You are on page 1of 32

Volumul IV, Numarul trei

Câteva sfaturi ESURSE SPIRITUALE T OA M N A 2 0 0 0

pentru predicatori
Nu vã cereþi scuze. Dacã aveþi mesajul lui Dumnezeu, transmiteþi-l;

P
dacã nu, vedeþi-vã de treabã. Faceþi introduceri scurte. Spuneþi la
început tot ce aveþi mai bun de spus ºi încheiaþi înainte de a deveni
banali. Nu stricaþi apetitul pentru masã servind prea multã ciorbã
chioarã. Lãsaþi-vã eul lângã amvon ºi duceþi-L acolo numai pe Isus... astorul
Este nevoie de un ciocan rece pentru a îndoi un fier cald. Încãlziþi-i
pe oameni, dar menþineþi ciocanul rece. Nu strigaþi ºi nu zbieraþi.
Prea multã apã opreºte roata morii ºi prea mult zgomot înãbuºã
ºi predicarea
înþelegerea. Vasele goale sunã cel mai tare. Praful de puºcã nu este tot
una cu glontele. Tunetul nu este tot una cu trãznetul. Dacã dispuneþi George O. Wood Amvonul penticostal în secolul 21 . . . . . . . . . . . . . . . . 1
de trãznet, vã puteþi permite sã tunaþi ºi sã fulgeraþi, dar nu încercaþi
Predicarea penticostalã nu este doar predicã, ci este comunicarea Cuvântului
sã tunaþi dintr-un nor gol... lui Dumnezeu oamenilor, cu scopul de a-i informa ºi schimba.
Nu-i ocãrâþi pe oameni. Nu-i certaþi pe credincioºii care vin la bisericã
în zilele ploioase din cauza celor care nu vin. Predicaþi cât de bine
Stephen Olford Profilul unui predicator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Aici nu existã selecþie sau alegere – trei caracteristici pe care trebuie
puteþi în adunãrile mici. La fântânã, Isus a predicat unei singure femei, sã le aibã fiecare predicator.
ºi apoi ea a chemat întreaga Samarie sã vinã sã-L asculte...
Nu repetaþi, spunând: „Aºa cum am mai spus...“ Dacã aþi spus acele Charles Crabtree Predicarea: valoarea pregãtirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Iatã câþiva paºi care sã te ajute sã stãpâneºti latura tehnicã a predicãrii.
lucruri înainte, spuneþi apoi ceva diferit. Nu folosiþi cuvinte pe care nu
le puteþi defini. Încetaþi sã declamaþi ºi începeþi sã vorbiþi oamenilor.
Gary McGee Moºtenirea trezirii spirituale a lui Charles F. Parham . . 12
Abandonaþi tonurile bombastice ºi sacre ºi faceþi-vã asemenea unui
Identificarea unui singur fondator al penticostalismului modern este o sarcinã
copilaº. Schimbaþi subiectul dacã vedeþi cã nu merge. Altfel vã obosiþi complicatã, însã unii istorici l-au numit pe Parham fondatorul acesteia.
ºi pe voi ºi pe cei ce vã ascultã. Nu predicaþi pânã când mijlocul
predicii voastre îngroapã începutul ºi acesta la rândul lui este înghiþit J. David Smith Deci ai o viziune – Acum ce faci? . . . . . . . . . . . . . . . . 14
de încheiere. Priviþi-i pe oameni direct în faþã ºi trãiþi ca ºi cum nu v-ar Când pastorii pur ºi simplu le împãrtãºesc membrilor bisericii viziunea lor ºi
fi teamã de ei. aceºtia nu prea au ocazia sã participe la modelarea viziunii sau sã discute
despre ea, s-ar putea ca ei sã fie de acord cu viziunea, dar sã nu ºi-o însuºeascã.
Inspiraþi adânc, umpleþi-vã plãmânii cu aer ºi menþineþi-i plini. Opriþi-vã
sã respiraþi înainte de-a vã epuiza toatã rezerva de aer... Este mai uºor
sã pui în miºcare o moarã cu un lac de acumulare plin decât cu unul De asemenea, înãuntru . . .
gol. La început fiþi moderaþi. Deschideþi ecluza numai puþin; când
ajungeþi pe la jumãtate o mai deschideþi puþin; când sunteþi aproape Richard L. Predicarea ancoratã în teologia biblicã . . . . . . . . . . . . 23
de încheiere, deschideþi-o de tot pentru a opera la întreaga capacitate. Dresselhaus
Ochiþi þinta. Trageþi! Vedeþi unde a cãzut lovitura ºi apoi mai trageþi o Schiþe de predicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
salvã. Organizaþi-vã predicile; cuvintele voastre trebuie sã semene cu
niºte gloanþe... Unelte pentru lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Burt McCafferty în The Weekly Evangel (27 ianuarie, 1917)

O COLECÞIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA


Editorial Predicator ºi predicã
în rugãciune în timpul meu de pãrtãºie cu Dumnezeu.
B iblia are multe cuvinte de laudã pentru funcþia de predi-
cator al Cuvântului lui Dumnezeu. Poate cã cel mai
complet verset pe aceastã temã este acesta: „Presbiterii
Numai despre timpul când voi fi arestat ºi dus la poliþie mi
se spune sã nu mã gândesc dinainte la ce voi spune acolo,
care conduc bine sã fie onoraþi cu îndoitã cinste, mai ales cãci Duhul Sfânt îmi va da acolo ce trebuie sã spun (Matei
cei care se îndeletnicesc cu predicarea ºi cu învãþãtura pe 10:19-20 ºi Luca 21:14-15). Dar mesajul predicii, Duhul
care o dau altora“ (I Tim. 5:17). Sfânt mi-l dã în cãmãruþa mea de pãrtãºie cu Dumnezeu,
În Vechiul Testament, slujba aceasta au avut-o profeþii. În care apoi îmi spune: „Acum du-te ºi transmite-l poporului.“
cãmãruþa lor de tainã, sau, cum îi spune Habacuc, turnul lor Pentru cã am primit în felul acesta mesajul, de multe ori
de veghere, Dumnezeu le vorbea, le dãdea mesajul Lui ºi-i mi-am început predica cu aceste cuvinte: „Duhul lui
trimitea sã transmitã acest mesaj poporului. Întotdeauna Dumnezeu mi-a pus pe inimã sã vã vorbesc despre...“
profetul îºi începea predica cu cuvintele: „Aºa zice Domnul,“ Încã un lucru de bazã în predicarea Cuvântului lui
arãtând prin aceasta cã el este doar transmiþãtorul mesaju- Dumnezeu: Vasul pe care îl foloseºte Dumnezeu trebuie sã
lui lui Dumnezeu, o „voce“ a lui Dumnezeu, cum se conside- fie curat! Duhul lui Dumnezeu este Duhul Sfânt, sau Duhul
rã Isaia (Isaia 40:3 ºi 6) ºi apoi Ioan Botezãtorul (Matei 3:3). Sfinþeniei, ºi acest Duh locuieºte în sfinþenie ºi într-o inimã
Ca sã sublinieze acest aspect al predicãrii Evangheliei, curatã. Poate fi predicatorul inteligent ºi poate fi el bun
Pavel scrie: „Noi suntem împreunã lucrãtori cu Dumnezeu“ mânuitor al cuvântului, dar dacã viaþa lui nu-i curatã, dacã
(I Cor. 3:9) ºi mai scrie cã noi suntem ambasadori ai lui el nu-i în rânduialã sau în armonie cu familia lui ºi cu
Dumnezeu prin care vorbeºte Dumnezeu (II Cor. 5:20). semenii lui, ungerea Duhului nu va fi peste predica lui. El va
Astãzi, Cuvântul lui Dumnezeu este adunat în Sfânta putea sã þinã predici foarte strãlucitoare, dar adunarea va
Scripturã. Rolul principal al predicatorului este sã trans- simþi clar cã puterea Duhului Sfânt nu este acolo.
mitã, explicându-l, ilustrându-l, Cuvântul lui Dumnezeu din O datã cu libertatea, a venit ºi posibilitatea ca sute de
Biblie. Cu vreo douãzeci ºi cinci de ani în urmã, un profesor tineri sã intre în lucrarea de predicare a Cuvântului. Aproape
universitar din Timiºoara, dupã ce mi-a ascultat o predicã, pretutindeni, bisericile au predicatori tineri. Ceea ce trebuie
i-a spus dezamãgit celui care îl adusese la adunare: „Eu mã sã ne bucure cel mai mult este faptul cã cei mai mulþi dintre
aºteptam la ceva mai filosofic, dar omul acesta n-a fãcut ei sunt îndrãgostiþi de Scripturã ºi predicã din ea Cuvântul
decât sã explice Biblia.“ Când mi s-a transmis acest comen- lui Dumnezeu. Aceasta este cea mai bunã temelie pe care se
tariu, am exclamat: „Aceasta este cea mai bunã laudã pe poate construi viitorul bisericilor evanghelice.
care am primit-o vreodatã ºi mã rog Domnului ca ea sã Numãrul de faþã al revistei Resurse spirituale vã prezintã
rãmânã adevãratã în toatã cariera mea de predicator.“ o colecþie deosebit de importantã de articole pe tema predicii
Predicatorul trebuie sã fie un profund cunoscãtor al ºi a predicatorului. Ele sunt într-adevãr resurse de mare
Cuvântului lui Dumnezeu, dupã modelul Domnului Isus valoare pentru noi, cãci ne ajutã sã ne cunoaºtem mai bine
care, cunoscând toatã Scriptura, la orice întrebare I se punea slujba ºi sã cunoaºtem mai bine ce fel de oameni trebuie sã
rãspundea numai din ceea ce scrie în Scripturã. fim noi ca sã ne putem îndeplini bine slujba.
Când mã urc la amvon, nu o fac cu scopul ca acolo sã-mi Predicatorul este foarte aproape de inima lui Dumnezeu,
arãt propria mea înþelepciune sau ºtiinþã: Eu sunt acolo ca cãci el este vocea lui Dumnezeu, instrumentul prin care
sã le arãt oamenilor ce zice Dumnezeu în Scripturã despre Dumnezeu mântuieºte vieþi, zideºte vieþi, modeleazã vieþi,
un subiect sau altul. pregãteºte vieþi atât pentru slujirea aici pe pãmânt cât ºi
Ce anume subiect sã abordez când mã urc la amvon? pentru Împãrãþia Lui eternã.
Lucrul acesta trebuie sã mi-l spunã Duhul Sfânt când stau Pastor Dr. Iosif Þon

Resurse Spirituale Colectivul de redac]ie


Revist[ publicat[ trimestrial de
Redactor ºef: Bill L. Williams
LIFE PUBLISHERS INTERNATIONAL
Str. Ady Endre, nr. 33, 3700 Oradea, România Editor: Luca Creþan
Tel. (059) 136264, (094) 624236 Traducãtor ºi tehnoredactor: Ionel Socaciu
Fax (059) 447180 E-mail: liferom@rdsor.ro
ISSN 1454 – 1750
Articolele din aceastã revistã au fost selectate ºi traduse din Enrichment—un jurnal pentru lucrãtorii
creºtini publicat de organizaþia Assemblies of God, SUA.
Pentru conducãtori ºi lucrãtori Resurse Spirituale se distribuie gratuit.
Predicarea penticostalã nu este doar predicã, ci este comunicarea Cuvântului
lui Dumnezeu oamenilor, cu scopul de a-i informa ºi schimba.
DE GEORGE O. WOOD Aºa cum a procedat cu Petru, Isus ne spune: „Ridicã-te. Ia-o de la capãt.

D
este la lucru ºi astãzi, silindu-ne ºi pe Jocul nu este decât la jumãtate“.
noi sã stãm în picioare. Înainte ca Aceasta este Evanghelia harului lui
eja ºtim cum aratã amvonul
Dumnezeu sã facã mesajul, El face bãr- Dumnezeu. El foloseºte oameni
penticostal al secolului 21, ºi
batul care sã comunice acel mesaj. nevrednici.
nu vreau sã vorbesc despre
Întoarcerea lui Petru seamãnã cu o În spatele fiecãrei predici se aflã
materialul din care este
întâmplare dintr-un meci al campiona- viaþa unui predicator. Mesajele noastre
fãcut, dacã este de lemn, de
tului Rose Bowl din 1929, când Roy sunt modelate dupã tiparul propriilor
sticlã, sau un simplu
Riegels a apucat neîndemânatic o noastre vieþi în Hristos. Nu existã
pupitru, sau o lucrare de artã
minge în prima reprizã s-a întors, ºi a amvon penticostal, dacã nu existã mai
împodobitã. Este vorba de
alergat vreo 70 de metri spre poarta întâi un penticostal care care sã-l
acelaºi amvon fotografiat în Fapte
echipei sale. În cele din urmã coechipi- foloseascã. Predicile noastre nu vor fi
2:14-41 - modelul pentru întreaga
erul sãu i-a luat mingea, foarte niciodatã mai pline de Duhul Sfânt
predicare penticostalã. Amvonul penti-
aproape de poarta opusã. Riegels a fost decât suntem noi. ªi noi nu ne vom
costal este clãdit din materialele
prea descurajat ca sã mai spunã ceva. ridica niciodatã pânã când Isus nu ne
pregãtirii, proclamãrii ºi provocãrii. Ce mã impresioneazã în aceastã sileºte, ºi pânã când nu aºteptãm ºi nu
povestire nu este distanþa mare par- primim promisiunea Duhului Sfânt.
PREG{TIREA – FAPTE 2:14
cursã într-o direcþie greºitã, ci modul în Petru nu s-a ridicat sã predice fãrã
Dumnezeu face persoana înainte de a care antrenorul lui Riegels l-a încurajat sã aibã o relaþie cu Dumnezeu. El s-a
face predica. Pregãtirea predicatorului pe acesta la începutul reprizei a doua. ridicat în picioare dupã 40 de zile pal-
ia mult mai mult timp decât pregãtirea Se spune cã Riegels stãtea într-un colþ pitante de întâlnire cu Isus Cel înviat,
predicii. Priveºte la cele patru stadii ale al vestiarului, cu faþa în mâini ºi 10 zile de rugãciune, ºi câteva ore în
pregãtirii lui Petru, pregãtire ce precede plângea ca un copil. Antrenorul Price care a fost copleºit de Duhul Sfânt.
predica ce a lansat Biserica. s-a apropiat, ºi-a pus mâinile pe umerii Cine nu s-ar ridica sã predice un mesaj
1. „ Atunci Petru s-a a sculat în lui Riegels ºi i-a spus: „Roy, ridicã-te ºi proaspãt dupã astfel de întâlniri cu
picioare...“ El nu a procedat întotdeau- intrã iarãºi pe teren. Jocul este doar la Dumnezeul cel viu!
na aºa, nici tu n-o faci. jumãtate.“ 2. „ cu cei unsprezece...“ De ce nu s-a
În Evanghelii îl gãsim pe Petru în tot Cât de des eºecul lui Petru ºi al lui ridicat Petru singur? Deoarece predica
felul de situaþii dificile: scufundân- Riegels ne descrie pe noi. Noi luãm sa nu conþinea o doctrinã care sã-i
du-se (Matei 14:30), mustrând (Marcu mingea ºi fugim în direcþie greºitã. Ne aparþine doar lui. Toþi apostolii ar fi
8:32), dormind (Marcu 14:37), rãnind împiedicãm ºi cãdem, ºi ne este atât de putut predica aceeaºi predicã.
(Ioan 18:10), fugind (Marcu 14:50) ºi ruºine de noi înºine încât nu mai În cãutarea noastrã dupã individu-
înjurând (Marcu 14:71). Ar putea el dorim niciodatã sã încercãm. Dar alism ºi stiluri distinctive, s-ar putea ca
deveni vreodatã „piatra“ pe care l-a Dumnezeu vine la noi, Se apleacã noi, predicatorii, sã neglijãm temele de
chemat Hristos sã fie? (Matei 16:18). asupra noastrã ºi, în Persoana lui Isus, bazã ale credinþei creºtine ºi s-o luãm

RESURSE SPIRITUALE • 1
pe urmele revelaþiei personale. PROCLAMAREA – mãrturie pentru aceasta. Când focul
Odatã un prieten pastor, bine inten- FAPTE 2:14-35 din inima credincioºilor sau din
þionat, m-a întrebat: „Ce þi-a vorbit denominaþiune se stinge, adunarea
Domnul în ultima vreme?“ Francis d’Assisi a spus: „Predicã-L începe sã se încrunte în faþa exube-
I-am rãspuns tachinându-l: „Sã întotdeauna pe Isus, ºi foloseºte cuvin- ranþei, ºi un aer de superioritate
iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, cu tele ori de câte ori este nevoie.“ afecteazã pe cei ce nu-ºi pot menþine
toatã inima ta, cu tot sufletul tãu, ºi cu Modul nostru de viaþã oferã credibi- bucuria primarã.
litate mesajului pe care îl predicãm. Haideþi sã venim la amvon
tot cugetul tãu... Sã iubeºti pe
Dar numai exemplul nostru nu este împrospãtaþi în experienþa noastrã cu
aproapele tãu ca pe tine însuþi“ (Matei
suficient pentru a comunica clar tot Dumnezeu!
22:37, 39).
adevãrul lui Dumnezeu. În ziua Biserica promite bucurie, pace, dra-
Nu este nimic greºit sã dorim
Cincizecimii, apostolii au fost plini de goste, dar este aceasta ceea ce gãsesc
prospeþime în predicarea noastrã sau
Duhul Sfânt, însã impactul asupra oamenii? Autorul Jess Moody a notat
ca aceasta sã aibã un stil personal dis- celorlalþi a fost rezultatul predicii lui
tinct. Trebuie doar sã fim siguri cã cã nu sloganele pe care le folosim, nici
Petru. Iatã ce învãþãm de la el cu numele de pe uºa bisericii sunt cele
pãstrãm conþinutul acestora bazat pe privire la proclamarea penticostalã.
adevãrurile principale ºi clare ale care se vând; ceea ce facem determinã
Proclamarea penticostalã se revarsã
Scripturii (2 Petru 1:20,21). rãspunsul oamenilor. Numele nu te fa-
din propria noastrã experienþã cu
3. „a ridicat glasul...“ Predicatori ce penticostal ºi nu-þi face nici predica
Hristos.
penticostali, faceþi asta! penticostalã, ci realitatea experienþei
este cea care stã în spatele numelui.
Petru trebuia sã vorbeascã tare, ca Trebuie doar sã fim Proclamarea penticostalã înseamnã
sã fie auzit de marea mulþime de
oameni, dar ridicarea vocii predica- siguri cã pãstrãm cã acesta este ceasul lui Dumnezeu ºi
torului este ºi o dovadã a pasiunii. conþinutul predicii cã ziua lui Dumnezeu se apropie.
Petru a explicat din Cuvântul lui
Totuºi, predicatorii penticostali tre-
buie sã fie atenþi sã nu confunde tonul
bazat pe adevãrurile Dumnezeu botezul în Duhul, citând
vocii cu ungerea. Burt McCafferty, unul principale ºi clare mult din Ioel, ca sã arate urgenþa din
întrega predicarea penticostalã: timpul
dintre lucrãtorii timpurii ai organiza- ale Scripturii. este scurt, pentru cã vine ziua
þiei Assemblies of God, a înþeles acest
Ca ºi cel dintâi predicator penticostal, Domnului, ºi acesta este ceasul când sã
lucru ºi, în 1917, a oferit „câteva
Petru a început cu experienþa celor 120: fim vizitaþi de Duhul Sfânt.
sugestii predicatorilor“:
„Oamenii aceºtia nu sunt beþi, cum vã Petru a predicat, ca ºi Ioel, adevãruri
„Nu te agita prea devreme... Nu urla
închipuiþi voi“ (versetul 15). care depãºeau capacitatea sa de
ºi nu þipa. Prea multã apã opreºte roata
Penticostalii au fost adesea acuzaþi înþelegere. El nu ar fi putut înþelege cã
morii, ºi sensul cuvintelor se pierde în
cã îºi bazeazã teologia ºi predicarea pe ultimele zile aveau sã se întindã de-a
prea mult zgomot. Dacã ai un fulger,
propria lor experienþã. Aceasta nu este lungul a 20 de secole. Acum noi ºtim
poþi sã-þi permiþi sã dai drumul tunetu-
o acuzaþie complet greºitã. Mai bine sã cã revãrsarea Duhului din ziua Cinci-
lui, dar nu încerca sã declanºezi un zecimii a fost începutul zilelor de pe
trãznet dintr-un nor gol.“ ai o experienþã cu Dumnezeu decât sã
nu ai nici una. Odatã, predicatorul ºi urmã, ºi perioada descrisã prin
Un sfat extraordinar atât pentru „soarele se va preface în întuneric ºi
1917 cât ºi pentru 2000! autorul metodist englez W.E. Sangster
a þinut o predicã din Fapte 2:15 ºi luna în sânge“ reprezintã sfârºitul
4. „ºi le-a
a zis.“ Petru a stabilit o acestora (cf. Fapte 2:20). Dar noi
26:25, pe care a intitulat-o „Beþiv ºi
legãturã cu cei care îl ascultau. simþim aceeaºi urgenþã pe care a
nebun“. Sangster a spus:
Ascultãtorii sãi erau preocupaþi de simþit-o Petru: „În prezent Dumnezeu
„Gândiþi-vã la ceea ce aflãm din
comportarea celor 120. Petru a început κi revarsã Duhul Sãu peste noi ºi este
istorie. Ori de câte ori acest izvor de
cu lucrurile care îi interesau pe aceºtia, gata sã-ªi sfârºeascã lucrarea!“
apã vie se revarsã proaspãt din stâncã,
a continuat cu ceea ce era necesar sã În prezent, fiii ºi fiicele prorocesc;
el produce o exuberanþã plinã de
cunoascã ºi sã facã ei, ºi a încheiat cu tinerii au viziuni; ºi bãtrânii viseazã
bucurie. Primii creºtini au fost acuzaþi
o chemare decisivã la dedicare. cã sunt beþi. Primii franciscani au tre- visuri. O bisericã penticostalã nu va fi
Predicarea penticostalã nu este doar buit mustraþi pentru cã râdeau în bise- niciodatã lipsitã de cuvânt, fãrã vizi-
predicã, ci este comunicarea Cuvântu- ricã, deoarece erau extrem de fericiþi.... une sau fãrã visuri.
lui lui Dumnezeu oamenilor cu scopul Primii metodiºti au folosit melodii de Acestea sunt ultimele zile; ele sunt
de a-i informa ºi schimba. opere pentru imnurilor lor ºi au pus singurele zile de care dispunem. Noi
Cum procedezi tu? Le place copiilor cântãrile Sionului pe muzicã de dans. trãim totdeauna la sfârºitul vremii.
ºi tinerilor din adunarea ta sã te audã Primii membri ai Armatei Salvãrii au Care este percepþia noastrã ca predica-
predicând? Foloseºti un limbaj ºi ilus- sãrit de bucurie.... tori? Avem noi sentimentul cã în
traþii pe care aceºtia le înþeleg, în timp Este foarte uºor sã auzi aceste prezent lucrurile se desfãºoarã ca de
ce vorbeºti ºi adulþilor? Este extrem de istorisiri ºi sã te simþi superior. Nu este obicei sau cã acesta este ceasul lui
important sã dorim sã predicãm pentru deloc greu sã-þi strângi buzele ºi sã Dumnezeu? Predicatorii penticostali
ascultãtorii noºtri ºi nu doar sã pregã- gândeºti, dacã nu chiar sã spui, cã exu- trebuie sã înþeleagã cã acesta este cea-
tim o predicã ºi s-o rostim (Fapte beranþa ºi devoþiunea nu se potrivesc. sul în care Dumnezeu le viziteazã
10:33; Romani 1:11). Dar se potrivesc. Istoria Bisericii stã vieþile, casele, bisericile ºi oraºele.

2 • TOAMNA 2000
Proclamarea penticostalã se este ea. Trebuie sã riscãm sã-i ofensãm dintr-o carte, care a trãit ºi a murit.
bazeazã pe Cuvântul scris al lui pe unii. Duhul Sfânt este la lucru, ca sã Ultimul lucru pe care îl citeºti despre
Dumnezeu. anuleze verdictul nedrept împotriva lui orice muritor este: „A murit.“ Nu tot
Predica lui Petru este plinã de citate Isus. aºa este cu Isus. El a murit, dar acum
din Vechiul Testament. El a explicat Totuºi, confruntarea trebuie sã fie trãieºte!
ziua Cincizecimii citând din Ioel temperatã de harul lui Dumnezeu: Când ucenicii au predicat importan-
2:28-32. Apoi a citat Psalmii 16:8-11; „Omul acesta dat în mâinile voastre, þa Învierii, ei au dovedit-o prin expe-
110:1 ºi 132:11, ca sã arate cum ªi-a dupã sfatul hotãrât ºi dupã ºtiinþa mai rienþã ºi au justificat acea experienþã
împlinit Dumnezeu promisiunile învi- dinainte a lui Dumnezeu.“ Crucea prin Scripturã. Dupã rãstignire ei au
indu-L pe Isus din morþi. aparþine planului veºnic al lui Dum- fost zdrobiþi ºi tulburaþi, visele le-au
Dacã o predicã nu este plinã de nezeu. Ea nu a fost o mãsurã de dispãrut ºi vieþile le-au fost zdrunci-
Biblie, nici nu ar mai trebui þinutã. urgenþã la care a apelat Dumnezeu nate. „Noi trãgeam nãdejde“, au spus
Când nu suntem cufundaþi ºi impreg- dupã ce toate celelalte posibilitãþi au cei doi în drum spre Emaus (Luca
naþi de însuºi Cuvântul inspirat al lui eºuat. El nu a intervenit nici în crucifi- 24:21). Crucea le-a spulberat speranþa,
Dumnezeu, predicarea noastrã este lip- care, nici nu a prevenit crucea. El a însã nu ºi dragostea. Învierea a schim-
sitã de putere ºi semnificaþie. anulat în mod surprinzãtor verdictul bat totul.
Nu de mult, la o mare întâlnire nedrept al omenirii. Crucea este o parte Predicatorii penticostali vor sã stri-
carismaticã, vorbitorul a cerut audi- a însãºi vieþii lui Dumnezeu. Pãcatul ge, ºi strigãtul lor are conþinut! Nu vrei
enþei în mod repetat sã nu punã între- meu a cerut moartea lui Isus. Eu nu ºi tu sã strigi? El a înviat! El este viu!
bãri, ci sã accepte ceea ce se spunea mã pot prezenta înaintea unui Dum- Glorificarea lui Isus (versetele
acolo. O astfel de abordare nu este pen- nezeu sfânt pe baza meritelor mele. 33-35). Petru a legat lucrarea lui Isus
ticostalã. În ziua Cincizecimii, Petru a Acest mesaj este provocator pentru din ceruri de ceea ce se întâmplã acum
apelat la Scripturã pentru a justifica cultura contemporanã. Nu este corect pe pãmânt. El este responsabil de ceea
experienþa celor 120, apoi a apelat din din punct de vedere politic. Nu toate ce se petrece în Biserica Sa. El este Cel
nou la Scripturã pentru a susþine viaþa, drumurile duc spre Dumnezeu. Isus a care κi revarsã Duhul promis, pe care
moartea ºi învierea lui Isus. Dacã nu spus: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa. L-a primit de la Tatãl Sãu.
putem accepta lucrarea lui Isus fãrã a o Nimeni nu vine la Tatãl decât prin Aceastã revãrsare nu a avut loc o
gãsi bazatã pe Cuvântul scris, cu cât Mine“ (Ioan 14:6). singurã datã. Textul din Fapte 2:1
mai mult nu trebuie sã acceptãm nimic Învierea lui Isus din morþi (versetele spune în mod literal: „în ziua Cinci-
din ceea ce nu este scris? Domnul 24-32). Bazaþi pe faptul istoric al zecimii.“ Cincizecimea, ca zi, se referã
Însuºi S-a împotrivit celui rãu Învierii, Isus este o Persoanã pe care o la întreaga perioadã de timp de la
spunând: „Este scris.“ întâlnim, o cunoaºtem ºi cu care avem naºterea Bisericii pânã la a doua venire
Cei care au experimentat trezirea de experienþe. El nu este un personaj a lui Isus Hristos. De aceea, ziua
pe strada Azusa au proclamat plini de
curaj cã norma adevãrului este Cu-
vântul revelat ºi scris al lui Dumnezeu.
Presbiterul Seymour a declarat: „Noi
evaluãm totul cu ajutorul Cuvântului;
fiecare experienþã trebuie judecatã în
comparaþie cu Biblia.“
Aº vrea sã mai atrag atenþia asupra
faptului cã în aceastã vreme trebuie sã
fim atenþi sã nu ajungem bogaþi în ce
priveºte închinarea ºi sãraci în Cuvânt.
Închinarea penticostalã este minunatã,
dar Duhul Sfânt nu a intenþionat nicio-
datã ca închinarea sã ia locul procla-
mãrii Cuvântului. Predicaþi Cuvântul!
Predicarea penticostalã Îl are în cen-
trul ei pe Hristos.
Isus este esenþa predicii lui Petru din
ziua Cincizecimii. În cea mai mare
parte a predicii sale el s-a concentrat
asupra Cuvântului Viu (Fapte 2:22-35).
Viaþa ºi moartea lui Isus (versetele
22,23). Lui Petru nu i-a fost teamã sã-i
înfrunte direct pe ascultãtorii sãi,
spunându-le: „Voi L-aþi rãstignit, ºi L-aþi
omorât prin mâna celor fãrãdelege.“ Aici se încheie seria de predici din Apocalipsa.
Dacã Evanghelia va fi predicatã cu
adevãrat, trebuie predicatã aºa cum
Încotro ne îndreptãm acum?

RESURSE SPIRITUALE • 3
Cincizecimii este un sinonim pentru oameni sã plângã sã fie salvaþi, sã fie strâmbe“. Imagineazã-þi o casã în
zilele de pe urmã. Ziua Cincizecimii schimbaþi. flãcãri ºi pe cineva disperat care
încã mai are loc, pentru cã în zilele de Predicarea penticostalã sub ungerea priveºte pe geam de la etajul al doilea
pe urmã Duhul încã Se revarsã. ºi împuternicirea Duhului Sfânt „strã- în speranþa unui ajutor. Focul a cuprins
ªi, în timp ce Duhul Se revarsã pe punge inima“. În Noul Testament, casa atât de tare încât aceasta nu mai
pãmânt, Domnul Isus ªi-a ocupat locul aceastã expresie este folositã numai în poate fi salvatã. Nu pierde timpul
în cer, aºteptând ca ultimul vrãjmaº sã versetul 37. Mai este folositã în tra- încercând sã salvezi casa. Spune-i
fie pus sub picioarele Sale. ducerea greacã a versetului Genesa acelei persoane sã iasã afarã, sã sarã
Haideþi sã predicãm aceste mari 34:7 din Vechiul Testament, când fiii în siguranþa pe care o oferã Hristos, ºi
adevãruri despre Isus. lui Iacov au descoperit cã sora lor, sã renunþe la viaþa veche.
Dina, fusese violatã de Sihem: „...au Biserica trebuie încurajatã sã fie
PROVOCAREA — fost strãpunºi în inimã (s-au supãrat ºi sare ºi luminã în societate, însã noi tre-
FAPTE 2:36–41 s-au mâniat foarte tare – în traducerea buie sã ne consumãm energia în
româneascã; n.tr.).“ Literal cuvântul primul rând ca sã-i scoatem pe oameni
Provocare înseamnã a atrage dupã înseamnã a produce o durere ascuþitã afarã din casa ce arde.
sine, a stârni un sentiment sau a deter- Chemarea la altar a fost una în care
asociatã cu anxietate sau remuºcare.
mina o acþiune. Amvonul penticostal Petru „îi îndemna ºi pleda“ în faþa
Petru, predicatorul, trebuie sã fi
urmãreºte un rãspuns. De aceea avem ascultãtorilor sãi. Poate cã ne imagi-
avut ceva de-a face cu efectul. El toc-
noi chemãri la altar. nãm 3.000 de oameni care pãºesc ime-
mai primise Duhul Sfânt. O doctrinã
Predica poate încãlzi inima ºi infor- diat în faþã, însã cred cã ar trebui sã-i
inspiratã cere o lucrare inspiratã.
ma mintea, dar ea trebuie sã facã apel vedem pe oameni venind în valuri.
Amvonul penticostal are un rãspuns
la voinþã sau altfel nu-ºi atinge scopul. Unii sunt deja pe drum, alþii abia s-au
clar pentru ceea ce trebuie sã facã
Niciodatã nu este suficient doar sã stâr- pornit sã vinã, apoi alþii, ºi în final,
oamenii când sunt strãpunºi în inimã:
neºti emoþiile sau sã satisfaci curiozi- dupã ce chemarea la altar s-a încheiat,
• „Pocãiþi-vã.“ Asumaþi-vã, asumã-þi
tatea intelectualã a celor ce te ascultã. multe minute mai târziu, 3.000
responsabilitatea. Pãrãseºte jocul critic.
Petru ºi-a încheiat predica cu urmã- rãspunseserã acesteia.
Schimbã-þi modul de a gândi.
toarele cuvinte: „Sã ºtie bine dar (orice Nu se pot explica implicaþiile pe ter-
• „Fiþi botezaþi în Numele lui Isus.“
predicã ar trebui sã fie binecuvântatã men lung ale unei predici pline de
Iertarea pãcatelor vine o datã cu
având un „dar“ sau „de aceea“), toatã Duhul Sfânt. Oare biserica din Roma
casa lui Israel, cã Dumnezeu a fãcut ascultarea interioarã ºi exterioarã,
când eºti gata sã te identifici în mod ºi-a datorat originea acestei chemãri la
Domn ºi Hristos pe acest Isus, pe care altar? (Observã expresia „oaspeþi din
L-aþi rãstignit voi“ (versetul 36). Petru public cu Domnul.
• „Veþi primi darul Sfântului Duh.“ Roma,“ versetul 10). Cum ai putea oare
a trecut de la explicaþie la aplicaþie. mãsura impactul pentru timp ºi eterni-
Prezentând domnia lui Isus Hristos, De ce? Pentru cã Dumnezeu l-a promis.
El nu intenþioneazã ca credincioºii care tate al unei singure predici sub
predica produce convingere. În Faptele ungerea Duhului?
apostolilor, vedem cã plânsul a fost o nu au fost între cei 120 sã fie cetãþeni
de mâna a doua în Împãrãþia Sa.
reacþie frecventã a celor care au ascul-
Prima predicã penticostalã a conþi- CONCLUZIE
tat predicile apostolilor. Cum am pier-
dut acest rãspuns la predicarea noas- nut o chemare la altar dezvoltatã: „ªi Ce sã spunem atunci despre amvonul
trã? Cum am cedat noi în faþa unui cu multe alte cuvinte, mãrturisea, îi în- penticostal al secolului 21? Fãrã
spirit rece ºi amorþit de plictisealã, demna ºi zicea: «Mântuiþi-vã din mijlo- aceeaºi pregãtire, proclamare, ºi provo-
decenþã ºi lipsã de viaþã? cul acestui neam ticãlos»“ (versetul 40). care care a caracterizat amvonul
O predicã care genereazã aplauze Versiunea King James redã mai primului secol, în secolul 21 nu va
este o predicã care nu convinge pe corect sensul din original când spune: exista nici un amvon penticostal.
nimeni. Aplauzele spun: „Deja sunt de „Mântuiþi-vã din mijlocul acestei gene- Nu va fi nici un amvon penticostal:
acord cu tine“, în loc sã spunã: „Am raþii strâmbe“. Cuvântul grecesc pentru • dacã nu existã Cincizecime,
nevoie de schimbare, de pocãinþã.“ La strâmb este skolias ºi înseamnã a fi • dacã nu existã o persoanã penti-
prima predicã penticostalã, mulþimea strâmb sau în afara cãrãrii drepte. costalã la amvon,
nu l-a aplaudat pe predicator, pentru cã Când o generaþie este numitã strâmbã, • dacã mesajul ei nu este bazat pe
ascultãtorii erau preocupaþi de soarta nu înseamnã cã tot ce aparþine acestei Cuvântul scris al lui Dumnezeu,
lor. Ei nu au fost mulþumiþi, ci strã- generaþii este strâmb sau cã fiecare • dacã mesajul acesteia nu-L are în
punºi în inimã. Ei nu au fost încântaþi, persoanã din aceasta este invalidã. centrul ei pe Isus ca Domn ºi Hristos,
ci convinºi: „Dupã ce au auzit aceste „Generaþie strâmbã“ înseamnã cã • dacã oamenilor nu li se oferã
cuvinte, ei au rãmas strãpunºi în direcþia acestei generaþii este greºitã ºi oportunitatea sã rãspundã mesajului
inimã, ºi au zis lui Petru ºi celorlalþi cã ea, ca întreg, se îndreaptã spre predicat.
apostoli: «Fraþilor, ce sã facem?»“ (ver- moarte ºi nu spre viaþã. Morala, etica Însã, dacã Isus zãboveºte, va exista
setul 37). ºi credinþa ei nu sunt în conformitate un amvon penticostal în secolul 21!
Experienþa penticostalã poate atra- cu cãile lui Dumnezeu (1 Cor. 6:9,10). ªtim aceasta pentru cã Dumnezeu a
ge o mulþime – o mulþime care va fi O adunare modernã s-ar aºtepta sã promis: „Voi turna din Duhul Meu peste
uimitã, încurcatã, sau care-ºi va bate audã: „Salvaþi aceastã generaþie strâm- orice fãpturã“ (Fapte 2:17). Trebuie sã
joc de vorbitor (versetele 12,13) – însã bã“, însã apelul apostolic este: „Sal- alegem sã dorim ca fãptura noastrã sã
predicarea penticostalã îi face pe veazã-te din mijlocul acestei generaþii fie inclusã în acea împlinire.-

4 • TOAMNA 2000
DE STEPHEN F. OLFORD
Una dintre cele mai extraordinare afirmaþii
mesajul lui Dumnezeu nevoilor omeneºti.
referitoare la Cuvântul etern, inerant al lui
Observãm cã:
Dumnezeu se gãseºte în Psalmul 119. Din cele
176 de versete, opt (vezi versetele 121-128)
PREDICATORUL ESTE O PERSOAN{
exprimã bogãþia ºi relevanþa revelaþiei lui
Dumnezeu cãtre om. Pe tot cuprinsul acestui CU O OBLIGA|IE URIA+{.
psalm uriaº discernem un profil al predicatoru- „Eu sunt robul Tãu“ (versetul 125). În aceastã
lui, a cãrui sarcinã este sã explice ºi sã aplice strofã, cuvântul rob este menþionat de trei ori.

RESURSE SPIRITUALE • 5
Semnificaþia lui este aceea de sclav, ºi te duce setul 125). Predicatorii trebuie sã fie modele de
cu gândul la o dedicare ºi o obligaþie totalã faþã integritate personalã înaintea celor care îi as-
de stãpân. Dacã studiem aceste trei menþionãri, cultã ºi a întregii lumi în ansamblu. Ca oameni
descoperim cã predicatorul are de înfruntat o conºtiincioºi, ei ar trebui sã petreacã ore întregi
ostilitate spiritualã. „Nu mã lãsa în voia asupri- pe genunchi în rugãciune ºi studiind Cuvântul
torilor mei. Ia sub ocrotirea Ta1 binele robului lui Dumnezeu, ca sã ºtie cum sã personifice
Tãu“ (versetele 121, 122). A predica adevãrul standardele biblice pentru o trãire sfântã.
înseamnã a invita ostilitatea spiritualã în viaþa
ta. Pavel a avut parte el însuºi de asemenea PREDICATORUL ESTE O PERSOAN{
experienþe: „Cãci noi n-avem de luptat împotri- CU O PERSPECTIV{ CEREASC{.
va cãrnii ºi sângelui, ci împotriva cãpeteniilor,
Scopurile împotriva domniilor, împotriva stãpânitorilor „Este vremea ca Domnul sã lucreze: cãci ei
întunericului acestui veac, împotriva duhurilor calcã legea Ta“ (versetul 126). Predicatorii care
predicatorului rãutãþii care sunt în locurile cereºti“ (Efeseni umblã cu Dumnezeu au o dublã viziune: (1) Ei
6:12). Poate îi dispreþuim pe predicatorii ºi vãd inima omului (versetul 126). Pronumele ei
nu trebuie teleevangheliºtii care au cãzut ºi care au scan- se referã la oamenii care nesocotesc poruncile
dalizat întreaga lume, dar nu reuºim sã legii sfinte a lui Dumnezeu, fie prin ignoranþã,
sã fie înþelegem pe deplin violenta ostilitate spiritualã fie prin aroganþã.
prosperitatea, pe care aceºtia o au de înfruntat. Poate i-am Aceastã ignoranþã îi caracterizeazã pe mii de
criticat, dar de câte ori am mijlocit cu adevãrat adolescenþi din þara noastrã, care nu au fost
popularitatea, pentru ei? învãþaþi principiile Bibliei în familiile, ºcolile
Predicatorul trebuie sã se teamã de autori- sau chiar în bisericile lor. De aceea, îi pot
puterea ºi tatea biblicã. „Poartã-te cu robul Tãu dupã împuºca pe cei nevinovaþi fãrã sã clipeascã
bunãtatea Ta, ºi învaþã-mã orânduirile Tale!“ mãcar.
prestigiul... (versetul 124). Aceasta este o rugãciune O altã categorie de oameni, obraznic de aro-
uluitoare. Psalmistul spunea de fapt: „În mila ganþi, calcã în picioare absoluturile morale ale
ci Ta, dã-mi harul sã-mi supun viaþa autoritãþii Cuvântului sfânt al lui Dumnezeu. În timp ce
divine.“ Încã o datã, creºtinul obiºnuit este motoul: „Noi ne încredem în Dumnezeu,“ este
sã mediteze ignorant faþã de poziþia pe care o iau predica- prezent pe bancnotele ºi pe monedele noastre
torii când deschid Cuvântul lui Dumnezeu. Sf. (pe dolari; n.tr.), noi interzicem rugãciunea în
zi ºi noapte Augustin a spus: „Când Scriptura vorbeºte, ºcolile noastre ºi neglijãm citirea Bibliei, chiar
Dumnezeu vorbeºte.“ Cea mai mare autoritate ºi ca operã literarã. Într-adevãr, noi am cãlcat
la Cuvântul pe pãmânt, dupã Dumnezeu, este cuvântul ros- legea lui Dumnezeu, chiar într-o þarã care a fost
tit de la amvon. În acest sens, adunãrilor
lui Dumnezeu, creºtine li se aminteºte: „Ascultaþi de mai marii
întemeiatã pe principii creºtine.
Dar un lucru ºi mai important este cã (2)
voºtri, ºi fiþi-le supuºi“ (Evrei 13:17).
pânã când În 1987, când Ted Koppel a vorbit la serbarea
predicatorul împãrtãºeºte dorinþa adâncã a lui
Dumnezeu: „Doamne, este vremea ca Tu sã
acesta absolvenþilor de la Universitatea Duke din
acþionezi (lucrezi–KJV)“ (versetul 126, NKJV).
Durham, Carolina de Nord, el a declarat:
Cineva a spus cã „tãcerea cerului este speranþa
devine „Ca rasã a fiinþelor omeneºti raþionale, noi
omenirii.“ Când Dumnezeu acþioneazã, fie ne
am irosit 5.000 de ani încercând sã ne târâm
binecuvântã, fie trimite blestemul asupra noas-
o obsesie afarã din noroiul primar, cãutând adevãrul ºi
trã; fie aduce trezirea spiritualã, fie ne
absoluturile morale. În forma lui cea mai purã,
pedepseºte pentru pãcatele noastre.
sfântã. adevãrul nu este o bãtaie politicoasã pe umãr,
Este minunat când Dumnezeu alege sã-ªi
ci un reproº îngrozitor. Când a coborât de pe
Muntele Sinai, Moise nu a adus Cele zece suges- reverse binecuvântãrile, dar este chiar mai
tii, ci Cele zece porunci. ªi ele sunt (nu au fost) solemn când alege sã judece. Odatã evanghelis-
porunci. Adevãrul extraordinar despre Cele zece tul Billy Graham a declarat: „Dacã Dumnezeu
porunci este cã ele codificã în câteva cuvinte nu judecã America, El va trebui sã-ªi cearã
comportamentul uman acceptabil, nu doar pen- scuze de la Sodoma ºi Gomora.“ Judecata nu
tru trecut sau pentru prezent, ci pentru tot- constã întotdeauna din trãznete ºi tunete
deauna.“ îngrozitoare. Uneori Dumnezeu îi abandoneazã
Din pãcate, noi am diluat absoluturile pe oamenii care urmeazã pasiunile rele, mân-
morale ale adevãrului etern al lui Dumnezeu. Pe dria sau prostituarea (Romani 1:24,26,28).
de altã parte, când predicãm legea lui Unii se întreabã dacã nu cumva acest lucru
Dumnezeu, noi o facem cu fricã ºi cutremur, se întâmplã chiar în prezent, o datã cu rãspân-
cãci suntem sub autoritatea divinã a lui direa sidei, abuzului de droguri, creºterea vio-
Dumnezeu. lenþei ºi crimei, înmulþirea uraganelor, incendi-
Predicatorul trebuie sã fie un om integru. „Eu ilor ºi inundaþiilor catastrofale. Oare Dumnezeu
sunt robul Tãu; dã-mi pricepere, ca sã cunosc îngãduie aceste dezastre ca o judecatã asupra
învãþãturile Tale (cum trebuie sã trãiesc)“ (ver- Americii? (Vezi datele statistice alãturate.)

6 • TOAMNA 2000
PREDICATORUL ESTE O PERSOAN{ minciunii.“ (versetul 128). Ce afirmaþie! Aici nu
CU O PASIUNE SFÂNT{. este vorba doar de o pasiune sfântã, ci de un
dogmatism sfânt. Asta este predicarea! Aici nu
„De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult
este loc pentru selecþie sau alegere. Toate pre-
decât aurul, da, mai mult decât aurul curat: De
ceptele ºi toate lucrurile pe care Dumnezeu le
aceea, gãsesc drepte toate poruncile Tale, ºi
are de spus sunt drepte, ºi acest lucru este
urãsc orice cale a minciunii“ (versetele 127,
incontestabil.
128). Iatã un om cu o pasiune sfântã.
Pe de altã parte, predicatorul trebuie sã
Observãm, în primul rând, cã predicatorul
urascã orice alternativã la aceasta – orice cale
preþuieºte Cuvântul lui Dumnezeu. „De aceea,
greºitã – ºi sã-i îndemne pe oameni sã facã la
eu iubesc poruncile Tale mai mult decât aurul,
fel. A proceda astfel nu este popular astãzi, dar
da, mai mult decât aurul curat“ (versetul 127).
cine a spus cã predicatorul trebuie sã fie popu-
Nici un predicator nu-ºi meritã pâinea dacã nu
lar? Pavel, scriindu-ºi ultimele cuvinte adresate
poate repeta aceste cuvinte. Predicatorii trebuie
lui Timotei, i-a poruncit: „Propovãduieºte Poate îi
sã fie persoane care preþuiesc Cuvântul lui
Cuvântul, stãruieºte asupra lui la timp ºi ne la
Dumnezeu mai presus de orice alt lucru de va-
loare pe care îl oferã aceastã lume. Pavel i-a
timp, mustrã, ceartã, îndeamnã cu toatã blân- dispreþuim pe
deþea ºi învãþãtura. Cãci va veni vremea când
scris unui predicator: „Iubirea de bani este
rãdãcina tuturor relelor“ (1 Timotei 6:10).
oamenii nu vor putea sã sufere învãþãtura predicatorii ºi
sãnãtoasã, ci îi vor gâdila urechile sã audã
Scopul predicatorului nu trebuie sã fie prosperi-
tatea, popularitatea, puterea ºi prestigiul;
lucruri plãcute, ºi îºi vor da învãþãtori dupã teleevangheliºtii
poftele lor. κi vor întoarce urechea de la ade-
scopul lui trebuie sã fie sã mediteze zi ºi noapte
la Cuvântul lui Dumnezeu, pânã când acesta
vãr...“ (2 Timotei 4:2-4). care au cãzut
Cât de important este sã înþelegem cã, chiar
devine o pasiune sfântã. Chiar ºi atunci când
din toate celelalte lucruri nu se alege decât pra-
ºi atunci când oamenii se îndreaptã spre cãi ºi care au
greºite, predicatorul adevãrat trebuie sã continue
ful ºi pulberea, Cuvântul lui Dumnezeu rãmâne scandalizat
sã predice Cuvântul lui Dumnezeu.
în veci. Isus a spus: „Cerul ºi pãmântul vor
Astfel, în cel mai lung capitol din Biblie
trece, dar cuvintele Mele nu vor trece“ (Marcu întreaga lume,
gãsim acest profil al predicatorului. Rugãciunea
13:31). Dumnezeu a dat creaturilor sale o reve-
mea este ca aceastã expunere simplã sã ne
laþie proprie, care este în concordanþã cu carac-
inspire un nou respect pentru predicator ºi sã dar nu reuºim
terul Sãu sfânt ºi cu integritatea Sa. De aceea,
ne determine sã sprijinim orice efort destinat a-i
noi trebuie sã preþuim Cuvântul lui Dumnezeu.
ajuta pe predicatori sã fie comunicatori loiali ºi sã înþelegem
În al doilea rând, predicatorul rosteºte
neînfricaþi ai Cuvântului lui Dumnezeu.
Cuvântul lui Dumnezeu. „De aceea gãsesc
Repetând ce am spus, predicatorul este o pe deplin vio-
drepte toate poruncile Tale ºi urãsc orice cale a
persoanã cu o obligaþie extraordinarã, cu o per-
spectivã cereascã ºi cu o pasiune sfântã. Tot ce
lenta ostilitate
este mai puþin decât atât, nu se ridicã la
înãlþimea profilului unui predicator al lui
spiritualã pe
Familiile noastre destrãmate Dumnezeu.- care aceºtia
Mediteazã la urmãtoarele statistici devastatoare. o au de
În Statele Unite, în fiecare zi:
• 2.795 de adolescente (femei sub 20 de ani) înfruntat.
rãmân gravide Stephen F. Olford, Th.D.,
• 1.106 de adolescente fac avort este fondatorul oragani-
• 1.295 de adolescente nasc zaþiei Encounter
• 67 de copii mor înainte de a împlini o lunã Ministries, Inc.,
• 105 de copii mor înainte de a împlini un an Memphis, Tennessee,
• 10 copii sunt omorâþi prin împuºcare SUA.
• 6 adolescenþi se sinucid
• 135.000 de copii merg cu pistolul la ºcoalã
• 7.742 de adolescenþi îºi încep viaþa sexualã
• 623 de adolescenþi se îmbolnãvesc de sifilis sau
blenoragie (boli sexuale) Notã
• 211 de copii sunt arestaþi pentru abuz de droguri 1. Aceastã expresie înseamnã a sta în locul
• 437 de copii sunt arestaþi pentru beþie sau pentru cuiva, ca garant ºi, în general, ca un mediator
conducerea maºinii în stare de ebrietate sau mijlocitor (vezi Iov 17:3; Isaia 38:14).
• 3.288 de copii fug de acasã
• 2.556 de copii se nasc în afara cãsãtoriei
• 2.989 de copii îºi vãd pãrinþii divorþaþi.

RESURSE SPIRITUALE • 7
VALOAREA PREG TIRII
DE CHARLES T. CRABTREE

P
uterea amvonului m-a uimit. Importanþa amvonului Uneori suntem ispitiþi sã evitãm timpul ºi efortul pe care tre-
m-a înfruntat. Pregãtirea pentru amvon m-a provocat. buie sã-l facem pentru ca, atunci când predicãm sã dãm ce
În pofida acestor dinamici evident active în lucrarea de avem mai bun în noi. Mulþi predicatori vor sã predice bine,
predicare, mã grãbesc sã mãrturisesc cât de departe am dar puþini sunt cei care vor sã se pregãteascã sã predice bine.
cãzut în ceea ce priveºte disciplina devenirii unui vorbitor Problema fundamentalã în neglijarea pãrþii mai tehnice a
mai bun pentru Dumnezeu. Dacã aº putea repeta lucrarea predicãrii este dezvoltarea unor obiceiuri rele, care ne
mea de la amvon, aº acorda mai multã atenþie detaliilor ºi diminueazã eficienþa. Unele obiceiuri ale predicatorilor le
tehnicilor predicãrii. anuleazã eficienþa deoarece îi iritã pe ascultãtori sau distrag
Recent m-am dedicat din nou pregãtirii predicii, cãci sunt atenþia acestora de la mesajul propriu-zis. Predicatorii tre-
convins cã existã foarte multe lucruri pe care le pot buie sã îndepãrteze orice obstacol posibil printr-o disciplinã
îmbunãtãþi considerabil – chiar dupã aproape 40 de ani de potrivitã.
slujire la amvon. Cel ce doreºte sã-ºi dezvolte mai bine tehnicile pentru a fi
Unul dintre planurile subtile ale diavolului este sã folo- un predicator desãvârºit ar trebui sã þinã minte cã fiecare
seascã un limbaj spiritual ca sã ne submineze responsabili- îndemânare din viaþã a început cu puþinã stângãcie. Atenþia
tatea ºi sã desconsidere rolul agentului uman în predicare. acordatã detaliilor ºi o practicã susþinutã învinge handica-
Cuvântul lui Dumnezeu ne spune: „Despãrþiþi de Mine nu purile.
puteþi face nimic“ (Ioan 15:5). „«Nici prin putere, nici prin
Punând accentul pe mai multe domenii ale predicãrii în
tãrie, ci prin Duhul Meu», zice Domnul oºtirilor!“ (Zaharia
care noi toþi putem sã ne îmbunãtãþim performanþele ºi sã
4:6). Acelaºi Cuvânt spune: „Cautã sã te înfãþiºezi înaintea
devenim mai eficienþi, intenþia mea este sã fiu practic, fãrã
lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrãtor care n-are
însã a fi neatent ºi sã fiu realist, fãrã a fi superficial în ceea
de ce sã-i fie ruºine ºi care împarte drept Cuvântul adevãru-
ce priveºte datoria noastrã faþã de Dumnezeu ºi faþã de om.
lui“ (2 Timotei 2:15). În cercurile penticostale trebuie sã fim
atenþi sã depindem în întregime de Duhul Sfânt, crezând în
acelaºi timp cã El poate folosi mai eficient un instrument
FACTORUL VOCAL
bine instruit ºi bine pregãtit. Dându-ne voce, Dumnezeu ne-a dat un dar minunat. Fiecare
Mulþi au dificultãþi în ceea ce priveºte partea tehnicã a predicator ar trebui sã dea o mare atenþie folosirii, dez-
predicãrii pentru cã au impresia cã pregãtirea unei predici voltãrii ºi îngrijirii cum se cuvine a acestui puternic instru-
este un lucru firesc ºi un substitut pentru încrederea în ment – un dar incomparabil, cu un potenþial incredibil.
Dumnezeu. În unele cazuri, aceasta este o preocupare sin- Vocea trebuie folositã astfel încât fiecare ascultãtor sã
cerã, dar pentru alþii aceasta este o scuzã pentru lene. A te poatã înþelege clar cuvântul vorbit ºi sã-ºi menþinã interesul
pregãti pentru predicã înseamnã sã munceºti din greu. în primirea adevãrului.

8 • TOAMNA 2000
Câteva pãcate vocale (ratarea þintei prin a fost în ceea ce priveºte gramatica limbii
folosirea greºitã a vocii) comise la amvon sunt engleze – erori gramaticale grosolane, ofensa-
urmãtoarele: toare pentru oamenii educaþi.
1. Solicitarea excesivã a auzului. Ocazional Aceastã barierã în calea predicãrii Evan-
am fost nevoit sã stau în partea din spate a gheliei poate fi evitatã. Mulþi oameni bine edu-
bisericii sau a sãlii de clasã, ºi mi-a fost greu caþi s-au pierdut pentru cã un predicator nu a
sã-l aud pe predicator sau pe învãþãtor, pentru fost preocupat de folosirea corectã a limbajului Mul i predicatori
cã acesta nu-ºi folosea vocea astfel încât sã în prezentarea Evangheliei. Majoritatea predi-
poatã fi auzit de toþi.
Toþi profesorii de oratorie accentueazã faptul
catorilor vorbesc oamenilor bine educaþi.
Nimic nu poate scuza folosirea constantã a
cã un vorbitor trebuie sã vorbeascã atât de tare unei gramaticii sãrace la amvon.
DORESC s

încât cel mai îndepãrtat ascultãtor al sãu sã-i Dacã vrei sã-þi îmbunãtãþeºti folosirea limba- predice bine, dar
audã fiecare cuvânt rostit. Profesia noastrã este jului, gãseºte un profesor bun de limba românã
comunicarea. Tot ceea ce împiedicã o adunare ºi solicitã-i ajutorul. Unii predicatori obiºnuiesc
sã-l audã pe predicator zãdãrniceºte însuºi sã-ºi înregistreze predicile ºi apoi sã dea aceste pu ini sunt cei
scopul predicãrii. casete unor profesori, care sã-i ajute sã-ºi
2. Intensitate izolatã. Vocea este un instru- îmbunãtãþeascã abilitãþile de comunicare. care vor s se
ment ºi trebuie folositã ca un instrument. Mulþi predicatori au o bunã înþelegere a lim-
Vorbeºte clar ºi, în timp, schimbã volumul vocii. bii române, dar, în timp, ei îºi formeazã unele
Vocea trebuie folositã pentru a accentua diferite obiceiuri rele. Periodic, predicatorii trebuie sã-ºi
idei ºi pentru variaþie în comunicare, cu scopul asculte predicile înregistrate pe casetã ºi sã se
PREGÃTEASCÃ
de a menþine interesul audienþei. Am descoperit evalueze singuri. Dacã ei nu fac acest lucru, s predice bine.
cã este benefic sã-mi organizez mesajul aseme- alþii îi vor judeca în fiecare duminicã.
nea unui cântec cu trei strofe. Dupã fiecare Ascultã cu atenþie, urmãrind afirmaþii care
„vers“, revin la un ton conversaþional, înainte se repetã, cuvinte spuse doar ca sã fie spuse ºi
de-a trece treptat la o proclamare puternicã. cliºeele (expresiile stereotipe, banale). Poate vei
Mulþi predicatori îºi încep predica cu „pedala fi ispitit sã negi ceea ce auzi, dar nu te amãgi
acceleraþiei“ cãlcatã la maxim ºi, pânã când ter- singur – nici unul dintre cei cãrora le predici nu
minã, nu mai reduc deloc viteza! este surd. Dacã nu-þi place ce auzi pe casetã,
În tinereþe, am luat câteva lecþii de oratorie ºi probabil cã nici oamenilor nu le place ceea ce
am învãþat importanþa respiraþiei corespunzã- aud de la amvon. Asumã-þi responsabilitatea
toare prin folosirea pentru ce spui ºi
corectã a diafrag- pentru felul cum
mei, enunþare ºi
lansarea vocii.
Aceleaºi principii
DACÃ mi-a putea
repeta
lucrarea de
spui
respective.
lucrurile

O altã cale de a
pot fi aplicate ºi scãpa de obiceiurile
la amvon, a acorda mai mult aten ie
predicãrii. rele în predicare
Astãzi avem sis-
teme de amplificare
sofisticate pânã ºi
DETALIILOR TEHNICILOR
p r e d i
i

c r i i.
este sã-þi scrii predi-
cile. În peste 20 de
ani de predicare, nu
în sanctuarele bise- am mers niciodatã
ricilor cu mai puþin cu vreun manuscris
de 200 de locuri! Nu existã nici un înlocuitor sau cu vreo schiþã de predicã la amvon, dar am
pentru o voce puternicã, controlatã ºi formatã fãcut din scrierea predicilor pe hârtie o practicã
sã comunice adevãrul în aºa fel încât ascultã- a vieþii mele. Acest exerciþiu mã ajutã sã-mi for-
torul sã nu fie nevoit sã-ºi încordeze auzul ca mulez gândurile, sã dau o formã concretã ade-
sã înþeleagã ce se predicã, dar nici sã nu doreas- vãrului ºi sã abordez limbajul aºa cum trebuie.
cã sã-ºi acopere urechile. Un manuscris este o unealtã minunatã care-l
ajutã pe predicator sã vorbeascã corect.
FACTORUL VERBAL
Factorul verbal are de-a face cu folosirea ºi FACTORUL VIZUAL
structura limbajului – nu atât de mult cu ce Factorul vizual este rareori menþionat sau dis-
spui, ci cu modul în care rosteºti adevãrurile cutat în cercurile penticostale; totuºi unii dintre
respective. cei mai mari predicatori ai noºtri din trecut au
De mai multe ori am predat cursuri postuni- fost preocupaþi de acest aspect al predicãrii lor.
versitare de omileticã. O deficienþã nepermisã Un echipament minunat care îl poate ajuta
pe care am remarcat-o la majoritatea cursanþilor pe predicatorul modern este camera video.

RESURSE SPIRITUALE • 9
În timp ce studiezi ca s te îmbun t e ti, fii confortabil cu
PROPRIUL t u stil i al prezent rii tale.

Aceasta îþi permite sã te vezi predicând ºi sã-þi corectezi a produs cele mai mari distrageri ale atenþiei. Câteva dintre
greºelile vizuale. Ele includ diferite aspecte cum sunt obiceiurile rele pe care le-am observat sunt:
miºcarea neîncetatã a corpului care distrage atenþia de la
• Miºcarea constantã înainte ºi înapoi.
mesaj, un gest care a început ca un rãspuns nervos ºi a
devenit un obicei deranjant sau o expresie neplãcutã a feþei • A te trage de lobul urechii din douã în douã minute.
pe care toþi o observã, dar nimeni nu vorbeºte despre ea.
• Îndreptarea cravatei la fiecare câteva secunde.
Încearcã sã te urmãreºti predicând.
Începe cu corectarea obiceiurilor negative evidente, care • Introducerea ºi scoaterea constantã a unei mâini din
nu îþi plac în predica ta. Dacã te miºti prea mult, alege câte- buzunarul de la costum.
va puncte pentru fiecare predicã Astfel de lucruri distrag atenþia
unde sã-þi aºezi picioarele. Stai ascultãtorului ºi îl fac sã piardã
într-un loc mai mult timp. Dacã
miºti o mânã tot timpul, concen-
treazã-te asupra corectãrii acelei
VOCEA
s fie folosit
trebuie

ca s aduc
direcþia mesajului.
Dupã corectarea greºelilor
vizuale evidente în predicare, con-
distrageri. centreazã-te asupra folosirii pozi-
Este înþelept sã te ocupi numai
de un lucru o datã ºi sã-þi impui
schimbarea respectivã de-a lun-
ACCENTUARE VARIETATE i

pentru a men ine


tive a limbajului trupului ºi ges-
turilor. Alege pãrþi din predica ta
unde dramaticul poate fi
gul unei perioade de timp. Dacã îmbogãþit prin folosirea corectã a
vei începe sã faci mai multe trupului ºi a mâinilor. Foloseºte
schimbãri în acelaºi timp, vei interesul audien ei. pauzele. Þine minte dimensiunea
vizualului ca pe o unealtã folosi-
deveni atât de preocupat de
partea tehnicã a predicãrii încât
nu te vei mai putea concentra
Vorbe te
CLAR i cu diferite toare
mesajului.
pentru comunicarea

asupra mesajului propriu-zis.


A fost bucuria mea sã studiez
un timp îndelungat predicatorii ºi
niveluri ale
VOLUMULUI .
Concentrându-te asupra dra-
maticului din predicã, ai grijã sã
nu devii nenatural. Toate
predicarea, ºi am vãzut ºi am aspectele din predicã trebuie sã fie
auzit cele mai bune ºi cele mai rele predici. Ca spectator ºi o manifestare a personalitãþii tale la cel mai înalt nivel pen-
ascultãtor lipsa atenþiei predicatorului faþã de factorul vizual tru gloria lui Dumnezeu. În timp ce studiezi sã-þi
îmbunãtãþeºti predicarea, rãmâi în dome-
niul confortabil al propriului tãu stil ºi al
Domnul te poate ajuta... ããã... prezentãrii tale.
Deºi pledãm pentru o predicare mai
S-AR PUTEA sã te ajute... adicã... of!... bunã ºi o atenþie mai mare acordatã
...AR PUTEA sã te ajute sã-þi ridici... aspectelor tehnice ale predicii, noi toþi tre-
buie sã ne încredinþãm abilitãþile ºi
SÃ-ÞI RIDICI... nu... îm... sã-þi ÎNALÞE pregãtirea sub controlul Duhului Sfânt.
inima... Cei ce se pregãtesc sã dea ce au mai bun
în ei sunt folosiþi de Duhul Sfânt ca sã
influenþeze un numãr mai mare de
oameni pentru Dumnezeu.
Nu neglija detaliile predicãrii. Studiazã
predicarea în toate dimensiunile ei.
Strãduieºte-te sã stãpâneºti partea
tehnicã a acestei mari chemãri, ºi Stã-
pânul va avea un
instrument pe care
îl va putea folosi
mai bine pentru a
chema pe cei pier-
Predicile pastorului Popescu au devenit ºi mai nearticulate duþi ºi pentru a
dupã ce bãtrânul sãu profesor de limba românã din liceu atrage sfinþii mai
a devenit membru al adunãrii sale.
aproape de el. -

10 • TOAMNA 2000
1
Str. A dy E ndre n r. 3 3, 3 700 O RADEA, B ih o r , T e l. ( 0 5 9 ) 1 3 6 26 4 , F ax ( 0 5 9 ) 4 4 71 8 0 E - m ai l: l i f e r o m @ r ds o r . r o

O carte
mult prea mare 2
pentru mine. Este veche de vreo 2.000 de ani.

CÃLUGÃRIÞA (Mantis religiosa)


3
Îþi trebuie o veºnicie sã gãseºti ce cauþi.

S p u n e - n e 3 m o t i ve s e r i o a s e
pentru care NU citeºti Biblia.
DA, suntem de acord. Ideea de a + Note de studiu expoziþionale, teologice,
citi o carte cu peste 1.200 de pagini poate devoþionale, etice sau practice care comenteazã
intimida pe cei mai mulþi cititori. Apoi, Biblia diferite versete. + Articole care trateazã
poate fi greu de înþeles deoarece nume, locuri ºi subiecte importante ºi critice într-un mod mai
obiceiuri vechi de mii de ani ne par strãine când cuprinzãtor decât notele.
citim despre ele acum. + 12 simboluri tematice situate pe marginea
Mai mult, este aproape imposibil sã gãseºti coloanelor de text, care aratã ce temã conþin ver-
ceea ce cauþi doar rãsfoind-o. setele alãturate simbolului, precum ºi referinþa
Cu toate acestea, Biblia oferã lecþii ºi ade- textului urmãtor, aferent aceleiaºi teme.
vãruri spirituale importante care te pot cãlãuzi + Tabele care sintetizeazã informaþii ºi învãþã-
tot restul vieþii tale. De aceea îþi oferim turi biblice despre unele subiecte
Biblia de studiu pentru o viaþã importante. + Hãrþi, care sã te ajute
deplinã – o ediþie unicã cu aju- sã înþelegi unde au avut loc eveni-
mentele descrise în Biblie.
toare de studiu presãrate pe tot
cuprinsul acesteia, care sã te ajute I B L IBA + În plus, aceastã Biblie mai are
LIFE P UBLISHERS R OMÂNI A

sã citeºti ºi sã înþelegi Cuvântul lui


T U D S IU un indice de subiecte ºi o concordanþã
Dumnezeu aºa cum nu l-ai înþeles DE care sã te ajute sã localizezi repede
niciodatã pânã acum. pent r u o ºi uºor diferite pasaje.
p l i n ã
Existã în aceastã Biblie un plan Viaþã De Credem cã þi-a am oferit
pentru citirea ei într-un an (zilnic o suficiente motive pentru a
parte din V.T. ºi una din N.T.).
alege Biblia de studiu
Apoi, în timp ce citeºti vei mai
întâlni: + O introducere la fiecare pentru o viaþã deplinã.
carte, titluri ale diferitelor secþiuni Deci, nimic nu mai poate
pentru a putea înþelege mai uºor sta între tine ºi Cuvântul lui
subiectul ºi conþinutul acestora. Dumnezeu, nici mãcar scuzele!
(Retipãritã, 16 x 22 x 4 cm)
MO TENIREA TREZIRII SPIRITUALE A LUI

CHARLES F. PARHAM

Î
n împrejurimile bogate ale fostei vile Stone din apropierea localitãþii Topeka, Kansas, prima
trezire spiritualã penticostalã a secolului XX a început în data de 1 ianuarie, 1901. Aceastã
trezire a dat naºtere la cea mai dinamicã forþã pentru evanghelizare ºi misiune din timpurile
moderne. Totuºi, cadrul elegant nu a însemnat prea mult pentru grupul de 40 de studenþi
de la Colegiul Biblic Betel pe care Charles F. Parham, pe atunci în vârstã de 27 de ani, îl înce-
puse cu trei luni în urmã în aceste facilitãþi închiriate. Convinºi cã Dumnezeu îi trimisese
ca misionari în „zilele de pe urmã“, ei s-au adunat ca sã se roage pentru revãrsarea promisei
„ploi târzii“ a Duhului Sfânt (Ioel 2:23, 28, 29), pentru a dobândi aceeaºi putere care a marcat
creºterea Bisericii primare. În aceastã atmosferã intensã de aºteptare din ziua Anului Nou, stu-
denta Agnes N. Ozman a fost prima care a primit semnul botezului Duhului Sfânt: vorbirea în
alte limbi. „Deci, bisericii militante i s-a permis iarãºi sã primeascã botezul Duhului Sfânt“, a
murmurat ca pentru sine Parham. O datã cu începutul trezirii spirituale din zilele de pe urmã
ºi cu armata de secerãtori pregãtitã pentru câmpurile de misiune, norii aveau sã se despartã
curând ºi „Însuºi Domnul. . . S-a pogorât din cer“ (1 Tesaloniceni 4:16). Cum a reuºit acest
predicator necunoscut din Kansas sã contribuie atât de mult la înaintarea restaurãrii puterii
apostolice în biserici?
12 • PRIMÃVARA 2000
C{UTAREA În pofida lucrãrii sale pline de suc- În scurt timp, a ajuns epuizat
PUTERII APOSTOLICE ces în mijlocul oamenilor, relaþia lui datoritã unui program de predicare
Parham cu superiorii sãi metodiºti a supraaglomerat ºi a suferit încã o crizã
În 4 iunie, 1873, în Muscatine, statul
devenit tensionatã. Atitudinea sa uºoarã de inimã, probabil legatã de
Iowa, familia William ºi Ann Parham
ambiguã cu privire la afiliaþia denomi- lupta sa împotriva febrei reumatice. În
spuneau bun venit în familia lor celui
naþionalã nu a încãlzit de loc inimile 1886 s-a cãsãtorit cu Sarah Thistleth-
de-al treilea fiu, Charles Fox Parham. În
acestora. Mai mult, adoptarea de cãtre waite, fiica unei cucernice familii de
1878, William, zugrav ºi confecþioner
Parham a teologiei „Wesleyane“ a quakeri. Li s-a nãscut un fiu, dar, la
de hamuri, s-a îmbarcat împreunã cu
sfinþeniei – teologie care pune accent pe scurt timp dupã naºtere, acesta s-a
familia într-o cãruþã cu coviltir, dintre
experimentarea unei crize a sfinþeniei, îmbolnãvit atât de grav încât era gata
cele care se foloseau în preerie ºi s-a
l-au catalogat drept o persoanã care le sã moarã. Dupã ce s-a rugat insistent
mutat în sud, stabilindu-se în Kansas.
putea crea probleme. Cei care predicau pentru el, Parham a mãrturisit comple-
Investindu-ºi banii în mod inteligent în
sfinþenia afirmau cã dupã naºterea din ta lui vindecare. De atunci, rugãciunea
agriculturã, el câºtigã pentru familia sa
nou, credincioºii trebuie sã caute „cea pentru bolnavi a devenit o parte impor-
un venit care sã le asigure un trai con-
de-a doua binecuvântare“ care sã înde- tantã a lucrãrii sale ºi, la fel ca alþi lu-
fortabil la ferma de vreo 65 de hectare
pãrteze natura adamicã din inimile lor. crãtori contemporani, el a pus practica
situatã aproape de Anness, Kansas.
Pentru liderii metodiºti aceasta semãna medicalã sub semnul întrebãrii: „Biblia
Dar tânãrul Charles lupta cu o sãnãtate
cu o erezie doctrinalã. este extrem de tãcutã în ceea ce priveºte
precarã, suferind de diferite boli,
lucrarea pilulelor ºi a prafurilor.“
începând de la encefalitã primarã ºi
pânã la tenia. Parcã pentru a se umple
LUCRAREA INDEPENDENT{ În 1898, timp în care lucrarea sa
În 1895, la conferinþa anualã a distric- câºtiga o recunoaºtere tot mai mare,
paharul, la vârsta de 9 ani, el a con-
tului Southwest Kansas, Parham a Parham ºi-a mutat sediul lucrãrii ºi
tractat febrã reumaticã, ceea ce i-a
renunþat la licenþa sa de predicator ºi familia la Topeka, Kansas. Acolo a fon-
slãbit inima ºi a dus la lungi perioade
„a pãrãsit denominaþiunea pentru tot- dat Bethel Healing Home [Casa vin-
de inactivitate. Odatã, aproape cã a
deauna“. Acuzând metodismul de fali- decãrii Betel] ºi ºi-a extins domeniile
murit din cauza unei crize.
ment spiritual, el avea o „parohie de activitate, incluzând misiuni de sal-
CHEMAREA ÎN LUCRARE vare a prostituatelor ºi a oamenilor
fãrã casã, un birou de
Cu toate cã familia Parham nu plasament, un orfeli-
era adepta unei anumite con- nat ºi mai târziu un
fesiuni, mama sa l-a învãþat institut biblic. Pentru
importanþa ascultãrii de Dum- a face cunoscute aces-
nezeu. Charles s-a convertit în te realizãri, a început
1886, cu ocazia întâlnirilor de sã publice o revistã
evanghelizare organizate de o periodicã numitã
bisericã protestantã localã; o Credinþa apostolicã.
experienþã gen „drumul
Damascului“ i-a schimbat FOCUL BOTEZULUI
direcþia vieþii. La scurt timp
dupã aceasta, Parham a În acest timp, învãþãtu-
început sã frecventeze biseri- rile lui Parham inclu-
ca metodistã, unde a predat deau: vindecarea divinã,
la ºcoala duminicalã. concepþia crizei sfinþe-
La vârsta de 15 ani, a niei ºi credinþa în
început sã organizeze el revenirea iminentã a lui
însuºi servicii de trezire Hristos. Un lucru nou
spiritualã. În 1890, pentru a însã îi atrage acum
Clãdirea Provident Assoc atenþia: botezul în
se pregãti mai bine pentru iation din Topeka, Kans
clãdirea fost închiriatã as. Aceastã
lucrare, s-a înscris la lui Pa rha m pentru Betel Healing Ho Duhul Sfânt.
din toamna anului1898 me, Majoritatea credincio-
Colegiul Southwest Kansas pâ nã în iunie 1900.
din Winfield. ºilor „holiness“ [adepþii
Student fiind, Parham a renunþat la mondialã“ eliberatã de „barierele pas- doctrinei sfinþeniei, n.tr.]
ºcoala biblicã ºi a decis sã devinã medic, toratului, cu o mulþime de metodiºti de la sfârºitul secolului al 19-lea
însã dupã o altã luptã cu febra reuma- care frecventeazã teatrul, joacã cãrþi, numeau sfinþirea botez în Duhul Sfânt,
ticã, el s-a rededicat lucrãrii. Reîn- bãutori de vin, moderni, neconvertiþi“. care îþi permitea sã ajungi la un nivel
torcându-se în slujba Evangheliei, a Cu toate cã eliberarea de barierele mai înalt al trãirii creºtine, oferind
obþinut licenþa de lucrãtor cu ocazia denominaþionale i-a oferit lui Parham curãþire ºi împuternicire. Totuºi, ramu-
Conferinþei Southwest Kansas a Bise- libertatea pe care ºi-a dorit-o, aceasta a ra radicalã a miºcãrii holiness,
ricii Episcopale Metodiste din Nord. La adus cu sine noi probleme, incertitudi- reprezentatã de Benjamin Hardin
vârsta de 20 de ani, a fost numit tempo- ni ºi suferinþe. În pofida tuturor aces- Irwin, prezenta doctrina botezului
rar pastor asistent la Biserica Metodistã tora, el a descoperit o nouã dimensiune drept o „a treia experienþã a harului“.
Eudora de lângã Lawrence, Kansas. a succesului.

RESURSE SPIRITUALE • 13
Când pastorii pur ºi simplu le împãrtãºesc membrilor bisericii viziunea lor ºi aceºtia

nu prea au ocazia sã participe la modelarea viziunii sau sã discute despre ea,

s-aar putea ca ei sã fie de acord cu viziunea, dar sã nu ºi-oo însuºeascã.

DE J. D AV I D SCHMIDT

n fiecare an eu ºi soþia mea sãrbãtorim este acela al comunicãrii. Majoritatea bisericilor


Crãciunul împreunã cu prietenii noºtri. ºi a pastorilor care îºi dezvoltã o viziune trec
Întotdeauna ne facem unii altora cadouri imediat la transformarea viziunii în acþiune,
surprizã, ambalate frumos în cutii uriaºe.
însã o viziune care este transformatã prea re-
Ne distrãm de minune privind cum diferite
lucruri hazlii ies la ivealã din ambalaje pede din idee în acþiune moare pentru cã puþini
minunate. Un cadou deosebit – un cocoº oameni o înþeleg.
ºi o gãinã urâtã de porþelan – a circulat Când oamenii nu înþeleg viziunea ºi nu o
ani de zile. De obicei se aud murmure de deza- acceptã emoþional, ei nu se dedicã împlinirii ei.
mãgire din partea cuplului care le primeºte.
Prin urmare, este important sã-þi dezvolþi un
CE S FAC CU ACEASTA? plan pe care sã-l comunici întregii biserici ºi sã
Pentru unii pastori ºi pentru unele biserici, vizi- continui sã-l prezinþi acesteia pânã când este
unea poate fi ca acel bibelou de porþelan – au însuºit de majoritatea credincioºilor din biseri-
viziunea, dar nu ºtiu ce sã facã cu ea. Poate tu ºi cã. Acesta este un pas fundamental ºi critic pe
biserica ta sunteþi preocupaþi de ceea ce doreºte care trebuie sã-l facã orice pastor, personalul
Dumnezeu sã facã în aceste zile în mijlocul bisericii ºi echipa de conducere.
vostru ºi prin voi ca trup local al lui Isus Hristos.
Echipele ºi pastorii cu viziune care omit
Aveþi întâlniri ºi eºti încântat ºi provocat de vi-
ziunile pe care Dumnezeu le pune în inimile acest pas al comunicãrii riscã sã-ºi înstrãineze
oamenilor din biserica ta. Eºti preocupat sã com- oamenii sau, mai rãu, sã-i vadã pe cei care nu
bini acele viziuni într-o declaraþie cuprinzãtoare au fost direct implicaþi în proces dând din umeri
care sã defineascã lucrarea bisericii tale. Dar ºi spunând: „Asta þi se potriveºte þie, dar eu nu
poate te întrebi: Ce sã fac cu aceastã viziune pe
am nimic de-a face cu ea.“ Ar fi descurajator ca
care o creeazã biserica noastrã?
Dumnezeu sã-þi vorbeascã, sã-þi dezvolþi o vizi-
OAMENII TREBUIE S une ºi apoi credincioºii din biserica ta sã spunã:
ACCEPTE VIZIUNEA, ÎNAINTE „Ce viziune? Nici nu ºtiam cã biserica noastrã
DE-A
A SE DEDICA ÎMPLINIRII EI lucreazã la definirea unei viziuni“; sau: „Poþi
Cea mai mare provocare cu care se confruntã avea o viziune, eu o am pe-a mea“; sau, mai
majoritatea bisericilor ºi pasul cel mai des omis rãu: „Nu vreau sã am nimic de-a face cu asta.“

RESURSE SPIRITUALE • 15
VIZIUNEA SE ÎNT RE TE numai atunci când majoritatea celor mente noi la trecut ºi descoperã cã acest
I CÂ TIG AVÂNT PE implicaþi într-o întreprindere sau într-o lucru este dificil. Dumnezeu poate folosi
M SUR CE E STE activitate au aceeaºi înþelegere despre o viziune nouã pentru a-i ajuta pe oa-
scopurile ºi direcþiile acesteia.“ Acel meni sã facã tranziþia; dar comunicarea
ÎMP RT IT
sentiment împãrtãºit al unui viitor clarã în cuvinte, imagini ºi ilustraþii este
Comunicarea viziunii este primul ºi cel dorit poate ajuta la motivarea ºi coor- necesarã. Aceasta este o muncã grea ºi
mai esenþial pas în transformarea vizi- donarea acelor acþiuni care au ca rezul- trebuie sã depunem un anumit efort
unii în acþiune. Nu existã nici un mod tat transformarea atât a lucrãtorilor cât emoþional – acela al pãrãsirii lucrurilor
corect de-a face acest lucru. Fiecare ºi a credincioºilor în general. cu care am fost obiºnuiþi ºi sã pãºim
conducãtor ºi fiecare bisericã are pro- spre ceea ce ar putea fi.
priul ei tipar pentru modul în care sunt A TEAPT -T
TE LA De multe ori, oamenii care participã
împãrtãºite ideile. În unele biserici pas- ÎMPOTRIVRI la procesul dezvoltãrii viziunii au
torul este cel care informeazã biserica experimentat deja aceastã cercetare
despre ceea ce se întâmplã. În alte bise- Pentru biserica ta, aproape întotdeau-
emoþionalã a sufletului ºi sunt
rici sunt implicaþi mai mult credincioºii na o viziune nouã va însemna schim-
pregãtiþi sã pãºeascã pe calea viitoru-
obiºnuiþi. Tu trebuie sã ºtii care este bare. Dezvoltarea unei viziuni ne
lui bisericii lor, însã ceilalþi membri ai
modalitatea de comunicare cea mai efi- deschide ochii spre programe care ºi-au
bisericii nu a avut ocazia sã vadã alter-
cientã a informaþiilor ºi a ideilor noi în pierdut impactul. O lucrare sau un pro-
nativele ºi sã renunþe la programele
biserica ta. Esenþial este sã comunici în gram pe care Dumnezeu l-a binecuvân-
demodate. Adunãrii trebuie sã i se
aºa fel încât sã te faci înþeles. tat în trecut s-ar putea ca acum sã fie
ofere posibilitatea sã facã aceeaºi cãlã-
Credincioºii doresc din ce în ce mai ceva menþinut de bisericã, dar care nu
torie. ªi membrii bisericii trebuie sã
mult sã aibã un cuvânt de spus în ceea mai este eficient.
vadã nevoia ºi sã descopere cãile noi în
ce priveºte viitorul bisericii lor. Ca ºi Adesea diferite slujiri din bisericã
care lucreazã Dumnezeu. Aceasta îi va
pastor, tu poþi sã-þi împãrtãºeºti viziu- continuã sã supravieþuiascã ºi dupã ce
ajuta sã fie provocaþi sã I se alãture, în
nea de la amvon, întreaga bisericã sã ºi-au pierdut eficienþa deoarece nu a
loc sã stea deoparte.
de-a afirmativ din cap ºi apoi sã con- apãrut nici o idee mai bunã. Biserica
trebuie sã fie implicatã în procesul
staþi cã nu se întâmplã nimic. Când pas- CUM PO I COMUNICA
torii pur ºi simplu le împãrtãºesc mem- definirii viziunii pentru ca ea sã audã
ce spune Dumnezeu astãzi, sã identi- VIZIUNEA?
brilor bisericii viziunea lor ºi aceºtia nu
prea au ocazia sã participe la modelarea fice acele lucrãri sau slujiri care nu mai Iatã câþiva paºi pe care sã-i iei în con-
viziunii sau sã discute despre ea, s-ar sunt eficiente ºi, cu cãlãuzirea Domnu- siderare:
putea ca ei sã fie de acord cu viziunea, lui, sã descopere noi lucrãri pentru a-i 1. Cel care comunicã viziunea tre-
dar sã nu ºi-o însuºeascã. câºtiga pe oameni pentru Hristos. buie sã fie pãstorul bisericii. Pregãteºte

A-i încuraja continuu [pe oameni], oferindu-le


o imagine clarã a viitorului este o parte impor-
tantã a asimilãrii credincioºilor în biserica ta.
O bisericã trebuie sã aibã experienþa Când oamenii vãd o viziune nouã, ºi prezintã o declaraþie convingãtoare a
de a privi viitorul împreunã. Aceastã au o mai mare dorinþã de-a pãrãsi ce viziunii bisericii tale. La Biserica
experienþã împãrtãºitã zideºte comuni- este vechi ºi confortabil. Aceasta nu Comunitãþii Willow Creek, pastorul Bill
tatea ºi duce la o apreciere unitarã a înseamnã cã simpla comunicare a unei Hybels organizeazã de douã ori pe an
viziunii. Ca viziunea sã dobândeascã viziuni noi va face schimbarea uºoarã. întâlniri speciale dedicate viziunii. Cu
energie, ea trebuie împãrtãºitã. Viziu- Oamenii îºi dezvoltã o loialitate acea ocazie, el prezintã progresul bise-
nile împãrtãºite câºtigã avânt pe trainicã faþã de modul în care se ricii în ultimele 6 luni, descrie viziunea
mãsurã ce oamenii vorbesc despre ea, desfãºoarã diferite lucrãri ale bisericii misiunii, orientãrii ºi chemãrii funda-
o discutã, o finiseazã ºi o completeazã. ºi se vor împotrivi schimbãrii acestora. mentale a bisericii ºi împãrtãºeºte
Slujba ta ca pastor este sã facilitezi Noi trãim într-un perioadã dificilã a detaliile specifice referitoare la direcþia
aceastã etapã a discutãrii viziunii. istoriei bisericii locale. Am ajuns la în care se îndreaptã biserica. Aceastã
John P. Kotter, în cartea sa Leading sfârºitul unei epoci marcate de anu- abordare aratã cã pãstorul principal
Change [Conducând schimbarea], afir- mite unelte ºi strategii, ºi ne-am lansat susþine viziunea bisericii.
mã: „O viziune extraordinarã poate într-o nouã epocã în care sunt necesare 2. Pãstorul principal nu poate fi sin-
sluji unui scop util chiar dacã este înþe- noi unelte ºi strategii pentru a-i câºtiga gurul purtãtor al viziunii sau campio-
leasã doar de câþiva oameni-cheie. Însã pe cei pierduþi ºi a-i face ucenici. nul acesteia.
puterea realã a viziunii este declanºatã Multe biserici cautã sã adauge ele- Cere-i echipei de planificare a viziu-

16 • TOAMNA 2000
ªase obiceiuri ale unui lider vizionar
Peter Drucker, în cartea sa The Effective Executive [Directorul eficient], afirmã cã cei care vor sã conducã nu trebuie
sã fie preocupaþi sã facã totul perfect, ci sã se dedice sã facã de fiecare datã lucrurile în mod corect ºi având motivaþii
corecte. Iatã ºase obiceiuri ale liderilor vizionari care te vor ajuta sã faci mereu ºi mereu lucrurile corect, având moti-
vaþii corecte.

1. Formeazã-þi o viziune clarã


• Începe prin a-þi dezvolta o vedere pãtrunzãtoare. Priveºte mai clar, mai departe ºi mai mult decât toþi ceilalþi.
• Comunicarea duce la creºterea dedicarea. Împãrtãºeºte-þi viziunea în comitet, de la amvon ºi în discuþii personale.
• Viziunea face biserica atractivã. Când o adunare împãrtãºeºte o viziune, entuziasmul ºi anticiparea pot fi simþite
peste tot.
• Viziunea duce biserica dincolo de stadiul de menþinere a stãrii actuale. În bisericã, totul este energizat cu o viziune.

2. Influenþeazã-i pe credincioºii cu influenþã


Identificã-þi ºi utilizeazã-þi înclinaþiile ºi domeniile tari ale abilitãþii tale de conducere. Un lider sociabil creeazã unitate
ºi relaþii calde, plãcute; un lider orientat spre muncã are viziuni, stabileºte scopuri ºi face tot ce este necesar ca sã-ºi
împlineascã visul. Uneori, ambele stiluri de conducere sunt necesare în bisericã. Un pastor înþelept va aprecia ambele
feluri de oameni cu influenþã.
Un conducãtor câºtigã influenþã în diferite moduri. Iatã câteva dintre acestea:
• Viziune clarã – Elmer Towns spune: „Când oamenii îþi acceptã visul, îþi acceptã ºi conducerea.“
• Credibilitate – Fã ceea ce ai spus cã vei face.
• Încredere – Fii o persoanã plinã de credinþã ºi de speranþã.
• Caracter – Învaþã-i pe alþii cum sã slujeascã printr-o slujire model.
• Dedicare – Fii cel mai dedicat dintre toþi.
• Curaj – Credinþa implicã asumarea riscurilor.

3. Formeazã-þi o echipã câºtigãtoare


Când oamenii lucreazã în echipã obþin rezultate mai bune. Cuvântul sinergism prinde aceastã idee, ºi înseamnã cã
fiecare contribuie cu darul sãu unic la activitatea grupului pentru a produce rezultate semnificative pentru Hristos.
Liderii vizionari trebuie sã formeze echipe de credincioºi pe care sã le împuterniceascã pentru lucrare – fiecare credin-
cios doreºte sã slujeascã Domnului ºi sã se implice în lucrare.

4. Fii o persoanã orientatã spre oameni


Activitatea principalã a bisericii îi are pe oameni în centru ei. Iubeºte oamenii; râde ºi plângi împreunã cu ei. Ascultã-le
temerile, eºecurile ºi sentimentele. Apreciazã-le afirmaþiile ºi bucurã-te de potenþialul lor. Nu uita: Salvatorul ªi-a înte-
meiat Biserica pentru ei.

5. Atitudinile conteazã cu adevãrat


Majoritatea liderilor au o atitudine deosebitã. Numeºte-o cum vrei: anticiparea posibilitãþii, pasiune, gândire pozitivã,
concentrare energizatã sau credinþã vitalã. Ei cred cã Dumnezeu vrea sã-i ajute sã facã imposibilul. Fiecare bisericã
ce doreºte o creºtere explozivã trebuie sã aibã pe cineva în echipa de conducere care sã creadã ºi sã comunice o ati-
tudine care aºteaptã ºi experimenteazã minuni.

6. Nu renunþa niciodatã
Când calea devine dificilã, cu ajutorul lui Hristos, cei neînfricaþi continuã sã înainteze. Luptele ne dau tãria sã zburãm
mai sus, sã devenim ceea ce Dumnezeu ne-a creat sã fim. Dumnezeu a pus în noi resurse pe care putem sã le
descoperim doar prin lupte ºi greutãþi. Tãria, atât cea fizicã cât ºi cea spiritualã este produsul luptei. De aceea este
foarte important sã nu dãm niciodatã înapoi.
– Material adaptat din articolul lui Dale Galloway cu acelaºi nume din Leading with a Vision [Conducând cu o viziune], Beeson Leadership Series,
Beacon Hill Press, Kansas City, Mo. © 1998. Folosit cu permisiune.
nii sã comunice viziunea, poate în tim- cesului iniþial de comunicare al aces- FII REALIST
pul pãrtãºiei pe care o au cu alþi cred- teia. Când este vorba despre evaluarea
incioºi, în clasele de ºcoalã duminicalã Foloseºte o scrisoare de informare a viziunii bisericii, membrii bisericii tre-
(ale adulþilor) sau în vizite pe care le bisericii pentru a comunica un anumit buie sã cunoascã douã categorii de
fac la grupele mici din bisericã. aspect al viziunii ºi modul în care aces- informaþii:
Echipeazã-i pe membrii care plani- ta va fi pus în practicã. Dacã biserica ta 1. Unde lucreazã Dumnezeu, ºi meri-
ficã viziunea cu uneltele necesare. O alege sã aibã o întâlnire specialã dedi- tã sãrbãtorit acest lucru? Unde este evi-
prezentare video captivantã ar fi idealã catã viziunii bisericii, invitã-i pe mem- dentã lucrarea Duhului Sfânt în afara
în anumite circumstanþe, dar ºi exem- brii echipei de viziune sã pregãteascã programelor bisericii? Unde se înmoaie
plarele tipãrite ale viziunii sunt utile. câte o mãrturie legatã de pãrþile viziu- inimile oamenilor, se pãstreazã cãsni-
Membrii planificãrii viziunii pot înmâ- nii de care sunt încântaþi în mod ciile, evitã oamenii pãcatul, se manifes-
na câte un exemplar al acesteia oame- deosebit. Aceste mãrturii vor comunica tã roada Duhului Sfânt? Prezintã
nilor cu care vorbesc, în timp ce le co- eficient viziunea prin intermediul celor dovezi ale vitalitãþii.
municã viziunea. Cu cât o împãrtãºesc care au contribuit la modelarea aces- 2. Trebuie sã existe o candoare
mai mult, cu atât ºi-o însuºesc mai teia. diplomaticã privitoare la ceea ce nu
mult. 4. Ajutã-i pe oameni sã se înroleze merge bine în bisericã. Spune câþi
În cadrul acestor întâlniri trebuie sã continuu la îndeplinirea viziunii. Unele oameni din biserica ta au venit la
fie rezervat un timp special pentru dis- studii aratã cã într-o organizaþie tipicã, credinþa în Hristos în ultimul an. Dacã
cuþii. S-ar putea ca viziunea sã nu fie doar 0,25% din toatã comunicarea este este un numãr de care sã te bucuri,
clarã tuturor pentru prima datã când dedicatã viziunii. 99,75% din comuni- bucurã-te. Dacã este un numãr pentru
cineva o citeºte sau o aude. S-ar putea care are de-a face cu alte lucruri, nu cu care sã plângi, plângi.
chiar sã existe divergenþe cu privire la viziunea. În bisericã aceste proporþii
unele puncte. Cheia este cã nu numai nu sunt sãnãtoase deoarece biserica ADOPTAREA VIZIUNII
pãstorul împãrtãºeºte viziunea mem- este o organizaþie în care participarea
Cele mai mari secrete ale viziunii
brilor bisericii. Cel care o împãrtãºeºte voluntarã are o mare pondere. Dacã nu
adoptate de o bisericã includ: oferã-le
nu este singur, ci este unul dintre cei ar exista nici un alt motiv, comuni-
membrilor acesteia ocazia sã participe
dedicaþi unui viitor nou pentru bisericã. carea viziunii în bisericã trebuie sã la modelarea viziunii; oferã-le oportu-
Membrii echipei de viziune pot sã se aibã o prioritate mai mare pentru cã nitatea de-a o îmbrãþiºa; aratã-le cã ºi
întoarcã de la aceste întâlniri ºi sã dis- oamenii nu sunt obligaþi sã frecventeze alþi credincioºi o sprijinã.
cute lucrurile pe care le-au auzit. În biserica ta. Ei pot frecventa orice biseri- Nu dezvolta o viziune pentru biseri-
unele cazuri, ceea ce este împãrtãºit la cã doresc. A-i încuraja continuu, ca ta doar ca s-o ai în vreun dosar sau
aceste întâlniri poate duce la modifi- oferindu-le o imagine clarã a viitorului pe vreun calculator. Pune la punct un
carea viziunii. Este posibil ca anumite este o parte importantã a asimilãrii plan de comunicare care îþi permite þie
puncte sã aibã nevoie de ajustãri. credincioºilor în biserica ta. ºi oamenilor-cheie din bisericã sã vor-
Existã o diferenþã esenþialã între În lumea noastrã postmodernã, beascã regulat despre viziunea acesteia
ascultare ºi conducere. Procesul ascul- loialitatea faþã de instituþii este mai – puterea, valoarea ºi impactul ei
tãrii reacþiei adunãrii faþã de viziune scãzutã ca niciodatã. Chiar ºi în inima asupra bisericii ºi comunitãþii.
este critic, dar la un moment dat proce- celui mai loial membru al bisericii se Viziunea bisericii tale va lumina
sul comunicãrii viziunii ºi ascultãrii dã aceastã luptã: „Este aceasta biserica drumul întunecat pe care poporul lui
reacþiei trebuie sã se încheie ºi trebuie de care are nevoie cu adevãrat familia Dumnezeu trebuie sã cãlãtoreascã în
sã înceapã implementarea viziunii. Nu mea? Sunt nevoile mele împlinite? lumea de astãzi. A ascunde viziunea de
te lãsa abãtut din cale de cicluri de dia- Vreau sã continuu sã frecventez aceas- ceilalþi membri ai bisericii înseamnã a
log fãrã sfârºit cu unul sau doi membri tã bisericã?“ Când loialitatea dã semne o face inutilã. Dezvoltã un proces de
ai bisericii, care se împotrivesc schim- de obosealã sau apare descurajarea, comunicare care sã permitã unui
bãrii. Dacã se întâmplã acest lucru, viziunea poate ajuta la realinierea numãr tot mai mare de credincioºi din
cheamã-i pe acei oameni la comitetul credincioºilor în biserica localã. Dar biserica ta sã înþeleagã viziunea ºi sã
bisericii, unde diferenþele pot fi rezol- acest lucru trebuie fãcut în mod vorbeascã despre ea. Aceasta va
vate într-un mod care Îl onoreazã pe intenþionat. pregãti terenul pentru acþiune. Un
Dumnezeu ºi pe toþi cei implicaþi. Când este posibil, menþioneazã vizi- numãr mai mare de oameni vor fi în
3. Continuã sã comunici viziunea. unea în predicile tale. Cel puþin o datã stare ºi vor dori sã se implice în
Neemia ºi-a prezentat clar ºi sau de douã ori pe an împrospãteazã punerea viziunii în practicã.-
frecvent viziunea. A afirmat în mod întreaga bisericã printr-o repetare a
repetat cã zidul trebuie refãcut. viziunii. Fã din aceasta o parte din ori-
Împãratul, liderii religioºi ºi lucrãtorii entarea noilor membri. Oamenii au J. David Schmidt
ºtiau care este viziunea sa. În cele din nevoie sã audã anumite idei repetate este preºedintele
urmã rugãciunile ºi proclamaþiile sale de mai multe ori înainte de-a le reþine. unei firme de
au avut ca rezultat faptul cã mulþi Asumã-þi riscul de-a te repeta prea consulting care
oameni i-au împãrtãºit viziunea ºi au mult în ceea ce priveºte viziunea bise- slujeºte organiza-
participat la îndeplinirea sarcinii ricii tale, în loc sã presupui cã fiecare a þiile ºi bisericile
respective. Viziunea trebuie comuni- primit-o cu ocazia întâlnirii speciale creºtine de peste
catã regulat, chiar dupã încheierea pro- dedicate viziunii. 23 de ani.

18 • TOAMNA 2000
CE SPUNE BIBLIA DESPRE
DUHUL SFÂNT
de Stanley M. Horton

Acest volum este literalmente un comentariu despre Duhul


Sfânt. . . Aici vei gãsi excelenþã exegeticã, doctrinã sãnãtoasã
ºi aplicaþii practice. Totuºi, mai mult decât atât, vei gãsi o
atingere inspiraþionalã care te va face sã apelezi mereu la
aceastã carte, fie pentru studiu, fie pentru lecturã devoþionalã.
Thos. F. Zimmerman

Scrisã dintr-o perspectivã penticostalã ºi evanghelicã pozitivã, aceastã carte cuprinzãtoare îl


cãlãuzeºte pe cititor prin Biblie, carte cu carte ºi îi oferã o înþelegere nouã a ceea ce ne învaþã
Scriptura despre Duhul Sfânt. Este rezultatul unui studiu aprofundat timp de o viaþã, a unuia dintre
cei mai respectaþi ºi erudiþi penticostali din vremea noastrã. (~350 pag., 14,5 x 21,5 cm)

ediþie specialã alcãtuitã din 26 de lecþii biblice pentru

O ºcoala duminicalã, grupa de vârstã 12–14 ani, care are


în vedere atât latura spiritualã cât ºi cea practicã.
Setul cuprinde douã manuale pentru elev ºi un manual pen-
tru învãþãtor, cu indicaþii uºor de urmat atât de învãþãtor cât
ºi de cãtre elev.
Numele acestei ediþii îl descrie în mod adecvat pe elevul
„explorator“ aflat în perioada de tranziþie de la copilãrie la
viaþa de adult, caracterizatã de întrebãri profunde despre
Dumnezeu ºi viaþã în general.
Manualul învãþãtorului: Fiecare lecþie cuprinde o
expunere detaliatã a temei, cu idei pentru participarea
clasei. La sfârºitul fiecãrei lecþii elevului i se pun întrebãri
pentru meditaþie ºi care sã-l, ajute sã aplice în viaþa sa
ceea ce a învãþat.
Manualele elevului: Cuprind o recapitulare pentru fiecare lecþie, pre-
cum ºi întrebãri ºi exerciþii creative care sã întãreascã tema acesteia (13
lecþii fiecare).
carea tensiunilor politice ºi militare ªcolii Biblice „Duhul Sfânt ºi noi“ din
Moºtenirea trezirii spirituale a lui („rãzboaie ºi veºti de rãzboaie“) ºi cere- Maine. Predicile lui Sandford l-au

Charles F. Parham rea sioniºtilor de-a avea o þarã a


evreilor în Palestina, mulþi speculau cã
Hristos S-ar putea întoarce prin preaj-
miºcat profund pe Parham când l-a
auzit vorbind în Topeka, în iunie, 1900.
Plecând spre sfârºitul lunii iunie
(Continuare din pag. 13) ma anului 1900. Fiind tot mai îngrijo- într-o cãlãtorie ce avea sã dureze 12
Criticii au numit-o „a treia erezie a raþi de rata scãzutã a convertirilor, sãptãmâni, în drumul sãu spre Maine,
binecuvântãrii“. Pentru Irwin, cât ºi observatorii atenþi Parham a vizitat centrele holiness din
pentru Parham, care a subscris la ai câmpului de
aceastã învãþãturã, sfinþirea îi curãþã misiune, se între-
pe credincioºi, fãcându-i vase de cinste bau cum putea fi
pentru Stãpânul lor (2 Timotei 2:21), ºi împlinitã Marea
abia dupã aceea Duhul Sfânt poate Trimitere în cei
sã-ªi reverse puterea. Bineînþeles, aici câþiva ani ce mai
apare dilema: Cum poate face cineva rãmãseserã.
deosebire între semnele botezului
Duhului Sfânt ºi roada sfinþirii? STRATEGIA
Cu toate cã Parham era un bun ora- RADICAL{
tor ºi lucrarea sa în Topeka se lãrgea
Evanghelicii radi-
tot mai mult, prin 1900, strãdaniile lui
cali de la hotarele
eºuaserã în mare mãsurã ºi el ajuns tot
miºcãrii misio-
mai dezamãgit. Nevoia lui de a-ºi reîm-
nare, considerau
prospãta viziunea l-a condul la ªcoala
în mod unanim
Biblicã „Duhul Sfânt ºi noi“ din Shiloh,
cã „semnele ºi
Maine.
minunile“
EVANGHELIA „PLOII TÂRZII“ (Fapte 5:12) tre-
Reverendul Charles
buie sã înso- F. Parham ºi lucrãt
Dupã rãzboiul civil din America, un þeascã predi- la întâlnirile din orii care au particip
Byran Hall, Hous at
grup mic de creºtini, dar în creºtere, a carea Evanghe- 6 iulie - 10 august ton, Te xas, în perio
, 1905. Parham se ada
adoptat concepþia dispensaþionalã pre- liei, potrivit cu aflã pe rândul 3,
al treilea din stân
milenistã a profeþiilor biblice. Potrivit textele din Matei 10:5-10 ºi ga.
concepþiei lor, înainte de venirea lui Marcu 16:17,18. O datã cu apropierea
Chicago, Cleveland ºi Nyack,
Hristos pentru sfinþii Sãi ºi pentru a-ªi rapidã a sfârºitului New York. Acolo a auzit învãþãturile lui
rãpi Biserica, istoriei omeneºti, Sandford, care i-au întãrit convingerile
doar o intervenþie despre funcþia de împuternicire a
extraordinarã a botezului Duhului Sfânt.
puterii Duhului Dar, mergând mai departe decât
Sfânt ar putea Sandford, Parham a început sã intu-
face ca fiecare trib iascã faptul cã Duhul Sfânt va da celor
ºi naþiune sã ce cred vorbirea supranaturalã în limbi
audã Vestea cunoscute – „limbi pentru misiune“ –
bunã în timp util ca rãspuns la credinþa lor. Cu câteva
(Matei 24:14). sãptãmâni înaintea vizitei lui Sandford
Dintre cei ce la Topeka, Parham a tipãrit o notã în
au anticipat numãrul din aprilie 1900 al publicaþiei
minunile în Credinþa apostolicã, anunþându-ºi citi-
evanghelizare torii cã „fratele ºi sora Hamaker“ s-au
amintim: A. J. stabilit la Bethel „cu scopul de a lucra
Gordon, fonda- pentru Isus pânã când El le va da o
torul Semina- limbã a vreunui trib pãgân, dupã care
rului Teologic vor pleca în câmpul misionar“.
G o r d o n Pe mãsurã ce teologia lui Parham cu
06 . Pa rh am se aflã în C o n w e l l , privire la Duhul Sfânt se dezvolta, el a
xas, 19
ne r Ta be rn ac le, Houston, Te cu m ân a pe piept. urmat apoi de ajuns la concluzia cã cei ce vor primi
Brun a, lângã stâlp,
rândul al doile John Alexander Dowie, un acest dar al vorbirii în alte limbi vor
lumea va merge din promotor al vindecãrii prin credinþã, forma un grup de elitã al misionarilor
rãu în mai rãu (1 Tesaloniceni care a întemeiat comunitatea utopicã din vremurile din urmã, cu o putere
4:16,17). Zion City (numitã mai târziu simplu, supranaturalã de-a evangheliza lumea.
Având în vedere apropierea sfârºitu- Zion), din Illinois. Apoi, A.B. Simpson, De fapt, „limbile pentru misiune“ nu
lui de secol, cursa înarmãrii tot mai preºedintele Alianþei Misionare Creºti- doar cã rezolvau problema dovezii
acerbã dintre marile puteri, intensifi- ne, ºi Frank W. Sandford, fondatorul botezului penticostal, dar constituiau

20 • TOAMNA 2000
ºi o pregãtire imediatã a misionarilor, cânta în limbi în stare de conºtienþã; sã mântuiascã“ ºi „El este gata sã
eliminând nevoia ca aceºtia sã putea face acest lucru ºi în prezent. asculte“.
petreacã luni sau chiar ani de zile în Sute de oameni pot mãrturisi acest Este curios faptul cã din Topeka n-a
ºcoalã, pentru a învãþa limba þãrii în lucru, atât sfinþii, cât ºi necredincioºii plecat nici un misionar peste ocean. De
care urmau sã misionze. La urma care au auzit-o folosind limba respec- fapt, se pare cã primii misionari penti-
urmei, Isus a spus: „Iatã semnele care tivã. A fost chiar testatã în Liverpool ºi costali au plecat din Fargo, Dakota de
vor însoþi pe cei ce vor crede . . . vor Ierusalim. Experienþa ei creºtinã este Nord. În 1904, aceºtia au plecat în
vorbi în limbi noi“ (Marcu 16:17). aceea a unei femei sfinte, dedicatã Africa de Sud, ca urmare a trezirii spiri-
Meritã menþionat faptul cã Parham a lucrãrii ºi plinã de Duhul Sfânt.“ tuale din mijlocul americanilor de
auzit vorbindu-se în alte limbi pentru TREZIREA SPIRITUAL{ origine suedezã, care foarte probabil
prima datã la Shiloh, în timp ce stu-
denþii coborau din turnul de rugãciune
DIN TOPEKA
dupã ore întregi de stãruinþã. Pentru În octombrie, 1900,
Sandford, vorbirea în limbi reprezenta când Parham deschi-
pur ºi simplu un fenomen ocazional al dea ªcoala Biblicã
trezirii spirituale. Betel, învãþãturile sale
Au existat ºi cazuri recente când cu privire la „ploaia
diferite persoane au primit instantaneu târzie“, erau deja for-
capacitatea de a predica în alte limbi. mulate. „Limbile pentru
În 1881, o misionarã din India, doam- misiune“ erau dovada
na C.M. Reade mãrturisea cã Duhul indispensabilã a bote-
Sfânt i-a dat „darul vorbirii în limba zului în Duhul Sfânt, un
hindusã“ pentru a predica fãrã transla- „semn“ al revãrsãrii
tor. Mãrturii similare au sosit ºi de la Duhului din „zilele de pe
Ionathan Goforth, faimosul misionar urmã“, care oferã abili-
presbiterian canadian care lucra în tatea de a vorbi într-o
China, precum ºi de la W.P. Buncombe, limbã strãinã.
un anglican ce slujea în Japonia. În toamna anului
Totuºi, este puþin probabil cã Parham 1900, dupã ce a predat Biblice Betel.
studenþilor o serie de Stone Folly, locul ªcolii
ºtia de toþi aceºtia.
Totuºi, alþii au gãsit doar dezamã- studii despre pocãinþã, nu auziserã de evenimentele din
gire. Deºi nu se ºtie cu siguranþã dacã justificare prin credinþã, sfinþire ºi vin- Topeka.
Parham a auzit despre aceste încercãri decare, Parham i-a învãþat despre Criticismul aspru din partea ziarelor
ce au eºuat, mãrturia unei tinere din botezul Duhului Sfânt. Pe la sfârºitul ºi a locuitorilor din zonã, moartea fiu-
Missouri, Jennie Glassey, l-a impre- lui decembrie, erau pregãtiþi sã abor- lui lui Parham în vârstã doar de un an
sionat profund. În numãrul din mai, deze Fapte 2 într-un mod nou. ºi vânzarea complexului Stone l-au
1899, al publicaþiei Credinþa apos- Dupã ce trezirea spiritualã a început descurajat pe Parham, ºi el a început sã
tolicã, el a în ziua de Anul Nou, el a anunþat cã cãlãtoreascã din nou ºi sã predice
studenþii sãi mesajul, mai acceptat, al vindecãrii
au vorbit în divine.
multe limbi. În cele din urmã, în 1903, soarta lui
El însuºi a Charles Parham ºi a miºcãrii „Credinþa
primit abili- apostolicã“, aºa cum a fost numitã
tatea de a pre- pentru prima datã miºcarea penti-
dica în germa- costalã, s-a schimbat în bine datoritã
nã ºi suedezã. unei treziri spirituale spectaculoase din
Agnes Ozman Galena, Kansas. Serviciile zilnice au
vorbea în chi- continuat luni de zile sfârºindu-se cu
nezã, iar alþii peste 800 de convertiri, 1.000 de mãr-
într-o mulþime turii ale vindecãrii fizice ºi mai multe
de limbi, prin- sute care au primit botezul în Duhul
tre care japone- Sfânt împreunã cu vorbirea în limbi.
zã, maghiarã, Aceastã desfãºurare a evenimen-
sirianã, hindi ºi telor l-a încurajat pe Parham sã-ºi
s p a n i o l ã . extindã lucrarea ºi, în 1905, s-a mutat
Grupul apostolic Edith. Parham a obser- la Houston, Texas, unde a început o
vat cã „niºte altã ºcoalã biblicã ºi a evanghelizat
publicat o scurtã relatare a limbi ca de foc“ zona împreunã cu studenþii sãi.
acestei tinere. Potrivit acestei relatãri, au apãrut deasupra capetelor vorbito- Aceastã trezire din Houston a avut suc-
ea „a primit dialectul african într-o rilor. Uneori vorbirea în limbi era ces ºi s-a rãspândit în întreg Texasul.
noapte a anului 1895, pe când era în urmatã de interpretãri, ca de exemplu: Din Houston mesajul penticostal a
Duhul, ºi putea citi, scrie, traduce ºi „Dumnezeu este dragoste“, „Isus poate ajuns la Los Angeles prin intermediul

RESURSE SPIRITUALE • 21
unuia dintre studenþii ºi colegii sãi de costali au respins pãrerea sa, potrivit rugãciunea în Duhul – sursa împuter-
lucru, africanul-american William J. cãreia doar cei botezaþi în Duhul vor fi nicirii spirituale. În acest mod, penti-
Seymour. Parham a plecat la Zion City, luaþi la Rãpire ºi au fost ºi mai puþini costalii au pãstrat valoarea de semn a
Illinois, unde predicile sale s-au bucu- toleranþi faþã de ideile sale referitoare vorbiri în alte limbi, însã au respins
rat de un rãspuns cãlduros din partea la anihilarea celor rãi ºi la originea utilitatea limbilor în misiune.
sutelor de ucenici ai lui John Alexander popoarelor anglo-saxone. Schimbarea lor incisivã a întãrit
Dowie. Apoi noi misionari au plecat O datã cu diminuarea influenþei temelia biblicã a teologiei penticostale.
din Zion City cãlãtorind pe tot cuprin- sale, el a devenit tot mai nemulþumit.
sul Statelor Unite precum ºi în India, În 1914, când foºti prieteni ºi alþi pen- O REFLECTARE FINAL{
Africa ºi în alte câmpuri misionare. Se ticostali s-au întâlnit ca sã organizeze Dezvoltarea fãrã precedent a penti-
pãrea cã viziunea lui Parham ca Consiliul General al organizaþiei costalismului mondial în a doua jumã-
aceastã miºcare sã capete proporþii Assembies of God la Hot Springs, tate a secolului XX i-a determinat pe
internaþionale devenea în cele din Arkansas, Parham i-a criticat. istorici sã examineze originea acestuia
urmã o realitate. În ultimii sãi ani de viaþã, contro- ºi au descoperit cã Parham a fost o per-
versa a continuat sã-l înconjoare, sonalitate istoricã importantã.
INFLUEN|{ ÎN DECLIN inclusiv datoritã acuzaþiilor nefondate Cei botezaþi în Duhul ca urmare a
Dupã anul 1906, indiferent de aceste de indecenþã. Parham a murit în 1929 lucrãrii sale ºi care au avut roluri cheie
succese, statutul lui Parham a început în casa sa din Baxter Springs, Kansas. în miºcarea penticostalã i-au inclus pe
sã-ºi piardã din importanþã. Deºi a liderii timpurii Howard A. Goss ºi Fred
avut o lucrare rodnicã ºi a vãzut mii de LOCUL LUI PARHAM Vogler de la Assemblies of God; Etta
oameni botezaþi în Duhul Sfânt, mulþi ÎN ISTORIE Calhoun, fondatoarea lucrãrii cu
dintre aceºtia devenind lucrãtori ºi Pentru a le înþelege dezvoltarea, femeile tot din Assemblies of God ºi
misionari, defectele sale de caracter ºi istoricii cautã în mod natural oameni Marie Burgess [Brown], pastorul pio-
stilul sãu de conducere au avut o influ- cheie ai miºcãrilor religioase. Totuºi, nier de la Glad Tidings Tabernacol din
enþã ºi mai mare. Cu toate cã a identificarea unui singur fondator al New York City. Unii au fost chemaþi la
renunþat la denominaþionalism ºi la penticostalismului modern este o misiune: John G. Lake a plecat în Africa
ierarhiile bisericeºti, el ºi-a acordat lui sarcinã complicatã. În primii ani, de Sud ºi Edith Baugh în India. În
însuºi titlul de „promotor al miºcãrii miºcarea a avut tot atâþia lideri câte sfârºit, la începutul anilor 1920, pe
credinþei apostolice“ ºi a numit direc- centre ale trezirii spirituale au existat, când Parham predica în Portland,
tori regionali. iar credincioºii au atribuit-o în Oregon, adolescentul Gordon Lindsay
Dupã ce l-a încurajat pe Seymour sã întregime lucrãrii Duhului Sfânt. L-a primit pe Hristos ca Mântuitor. Mai
proclame botezul penticostal în Los Aceste personalitãþi timpurii au lãsat târziu, lucrarea lui Lindsay a devenit
Angeles, contribuind chiar la cheltu- amprente notabile asupra miºcãrii pen- tot mai importantã prin organizaþia sa
ielile de cãlãtorie ale acestuia din ticostale, însã unii istorici l-au numit „Vocea vindecãrii“ ºi Institutul „Christ
Huston pânã în California, în pe Parham fondatorul acestei miºcãri for the Nations“ din Dallas, Texas.
octombrie 1906, Parham a denunþat penticostale. În analizarea vieþii ºi moºtenirii
public trezirea spiritualã ºi pe conducã- Penticostalismul i-a cuprins repede oricãrui creºtin este important sã ne
torii acesteia pentru emoþionalismul pe albi, pe negrii americani ºi pe mula- amintim sfatul pe care Pavel îl dã
manifestat în închinare în trezirea tri. Mulþi pionieri penticostali pot fi credincioºilor din Corint: „Comoara
spiritualã de pe strada Azusa ºi pentru citaþi; dintre ei îi putem aminti pe aceasta o purtãm în niºte vase de lut,
amestecul negrilor cu albii în cadrul Thomas B. Barratt (Norvegia) ºi în pentru ca aceastã putere nemai-
serviciilor divine. Seymour îi ceruse lui America, E. N. Bell (Assemblies of pomenitã sã fie de la Dumnezeu ºi nu
Parham sã-l ajute sã þinã sub control God), Charles Harrison Mason (Church de la noi“ (2 Corinteni 4:7). Cei care
excesele, însã vizitând misiunea pen- of God in Christ), Aimee Semple studiazã istoria nu trebuie nici sã-l glo-
tru prima datã ºi vãzând „manifes- rifice pe Parham mai mult decât meritã
McPherson (International Church of
tãrile cãrnii“, el s-a ridicat ºi a declarat: pentru realizãrile sale reale, nici sã îl
Four Square Gospel) ºi Francisco
„Pe Dumnezeu Îl doare stomacul!“ (Nu neglijeze. În mila Sa, Dumnezeu
Olazábal (Latin American Council of
este limpede cum justifica el emoþiona- foloseºte fiinþe omeneºti slabe. Însã
Christian Churches).
lismul din cadrul propriilor întâlniri.) apoi . . . este vorba despre „vase de
Parham a avut o contribuþie impor-
Acest incident nefericit ºi atitudinea lut“. -
tantã la dezvoltarea penticostalismu-
sa de condamnare l-au înstrãinat pe lui, definind principala învãþãturã dis-
Parham nu numai de Seymour, ci ºi de tinctivã a miºcãrii: adevãrul despre Garry McGee,
alþii. Miºcarea începuse de acum sã-l vorbirea în limbi ca „dovada biblicã“ Ph.D., este pro-
depãºeascã. Într-adevãr, aceasta nu a universalã sau „dovada iniþialã“ a fesor de istoria
fost atât de unitarã cum a presupus el botezului în Duhul Sfânt. Chiar ºi aºa, bisericii la
ºi alþii: în 1906 penticostalismul a prin anul 1907 penticostalii cercetau Seminarul
apãrut în India, între credincioºii holi- Scripturile ca sã dobândeascã o înþele- Teologic al
ness, fãrã ca aceºtia sã aibã legãturi cu gere mai deplinã a acestui fenomen. lui Assemblies
Topeka sau cu strada Azusa. Deºi au meþinut accentul pe care l-a of God din
Parham nu s-a bucurat de loialitatea pus Parham pe vorbirea în alte limbi, ei Springfield,
multora dintre ucenicii sãi. Mulþi penti- au recunoscut cã glossolalia constituie Missouri.

22 • TOAMNA 2000
Predici din car tea Faptele aposto-

redicarea ancoratã
în teologia biblicã
Ce a fãcut ªtefan? A þinut o predicã ºi aceasta nu a fost altce-
DE RICHARD L. DRESSELHAUS va decât o relatare precisã ºi detaliatã a istoriei lui Israel de la
Avraam pânã în vremea sa. Cui i-ar mai pãsa de istorie când
EXISTÃ PREA MULTE GREªELI LA AMVOANELE NOASTRE
oamenii au pietre în mâini ºi provoacarea în inimi?
– predici lipsite de putere pentru cã nu sunt ancorate puter-
nic în istoria biblicã. Dacã ªtefan, în acel moment critic, a apelat la istoria lui
Toþi am auzit astfel de afirmaþii. Câteva istorisiri drãguþe, Israel ca sã ofere credibilitate ºi autoritate mesajului sãu,
menþionarea în trecere a temei biblice, una sau douã trimi- dacã un om care mai avea doar câteva minute pânã la mar-
teri, o argumentare circularã palidã ºi cam atât. Nu-i de tiraj a considerat trecutul esenþial pentru apelul sãu, cum
mirare cã plecãm de la bisericã având sentimentul cã, într-un îndrãznim noi sã ne grãbim sã tragem concluzii înainte ca
fel, am fost înºelaþi. Speram sã auzim o bubuiturã de tunet temelia sã fie fixatã puternic în istoria biblicã? Oare cum am
de pe Sinai, dar în schimb am fost nevoiþi sã ne mulþumim ajuns la ideea cã ceea ce credem ºi spunem este atât de
cu un scâncet izvorât din mintea leneºã a predicatorului. important încât putem trece pe lângã relatarea extraordinarã
Bineînþeles, noi toþi am fost acolo ºi, din nefericire, nu a modului în care Dumnezeu S-a ocupat de poporul Sãu ºi
doar ca ascultãtori. Dar relatarea lui ªtefan ne scuturã, sã ne grãbim în schimb sã spunem doar ceea ce avem în pro-
scãpându-ne de mulþumirea de sine ºi ne provoacã la ceva priile noastre minþi?
mai bun – o predicare puternic ancoratã în istoria biblicã. Uneori predicatorii procedeazã ca ºi la cursele de cai:
Imagineazã-þi numai: Mulþimea agitatã era furioasã ºi când se apropie de sfârºitul predicii o iau în linie dreaptã.
ostilã. Oamenii aceia erau dornici sã verse sânge ºi, în scurt Sunt atât de presaþi de sentimentul urgenþei de a-i provoca
timp, au ºi fãcut acest lucru. Era o situaþie extrem de urgentã. pe ascultãtorii lor sã ia o decizie încât gãsesc cã este aproape

REFERINÞE ªI REZUMAT PRINCIPII APLICABILE SCHIÞA PREDICII


FAPTE 7:2 – 19
PATRIARHII:
Avraam „Ieºi din þara ta... du-te în þara pe care þi-o voi arãta... sãmânþa [ta] va Revelaþia adevãrului lui Se sprijinã pe mãrturia
locui într-o þarã strãinã, va fi robitã...“ Dumnezeu am primit-o plinã de credincioºie a
Isaac „...tãiat împrejur în ziua a opta.“ prin intermediul vieþilor oamenilor lui Dumnezeu.
Iacov „...a nãscut pe cei doisprezece patriarhi.“ patriarhilor
Iosif Dumnezeu „i-a dat înþelepciune... l-a pus dregãtor peste Egipt... Un alt
împãrat... a uneltit împotriva neamului nostru...“
FAPTE 7:20 – 38
MISIUNEA LUI MOISE: Puterea eliberatoare a lui Este motivatã de lucrãrile
Primii ani „A învãþat toatã înþelepciunea egiptenilor...“ Dumnezeu a fost demon- mãreþe ale lui Dumnezeu.
Expulzarea „Vrei sã mã omori ºi pe mine... ? Moise a fugit... în pãmântul Madian...“ stratã prin ascultarea
Chemarea Eu [îngerul] „am vãzut suferinþa... Acum du-te, te trimit în Egipt.“ slujitorului Sãu.
Minunile „El... a fãcut minuni... în Egipt...“
FAPTE 7:39 – 53
RESPINGEREA PÃRINÞILOR: Eforturile lui Dumnezeu Urgenþa acesteia îºi are
„Pãrinþii noºtri n-au vrut sã-l asculte...“ de a-l atrage la Sine pe originea în refuzul repetat
FOLOSIREA GREªITÃ A CASEI LUI DUMNEZEU: poporul Sãu au fost al omului.
„Cel Preaînalt nu locuieºte în lãcaºuri fãcute de mâini omeneºti...“ ignorate în mod continuu.
ACUZAÞIA:
„Voi totdeauna vã împotriviþi Duhului Sfânt... L-aþi vândut acum, ºi L-aþi
omorât [pe Hristos].“
FAPTE 7:54 – 60
RÃSPUNSUL MULÞIMII: Harul rãscumpãrãtor al κi gãseºte mesajul
„...Scrâºneau din dinþi împotriva lui.“ omului gãseºte întotdeauna înrãdãcinat în speranþã.
RÃSPUNSUL LUI ªTEFAN: o cale de a-ªi manifesta
„Iatã, vãd cerurile deschise... Doamne Isuse, primeºte duhul meu!... gloria.
„Doamne, nu le þinea în seamã pãcatul acesta!“

RESURSE SPIRITUALE • 23
imposibil sã facã o pauzã destul de lungã ca sã prezinte lucrãrilor pline de mãreþie ale lui Dumnezeu. ªtefan ºi-a
modul în care Dumnezeu S-a ocupat de poporul Sãu ºi cum punctat predica sa cu istorisirea eliberãrii lui Israel de
l-a tratat de-a lungul istoriei. Urgenþa îndreptãþitã a luãrii apãsarea lui Faraon. De asemenea, el a vãzut în Moise mani-
deciziei de cãtre ascultãtorii noºtri ne poate împinge, în mod festarea puterii lui Dumnezeu prin fapte sale de ascultare.
greºit, sã trecem prea repede pe lângã autentificarea ºi vali- Aceastã aducere amintire a dus la creºterea curajului ºi a
darea conþinutului Scripturii. În cele din urmã, rãspunsul credinþei în propria sa inimã. El a putut sã înfrunte
ascultãtorilor va fi mai puternic ºi mai durabil dacã temelia mulþimea furioasã, având chiar înfãþiºarea unui înger –
este pusã la locul ei. puterea potenþialã a conºtiinþei istorice.
Subliniez iarãºi cã ªtefan, deºi viaþa îi era ameninþatã, Zidirea credinþei nu este niciodatã uºoarã. Cei care par-
ºi-a luat timp sã prezinte ascultãtorilor sãi o schiþã a istoriei ticipã la închinare simt truda muncii de fiecare zi. Mulþi din-
lor de la Avraam pânã la Solomon. Numai când a ajuns la tre ei au plãtit un mare tribut vieþii. Istoria lui ªtefan le va
acest punct a spus: „Oameni tari la cerbice... Voi totdeauna mãri credinþa ºi le va întãri curajul.
vã împotriviþi Duhului Sfânt“ (Fapte 7:51). Întâi el a prezen- Predicarea ta va fi însoþitã de o mare putere dacã vei
tat istoria patriarhilor ºi abia apoi a provocat conºtiinþa prezenta cu credincioºie lucrãrile pline de mãreþie ale lui
acuzatorilor. Lecþia este prea durã ca s-o ignorãm. Predicarea Dumnezeu.
bunã trebuie sã fie bine ancoratã în Scripturã.
Aici pastorii au o oportunitate extraordinarã de a-i ajuta URGENÞA ACESTEIA ΪI ARE ORIGINEA
pe oameni sã devinã studenþii unei bune predicãri. De fapt,
ÎN REFUZUL REPETAT AL OMULUI.
spunându-le ce sã urmãreascã într-o predicã bunã, ei îþi vor
cere sã te conformezi standardului respectiv. Aceasta este o De ce continuãm sã predicãm acelaºi mesaj de bazã la
practicã înþeleaptã – pentru beneficiul tuturor. Este minunat aceeaºi audienþã? Când ajungem sã spunem: „Au auzit. De
când credincioºii bine educaþi devin participanþi activi în ce sã le spunem din nou?“
evenimentul predicãrii. Niciodatã! Predicarea este prin definiþie un act al
Poate vrei sã faci din aceasta provocarea particularã a repetiþiei. Ea trebuie sã fie aºa. Inima omului este împietritã,
mesajului de faþã: Sã-i ajuþi pe oameni sã înþeleagã impor- urechile sale încete la auzit, ºi voinþa sa împotrivitoare faþã
tanþa istoriei biblice ca ancorã pentru predicarea eficientã. În de Dumnezeu. Necredincioasa ºi înºelãtoarea inimã umanã
acest proces, vor fi provocaþi ºi ei sã descopere în istoria poate fi datã în vileag, ºi se poate naºte în ea o credinþã
biblicã un fundament solid pentru propriile lor vieþi. Predica autenticã numai prin proclamarea consecventã, fidelã ºi
lui ªtefan va avea un impact irezistibil asupra ascultãtorior. plinã de putere a Cuvântului lui Dumnezeu.
Aceastã conºtienþã imprimã în predicator urgenþa sarcinii
SE SPRIJINÃ PE MÃRTURIA PLINÃ DE CRE- sale. ªtefan a vorbit despre aceastã situaþie tristã: „Voi tot-
DINCIOªIE A OAMENILOR LUI DUMNEZEU. deauna vã împotriviþi Duhului Sfânt“ (Fapte 7:51). Nevoia
urgentã a unei mulþimi îl determinã pe predicator sã-ºi
Aici este oportunitatea ta de a demonstra clar calea pe care
proclame cu credincioºie mesajul – indiferent dacã este
Dumnezeu a ales-o sã reveleze adevãrul divin. Pentru aceas-
vorba de ªtefan sau de noi.
ta El foloseºte viaþa umanã în complexitatea ei; κi dezvãluie
De câte ori ai auzit Evanghelia înainte ca sã-i îmbrãþiºezi
adevãrul etern prin experienþele poporului Sãu – prin
minunatul mesaj? De câte ori te-ai împotrivit mesajului de
greºelile, tragediile, rãnile, zdrobirile, provocãrile ºi victoriile
predare deplinã ºi ai optat pentru ascultare izvorâtã dintr-o
lor. Acesta este adevãrul etern revelat în vieþile oamenilor.
inimã împãrþitã? Reflecþiile tale personale vor stârni în tine
Poate ne întrebãm cum se face cã Cuvântul lui Dumnezeu
un sentiment de urgenþã pe mãsurã ce îi confrunþi pe
este relevant pentru fiecare generaþie într-un mod atât de
ascultãtorii tãi cu tendinþa lor de-a se împotrivi cuvântului
uimitor. Rãspunsul se gãseºte tocmai aici. Natura funda-
adevãrului.
mentalã a omului este aceeaºi indiferent de generaþie. De
aceea, modul în care Dumnezeu s-a ocupat de oamenii Sãi
din zilele lui Avraam este asemãnãtor cu modul în care El îl ΪI GÃSEªTE MESAJUL ÎNRÃDÃCINAT
trateazã pe poporul Sãu din zilele noastre. Oamenii sunt ÎN SPERANÞÃ.
izbitor de lipsiþi de originalitate. Patriarhii se deosebesc de Mesajul lui Dumnezeu este caracterizat de speranþã într-un
noi din punct de vedere cultural, lingvistic ºi social, dar mod consecvent ºi glorios. Ascultã declaraþiile prorocilor. În
seamãnã foarte mult cu noi în ceea ce priveºte cine ºi ce sunt timp ce denunþau pãcatul în termenii cei mai duri, îi criticau
ei în esenþã. Prin urmare, adevãrul revelat prin ei putem sã-l pe cei neascultãtori din cauza inimii lor împietrite ºi îi
transferãm cu uºurinþã în viaþa noastrã. Trecutul se uneºte chemau mereu pe ascultãtorii lor la cea mai adâncã pocãinþã
cu prezentul. ºi cãinþã a inimii, ei încheiau de asemenea în mod consec-
Poate doreºti de asemenea sã-i provoci pe ascultãtorii tãi vent cu un mesaj al speranþei.
sã evite predica, popularã câteodatã, a unora care trateazã Într-un mod uimitor, mesajul speranþei lui ªtefan a fost
Scriptura într-un mod superficial ºi nu se luptã cu adevãrat trãit dinamic înaintea chinuitorilor sãi. Lucrurile care ar fi
cu marile ei teme ºi adevãruri. Oamenii sunt flãmânzi dupã putut scãpa nerostite, acum au fost prezentate cu putere, iar
acest gen de predicã. lângã el stãtea un tânãr numit Saul. Impactul asupra lui a
fost extrem de profund.
ESTE MOTIVATÃ DE LUCRÃRILE MÃREÞE Predica plinã de putere va arãta întotdeauna spre speran-
ALE LUI DUMNEZEU. þã. Aceasta este calea lui Dumnezeu. ªi oamenii tãi o vor
Credinþa ºi aºteptarea sunt infiltrate în predicã prin evocarea primi cu bucurie. -

24 • TOAMNA 2000
Schiþe de predicã

CR{CIUN F{R{ HRISTOS


Luca 2:41-50 toþi creºtinii sunt expuºi riscului este cu tine dacã þie nu-þi pasã
INTRODUCERE: de a cãdea iarãºi în pãcat. de relaþia ºi de pãrtãºia ta cu El.
În data de 29 iulie, 1969, astro- 2. Când L-au pierdut pe Hristos? Asigurã-te cã Isus este chiar
nautul Neil Armstromg a coborât pe (versetul 41) acum în inima ta; nu presupune
scara de aluminiu ºi a pãºit pe Iosif ºi Maria L-au pierdut pe Isus doar cã relaþia ta cu Dumnezeu
suprafaþa lunii. Adresându-se naþiu- în timpul unei sãrbãtori religioase. este bunã ºi în ordine.
nii americane, preºedintele Richard Sãrbãtoarea Paºtelor, care implica c. Progresul lor pe cale a fost o
Nixon a spus: „Cel mai mare eveni- tãierea unui miel, Îl simboliza pe pierdere inutilã de energie.
ment în istoria omenirii a avut loc Isus. Crãciunul este legat de Versetul 44 aratã de asemenea
atunci când omul a pus pentru prima naºterea lui Hristos, trimiterea cã ei „au mers cale de o zi“ fãrã
datã piciorul pe lunã“. Domnului pe pãmânt. Paºtele i-a El. O zi fãrã Isus este o zi
Cu toate acestea, eu susþin cã cel fãcut pe oameni sã priveascã irositã, pierdutã. O viaþã fãrã
mai mare eveniment în istoria înainte spre rãscumpãrare. Crãciu- Domnul Isus este o viaþã pier-
omenirii a avut loc atunci când nul îi face pe oameni sã priveascã dutã. Cum L-au pierdut ei pe
Dumnezeu a pus piciorul pe pãmânt. în urmã la Întrupare. Isus? Maria ºi Iosif L-au pãrãsit
Oamenii Îl pot pierde pe Isus pas cu pas.
El S-a coborât din cer venind prin
chiar în timpul sãrbãtoririi Crãciu- Când cineva se îndepãrteazã
pântecele unei fecioare evreice. A fost
nului – când activitãþile în care de Isus, face lucrul acesta pas
înfãºat în scutece ºi pus într-o iesle.
sunt implicaþi îi þin departe de cu pas. Dacã a exista vreodatã
Numele Sãu a fost Isus.
în viaþa ta o perioadã când L-ai
Încã o datã ne apropiem cu paºi Hristos. Aveþi grijã ca nu cumva
iubit pe Isus mai mult decât
repezi de sãrbãtoarea Crãciunului. sã-L pierdeþi pe Domnul Isus cu
acum, atunci ai început deja sã
Creºtinii ºtiu cã într-o vreme ca aceas- ocazia acestei sãrbãtori a naºterii
te îndepãrtezi de El. Nu-L lãsa
ta Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiul Sale. Creºtinii trebuie sã-ºi aducã
pe Isus în urma ta cu ocazia
Omului, ºi Dumnezeul Genesei a aminte cã Isus este cauza bucuriei
acestei sãrbãtori a naºterii Sale.
devenit copilul din Betleem. Permite-i lor, cântãrile ºi colindele pe care le
4. Unde L-au gãsit pe Hristos?
textului biblic sã devinã viu pentru cântã se datoreazã Mântuitorului
(versetele 44–49)
tine în acest sezon al sãrbãtoririi lor, dragostea lor se datoreazã
Pãrinþii lui Isus L-au gãsit în locul
naºterii Domnului Isus Hristos. Domnului, moºtenirea o datoreazã
în care L-au lãsat: în Templu.
Întrupãrii ºi binecuvântãrile lor se
Paºtele fusese sãrbãtorit în
MESAJ: datoreazã naºterii lui Isus. Templu. Întotdeauna Îl vei gãsi pe
1. Cine L-a pierdut pe Isus? 3. Când L-au pãrãsit ei pe Isus? Isus în locul în care L-ai lãsat sau
Iosif ºi Maria au fost cei care L-au (versetele 43, 44) L-ai pãrãsit. Existã mai mulþi paºi
pierdut pe Domnul Isus. Isus fuse- Existã trei motive pentru care Iosif pe care trebuie sã-i faci pentru a te
se cu ei timp de 12 ani. Ei, cei mai ºi Maria L-au lãsat pe Isus în întoarce înapoi la Isus:
apropiaþi de El, ºtiau totul despre urmã: a. Recunoaºte-þi problema pe care o
El ºi totuºi L-au pierdut. a. Percepþia lor a fost slabã. ai în ceea ce-L priveºte pe Isus.
Unii dintre cei mai mari oameni Isus a rãmas în Ierusalim ºi Versetele 44 ºi 45 aratã cã ei
din Biblie au pãcãtuit. Adam, Noe, Iosif ºi Maria nu au ºtiut lucrul L-au cãutat pe Isus printre
Samson, Saul, David ºi Petru au acesta (versetul 43). Este o rudele ºi cunoscuþii lor, dar nu
înºelat aºteptãrile pe care le avea tragedie sã crezi cã Îl ai pe Isus L-au gãsit.
Dumnezeu din partea lor. Cum? când, de fapt, nu-L ai – sã crezi Înainte ca cineva sã se poatã
Adam prin neascultare, Noe prin cã eºti într-adevãr mântuit, întoarce la Hristos, persoana
beþie, Samson prin pângãrire, Saul când, în realitate, eºti pierdut. respectivã trebuie sã-ºi dea
prin caracterul sãu, David prin b. Presupunerea lor a fost greºitã. seama cã L-a pierdut pe Hristos.
poftã ºi Petru prin lepãdare. Nu Versetul 44 aratã cã ei credeau Maria ºi Iosif nici mãcar nu
conteazã de câþi ani Îl cunoaºte cã Isus era împreunã cu tovarã- le-au permis rudelor lor sã-i
cineva pe Isus, persoana respec- ºii lor de cãlãtorie. Este o mare împiedice sã-L caute pe Isus. Va
tivã încã Îl poate pierde, pentru cã greºealã sã presupui cã Isus fi gãsit Isus în mijlocul mem-

RESURSE SPIRITUALE • 25
brilor familiei tale, sau le vei Pãrinþii lui Isus nu numai cã margine de drum, a vindecat mulþi-
permite acestora sã te împiedice L-au cãutat (versetul 45) ºi L-au mile ºi nu a cerut nici o platã pentru
sã-I slujeºti Lui? vãzut (versetul 48), dar ºi-au ºi serviciile Sale. A biruit toate lucrurile
b. Trebuie sã te întorci acolo unde asigurat prezenþa Lui, luându-L ºi forþele care s-au ridicat împotriva
Se aflã Isus. acasã cu ei (versetul 49).
Sa. Apoi S-a dus la crucea Calvarului
Ei L-au cãutat timp de trei zile Cu ocazia acestor sãrbãtori de
ºi a murit pentru pãcatele lumii. A
pânã când L-au gãsit (versetul iarnã pãstreazã-L pe Isus în
48). A existat o schimbare de casa ta. Lasã-L sã fie în centrul fost îngropat în mormântul lui Iosif
direcþie dupã ce au analizat discuþiilor ºi cea mai importantã din Arimatea; la vremea hotãrâtã a
situaþia în care se gãseau. Persoanã din mijlocul familiei înviat dintre cei morþi cu puterea
c. Trebuie sã-þi parã rãu pentru tre- tale. Dacã L-ai pierdut, primeº- omnipotenþei Sale.
cutul pe care l-ai trãit fãrã Isus. te-L din nou. Isus este motivul Unde Se aflã Isus anul acesta în
Maria ºi Iosif L-au cãutat cu ºi cauza acestor sãrbãtori. planurile tale de Crãciun? Te închini
îngrijorare (versetul 48). Îngrijo- tu Lui sau L-ai lãsat în urmã printre
rarea sau întristarea dupã voia CONCLUZIE: betealã, cadouri, brazi ºi jucãrii?
lui Dumnezeu duce la pocãinþã. Isus îi întrece pe toþi ceilalþi în pri-
Astãzi nu este prea târziu sã te în-
Cea mai tristã persoanã din oritate ºi superioritate ºi-i depãºeºte
torci la El. Nu lãsa ca inima ta sã fie
lume este acea persoanã care pe toþi ceilalþi în finalitate. El a
L-a avut odatã pe Isus Hristos, coborât din cer, S-a nãscut în Bet- un han sau hotel aglomerat, care nu
însã apoi L-a pierdut. leem, a fost ascuns în Egipt, a crescut mai are nici un loc pentru Isus
d. Trebuie sã primeºti iarãºi în Nazaret, a fost botezat în Iordan ºi Hristos Cel viu.
Persoana lui Isus Hristos. ispitit în pustie. A fãcut minuni la —Jimmy Davis, Springfield, Missouri

ISUS, NUMELE CARE ESTE MAI PRESUS DE ORICE NUME


Luca 1:30,31; Filipeni 2:6-11 2. Îngenuncherea ºi mãrturisirea împlinit (Genesa 3:15) – iadul
de pe pãmânt – adorare a încercat tot timpul sã nimi-
INTRODUCERE:
a. Pãmântul este recipientul direct ceascã Împãrãþia lui Dumnezeu
Numele lui Isus denotã tot ce ºtim noi al dragostei lui Dumnezeu (1) Abel
despre El cã este – Fiul Lui Dum- (Matei 1:21) (2) Noe
nezeu, Fiul Omului, Mântuitor, b. Echivalentul ebraic al lui Isus – (3) Iosif
Rãscumpãrãtor, Minunat Sfetnic, Iosua (4) Moise
Dumnezeu tare, Pãrintele veºniciilor, (1) Pribegia de 40 de ani a (5) Isus (Betleem, Muntele
Domn al pãcii. Când Isus le-a spus copiilor lui Israel
Ispitirii, respingerea de la
ucenicilor Sãi sã se roage în Numele (2) Moise, dãtãtorul Legii a
Nazaret, Calvarul)
Sãu, El a spus prin aceasta cã ei tre- murit
(3) Captivi în pustie b. Satan înfrânt (Apocalipsa 1:18)
buie sã se roage într-o dependenþã
totalã de El ca Stãpân, Salvator ºi (4) Iosua preia conducerea CONCLUZIE:
c. La împlinirea vremii – Isus Toate aceste elemente se vor supune
Domn.
(1) Omul pierdut în pãcat stãpânirii maiestãþii ºi puterii Sale.
Pavel a întrezãrit supremaþia lui
(2) Legea Dumnezeu adunã întreaga creaþie
Isus atunci când a spus cã (1) orice
(3) Cei cu inima zdrobitã sã-ºi exprime într-un unison glorios
genunche se va pleca ºi (2) orice (4) Robi ai pãcatului
limbã va mãrturisi domnia lui Isus lauda faþã de Isus Hristos: „Vrednic
d. Isus a venit (Luca 4:18,19)
Hristos. este Mielul!“
(1) Ca sã predice
Nouã ne este oferitã rãscumpã-
MESAJ: (2) Sã vindece
(3) Sã-i elibereze pe captivi rarea – ºansa de a-L primi pe Hristos
1. Îngenuncherea ºi mãrturisirea ca Mântuitor. Acum aceasta este o
(4) Sã dea vedere orbilor
din cer – înãlþare alegere; atunci va fi o poruncã sã
(5) Sã elibereze pe cei apãsaþi
a. De la Suveran la rob (Filipeni (6) Sã vesteascã anul de îngenunchem ºi sã mãrturisim cã
2:6-7) îndurare al Domnului Isus este Domnul. Acum putem face
b. De la rob la Mântuitor sau e. Pãmântul plin de adorare aceasta în închinare; atunci ca
Salvator (Filipeni 2:8) (1) Isus, Numele mai presus de ascultare de poruncã. Acum ca mãr-
c. De la Salvator la Suveran orice nume turisire de credinþã; atunci ca
(Filipeni 2:9,10) (2) Rãscumpãrãtorul nostru acceptare – Isus, Numele mai presus
(1) Învierea 3. Îngenuncherea ºi mãrturisirea de orice nume.
(2) Înãlþarea – gloria preexis- de sub pãmânt —David Cawston,
tentã (Apocalipsa 5:11-13) a. Promisiunea fãcutã Evei s-a Philadelphia, Pennsylvania

26 • TOAMNA 2000
UNELTE pentru lucrãtori
I l u s t r a T
, i i
DRAGOSTE REAL{ de închinare mai mare. Fiind un om cu o adâncã pãtrun-
Moses Mendelssohn, bunicul binecunoscutului compozi- dere psihologicã ºi foarte integru, acest pãstor tânãr ºi-a
tor german a fost cocoºat. dat seama de modul de viaþã ipocrit al celor doi fraþi.
Într-o zi, l-a vizitat pe un negustor din Hamburg, care
Dintr-o datã unul din fraþi a murit ºi tânãrul pãstor a
avea o fatã frumoasã numitã Frumtje. Moses s-a îndrã-
gostit de ea de îndatã ce a vãzut-o, însã fata a simþit o fost solicitat sã predice la înmormântarea celui decedat.
adevãratã repulsie faþã de aspectul lui neplãcut. Cu o zi înainte de înmormântare, fratele mortului a venit
Când a sosit timpul sã plece, Moses ºi-a adunat tot la pãstor, l-a tras deoparte ºi i-a dat un plic, spunându-i:
curajul de care era în stare ºi a urcat scãrile spre camera „Înãuntru se gãseºte un cec cu o valoare suficient de
fetei, într-o ultimã încercare de a-i vorbi. Pentru el, fata mare pentru a construi noul locaº de închinare. Tot ce îþi
era ca o viziune cereascã. Dupã mai multe tentative de-a
cer este o singurã favoare: Spune oamenilor care vor veni
închega o conversaþie, Moses a întrebat-o timid: „Crezi cã
cerul este locul în care se pun la cale cãsãtoriile?“ la înmormântare cã fratele meu a fost un sfânt.“ Pastorul
„Da“, rãspunse ea, privind spre podea. „Dar tu?“ i-a promis cã va face exact cum i s-a cerut. În dupã-amia-
„ªi eu“, a rãspuns el. „ªtii, la naºterea fiecãrui bãiat, za aceleiaºi zile, el a depus cecul în contul bisericii.
Domnul anunþã acolo în cer care va fi fata cu care se va Ziua urmãtoare, tânãrul pastor a stat în picioare lângã
cãsãtori bãiatul respectiv. Când m-am nãscut, mi s-a arã- sicriul decedatului ºi a rostit foarte ferm: „Acest om a fost
tat viitoarea mea soþie. Apoi Domnul a adãugat: «Soþia ta
un mare pãcãtos, stricat pânã în mãduva oaselor. ªi-a
va fi cocoºatã».
Atunci ºi acolo eu m-am rugat ºi am spus: «O, înºelat soþia, s-a purtat urât cu copiii, a fost fãrã scrupule
Doamne, o femeie cocoºatã ar fi o tragedie. Doamne, Te în afaceri ºi ipocrit în bisericã... însã, în comparaþie cu
rog, dã-mi mie cocoaºa ºi lasã-i ei frumuseþea.»“ fratele sãu, a fost un sfânt.“
Atunci Frumtje l-a privit direct în ochi ºi a fost miºcatã
de o amintire adâncã. Apoi a întins mâna ºi i-a dat-o lui —Charles Swindoll, Simple Faith,
Mendelssohn, devenind mai târziu soþia devotatã a aces- (© Word Publishing,1973).
tuia.
Un verset extraordinar din scrierile apostolului Pavel
descrie acest fel de dragoste, spunând cã adevãrata CELE MAI EFICIENTE POZI|II PENTRU RUG{CIUNE
dragoste „acopere totul, crede totul, nãdãjduieºte totul, Trei lucrãtori discutau odatã despre rugãciune în general
suferã totul“.
ºi despre poziþiile cele mai potrivite ºi mai eficiente pen-
Dragostea este un dar extraordinar – dragostea se
dãruieºte pe sine fãrã sã se gândeascã la rãsplãtire. Sã ne tru rugãciune. În timp ce discutau, la cealaltã extremitate
amintim întotdeauna sã iubim atât cu fapta cât ºi cu vorba. a încãperii un angajat de la telefoane punea la punct
reþeaua interioarã de linii telefonice. Unul dintre lucrãtori
—Barry ºi Joyce Vissell, a afirmat cã mâinile joacã un rol cheie în timpul rugãciu-
Chicken Soup for the Soul (Deerfield Beach, Fla.: nii. Când se ruga, el îºi împreuna întotdeauna mâinile ºi
Health Communications Inc., 1993).
le þinea îndreptate în sus de fiecare datã, într-un act sim-
A FOST UN SFÂNT bolic de închinare. Al doilea a sugerat cã adevãrata rugã-
În cartea sa, Simple Faith [Credinþã simplã], Charles ciune este cea fãcutã în genunchi. Al treilea le-a spus cã
Swindoll relateazã o poveste pe care a auzit-o, despre doi amândoi greºesc – singura rugãciune eficientã este aceea
fraþi bogaþi, dar care erau ºi rãi din cale-afarã. Amândoi în care te rogi întins pe podea, cu faþa în jos.
duceau o existenþã destrãbãlatã, folosindu-ºi bogãþia pen- În acel moment, omul de la telefoane nu s-a mai putut
tru a-ºi acoperi latura întunecatã a vieþilor lor. Cu toate
abþine ºi a intervenit în discuþie, spunând: „Eu am
acestea, la suprafaþã, puþini ºi-ar fi dat seama de reali-
tatea vieþilor acestor doi bãrbaþi, deoarece frecventau descoperit cã rugãciunea cea mai fierbinte pe care am
aproape în fiecare duminicã aceeaºi bisericã ºi contribuiau fãcut-o vreodatã a fost atunci când m-am trezit dintr-o
cu mari sume de bani la diferite proiecte ale acesteia. datã atârnat de picioare, cu capul în jos, pe un stâlp de
La un moment dat, biserica a angajat un pãstor nou, înaltã tensiune, la o înãlþime de 12 metri.“
un tânãr care predica adevãrul cu zel ºi mult curaj. În
scurt timp, numãrul membrilor bisericii a crescut atât de — Material retipãrit din Illustrations Unlimited
mult încât biserica avea nevoie sã construiascã un locaº (Tyndale, 1988)

RESURSE SPIRITUALE • 27
lei
240.000

75.000 lei 26.000 lei


35.000 lei 39.900 lei 53.000 lei
65.000 lei

33.000 lei 42.000 le


i 26.000 lei 65.000 lei 25.000 lei
29.000 lei

i 33.000 lei
39.900 le 30.000 lei
45.000 lei 48.000 lei 18.000 lei
Volumul IV, Numarul trei

Câteva sfaturi ESURSE SPIRITUALE T OA M N A 2 0 0 0

pentru predicatori
Nu vã cereþi scuze. Dacã aveþi mesajul lui Dumnezeu, transmiteþi-l;

P
dacã nu, vedeþi-vã de treabã. Faceþi introduceri scurte. Spuneþi la
început tot ce aveþi mai bun de spus ºi încheiaþi înainte de a deveni
banali. Nu stricaþi apetitul pentru masã servind prea multã ciorbã
chioarã. Lãsaþi-vã eul lângã amvon ºi duceþi-L acolo numai pe Isus... astorul
Este nevoie de un ciocan rece pentru a îndoi un fier cald. Încãlziþi-i
pe oameni, dar menþineþi ciocanul rece. Nu strigaþi ºi nu zbieraþi.
Prea multã apã opreºte roata morii ºi prea mult zgomot înãbuºã
ºi predicarea
înþelegerea. Vasele goale sunã cel mai tare. Praful de puºcã nu este tot
una cu glontele. Tunetul nu este tot una cu trãznetul. Dacã dispuneþi George O. Wood Amvonul penticostal în secolul 21 . . . . . . . . . . . . . . . . 1
de trãznet, vã puteþi permite sã tunaþi ºi sã fulgeraþi, dar nu încercaþi
Predicarea penticostalã nu este doar predicã, ci este comunicarea Cuvântului
sã tunaþi dintr-un nor gol... lui Dumnezeu oamenilor, cu scopul de a-i informa ºi schimba.
Nu-i ocãrâþi pe oameni. Nu-i certaþi pe credincioºii care vin la bisericã
în zilele ploioase din cauza celor care nu vin. Predicaþi cât de bine
Stephen Olford Profilul unui predicator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Aici nu existã selecþie sau alegere – trei caracteristici pe care trebuie
puteþi în adunãrile mici. La fântânã, Isus a predicat unei singure femei, sã le aibã fiecare predicator.
ºi apoi ea a chemat întreaga Samarie sã vinã sã-L asculte...
Nu repetaþi, spunând: „Aºa cum am mai spus...“ Dacã aþi spus acele Charles Crabtree Predicarea: valoarea pregãtirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Iatã câþiva paºi care sã te ajute sã stãpâneºti latura tehnicã a predicãrii.
lucruri înainte, spuneþi apoi ceva diferit. Nu folosiþi cuvinte pe care nu
le puteþi defini. Încetaþi sã declamaþi ºi începeþi sã vorbiþi oamenilor.
Gary McGee Moºtenirea trezirii spirituale a lui Charles F. Parham . . 12
Abandonaþi tonurile bombastice ºi sacre ºi faceþi-vã asemenea unui
Identificarea unui singur fondator al penticostalismului modern este o sarcinã
copilaº. Schimbaþi subiectul dacã vedeþi cã nu merge. Altfel vã obosiþi complicatã, însã unii istorici l-au numit pe Parham fondatorul acesteia.
ºi pe voi ºi pe cei ce vã ascultã. Nu predicaþi pânã când mijlocul
predicii voastre îngroapã începutul ºi acesta la rândul lui este înghiþit J. David Smith Deci ai o viziune – Acum ce faci? . . . . . . . . . . . . . . . . 14
de încheiere. Priviþi-i pe oameni direct în faþã ºi trãiþi ca ºi cum nu v-ar Când pastorii pur ºi simplu le împãrtãºesc membrilor bisericii viziunea lor ºi
fi teamã de ei. aceºtia nu prea au ocazia sã participe la modelarea viziunii sau sã discute
despre ea, s-ar putea ca ei sã fie de acord cu viziunea, dar sã nu ºi-o însuºeascã.
Inspiraþi adânc, umpleþi-vã plãmânii cu aer ºi menþineþi-i plini. Opriþi-vã
sã respiraþi înainte de-a vã epuiza toatã rezerva de aer... Este mai uºor
sã pui în miºcare o moarã cu un lac de acumulare plin decât cu unul De asemenea, înãuntru . . .
gol. La început fiþi moderaþi. Deschideþi ecluza numai puþin; când
ajungeþi pe la jumãtate o mai deschideþi puþin; când sunteþi aproape Richard L. Predicarea ancoratã în teologia biblicã . . . . . . . . . . . . 23
de încheiere, deschideþi-o de tot pentru a opera la întreaga capacitate. Dresselhaus
Ochiþi þinta. Trageþi! Vedeþi unde a cãzut lovitura ºi apoi mai trageþi o Schiþe de predicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
salvã. Organizaþi-vã predicile; cuvintele voastre trebuie sã semene cu
niºte gloanþe... Unelte pentru lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Burt McCafferty în The Weekly Evangel (27 ianuarie, 1917)

O COLECÞIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA