You are on page 1of 1

www.mateinfo.

ro

CLASA A X-A
Progresii
O funcþie f : q* « A se numeºte ºir de elemente din mulþimea A. Notãm
f ( n ) = an , ∀ n ∈q * ; funcþia f se mai noteazã pe scurt (an)nU1 sau (an). În acest caz, an se
numeºte termen de rang n.

Se numeºte progresie aritmeticã un ºir de numere reale în care fiecare termen,


începând cu al doilea, se obþine din termenul precedent prin adunarea cu un acelaºi
numãr, numit raþia progresiei.
O progresie aritmeticã se noteazã ÷a1, a2, ..., an, ... sau ÷(an).
def .
Deci ÷(an ) ⇔ an+1 = an + r , pentru n U 1, unde r i Z este raþia progresiei aritmetice.
Termenul general al unei progresii aritmetice F(an), de raþie r, este dat de formula
an = a1 + (n – 1)r, pentru n U 1.
(a + a )n
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este: Sn = 1 n .
2
Se numeºte progresie geometricã un ºir de numere reale nenule în care fiecare termen,
începând cu al doilea, se obþine din termenul precedent prin înmulþirea cu un acelaºi
numãr real nenul, numit raþia progresiei.
O progresie geometricã se noteazã: b1, b2, ..., bn, ... sau (bn).
def
Deci (bn ) ⇔ bn+1 = bn ⋅ q , pentru n U 1, unde q este raþia progresiei geometrice, q ≠ 0 .
Termenul general al unei progresii geometrice (bn), de raþie q i Z*, este dat de
formula bn = b1 · qn–1, pentru n U 1.
Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice (bn) de raþie q i Z* este
nb1 , dacã q = 1

Sn =  b1 ( q n − 1) .
 q −1 , dacã q ≠ 1

Funcþii
Funcþii bijective
Fie funcþia f : A → B .
Pentru A1 ⊂ A , mulþimea f ( A1 ) = { f ( x) s x ∈ A1} este imaginea lui A1 prin funcþia f.
Mulþimea f (A) se numeºte imaginea funcþiei f ºi se noteazã cu Imf. Pentru B1 ⊂ B ,
mulþimea f −1(B1 ) = { x ∈ A s f ( x) ∈ B1} se numeºte preimaginea lui B1 prin funcþia f.

Funcþia f este injectivã dacã ∀x1 , x 2 ∈ A cu x1 ≠ x2 , avem f ( x1 ) ≠ f ( x2 ) .


Funcþia f este surjectivã dacã ∀y ∈ B , ∃x ∈ A astfel încât y = f (x ) .
O funcþie care este injectivã ºi surjectivã se numeºte bijectivã.
Pentru funcþiile numerice, injectivitatea, surjectivitatea ºi bijectivitatea pot fi justificate
cu ajutorul reprezentãrilor grafice.
18