laborator ce vizeazaindeosebi dimensiunes ‘nformational-energetica alli Sobil observator al natu n mal multe monograf, ts numerose Iuerai sic, in article si onferigs deserenoi valent le fenomenului biologie eu consecai in plan cogntv,psbologe si soci In fucrare de fata autora consruieyte un dscurs amply si coere oe traverseaa toate sursele de informatie accesible, de la sin Ia religie, dele experimental de laborator Ia experienfa clinica proprie in domeni newrologe si psitiatie, DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN INTELIGENTA MATERIEL aia a Ie evarut ada Bditura TEORA 1992CUPRINS Prolog CCapitolulE MATERIA $1 VIATA, iNcepuTuRT. © min stdpunge bre tensbrele» Prime tel minus ale opie» Evolua.. 9 istoria APARITIA VIETII- NECESITATE COSMICA ‘Vint, o finale cosmies + Via, fenomen universal » Staci necesare vi Viata necesitste sau hazard?» De la intimplare la neessate + Unitte in diverse * Modetu! uri vi EVOLUTIE $IHAZARD ‘orul¢ intimplare? + Eroarea genetict Inseamna progres? (Capitol It: INFORMATIA SI VIATA. INFORMATIA ~ CONDITIE A VIETIL Finfle vi, simple mecanisme trode? * Biossteme » Viata = negenropie + Viata = 0 oscilaie fr jurul una punt de ‘chile + Vig = prelucrare de informa ‘CONCEPTUL DE INFORMATIE IN BIOLOGIE. Informatie gi cunoasere » Bioinformaja + Cauze mic, efete mari * Programe jee pane cio pin ste» mt semen informatie. STRUCTURI CAPABILE SA PRELUCREZE INFORMATIE in punet de vedere + Cine dijeazA fimetionaliatea und proteosr? » tnre CSnstiena giinstin! » Ur guterainal + ste sstemul ewes sigura steve ‘ie capaill si prelureze itarmati » Arguments UN MODEL INFORMATIONAL AL LUMI VII {iversul un sistem evolutiv» Aceleasi slut la aceleas!pobieme * La aceeas informati genetic. forme si funti df «Informatie si stucturd + Modell sas ‘paternal informafonal al mate vis Infra mai adinei decat cele genetice ‘Capitola TH: ENERGIA SI VIATA, ss FIZICA VIULUL . ‘Bocimpurinterferene de edmpur Rtmurile veg» Ritmut viet sl mori « Exisia un model energetic al voli? » Bigcdmp 91 cmp electromagnetic » Un covean de semnale » Biocomuricata + ltediseiplinartata,chsie a eunoaserit + Tenomene rare» Energia lui energie eect” BIOCOMUNICATIA~ FENOMEN OBIECTIVABIL Un experiment» Defnit » Gnd, 0 fri» Receptesicostienizare» Forta de impact a pindini » Modifier objective + Limbajl univeral sau gindires fir Civinte» Sugesti i efmp energetic» Comusicare - abut fundamental al lunit ‘is Telepatia un prlimbaj?» Putt si Targ» Telepaia experimental la rusi + Inceciri de" explisare a fenomenului ée blocomunisatie + Argumente neurofiziologise + Arguments de ordin psioflziniogic sau psitodinamic + ‘Argumente de ordin biofzic * Implicafii ontologie ale fenomenulst de bocomunicabe « NASA 31 telepatia = Telepata si vino cial a insctelor = ‘Coneluziasupre fenomenuul de biocomnicti. ‘cree? » O finite lgiea* Eroarea SENSIBILITATEA LUMI VEGETALE INTELIGENTA MATERIE! ESTE ©) REALITATE? 5 9 ° 20 20 2 Pn 3 9 e(Capitola IV: INTELIGENTA MATERIEL or ESENTA VIETH 20.00 7 Inererupere ceil minerale» Esena vali - comuniar,inteizent + Itlizeaa natrici » Definite intligenfei = Nivolrle inligenst» Inelgenta umana inteligenta Bacal» Certtudine gi erare + Intlgent inrinsech gi extrinsecd = Camp informational universal * Creieul inviabil » Inforrafie inteligents * ‘Concept a Jung i Paul » Gnoza de la Princeton» Iiiere sa stn? INTBLIGENTA NATURIT 1 lostinete si acte deliberate » lnstinctele ~ programe intelgente + Conduite imeligente + Sclavia In insecte + Culivatrit de ciuperei + Confort citadin + Comunicarca prin dans * O temperaturs constant Viesplechirugi + Natura mu face risipd de inteligenta + Marea lectie a namurit « Rodimente de gindire = Intligenia anticipative» Corbi vit» © partda de vindtoare » 0 lume a csteloe + CComunicrea firs limba aiculat + Limbajl chimic » Comuniarea prin sunete + Ultrasoneele » Infasurctele » Sunetele » Imprinting + Cintes si comunicare Galil vst» Pastrea defo» Bicluminicenta» Radel viv» Comoniare prin Timbaj = Suntanimalee inf apesive?« Vac vies! « Nu sunt singurele Aine inteligente «Crima dea ucie di placer» Oameni si animale ROS $1 THANATOS 0 ‘Sexulitatea«Sublimare + Redundani sieges + Obiectvele uneiadevirate educa senanle » Memento mori» Alte nedumeri» Prfectarea + Mowtea, o renatere * Care diem ‘Capitola V: MATBRIE St GANDIRE 98 BAZELE NEUROFIZIOLOGICE ALE CONSTIENTEL » Formafa: reticulata + Vigiiate ~ consiena + Grlasclectoare » Dezaferentarca senza Consionga colar REZERVELE GANDIRIL im Hipnoza- cale de acces spre potenilul nostu latent + Percepgi false» Sugestia posthipnotica + Sugestiahipnoic si modificarileorgaice + Modele functionale ale subconstintu EXISTA $1 ALTE DIMENSIUNI PSIHOFI2IOLOGICE ALE CONSTIENTE! 106 UMANE? TTimpul + Timp biologic * Timp ftologie * Timp psiokygic * Timpul si clarviziunes * Visul si timpul » Extzul »"Viziunes” lt ung * Condinae 3 ‘determina » Mit i tua. PSIHOCIBERNETICA SAU AUTOPROGRAMAREA PE SANSA SAUFSEC U3, Inmagines ¢. vine» Bariera pathol iol» Medel de reernga = Atoprograness + Pent o noua agin de sine” + Progranarea subconstienu i» Cie sutem Capitola Vi UNIVERSUL CUNOASTERI SAU DRUMUL SPE NoL INSINE. ... : CCUNOASTEREA STIINTIFICA ercapie si cunoastere« Dela ceritudine la incertudine»"Lurea- iota sdnstt Intro Boab de nsip" + Constnts universal - forma suprema a nemanifestull = Fizica moderna desfingeaza hazardul? RELIGIE SLCUNUASTERE Delinite + Obect=Istoriadocrinelor reveate»"Antologia extol” »Fntina cu tiraole » Istria sijelor ezoterice, saa sine misterelor * Conpnutl octrinelorezoterce » Senul ascans al Inviiblului» Critica gin ezoterce +Limite rlgici» Existh 0 opoziie religi-tinfA? Capitolulul VI: POSIBILE RASPUNSURL DESPRE NOI... se 16 Intrebie care nu au inch espuns + Cele doua suse de cuncaglre» Exist dows date ind ifcult' de infermare Is seen vreme, nea ie Is dgpozie it ops mmol sh de Ia apart huts mele, pentru 2 0 cit in prima edit. Din ambele lucriri se desrinde ideca existented unc Constinte cosmice - eum o numeste Scala de la Princeton - sau pastreze? Se ie elt de briala a fost eactia ‘Acidervietvieneze eld Dacsid a emis @astfel de ipteed tn 1873, Fa india ed pot ave toe ‘muta gentice prin eo, Toataputologiane-o demoustreazi. Dar nu eroile consttuie regula in evolu Waddington compart rolulinimplari in evoluie cu gestl de aruncare a cimizilor into frimadi In sprania c& acestea se vor dispune int-o cash louibill. Prigogine consider’ ck probabiltatea vii de a aparea dintr-o pura intdplare arf fost deo sans la 10 nesanse aie {nin de mi, ari indoial, nu pute considera vat et pe Inciplve. var tonal’, uma petra car faptut in Intro prim cap probiotics hazardul poate 8 gs avet rola sur dar din momestal i cae informapa uel structri viable a fst inserisa in molecula de ADN, Vata depiseste imperil Intrplai tecénd ince al neces, Ceea ce apare prin hazard este fxat prin selecieg transmis in mod necesar prin informata geneticA Odailajunsh pe drumul viet, evoluia materi spre vu este fd intoareee Conform teoriesistemeloe, formats de L. Bertaanffy, un ensamblu de elemente afte In ‘eraciunedlspune de propieti care nu sun expriate prin suma la. [nconsecinia, sisemele vil btn 0 nout insuyite fa de materia nevie, rezuats din insesi legitale sistem, date de integraltwen 38. Duph cum « jie insu Jat, tar-un sister vin focre dine compact "devine penis celta propria su condije de exstena, In egal mud caus) 1 fee" (Logica uli Ea, Eneiclopdica Romans, Bucuresti, 972) te fay Rout uml in taza In concluze, se considers cd iiial combinatile dine cle:sfinitilor tor chimice. In momenta in eare apa stucturiorzanice capable de metabolism si Feprducers, dei sstme vi, evolutia Hor eapat legit care imgun cu necestate drum! lung pin Ja tdi in care materia se gindesepe sine. acirdu ads a stata vei mat malt coneuren, susin erie neodarwinist. Utero, see ratral a impus formele ele ma adeovate de vit. Indscutabil, au se poate vorbi de un determinism rig, cre ftmplarea este exclusa,Infelegemt intlonplares ea modeltate de exprimare a neces, coacepem intevenia en aparia mutator {nivel coduluh genetic, darn sintem de acned st pune sub semnul Tntimplért inreaga cvolutie a materie, aga eum o cunoatem. ‘Via mu poate fo fntimplare n Univers. Aparitia vii ese tscris chiar in legit evoltve ale Universuli, In Univers, materia si energia iau forme noi, find supuse celui evolutive ‘mentind in acelas timp im permanent un eclibru energetic. Via apare deci cao consecng {ior let pus pin migetrea mares dispune la toate nelle e de orgnizae de acleas ceed pn eas ine Ingen nan psp eee Unitatein diversiate, Structure cae apar in evolutia materet impun la un moment dat legit care determind tn mod necesarexistena tutor sister orzanzat. Acelayi legit vor caractr instinctiv. ultimele Ineplinese cel maj bine scopurile specie si-mai putin ge cele ale indiviulu. De accea sunt “earbe", automate, obliga portorals le execute intocea indleent de obstacoele care ise opun ‘Sia sinu,semnitcatiainformatieh.__Aciunile execute prin aeeste programe poart in ee, pa cum vom vedea, pecetea intligenti,aparena unetgindii cu seevene fgiee, cu toate silo atualesustin cb aa fost de nies gandite Valabit mui ales pentry aniowieleinferioare out, fA de series unl infoemayi se lop dout attain de sau nu, favorabil sau nociv pentru organism, in funcie de expeienta ‘recut inceistrats in memoria speci. Animalele dito anumit specie le vor Fuss pe aeles pe seama coma tiesc, dar vor fygi de cele ce le sunt dsmani. In asest sen, a multe dine leIntervine 5 experient individual. (nJocu unde omul a pltruns mai rar psirile mu ug dee, dar 0 fac imediat ce inva” obiceiurile. -au vizut de asemenea reat tn drs de conve pape intr animale pe care memoria specie le-a declart"susmnai” «cine eu psi, sarpele cu om ‘Spre deoseire de ceeate animale, oml are 4 tia posbilate de opiune- sda sim, undeva le mjc, sau mal mul dintr-unal si mai pun din alta. De aceea este greu de euantifiem, de ‘uptins In limite presse, informe matematie clase. Patem conchide fx cele de mai sus ed informatia este © conde sine gua mom pentra exisenta ‘rick sistem viv. Fir informatio nu poste exist vias. Aceastainsearnd ch toate sistem vi, indiferent de nvelul de oryanizare, dispun de posibilitatea de aecepa a tansmie, a preucra sia ‘mie informatie in scopulelaborarit unui comportament adsevst condtitor de mediv in exe tries Structure specalizal n prelucraea informatie, la nivel bilegic, este sistemul nervos, @ tru ‘etiviie ear putea spune cd este pr informational ‘STRUCTURI CAPABILE SA PRELUCREZE INFORMATIE Un punctde vedere. Se admit atzi ct primele forme organiza de vist si desi, cap de serie al integit imi vi, sunt protozoaee, inte monocelula, vrusuile find considerate ca 0 form intarmediar, de wecere ince materia vie si cea neve ‘Survetue lor rudiment le permite funetonaiate mult simp cata ft dente price Respicatia se face pin diftziunen direct a oxigenului din atmosfr i citoplasma cull digest, prin inchderea hranei a bactrilor) im in invaginailecitoplasme' si digerarea lor in. vacuole Gigestve iar excreta, prin deschiderea vacuoelor cu degeur fn afaa clue, S& urmirm ce se Intampa pe tepicle imediat urmatoare de evolu si organize vil, adic a organismele in structura ero apar mai mule elule, Pe masura ce inaitim pe sera filogenetic, consttam cd Functional organismelor evolveaz8, se amplified, pentr a satisface cernjele unei stuctart rereu mai complicate, La indepliires une funeti Incep sh pariipe tot mai mule eelle. Se ‘hmge asl la stroctsidiferentate, specializate ~ organe, sistome de orgae. Funtia de respirstic ‘fin difuiune anise la cella privé este pela aw eansmele purceulare de ongane Spevinliate, care aol, prin perfectionare aj Is sparatul plmora’ a] verebratelor superior Fonefile de digeste i excrete vor fIndeplinite de paratal digest gi exreor gam Cine dirijeardfonctionalitatea unui profozoar ? In acest ansumblu vu, format din mat tnulte celle, apare-necesitates unel sructri care si peia comands itegiteolectivt sis Drenteze spre afingerea inal sale: autoconservarea si reroducerea. Tesutl detnat acest! Funct capital pent vai oganismului va, dup cum am mai sus, ssterul nerves. Frnejia de cooréonare si de inegrare a sstemului nervos au are ins nied un reprezeniant in Sirti anatomive J peotozoarelr, vil element tues} nerves pare (dup Ramon y Cajal clemorete, fin rjrezenat pinta sigur neuron cu dubla ciel, receploretesior. Pe treapa urmitoare de evolute spar crite nervoasealeuite da doi neuron ~ seni si motor = pent ca in stale ulerioare s8 se adauge neuron intermedia cu rol de asocije fare una d= Fnormatiepimit sce emis de organism vi, ada etre neurontireceptor si deter. In apocu evolutia vit, neuron se vor aduna in formafuni numite cent nervosi si ganglion cerebreiz poi 9 parte din ganglion! vor sufer procesul de encefalizare, ajunginduse la ereierl pe care-L cumoastem astizi In om. Acesta reprezind insh mimai un punet de vedere asupra dezvoltri Silogenetice a sitemul ners. Ina din anil 1940, E- A. Pore descr, ea relat al proprilor sercetir, primul reflex coordonat apirut pe scart Hlogeneic la eelenterate, demonstind trigine sistemull nervos la acest nivel nu est aga de simp gma als ed indecent de strata, Fanctionaltate sa corespusde perfect erinplor organismal, Sub raport funcional se admit c reglarea poceselor metabolic interne la incl uncelae s-ar face exclusiv prin proteine ou activiae enzimatic, La acest nivel nu se cunoasle © stuctirs nervous, ups cum am mai menjonat. Pe tepte superioare de orgmizare a lumii vi apreo funetie noua, dijth de sistemul nervosa vill de elaje, ew col de integrae a organismal in mediut mbiant, Intervie acum o diferenire functional O parte din sizemul ervos va prea Ranetile vegetative, de important vitals pentru existensindividului si care, ca mod de destagurare, au ‘amas in afira conolulul rational. Consientet sau inpus seeste funy dour ea webuine, Individal Mind graticat pees satistacerea lr. Credem ar fast un dezastru peat biologie dct trreaga funcionaltate 2 unui angrens) de millade de eelale ar fi webuit St fe condust ‘songten. Dar cum fnalitatea species const in autoconservarea gi perpetuarea sa, nu era posiil st Se lase la discretia unui individ daca vea sau au si continue lanl existe. Pentru acest mo imteresele specie sunt att de pregnant reprezentae prin instinet, iar lupa cea mare @ emul, congenial, ese pura in domenial lor. ‘Intreconstienta instinct. © alt pane a sistemuluinervos gia asumatfunctia de inretinere & relailerindividalut cu medial. Din refleetarea Ia nivelul ereierului 8 mediull item sh extern reaulitprocese pice, adie fenomel de constinga, Cs akc eavinte, din inwgra ta alveal Sistemolui nervos a informafilor primite din interior gi din afars organismal pare un comportament adecvt. Cind sdiul integral conse seoara cerebral, comportamentel este rumitrayional. Serica intreburea: un comportrment adeovat la nveluri de existent inferioare ‘mului nu este rajonal? Exist totus orate a specie, de eare am varit ma sus, iar specia este exprimati pin indivi Pete exist populate aionald formats dn indivi iretionli? Ungrdunte rational __Actvtatestuturororganismeor vin se desgoar a intimplare, ct are un Sens bine deteminat, 0 logiedintema chiar si atunel ind comporamentl lor mu are Jusificare din punctl de vedere el ratuninoasre, Tose actu or sunt orientate spre rezlvarea Scopuui fundamental - auto-onservarea i perpeturea. Est un ecmparament stint, bazat pe rosrame fixe, innscut, exprese probabil a experenteiacurulite de specie. in fr de aceasth ‘onstionare, consider’ et webuie 38 exists i posibilitates de elaborate une conduit infec ‘Se experienta proprie a indvdul nu numal a predecesrilor si, Ninie in unversul eunoseut ‘de nol near putea prevesea tof fctci ft de care un animal va rebui si reactioneze de-ahngul Viet sale. De ale, realiatea insiio confirma pant si plantele a capabile si memoreze unele cexpetiene la care sunt supuse de om. Dactambeletipur de conduits rs umarese decd realizarea ‘une inal “rajionale™ = conservarea si perpewarea individului $a specie - Inseam 8 Fecre individ poars in sine un grunt rajional, indiferent de locul sia in ievarie Mogencticg. Ftd Indoiala ape trepteinferiare de evolie comportmentl instinct este prevalent. La om, consent of posibilitea de a se eibers fn mare parte de sub imperil insinteoe, Fieioogia umans ni ve ma Fi coaditionat set de medial rteeal Grae ratiunt constactive, ‘onal f Imbunatfeste condiile de vias, Gk diversities gi it optimizersd posiiltile de ‘alisfacere a cernflorimpuse defiziolopa a. Condulta ss nu mai este dicta “ores” de specie ci constiie o rezultanta a conditiontei sale Fiziologic, socal, morales ultras, Modalittea in care apa aesteconduite © vom maj dscut. St ne opeim acum asipra une! alte fete a dezvolicitAlogenstice a sistema nervos Este sistem nervossingura structurd vi eapabili si prelucreze informatile ” Functia de imtgrare in medi, deci Tunctia de decodiieare a in formatilor vente dingunal 1 din afara ‘oreanismulul, apare pin sistem nerves abia le melazcare, cx oryanisme aflate pe © reap sa inalt de decvotae. Dar aceasts fete nou apratsilogeneticinseamnt oare cere total absent 1 mates ini vie, respesiv I elula primard? Apart, i lope, au. Apariia plimalor nu “nse sbsenfe funetet de respira Ia protozoa si observata este valabill i pent ale font NNiar putea replicn prin acres c8 aparia ulteoart «organslor pent veders,auz gi gust nu impli prezent lr In Poramaecium Nu Taseamnd peezeata lor, dar ele sunt eprezetate prin prin proritatea de excitabiltat actplasmei care, suntem de aord aici, ru cesta prezeataunei strut nervoase ‘Am diseutat mai sus oun sistem deschis si viga este organiats pe acest pincpiu- implied un Permanent Schim® de substan, energies informatie eu mediul Fara acest ehimb mu poate exits ata, Dat vista exist sila nivel monocelular, fa posbiliatea de a percepe informatile eu Seninifiaicfaverbil sau nocivé in medial ambian, un priozoar mu a i rezistat la competiia pent vst. Acces’ observate exe. valabile i pont plane O plant exceutt operstiun chimice fu porformanteneatinse de om in Ishorsoe, Tnteaga lume ve esto pe seam plantelr,crumul de fa materia anorganied spre sea organic wecnd prin funzce lo. nceper si fim confunai cu bservai care par st ateste la plante existenta Unor propriaaii ce nu le cunoayiem deci la ‘organismeleinzestate ou un sistem nerves. [Noi considertm ef sistem nervos, aga cum Tl eunoastem, nu este singurasiuctrk capailé 58 ‘prelucree informatie I nivel organismelor vi. Aparitia si pe-eeionaea pe care le isim la om hu reprezini itn neces tur substatcapabil 88 pelcreze informa deo eomplexiate proportional cu scuctra gi fizilogia ss, Aceasa nu enshad posliaten a pe tepe al simple, promare, de ocganizare« sisemelor biologics sh existe alt gen de frmariun capabile si prelucreze {norma un coninut mai pufin complex. De aceea trebue a aciitem ipoteticexstnja la rivela two eelulelor vita une strctur care suplneste fan sistema nervos. Dash samt {ceatéipoters obinem wh alt orzont in interprearea lumii vik. cu conseeige pe mutple pan, ssa cum vom veden mai elu “Toate sistemele vi, indferent de nielul lor de organizare, ne apa, tn aceastviiune, capable si recepteze, sh prlucreze sisi emits informati.in acest mod, tate sistemele vil apa dowte © posit car coerpund trebirtelr lor. Cu alte cunt, lca fina I jorge ies. La concuzile preaunate mi sus am ajuns eo cae absolut totic, coasting a inst 0 serie de enemene din limes vie ear nase Incadrau tn iparele eunoscie ‘Angumente. Sub forma unor ipoeze asupra universului tologis,concuzile mentions mst fnainte eam comuniat in 1974. Acestes reprezentu insh dbar deduti lopice, nespeijiite de ‘rgumente palpable. Prin aprita tn anal 1978 a lurait Am init animale cw obiceturt ewrioase lui EA. Por am avut supiza sh constat 0 sere de vedelapropate, bazate de ass data. de argument vi, cules int- vist de bolo. Prin bale de noi ese @ mutime de protaouse co Powamaccium, Fsicellay Stentor, [Halon et’ Pare sau iafzori, nl Se mai Spun, ge coordonate ie tai repede sau mal nse, in fui de “ntresele” lor eine char din drum end intlnese un [stadt saul ocolese. Spreexempls, nine ca pe o fran piktrile de ty sinc ale obieste inutile Tor dupa cum planele carnivore, lpsite de asemenea de sistem nervs, nu digr® pictsetal dack li se ofr experimental, dar o fac la cea mai favs atingere cu o insect. Atit la Paramacctum et § a Vortcela, ili au se miscd le intimplare ci "bat metacor, adic into numa sueesiune, miseare comparata cu aceea a “unui lan de gu atu de ving). Veda. Fig.3 - Migcarea ordonati a eililor la un protozoar (dupa E. A, Pora) 1 fata unui astiel de comportamentadeevat, orient al Gintelorunicellare ipsite de o swears cares le orientez,sf-1 Lisi pe E. A. Poras8 ne spun conclude sle:"inseamnd ck exist un eniu de real) al ftegii migear elie, care se gasese undeva tn interioral celulei i care, primind anumize excita de mediu,deteemind migcareacillard adecvat". $i mai departe: "la rice nivel relaia inte organism si factor de media se realizeza prin sistema ners, iniferent fe stares lui de dezvotare morfofuncionala. Aga se poate expla adstarea perfect a acestor animale ineroare Ta conde de medi i persistent lon ursultimpuilor. In consluzie, se poate spune cd exstenta vei presupune un schimb obligatoru de substags, energie i informatie ex medial. Acestschimb implied la rindul siu un comportament orienta, ‘ecvat *efuarea raed, evitare perieolelor. Funct de intepraré a orpanismeloe fn medi Ti esto ‘ibuita numa sstemului nerves, Sistomol nervos nu este atest ns ca sructurs Ia organismele ‘monocelulre, care sunt pimele forme de vai crgani consti. Comportamentul lor studit pe vu se dovedeyte a fi adeevatcernfelr organismululing-o manieace pare afi expesia unui sistem rnervos, Dispanem prin acest observa deo confirmare practic prinepal teoretic carte niveluile via presupune prelucrarea deinformaie fi decicie adevatd Dar cum nu eunoage un Sistem nervos pe trepele primare de onganizare 4 viti, pent explicaresTenomenolui propunem ipoteza, sustinuts de argumente teoretice si prectice, 8 exsere) unei struct capabile 52 rehcrese informatie la tate nile de desSsurar vsti, incu aw! mracellan Consider i rebates existe in toate celle vi. indierent de nvelul evolu, oro formatiune de tip nervos, or alte formatuniapte sf ndeplineaschfunctasistemuluinervos. Acceparea acest ipoteze ne ofr o cale de interpelare siinifick pentru feromene ca perceptia primar Sensibiltata la plant alee dintecare uncle vr fi peezentate incele ce urmesz UN MODEL INFORMATIONAL AL LUMI Vit Universul- ua sistem evolutiv. _U psivte, chiar sums, sepa fomelor sub cae ne apare relefeaza existenta unor elemente comune, prezente de a atomi la galaxi, Oricare di saimite ~ pe aceea a Bigrbang-ului (Gomow), care postuleari ipote ‘ayferea Universulu m3 minute 3 sfertur, su pe aceea una univers fr inceput - aver ati} certtudinea ch materia are 0 istic, 0 evoluje cert dela simply la complex, Urmirind aessts volute fs limitele notunlor pe eae le posedam astzi, constaim desiviriea tn timp 8 unot ‘odele ce contin analog lumea vie, et sin aceca nevi. Aceste solu, la eare Suns prin evoluia materiel in timp le considerim scheme structurale a funcionate ale materiel sae ‘adele informational de orgonizae si fanctionare a tami. Vrs o23erva ck onl insu a ess Aezvoliareaciviizate la mate din "brevetlenatri Aswofiica mouesnt desis severicie care $8 considers « urmate de tu ‘inplitoarle saglomertri de prat cosmic pra Ia fntasticele concen de energie pe care le contin ast-rieele black holes (ghuri nest). Prin reetabiitatea 5, ielul poate f considera un model de evalutie§¢ de teansformaze 2 materi’ in cosmos‘Accleasi slut la aceleasi probleme, Forma de spirals, remarcatl ca model natural de ete Goethe ste prezen in forma galanllo, in materilizareacoduli gent le pant, tn forma unor semin(e care pentru a inolti ab nevoie si se "ngurubez" in mnt, in cochilia unor animale ‘marine si teres, te forma eicel care ne propulseac’ in ae se sp tn multe din instrumentle Constute de mea onli. Evolfia civilize, esi mater in general, urmeuzh de asemencs © forma de spiral. $i oe altoeva reprezint metaforis vorbind,evoltia unui individ dea copie nesjtort pine Branal abit de puter decto spirals? CConstatarea c& existé similiudine tn formele de manifesiae a materiel nv este now. Dintre factorit care ar conduce Ta aceasth modelare au fast admii presiunea medi si necesitile functional. Incerearea dea explies prezeste comune i diverse lvelurl de nanifestare a materei prin aceea ch nor probleme similae, natura a dt slut silat, nu pas epuiza complet subicetal. Vom jntele mal bine completes din expunerea mal detain nt-un expt vitor, a eitorva gin "patantele™ neti, pe care cmul l-a descopert trivia dezvlareaeivilizaii. Si amintim ai oar elteva inte acesea CClopoelscafandvior 1 nim ga un pianen cae poate wi in a pratle une bule de aer cu fare se inconjoars§ pin intermediul cia Ii relizaza schimburle respirator. Navigate cw nce cu combinaea moduli de impact cu aerul deo asemenee manier® nets reulte nantes {tmpoieva vata este git nainea omulul de Physalia. Nki gaeletoxice de ltd ou sunt 0 invenfie oiginal, Radaral gi sonar, elecretaea, semralzaea iuminoasa pin impulsuri eo drat vriabis ups eed intr atcnal ce aminteste de afabetal Morse, nu constitu dedt moses in fanctonarcenaturi, Blinded anrmateor eo plei coroas in zonle vuinerabile, prinepial lit in srctur fi fiziologia membelorclefantulsi, care pemite unui colos ea acest s8 nu se eufunde in terenul inconsistent, principal ventzei si al acearit cu care ates vieuitoare pot merge pe un suport verscalsau_pe un tavan sunt solu psite de nalurd Ia necestile ale funetionale. Si seul abinei (Apis melifiea) si al wee (Uti dioica) au oar asemanii de struturt, Acidul mie este prezeat In ambele cazurl, doar compozifiachimfeda subsaneieiberate pin inepare Alter. Falta ese Inshaceasi~ 58 provoace dure celor cele violeazd intertaten Une spol de arbor tropical nocd pentm tire aoele depois ale erengilor ev in pen de festa here fibre sunt cate In srt Supeapuse dup modell cei mai autentice Ftainaii omeneyti Ete 9 sicceslune de mai multe seat, fe-care avind fibre dispuse exact pus aa de eel precedent, in aga fel Inet spate Tiber ak unui ind s8 le ocupate de cel Supeapus. Este - prin regulritte~ deconceran eit de in verte i orizontae ‘La aceleayiinformafigenetice forme si functildiferite. _Functionarea_tuiror_eeulelor Vit respech in esenti un model al viel despre care in pa am si vorbit. Genetica moderna a [Sestoperit modal In ete clementele celuare sunt consuls, dar a exist Inc date la fl de cer in ceea ce priveyte madul in care celulele cu aceeas informatie genetic iau forme ditenite dup forza nti pe care oo indepli Tn organs. compexa wzind a orgnismul man esto Inch peu denjles cum un aminoued est tims exact in clue cae are nevoie de tata ce ne spune Jacob (autet al premifuk Nobel pent descoperr In domenil penetice: "am Sncept "3 tncleger” celula na ins i tesutl si rzancl Logica sstemulu cae dinjeaa exeoutatino programe complexe, de plds dezvoltarea unui mamifr. mine ined necunoseut, Formaree tani Om pomind de la ou reprezinta un miracat de exact gi de preszie. Cum dinto singurd ‘elulapar mil de miliade nln spcializate, conform unel ofc see timp s1 spa, ata ce Aesfide orice fantezie.™ Refacerea unui fesut va impromata lotdeauna morologa specifica regiuni n cae se afl. Dupt Niboyet chiar gi contiguraiabigelectrch a zoel este inprumutata de esuul cuanat transplant din ala pane organismlui, Clute iolae de organismul uman, de exemplu, pista in cult de tesuturi i per eu timpul ‘dentate. ina termeni, pietd modelul orgenismului din care provn. Daci in acest moment se dauga ser de al cle vor imprumuta modell de dezvolure al acest animal, iar dac8 sunt readuse In organismal donatr vor relua modelloegiar 4 Schema dervoletintauterine a frau = § tuni__ bosses si ransplanate in ste zane vor conduc tn final la SD ree ae 1 Splrea och !a membre sus in stoma, cim ar fi fost de step. Aceste date, cats dup Watson, par 3 impund Stunt een existent unl mode informational a unei scheme structurale gi funcionle specific fiedrui organism vu, eidetificabia cu codul genetic, dar transmisa eel putin paral prin acest, Vor precnta in eapitolul uemator arguments co lodew2b pent sehemi energel ‘organismului inscrist ia stracurabiocimpuli. im imaginile din figd se poste observa aspectal rmorflogic al ftull uman la diverse warts. Groteseal ese inlouitreptat de modeluluvan asind impresin cd In dezvltares sa embrionaomel fs cath form, dup cum mai trzi ti va educa ‘sensu, Manca de sculptor 2 natri se aprope ai izbitor de mult e arta om. Aceleai eforturi dea cizelan carne, asemenea artista pata, aceeaiasiduitate Sea modela informa viata. lea de model in stucturare psiologicd 0 gsi ined In antch tate clend. Deserieea de edtre Hipocrate patra tipuri temperamentale (cleric, sangvin, flegratic, melancolie) nu reprezinta ect sesizarea posibliior de wre inteaya diverse «firs omeneyt prin etevatpur sau rmodele svstttonse. Nu eo pe aim tn siti de const assnitniifapante inte ood Persoane cars nu ab igi un gra! de frie intrevle. Uneorianalogile merg pia ta a thes Hlenttate, Dincolo de sursa de confuai imine consatare cd natir creeszho infinite de pari, Plecind dela edteva modele generale Informatie structure. Organizarea_materci de la paticulele elementare pint a snemdrginirea cosmicd reprezints pein sine informatia existent prettinden sin tow stucturle materiel, ata. cele viet sia Geet nevi. Am putea spune ca rim din ceea ce se eitign prin evoluie nu se plerds, ch imine Txat into strvcturd infomationls, Este ineent tatiror SSeacutilor din Univers $i 0 Yedem e2 0 strstr de cémp portor de informatie, in cre sint confine rate elementee care crganadi i finetinna sister Cm Feeare sist ese Dame a une a elase de ssteme pan ia macrosisteme Cosmos, vem ajungs, 1<1g8nd din proapy In spreape, pint le edmpul wnwersal de informatie. Printrana din vergile aces an} sint ‘conectteg fine vi a acest sistem informational, Bioritrrile,Cuctuatia funfionalitai tuuror ‘ranismelor vi tn funete de perodicitates evenimentelorcosmice care aloe in sister nostrasolar consttuie poate cel ai lustrativ exemple, Si ne gdndin nual la exploaia mortality prin ‘ccidenevasculre in aii de inten activate solar sau s obseram viermele Eunice dn Oceanul ‘Alani care Ig detagesz o parte din cop, pla cuelemeate sexuale, exact ina 8 noapte dup Prima lund pling de la inesputul tamed, Ia orele 2 neapies. Dots variazh ealendarstio, dat Fenomenul respects infcemsi momestcle ce se suced luni pline. Este interesante o alt ubspecie ‘ ecestul vietme din apele Pacificului gra “ales” un alt moment peste mule, st anume, Inceputal primal patra de lat nous din ale ‘Modelul sau patrn-ul informational al materiel vil, Noimea de aretp,potermd creat de Jn, am putea so traducem astizi prin sintagme model informational general, in care este Sedimentatlinformatia acumulatd prin experiena specie 1 din eare se desprinde modelul informational al inves. In-un organism viv de complxitates celui itam = format din rillarde de celal, fecare celal presupundnd mail de reac biochimice pe secunds arf grew de Intel, prin simpladirjare de elie sisteml nervos vegeta siformaia genetic, modu n ee fees utivers de esc funefoncazl, bine orient cre 0 Rzlitate biologics, dac8 nu admitem idcea de model, de putern informational al organismului. Ese foarte probabil ea modelul informationel individ si sibt el insuyi 0 comands, un punet de refering tn stucturile ‘sbsonslente, Aicigfsim probabil centrl “gravitafioal” al fini noaste, instants prin care ne integrim ca int, specie, va. DDupa cum substan dn trada ce defineste materia - substan energie, informatie ~ est integrala in rvelur sucesive din ce in ce mai mae pin [a infntl cosmic, in acelai mod ne putem imaginao integrate pe nveluri de suocesiviate pentru modeleeinfommationale Interdependents si integrare subsisiemelr in sistemele mai mae explicafuneionzea coerent a tego indiferent fsb svesn se rumegte as rolecl, eel, orgnism,bioeeno se Cosmes, Adit aceosthipotse am putes rispunde mul-tor Tebie caren au Int un rAspuns comple. ‘De exemplar putea intlege relative stabiiate a specie in imp, ea gi pistarea nolo chit ce se adaugi in evolua lr, am putea fnlege modelarea frmelor, 2 tesuurlor in faneic de Fegiune si neces incomplet explicate de genetic}, feromentl membrulfartoma, ec. vizutt {sll lames nu ne mai apare ca 0 aglmerae de cbicte gi fine dispar, ei ea pr ale unui “nsambl ince care se tabilese comexiunilegiedoterminate. conexiun care 1 detemind un sens, 0 Fnattat, un destin, La nivel conduits umane - onl find siagura fin eapabilé st itervink tn demersu natu - © [ste Injelegere a aves wine implica. Cunoseénd rosaries semnficaile ade! le Tmt fe ne inconjows, probabil ch reafile mossue inverumang Ine yrevate de_agresivtte 3i ‘exrucivate, raportuile dine noi si animale, plaote, naar i general ar safe muta are ar putea avea consecinge dite cele msi benefice pera vi Informatii mai adncidecit cee genetica, Tea existent une structur nformationae in fare nar acu mula si sar psa toate informafile necesare maniestrilor materi’ ar putea sport bard gi imine ceteabils ata vreme cit sinfeleactale mt ne pot oft inc suportal recesar lel stl de fundamentr. Trebuie s&spunem Ins ea idee nu este total indi a ora end © ‘tun. Am pea vedea chiar in Ide" lu Plat expresia aul mode! informational preexisent futur enomeneor dian Plecind de la onstatare ei a nivel lami vik exist o bart informational. M. Driginescu se ineaba dact mam putea si consider cB aceasta arf przenti la nivelulinregit mater i Univers, Vie insite fi speciice “infosmati st mai adinci ett ce gensica".lnformatia ar exist inscrist in profunzimea materi ca “o nowt reaitate material eu propre ‘nformafionale", De ail -ar putea imagiza “exsteja unui eéma informayionl care poate 31 susan cémpolui mental”. Lumea materald ar aven in srucra 9 agest cimp 2 una din Substanfle “primordale" din care e-2 format materia, Acesei “substan iafomasonale™ ar ator lumen materildcaractral su “eutoconsistent™ "Tnformayia este in eSenth structurd”, sublinazi autorul si eftazh printe altele, ex structuri informationale, programe slegilenaturi, modelele inte ale ovululae celrlaleviwitoare. (Omul si animalele mu ar dispune mumai de sructuri nervous, ei si de-un emp informational Jn conclure, am putea reprezenta organizarea materci prin imagines unel piramide constate de limp = pramida pul In aceasta viiune,stuetura informational sear ace fire subi $i nevizute care se Ines In Univers, egindtnt-osingur pz pnt, om gi galsxl Capitolul 11: ENERGIA $I VIATA, FIZICA VIULUL Blogimpuri. Cercetarile actale tind explora stucturaenergetica a materiel vi duct in atentia lumii giniice un aspet ined putin Fete comurile a cieor temperature siteszi deasupra i zero absolet emit radi letromagnetice de frecvent i lngimi de unds care le sunt prope, Conform fie euanice, wate particule findamentale le materiel se aflt ito continua misareondulatorie. Matera Inseann Vibrate, ne spune Max Planck. Nofiunea de cimp energetic ~ sTattnivo continu pulsaie sau vibra, peezet la nivel inte materi n Univers - ete eseni, dupt cum vor vedea, pent. “nelegerea trenserlu de informatie attire organismele vi et tne acesta medi ambiant si cosmic. Informatia tn uli insang este redusa tot 10 vitae la perceperea unui cimp ‘energetic modult In unde cu anumitji parametr. Schimbul de infarmatic poate f infeles in acest ‘od ca interferenta de vibati, de unde sau de cimpur eneegetice variable ‘Daca urmrim Fosmareaacestorcimpur a fe eare nivel de organzare a unui sistem viu vom con stot e& feeare cémp electromagnetic repevint 0 lnsumare x rai multor edmpur cnergetice spanjnd ckmentelor sivewrale componente. Moleculele inunwcies sacinile electeie ale toile. Celua ve insuma energia de edrmp a moleculelor din strctura ss din aproape fa apcoape ajungem la un cimp energetic complex, specific feeiru organism vu. Cu alte euvinte, organism tuman ca iteg, ca plantele yi celelate vieguitoare, emit radia eectromagnetce, in jurul feedru sistem viu existind un clmp energetic propriv care-1_neonjosra ce o anveloph. Aparinind sistomelor vi, scstea au fost numite de cite Gurvii edmpurs biologice sai, mal simplu bocmpurt. Inne eementele compénente ale unui biocdmp se stabilese rela complexe care exprima starea de snatate a orgaismultl, adic starea noosa energetic Seu funcional Valorie maxime gi minine 2 iosimpului sunt in ets elie eu pet manele noastre fii ihe. Fiecare organism, avin o strutur particular. va avea sun cimp energetic specifi ew paramete propri care-!disting de celelate imeInterferente de cimpuri, _[arvct funcjonaree turer organismelor vii presupune un consum de energie un shim de informa, cava influent de tot factori energee! si informational ‘ou eae intralioneza, Gate luerSilor lui Notrop gi Bur, Land, Ravitz, Gurviel ga, se ste 8 {mplitudnes efmpuli aos energetic urmeaza exact pe acee a rtmurior fizologice,penru ‘nergia voli ete expresiafologe sale. fnlucafele favorabie sau nocive ale medlul ambiant fi cosmic se vor relecta fel in evolutia bioeimpuli. Detemninarea biocdmpulut prin diferite ‘late asta: in pling dezvoltare, permite 8 lageasch aria investigapilor biologie tn tlomenil ine’ greu accestbile prin mijloacele de care dispunen. Mai mult chiar. int-o serie de sfetunipetecdndu-se mai ini oconfrunare de edmpur energetics, o Interfere Tor, primele Imodifcirpatologice vor apiree la acest nivel. Functionlul precede in acest caz lezionlul Injelegem vunerabliates expr si de accea vom recurge la un exemplu. Cind un microorganism invedeaz’ un organism, la nivelul celulelorgazds se va petrece mai inti 0 Ierferenta de cimpori enegetice. Adversarul al ciri cémp energtie este mai putemic va fi Invingitor. Dac’ invng esulele organsmelor ivadate germesi vor fi disrusi, far daca celulele Sunt invinse, urea 0 a doua fiz, accen a modifierilr orice cu simptomatologia specifica boli. Cand boala a declanatorganimal era de mult in "abo? did vada Un alt exer de interfrents ensrgeticl ct consecinle patolosice ulteicare'! constiuie aparia accidentelor Cardiovaseulae tn timpol erptilor sore. Se cunoaste din studile staistee ale morbiitait ch foestesccidete au o reeves mai crscutt din 11 fn 11 ani, cr ale erupt solar intense In mpl une erp solare ce av oe intr 7-1 ale 1974 a drt parameti de maximum si (Ge minimum ne erau cunoseu am efectuat mAsueltor! ale conduct eletrice tn puncte ‘atanale corespunzitoere condi unorfancti ale sistem nerves, structut Indicate de date Statistice medieale a fi cel mai mut aesate in aceste moment. lle de ativitatesolaré maxim ba eonductibiliai lectriceaprea net moda, inden en aceasta o soli intent din pos nimi a sistenuli nerves. Intensiaes activi solar ete urate emiterea une canta mari de radii electromasnetice, care se face sini in atmosfern terest, Aceastt radiate intrfeeazh eu camp energetic al ‘organismului, care, fx rindul su, este tot o raiaie energeicd. De aii incidents crescuth & [cvidentclor vascular, a tulbrdilorpsnie, Este evidete&incazul un infarct miocardi apart jn acest imprejurr prima modifiare a fst de odin informa onal-energetic. Fad indoalt 8 nu 1a fal se intimplé cu imbolnivirea ea urmare a unui taumatism fie cum a fi, de pid, oviea eu ti corp contondent sau impact cu un corp du int-un accident de eiculte, dar vom asita La cela riz l undelor"int-un ses pic, Exist o ine patologiepsiics in care nu pute feel ned nic o hvune organics. Mosiictrle cbmpuluienwfe care preced sparta une bol por 1 sehzate prin prowesce speciale de nreistrare sau fare rat, ar imposbil cum ss cede, otf observate chie de cee uni subiect nzesra natural eu posit de decoificare a unor Sel de informa [itmurile viet. "Viat are senulimpuli sa spatulul ne spune M. Gauqulin,Sitetiase troloai prezente in nat "su" chexistt un timp pentru a veghes un timp pentru a dormi, © orb pent fe nas oof8 pena a mur. De lz amoeba la om, va dispune de ceaomiceinteme care Sunt nttdeaune acodae la mail ritmuri ale cosmos ‘enum rtm orice desjurreakemantt a uni fenomen sau proces Este specie Ite mater Tintvers de te etunt ce dela am I= Conmos. Transpus Kuch vie va pure émiea e bioram Prin bor, inteaga lame ve se inegreai Universulu, din care provine, forma in acest sens © tntatebiocosmicd. Ritmurile nostebiolgicerezoneazh cu rimurile Universul, imprimanduseun dub caracter- de independent ste acelsi timp depend de Univers Energile mii vehicuate de radiate cosmice de jot fecvent, varia cimpuluigraviaional, aleman(aintuneric-uming determina de roa plete, comparta stmosfrch co Tasty eect a evenimentelor cosmic, sunt factor prin eare se incearch asta o explicate a biortmuriler. To {oes ar influena organismete vit prin intermedia cdmpulu biecrc gal ape din srutura lor fare permite formarea de sisteme cobidale labile (Picea, 1962). Se dstnge un rtm sideral, cosmic sau extern si unul biologi sas intern. Desi suprapus pe mare administresea dimineaa, nd yalrle sale sunt minime, iar medicaia cu rol hpotensor va avea efeet optim dact 0 !Mdministrm sear, cndvalriepresiunii arterial ating un avel maxi Studi) borimarilor ne pemite © cuncastre mal complet » propiet noaste biologli, eu onsecinge pe multiple planuri,O intresantaapicareo constiue thnice biofeedback-uli, care are a fnaitate cunt! voluntar al unos Tumi iavolunare. imal most biologic poate f ate ‘pimiat pat a tn. S$ aceta este so coaster props coast Rziologi [itm vet sal mort Exist dol citmuri in cae se exes o presume de accoerare cu 0‘xtraordinard fori. Este mai ints ritmo de inmulre @ elulor tn embrion. Din doua eelule iniale se infrpa “sub ochit nog" Tn progresie geomevica integul nosy etificiy structural insumind milange de ealule. tn clea wel luni embriogeneza exe termina. In nous luni aver © ou ina 0 al ing umana este gata st inceapun destin pe care mu La dovt de care numa prin moar poate soaps ste interesant de observa aici cd natura gist cele mai sofisicste moduri de concepere aI pent fceare specie imagining un alt in care "fnteia” si inligena” "Maelui Necunoscut™ sunt nepuizabile Al doile rtm cu acceasi vite aceelerat de Tamultreeclurd apare fn procesele neoplazice. ‘Asistimy la furtuna mitogentil, dar din eare qu se vor msi naste edt "mons, elule eu Streturake-ate. Acest monstu intrat in noi, fri s8 af pecs cum, ueide te cele din urma, Intrenga colectviat de elule care La giz Ce fore inexpugnabila obligh cellele noasre s-phplarda sistemul lor normal de existent, ‘dtumdadi-e pe éromul ure inl bate aduebloare de mare? Ese sigur 0 fort de aceasi tre ca acess embriogeneze, dar eu sens conaru. Litt inno eine? 5 Inspr) unrest din embrionul cream fost, ns-an moment din viata noased (la ce semmal side unde vert ?) se smule din teres accepts pind atun! si incepe 0 Aiviziune de ast dats monsirosss, destrmnd absurd ecificul sonstuit pin sine insu Este gi sci un algoritm al itligete, dar ntelepiunea lui ne sep pena ct ne privim din noi st re vedem durerile nate, nu din fara, casa sesizi alt lng de cauzaliainsensbile la propria oss dram 1 ste poae el mai stativ exempla pi ate sesiam doar elecice. nu gi eauerle tor Din imeriorui sell n eave ein nu puter vedes devat mea ea efet gi au ca metivare, $i sta, o ecunoastem numa dacs orgolul de alogtivtor nu ne arbeyte Exist un model energetic al vilui 2H. Bur de la Universitatea Yale a misurst cimput clecrc de la un ou de brossc8 inane de inceperea procesuui ce diferentereembrionara sia gis level zone! din care se va devo terior ssemul ners valares sa er sermifcativ mai Tidiatt Misuritor de acest gen efecuae pe oul de pase alate a prima z de incubate, £18 { spargh cos, hau permis St indice cu preczi zona unde se va dervotaextemitaeacefalick 8 Witorufa: put Se consti dec ch ie nate ca svctra ve tse dierenieze tn organe apare Aliereniiere de comp boeletie sau ioenergetic, Plein de a. Burr emite fea de marie. de Selena energetic lp ee sur organics structure vi ~ id care este suger) Je luriile tor exretitor 1. Lund misoarl potential elect Ia plane, constatind preenta unui elm electri produs de e-lulele vegetal, Determinds eptae ii pei 8 oserve cum crestees plane este precedatd de impure electric eslulae care mobilizes auxinele (hormoni de eretere) in interior su, EL ‘firma cd schema electri a celui (biceimpul clue) se modifick eu 30 de minute nant de a se ‘constat eectul ormonilor de erestre LL. Revit studiazaritmulle flolgice ale organismal prin detecminrea fhtailor c= a oe permanent la nivel de Biocdmp, ajsnsind stella conshiia et modifiedileroaste energetic htepeaA pe eee csi ‘Wiliam Tiller «profesor de ficcd Ia Univesiates Sanford - emite de asemenea jpoteza eonform care biosimpul "ar putea i un chm deft pessruorganizare materiel vi.Sunt fzieieni care firms 8 int-un angrenj format din milan de celule- eum este oepul uman ~ pena a se mentine un eekly ine numaral de celule care mor g cele eare le Inlcuiese este ecest ea informapa In acest nivel se transmit cu itz luni, adil prin intermedia adie ‘lectomagntie « simul biologie. Prin seas pote, care aluce din nou in dscute imu biologie, expos Northrop fi Bur Inlcuiea de dou ori pean aeeulelor corpalui umn. “Thelma Moss - profesor de pshologe la Universitatea Los Angels din California (UCLA. - se numa printre promotri- metede Kiran io SUA. tnpreun ex Willig Emibeden, profesor de biologie ls aceasiuniversitate,sicu ali colaborator, dite cae este eproapenelpsit numele lui ‘Kendall Johnson = inteprind (1978), la nigativa Companiei Naicale pena Seminje, wn studiv de Selectare « seminfelor viable de cole neviaile prin iresistara cémpului bioelectric, Probele tfecuate au demonstrat nu qumal aspect ale bicclmpulul, semnifleatv dierent la seminjsle Wabi de cele “ueise” chimie, da, spre suprizaeercetoilor, elev un eft de “prefigurare” a totdeauna de acceai culere~ opu-purpuri Cinta imagine de “prefigurre” 2 ‘itoarei plate spare atin iaregisvarea fotografie a fenomenuiy ci ideo cao exerescentl oe “depayeste"limitele fizice ale seme nermina Pe risadusi de grfu, urmarite in vino, se observ ointens activists ioeletrich sub forma unet ‘misiun de sete, care spare ma iii la nivel rei, apc Ia nivlul mogurilr, indicind tines de denvotae a plate. ‘Surprngideaparitiafenomenulu,coeetstri peers citeze, in oc de expla, pe Robinson gi Jaffe (1975): "in germeni panel sau animalelor exis un model care prefigureaza organizarea ‘ulutui, Mecansmele pin care se formeazh si se menjin aceste model nu sunt elcid .. Dar Sra gist o chvie @aoestal mewn. clad sa descoperite& seq geen conduc un eure ‘lec prin et ing”. (Am observa sie, doar in tecere, analogia inte "ilcle” ai Plato, etiprle ui Jung g acest edmpurienergetice care par le confirm), Observaile srupul de cercetae de la UCLA. ale Tui Burr ea i ate date sugerearh asudar cexistnfa unt cdmp energetic mati, organizator, pete informata genetic. ln ode "aebuna a si-)parafzim pe Niels Bor. Ini-an moment in care descifarea mecanismelergenetice este spltch cu mai male premil Nobel, afima cd nu ADN-l dete primul lc in transmiterea in- Formal, ck cesta este doar mijlocul prin care cimpul energee eriginar transmit informa genetics, pare int-adevro indrtzneaa fara acoperire Dar oare assem nevoie de ict Hudrimefe ea st recur interes in r= se af biologi i comparatie eu dezvoltareaeeerate sine? Nu pent a scoae din pas ofa, ce mu mal pte explica tn manier clasia noile fenomene apirite,ainvocat Boh necesitteaunor ate de ide? acd asfel de idei sau dovedit utile (68 ne amintim de saul fintastic pe eare-I face Einstein) pentru fizicd admitind idees cla vitee apropste de ae a hminitobiectele se contract tn ‘iectia mgd, jpotera prin care se pun bazele tore elatvii, de ce atunct 8 le respingem. procs, fra st vodem daca pot da roude? Si enumerim numa citeva din fenomenele care pot fi explicate prin admiterea acest ipotere: vindcirile apie pltice (pe care le vom aborda mat ‘aru, readaptaile yesurlor tnran organism adult la noile fief ee w se impun in eaz de nevesitate,Inelegeea evict si a viuli Into al lumina dest cea postulats de toris azar in aoeast concep, perpetarea vii ne mat apare sub fonna “eel din elo", ergs erse" nein energie odifcstefni, sim irs “rte pin despre ‘onversiea srs In energie, dr. it fim mo infirm seca eons WW. Heisenberg cel ce emis eelebrulprineipiu al nedeterminaté sau incertitinl, ne spune ct “energia devine materie prin acees ese canspune informa unel particule elementar”, ie “Toatepariculele clementare sunt. aletute din scelagi substat gi amume.. din energie". Jacques Merleau-Ponty adaugs de ascmenen 8 astzi materia se numese "energie. radiate, fon, neutrino, imp simas iocimp sicimp electromagnetic. __P. tru imprem cu ali colabortori ay abordat pe larg problema existnte clmpului biologic i imerfeenta sa cu cdmpurt magnetice si clectrice inlise experiental Plesind de. In Mesa ci mijcarea electonilor geneeazi cimpuri ‘lectomaghetice, iar finctonarea materiel vii nu inseam alueva decdt un continuu tener de ‘ectoni, P.Hitaria postuleazd (1978) ca find implicit existnta unui eimp electromagnetic ls ive’ tasuror structurilor vi, Cmpul biologic ar fi legat de asinetria sructual a ‘macromolocullor proteoe, Accasta asimesie srucurald ar genera la réndal siu 0 asimetic ‘ected i magnetic i foarte important ca punt de vedere, a sonst cauza Ins areactvitiit Srucurlor vin Ca once edmp energetic, biocimpul se propaga sub forma de unde. De aici se Geduce posibtatea ea tanseral de energie gi informatie mpus de complexitatea resfilor bioctiice din cella st se realizeze prin itermedialbiocinpuli,infuxu nervos avind dor roll Ge declange, diner a proceselorbicehimice nocesre vet. Un ocean de sem Vorbind la modu figures, se poate spunee4pluim int-o permanent tale de semale, Emit si reeptonsm In coatings semnae prin intermedi edrors ne interim in nares ordine a Universi, Grate aestor semnalesunter:inflenai de tot cea ce se intl in lia nosis si influent in acelai timp si comunicim cut ceca ce este vt. In consecins. ‘ata apareintran ocean de nformati. De aceeasuntem de pee ct para onganizara nat ‘ celullor ints univers de semnale fr posbiiatea deal pereepe arf un nonsen bolo Este inet un argument ce ispne Kees, pe cae i evvoliate anti, nceselr mentaivlon Rar i Cac =ton vorbese dep Ponta 8 texplicy tele fenomene pute eae par Sh Tacs sseaetie de relate staip,azestor patio Se tribuie un comportament particule, Feyamann’. El RP. Feynmann (1949) propune jpoteza cunoscuta sub denumices de "digramsustine et nt-un univers conceput din dusitates materie-antinatre, paticulele de andimateri fespectiv portroni, s- dplasa apo In tmp iar parcuele ce materi ar uca ia vitor. Timpul fe apare in aceasta Viune ea un dispoztv cu dod jumata suprapuse. Pe masurd ce una se eplaseaza tn vitor I aceeapi masurd cess luneca spre rect ‘Arian Dobbs “sonst ua tn ou dout imensini, Dupe, gent timpelui avanseas ine- 1 dows dimensiune temporald, stu into lame probabilst si nedeterminist. Antciparea Cvenimentelorvitoare ear Insre tn aceatscimensune tempera unde princpil "probabiltap ‘bietive” ar actiona afl ca aclaal ela’ de cauzalitate tn iia clase Probabiiile obiective ale evenimeneler vitoare "sunt coninute ca factor’ dspocitionsli ‘concomitenti care inclins sa predispun vitorul 58 se producd into maniera specified, susfine Dobbs, incerend si fer o baz fziea material, in accepiunea modern, nu num teepatie cist ‘cclor raise $i ciddate “profei",precunoasterit sau antici de evenimente care pun la grea incereare ina chiar 1 th secolui nosy. Vehiculel informatie fa aceasta a doua dimensione temporal 3, dupa Debks, toto paiculé nami de el pstron Folesresunor concepts um arf cel de mass nevativt sau imainar (cu 0 pregnant impresie de fantomatie, etre) consttuie metoda de luca obsnuit fa fzica cuanted, Avind mast imaginar, psitroni {ui Dobbs nu au inert si deci pos ealatori eu o vteai mai mare dct luming, educind Fnformati despre vitor in prezent. Dobbs reprezintapsiconiza un nor ear se poieteaz direct pe creer unui individ receiv, informanéut despre stare se prezents gi cea vitoare probabil. [Neuron dup John Escles, se afl Tat-am “echilibruinstabit, aja tneét un stimul de med intensitate pout delangao eaci in intregl sistem. Grae acest echilbr instbi i sistem lui eros arf po-sbileastiunes pstroniorIui Dobbs, cale pra care inceard sé explice telepatia, precunoasere ya Minor, psition, pron yi, mai now, tahion - parsiculeimaginate in spirit zc cuantce «ar fiona, ada, are amv neuron flat in echilibru instal. Dats. find modalitatea de actiane Ia rivel subatomic dupa principilincenitudini ui Hesenber,rerultatulaceti acini str produce “dpi leges numerelor mar, aes probabilistic. in nal sar oie In acest mod “miracole,icheie ‘A. Kosstle in omental sv asipra incercrler lui W. Paul iC. G. ung dea gsi o explicate ‘pentru unele fenomenepsbie prin fica cuantia, Mentiondm ei nu toi fizicienit sunt de acord cu explicarea vie psibie prin eomportamental paricaelorclrmentae, Kobosey contaargumenteai prin caratral cet, vttorial sf rienttiv al Paihismulal ost au probable v1 entopic, cum: reata din leile viii modeme ington sstnea, in anal 1939, gi cles spatgegte pees sa ati e8 paniculle din materia Care gindeste, espeeivdin ceil nosre au un comportament oerent, drt de cece are le in ‘materi iid unde domi incerttudinen cuantcd. Dorin de aexpica mea pia gisitea ume! ardmizi, a utint parcel, o putem deja considera ca ind clsies "dep similar cu aceea a Tui Democri, crea aumitaceass lima paticalt ftom, ack aceea cae mai poate fi divizats In anul 1959, 6, T. Chew a creat Leora bootrap ment s8 meargl ma depart de Heisenberg it fonceptalizrea Universuui subatomic. El peopune si se renunfe Ia ieea de exisen 3 unor schema" fundamen nor paricsleoflate in migeare 51% Fe Tlocuitd eu yore de chm. sage ale cml, Uleros, impreund eu M. acu, emit fantick ne opar, conform acestel noi toc desprinsl de int i ups us, js. acum, ne pane tworia bootrap topolgte. Realttes Spat tmp Evenimentele se ptrc la acest nivel istatanen, ii ier mine. Ete oorineinfurota “care devine percepbil pe masuri ce se desPgoaDavid Bohm, Karl Pribram apie idle Iui Bohm fa teorile despre functonalitatea erierul ‘cesta ar putea furctiona pe baza onal impleae. In aveast onine impictd ar putea exita 0 "Consin universal a omen in eae cu totam fl eovectai, Fenomenultelepati ar deven in acest caz mal ugor compechensbil, dar ined depart deelucidare Detasindune putin de compicatole explicit ctucate de savamil modern, constitim cf nor fenomene “stan” ae psihiculot notre le sunt ofeie interpreta si mai strani. Cees ee ir prea faucenit, sen stare neal, alii Tncepe st devind o relate ineligibiia prin concept ae fiz ‘moderne, cae pent nfelegerea comunt parla fe de greu de accents, Obisouiti cu o inelegere simpli cubivath de fica secollul a! XIX-lea, in visttea cela tiriuin ofiedrat efoto cauzh anterior, vedem timpul afa cum simturile nit releva = ea Scurgndu-se doar din prezent spre vito, acordim statt de exisenta doar entajilr ear cad sub ineldena simurlor nonsre sa eel putin unot mijloae thaice, care ne prelangese simile. De cera ene gre sh concepem in efect ce precede cauza, cum rez din ecu Ini Maxwell sk ne Jain n timp care crge‘napoi, cum postleazh Feyamann o paula cu mast negativa.ce lesion fui Dirac, o ala ca noutino al foi Paull sau paricule care ne pot aduce tn prezent ‘nformti despre evenimentevtoare ca psoni lui Dobbs. $i tose acest concep, bizare pentru ‘minke neavizat, nu reprezins decdtunetl ict moderne! Implicai ontologice ale fenomenului de biocomunicatie, Dac telepatia este 0 reaitate ce poate fi demonstrat experimental, dupt cum ne- atest experinfle prezentate, existent sa poate §vea consecinjenebanute pin acu in plana cunoasert universal biologi, mai indi ea simpla ‘modalitte de comunicare, Existnd o ael de posibilitate de wansmitere a informatie, explotarex sar fin tin ate niu alt mijloe de eamusicare nu este psi sv apa = medicare rw este penetrate undo radi stati de eatasteofe (guar de vase avioane es), ‘Toemsi pentru acest motiv sar fi efecuat mult comentata experienta de transmitere de pe submacinal Nautilus de cite american, Sune relate experiene similar cu animale alate in sulbmerse, efectuste in alt iri NASA i telepatia, Deschideren ere astronautice a oferi inet un emp psiil de utliare pentru telepaie. Cercettorit de la NASA. siau pis problema dae, rimaji rd nici un mijloc de comuniare,astonaufir-ar putea itr in legaturs eu Tetra prin telepatle. i at prim legatura felepatica tote Cosmos si Pamint deja reslcata! in Gimp zborulsi spre Lung al navel Apollo-14 [Edgar Mitchell soseste 98 transmit ns receptor alt labors de2bor SI de Hguri Zener din 200 Rerultatl dopey et coincident leave, aprecaza specials american. Se pune. si Mitchell ns lsh 8 eInelagd,c& aires personal a unui asl de eveniment I-a dterminat sb creeze orformange in afta crf single spe’ la, ar end sun stnse,rezulal este 1 tne opere i vale. Agadar nu ie>uie 88 ficem compare ine eele dou pus de inttigems, ‘azal gi umuna,fecare avn rst su difert sic tare, ari de extense diet. Sesizam inst ‘cf ane Finje monocelulare fi este sient ineigenta sa pentucesa ce are defeat. Am insista ‘supra acestei expres = ficare find pare ssl ajumgd se, pet c& poseda tot cea ce Ui este recesar pens indeplinives prope! slo Tinalii. Nu este mal poasth decdt not sini nu are revole si fie mai desteapta; dar cdnd trebuie, este chiar mai desteapt. Realizeazh cu mijloace absolut naturale, perforant accesible nous In condi sila Fiecare ator, fecare molecu, flcare elu" sh execute mumai cosa ce are fn program. Frocare nivel de exstntt Isl fezolva proprille Sale probleme, iniferent cit de simple sau de soft. cesta, tn fut de local ide roll pe caret oeups tn organism, fecare celui ig desfgoar cu precize gi perfomante de computer programul si Peru ea noi sé fim In stare de funetionare normals este evoie ca mil de reac biochimice si se peteac in iearesecund. din existenta nous Is nivel‘clulelor noasire. $i miliardele de celule din eoepul nostra, cu mile de reaeitbiochimce pe Secunda rebuies8Tantioneze perfect coordona pentru fi efiient. Se ma pete spuse aunci cd tw ese perforant computerulinventat de natura? Este un avantaj si un dezavanta) in posbilitatea de a esi cin tiparele fixe de comporament ibertatoa spilut de a se manifesta la condus pe om i civilzatie. dar gi av asumaren respoasabili pentru toate actle sale conta intent natu, aed viet i evolu, Inteligena intrinsectsiextrinseed, Din iscrierea unui program inteliget tn functonarea ‘celulelor deducem existent unel dncligene inrinsect la acest ive. Reacile biochimice, cul teveie,siructurilenervoase si endocrine, sistema! imunitar, schimburile ‘once, sunt instrumentele fale de ue. Estineligena care se opune entropiet. Le itrfaqaindvid-ume va actiona wn alt ip de intelgens, i aname cea exorinsed. Prin accasa sunt depisite linitele fneilor unui organism’ gi sumt courdoaate programe'e continue in intligentaintrinect. Corelarea functilor gi stucturlor « daub omganisme difeite in vederea Inaplinirt uni scop wie impune Heea existenei scestel inligente extinseci, care transcede strtura moat (CAmp informational universal. Sitaim aces lim tip de ielgent in ceex ce am nui cmp ‘informational universal in acest cknp at putea fi Insersd tua informaia devenei neat 31 festinzdnd,alntregului Univers. ei am situa 1 modelele ufornationate morfogencice ale lumit fobiecnve. La acest sistem ar putea fl cupate tate nel, expciné astelcoordanarea conduit Tor iyo de imbojal sic! sau alte forme de comunicae Instinct, informatie si inconstentl umn, s-ar putea aven in cmp informational universal susa de erdonatnel dia unbrt ‘Creierlinviaibl, Am putes asimils acest ep eu un “reer inva de propre cosmic. Ideie tui Platon, arhetipurile li Jung, pe care le vedere pater sau modele informational ale Tami, pot dei, state fn acest eeler inv Spre deosebe de Platon care coneepea neste tipie tanscendente ca find Statice, imuabile. no eredem e8 nu sunt fixe, cise al into continu shine, cai lumea pe cre o prefigureaza !veuil 8 tserex substan are roel de a Fnnbogsti format, ere fa frit sr reven! i cmp informational de orgs Ifoemata vino’ ar putea efectua deci, un circuit: cémp informaional universal =» lume vie =» cmp informational univers. CCuplaen ite lumi vif informatia gi fora de actiune a aestui cmp universal ar fi ined © texplcaie + ficfonir: coerente @ integulul Univers, a apaenfel de armonie, a rezonanei, a interdependent uur sisterelor. Yow tncege asfel de oe o actin pozitivt sau negativs ¢ aneis dia componentele acest vast sist movte even repereusiv! Asypea Integuli.F-te posit Es itnple a fel ea i paso Einstcin-odolski-Rosen: actu exereiath asvpra unei particule se transite instantanew 9: supra alti parcule cu care seat In rela, ndferent de dstana ce le separt, Vor deta mat tara sate argument aduse de fizca moderna in spin acest ideInformatie inteligents, Orie intligentt_ are nevoie de ur suport energetic pentru a se exprima, Petry ca oinformase din cémpulinformajonal exterior si se materializeze n structure Su fancionalttea unui organism, tebuie existe In mod obigeorv gi un emp energetic tmodulst in semnalepurtitare de informati, Orice cmp informafonl presupune ea urmare i un ‘mp energetic. De aie recut fora sade affine conerotexerckatsasupra nul substat. Nii informatie din Univers nu est ipsitt de am suport material sau evergeic.Chiargndurie,idlle noaste, dupa cum am discutt, sunt real forte de actune, cémpurlenergetie care se propaga tn Sati spre alte creer emise oda cu simbolurile lor semantics, Cao concluzie In aceast discutie, am peeciza necesitatea cx b trad ontologies ce defineste materia s# adtugim si noviunes de inligentd sau, poate si mai exact, de informatie iteligenta “organzatoare 1 coordonatoare de univers Prin aceasta noxune objinem explicatia modul niveau cu toate curs lor au poate f defini le evolute side funevonate ale stuctulor trmeni de Cauzaltat, Spata i Timp. Tema adust In discutie nici nu este now A preoeupatdntotdeauna omenies entra oinformace cit mal completa vom prezenta alte sutse, ute venite de pe tereaul ie, ltele din spa plin de mitral Egipul ante eate ne vor comvnge ci, aga cum serie in "Catea Crile’, ine-adevr nimic mui nu sub Soare CConceptia lui Jung si Pau Pentru a ofr un rspuns intbirlr dicate de existent unor fenomene care nisi pot sisi o expliaesatisctoare prin siele modeene, mos pony care ccten sant mite awit. C, . ug, tpn ew W. Pali Fvmcleaz® teria on cis (0952), Conceal ne trims Ino le seauzals- nue Mundus stain ak ordine a Reais, Aincolo de Caz, Spat, Timp Le acest nivel se stueazA engramele ahetpurilor reflects tn inconstienul colectiv care, spune Pauli, ar putea ft coneeput ea un "cotinaum omniprezent. Pshicul ar putea fl pereeput ca 0 intestate ira ntindori 9 ca un wansformator al energie! din Tuma arhetpal, ete, atemporala, spatial i scaual, in fecvente perceptible spatc-empora ‘Unus SMudus posed acet savoir absolu sau universal mind, ssh a conexiunilevenimentelor scauzale cu eee cauzale- Universul este conepat de asemenea, i plan acauzal ind totdeauna $1 puts tot aprezet in sinc insigi"nedetermins", so "aedetermins” cto erecaza det nism Nature acestelnedeterminir ns ar putea fl expat de inte deoureve acest mu sum Uecat ‘nstramente ale ini nase ineapabil si sesizezenatra fundamental a Univers Gnoza dela Princeton. Est replied ath de un conelav de oamen de sins (1969) de ls Universitatea Princeton, vechii Gnoze din secolul | (en.) care urmarea gistes unde solu de salvare a omului prin cunoagere. Nous Gnoza de la Princeton ga propts e& print-e abordare stingfiea st ajung® la tnelegerea“Spirtului Cosmic” tn scopul dea gas soluia optima a unl viet reusite (Raymond Ruyer, 1974. To. findamentald a Now Groze preczeas ci mea est creat de Spit, care ete Cotta Coums in seast contin fl informatia Is, "matress aso usr. rice costings presupune ieligens si ca urmare intra Univer este inelgen. Tose inele ‘sun a fel de incligente entra ei pot rezolva propre lor probleme. O molecu este la fel deinteligent cas un elie de vindtoare, ni se spune;fecare "tie" exaet ce are de Reut. Este evident vorba de prezznt intelgenei simu de cata sa edi, ea amuzament, dupa Raymond Ruyer, un paradox al acestel gn. Se pose afina cd Feiiana este ereatiaatomululearea veut seg cunoasd propria stucturi. Dar afirmatia este Tals entra ci» omul 0 cunogea mai bine deedt Niels Bobr. Watson gi Crick war f exstat nici ei (ed ADN-ul lor near vot” ef erezeconsteltin de gene corespunzstoare Inti ce pune despee Groza de Ia Princeton autoritatea cea mak competent In materi deistorie religion Mircea Eliade: "Este surprintor st vez! cum csi ma mari matemaicen si astronomi de fst, care au erescut into socetate in integime desacralizat,ajng la ise coneluzi since, chiar filozofiee foarte apropate de anuteflozfi eligiouse.Fstesupencator s8 ver fc ‘ai ales asrofiicien special lfc eoecce,reconsrund un univers In eae Dumnezeu ish sterol si." (L/Eprouve du Labyrinte, 1978) Tnifere sau stingd? Vom relat "Legenda lu Hermes” pentru a aves o idee despre exen ‘= invats in templele dia Egitsl anes! mat ales penta a fae © compat inte ce iu ef pe tunel ce stim no sti "Hermes cre rispunsuri lui Osiris prin intermedi preotlu uni templu egiptan care primise ca adept in vederea ite in mister. Hermes adoarme, Deodsacineva stig pe ume. ‘in et? iret Hermes. Sunt Os lien Sopom care ete fn sare Si deavalie once ue. Ce dort “Ag wren si cunose oigneslururlor, Vel fsatisticue DDeodatd un inunerc de neitrunseobortasupre lui Hermes, cre se vz sufundat ttn haos vumed, pin de fam gin cae se auzea un muge ugubru O voce rid din papas: "cesta este strigitul Lumnini” ari Osiris, Un foe subi izbueni din adancurile umede gi ainse Inalimieetente Hermes se idk in acelai timp Se regi ia sferele superioare: corr de atte se auzeau deasuprseapull, lar Valea Luin umplea fii. AL nes cea raat? Inna Osis pe Hers: Nu dspunse acest TE bine, tu ai vlautooes ge exsté de clnd © fumea, Lumina pe care ai vizuo Ia inceput © icligents Divink In care Ii a origin tate lurune si care conte modcleletuuror ntl. intunericul in eae ai fst cuondat dupa aceeae lumea materialén care trese oameni pe Pam Foeul pe care rai vizut ibuenind din addncuri ¢ Cuvéntul Divin, Dumnezeu e Tal, Cuvintal © Ful, Uaivea lor viata Ce sim mireculoss-deschis n mine! Nu mai vd eu och corplu ei cue a spi face asta? "Caantul ein ine, Cees ce se vee, aude, exeeaz In tne e chia Cuvéntl Creator, Foe Seer, iui, Cum se ‘Aces thar fost spuss nul adept de ca erophant, preot: tempol egptean rlerior ia viriunes lui Hermes. $i apoicontinud: "Adu amiteinsealegca mistrulutacopers Marcle [Adevir Cuncasereattala nu poate i dezvalua deeit fal aos care au treat prin aceeas nearer ca 91 noi Trebuie Si misori Adevdrl dup ineligens feciruit acoperindt-l penta cetslab, pe care na faces Innebunessca,ascunzndus de ce i cae mu pot prinde det fragmente din cae ar face ame de dstugere.[nchide- in inima ta i fl St vorbeasea pri faptele tale. Stinta va fi forge ta credins Spada ta, iar cerea ermura care nu poste 1 sama (Gups Edouard Sehr, Lex grands nis, 1889), |i evil cu grou dup astfl de reveafi.. Dr a8 reverim tous sis abordim tn continuare pluralitaeaipostzelr concrete in care se manifests inteligaia, cela eondutainstinctiva lumi: "i Timba)ariult pina la ace a rajuni INTELIGENTA NATURIT Insdnete gl acte deliberate Literatura sinified sconds spall lrgh desviert conduitei lumi aioe, care pein Hnalitea sa adaptativ pours amprent ineligene Ingeegstes nor astfel de condite ae in primul rnd roll de @ne afer o eheie pentu propria noast inflegee,sugerng etapee care au precedatgnireaumant Intligeta la nivelot animlelor lipite de limba articular este defini prin capactateaacestora de sang adapta comportamentl fs siuatia exists (Baret, 1973). Dups cum am mai subliniat isinger dous modality de condute adaptive: una istinctna gi automata - expimath prin programe ce includ experemt specie, transmisa genetic ~ al deliberatd, care intervie Imvnfionatiaes. (Un act delibeat cu eficiena adapta presupuneo expeient insist prin Invtare gi memorare, 0 antcipare go elaborae adecvati. In insinete apare door 0 experienfS recut si memorats to ‘ngramele souls’ scsi. Transmiter or la descendent consti prin sine ins o aticipare = “ondtilor de medi yi a experienfelor la care va 17 supus puri lor. Clnd expercnele individuale si condiile de mediv mu corespund cu acelea memonte de specie tn acest instincts, individu este obligats& rcurgl Ta acte deliberate Sau A para yin lips capacti de adaptare ‘Cur viat ese plina de neprevazat, suntem de prere cf It toate nvelurie de existent ale viet ‘eebuies8Inlnin elaborrt deliberate mai mult sau mal putin eamplexe, mai mult sau mei puin insineve Ving mu poate fi niciodattprogramata Tn ttaitat,oricit de complexd arf. experiena anterioara faa ca model In rnltate exists» ibinare a eelar du nosibilittt de atime, O "berate a wine" le hee limite se extind concomitent eu dezvoltancs filo-genetied a sisemulud nerves, In-o lume tn oncinut schimbare si evlatie nei un instinet nu poste fsucient pers a anteipe oate eoniile in eae vate purttorul shu, De aceeatrebuie sh fe dott cu posi de setuneintreprinst ad- hoe. Cand acestea sunt dept, individul dispar, Asa ne-am futea explic dispartia spcilor despre existnta cara nu avem decit doveripaleontologice Instinctele~ programe inteligente. _—_Cercsttoii au rsnuctat in prezent s8 mal fic 0 separaie net Tne instnce sate deliberate, orice conduct implicdnd ambele instante. Nii char la‘om nu se poste stabil totdeauna unde Incepeliberularbieu unde se termind instinctle. Ne ‘elem hin consi? wn de miloacets iene prestise drt norm ainifice modeme, dar ni tacem, dedt fa delanaivasenzatiel de foam, mus de insincl de conserva. ‘Cu amendamentcle mentonae, vom fice eltova refer Ia instinet. Insintele sunt gaan pe care speciale a pentru ca perpetuarea ss au se interups. De aeealeinlnim Ta lumen Vie i acestaste motivl pera care manifstars lor se petrece sub impein nei tensiun a are animal nu $e pote opune fir ii atragd suferina, iar satistacerea for este rsp prin placer In esena lo, condutele instinctive constuie ate itligentesv4nd Gaia! adaptative. Ele sunt © cpresieaftligenfe! materi vi St urmirim eiteva exemple care lest indubitabil prezeni uror soe itligente fo natrd Conduite intetigente, Se consider en lumea lipsitt de limba) atculat si alata pe © ‘reap inferiara de evlutie, culmea dezvoliri, sub raportul anor conduits ce atest o adapare ficient la media, 0 constitu insetele social -albine uric, rit Este grou sé explictm o organizare att de complex prin spa timitere la instinct, ea gis apactatea de elaborare & sistema nervos, dac3 avem In vedere ch albing are un cree ce ‘intrest dectt 2,5 mg, In timp ce animale cu o vid mult ai eadimentr adapta posed un ‘cier de orinul sutlor de grame. Dut ceca ce ver oi 58 subliniem nu este distneia ine laborate debra insins, inc fll de fut dup cum am vSzut: deri doar pe iii ‘Geserersaunor eomportamente ce includ in sine imprimats 0 fteligent,indiferent dacd aceast, ‘partine specie intinee) su individalu (elaborae deliberat. (0 colonie de insect sociale este orpanizatidupt pinipaseminioare sociesi umane,privit in fezvoltaree sa istrict, Flcare indivi ae un rol bine deterainst io morfologe adapta fmetct Sale, de toi provin din aseeapisursh = ousle depuse deo sing mated, Dierenieren aceaste fenetcd nu are nl esta explicate satistackoare. Se distingestel soda de aparare, luertoae, ‘mat, individ sexu, lave, dic (vez 2) Se inceprind in ecestiv mlsuri de apirare, elegerea rane, sapares terior, construire cub gi euries asta, menfieres se} temperaturi ‘onset far sn tp, brie lar velo [Nueeste in intentia moar desrim detait vata acestor insect. eda de all ln mute Wer ist exemplificim conduitea sir elaborce ls Ind semne de nirebae sau cel putin de mire, Selavia la insecte, _O astfel de conduit 0 constuiestlavaj. O colonie onganizear4 incursion in al colone de unde adoce ous g lave care vor deveni adult selavi.E. A. Pora ne spune c& a Unc pe vivo soeetate de furnict eae tia pe princi "selavagist”. Uneor colonia mu uit decit de pe urma "invaziloe” cae le procarasclav ce ineplinss toate celealte mune. Selavi ft posta chiar si stp in spate in ctarea de noi sedi pent coli S-a vorbit mult de faphal i furicile "ss Tneting "Yau cu lupe, sh Pui ciuperci st legume Se presupene cd unele furs nusi pot fabric singureslucoma ide aceea au recurs la juoru unor purer de plant (afde) care o extrag din dcnieg tuple vlanteloe gi secret zaharur cu care Se rtnese furivle, Ingrire afieler evine lcrtoarelr sels. Ele le duc la “pseu” pe ricini $ ulpini ear de dugmani, le proceieaza de frig, educdndule pe vreme call supra, iar in opti coreaseadipostindule in cub. Relay recent, un grap de certo de la Universiates Comell (SUA) a deseopert un alt amator de afd: lava isctei Chrysope slossonae, Sub oobi farrell eare-qipleesteturma de pureci de plant, leva se deghizeaza fend deasupra sa un scopersndat ee hee de pss’ ne fia fa act 6 muse 8 ei nobervat CCultvatorit de ciaperel. Se spune <& furicle sunt capaile sg eutive chiar ciupere in ‘tance dn gale, insimAandu-e in pine prepa specs din funzele pe cae fe au de la Supafata si din gunoiu lr. Hifelecutivate au la vie? un fel de mci: care sunt pseu deFumi CCiupercria este igri de fumici, care fe cust. de mucegaur. Sar putea erede et acesteeiuperei se dezvoll spontan in conlfileofrite de cub, Observatile ara ns ed, la injhebarea unei noi Colon, furnia eprodusitoare ine sine dia vechoaeolonie dpe srs pentru ciypeci un fragment ‘spor de eiupert, de care se ingrjeste th permanent pind apareo nov recol, Desigu este cindat si constaim ed furicile “eunogteau”biolagia superior inintes omulei CCukivares lor constitie fy sine un ect intetigent pe care omul Ia vat tru, dar pe care el i ‘eprodue pinta serotip genetic. Este greu si explicim un act asa de elaborat prin simpla Selecienaurla sau hazard, dc na admit i posbilacapactatea furnicler de a inva, Une frie servese ca rezere de fran, find “inbuibats”,ndopate, de eeelalte In genal eum face omul cu uncle plsiri domestic. Sunt hrnite cu lichide zaharease pink se umf ca nite baleanesuspendate de plfon Un alt mod de face rezerve de rat il constieatunarea de seine, pe cae le deporitearA apo} in eb, Cind se umezese Jo scot la usat, iar daca germinea, le rup coll! Se afirma i ar fin stare si semene apoi semiaile ss culeagh noua reco, dar S.A. Barnett considers cd aceasta ‘erminae nu poate fi deat un accident. ‘Confort citadin, Nu mal putin umitoare sustcolonlle de termite. Un termite are o orentare ‘exacts pe axa nordsud, cas end sa fost o busold la constritea sa nine se psteazi 0 Tempertura iru 430°C gig unite constant. Torperatura se mentite erie un sistem de ‘Canale car comunic inte ele into waned extrem de ingsnioash permifind o circulate a aeruui reglats prin inchidri4fdeschider ale canalelor gi prin ingustri sau Lrg ale lor in fonctie de temperatura din interior. Pentre saves o umiditate constant se sap galeri sub cub pla pla ‘de api freatica. De aici apa este adust si depusi in locur specile, permitind astfel mentineres ‘mit tn intro. ca gi la frie, gi la termite inti tot © soeietate bazat pe "exploaare”, compust din caste Hana o produc numa lertoarle; rest colonel primes hrana ret dela acest. semen mor viet, i trmitle au mult “gia pent igiem or. "Lucdtoree, ne spune 1A Por, se cist unele pe alee outeamdnungit, cua ins, regele, sol CComunicarea prin dans. Albinele sunt ce! mai bine cunoscute de om mu rumai pentru meres pe care 0 predic, ci $1 pont pefectiunea cu care Is consruies:faguri. La fel ea la termite gt Funct, ineag colon desigoarso atvitate coordonaa. casi cum arf un singur organism ale lui pri componente sur formate din indivi colon, Complexintes une! astfel de coordoniet Tne ii de indivizi necesith posibilit de comunicare deosebite. Este cunoseuth epoeals descoperre pe care 0 face Karl von Frise priviteare la comunicaresalbinelor prin timbsjul dans, Distangs9 directa pentru suis de fran sutindiate infant de unghiul pe care face pozitia soarel 6a! Lovitudinal a de hing orn s= = sus. Cum sous! are © poziie fx Hn spay abit va indica de flv datl unghil eos pursitor noi poo lure, Aceasta inseamad cea nu poate execita o migeare sereotpa ansmist genetic, ci tebuie s ealeuleze i functie de situa vith. Experiments cu suse agezate In diferte port au evidemiat migcri de dans corespunzdtoare momentuli cest aificial. Cand soarele este acopeit de ori, albine seorienteai dup lumina polrizat,Fenomen reprodus experimental tot de cre Karl von Frisch. S-a remarcat isa de elie Dil lohason gi AM. Weaner ed albirele dispun gi de alte mijloace de ‘omuniar, inch nentelese, nafs marci prin miros Tromeni) gi dns 0 temperaturs constant Azemenes temitele, si sbinele au nevoie de o temperatura ‘constan Ia stup,Intocmai ex un organim hemeoterm. S~ consttat ct in centul stupul {emperstura se situeaz8fotdenuna in jurl 35 °C, islusv i impal ier. Dacd temperatura tn “Sup erst peste aceast imi sunt ase picstri de apt pe fagurt de ctre 0 pare a abineot. in timp ce alee bat din aripi genernd un eutent de aer ear, prc evaportea ape, va avea ca ete Sstdereatemperatri, Cdn in stp sere, oat albinel bat din arip pentru a produce eld. Larvee din alveoe son incite fama cu propral corp al albnelorasezate in mai mule sratrt easupea lr. Sa observa ln afara cul cu cae se api albinele sunt In tare sh frie substan toxic. In acest scop caleg nectar de ln plane otrvitoae pe cae Il introduc tn doze toxice pers inti gi inofensive penta aline. Cees ce nu inscamd cl nu pot cea vetime sau nu sunt frat nciodas, otf vctime ale altor invade albine care vor s-g nsugeased in mod samavolnie mierea sat sunt pddlte de tree numit"eap de mare". Acesta iit zumetal matt ines, care exerci un fect "mage" supra albinelo,ifrupindu-se In Voie din mir. ‘Un compontament nu mai putin cindat pein ingeioziatc sa, expresie a inteligente a care a ajuns materia prin evoluie, il au si unele vieultoare care dovedese 0 "pricepere” de adevarat eurochturt Viesplechirargi. _Viespile din tanilia Sphegidar, satiate de W.H. Thorpe si GP. Baerend, fs

You might also like

• Potenţialul Turistic Natural Al JUDETULUI GORJ

  

  Document8 pages

  Potenţialul Turistic Natural Al JUDETULUI GORJ

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Etapele Unui Sondaj

  

  Document1 page

  Etapele Unui Sondaj

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Macro Si Micro-Mediu Ana A

  

  Document5 pages

  Macro Si Micro-Mediu Ana A

  gilcageorge314

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Alcolism

  

  Document11 pages

  Alcolism

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Ochiul Lui Dumnezeu

  

  Document1 page

  Ochiul Lui Dumnezeu

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Analiza Financiara Ana A

  

  Document16 pages

  Analiza Financiara Ana A

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Chestionar Bere

  

  Document5 pages

  Chestionar Bere

  hibrizel

  100% (1)
• Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii

  

  Document15 pages

  Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Macro Si Micromediul Boromir

  

  Document7 pages

  Macro Si Micromediul Boromir

  gilcageorge314

  100% (1)
• Analiza Econom-Financiara BOROMIR

  

  Document22 pages

  Analiza Econom-Financiara BOROMIR

  gilcageorge314

  100% (2)
• Studiu de Caz

  

  Document22 pages

  Studiu de Caz

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Legea 188 - 1999

  

  Document31 pages

  Legea 188 - 1999

  Deea Flisufdfer

  No ratings yet
• Chestionar Cercetari Marketing

  

  Document2 pages

  Chestionar Cercetari Marketing

  Folea Adina

  No ratings yet
• Codul Manierelor in Afaceri Ed A II-A

  

  Document423 pages

  Codul Manierelor in Afaceri Ed A II-A

  Roxana Rotaru

  100% (10)
• Limbajul Trupului

  

  Document185 pages

  Limbajul Trupului

  Livia Nastasescu

  100% (7)
• Turismul Rural in Romania

  

  Document24 pages

  Turismul Rural in Romania

  Teodora Radu

  No ratings yet
• Marile Capodopere Ale Omenirii 28 Iulie 2010

  

  Document24 pages

  Marile Capodopere Ale Omenirii 28 Iulie 2010

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Conservatorismul

  

  Document11 pages

  Conservatorismul

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Servicii Turistice

  

  Document16 pages

  Servicii Turistice

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Sondaje de Opinie CFR Brasov

  

  Document2 pages

  Sondaje de Opinie CFR Brasov

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Teorie Indicatori Economico

  

  Document3 pages

  Teorie Indicatori Economico

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Societatea de Asigurari Asirom

  

  Document6 pages

  Societatea de Asigurari Asirom

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Turismul Rural Şi Agroturismulg Gorj

  

  Document6 pages

  Turismul Rural Şi Agroturismulg Gorj

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Județul Gorj Wiki

  

  Document21 pages

  Județul Gorj Wiki

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Viki Licenta

  

  Document1 page

  Viki Licenta

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Turismul in Economie

  

  Document5 pages

  Turismul in Economie

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Studiu Turism

  

  Document277 pages

  Studiu Turism

  Emilia_Guga_2039

  No ratings yet
• Viki Licenta

  

  Document1 page

  Viki Licenta

  gilcageorge314

  No ratings yet
• Servicii Turistice

  

  Document16 pages

  Servicii Turistice

  gilcageorge314

  No ratings yet