5. A. FARBMAN * A. lu. BUNTABLA DE MATERII PARTEA 5. INTRODUCERE Cap. 1. Tipurile principale de lucrari de reparatii 13 14. Lueréri_ de restaurare : 4 12, Reconstructia.« 14 13, Modemizarea. |. : Las Cap. 2, Condifille pe care trebuie si le indeplineasc’ transforma- toarele 19 A. Condifii generale oe 19 21. Rigiditatea dielectrica 5 19 22 Rezistenta la caldurd 2 32 23, Rezistenta mecanic& 35 B. Condifil speciale. 2 Bo 4. Posibilitatea funcjionétii in paralel 56 40 Stabilitatea electrodinamicd mirita at Cap, 3, Particularitifi constructive ale transformatoorelor » 42 ‘Transformatoarele de cuptoare te aD | Transformatoare pentru. alimeniarea redresoarelor cut mercur 5 2 33, Transformatoare de reglare | : Rn 3A Constructia transformatoarelor de forté in RPR. : . | 75 Cap. 4, Calculele necesare operatillor de reparare . . 2. 85 4.1. Confinutul, volumul si schema calculului 85 42, Schema generala a calculului transformatoarelor la Tucré~ rile de reparafii si figa tehnic& a fabricit de transforma- toare din Moscova 5 87 4.3, Figa de calcul cu datele Penta e rezultate din ‘calculul transformatorulut 105 44, Tnlocuirea conductoarélot Ge" bobinaj din Cupra sat aluminiu 5 a6 105 PARTEA I-A, ‘TEHNOLOGIA REPARARII $I MODERNIZARH TRANSFORMATOARELOR Cap. 5, Revizia $i constatarea defectelor transformatoarelor . ut 5.1. Obiectul si insemnatatea reviziel si a consiatirii de- fectelor + tt 52, Volumul lucritilor de fevizie si de constatare a defectelor 112 53. Enumerarea si sticcesiunea jucrarilor de constatare @ de- fectelor : : 112Cap. 6. A, Demontarea transformatorului Cap. 7. B. TABLA DE MATERIE 54, Functionarea transformatorului si documentatia lui 5S. Revizia exterioar&, diferite incercéri gi stabilirea lipsuri- lor transformatorului 5.6, Demontarea transformatorului ‘si revizia partii active 57, Masurari_ si determinari de efectuat cu prilejul reviziei partii active. 58. Verificarea prin Calcul a datelor obtinute 1a efectuarea masurarilor . 59. Stabilirea conditiilor si posibilitdtilor pentru efectuarea lucrérilor si confectionarea dispozitivelor Demontarea transformatorulul Enumerarea si succesiunea lucrariior de demontare ‘a trans” formatorului 6.4. Evacuarea uleiului 6.2. Desurubari si deconectari 63. Demontarea bornelor, a fevii de expansiune, conserva- torului de ulei, instrumentelor si capacului : 64. Ridicarea parti active $i coborirea ei pe suporti 65. Demontarea radiatoarelor 66. Dispozitive pentru demontarea transformatorului Demontarea pdrfii active . . Enumerarea si succesiunea lucrarilor de demontare a parti active 67. Demontarea prizelor si a comulatorului 6.8. Demontarea grinzilor superioare ale jugului si despache- tarea jugului superior. 69. Demontarea dispozitivulni de resare, “scoaierea izolatiei si a infasurdrilor te : Montarea transformatorului , A, Montarea_parfii_active Enumerarea si succesiunea iucrarilor de montare ‘a partii active. 7A, Curajirea miezului magnetic si verificarea izolatici bu: Joanelor de stringere a coloanelor : 72. Monlarea izolatiei inferioare sia infasurarilor | 73. Montarea izolatiei superioare, montarea dispozitivulus de 1, Presate si presarea completa infasurdrilor impachetarea jugului superior si montarea Jegaturitor la pamint 7.5. Revizia si montajul comutatoareior . fe 76. Confectionarea, izolarea, montarea, lipitea ‘si. fixarea rizelor 77, Tnceredti de’ control 1a montarea’pittil active 78. Revizia, curatirea si spilarea p&rfii active Montarea transiormatoarelor Enumerarea si succesiunea Iucrariior de montare @ iransior- matoarelor 79, Revizla si repararea Cuvei, a’ conservatorului si a fevii de expansiune . 7.10, Confectionarea $i montarea garniturilor de etansare 741, Revizia, repararea si montarea radiatoarelor sf robine- telor de radiatoare . 7.2, Ridicarea partii active si intzoduceréa ei in’ cuv 7.13. Completarea gi instalarea capacului. 7.14, Umplerea cu ulei a transformatorulut $i verificarea 1a ermetizare a garniturilor de ctangare 7.45, Vopsirea exterioara a transformatorului 13. 120 122 129 132 133 135 135, 135, 135 135 138 139 140 140 14 141 143 143 144 146. 146 146 146, 147 152 155, 157 159 167 170 172 172 172 174 176, 178 180 191 194TABLA DE MATERIT Cap. 8. Repararea miezului magnetic... = 195 Enumerarea si succesiunea lucrdrilor Ja repararea miezului magnetic. : 195 81, Examinarea exterioard a pirtii active si verificarea izo- latiei buloanelor de stringere . 195 8.2. Precizarea necesitajii inlocuirii izolatici dintre tole si a impachetérii din nou a miezului magnetic 196 83. Incerciri speciale... + 197 84. Confectionarea si instalarea dispozitivelor | | | | | 199 85. Demontarea si despachetarca miezului magnetic | | 205 86, Curatirea tolelor de ofel de izolatia defecté . . | | 207 87. Uscarea, lcuirea si coacerea tolelor de ofc! | | | | 208 88, Controlul tolelor de ofel dup’ Idcuire si coacere 210 89. Montarea miezului magnetic... - 22M 8.10, Incercirile finale ale miezului magnetic : 215 8.11. Repararea partial a miezului magnetic | | :) 216 8.12, Instalalie simplificata de licuire, pe bandi | 1216 Cap. 9, Repararea si confectionarea infisuririlor |. 220 94, Enumerarea #1 succesiunea Iucrdnlior 1a repararea sl confectionarea infagurarilor . . . . . 220 . Reizolarea conductorulut vechi | : + 226 | Confectionarea si instalarea dispozitivelor 223 Tehnologia confectionarii diferitelor tipuri de infapurari 231 Infagurare continu’. 234 a. Bobinarea infégurdirii continue si izolatia trecerilor | 235 b. Bobine cu un numér de spire fracfionar . 238 ¢ Transpunerea conductoarelor in paralel . « 239 a. Prize de reglare Bec Dll tae infaigurare ‘spiralata 8 a. Infasurare spiralati simpla || 246 >. Infasurare spiralata dubla, cu transpunere completa a conductoarelor in paralel . : 248 Infaisurare cu galeil 251 Infigurdri pentru transformatoarele de putere mica | 256 Infagurari pentru transformatoarele de cuptoare . | 257 a. Bobin’ spiralata scarta . 258 7 ». Infigurdnt cllindrice de joast tensiune ‘din tabla ae cupru 260 9.5. Uscarea, presarea definitiva, ‘impregnarea si coacerea infiguririlor : 265 Cap. 10, Contectionarea pieselor de izolare si de protectic capacitiv’ . 267 101. Prelucrarea prealabili a materialelor izolante 267 102. Confectionarea diferitelor distenjoare . + 268 403. Confeclionarea distanjoarelor longitudinale Lt 289 10.4. Confectionarea saibelor si inelelor on 105. Confectionarea si montarea saibelor unghiulare 292 10.6. Confectionarea si montarea ecranelor izolanie 1274 10.7. Confeclionarea izolajie! de jug si de egalizare 276 10.8. Confectionarea diferitelor piese de izolare (pene de egalizere, teci etc)... : WF 109. Confectionarea spitelor ‘capacitive | | 2 278 10.10,’ Confectionarea inelelor capacitive |... | |. 279 Cap. 11. Uscarea partii active a transformatorului . ss 282 114. Scopul uscitii 2 cos 282 112. Procedee de uscare + 283 113. Uscarea prin pierderi de inducjie In cuva proprié | | 284 11.4, Uscarea prin curenti de secvenfa homopolar& 2 29010 Cap. Cap. 1 ut IV. y, Vi vil vit 1x, x. XI. xa. xu, XIV. TABLA DE MATERIL 11.5, Masuri de prevenirea incendiului si masuri de tehnica securitafii la uscarea plrjii active... 12, Incercarea transformatoarelor dup reparare gi modernizare 42.1. Scopul incercarii . . 122, Volumul si normele de incercare 12.3, Indicatli generale pentru efectuarea incercarilor 124. Metodele de tncercare . 12.4.1, Masurarea rezistenjei de izolatie a infagurarilor, cu determinarea raportului Réo/Ris 124.2. Verificarea raportului de transformare pe toate prizele ‘i . Verificarea grupei de conexiuni Verificarea rigiditalii dielectrice a izolafiei trans- formatorulul, la frecvenj industrial . Incercarea de scurteircuit . Determinarea curentului si a pierderilor de mers fn gol, la tensiunea nominala Miasurarea rezistenjelor in curent continu, infasurarilor, pe toate prizele 12.48, Masurarea tg & sia capacitajii infasurarilor si bornelor (fig. 12.20,a, b) 1249, Determinerea raportulul Cy/Cin ‘fg. 1221) 124.10, Alte incerc& 124.11, Figa de incerciri PARTEA TREIA INDREPTAR 13, Materiale si fabricate principale utilizate 1a repararea si mo- dernizarea transformatoarelor . . . 134, Sortimentul materialelor si fabricatelor principale 132, Formular pentru calculul materialelor utilizate 1a repa- rarea si modernizarea transformatoarelor 13.3. Norme’ de consum de materiale si fabricate ANEXE Date de indreptar pentru transformatoarele de forja si de cup- toare Date de indreptar pentru transformatoarele de redresoare Lzolafia la translormatoarele in ulei Reglarea tensiunii si comutatoare . . 1. Date generale 2, Reglarea tensiunii sub’ sarcin’’ cu aparataj introdus in transformator : a Scheme si grupe de conexiuni Instalafii de presare la reparare $i modernizare Prize. Borne Legarea la pamint a miezului magnetic Cuve Caruciorul si rolile Accesoriile ‘transformatoarelor Instalatii de racire Formular Bibliogratie 293 294 294 294 294 305 305 308 310 at4 317 at 323 325 331 333 3at 341 344 351 364 366 374 374 376 392 394 397 410 att 413 415 423 430 459CAPITOLUL 1 TIPURILE PRINCIPALE DE LUCRARI DE REPARATII In practica se intilnesc trei tipuri principale de lucrari de reparatii 1) lucrdri de restaurare, cind se restaureazi sau se inlocuiesc cu altele noi unele elemente ale transformatorului, din cauza uzurii sau defectarii lor; parametrii transformatorului, precum $i constructia aces- tor elemente in acest caz nu se schimba si rémin in execufia data de fabric; 2) reconstructia, cind constructia unor elemente ale transformato- rului se modifica, insé parametrii transformatorului rimin neschimbati; de exemplu, se modificé constructia infasurarilor din cauza instabilitalii electrodinamice a acestora, in special infasurarea cilindricd se inlocu- ieste cu una continua, sau se modifica tipul presdrii (stringerii axiale) a infasurdrilor, in special presarea prin impanare se inlocuieste cu pre- sarea cu ajutorul inelelor de stringere si al buloanelor de presare etc.; 3) modernizarea, cind se modifica parametrii transformatorului: pu- terea, tensiunea, curentul, schema si grupa de conexiuni a infasurari- lor etc.; in cazul modernizarii se modificé de regula si constructia dife- ritelor parfi ale transformatorului: infasurarile, prizele, izolatoarele etc. Reconstructia si modernizarea, strict vorbind, nu sint lucrari_ de reparafii, dar, tinind seama ca in acest caz se refac numai unele parti ale transformatorului, pe cind altele propriu zis se repara, ambele aceste tipuri de lucrari se considera ca lucrari de reparare. In toate aceste cazuri, avem de-a face cu un transformator construit si, in particular, cu un miez magnetic si cu o cuva existente, ceea ce determina atit sectiunea activa a ojelului miezului, cit si toate dimen- siunile si gabaritele care trebuie sa fie respectate in cazul oricdror lucrari de reparatii, inclusiv in cazul modernizirii. In afara de cele trei tipuri principale de lucrari de reparatie men- tionate, in practicd se executi si asa numitele lucrari de intretinere curenta, faré decuvarea sau cu decuvarea parti active. Acest fel de veparatie este o reparatie de prevenire a defectarii si se reduce in principiu la revizuirea periodica a transformatorului si la indepartarea diferitelor defecte mici descoperite in cursul reviziei. In lucrarea de fafa nu se examineaz& acest fel de reparatii.TIPURILE PRINCIPALE DE LUCRAKI DE REPARATIL 1.1, Lucrari de restaurare Dintre toate tipurile principale de lucrari de reparatii mentionate, repararea de restaurare este cea mai simplé, deoarece in acest caz nu se fac schimbari esenfiale si problema se reduce in principiu la cu- noasterea unei anumite tehnologii si la aplicarea practicé a acestei teh- nologii, ‘onditia principal. care este necesar sa fie indeplinita in cazul reparafiei de restaurare, este ca totul si se execute, pe cit posibil, aga cum a fost facut de fabric&. Daca ins dintr-o cauz& oarecare trebuie sa se faci anumite modificéri (de exemplu si se schimbe conductorul infasurdrilor), atunci acestea trebuie s& fie bine gindite si motivate, astfel ca s& nu se perturbeze functionarea transformatorului si sé nu inrdutateasca indicii calitativi ai acestuia. 1.2. Reconstructia Mai complicata este reconstructia unei anumite parfi a transforma torului in scopul remedierii defectelor constatate si, in consecinta, al m&ririi sigurantei de functionare a transformatorului. In acest caz, in afara de cunoasterea tehnologiei si de posibilitatea practic a aplicarii ei, este necesar sd se gaseasc o solufie care sé corespunda scopului usmarit si care s4 se poati realiza in gabaritele date, perfect determinate. Sa considerém cazul urmator. Intr-o uzind chimicd, funciona un pumar insemnat de transformatoare fabricate de o firma straind, pentru alimentarea redresoarelor cu mercur, cu putere de 2X5000 kVA, care se defectau sistematic. Analiza deranjamentelor a ardtat c& principala cauzi era constructia nereusita a infasurarilor, precum si modul de fixare a prizelor. Infasurarile erau executate de firma sub forma cilin- dric& in straturi, cu transpuneri-complicate si erau nestabile din punct de vedere electrodinamic, S-a ivit atunci necesitatea de a se modifica infSsurarile gi, prin urmare, si prizele, dar a trebuit s4 se mentind neschimbati tofi parametrii transformatoarelor. In afara de aceasta, firma a introdus in fiecare transformator 4,5 tone de cupru si ar fi fost nera~ tional s& se inlocuiasc& o asemenea cantitate de cupru; trebuia deci sé se utilizeze conductorul vechi. S-a luat hotarirea sa se execute infasurari de tipul transformatoarelor sovietice pentru redresoare, care se dove~ disera ca find foarte sigure in exploatare. Totusi, in noul tip de infasurari n-a fost posibil sA se introduca in gabaritele existente decit 3,5 tone din conductorul vechi. Aceasta « micsorat puterea transformatorului de la 25000 la 2X 3500 kVA. Deoa- rece micsorarea puterii era inadmisibila, simultan cu reconstructia in- fagurarilor ‘a fost realizaté si inlocuirea sistemului de racire si anume: Scirea natural cu ulei a fost inlocuiti cu o racire cu circulafie fortata jnstalindu-se un racitor de ulei cu apa si pompele necesare.MODERNIZAREA 15 Aceasta a permis si se mareasca in mod corespunzator densitatea de curent in infagurari, iar pierderile care au crescut din aceasta cauzai, au fost evacuate in mod mai eficient de catre sistemul de ricire. Im modul acesta, in urma reconstructiei infasurarilor, prizelor si sistemului de racire, au fost menfinufi parametrii necesari si in acelagi timp a fost obfinuta stabilitatea electrodinamica necesara si prin urmare siguran{a in exploatare a unui numar insemnat de transformatoare, care, dupa reconstructie, functioneaza de peste sapte ani fara sa se fi defectat. Se pot da inca multe exemple din practica de reconstructie a trans- formatoarelor. Au fost date in exploatare citeva transformatoare de forfa cu trei infsurari, construite de diferite firme si transformatoare cu reglare a tensiunii sub sarcin, avind puteri de 31 500 kVA, cu izolatie de clasa 110 kV. Toate aceste transformatoare s-au defectat dupa citeva luni de funcfionare. Dupa cum a aratat analiza avariilor, transformatoareic nu au avut rigiditatea dielectricd necesara si, in particular, nu au avut mijloace de protectie speciale fafa de supratensiunile atmosferice, adic nu au fost rezistente la descarcari atmosferice. S-a luat hotdrirea sa se reconstruiasca toate aceste transformatoare dupa tipul celor sovietice de aceeasi putere si tensiune, mentinind insa neschimbafi parametrii lor. Pentru a se putea face acest lucru in gabaritele existente, a trebuit s& se renunfe la reglarea tensiunii sub sarcina, sA se indeparteze cea de a patra infasurare exterioara speciald de reglaj si, folosindu-se spafiul eliberat, si se transforme in mod corespunzator infasurarile de inalté si medie tensiune, precum gi toata izolatia si sA se realizeze pro- tectia sub forma unor spire capacitive. Ca rezultat, transformatoarele au c&patat rigiditatea dielectric necesara precum si rezistenfé la descarcari atmosferice i functioneazé fara a se fi defectat de citiva ani. Un alt exemplu este reconstructia bobinajelor defectate ale unor transformatoare de import, de 10 MVA — 110/38,5/6 kV cu reglaj sub sarcin3, ‘Iucrare executata, la Uzina ,Blectroputere“ Craiova, Transformatoarele aveau bobinajul de inaltd tensiune, stratificat antirezonant, cu reglajul pe ultimul strat, pe toatd indlfimea bobinajului Acest tip de bobinaj a dat rezultate negative in exploatare, si dupa defectare, a fost inlocuit la Electroputere cu un tip de bobinaj original, constituit dintr-un bobinaj principal continua si un bobinaj stratificat special pentru reglaj, montat Ia una din extremitajile coloanei. Prin aceasta, pe linga faptul ca s-au realizat si economii de materiale, s-a ob: finut siguranja in exploatare a transformatoarelor reparate, 1.3. Modernizarea _ Cel mai complex tip de lucrari de reparatie este modernizarea, cu prilejul céreia se modific’ parametrii si, in mod corespunzator, si con- structia diferitelor parti ale transformatoarelor.16 ‘TIPURILE PRINCIPALE DE LUCRARI DE REPARATI In fiecare caz de modernizare trebuie si se gaseasca o solutie pro- prie in functie de datele, destinatia, condifiile impuse si constructia transformatorului care se supune modernizarii. Cele mai mari greutati se intimpind daci trebuie marita puterea unui transformator. Aceasta necesitate se impune de cele mai multe ori la transformatoarele de cuptoare') a caror putere devine insuficienta pentru posibilitafile crescinde de productie ale cuptoarelor electrice pe care le deservesc. Marirea puterii transformatorului in gabaritele existente este pos bil& prin 1) 0 mai buna utilizare a miczului magnetic, adicd mérirea inducfiei; 2) utilizarea in aceleagi gabarite a unei mai mari cantitafi de cupru; 3) un sistem de racire de o mai mare eficiena; 4) complexul general al tuturor factorilor enunjati. Marirea puterii datorita cresterii inductiei adoptate de catre uzina, de regula, se exclude, deoarece miezul magnetic executat dintr-o anu- mité calitate de tabla silicioasa, este de obicei calculat la inductia optima. In uncle cazuri rare, cind valorile inductiilor adoptate de fabrica sint mici (12—13 000 Gs) se poate admite o mic& m&rire a acesteia (cu- prins& intre 5 si 10°). Totusi, cind este vorba de tabla silicioasd laminata la cald, valoa- rea inductiei nu trebuie s& dep&seasca in nici un caz 14 800 Gs. Trebuie s& menfionim ca in cazul miezurilor cu intrefier se ia o valoare a inductiei putin mai mici decit in cazul celor impachetate. Pentru transformatoarele de cuptoare ‘se ia o inductie putin mai micé decit pentru cele de forfa. In practica modernizarli, marirea puterii se efectueaza, de regula, fio prin asezarea in aceleasi gabarite a unei cantitati mai mari de cupru, fie prin utilizarea unui sistem de racire mai eficient, fie prin utilizarea simultana a ambelor acestor masuri. Pentru a aseza in aceleasi gabarite o cantitate mai mare de cupru mentinind totusi o inductie apropiati de cea calculata de fabrica, pre- cum si pentru a mentine distanjele de izolafie necesare si toate cele- lalte condifii care decurg din datele, destinatia si condifiile de functio- nare a transformatorului supus modernizarii, trebuie, de regula, si se gaseasca o solutie principal deosebitd de solutia fabricii, atit in ce pri- veste asezarea cit si constructia infasurarilor. ‘Astiel, de exemplu, transformatoarele de cuptoare, cu infégurari alternate si infgurarea de joasa tensiune cu bobine scurte cu spire din multe conductoare in paralel, se pot moderniza, marindu-li-se puterea cu 25—40%o, prin inlocuirea infasurarilor alternate cu infasurari concen- trice si fScind infasurarea de joasd tensiune exterioara cu bobine cu galeti jumelafi si cu un mare num&r de grupe in paralel dispuse uniform pe toata inalfimea coloanei, sau sub forma de cilindri de cupru neizolati (vezi fig. 3.10, a gi b, 3.11 si 3.13). 1) ‘Transiormatoarele pentru alimentarea cuptoarelor electrice se numesc, pentru prescurtare, transiormatoare de cuptoare.MODERNIZAREA a Marirea puterii atrage ins dupa sine mirirea pierderilor de sarcina (pierderile de scurtcircuit). Aceasta la rindul sau, poate si necesite inlocuirea sistemului existent de racire cu altul mai eficient, de exemplu, in locul racirii naturale cu ulei, unul cu circulatie fortata de ulei. Trebuie relevat c4 un sistem de racire mai eficient poate sa rezolve singur problema unei anumite m&riri a puterii transformatorului fara nici o alti transformare a acestuia, asigurind astfel rezistenta termicé necesara a transformatorului, adica temperatura admisibila a infagurdri- lor si-uleiului. Totusi, transformatoarele de cuptoare, in particular cele de puteri snedii si mari, de regula au prevazuta racire cu circulafie forfata de ulei, care, ins’, dacé se mareste puterea transformatorului, devine uneori insuficientd. In acest caz, poate ajuta construirea unui sistem de racire cu Circulafie fortata, dirijaté de ulei; in acest caz in partea inferioara a cuvei se creeazi o cameré de presiune, din care uleiul rece care patrunde aci din radiator, este impins direct in infasurari si astfel le raceste in mod mai eficient. In unele cazuri, dac& procesu! tehnologic permite acest lucru, se poate mari puterea nominal a transformatorului prin micsorarea inter- valului de reglare a tensiunii si prin ridicarea limitei inferioare a acestui interval. Dup& cum este cunoscut, dacd intervalul de reglare este mare si limita infericara joasa, puterea nominala a transformatorului difera mult de puterea tipului sau. Modelul transformatorului nu se alege dupa puterea nominala, ci dup’ puterea tipului, iar puterea tipului se determina dupa cantitatea materialelor active (tabla silicioasi si cupru) utilizate in transformator. Cu cit intervalul de reglare a tensiunii este mai mare si cu cit limita inferioara a acestui interval este mai joasa, cu atit trebuie si se ulilizeze in transformator o cantitate mai mare de materiale active. Pe de alta parte, sectiunea activ’ a miezului este determinata de inductia si de numarul de spire care corespund limitei superioare a tensiunii, pe cind pentru obtinerea limitei inferioare de tensiune trebuie ca infasur rea de joasa tensiune s& cuprind’ un mare numar de spire. Inductia in acest caz scade, iar modelul este utilizat insuficient in cazul modernizarii, circuitul magnetic care corespunde puterii tipului de transformator, este dat. De aceea, micsorind intervalul gene- ral de reglaj si ridicind limita inferioara de tensiune, obfinem posibili- tatea si marim in anumite limite puterea nominala a transformatorului si astfel sA imbunatafim utilizarea modelului. Asadar, modernizarea transformatoarelor, avind de rezolvat pro- blema modificarii parametrilor si, in acelagi timp, si a constructiei in gabaritele existente, necesita intr-un grad si mai mare decit reconstruc- tia, anumite cunogtinte superioare gi o gindire creatoare pentru gasirea in fiecare caz concret a solutiei posibile si optime. 2.— Repararea $4 modersiaarea snsformutourelor16 TIPURILE PRINCWWALE DE LUCRARI DE REPARAYI! Un caz particular de mérire a puterii transformatoarclor in_cadrul modernizarilor este fnlocuirea bobinajului de aluminiu cu bobinaj de cupru. Fabricafia de transfor~ matoare cu bobinaje din aluminfu s-a extins tot mai mult in tehnica actuala dato- Titi avantajelor economice pe. care le prezinti utilizarea conductoarelor de alu- miniu pentru bobinaje. In cazuri particulare, cind este necesara marirea_puterii stafiei de transformare, poate fi mai economic& reconstructia unui transformator de- fect cu bobinaje din cupru in loc de aluminiu, decit utilizarea unui transformator nou, sau marirea numarului de transformatoare din instalatie. J acest fel se poate mini puterea nul ttansformator cu 25—35%, uilzind conduc toare de cupru in locul conductoarelor de eluminiu, fara a recurge’ ia un sistem de racire maf eficient. In practica repardrii transtormatoarelor se poate ivi si cazul invers, cind un trans- formator defect, avind bobinajul din cupru si la care datorit’ unei avarii mari, con- ductorul de cupru nu mai poate fi utilizat’ pentru bobinare, sé fie mai economicé reparatia Iui cu conductoare de aluminiu, dacd scaderea de putere este permisi de cerinjele statiei de transformare. In acest caz, scdderea de putere va fi de 25—30%, pentru acelasi sistem de récire. In cazul cind se va modifica si sistemul de ricire, utilizindu-se un sistem de racire mat eficient, scéderea de putere va fi mai micd sav. chiar se va putea menjine aceeasi putere.cA NTOLUL 2 CONDITIILE PRINCIPALE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA TRANSFORMATOARELE A. CONDITI GENERALE Orice fel de lucrari de reparare trebuie sé fie executate cu price- pere si constiincios. De asemenea este necesar sa se stie de ce depinde capacitatea de functionare si siguranta in exploatere a diferitelor tipuri de transformatoare. Din acest punct de vedere este necesar si se aminteascd pe scurt atit condifiile generale pe care trebuie sa le indeplineasc fiecare trans- formator, cit si condifiile speciale suplimentare care se cer unui anumit tip de transformator sau grup de transformatoare, in functie de puterea lor, de clasa de izolatie, de nivelul izolatiei, de destinatia si conditiile lor de functionare. Pentru fiecare transformator existi urmatoarele conditii pe care el trebuie sa le satisfacd in toate cazurile. 2.1, Rigiditatea dielectric’) Rigiditatea dielectric’ este yna dintre caracteristicile fundamentaie ale transfor- matornlui; ea determin’ capacitatee acestuia de a suporta diferite supratensiuni de scurti dural’, care pot fi de citeva eri mai mari ca tensiunea de exploatare. exploatare transiormatorul este deci supus atit efectului (ensiunii de serviciu, care Ii este aplicatd timp indelungat si care in general nu determing rigiditatea di- electrica necesara izolatiei, cil si efectelor supratensiunilor de scurti durata, In functic de cauzele care provoacd aparitia lor, supratensiunile pot fi clasifi- cate in supratensiuni de comutasie interne), cate actioneazi asupra transformatorului in cursul diferitelor procese si regimuri tranzitorii de functionare (conectarea si deco- nectarea transformatorulai, variajia brascé a sarcinii etc.) si in supratensivni atmosfe- rice (externe), care aper ia boruele transformatorului in cazul desciircérilor almosfe- rice, precum si caztt conturnarit pe linie in apropierea transformatorului, in care caz se produce 0 cadere brused de tensiune (asa numita tiiere a undei de tensinne) Amplitudinea supratensiunilor interne depinde direct de valoarea tensiunii de serviciu si nu intrece cu mai mult de tre-patru ori valoarea amplitudine! unei faze. }) Problema rigiditajir dielectrice este expusd mai aménunjit in A. V. Sapojnikov »Consiructia transformatcarelor” (Gosenergoizdlat, 195% ae20 CONDITULE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA TRANSFORMATOARELE Unda fundementala a acestor supratensiunt prezinta nigte oscilatii amortizate cu po- Hioada de citeva sute sau mii de microsecunde, gi sint deformate de suprapunerea os- cilatiiior de freeven}& mai inal. In ceea ce privesle durata, efectul supratensinnilor de comutajie (interne) poste fi considerat echivalent (acoperitor) cu efectul unei tensiuni alternative cu frecventa de 50 Hz in decurs de 0,05—0,10 s Supratensiunile provocate de descircirile atmosferice dau nastere, de obicel, 1a unde aperiodice {impulsuri electrice scurte} cu o amplitudine mare (fig. 2.1.) car deseori sint deformate prin suprapanerea unor oscilafii de inalta frecvent’ (fa w y ab “00 wD ih a0 A= Frantul unger 0 yt oi ge 0D Wt Perssconce Fig, 2. Unda de tensiune, avind Fig. 22. Unda impulsului deformata prin caracterul unui impuls aperiodic. Oscllatii de inalté freeventa Acfiunea supratensiunilor asupra transformatorului depinde atit de valoarea lor (amplitudinea U), cit side durata lor, Amplitudinea supra- tensiunilor atmosferice este mai mare decit amplitudinea supratensiunilor de comutare si ajunge pin&‘la o valoare de zece ori mai mare decit valoarea tensiunii pe fazi sau chiar mai mare, dar durata supratensiuni. lor atmosferice este foarte mic& si nu depaseste citeva zeci de microse- cunde. Asupra dimensiunilor izolafiei transformatoarelor influenjeazi atit supratensin- nile de comuiare, cit si cele atmosferice, dar la, rezolvarea problemei rigiditi{ii di- electrice a izolatiei longitudinale a transformatorului, se porneste de la analiza fe- nomenelor care au loc iu cazul diferitelor supratensiuni atmosferice, deoarece aces- tea sint cele mai periculoase pentra aceasta izolatie a infSsurarilor. La impulsurile atmosferice se deosebeste o perioada initial’ si una finalé. In perioada inifiald, tensiunea creste de la zexo pind Ja maximum intr-un timp foarte scurt de citeva microsecunde. Aceast’ parte a curbei se numeste jrontul undei (ig. 2.1). Viteza procesulu’ in pe ada inifiald este atit de mare, incit in momentul cind unda cu front abrupt ajunge Ja transformator, curentul nu trece prin spirele in- fagurarii, datorita inductanjei mari a aces- tora, si practic trece prin circuitul capacitiv 4 x | infdsurarii. Studiile teoretice si rezulta- k pa MTagtrt Sie tears ~] tele “expertenjelor.aralé cl in. primal mo- A oo, ment al céderii undel esupra transformato- a vita = rului, infésurarea acestuia trebuie pri sadam | GSthunnunre de eapecitati (C 31 K Tn lip: 23), ea si cum infasurarea ar consta din Fig. 23. Schema infaguraeii sub forma mai multe spire independeate (Inele sepe~ unui lant de capacitdii rate suprapuse)RIGIDITATEA DIELECTRICA Repartijia tensiunii-in lungul circuitului capacitiv al infisurarii, depinde in p: mul moment de coeficient ae fe mn ; Vi ands € este capacilatea Iransversalé, adicd capacitatea fntze bobine gi partile puse ila pémint, iar X este cepacitatea longitudinala, adic’ capacitatea intre diferiteie ‘lemente ale izolatlei intre spire ale infasuratit (ig. 23). Galealsle Técute asupre, repartijiel tensiunit de-a Tungul infésurérii, tm fonctie de’ cocticientul 4 considerind cazul limiti al unet unde eu, frontul veftical, arat& €& repartifia initial a. tensiunli, in lungul circuitulul capacitiv al infasurarfi, pen- tra diferite valori ale lui a, atit in cazul’cind capatul infisurdrii este legat la pa- tint cit st ia cagul cind elma este legat Ja. pamint, corespund curbelor repre zentate in fig. 2.4, In aceasta figura U este amplitudinea frontului undei de tensiune, fexprimala in’ procente, lar x este distanta de la elementul conside- rat pind la capiitul infasurarii, ex- primata in fractiuni dia lungi- vpea totalé a infusurérll, conside- Faia egala cu unitates, Din exauinarea acestor curbe se constata 8 cetn cazul cind capatal in- fagurdrit este legat Ia. pamint, (6 ral neutru legat la pimint) repar- tifia final& tensiunil at fi repre- Lax zentati printr-o Llinie dreapti 7, 0 06 04 02 0 1, 06 06 04 02 0 tunind prnctele 7 100% si =O, NANA BAS adic& ar coincide cu reprezenta- fea. repartitie: tensfunit pentru a b s=0, Deci, in cazul d=, reparti- Fig. 2.4, Repaxtitia inifialé a tensiunii in lungul tia tensiunii tu primul moment al cixcuitulut capacitiv al infasurérii aplicarii impulsului este aceeasi — copitul infisurérii este legat le pamint; b — capital ca in cazul repattiliei finale a I dagitdet deste fogat Mom tensiunii sein cazu! cind capitul infisurdiii nu este legat la plmint (firul neutru izolat) repartifia finala a tensiunii de-a lunge] infSsurarij, ar trebui s& fie reprezentata printr-o dreapta orizontald, trecind prin punctul U 100%, adic& ar coincide cu reprezentarea fepertijiel tensiuaii pentr2 @=0. Deci in cazul d==0, repartifia tensiunit in primul mo» iment al aplicarii impuisului este aceeasi ca in cazul Tepartifici finale a tensiunii 51 toate clenentele izolatiet transvezsale $1 longitudinale stint solicitate in mod egal; wn ambele cazuri (capatul infisurarit legat la pimint sau izolat), curbele ce reprezinté repartitia tensiunii in momentui inifiel, sint mai neuniforme si deci defa~ vorabile si mai depistate-cie repartifia finalé cu cit d este mai mare. La transformatoarele obignuite © .avind valori intre 5 si 15, rezulta din calcul c& ropartitia tensiunir de-a .Iungul circaitului capacitiv al infésurdril este foarte ne- uniformé si aproape wt depinde de fapiul daci este sau nu Tegat la p&mint, capatul infaguréri g — repartijia neuniforma a tensiunii conform curbelor din fig, 24, pentru °=5-—10 arali cd pentru transformatoarele obisnuite, im perioade inifialé dé actiune a undei cu front abrupt -apare 0 cldere foarte mare de tensiune’in primele spire si deci tensiunile cele mai peticuloase ca valoare sint peniru izolatia bobinelor de la inceputul infasurarii Este evident ed cea mai mare cidere de tensiune se produce in prima spird a in- fasurdrli si se poate demonstra matematic c& aceast cldere de tensiune are expre- sia (valabild atit pentru infisurarea ca un capat legat le pimint, cit si pe cea cu capatui izola:) in care 1 este hungimes infégurérii. i2 CONDIFINE PE CAKE mai mare cAderea de tensiune in prima bobind la repartitia respunzatoare repartitici fiiaie de-a lungul infasirarii. Trecerea de la repartifia inifiald la cea finalé a tensiunii de-a Jungul infasurarii se face printr-un proces oscilatoriu la care contribuie nu numai capacitatea diferitelor elemente ale infasurarii ci si induc- tanfa acestora. Asadar, in timpul procesului tranzitoriu, schema infasu- rarii_transformatorului trebuie sa fie reprezentata sub forma unui lant de elemente de capacitate C si K si de inductante L (fig. 2.5) In tiinpul acestor oscilatii, potentialete diferitelor puncte ale infasurdrii, de exem- plu intre bobine vecine, pot si fie mai mari decit amplitudinea undei. Aceste oscilatii sint greu de determinat prin calcul, dificultafile constind din justa evaluare a induc tanjei L, in care trebuie sa fle cuprins& nu numai inductanja proprie a spirei ci inductanta mutuali a spirelor vecine, precum si actiunea de ecran produsi de Tafisura: rea de joasd tensiune si de miezul de fier. Pe de alta parte, in transformatoarele reale, use poate face o diferentiere precisa intre capacitatile C 51 K, deoarece fiecare spita are legiturd de capacitate nu numai cu spirele vecine ale aceluiasi strat, dar si cu spireie al- tor straturi, iar legatura ‘de capacitate cu pa- at mintul o au numai spirele de la marginea bo- binajului, De asemenea existé In infésuréri neregularitafi inerente cum sint: bobinele finale cu izolafia intarité, spirele de reglare a ten- siunii etc. Din aceste cauze, pentru cunoasterea ten- siunilor in cursul procesului oscilatoriu se re. curge la datele experimentale, care sint indi- cate in fig. 2.6,a si b. Aceste curbe dau valorile tensiunii ma- xime, care au fost atinse in timpul intregului Proces oscilatoriu, de-a lungul infagurarii, pen- tru transformatoare de 35 si 110 kV, ‘trifazate, aplicind unde de impuls pe trei conductoare Curbele din fig. 2.6.0, araté cd pentra in- figurarile cu firul neutru izolat, tensiunea un- dei ce apare pe firul neutru, este mult mai 4 Fig. 2.5. Schema infésurarii sub forma unui lant de inductante $i capacitati. mare decit tensiunea maxim a undei impulsului ajunc 2M enstinea maxims y \easciafe Regarticarea Final La fensient 4 iensines maxims 1K ascii WS OS Renartizarea finale Fig, 26. Curbele repartizarli ini- Hale si finale a tensiunilor: pentru infSsurdsi en firul newtrw be penta Infdgurart eu tral nevus pus ta pamints id 1a 190% din tensiunes maxima in cazul cel mai grav cind pe toate trei fazele, unda vine deodat& cu ampli- tudinea maxima. Pentru fagurarite cu firul neutru legat la pdmint (fig. 2.6,b) apare © tensiune ce poate ajunge 120—130%/) din tensiunea maxiind a undei impvisului, intr-un punct din inffigurare situat in apropierea inceputului infasuraril.RIGIDITATEA DIBLECTRICA Examinarea valorii tensiunit in diferite puncte gi in diferite momente ale pro- cesulii oscllatoriu nu este suficienté, ci trebuie examinat& si ciiderea de tensiune ce ‘so produce intre bobinele vecine sau inire spire. Caderile de tensiune periculoase pentru izolatia intre spire sau intre bobinele in- vecinate se pot ivi ia momentele cind tensiunile in aceste puncte sint relativ mict. Curbele din fig. 2.6 dau valorile tensiunii maxime atinse in cursul intregului pro- ces oscilatoriu si deci punctele vocine de pe aceste curbe pot corespunde la momente Giferite gi prin wrmare nu pot fi alilizate pentru determinarea cAderii de tensiune intre bobinele. vecine. in diagrama spajiala din fig. 2.7 se araté cum repartitia inifiala a tensiunii se modified treptat in fimp, de-a hungat infagurdt Pe linga axcle cunoscute (abscisé, langimea infasurarii, iar in ordonata tensiunea unde), este introdusd incé o ax a timpului exprimata in unitaji relative ~>t, $i se arati pentru diferite momente cerbele repartitiel tensiunii de-a lungul infésurarii, Unghiul ce inclinare a1 tangentelor inte-un Sunct oarecare al acestor curbe este proportional cu ciderea tie lensiune in acel ponct, 1a momentul dat Din diegrama spatiaia se vede ca pertre. un’ anumit punct al infisucarii, tensiunea si caderea de tensiane pot fi maxime Ja momente diferite, De exempiu pentru punctul din inf€surare x08, tousitinea maximé are loc in momentul ~/t—0,8, moment in care céderea de iensit e este zero (langenta este orizontald), iar céderea de tensiune maxima are Joc in momentul — #06 (pe diagram, pentru primele patru momente sint trasate tangentele la curbe In punctul x=0,8, si cea inai inclinata este aceea pentru momentul ~~ 70,6). In acest fel, tensiunea intre diferitele puncte vecine ale infasurarii (céderea de tensiune) poate si creasca In tunpul regimu’ui oscilatoriu $i si fie de citeva ori mai mare decit in cazul regimuiui normal Supratensiuni in inféisurdrile transformatoarclor apar gi in cazal cind se aplic& ta borne un impuls avind unda t&iala (retezata) care apare fn practicé prin punerea Fig, 2.7. Diagrama de modificare a formei repartijiel inifiale a tensiunii liniei le pamint in apropierea transformatorului, Conturnarea izolatorului, functionarea paratrasnetului, sau o alt& punere la pamint, se produce de obicei in momentul cind frontul undei a trecut deja de locul strapungerii. Din momentul punerii la pamint, apar in inf’igurarea transformatorului oscilatii de inalté frecventa, determinate de circuitul oscilant format din capacitatea transformato- ruluf si inductanta civcuitului intre transformator si locul punenii la pamint-m CONDITILE PE CARE TRERUIE SA LE INDEPLINFASCA TRANSFORMATOARELE Daca locul strapungerii este apropiat de transformator si unda a patruns deja in interforul infésurdrii, atunci fenomenele tranzitorii ce au inceput daloriti undei pline se intrerup brusc gi din momentul retezdrii undef incepe fenomenut de oscilatii (fig. 2.8). Se constata din fig. 2.8 ci fenomenul retezarii undei este periculos prin faptul cai apare 0 noua repartizare a potentialelor si deci si de cdderi de tensiune, sub actiunea undei cu frontul U;-+-Us, adici mai mare decit frontul U al undei pline. Valoarea virfului invers Uz depinde de distanja punctului de punere la pémint ind la transformator si anume, cu cit distanfa este mai micd, cu att virtul invers lp este mai mare. Din aceasté cauzi, conturnarea izolatoarelor de pe capacul transformatorului este mai periculoasa, Datele experimentale araté ci in cazul retezirli undei in apropiere de transfor- mator, céderea de tensiune maximi apare la prima bobini. Din cele relatate mai sus, se constaté ci din cauza supratensiunilor de comutatic si mai ales din ceuze : supratensiunilor atmosferice, izolatia infa~ surSrilor transformatoruiui este supus& unor tensiuni de multe ori mai mare decit in regim normal. La fabricile constructoare, pentru ver ficarea calit&}ii izolatiei transformatoarelor executate, se efectucazd incercari ale izo- latie! la tensiuni de impuls si incercari ale jzolatiei la frecvenja mdustrialé cu tensiune ridicat’ (incercare de control). In cazul Fig. 2.8, Unda de impuls de tensiune jycririior de reparare, se efectueaza numai retezata. incercarea la frecventa industriala, cu ten- sine ridicat’. Valoazea de virf a tenslunii de impuls 51 valoarea efectiva a tensiunii de incer- care la frecventa industrial pe care transformatorul trebuie si le suporte in cursvl incercirilor fara deteriorare, exprima nivelui de izolatie al transtormnstorulu STAS 1703-60, prevede doud serii normale de transformatoare in ceea ce privoste nivelul de izolatie al capetelor dinspre linie, corespunzind respectiv la izolaia plina si Ja izolatia redusa. Ambele aceste izolalii pot fi uniforme sau gradate in cea ce priveste variatia izolafie\ intre un capt de linie si capatul dinspre punctul neutra, Nivelul de izolalie se prevede In functie de lensiunea cea mat ri si de modul de legare a acesteia la pamint. La refelele cu neutral izolat sau legat la pamint prin intermedi! unor rezistente, reactanfe sau bobine de stingere, neutrul relelel find in regim normal de functionare: la potentialul pamintului, se folosesc numai transformatoarele cu izolatia plind. La refelele cu neutrul legat direct 1a piimint, in care toate intaisurarile lransforma- toarelor legate la reteaua respectiva au punctul neutru legat direct la pamint, precum. si la retelele cu neutrul legat efectiv la pamint, in care numai o parte din transfor- matoarele din rejea au punctele legate direct la pamint si in care o punere la pSmfnt a _unei faze nu provoacd intre fazele sénitoase si pamint, o tensiune cu frecventa de 50 Hz mai mare decit 80% din cea mai ridicaté tensiune a retelei, se pot folosi si transformatoarele cu izolafia reduss. in tabela 2.1 sint indicate tensiunile de incercare la impuls si tensiunile de incer~ care la frecventa industrialé pentra transtormatoare conectate la telele avind tensiunea nominalé pind la 60 KV. In tabela 2.2 sint indicate aceleasi valori, pentru ‘transformatoare conectate le refele avind tensiunea nominala inte 110 si 380 KV, tn functie de nivelul izolafiet transformatorului, cata a rejeleil) 1) Tensiunea cea mai ridicaté a refelei este tensiunea efectiv’ cea mai ridicati intre saze, care poate exista la un moment dat intr-un punct oarecate al tefelei, in condifii normale de funclionare. Valoarea ci fn functie de tensiunea nominala este dati in tabelelé 2.1.1 2.2.RIGIDITATEA DIELECTRICA 25 Tabela 2.1 Valorile tensiunilor de incercare la frecvenfa industrial’ si la tensiunea de impuls, pentru transformatoare cu tensiunea nominali pind 60 kV conform STAS 1703-60 Tonatunea | Tenstunes “eine deer, Tenstunes | Tentones Winer: orice Tee | ASE | ii Bec |e | Sh | Be, “ae jm | ee tet | 4 ev | Sa? | Oa |. t _ i | i | je <1 <3 — Sf 2m | | as 50 3 36 45 16 25 30 150 | coe 6 | 72 60 22 | 80 36 rl jo | a | B at BB 42 200 | so | 3 175, 95 38 60 | 735 \ aes | L i Qhservatie. Tacercarea Ia frecvenfa industrial este incercare individeall 5 asupra tuturor ¢ransformatoarelor fabricate, Incercarea la tensiinea de impuls este incereare speciald si se execut® numat pentru verificarea principiiior con- structive. Pentru transformatoare eu pufecea inal mare de8 MIVA "si eu ten- Sfunea deminer 36 HV, tneercarea Ia tenstunes de impuls ests fncercare le tip. Tabela 2.2 Valorile tenstunilor de incercare Ia frecven{a industrial si la tensiunea de impuls, pentru transformatoare cu tensiunea nominalé de 110—380 kV conform STAS 1703-60 Teusiunea de jneereare la aie Giese wept Tensiuneanominll | Tensunen con wat ust tev izotatie plin& flzotajfe redusi | izolatie plina | izotatie reduc — i — - 110 | 123 | 550 450 230 185 220 | 245 1030 900 460 395 380 | 420 [o= {es - | 80 Observatie. Tacercarea la frecventa industrial este incercare individual si se executa asupra tuturor transformatoarelor fabricate. Incercarea la tensiunea de impuls este incereare special si se executé numai peniru verificarea pincattor con- structive. Pentru transformatoare cu puterea mai mare de 5 MVA si cu ten- siunea de minimum 35 kV, incercarea la tensitmea de impuls este incercare de tip. Undele de impuls slandardizate pentru incercért din STAS 9035-61: Transforma~ toare de putere trifazate in ulei, Metode de incercare, sint aratate in fig. 2.9 $i fig. 2.10. Unda de impwls plind (fig. 29) este caracterizaté prin durata frontulul t= =1241s:0,5 us si durata de semiamplitudine {,=50 us-+10 ws. Unda de impuls téiat8 (fig. 2.10) este caracterizaté prin intervalul de timp pind a taiere de 2...8 Ws ‘ncercarea iransformatoarelor de forfi la unda de impuls s-a generalizat in ulti- mu} timp, la toate fabricile constructoare de transformatoare, Aceste incercari reproduc solicitdri ale izolatiei asemindtoare cu cele care apar in mod normal in exploatare, verificind astfel calitatea izolatiei transformatoarelor. La noi ta jard, fabrica construc- toare Electroputere, utilizeaza pentru incercati un generator de impuls de tensiune, de- 750 KV, 11,75 kWs, construit de cétre ICET.CONDITILE PE CARE TREBUIE SA 1 INDEPLINBASCA TRANSFORMATOARELE In afara de incerc&rile 1a tensiunea do impuls, a transformatoarelor fabricate in RAR, ceea ce a asigurat o calitate gi siguranfé in exploatare care satisfac st pe cei mai exigenti beneficiari, au fost efectuate si numeroase cercetiri experimentale cu pri- vire la repartitia tensiunii de impuls in bobinaje, in scopul realizdrii unor constractii rajionale in ceea ce priveste protectia contra supratensiunilor atmosferice. De exemplu in fig. 2.11 este reprezentata repartitia tensiunii de impuls la bobinajul de inalté Fig. 29. Unda de impuls Fig. 2.10, Unda de impuls plina pentru’ incercare. tdiat& pentru incercare tensiune la un transformator de 10 MVA 110/38,5/6,6 KV si la vn transformator de con- Structie mai veche de 5600 KVA 60/15 KV, ambele fabricate Ia Blectroputere. Se con- stati repartifia tensiunit comparativ favorabila la transformatorul de i0 MVA, si 2 60 repartitia nefavorabild ta trans Unlisirrstoarele fensionilor maxineinregistra + LEG formatoral de 5600 KVA, mo- lea So tiv pentru care acesta din tre 0 —| (iazg anny rt mit @ fost reprniceta g t 32 ral — = eslcdiecdea| (zolatia transforma- 10 1 + | toarelor moderne, trebuie & 00K 4 +—,.1 | sa corespunda atit din Ral Mt TTL i600 | punct de vedere al con- 0 ye ft | a _ | structiei, cit si din punct & aL - de vedere al distantelor 20 { P de izolatie, conditiilor ce laa ts + incercare la tensiunea de Soo} ; impuls si la tensiunea de S40 incercare la frecventa in- er dustriala. Ra I La transformatorul in Sal ulei, se deosebeste 0 izo- & | latie interioara (uleiul) si una exterioara_(aerul) Lunges bopinapute, in Din izolafia interioara (in Zonace [eee ulei) face parte izolatia rey 70H 4 principala si cea longitu- Fig. 2.11. Repartitia tensiuaii de impuls 1a bobi- tinal a infasurarilor, pre- najul de inalté ‘tensiune a transformatoarelor Cum si izolafia prizelor, TTU 10 MVA $i TTU 5600 KVA. comutatoarelor etc.RIGIDITATEA DIELECTRICA 4 Izolajia principala este izolatia infasurarii considerate fata de par- tile legate la pamint si faté de alte infasurari, iar izolatia longitudinala este izolafia intre straturile, intre spirele si intre bobinele infasurarii considerate. Acelasi lucru se poate spune si despre izolajia prizelor, co- mutatoarelor etc. Din izolafia exterioara (in aer) fac parte izolafia exterioard a bor- nelor, spatiile de aer dintre borne, precum si distanja in aer de la borne pina la parfile legate la pamint. In anexa III sint date, pentru transformatoare de diferite clase de tensiune, distanfele admisibile de izolajie atit pentru izolafia principala si longitudinala a infasurarilor, cit si pentru izolatia prizelor, comutatoa- relor si bornelor. Tabelele din anexa II, cuprind atit distanfe minime, cit si distanje adoptate pentru transformatoare de fabricatie sovietica si pentru transformatoare fabricate in R.P.R. Elementele izolatiei interioare a transformatorului in ulei sint a) izolafii solide (de exemplu intre spirele vecine, intre prizele izolale care se ating intre ele etc.); b) spafii umplute numai cu ulei (de exemplu spatiile intre prizele neizolate, intre bulonul unei borne si peretele cuvei etc,); c) izolafii combinate, adici din asocierea spafiilor umplute cu ulei cu _izolatii solide (de ex. izolatia principalé a infagurarilor, izolatia intre bobine, izolatia intre infisurarile a doua faze diferite cind existé un paravan izolant etc.). Pentru ca la constructia izolatiei transformatorului, materialele izolante si spa- fille disponibile sa fie utilizate rational, este necesara cunoasterea legilor care deter- mind elementele ce au influen{& asupra cresterii rigiditafii dielectrice. La alegerea grosimii izolafiilor solide constituite din mai multe straturi de hirtie sau de pinzd uleiatd, trebuie si se find seamé, in afard de tonsiunea de strapungere si de tensiunea de serviciu, Pentru tensiunea de serviciu, intensitatea cimpului elec frie trebuie si fie mai mic decit aceca pentru care Incepe ionizarea spatillor de aer dinte straturile de hirtie sau de pinzé uleiata, deoarece ionizarea distruge in mod treptat izolatia. * ‘Le dimensionarea spatiilor umplute numai cu ulei, trebuie si se aibé in vedere influenfa razei de rotunjire a electrozilor neizolafi (fig. 2.12}, asupra tensiunii de stra- pungere in ulei de lransformator. Fentru o aceeasi a —— distant de str8pungere in ulei, tensiunea de stra- AV (UT TT al pungere este cu atit mai mare, cu cit raza de To gy tunjire a electrodului este mai mare. Trebuie men- * fionat insk c& dac& raportul dintre distanja intre electrozi si diametrul electrodului cresie, eficaci- . 400 tatea rotunjirii scade, ajungind ca la’ distante mari, tensiunea de strapungere in cazul electrozi- 39g] lor rotunjifi s& fie doar foarte putin mai mare de- cit tensiumea de stripungere in cazul electrozilor zap] ascutifi (vir-plan sau virt-vint) Izolafia combinati, adic& asocierea yy spatiilor de ulei cu izolafii solide, se uti- lizeaz& sub forma izolafiei combinate cu 1 electrod acoperit sau izolafiei combinate Oo 20 0 0 0 cu paravan izolant. Izolatia combinata cu electrod aco- Fig, 212, Influenfa razei de rotun- perit const dintr-un strat de izolafie jire 2 electrodului asupra valori- care adera perfect la metalul electrodu- for medii alg tensiunilor de strs- Tui, de exemplu izolatia unei spire a infé- PUPS a cu rigiditatea ae surarii in intervalul de ulei pina la cuva 45 KV/2.5 mm.NNDITHLE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA TRAN’ RMATOARELE sau un tub de hirtie bachelizaté imbracat strins pe un conductor rotund pentru conexiuni etc. Izolatia combinata cu paravan izolant consta dintr-o bariera (para- vanul izolant) executata dintr-un material solid, si asezata in spafiul plin cu ulei dintre doi electrozi, de exemplu cilindrii izolanti intre bobina- jele de iT si JT, paravanele izolante intre bobinajele a doua faze etc. Este important de stiut ca prin introducerea unui izolant solid in spatiul plin cu ulei dintre doi electrozi, fie sub forma acoperirii unuia sau ambilor electrozi, fie sub forma unui paravan izolant, nu se realizeazd © tensiune de strapungere egala cu suma tensiunilor de strapungere a uleiului si a izolantului solid. Atit in cazul prezenfei cit si in cazul inexistenjei izolatiei solide in spafiul de ulei, tensiunea de strépungere depinde de fenomenele care au loc in ulei, deoarece rigiditatea die- lectricd a vleiului este mai mic& decit la majoritatea dielectricilor solizi utilizati la transformatoare. izolajia solid’ sporeste sau nu sporesie tensiunea de strépungere a izolafiei com dinate, in mastra in care ea iufluenjeazd imbunatatirea sau inriutStirea tensiunii de strapungere a uleiwiui. De exemplu in anumite condifii, un paravan izolant sporeste: tensiunea de strapungere total intre cei doi electrozi, insi micsoreazi tensiunea de stripungere partial’, intre unul din electrozi si bariera. In cazul izolatiei solide a electrozilor, intensitatea cimpului in ulei va fi cu atit mai mica cu cit constanta dielectrica a izolatiei solide se va deosebi mai pufin de constanta dielectrici a uleiului. De aceea, izolatia prizelor cu hirtie va fi mai eficienta decit izolafia cu pinza uleiata care are 0 constanta diclectrici mai mare. In cazal electrozilor simetrici, adica electrozi care au aceeagi inten- sitate a cimpului, de exemplu cind e vorba de doua coloane circulare, éste necesar sA se izoleze ambii electrozi. Cind cimpul este nesimetri fiind format, de exemplu, dintr-un virf si o suprafata, este necesar sa se jzoleze virful deoarece cimpul su are intensitate mai mare. In caz ca electrozii constan din prizd si o suprafata, de exemplu peretele cuvei, izolatia prizei face ca tensiunea de stripungere a stratului de ulei sa se mareasc& considerabil. Izolarea peretelui plan al cuvei ar fi complet ineficace. Paravanele izolante au eficacitate numai cind grosimea lor ¢ redus. fiind determinati in principin de rezistenta Jor mecanica. Paravanele izolante, ca si izolatia de acoperire, maresc tensiunea de strapungere a ieiului, la frecventa de 50 Hz in cimp uniform; in cazul electrozilor neizolafi paravanele izolante au un efect mai mare decit in cazul electro- zilor izolafi. Paravanele izolante trebuie si se aseze mai aproape de. electrodul cu raz’ mai mica de curbura, de exemplu, paravanul dintre infigurare gi peretele cuvei se asazi mai aproape de infasurare. Paravanele sub forma de cilindri intre infasurari maresc rigiditatea izolatiei principale atit in cazul tensiunilor alternative cit si cind e vorba de impulsuri; la paravanele din carton prespan, daca celelalte condifit sint egale, rigiditatea dielectricé este mai mare decit Ja sistemul cucilindri de hirtie bachelizata, deoarece cartonul prespan are constanta dielectric’. mai redusi Intr-un cimp neuniform, paravanul izolant asezat aproape de un virf maregte cu mult tensiunea de strapungere totali, dar micsoreazé tensiunea de stripungere in spatiul dintre electrod si paravan. Aceste strapungeri deterioreaza mai inti suprafafa para- vanului, iar dac& se repe- té de mai multe ori pot sd provoace conturnarea pa- ravanului si de aceea di- mensiunile acestuia trebu- ie s& fie suficient de mari (depasirea cilindrilor si saibelor izolante fafa de bobinaj trebuie sa fie su- ficient de mare). Este necesar s se aiba in vedere ca tensiu- nea de strapungere a cim: pului electric in straturile de ulei scade cind dimen- siunile acestora cresc. De aceea in izolatia principa- JA @ infasurarilor de cla- sa de 110 kV sau supe- rioara, canalul de la infa- surare pind la cel mai apropiat cilindru, precum si intre cilindrii vecini nu se face mai mare de 20— 25 mm. Fig, 2.13. Izolafia principala asa 110 kV. Transformator trifazat cu dowd infdsurari. Ten- siunea de incercare a inflisurd- rii de inalt tensiune 230 kV: 1 — inolatia jugulul; 2 — saiba_ cv gamit th forma de Uy 2 para Yan inferior; == tnfisuratea de” joo Ef tensiune ‘5 ‘yaibe. umghiulare, ‘istenforul ‘tnfasurdill de’ talté infagurarea de_tnelta iliudris Tatagurrit de tim plack tngusth de 0 fuel capac Siv al dnfasuratli de" inalta. tensione, paravan intre fore, 12 = alba rsituct th forma de Uy 13 —a wm garniturl fixate pees) 1 ‘net de stcingese de tel Aprox 10 _ LLL LLALLLALLLILALLLLLL ALLA ELLLLLT q ty ify) Li Ms LE: BH rs 7A S0 Sa | 4 ae ms 24 : == WG D4 4 4 54 4 afk 7 2 emer PIOTIPUL TOTO P PITTI,30 CONDITILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA TRANSFORMATOARELE Aceasta circumstanté este una din cauzele pentru care la izo- Jafia principal a unor infasurari de clasa de 110 kV se utilizeaza 2 cilindri in loc de unu. Aceasta da posibilitatea s se obfina canale de ulei relativ mici. In fig. 2.13 este reprezentata schema constructiva a izolatiei prin- cipale a transformatoarelor sovietice de clasa de 110 kV, pentru tensiu- nea de incercare de 230 kV timp de un minut. Schema constructiv’ a izolafiei principale a transformatoarelor de clasa de 110 KV de 10 si 20 MVA fabricate in R.PR. este similara. Infagurarea de Inalt& ten- siune este de tip continuu, cu bobinele de regiaj la mijlocul infsurarii, pentru micso- tarea efortului electrodinamic la scurtcircuite. Pentru protecjia contra supratensit nilor atmosferice, sint prevazute inele capacitive (inele de garda) si bucle capacitive. Intre bobinajul de IT si cel de JT sint prevazuti doi cilindri izolanti, iar la capete, Ia izolafia spre juguzi sint folosite saibe unghiulare. ‘in cap. Ill ver fi descrise si alte sisteme constructive utilizate Utilizarea saibelor unghiulare, a gaibelor plane, precum si a para- vanelor indoite, permite sd se realizeze o izolafie mult mai compact decit fara ele. ‘Asupra miririi rigiditafii dielectrice a izolatiei interioare exercita © mare influenfa prelucrarea tehnologicd a izolatiei si anume: indepar tarea umezelii din izolatie, gradul de impregnare a izolatiei solide cu ulei si indepartarea incluziunilor de aer. Dupa cum s-a mentionat anterior, una din actiunile periculoase asupra izolafiei electrice a transformatorului o constituie supratensiunea atmosfericd. Din acest punct de vedere, pentru a se mari rigiditatea dielectric si deci, siguranta transformatorului, este necesara indeplinirea a dowd conditii _— si nu se admit ca undele de supratensiune si depaseasca limita stabilité pentru clasa respectiva de izolafie a infasurarilor; — s& se uniformeze repartizarea inifiala a tensiunii in lungul infé surarii si sA se apropie de repartizarea finala, pentru ca in felul acesta Sa se micsoreze oscilatiile in timpul proceselor tranzitorii si sd se reduca supratensiunea intre spirele si bobinele infasurazil Pentru indeplinirea primei condifii se utilizeaz& diferite sisteme de aga numita protectie exterioard: —- cabluri de punere la pamint, intinse deasupra liniei, pentru pro tectia atit a liniei, cit si a transformatoarelor racordate la aceasta, impotriva loviturilor directe de trasnet; — descircaitoare pentru micsorarea amplitudinei frontului undei bobine cu miez de fier pentru micsorarea pantei frontulut undei etc. Pentru indeplinirea celei de a doua condifii, adica pentru uniformi- zarea repartizarii inifiale (capacitive) a tensiunii, se utilizeaza asa-numita protectie capacitiva sau compensare capacitiva (inele capacitive, spire: capacitive, ecrane capacitive, lipuri speciale de infasurari etc.)RIGIDITATEA DIELECTRICA, a Pentry clasa de tensiune ptn& la 10 kV, gradientii de impuls nu sint mari gi de aceea nu este necesar sa se wlilizeze nici um mijloc special de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice, deoarece izolatia obignuita a conductoarelor de bobinaj eu izolatie de hirtie electroizolanta cu simbolul PH si APH conform STAS 6163-60, cu grosimea de minim 0,54 mm pe ambele parti, este stificienta si pentru spirele si bobi- nele de la inceputul infagurdrii!) Daca tensiunea nominala este pind la 35 kV, protectia impotriva supratensiunilor atmosferice se margineste de regula la o izolatie intérita a conductorului, mergind pind la 146 mm pe ambele parti (marca PH sau APH—5 0,05 +4 X0,12 conform STAS 6163-60) sau chiar mai mult, pentru prima si a doua bobind dé la inceputul si sfirsitul Infasurarii, si la marirea ‘canalelor dintre ele (vezi anexa 3, taleba 4 si 6). Trolajia conductorului in cazul tensiunii de 110 kV este intirit& tit la bobinele principale, cit si la cele initiale In afar& de aceasta, la transformatoarele cu clasa de tensiune de 110 kV sau mai mult, bobinele de la inceput (cite doua la fiecare capat al infasurarii), au o izolatie suplimentara, asa-numita izolatie de bobina, in care scop aceste bobine se infasoara in intregime pe toata dimensiu- nea lor radial cu band din hirtie electroizolanta (vezi anexa 3, ta~ bela 4). WnfisIT 9A i 3 “By Fig. 244. Sche- 8 Sf ma unei intésu rari cu_ protec: fie _partialé ca- Fig, 2.15. Schema unei infaisu- pacitiva cu aju- vari de inalt® tensiune, ecra- f jorul spirelor de naté in straturi ecranare. E — ecran electrostatic. Totusi, la tensiunea nominalé de 110 kV sau mai muli, intarirea numai a izolatiei longitudinale a infisurarii este insuficienta, deoarece daca dimensiunile izolafiei, de exemplu, a canalelor de ulei dintre bobi- nele de intrare cresc, capacitatea intre acestea scade, iar caéderea ten- siunii de impuls (gradientul de impuls) creste. De aceea, la transformatoarele de clasa de izolatie de 110 kV sau mai mult se utilizeaza o protectie speciala capacitiva, adic& dispozi care micsoreazi neuniformitatea repartizdrii curentului capacitiv in }) La asimilarea in RP, a noii seri unitare de transformatoare de 100—1600 kVA. cu tensiuni pind la 20 kV (inclusiv) cu miez din tabla silicioasd laminata Ia rece, se preconizeazé folosirea condwctoarelor de aluminiu izolate 4H (grosimea izolatici 0,44 mm). (Nota Editurii tehnice).32 CONDITIILE PE CARE 7 EASCA TRANSFORMATOARELE lungul capacitatilor longitudinale ale infagurarii si slabesc oscilatiile in timpul proceselor tranzitorii. In consecinta, izolafia transformatorului, considerind si instalatiile de protectie exterioara impotriva supratensiunilor, rezist’ in mod sigur la actiunea acestora. ‘Asemenea transformatoare se numesc rezistente la descarcari atmos- ferice (fig. 2.14 si 2.15). ‘Tehnologia confectionarii diferitelor elemente ale izolatiei, precum si mijloacele de protectie capacitiva sint descrise in cap. 10. 2.2, Rezistenta Ja c&ldura') faterialele izolante utilizate Ja constructia transformatoarelor, fac parte din vclasa de izolalie A (hirtie pe baz& de celulozd, carton prespan, bumbac, lemn etc.), care lucreaz’ cufundate in ulei de transfonmator, Temperatura limith admisibild 1a care pot fi supuse aceste materialele este 105°C. in cazul cind aceste materiale izo- Janto ‘sint supuse actiunii indelungate a unei temperaturi mai mari decit 105°C, ele incep si-si piarda stabilitalea lor termicd adicd capacitatea de a-si_ indeplini functio un tinp comparabil cu cel calculat pentru durata normalé de serviciu. Sub acliunca indelungata a unei temperaturi xidicate, izolatia imbitrineste, isi plerde rezistenta mecanicd si elasticitatea, devine fragilé si sub acjiunea vibratiilor si a eforturilor dinamice la scurtcircuite se distruge usor putindu-se produce stripungerea izolaliei $i scurtcirouitarea spirelor. Pentru. o aceeasi temperatura jinvariabila, tmbatrinirea izolafici creste propor- nal ci timpul. © influen{a foarte mare o are ins temperatura de functionare si Anume, lao crestere relaliv micd a temperatunii, izolajia Imbatrineste repede. S-a stabilit pe cale experimentala ca ridicarea temperaturii cu 8°C micsoreaza durata de serviciu a unui transformator in ulei aproximativ de doua ori. Ca durata de serviciu a fiecdrui transformator se considera termenul séu de amortizare (de obicei 20 ani). Daca in decursul acestei durate de serviciu, izolatia transformato- rului funcioneazé normal, atunci un asemenea transformator se numeste termic rezistent. La transformatoarele care poseda rezistenta termica, nici una din parfi nu trebuie si se supraincdlzeasca peste normele sta- bilite in cazul functionarii cu puterea nominala si in regimul de sarcina dat. In afaré de aceasta, transformatorul trebuie sa reziste in decursul duratei sale de serviciu la scurtcircuitele care pot si aiba loc in timpul exploatari Conform STAS 1703-00, transformatoarele de putere trifazate im ulei, sint desti ate a funcjiona la temperaturi ale mediului de racire a uleiului de cel mult ‘+35°C pentru aer $i --25°C pentru apa, la intraree acesteia in schimbatowul de caldura, in- eSlzirea admisa pentru dileritele parti ale transformatorului, adicd diferenta intre tem: peraiura in timpul functionrii si cea a mediului ambiant, este raportatd la aceste valori ale temperaturii mediului de racire. STAS 1703-60 stabileste urmatoarele limite pentru inealzirea diferitelor parji ale transformatorului, in cazu! funcfiondirii continue in regimul nominal: }) In ,Bazele teoriei si capacilaiea de ineircare a transformaioarelor” L. M. Sni- Jer (Gosenergoizdat, 1959) se expune mai pe larg problema rezistenjei la cildurd 4 transformatoarelor,RUZISTENTA LA CALDURA — inc&lzirea maxim admisi penta infésurairi, masuratd prin metoda variatier rezistenfei, este 70°C, alit in cazul cind mediul de ricire este acrul, cil si in cazul ‘cind mediul de racire este apa; — incdlzirea maxima admisi pentru ule, mésuraté cu iermometrol in straturile superioare, este 60°C; — inc&lzirea miezului magnetic sau aitor parfi, nu trebuie. in nici un caz sa atinga o valoare care ar putea deleriora sau ar constitai un pericol pentru circuitul ‘magnetic sau pentru alte parti ale transtormatorului, Transformatoarele trebuie sa aib& si o anumité capacitate de suprasarcin’, fra ca incdlzirea iniésurarilor si depaseasci limita de 70°C. Astiel, transiormatoarele ca infagurari de cupru, (rebuie si suporte in continuarea unel sarcini de 90% din va- loarea nominalé pind la stabilizarea termicd, suprasarcini de 10% timp de 1 or8 $i 30% timp de 15 min, iar transtormatoarele cu infasurari de ‘aluminiu, aceleasi Suprasarcini ins’ Ja o duraté mal micé cu 25%. Trebuie mentionai c& inciilzirile admise indicate mai sus si raportete la tem- petatura mediului ambiant de 35°C pentru aer, se refera la condijii normale de exploatare, aVindu-se in vedere ca in serviciu, este pufin probabil ca temperature mediului ambiant s& alba valoarea ei maxim’ pe o lunga durata, iar functionarea este de asa naturs incit sarcina med.e pe un anumit numér de wile sau luni este sensibil mai micé decit sarcina nominal in funcfionare continua. Tn consecinjé nu trebuie s4 se menfing continuu in transformator, prin fortarea sarcinii sale, temperatura ce ar tezulta din insumarea incalzirii de 70°C in infa: jurdri si temperaturli gerului de 35°C, deoarece aceasta micsoreaz& intr-o masura insemnata durata de serviciu. Astiel, pentru translormatoare de cuptoare, care funcfioneazi in interiorul in- c&petilor in care aerul poate s4 aib& pe o perioad’ indelungaté temperatura de +35°C, incilzirile indicate mai sus, trebuie micsorate cu 10 C. Pentru transformatoarele care functioneazd cu circulafia forfaté de aer, de obicei se indicd puterea nominala atit in cazul cind circulatia fortata de aer este in functiune, cit si atunci cind este intrerupta Le iransformatoareie fabricate in R-PR. si la transformatoarcle sovietice, aceasta putere, in cazul cind circulatia fortaia de aer este inlrerupté, ese egalé cu 70%, din puteree in cazul circulatiel foriate de aer in functiune, Asttel, incercarile efectuate asupra unor transformatoare de 20 MVA_110/38,5/6,6 KV $i 10 MVA 110/16,5/6,6 KV, fabricate de Electroputere, au aritat ci pentru 70% din sarcina no- sainald si cu circulatia forjaté de aer intrerupti, se objin aceleasi incdlziri ale infé- suririlor si uleiului, ca sl im cezul sarcimi nominale st cu citculafia forjata de aer in functiune. Pentru transformatoarele fabricate de alte firme straine, acest pro- cent de scidere a puterii este cuprins intre 60%. si 80%. Transformatoarele cu racire prin circulatie de apa, precum si cele cu circulatie de ulei, trebuie toideauna sa functioneze cu circulatia for- tat, indiferent de valoarea sarcinii, deoarece suprafata de racire a acestor transformatoare, care au cuve netede, este, in cazul racirii natu- rale cu ulei, aga de mica, incit nu poate si evacueze nici pierderile de wners in gol ale transformatoarelor puternice. Practic s-a stabilit cd incalzirea medie reali a infasurarilor peste temperatura medie a uleiului ese admisibilé dacé nu trece 25—30°C. Aceasta corespunde unei sarcini termice specifice a Infasurarilor, in cazul cirii naturale cu ulei, de 1 200—1 600 W/m’, 3) — Repararas st! modesnizarea transtormatearelor4 cONDITIILE SCA_TRANSFORMATOARELE In cazul racirii cu circulatie forjat& de ulei, inclzirea medie a ule- jului peste temperatura apei de racire este de obicei de 10°C. De aceea, incdlzirea medie a infasurarilor peste temperatura medie a uleiului este admisibilé in acest cdz dacd nu trece de 40—45°C, ceea ce corespunde unor sarcini termice specifice ale infagurarilor de 2500—3 500 W/m’. Scurtcircuitul transformatoarelor dureaz’, de regula, foarte scurt timp. Totusi temperatura infasurarilor poate si atinga in acest timp valori periculoase pentru integritatea izolatiei. In prezent se considera admisibilé pentru incalzirea de scurta durata a infasurarilor o tempera- turd de 220°C. Astfel, conform STAS 3035-61 (Transformatoare de putere trifazate in ulei ~ metode de incercare}, transformatoarele se venicd la scurtcircuit brusc, prin in- cercarea la cinci scurtcircuite succesive, cu durata de la 0.5 s pind la 1 s, ins& pri- mul scustcircuit, pentru transformatoare cu infégurari de ‘cupru, are o durald mai mare, conform tabelei 2.3. Tabeta 25 Tabeta 24 Durata primutut scurtcizcuit pentru Raportw!_admisibil_tmtre cuenta de trancfomatoere cu. inféguriri din acurtelrcutt sf curentul nominal 3} “arate unm conform STAS. 3035 6 seurtelrcltalus, In funette de Ox | Dvcate scurcir| SIS du Pinks | 'Mesaero Ug Vad | din cupru Curentul de scurtcircuit pentru aceasta incercare, este prescris in STAS 3035.61 in functie de tensiunea de scurtcircuit a transtormatorulul, rezultind un raport in tre curentul de scustcircuit si curental nominal Toe _ 100 In UK insé nu mai mare de 25, (In STAS 9035-61, pentru unele transiormatoare se ittro. duce ‘0 corectie, in funcjie de puterea de scurtcircuit a refelei, care nu intereseaxé in expunerea de fata). Durata de scurtcircuit ariitatd in tabela 23, corespunde unei cresteri de tem peratura a infagurdrit, la sfirsitul scurtcircuitului cu 115°C faji de temperatura d'n Inomentut inifial_ al scurtcircuitaiui. Cum accasti temperatura putea fi maxim 105°C, temperatura la sfirsitul scurtcircuitului rezulté de 220°C. ‘Alle norme, de exemplu GOST 401-41 si STAS 1703-50 (care astazi nv mat este in vigoare) previd durata de scurtcircuit conform relafiet soe *REZISTENTA MECANICA, 35 unde K este raportul intre curentul de scurtcircuit stabilizet si curentul nominal 1a fel ca.mai inainte. In tabela 24 sint date valorile raporiului K si duratele tq ale scurtcircuilului, in functie de tensiunes de scurtcircuit Ux. Aceste conditii de scurtcircuit corespund unei ine&lz do scurtcircuit de 250—300°C, valoare care se poate considera admisibit faptul c& in exploatarca normald scurtcircuitele sint relativ rare. la sfirgitul perioadei dat, fiind Cantitatea de caldura care se degaja in interiorul transformatorului datorita pierderilor in fier in miezul magnetic, pierderilor in cuprul in- fAsurarilor si conexiunilor si pierderilor suplimentare in cuva, schelA etc., este evacuata in mediul inconjur&tor printr-un sistem de racire. In principal, sistemele de ricire depind de felul cum circulé vletul si de felul in care se riceste suprafata exterioara a elementelor de récire (jevi, radiatoare etc), prin inierioral cirora circula ulejul. STAS 1703-60 clasilica sistemele de racire, dup& Circulajia ulefului in neturalé gi forjati, iar dup ricirea suprafetet exterioare a ele- mientelor ricitoare in liberd (naturala), forfaté prin suflare cu aer si forfatd cu opt In anexa XIII sint date notiuni sumare despre sistemele de racire utilizate la diferite transformatoare pentru evacuarea caldurii degajate. Trebuie si se aiba in vedere ca, pentru ca un sistem oarecare de racire s& fie eficient, este necesar sa se asigure accesul liber al uleiului la toate partile transformatorului, in special la miezul magnetic si la in- fasurari. In acest scop, atit in miezul magnetic, cit si in infasurari, pre- cum gi intre infasurari, se amenajeazi canale de racire. Dimensiunile canalelor au o influenta substantiala asupra eficientei evacuarii caldurii gi, in consecint&, si asupra temperaturii infasurarilor. Din acest punct de vedere, latimea cenalului nu trebuie sa fie mai mica de 1%o din in&lfimea sa si trebuie s fie de minimum 5 mm, ind ferent de inaltime. 2.3, Rezisienja mecanici Eforturile mecanice in infasurarile transformatorului apar datorita interactiunii curentului care trece prin infasurare, cu cimpul magnetic de scapari, Ne putem imagina cimpul magnetic de sc&pari ca suma a dow’ cim- puri: unul longitudinal, ale cérui linii de fort& sint orientate paralel cu axa infasurarii, si altul transversal, ale cdrui linii diverg radial (fig. 2.16). La infasurdrile concentrice, interactiunea cimpului longitudinal de scapari cu curentii care trec prin infasurari, creeaza eforturile radiale F,, care acfioneazi asupra infasurdrilor, tinzind si intinda radial infa- surarea ,exterioara si, invers, sé comprime infasurarea interioard (fig 2.17)36 CONDITILE PH CANE TREBUIB SA IH INDEPLINEASCA, TRANSFORMATOARELE Interactiunea cimpului transversal de sciipari cu curentii care trec prin infésurari creeaza eforturile axiale Fa, care tind sd comprime infa- surarile in sensul inalfimii lor. La infasurarile simetrice, valoarea efor- Fig. 2.16, Clmpul de Fig: 2.17. Forfele 218. Forjele axiale in caval scapari longitudinal si radial de intinde- inkisurarilor concentrice ne transversal al_infasu: re si de compresiu- simetrice. rarilor in cazul agezi- ne In cazul aseziriy ri concentrice a ace concenirice a inf tora surarilor, turilor de comprimare este mic& si de obicei au se ia in considerare. Totusi, la infgurarile nesimetrice, care au o inaljime neuniforma si la care spirele sint distribuite neuniform in sensu! indltimii, eforturile axiale tind s& mareasca nesimetria in virtutea cdreia au aparut si pot s atinga valori mari si periculoase (fig. 2.18). in cazul asezarii alternate a infasurarilor, repartizarea eforturilor axiale $i radiale diferd de repartizarea lor in infasurarile concentrice (fig. 2.19). La infasurarile alternate, fluxul de scapari este orientat ra- dial, iar eforturile mecanice in fiecare grup echilibrati. magnetic vor tinde si indeparteze infasurarile unei grupe de cea- jalt&. De aceea, cele doua infasurari de la extremi- t&fi vor exercita presiune pe jugurile superior si infe- ior, iar toate infasurarile din mijloc vor suporta efor- turi de compresiune egale cu Fur. Eforturile radiale, in cazul agezarii alternate a in- fagurarilor si daca acestea au aceleasi dimensiuni ra- diale, sint mici si nu se iau in considerare. ‘tit eforturile radiale, cit si cele axiale ating va- lori maxime in timpul scurtcireuitelor. De aceea, ta calculele mecanice se ia in considerare nu numai cu rentul stabilizat de scurtcireuit, ci si amplitudinea ma- fig, 219, Fortele xima a curentului de scurtcircuit tranzitoriv. exile) sUrecile Asadar, condifia de rezistenté mecanicé, cere ca cazul infdgurérilor alternate nici-o parte a transformatorului sa nu se deformezeREZISTENTA, chiar in cazul acfiunii repetate a unor forje foarte mari, care apar in timpul scurtcircuitelor gi acfioneazi asupra infasurarilor si a altor piese ale transformatorului. In conformitate cu STAS 3035-61, transformatoarele trebuie sa reziste 1éré dete- norari si deformatii permanente la scurtcircuitele bruste aratate anterior, si care, pen: tru. transformatoare cu tensiunea de scurtcircuit egali sau mai mick de 4%, au o valoare pentru curentul de scurteireuit de 25 ori mai mare decit curentul nomina) Pe baza condifiilor de rezistenjé mecanica, infasurarile transfor- matoarelor irebuie sa fie fixate solid atit fm sens radial, cit si in sens axial. In fig. 2.20 este reprezentata asezarea infasurarilor, din care ¥ zulté ci infasurarea interioar’ se impaneazd fafé de miezul magnetic cu vergele rotunde de lemn si cu rigle fasonate. Inf&surarea interioara continua sau spiralaté se distanteazé fafa de cilindrul infésurarii exterioare prin iesiturile distantorilor radiali care formeazi canalele orizontale de ulei in infasurarea interioard, Intre iesitura distanjorilor radiali socotind de ia mijlocul parti sale frontale, si cilindrul infasurarii exterioare, se lasé un spatiu de 2-3 mm. Distanforii radiali care formeaz canalele orizontale de ulei in in- fasurarile exterioare au iesituri in afara dimensiunii radiale a infa- su Capacitatea transformatorului de a suporta scurtcircvite depinde intr-o masuré insemnaté de cit de bine sint strinse infasurarile in sens axial. La infasurarile continue, precum gi la cele spiralate, canalele ori- zontale de ulei se formeazd cu distantori din carton prespan. Pe una din fefele frontale ale distantorilor se stanteaz& crestaturi in forma de coadi de rindunic&. Distantorii radiali se fixeazi prin aceste taieturt pe distantorii longitudinali verticali (fig. 2.21). Numarul distanjorilor axiali si deci si al distantorilor radiali pe circumferinta se determina prin calcul pe baza rezistentei mecanice a infasurarilor tn caz de scurt- circuit. Pentru orientare pot servi urmatoarele date: 1) transformatoare de 750—1 350 kVA: 8-10 distantori; 2) transformatoare de 1100-5600 kVA: 10—12 distantori; 3) transformatoare de le 7500 kVA in sus: numarul distantorilor trebuie si fie astfel ca distanta intre axele lor pe diametrul mediu al infagurarii exterioare s& fie de 150—200 mm. La majoritatea transformatoarelot sovietice fabricate mai de mult, precum si la transformatoarele de fabricafie strain’, presarea axialé istringerea) infasurarilor se f&cea cu pene batute uniform intre jugul superior gi inffgurare. ‘Din cauza uscarii pieselor izolatici longitudinale din carton prespan, precum si a izolatiel de jug, de teazem si de nive-2.4. Posibilitatea functionarii in paralel’ Aceasta conditie trebuie si o satisfacd, de regulé, transtormatoa- rele de fort care de obicci functioneaza in paralel cu alte transforme- toare. Se considera functionarea in paralel a doua sau mai multe trans- formatoare acea funcfionare la care bornele de acelasi fel ale trans- formatoarelor sint legate intre ele atit pe primar ca si pe secundar. In cazul funcfionarii in paralel ideale: 1) intre transformatoare nu trebuie s& circule curenti de egali- zare; 2) curentii de sarcin& trebuie s4 coincid’ ca faz’; 3) curenfii de sarcina trebuie s& se repartizeze intre transforma- toare proportional cu puterile lor nominale. Pentru a asigura acest Iucru, este necesar si se indeplineasca ur- amatoarele condifii, pe care trebuie sa le satisfacd transformatoarele des- tinate pentru functionarea in paralel: 1) Tensiunile infésurdrilor si rapoartele de transformare trebuie sa fie identice; ele pot sa difere in confermitate cu tolerantele stabilite de STAS 1703-60. Pentru rapoartele de transformare aceste tolerante sint: a) +1%» pentru transformatoarele la care acesti coeficienti sint mai mici de 3, si b) + 0,5%0 pentru toate celelalte transformatoare, 2) Tensiunile de scurtcircuit trebuie sa fie egale si pot diferi cu toleranta indicaté in STAS 1703-60 de +10%%o la transformatoarele cu 2 infasurari si de +15%e a 25 Tobela 25 J,” transformatoarele cu Legarea barelor la panerea fn paralet trei infasurari. a tanstorncicarelor in grape diferite Cane ee — tei infigurari, destinaic 53 functioneze in’ paralei, toate cele trei tensiuni de scurtcir- Grapa de conextune Lanett | tees | Sit, Geportate la pteite no | minéle ale infasurdzilor de ece- Ape | abe lagi nume), trebuie si fie egale cee ate fn limita ‘toleranjelor, iar ta- 5 Yas Yao, eeee | portul puteriior nominate cores. et Yuet Ved a 7 punzitoare celor trei, inftisurdri m5 YB Y2! anc} ate s& fie acelasi la toate trans- Dy-ll Yo-tt Yet lV eoee formatoarele ce funciioneaz’ : in paralel, In cazul cind ten. siunile de scurtcircuit sint diferite, tebuie ca sarcina totalé a grupului de transformatoare ce functioncazi in paralel si fie redusd, astfel ca nici una din inf€surari s& ax se incarce peste sarcina se nominal’. 3} Transfosmatoarele trebuie s& aparfina aceleiagi grape de conexiuni. Transfor- matvarele @in grupa, de conexiuai 11 pot funciona cu transformatoarele din grupa i) G, V. Aleksenko, ,Functlonarea in paralel « transformatearelor", Gosenergo. izdat, 1960.STABILITATEA ELECTKODINAMICA MARITA n do conexiuni 5, daca legarea bornelor se face dup’ una din cele trei variante ariitate in tabela 25, si bine infeles dact sint satisfacute celelaite dou’ condifii aratate mat snainte, 2.5, Stabilitatea electrodinamicd marits Aceast& condifie trebuie, de regula, s& fie satisfacuta de transfor- matoarele pentru alimentarea redresoarelor cu mercur, precum si de transformatoarele de cuptoare. La redresoarcle cu mercur, din diferite cauze au loc ,amorséri in- verse", cind unul dintre anozi devine instantaneu catod, iar curentii de la ceilalti anozi tind ciitre acesta. In acest caz, infdsurarile tansformatearelor care alimenteaza re- dresoare cu mercur suportd foarte mari eforturi mecanice, din care cawz este necesara mérirea stabilitatii electrodinamice a infasurarilor sia prizelor la transformatoarele care alimenteaz redresoare cu mercur. La rindul sau, tansformatoarele de cuptoare functioneazd adesca in condifii grele de sarcina variabila brusc, sarcina oscilind de la mer- sul ip gol pina la scurtcircuit. In acest caz, infagurdarile si prizele trans- formatoarelor de cuptoare suporti eforturi insemnate, care apar in timpul deselor scurtcircuite neasteptate. De aceea, infésurarile gi pri- zele transformaioarelor de cuptoare trebuie si aiba o stabilitate ele trodinamica marita. Dup& cum s-a mentionat anterior, condifiile speciale pe care tre- buie si le indeplineasc& un anumit transformator sau grup de transfor- matoare, in functie de puterea lor, de clasa de izolatie, de destinatie si de condifiile de funclionare, pot fi foarte numeroase; in particular, in afara de cele examinate anicrior, trebuie si mentionam urmatoarele conditii care au influen{& asupra constructici transformatoarelor; felu! instalarii — exterioari sau interioaré — si, in consecinta, diferitele tipuri si constructii de borne; limitele, sistemul si procedeul de reglare a tensiunii, adici gama de reglare, numaru! treptelor, comutatie fara sarcind sau! sub sarcin&, procedeul de comutare, sistemul de actio- nare etcCAPITOLUL 2 PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR SPECIALE Tipul fundamental de transformator este transformatorul de forta. Diferitele constructii de transformatoare de forta sint descrise amanun- fit in literatura corespunzatoare [VI—VIll]. In anexele [XII se dau diferite date necesare la repararea, reconstruirea si modernizarea trans- formatoarelor. In acest capitol se di o scurt& descriere a particularitafilor con- structive ale ciorva transformatoare speciale, in special ale celor de cuptoare, de redresoare si de reglaj, cu care au de-a face adesea cei ce efectueazi reparafii si in privinja cdrora pind in prezent aproape lipseste literatura corespunzitoare; de asemenea se examineazd pe scurt constructia transformatoarelor de for}a fabricate in R.P.R. 3.1, Trausiormatoarele de cuptoare Transformatoarele de cuptoare au urmatoarele particularitayi dis- tinctive: a} tensiuni secundare joase (zeci sau sute de volti); b) curenji secundari mari, care ajung in unele instalafii pina la 100000 A sau mai mult (cuptoare de carbid cu puteri de 40000 si 60000 kVA); ©) rezistent& la scurtcircuite frecvente; d) o mare gama de reglare a tensiunii in mai multe trepte (la uncle instalafii, pind ia 50%, cu citeva zeci de trepte); ©) posibilitatea, la unele instalatii, unei reglari pe faze (cuptoare dreptunghiulare de carbid si de aliaje feroase cu electrozi situati in sensul axei longitudinale, in acelasi plan); f} capacitate de a suporta suprasarcini insemnate; g) etanseitate si nesensibilitate 1a murdarie (functionare in condifii de productie metalurgica si chimica). Transformatoarele de cuptoare se fabricd atit monofazate, cit si trifazate. Ele se construiesc atit cu coloane, cit si in manta. In prezent, predomin& transformatoarele de cuptoare, cu coloane; astfel, transfor: matoarele de cuptoare sovietice se construiese numai cu coloane,—s Transiormatoare de cuptoare, cu coloane. Miezurile transformatoa relor de cuptoare, cu coloane, sint asemanatoare cu ale transformatoare- lor de forja. Transformatoarele de cuptoare cu coloane se fabricd atit cu infisurari alternate, cit si cu infasurari concentrice. Transformatoarele de cuptoa- re sovielice au avut pind in ulti mul timp, de regula, inf&surari alternate. La modelele sovietice cu infagurari alternate, infaésura- rea de inaltd tensiune se face sub forma de mai multe bobine duble (cu galefi jumelafi) (fig. 3.1), iar infagurarea de joasa tensiune, sub forma de bobine spiralate »scurte", cu spire formate din nu- Fig. 3.4. Bobina cu galeti jumelati cu dis- meroase conductoare in paralel tantori de inchidere, ffig. 3.2a si b). In functie de putere, deci si de curent, infagurarile alternate per- mil sd se obfind cu wsurinf pe fiecare coloand mai multe circuite identice in paralel, Aceasta, impreund cu marea secjiune a spirei infa- b Fig. 32. Bobin& spiralaté scurti formats din numeroase con- ductoare in paralel: @ — {81m indoicea conductooreior: b — cu indottes conduetoarelor. surarii_de joasa tensiune, alcatuité din numeroase conductoare in pa- ralel, di posibilitatea si se construiasca transformatoare de cuptoare pentru curenji secundazi relativ mari. Pentru a avea in acest caz tensiuni relativ mici de dispersie, se for- meaza in fiecare circuit in paralel mai multe grupe identice de bobine alternate, modul de alternare a bobinelor de inalti tensiune si de joasa tensiune putind fi diferit la diferite transformatoare, mai alesIVE ALE TRANSFOKMATUARELOR SPECIALE 4a PANTICULARITATE CONSTRUC daca intr-una din infagurari (de obicei cea de inalté tensiune) existd spire de reglaj, Oricare ar fi insa modul de alternare a bobinelor de imalta tensiune si de joasa tensiune, infasurarile trebuie obligatoriu sa fie agezate simetric atit una fata de alta, cit si pe axa verticala, pre- cum si pe axa orizontala la indltimea medie (fig. 3.3 $i b). dumitate de gruce (ysmele} Fig. $4. Cimpul de sca- pari ai unel infigurari al- ternate simetrice Fig. 33. Schema altemnacii simetri- cea bobinelor de fnaltd si joasd tensiune: 6 = 8 AE ip parslely b —- ow realare inte gine Un asemenea aranjament este necesar pentru cA orice nesimetri provoacd marirea tensiunii de dispersie, precum si a pierderilor supli mentare si produce eforturi mecanice. In cazul asezarii alternate a infagurarilor, fluxurile magnetice de dispersic, care se Inchid fiecare imprejurul infasurarii sale, trec paralel cu dimensiunea radial a con- ductoarelor care formeazd spirele si sint perpendiculare pe dimen- siunile lor axiale (fig. 3.4). De aceea, conductearele in paralel ele spirelor de joasd tensiune nu necesil& transpuneri, Dimpotriva, conductoarele vor fi intersectate de liniile de forfé ale cimpului magnetic de scapari in partea axialé a conductoarelor, iar pentru micsorarea pierderilor suplimentare, aceste dimensiuni axiale ale conductoarelor trebuie s& fie cit mai mici cu putinta. Totusi, in cazul constructici méntionate a infésurarilor de joasa tensiune, cind 0 spiré este alcdiuitd din multe conductoare in paralel, are loc © repartizare neuniforma a curentilor in conductoarele in pa- ralel ale spirei, Aceasta are loc din doud cauze: mai inti, conductoarele in parale! care formeazi o spira au dimensiuni diferite si, deci, si te~ zistente active diferite; in al doilea rind, datorita curbarii liniilor de forfa ale cimpului magnetic de sc8pri, conductoarele interioare ale spitei se cupleazé cu un numar maxim de linii de forté ale acestui‘TRANSFORMATOARELE DE CUPTOARE cimp gi in ele se induc cele mai mari tensiuni de dispersie, pe cind conductoarele exterioare au 0 tensiune de dispersie mai mica. De aceea apare un curent de egalizare si, in consecinta, conductoarele, atit cele Fig. 3.5. Bobina spiralats seurié din tabls de cu pro. Fig. 3.6. Infésurare ‘cilindrica de re- glaré (patru bobine una intralta) a unui transformator de cuptoare: 1 — peng de egalizare supetioard, din hir- ic bechelizata; 2 — orifiel, pontra trececea jeiuiuis $ -~ ellindra de histie backelizata: PON Sped @ iniagurani; 5 — Misia de carton prespan. inize diferitele conductoaro, 8 — bane doy din banda de bumbae, core. fizeaz8 aiferte- le coaductoare In timpul bobindtily 7 — pana ‘de eyalisare Inferioara, din hintie bachelizatay tan ce fixeari la purtea superioara si Infc- Hoard pencla de ogalizare. ve cilindnts 10— Tanda} ce fixeasi capelele. tnfasuracilor. interioare, cit si cele exterioare, se supraincarca si anume cu atit, mai mult cu cit spira are mai multe conductoare in paralel. Aceasta limi- teazi puterea transformatorului. La modeiele straine de transformatoare de cuptoare cu infagurari alternate, infagurarile de joasi tensiune se executa tot sub form’ de dobine spiralate ,scurte", dar spirele lor se fac de obicei nu din conductoare numeroase in paralel, ci din tablé de cupru sub forma de doué discuri in paralel, asezate unul intr-altul (fig. 3.5). O asemenea constructie este’ mai sigura si evacueazi mai bine cildura, dar tehno- Jogia confectionarii ei este mai complicata. Atit la constructiile sovietice, cit si la modelele straine de_trans- formatoare cu coloane, de cuptoare, avind infasurairi alternate, infasu- Trile de joasé tensiune se execut& adesea din conductoare neizolat Pentru evitarea.alterarii rapide a uleiului, toate infagurarile cu conduc tori neizolafi trebuie sa fie acoperite cu lac gliptalic si uscate la cuptor. In strainatate se utilizeazi pe scara intinsa transformatoarele de cuptoare cu coloane, cu infaisurdri concentrice. Aceste transformatoare48, PARTICULARITATL CONSTRUCTIVE: ALE TRANSFORMATOAKELOR SPECIALS se construiesc de obicei cu trei infasurari, in care caz infasurarea de reglaj confecjionata fie sub forma de cilindru (mai multe bobine una intr-alta), fie continua sau spiralata se asazé imediat ling’ coloan’ (fig. 3.6 si 3.7). Fig, 3.7. Infagurare spiralaté de reglare ca patra cai, (patra bobine una intr-alta) a unui transformator pulernic de cup- toare: 1-— pan’ do egativare supertoars, din, hirtic bachelizatdi; 2 — banda} cord copelele ielayuraeliy 8 distanforty 4 — pan de. egal neat din fig de carton. prespan, 5 = cllindru de rte bachel Com distanjor longitidiaal; 9 spied. formata din. tretconducioa in arolel; @'—eapat ce teste fntirit, din baud’ de cupruy 9 — pane ‘ao egelizare. inferioard.DE CUPTOARE a Infasurarea principala de inalta tensiune, executata sub forma con- tinua, fara spire de reglaj, se asazi in mijloc. Infasurarea de joasa ten- siune este exterioara, Ha se executa fie sub forma de bobind dubla (cu gale{i jumelafi) si are un mare numar de grupe in paralel, repartizate On: Sad | PRES 2 a) 5; th “Z| fo. : Ved hs i | Th | Tiel Ti les al 3) (8 Benes 21 i§ Bal oe 8 I BI goss co fel St | > = iz 5 b Fig. 3%, Scheme de transformatoare de cuptoare, cu infigurari concentrice: 4 cu nfégurarea de Joasi tonsiune sub formi do galeli jumelapi; B — cu a sie” cupnneizolatiy Tnfagurares te Mnalth ten jossd tenstane sub form4 de elindel de cupra; ““otiguuren de Jods tensiune sub forma de gale(t jumelati. uniform pe inaltimea coloanei (fig. 3.8, a), fie sub forma de cilindri de cupru neizolafi, confectionafi din tablé de cupru (fig. 3.8, b si 3.9—3.11). Trebuie si menfionam ca datorité curbarii cimpului_ magnetic la capetele infasurarilor, in cazul infasurarii de joasi tensiune formata din numeroase grupe in paralel, grupa initialé si cea finali se supra- incarcé cu curent in comparatie cu grupele celelalte. Incerc&rile au aratat c& aceasié suprasarcina poate sd ating’ 30°. Pentru limitarea acestui fenomen este necesar ca bobinele inifiale si finale ale infasurarii de inalta tensiune, care se gasesc in fata gru- pelor inifiale si finale aie infdsurarii de joasa tensiune, s& se contec fioneze fie dintr-an conductor cu sectiune mare, fie cu un numar mai mic de spire decit la toate celelalte bobine de inalt& tensiune, precum si sa se m&reasc& canalele dintre bobinele cu numar micgorat de spire. in cazul infagurdrilor concentrice, fluxurile de dispersie, inchizin- du-se fiecare imprejurul infasurarii sale, trec prin conductor paralel cu dimensiunea sa axiala (fig. 3.12).INSHORMATOARELOR_ SPECIALE 30 PARICULARTTATI CONSTRUCTIVE ALE rea capeteler exterioare ale distantorilor cu brida de inchidere, adesea se utilizeazi sistemul din fig. 3.14, in care scop, la capatul exterior a) distantorilor se fac tdieturi In form de coad& de rindunicd, in care se ° — velove pe partea de jossaFig. 3.20, Partea activa @ unui transiormator de cuptoare. cu reactor: 2 — vedere pe partee te inal tonsiune, b — vedere pe partes de joss teneiwneTRANSFORMATOARELE DE CUPTOARE a7 La legarea la borna a compensatorului, acesta se indoaie in forma de bucla, La bornele de joasa tensiune cu bare, executie uzuala la trans- formatoarele de cuptoare, capatul compensatorului, lipit cu aliaj de lipit cu cositor, se leagé la capatul cositorit al bornei cu bare cu ajutorul unor buloane gi saibe, cu lite si contrapiulite (fig. 3.22). In cazul infasurarilor secundare sub forma de cilindri de cupru, prizele terminale ale infasurarilor sint mai complicat de executat. In figurile 3.9 si 3.11 sint date diferite exemple de execufie a pri- zelor terminale ale cilindrilor de cupru. Toate informatiile necesare in. privinfa izolatoarelor de trecere atit pentru transformatoarele de forta, cit si pentru cele de cuptoare, sint date in anexa VIII, iar in privinta instalatiilor de racire, atit pentru transformatoarele de fort, cit si pen- tru cele de cuptoare in anexa XIII. 00 — Fig. 3.21. Lipirea unui mare numir de conductoare in paralel 1a capatut unei prize formata din bare: 7 1 — suprafata de tipize: 2 — cos. Fig. 3.22. Conectarea pri- role "0 "prises" formato gelonescu, Domelee atin ae amortizoare intermediare. Transformatoarele trifazate de cuptoare au infasurarile conectate- in Dy sau Dyp sau Dd deoarece ele functioneaza, de regula, cu sarcina neuniforma pe faze. La cuptoareie dreptunghiulare, la care electrozii sint asezati nu in virfurile unui triunghi, ci pe directia axei longitudinale in acelasi plan, au Joc aga numitele faze ,,active” si ,moarte” si de aceea la asemenea cuptoare este necesar sa se regleze puterea pe diferitele faze in timpul functionarii cuptorului,im cazul schemei Dd, un asemenea reglaj pe diferitele faze efectueazi prin curent“, prin deplasarea electrozilor, adicd variind re- zistenta arcului in diferitele faze. Un asemenea regiaj necesita din partea topitorului o mare expe- rienfé gi pricepere, iar obfinerea topirii uniforme a garjei sub toti elec- trozii, utilizind in acelasi timp puterea admisibila a transformaterului intimpina anumite dificuitati. Mai comoda sub acest raport este reglarea puterii pe diferitele faze prin variatia tensiunii, Marind tensiunea in faza_,moarti“ si, invers. micsorind tensiunea in faza ,activa", se poate relativ usor realiza topi- rea uniforma a garjei sub tofi electrozii si se poate utiliza in acelasi timp puterea admisibila a transformatoralui. Totusi, dup& cum rezuité din teoria functionarii transformatorului cu sarcini nesimetrice (B.2). 0 asemenea reglare a tensiunii pe faze este posibilé numai in cazu! schemei Dy cu un circuit magnetic cu 5 coloane sau cu o grupa trifazald ‘Teate informatiile necesare in privinta schemelor de reglare a ten- siunii si in privinta comutatoarelor, atit pentru transformatoarele de forta, cit si pentru cele de cuptoare, sint date in anexa IV, Transformatoare in manta, de cuptoare. Miezurile magnetice in manta se executa atit cu intrefier (cu jug demontabil) {firma Siemens), cit si Impachetate (firmele Westinghouse, ASEA etc.). Firma AEG face miezul magnetic de consiructie mixt8 — pe jumatale cu inlrefier (an col impachetat, iar celalolt cu intrefier) La miezul magnetic cu intrefier, intre coloane si juguri trebuie s& fie asezate garnituri izolante care se pot executa din carton prespan cu grosimea de 0,5—i mm. ‘Aceste garnituri sint necesare pentru ca tolele coleaneior si jugu- vilor s& nu se poata scurtcircuita, cdci altfel curentii turbionari pot sa provoace in intrefier o incalzire excesiva si, ca urmare, topirea gi ,,in- cendiul" in fier. In fig. 3.23 este reprezentat miezu! magnetic in manta, cu intrefier, al unui transformator de cuptor cu puterea de 17 000—16 500-16 000 kVA; 40 500/160-—164—159 V, 935—908—882/58 100 A, Dd-12. Miezul magnetic cu intrefier necesiti o asamblare precisd gi o fixare perfecté a jugurilor pe coloane, care se realizeaz& printr-un sistem de grinzi longitudinale si transversale strinse prin buloane, care trec de obicei pe din afara miezului magnetic. Infasurarile gi agezarea lor. Constructiv, transformatoarele in manta au infagurari alternate, infagurarile confectionindu-se sub form de bo- bine dreptunghiulare duble sau simple cu discuri, cu marginile ro- tunjite. Deoarece transformatoarele de cuptoare au tensiuni secundare joase si curenti mari, care ating citeva zeci de mii de amperi, infasu- rérile de joasa tensiune la transformatoarele in manta, de cuptoare, s fac de obicei din tabla sau din bare de cupru neizolate cu grosimesLt ‘i = @ oy "ug Fig. 9.23. Miez magnetic in manta, cu intrefier, al_unui trans. formator de cuptoare de 17000 kVA si 10,5 kV: hiteri isolemte in moines, din carton progpan cu ge S'S yard de ofel pentru disiantares 6 — iaolalla. bat Ae 2 tam; Fs gaib de fibre; 2 —— wolalla eclisel de Imm; 9 — eelisd) 10 — prezou dia otal Th Reava ino Janta’ Gia irtle bachotizatay 2— ‘piulise jet; 13° garal Tura szotautd din carton prespan ct gresimea de 3 wm, de carton. prespan carton prespan dela 12 mm si cu dimensiunea radiali pin’ la 400 mm sau mai mult. Totusi se intilnesc si infasurari de joas& tensiune, executate din con- ductoare obisnuite. Spira infasurari de joas& tensiune confectionata din tabla de cupru se taie dintr-o singura tablé de cupru sau se sudeaza din Fig. 3.24, Bobina de inalté tensiune a ansformat 17000 kVA. Fig. 3.25, $aibe izolante ale unui transformator in menta, de cuploare de 17000 kVA. 0 seibi Intre bobinele de inalts tensiune; & intre Dobinete de jousd Teusiune. manta, de cuploare de mai multe plici de cupru. La rindul lor capetele de iesire ale bobinelor formeaza un sin- gur ansamblu cu spira, sau se taie separat si apoi se sudeazi la spiré. Bobina de joasa ten- siune este alcatuitd de obicei dintr-o singura spira, iar infa- surarea are pe fiecare fazé 2—4 spire si se formeaza prin legarea in serie a bobinelor cu 9 singura spira. Bobinele de joasa tensiune alterneazé cu bobinele de inalté tensiune, formind grupe simetrice. Pe o coloana se gasesc mai multe asemenea grupe (cel pufin 2) Grupele se leaga in paralel si permit sé se obtina un trans- formator de cuptor pentru cu- renfi secundari relativ mari. In fig. 3.24 este reprezen- taté bobina de inalta tensiune a transformatorului in manta, de cuptor, de 17000 kVA, amintit, Izolafia intre bobine pre- cum si intre infasurarile de inalt& si joasé tensiune ale transformatoarelor in manta se face sub forma de gaibe drept- unghiulare din carton prespan sau din foi de pertinax, cu col- jurile drepte, rotunjite saw re- tezate. Pe saibe se nituiesc sau se lipese pe ambele parti rigle sau fisii de distantare drepte sau fasonate, aplicate in asa fel incit si permita trecerea in directia necesara a uleiului si si asigure astfel o racire bund a bobi- nelor. In acelasi timp, avind in vedere dimensiunile mari ale saibelor. niglele sau figiile de distantare si ghidare trebuie si ocupe pe saibe oTRANSFORMATOARELE DE CUPTOARE pozitie care sé excluda posibilitatea deformarii lor in cazul ciad ele siat facute din carton prespan. In fig. 3.25,a si b, sint reprezentate asemenea saibe utilizate ta transformatorul de 17.000 kVA In fig. 3.26 este reprezentata asezarea infasurarilor pe miezul mag- netic in manta al aceluiasi transformator de cuptor de 17.000 kVA. Din aceasta figura se vede clar cum se izoleaza si cum se fixeaza infasurarile pe miezul magnetic precum si cum se izoleaza si cum se fixeaza partite frontale ale bobinelor. Fig, 326. Montajul infagurdrilor pe mie- ul magnetic in manta al unui trans- Tormator de 17000 kV. 1 garnitur de pestinex, blocind bobinele de Inglté tensiune, 2 "pane de fom, care fixeard de Soloanele. micratu magne. ack de carton prespan, izolind thla fata de coloand; 4" placa de. impé: ‘din. pertinan,. seolind Inidgurater de fugul Tateraly 5 -- pea de pertinay fixind bobinele de inaiti. si joust tensiune Jaa de jugusile ate ale; G— Yobiad de joasd.tensiute. din. tabls de ‘cupra aro 12mm, 7 bobind de inaith tenslune; 80 Hist de ‘carton prespau. O'S" sug Tateval; 10 ~~ bandaj din bands ao humbae, 12 —— qaraituri de pertinax pontin ds tanfarea Bobinelor fata de coloand, 12 — aio din carton’ prespan cu garaituti longitudinale I bile ‘pe ele’ sub forma ondulata pentru inf8gu Farile’ de inaltd tensluney 13. gaiba ain car ton prespan en zigle- longitudinale drepte. pit per dle, pentia tnfasurdeile de joasd tensivne Fig. 3.27. Izolatia din carton prespan, a bobinelor unui transformator in manta, de cuptoare, de 35 kV. 1 = comier exterior; teaci exterioar’; 3 — sa bay 4 Counter Interiors 5 — teach interioard = Tigi de distantare, ia easton prespan 72 9 456 Trebuie sé menfionam ca in cazul unei tensiuni inalte de 6—10 kV. piesele de fixare se fac de obicei din lemn, iar pentra 35 kV, din per- linax. La tensiunea de 35 kV executia izolatiei infasurdrilor fafa de miezul magnetic devine pufin mai complicata. In fig. 3.27 este reprezen- tat izolatia bobinelor de inalt tensiune ca un exempiu de izolatie a infasurarilor fat& de un miez magnetic in manta, la tensiunea de 35 KV.aces PARTICULARSTATE CONSTRUCTIVE ALi 3.2, Transformaioare peniru alimentarea redresearelor cu mercur Pentru prescurtare vom numi aceste transformatoare transforma- toare de redresoare. Particularitafi constructive: a) Deosebirea principald intre transformatoarele de redresoare i cele obignuile, de forta, consta in fapiul ca, datorita efectului de supapa al redresorului cu mercur, fiecare anod al acestuia funcjioneaza numai in decursul unei parfi de perioada; de aceea, condifiile de functionare a infésurarilor pe partea primar si secundara a transformatorului de redresoare nu vor fi aceleasi. Transformatorul -ce redresoare se alimenteaz& pe primar cu o ten- siune sinusoidala, dar fiecare fazi a infasurarii secundare se va gasi sub curent numai o parte de perioad& si de aceea, curentii in infagu- rarea primara vor fi deformati (nesinusoidali) b) Dup& cum s-a mentionat mai sus, la redresoarele cu mercur sint posibile aprinderile inverse, in timpul c&rora pe unul dintre anozi apare pata catodica, din care cauzi anodul pierde proprietitile de supapa $i intre el si ceilaiji anozi se produce un scurtcircuit, Ca atare, lransformatoarele de redresoare trebuie si aib& o rezistenta mecanicé ridicat{ a infagurarilor si prizelor, ca si suporte in repetate rinduri gi fara deformatii permanente eforturile mecanice mari, care apar in infa- surarile transformatorului in timpul aprinderilor inverse. ©) Din punct de vedere constructiv, transformatoarele de redresoare sint asemanatoare celor de forta, dar au dowd sau patru infagurari de joasa tensiune si, in consecin{a, 0 schema mai complicata. M&rimi nominale. Anumite mérimi nominale ale transformatoarelor de redresoare se deosebesc prin definifie de marimile nominale ale transformatoarelor obisnuite de forta. @) Puterea nominald a unui transformator de redresoare este p terea infasurarii sale primare Pi, deoarece aceasta putere este absorbitd de catre transformator din retea. b) Peterea infasurarii secundare P, este produsul dintre tensiunea nominal secundaré Ue si valoarea eficace a curentului J; in infagurarea secundara la plina sarcina de partea curentului redresat. ©) Valorile nominale ale tensiunii redresate si ale curentului redre- sat sint tensiunea U, si curentul J, la plind sarcina a redresorului. Schemele instalajiilor de redresare (B.2). La instalatiile de redre- sare de curent trifazat se utilizeaz& de obicei transformatoare a caror infasurare de joasa tensiune are 6 sau 12 faze, deoarece In acest caz se micsoreaza pulsafiile curentului gi tensiunii redresate. Deoarece redresorul incarcd transformatorul in mod nesimetri iar fazele sale functioneazi succesiv, este necesar ca redresoarele sau infasurariie transformatorului de redresoare sa fie legate in asa fel, incit fensiunile magnetomotoare primare si secundare pe fiecare coloana, séTRANSFORMATOARE PENTRU ALIMENTAREA REDRESOARELOR CU MERCUR 6s fie echilibrate, adicd in miezul magnetic al transformatorului de redre- soare sd nu poala aparea un fiux magnetic necompensat, de acelasi sens, in toate trei coloane. Trebuie sé avem in vedere ci relatiile intre marimile electrice fun- damentale in transformatorul de redresoare depind de schema dupa are functioneaza instalafia de redresare. Aceste relat eiectrice fundamentale sint date pentru fiecare schema in formularul de calcul (vezi ane- xa XIV). Sa examinam cite- va scheme tipice de 6 instalatii de redresare, & adicd: punte trifazata, i stea — zigzag dublu : si stea — doua stele inverse cu reactor de PR egalizare. Instalafiile sovie- LL tice de redresare se a executé de obicei dupa schema stea — doua Fig, 3.28 Schema in punte teifazaléi: stele inverse cu reac Uaiormovuhals Ce teomiunea releesally ae Poeentat tor de egalizare, deoa- Necuer po Jaxk al" taneformatoct rece ea corespunde cel mai complet conditiilor pe care trebuie sa le de redresare. a) Schema de punte trifazatd (fig. 3.28, a—d). In aceasta schemé, in orice moment functioneaza doi anozi: unul din grupa cu sot, care are tensiunea cea mai mare, iar celalall din grupa fara sof, care are ten- siunea cea mai mica. In fig. 3.28,b sint reprezentate curbele tensiunilor secundare pe faz ale unui transformator, iar in fig. 3.28, c, curbele tensiunilor secun- dare de linie care rezult& din diferenta celor dou tensiuni pe faza co- respunzatoare. In aceasta schemd, oricare pereche de anozi in functiune sint conec- tafi Ja tensiunea secundara de linie si de aceea, curba acestei tensiuni va fi si curba tensiunii redresate. Dupa cum se vede din fig. 3.28, c, tensiunea redresaté va avea sase pulsafii, Dac& redresorul lucreazA in sarcind numai pe o rezistenfa ac- tiv, curba curentului redresat va avea aceeasi forma ca si curba ten- siunii redresate. In fig. 3.28, d este reprezentata curba curentului redresat in fiecare fazd a infisurarii transformatorului. Partea din curb de sub axa abs selor da curentul in anodul 1, care functioneaza succesiv cu anozii 6 si 2, iar partea curbei de deasupra axei absciselor d& curentul in ano- Gul 4, care functioneaz succesiv cu anozii 3 si 5. deplineasca instalatiile64 PARTICULARITATL CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR SPECIALE Curbele tensiunii redresate si ale curentului redresat araté ca, in cazul conectarii dupa schema in punte a redresoarelor, pulsatile ten- siunii redresate sint mai mici decit in cazul schemei trifazate cu neutrui scos afara. In aceasta privintd, schema in punte este echivalenta cu schema hexafazaté cu neutrul scos afara. In cazul schemei in punte tensiunile magnetomotoare primara si secundara se egalizeaza, din care cauza nu exista flux suplimen- tar monofazat in circuitul mag- netic. b) Schema stea — zigzag Uy dublu (fig. 3.29, a—c). 4 In aceasta schema, infasu rarea primara a transformato- a3 08 58 4 ¢ rului de redresoare se conec- teazi in stea, iar fiecare faza a infagurarij secundare se im- parte in ddira parti egale, care se leaga in zigzag, doua par conectindu-se in acelasi_ sens jar una — in ,opozitie” in ra- port cu infdsurarea primara In consecinta steaua forte- lor electromotoare a: — bi - ¢) este rotita cu 180° in raport cu steaua A — B — C, iar for- tele electromotoare a si a. bo si bs, C2 si cs se scad geo~ metric, din fortele electromo- toare a resp. b; resp. ci (fig. 3,29). Vectorii tensiunilor Ui— O1, 02,...06 formeaza un si tem hexafazat simetric. In fig. 3.31, c este reprezentata carac- teristica externa a unui trans- formator de redresoare in ca- zul schemei stea — zigzag du- a & 2 oo sof Fig. 3.29. Schema stea — zigzag dublu blu, curba care are o panta mai C= SSIS SIMERE encom’ cates: Tnelinaté decit 1a transformato- ‘dresoare rul obignuit de fort’, deoarece in imfasurarea secundaré a transformatorului de redresoare trece componenta continua a curentu- lui, care mareste fluxurile de dispersie si pierderile suplimentare. Ten- siunea de scurtcircuit 1a transformatoare, in cazul schemei stea — zigzag dublu, reprezint& de obicei 4—5%o. Multe firme straine utilizeazi pentru obtinerea sistemului dodeca- fazat schema din fig. 3.30, unde infasurarea secundara are doud steleIATOARE PENTRU ALIMENTAREA EDRESOARELOR CU MERCUR 65 inverse, fiecare dintre ele find legata in zigzag dublu. In aceasta sche- ma, numéarul de spire in ramura partii cu 6 faze a infasurdrii (0-a, 0-b, 0-¢, 0-ai, O-bi, 0-c:) este de (¥3+1) ori mai mare decit in ramura cu 12 faze (a-1, a-12 etc,). Curentul in ramura cu 6 faze, in cazul sarcinii simetrice, va fi de 4,93 ori mai mare decit in ramura cu 12 faze 4 B ti Lass Fig. 3.31, Schema stea ~ dou stele inverse, cu Fig. 3.30. Transformator de redresoare do- reactor de egalizare: decafazat cu schema stea — zigzag dublu eerie = schema de conexinni; b — diagrama tem b — Cnractesisticn “externa Transformatoarele cu o asemenea schema se construiesc cu puleri pind la 10000 kVA pentru instalafiile de electroliza. Schema de co- nexiuni in zigzag necesita un numar de spire si, deci, si un consum de cupru mai mare decit in cazul schemei in stea. De aceea, in U.R.SS. in acest caz se utilizeazi schema stea — doud stele inverse, cu reactoare de egalizare, care, dupa cum se va arata mai departe, are gi o serie de alte avantaje pretioase. ©) Schema stea — doué stele inverse, cu reactor de egalizare (fig. 3-31, a si b. 5 — Reparaies 51 modernizares.transformatonrelor66 PARTICULARITATE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR SPECIALE In aceasta schema pe fiecare coloana exist dowa infasurari secun dare. Una dintre ele se leaga in stea ,,directi" (asa numita stea ,nepe- reche" — bornele: ai, bs, ¢s), iar cealalté in stea ,inversa (stea ,,pe- reche" — bornele as, bs, ¢2). ‘Aici literele inseamna coloana pe care este situata infagurarea, iar indicele numeric indic&d ordinea de aprindere a anozilor. Datorita reac- torului de egalizare, ambele stele funcfioneaza in paralel si curentul de inc&rcare se repartizeazi egal intre ambele stele. Aceasta usureaza functionarea anozilor si mareste capacitatea de incarcare a redresorului, deoarece la o valoare data a curentului de sarcina (I), fieciruia din cei doi anozi care funcfioneazi in paralel in momentul considerat ii revine aproximativ jumatate din curentul 1. Cel de-al doilea avantaj al schemei considerate const in faptul ca in cazul funcfiondrii simultane in paralel a doi anozi, fiecare faz a infasuratii secundare se incarcé cu curent, timp de 1/3 de perioada, adica fiecare dintre anozi se aprinde cu 30° mai devreme decit in re- gimul hexafazat si se stinge cu 30° mai tirziu. Asadar, dupa aceasta schema, fiecare anod functioneaz& nu 1/6 de perioada (ca in cazul sche- mei stea — dublu zigzag), ci 1/3 de perioada adic la fel ca la redresorul trifazat. In ce priveste toate celelalte proprietati insd, schema ramine hexafazaté, Trecerea mentionata a funcfionarii redresorului din tegim hexafazat in regim trifazat permite sa se utilizeze mai bine transforma- torul de redresoare. - In cazul schemei stea — doua stele inverse, cu reactor de egali- zare, caracteristica extern a transformatorului de redresoare (fig. 3.31, b), are de asemenea o panta mai inclinata decit la’ transformatoa- rele’ de fort’ (AU=Un—U;), unde Uy este tensiunea ideala redresata care ar exista daca nu ar exista ciderea de tensiune AU. C&derea tensiunii in cazul sarcinii nominale se datoreste in. primul rind caderii tensiunii in arcul redresorului, care de obicei este de 25 V si aproape nu depinde de sarcina; in a! doilea rind caderii active de fensiune in transformator, reactoare, cablu etc.; in al treilea rind, c- derii individuale de tensiune din cauza di jy persiei in transformator si in reactor, daca acesta din urmé este instalat inaintea trans- formatorului. Tn cazul schemei considerate tensiunea de scurtcircuit a transformatorului de redre~ soare este de obicei de 5—10%. La transformatorul dodecafazat, infasura- rile sint alcdtuite din doua circuite in parale fiecare cu o infasurare secundara avind o stea directa, una inversa si un reactor de egali- zare. inkisurare Wreapho Miewd magnetic X SANA isurare slings Mezul magnetic Reactorul de egalizare are un miez mag- . Schema infisurari- BEtiC de ofel format din 2 coloane si o infagu- ‘iorului de egalizare. rare, de obicei spiralata, alc&tuité din douRANSFORMATOARE PENTRU ALIMENTAREA RLDRESOARELOK CU MERCUR ramuri identice cu raport de transformare egal cu 1 (fig. 3-32). Ramurile se leaga astfel incit curenjii ambelor ramuri sa echilibreze magnetic ramurile. In acest mod, nu apare un flux. magnetic constant in miezul reactorului de egalizare. Prin fiecare ramura trece curentul redresat, egal cu jumatate din J,, precum si un curent alternativ foarte mic, care exciti in miezul reactorului un flux magnetic alternativ de frecventi triplé (150 perioade). Rolul reactorului de egalizare consta in faptul ca tensiunea indusa in acesta egalizeaza potentialele anozilor de numar invecinat si ii sileste s& arda in acelasi timp. Daca, de exemplu, anodul 1 are in momentul considerat tensiunea maxima, atunci prin circuitul anodic trece curentul redresat, Acest curent, trecind prin jumitatea din stinga a reactorului de egalizare, creeaz& in acesta un flux care induce in ambele juma- t&fi tensiunile electromotoare ey: si es. Daca curentul anodic creste, tensiunea electromotoare e, este dirijatd in asa fel incit sé se opund acestei cresteri si micsoreaza tensiunea fazei O:a in raport cu punctul M, Invers, tensiunea electromotoare e in jumatatea din dreapta a reac- torului, avind acelasi sens ca tensiunea electromotoare ex, va tindé si méareasc& tensiunea O.c2 in raport cu punctul M. In consecinfa, ten- siunile fazelor O1a; si Oxce se egalizeaz’, iar anozii 1 si 2 vor funcfiona in paralel, In mod corespunzator, in parfile urm&toare ale perioadei vor functiona in paralel anozii 2—3, 3—4, 4—5, 5—6. In fiecare moment considerat arde un anod din grupa ,,impara” si un anod din grupa ,para". ‘Asadar, intreg curentul redresat se imparte In doud jumatali: o jumatate la anodul corespunzator grupei ,,impare", iar cealalta la anodul cores- punzator grupei pare”. De aceea, reactorul de egalizare se numeste si reactor ,,divizor* Scheme polifazate, Mai sus (fig. 3.30) s-a aratat schema dodeca- iazata, Se pune intrebarea: pentru ce sint necesare schemele polifazate? Dupa cum s-a menfionat anterior, la transformatoarele de redresoare curba curentului primar pe faz este nesinusoidala. Se stie ci orice curba nesinusoidal& se poate descompune intr-o serie armonica, in care armonica intiia este fundamentala, cu frecvenja de 50 perioade pe se- cund&, armonica a III-a are frecvenja de 150 perioade pe secunda si asa mai departe. Daca infasurarea secundara are m faze, curba curentului primar va confine toate armonicele, al cdror numar este egal cu km+1, unde K este un numar intreg oarecare, De exemplu, pentru m=6, curba curentului primar va confine urmatoarele armonici: pentru K=1—a cincea si a saptea, pentru K=2 — a I1-a gi a 13-a, pentru K=3 — a 17-a sia 19-a, pentru K=4 — a 23-a si a 25-a, si aga mai departe. Am- plitudinile acestor armonici scad aproximativ invers proportional cu pumarul lor, adic& cu cit numarul armonicii este mai mare, cu atit ampli tudinea sa este mai mica. Toate aceste asa-numite ,,armonici superioare", sint d&un&toare in curba curentului primar, din. urmitoarele cauze: a) ele dau loc la pierderi suplimentare; b) provoaca oscilafii de rezonanta <) produc zgomote suparatoare in instalafiile de telecomunicatii apro- piate etc.68 PARTICULAPITATL CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR SPECIALE Cu cit instalatia de redresare are 0 pondere mai mare in sistemul energetic care o alimenteaz& cu atit se va manifesta mai puternic in- fluenja diunatoare pe care o au armonicile superioare si cu atit trebuie s& se aleagi un numar mai mare de faze pentru instalafia de redresare. Astfel, plecind de la formula N=Km-{1, se vede ca pentru m=12, dispar armonicile: a 5-a si a 7-a, a 17-a si a 19-a si asa mai departe.') Procedee de obfinere a schemelor polifazate. Dupa cum s-a mentio- nat anterior, transformatorul de redresoare se executd de regulé cu o infagurare secundara hexafazaté. Alegerea unui numar de faze mai mare pentru infasurarea secundara (vezi fig. 3.30) complic& foarte mult aceasta infasurare. De aceea, la instalatiile de redresare puternice, unde trebuie imbundtafitd forma curbei curentului primar pe faz (adica tre- buie micsorat numarul de armonici superioare), se utilizeazi de obicei asa-numitele scheme ,,cvasipolifazate”. In acest caz, se formeaza o grupa din mai multe transformatoare, dintre care fiecare in parte este hexa- fazat. Dac& apoi aceste transformatoare se conecteazi astfel ca diagra- ma vectorial a tensiunilor secundare ale unei parti din transformatoa- rele care formeaza o grup sa fie rotita cu unghiul y=360/m, in raport cu diagrama vectorial a celeilalte parti egale din transformatoare, atunci intreaga grupa va fi echivalent cu un transformator m-fazat. De exemplu, sé ludm doua transformatoare hexafazate, la care infasurdrile primare ale unuia sint legate in stea, iar ale celuilalt in triunghi, Atunci intre vectorii tensiunii secundare pe fazi a primului transformator si vectorii corespunzatori ai celui de-al doilea transformator va exista un unghi de 30°, adicd ambele aceste transformatoare functionind impreund vor fi echivalente cu un singur transformator cu 12 faze, deoarece un- ghiul y in cazul schemei dodecafazate este egal cu 360/12=30°. Pentru a mari mai mult numarul fazelor, s& consider&m sase trans- formatoare identice dodecafazate. Din aceste transformatoare se pot forma sau doua sisteme cu 36 faze, sau trei cu 24 faze. In adevar, in cazul sistemului cu 24 faze, un- ghiul dintre vectori trebuie sa fie y=360/24=15°. Rotind fazele unuia dintre transformatoarele dodecafazate cu +7,5°, iar ale celuilalt cu —7,5°, obtinem un sistem cu 24 faze format din doud transformatoare dodecafazate, iar din sase transformatoare objinem trei asemenea sis- teme. In cazul sistemului de 36 de faze, unghiul dintre vectori trebuie sa fie ¥=360/36= 10". Lasind un transformator cu fazele nerotite si rotind fazele celorlalte doud: la unul cu +5”, si la celelalte cu —5°, obti nem un sistem cu 36 faze format din trei transformatoare dodecafazate, iar din 6 transformatoare obtinem doua asemenea sisteme. Rotirea fazelor se realizeaza in acest caz cu ajutorul unui transfor- mator special decalator de faze. }) Practica arata c& in cazul unei tensiuni nesimetrice a refelei, cum se timpla de obicei, armonicile inferioare nu dispar.TRANSFORMATOARE PENTRU ALMENTAREA REDRESOARELOR CU! MERCUR 68 Transformatorul decalator de iazd. In fig. 3.33 este reprezental schema de principiu a unui transformator decalator de fazi precum si diagrama sa vectoriala. In diagrama se vede ca valoarea unghiului y depinde de raportul dintre lungimile vectorilor OA si aA, adic& de raportul dintre numarul Ge spire in parfile 1 si 2 ale infasurarilor. Daca numarul de spire in ambele parti ale infagurarii este egal cu w, atunci, imparfind spirele in dowa parti inegate: wr=ew si w=(I—a) w si legindu-le in zigzag, obfinem: igy = V3e Atunci pentru un unghi y dat se poate gasi valoarea lui a, 5i anume v3 Transformatorul decalator de faz’ se executa identic atit pentru un- ghiul +y, cit si pentru unghiul —-». Pentru a trece de la unghiu! pozi- tiv la cel negativ este su- ficient sd se modifice sensul 4 48 & vectorilor,. ; Puterea transformatoru- vraw| 7 lui decalator de fazi este mica; 5—10%, din puterea é o transformatorului de redre- wctrsyol 2 soare. La instalafiile de elec- 9 "Me trolizi este necesara regla- a rea frecventd a tensiunii Fig, 3.33. Transformator decalator de fazé. redresate, curentul avind — «— schema de conexiunis b — diagrama vectorial. valoarea nominala. In acest caz se utilizeazi de obicei un transformator cu comutare sub sarcina. Unele firme fabricd asemenee transformatoare de reglare cu c infagurare serie suplimentara pentru decalarea fazelor. In acest caz nu mai sint necesare transformatoarele decalatoare de faz. Divizorii anodici. In cazul unui singur transformator hexafazat alimentind doua redresoare cu 6 anozi sau unul cu 12 andzi, se utili- zeaza divizori anodici, Acestia servesc la repartizarea uniforma a cu- rentului unei faze la cite doi anozi si sint executafi cu transformatoare monofazate cu racire naturala in aer, cu un miez magnetic din ofel, cu doua coloane, si cu o infasurare constind din patru sau doua ramuri Reactorul in circuilul curentului redresat. Dup& cum s-a mai men- lionat, la instalatiile de redresare se produc din diferite cauze aprinderi inverse, in care caz prin infagurarea fazei care este legaté cu anodul bolnav’ pot s& treacé curenfi enormi, care provoaca eforturi electro- dinamice foarte mari.70 PARTICULARITATI CONS RUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR SPECIALE La instalafiile de redresare puternice, cu mare numar de agregate redresoare functionind in paralel, in cazul aprinderii inverse a unui anumit anod, prin acesta tinde si treacd atit curentul de la ceilalti anozi al redresorului considerat, cit si de la alte redresoare conectate in paralel cu el. Cu aproximafie acest curent se poate considera, ca ‘un curent continuu care creste treptat. Cu cit inductanfa in circuitul de curent continuu este mai mare, cu atit acest curent',,invers" de avarie va creste mai lent. Pentru limi- tarea pantei de crestere a curentilor de alimentare suplimentara a ano- dului ,bolnav", in cazul aprinderii inverse, se instaleazi in circuitele curentului redresat reactoare speciale, care in cazul de fata joaca rolul de protectie, usurind actionarea automatului cu actiune rapida, care in- trerupe circuitul curentului invers. In afar de rolul de protectie, reac- torul indeplineste in circuitul de curent continuu si functia de atenuare a pulsafiilor curentului redresat De aceea, reactorul din circuitul de curent continuu se numesie reactor de atenuare. In sfirsit, in cazul functionarii in paralel a sistemelor hexafazate cu vectori rotifi unul fafa de celalalt cu un anumit unghi, in circuitul de curent continuu pot s& apara curenfi de frecven}a maritd, Reactorul de atenuare limiteaz& valoarea acestor curenti. Reactorii de atenuare se aleg pentru curentul nominal al redresoru- iui si pentru inductanja de 0,2 mH (electroliza sdrurilor topite) si 0,4 mH (electroliza solutiilor apoase). Reactorul de atenuare se executa de obicei fara miez magnetic de ofel. Condifiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca transiormatoarele de redresoare din punct de vedere. constructiv. Conditia principal pe care trebuie so indeplineasca transformatoarele de redresoare, este rezis- tenfa mecanicd mariti a infagurarilor si a altor subansamble ale trans formatorului. In conformitate cu aceasti condifie, infasurarile trans- formatoarelor de redresoare trebuie s4 aibi o suprafafa frontalé in- semnaté si s& fie executate, de regula astfel: infasurdrile de inaita tensiune sub forma de infasurari continue sau cu mai multe bobine cu galeti jumelafi, iar cele de joasa tensiune, fie sub forma de bobine cu galefi. jumelati, fie sub forma de infasurari spiralate, Toate infa- surarile de joasa tensiune ale unei coloane trebuie s& fie asezate si- metric. Dispozitivul de presare trebuie si asigure stringerea axialé per- fect a infasurarilor si de aceea se confectioneaza sub forma de inele de stringere si de buloane de presare (fig. 2-16); in afara de aceasta, grinzile superioara gi inferioaré ale jugurilor se leaga cu tiranfi ver- ticali, Toate produsele din carton prespan (garnituri, inele, gaibe etc.) din care se executd izolatia longitudinal’ a infasurarilor trebuie s& fie in prealabil tratate, adicd uscate, presate, impregnate cu lac si coapte incuptor, pentru a evita uscarea lor ulterioaré in cursul_funcfiondeii transformatorului si a mentine astfel stringerea axial a infasurarilor. Prizele, mai ales cele de la infagurarile secundare, trebuie sa fie bine fixate. Transformatoarele de redresoare sovietice puternice se fabric& cu miezul magnetic impachetat si cu infésurari concentrice, infagurarea de inalt& tensiune fiind interioara, iar cea de joas tensiune, exte- tioaré. Aceste transformatoare sint dodecafazate si, infasurarile lor sint alcdtuite din doua circuite in paralel, fiecare dup& schema stea (sau triunghi) — dowd stele inverse, cu reactoare de egalizare. Reac- {oarele de egalizare — cite unul in fiecare circuit in paralel — sint asezate in cuva transformatorului. Firmele BBC si AEG construiesc transformatoare de redresoare cu miezul magnetic cu coloane cu intrefier si cu infasurari concentrice. In prezent, firma AEG fabric& transformatoare dodecafazate de redresoare fu miezul magnetic de tip tandem", cu jug general intermediar. In- fagurarea de fnalt& tensiune asezata pe coloanele parti superioare a miezului magnetic se leag& in triunghi, iar cea asezata pe coloanele par- {ii inferioare ale miezului, in stea. Firma Siemens fabricd transforma- A 8 cL toare de redresoare cu miezul magne- tic cu coloane cu intrefier si cu infa- surari alternate, infasurarile de joasé tensiune find alc&tuite din bobine spi- ralate cu spire scurte, cu spire din tabli de cupru sub forma de doud discuri paralele asezate unul in cela- lalt. In locul distanjorilor care formea- z canalele orizontale de ulei, intre bobinele de inalta tensiune si spirele de joasa tensiune sint executate ban- daje de hirtie. Pentru a da o idee mai completa asupra constructiei_transformatorului de redresare, in fig. 3.34 si 3.36 sint re- prezentate schemele infasurarilor si RASS BEI gun ny Bual Stinga 200 — eek ashe prizelor, precum si montajul infasu- j7% rarilor unui transformator sovietic do- 1% decafazat cu putere de 8500 kVA, ” 13 360/765 V (U»=895 si Ur=800 V); | 1=386 A; I=2X4500 A, cu schema (? ‘stea —- doud grupe de stele duble: (y 4 13. Fig. 3.34. Schema infésurarilor de inaltd. tensiune a transformatorulii dodecafazal de redresoare.2 PARTICULARITATT CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR SPECIALE Randamentul transformatoarelor de redresoare este ceva mai redus, iar greutatea ceva mai mare decit la transformatoarele de forta. Trans- formatoarele de redresoare se fac atit cu racire naturalé cu ulei (fara & 50% Yn ov by al ays ta bornele pricelor Yorulyr de unitormuesre feaga 0 BQ ve SO rea z 4 % Scheme prizelor ded Schems prizelor ded] vedere pe partes Ge 17 Vecere pe partes ce] Fig. 3.35, Schema infasurdrilor si prizelor de joasi tensiune ale unui trans: Tormator de redresoare de 8500 kVA, circulatie forjaté de aer sau cu circulatie forfata), cit si cu racire prin circulatie forfaté de ulei; au acelas aspect exterior (cuve, capace, arma- turi etc.) ca si la transformatoarele de forfa obisnuite. In anexa II este data tabela 1 cu datele tehnice ale transformatoa- relor sovietice de redresoare. 3.3, Transformatoare de reglare Dupa cum s-a mai spus, la instalafiile de electroliza este necesard reglarea frecventa a tensiunii redresate, in functionare cu) curent nomi- nal. Aceasta reglare se realizeazi prin comutarea sub sarcina cu aju- torul unui transformator de reglare care se instaleaz& inaintea transfor- matorului de redresoare si alcatuieste cu acesta un singur agregat. De obicei, transformatorul de reglare se executi ca un autotrans- formator trifazat in ulei, cu putere de trecere egala cu puterea nominal& a transformatorului de redresoare. De asemenea si curentul I’ si ten-Fig, 3.36. Montajul infasurérilor unui transtormator de redresoare de 8500 kVA. 4 — bard de temn (181490 min; 2 — idem 722% 1490; 4 — mies magnetic; ¢ — infdsurarea de tensitine; 5 — Infégurarea. de joasd tensinne; 6 —~ ixolatia de egalirarey 7 — iolafia de jus ard; 8 — lellindra Inl@surerit de. inalta tensivaey 9 eliindvel. inlasurar de joasa. tenalune i¢—capetele infagurdrli de inaltd tensiuney 11 ~~ incle. de egalizare, 12 °—yrolelia de Jug superioerd 13 — yelba de carton prespan "/) 300/80 %3;'14 —- inel de. presare.de\ ofel; 15 --- seiba de carton, prey Pan @ 500/000 <4, 15 ~ panar de ojel; 17 — bulonde presate; 18°— banda de ‘eupru pentru, legates Ta ‘parsint”q.inelulei ‘de presare. 09% 105250, Comutator de game Pariea bine Fig, 3.37. Schema de pagaport_a autotranstormatorulvi de reglare de tip ATMN 8 500/10.a4 &B 2 4G S 4 a +3 acl Ee ig pr F Fig. 3.38. Schema infagurarii continue Fig, 3.39, Infasurarea spiralata de reqlaj. ale excitatie a autotransformatorului cu patra cai, a autotransformatorului tip iP Sk i aa 4 t legate cultatetorar colar tro) faze Fig. 3.40, Schema de montaj ‘@ autotransformatorului laste? Rextor ATMN 8 500/10, Vedere din partea lint! vedere dinportea contzctoaretorCONSTRUCTIA. TRANSFORMATOARFLOR DE FORTA IN RP. 8 siunea U’ ale transformatorului sint egale cu curentul U; ale transformatorului de redresare. In fig. 3.37 este reprezentatd schema de pasaport a unui asemenea autotransformator sovietic de reglare de tip ATMN 8500/10, cu comu- tare sub sarcina (16 trepte egale de 220 V, adic 3520 V), cu reactor de 140 kVA; 254 V; Ina=368 A; I=0,5 Inon=184 A, Autotransformato- Tul are trei game de reglare, din care primele doua servesc pentru reglarea de serviciu, iar cea de-a treia, pentru formarea redresorului cu mercur. Comutarea gamelor nu se face sub sarcina. Datele din fig, 3.38—3.41 dau o idee suficienta despre constructia unui asemenea tip de autotransformator. si tensiunea 30 . Construcjia transformatoarelor de fort& in R.P.R. Fabricatia propriu-2isi de transformatoare de fort’ in tata noastr’ a_inceput dup& 1948, in unitatile industviale creeate de regimul democrat popular: Uzina de masini electrice Bucuresti, si apoi Uzinele Electroputere Craiova. Inainte de aceasta data, existau doar citeva mici ateliere de reparatii gi montaj ci Volum de productie 51 nivel tehnic al preocuparilor foarte limitat. Uzina de Masini Hlectrice Bucuresti, @ fabricat transformatoare doar in primi ani de industrializare socialista a ari, cu puteri de la 25 kVA pind la 5609 kVA si tensiuni pind la 60 kV. Fabricatia de transformatoare a fost preluaté apoi treptat de Uzina Electro- putere Craiova, odaté cu creerea si dezvoltarea acesteia, astizi aceasté uzini avind © fabric’ integraté complet pentru fabricatia iransformatoarelor de putere de la 100 kVA. la 80 MVA si tensiuni pind la 132 kV unitétile pesta 63 MVA avind dowd sau trei infasurdiri. Tipurile de transformatoare construite in faré au fost numeroase, legate fiind de dinamica ridicarli nivelului tehnic, de introducerea permanent’ a unor sorti- mente noi i de modernizarea produselor. Introducerea bobinajelor din conductoare de aluminiiu la seria de transforma- toare pind-la 1800 KVA cu bobinaj din cupru, si apoi executarea seriei_unitare de transformatoare cu hobinaj din aluminiu, a inmulfit de asemenea numdrul de ti- puri de transforinatoare fabricate. Prin activitatea de cercetare, prin aducerea unor solujli constructive noi, prin perfectionarea iehnologici utilizate in fabricatie, calitatea si performanjele transfor- matoarelor fabricate in RP, sint ast&zi la cel mai inalt nivel tehnic. Caracteristicile transformatoarelor fabricate in prezent in fari sint indicate in janexa I. In aceste tabele nu sint indicate transformatoarele cu infisurri de cupru, cu puteri de la 160 la 1600 kVA destinate exportului, si transformatoarele destinate a functiona in condifil climatice speciale. In cele ce urmmeaza sint descrise pe scurt caracteristicile constructive ale trans- Jormatoarelor fabricate in tard. Transformatoarele cu puteri intre 100 si 1600 kVA, cu bobinaje’ de aluminiu, jac parte dintr-o serie unitaré cu parametrii tehnico-eccnomici ridicati; 4u 0 linie constructiv8 simplificatd si unitar’, In figura 3.42, este ardtat aspectul general al transformatoarelor din aceasta serie!) Miezul ‘este executat din tabla silicioasd laminat& la cald cu pierderi specifice do 095 Wikg la 10000 Gauss, (ultimele construcfil utilizeaz’ tabli laminald la rece, }) La sfirgitul anului 1963, R. P. Romin& impreuna cu R. P. Bulgaria. au claboral tema de proiectare a noli serii unitare de transformatoare de 100—1600 kVA. cu bobi- naje din aluminiu si tabla silicioasd leminati la rece. Performantele, consumurile de materiale si dimensiunile de gabarit ale noii seri vor fi mai avantajoase decit la actuala serie (cu tabli laminata la cald, prezentaté in lucrarea de fafa) si se situeazé printro cele mai bune realiziri pe plan moudial, Caracteristicile noit seri vor fi publi- cate dup& omologarea prototipurilor (Nota Editurii tehnice)ORMATOARELOR_ SPECIALE * PARTICULARITAT CONSTRUCTIVE ALE TRA! cu pierderi de 06 W/kg). Constructia miezului este clasicd, coloana are 6 trepte jar jugul 3 trepte. Stringerea jugului se face cu buloane de stringere izolate (wi bulon central pentru transformatoare de 250 si 400 kVA si trei buloane pentru transformatoare mai mari). 40- 0- a $50 hts forest) —~ Montajul infasurarilor aulotransformatoruiui tip Fig. 3.41 ATMN 8 500/10. 1 — Infigurarea de excitatie; 2 — tnfisurares de reglares 3 — izolajia ‘ae jugs J Wolafio. de egalizare, 5. ~~ desparlitura intre faze 85480040 om; 8.917 — tigie de implnare; 8 — bari de’ impinare intre faze 780 distanta intre centrele coloanelor Ciliadri, mm 480/488%1 145 3 buc+moi 626/636 X1 145 3 buc-moi Saibe unghiulare [mm] Caderea reactiva de tensiune Distanta pind ta cuvé 24,8 505 + 150+ 18,6 - 0,964 75% 10" 44+ 103,7 2207 | 4)3+35)15 AARET 4 ABBE + 9.1. 0145-= 188,6em 1037 1037 —1087_ 1087 gg, 40.96 Beara iis — oF Fa= 0864 Us, =2,75% 5 yy = 7,5 + 10275 7.7%, Intocmit Tr, Verificat Seful biroutut 2.500—(1560-+- 1748) =192 ‘mm 1150-—-748=2402 mm AprobatTabela 4.4 (continuare} Fabrica de transtormatoare|4S4 DE CALCUL Tip Ete V. Ve Ruibiser, Moscov’ | tcanciercenterutui | —10 000/35 Tr 19 Fila 4 | Pet pai ad *) °C] °C] "GC Caracteristica Conexitine 35.000 1 t| ar 8ir ey ‘] Coren, turbioned j = - Curent yt Rave = de magnetizare % “\Gurenfi turbionart % = ‘urentul de mers ! yr, [ar Ber 28300 |_| © Freucenit turbionar 46 1300 133.85 -3743=2125000 VA Sa a 23,5 -4967=108000 VA In pri 500, \—| |__| 2,93°1368-10-=40400_VA Datoriti sciparitor ouiooeeees |e 368400 VA 268 400 Totale in cupra 31390 | Facia 000 = 268% In ofel | [oe e20 eee |__| 40.400 i “Totale | 308 010 [368 g09 "1 00=15% {imbinssi) Suprataja de | cuva 1538 (°C] racine [m2] | Radiatoarele (9) 785,40 |_ Serpentina = calcu Total Bae | Tat” Cuva_Wimn?—ac 528_| Uileiul V4 Serpentina Wim? - _ =| 475°C bi Miezul_magnetio Win Ez Tafepararile Wine aa 165 +8 + + 1,0152 . 66,6° ae Li. ann. = 214 greta = HO 68,6°C cl 4a MT. = je 5s |" B03: Bad 1,046 = Ig. 24 yeti = 1420 cose | OF E=| 6 ‘deri prin curenti turbionari, pierderi datorita scdparilor Controlul numarului de si eforturi mecanice. spire Pierderi prin curen|i turbionari 38 (50+ 16 -64+2,1 + 19,21 50 iT meta) 152% 3,8 (50+ 12-52 8 ° 51 ag) = A8 en in constructii P _ 9,.2+7+7%+ 14490? - 1 368% - 1.0379 + 10! ‘constr. = ~§ 300 [1 O37 + 2 (5255 — S140))" Intoemit | Aprobat Tr. Yerificat Sef birowCALCULELE NECESARE OPERATIILOR DE REPARARE 92 (xenun OF vp MID pequing 2p sanysua) eyeuy ap Fourqoa ep 10,1" eIOqeL aquaria,SCHEMA GENERALA A CALCULULUI TRANSFORMATOARELOR on ay OL soqetuuoysuvay jn) 1S Pana “9 wig ao js apenyc peta 4201 SIE LLS aa | 22ep { asesosd dnp ‘Gp wosesosd "6601 rd weangpyyy & ynoyeo op eaw}suN] | HL CALCULELE NECESARE OPERATNLOR DE REPARARE | | | (eso 1) | Pestiow_etoyoet svg sore e'st Gay oadd - \ ae = eslezlegie els a) HIE) a [2 |e ae BE smmoyonpuon | BE 3 £ | 5 EE | pg. | summon tomw | FE z 8 ~ 2 | nannor aeoona Tee anne cares moma ‘umpsuoy psvof op feurqoq op sormep eOWeL VE IEG,