GaprouY ime iat de chare a valor (pt 147), Acca aegre ‘a al cet tt ee. He st Si teeta pe eh surreal mame da rate fa hn sun dint co specu SES RUE tne ie eaten eop pela M14 pre stirs setter cislat Tn categoria acter circulant se cxprind 7 ela malar server pres pena care ma fos ince foctunt b) crea 6) esti pe tren srt 4) casa contra banc In cata pt 149151 sum preonate wo ion Ket genta ms a ost deoaece erin tai st ce pn ocr caegoi de atv cist ps, cle 9 fel a det dacdrestangem actvel cela I categoria so curr Actvele cirelane ei sie dupe x espectareap “fae de vloure we fe pen activele circulant : nn et tlre de plat sien creunstonte speci, oi vod eau acesora ta date iat (pt 149 2) se peri ila east in aco pragrafe ez oie atv circulant pe ween Rae de pt a a ts alere iin abi axe aan a,c pss) Dack vom sca tenereglle a tre carpr te seein, yrconsiate cts Se Pett vet al pent tae actvele rule (ase ves Sa en st ame a tranzactonare peo piateglemena). aspocte generale privindevaluarea a icevaluatelacostul de ache sau cost de produc- revederitor alin (2) de mai jos. (pet. 149 (1) vederea prevent lao 2. CONTABILITATEA STOCURILOR 2.1, Defintie si recunoastere Stocurl sunt active crelant: a) detinte pentru af vind pe parcursuldesfaurarit normale a actv- ‘an 1b) curs de produce nveerea vinzail in procesuldesfayurdrt nor ‘male a actvri; sou sub forma cde mater prime, materiale sate consumabile care urmeaza af folosite in proces de produce au penta prestarea de servic (pet. 152) DDefinita contine o enumerure de itlzakposibile penta acest tip de active Prin urmare natura elementelor nu este suieiena pnt sl considera toc. De asemenea, defini nu refine crite legate de valores de durata de tliat entra recunoase un element in categoria stcurlr este necesar st testi stiteile de recunoasere stipulate in sectunea 1, pt. 20 3) ssi ne asiguim ed lemetul in cauzaaspande i define! socul prezentate ma us: 2) Un activ ese recanoseut tn contabiitae i prezentat in bilan anerci ‘dna este probabla realizarea wna eneficu economie vitor de eae enate etvul are un cost sao valoare care poate evaluat) in md cred (..) Jexew nueprinderea Alfa SA schiztioneaza un stoc de mérfuri 1a costul de 10.000 let inser pe actu i prea, cw acest acai, riser semaificaivelega- ‘e de uilitatea bun eof shitinnte vor ease in tal anf siti Ala este probabil obginerea de benefiil economice vtosre deoarece Alfa se axtegpt st pat vinde stocul lun pre e putin eal cu costul de achiiie (altel spus, misfriecurparate inciod poten de a genera benefich economice witoae de el putin 10.000 le) ~ data cu dbsindiea maul sue pee romnice semnticatve: ~irfurile sunt dinate pena a fi rdndue pe parcursldesftsurarit nor- male a activa, = inifurilor le este ssibuit un cost care poate f evaluat ecb | 1 iscule si henefcile ecoCarrow Toeme Socicutea Alfa vnde i consignaje mobilerprodus de societatea Beta. Prin ‘contract, daca bunurle nu se vind, Yor 8 retumatesocetii Bet fn acest caz Alfa mu va recunoaste marfrile cu ocazia primi lor dela Beta, eoatece ‘sccesl la benefice economicevitoare ete restrcsionat de Bet ‘wansferlcongplului asupea bunuilor este aminat pana la moment inca fret ets = escullegat de nevinzarea mésfurlrrimine fa Beta Inregistrarca in contabilitate a intrarit socurlor se efeeteaza la data transferaltriscuritr i bengiilor. (pe. 158 (1) {In goncrl,datele de transfer al control, de transfer al propritaits de livrarecolnid Tota pot exist decalaje de timp, de exempt, pentru: buna windue in consgnatle sau stocurile la dspocitia elena: = stocurisajatelvratecreditoruui benefciar al gajului, care mn tn enidnta debitoruui pana a wancarea to; = bumur receprionae pentru care ma sprit ica factra, care tebuie Inregistaten actveecumpardorai ~ unui ivrate i nefacurae, care tebute scoase din evident transfer de proprietate avin lo: usar nde si nlivrate nea, penta cae a avut loc transfer pro rita De exemp, la vdneavle cx conta de vrare ,ex-work", bunurile vandute ies din stoeu véncitoruu din momenta puner lo a dispociia eumparatore lutte. (pet 185(2)) Dejinere,eworice ia, de bur materiale, precum sfecwarea de operant conomice, fra fe nvegisrate th coal, su inter (pt. 156 (1)) Tnoplicarea ali. 1) este mecesar ss aigure: 13) recepionarea tturor bunarilor materiale itrate in enttae $i fre pistrarea acestora a locuie de depoctare. Buourie materiale primite pentru prelucrare, n custodie sau In consignaie se recepioneaza 9 Dnregisteaca distinct oa itr in gestiune. In comabltae, valoarea acestor bunuri se inregisieaz in contin afar bilanpulu 1) insituaia unordecalafe ttre aprovzionarea recep bunurilor care se dovedese af in mod cert in proprietatenentlai, se procedeaza as fe = bumurile sosite fr facturd se ivegistreast ca intari in gestune ‘tla oculde depoitare, dt stn contbiltae, pe baza recep ‘1a dacionentlorinsoioares Duna ssites nereceptonate se inregistreac distinct t cont bittate ca intrare tn gestion: ©) tmewcal unor decalaje intre vincarea si lvrarea bunurior, acestea se Inert cer din ena, nalind considera propria ‘bunurle vandute st nelorae se hregitreactditnct tn gestune, ‘arn contabitiace tn contri fara bilangal uur trate, dar nefacturate se Inregisreaz ca esr din ges ‘ne ati la tocurite de depoctare, cat in contablitat, pe basa ddocumentelor care confimatesirea dn gestiune potest ep 4) brnurteaprovicionat sau vindute cu clauce privind dep de propre. fates nregisreaa ta intra i, respect, la esi, ad fn gestung, cat in contabiltae, potrivscontactelortcheiate. (pt. 156 2) EXEMPLy ‘Sosictatea Alfa chei cu un ordonator sein un contact de preturare ins tem de lohan virtutea acess, ordonatorul se angajcara st puna le dispoztia xecutanului materile prime si matralele destinate preleriih pretea ne \documentatiatchnic ferent, Duptobtnerea si recepti unio contraate ee, ‘tanelfctureazt servile restate la valoile stable ta contrac, Conform conrctlu ncheat,stocurieimpotate ce rebuiesupuseprelucrsi amin in propretatcasocetati cate led spe peelucrare(xdonatoraly, my per {eu care in contblitsiessocieti prodvcttoare (execulantul in rep de long) fe reflects cu autora conta extrbilanir 8032 Valor materiale prime sp recta sau reparae. Oda cu receptia i livareacomenzileronorte care or doator,extraconabil se descarea din gestiune stcurle de materiale pani fy ‘regi de lon prin crete cont $032, 24 Sistemul de conturi CContabiltstea stocuilor se reatizeaa cu ajtorl cooturior din casa 3 ,Con- tur de stocui si producti in curs de exectie™ 30. STOCURI DE MATERTI PRIME SI MATERIALE 301. Materitprime 302. Materiate consumabite 3021, Mateitesuxiliare 3022. Combusibi 3023. Matriale pens ambalat,Carrou 3024, Pise de shim 3025. Seminge si materiale de plantat 326, Furaje 3028. Alte materiale consumable 4103, Materiate de nature obiectlor de inventor “308. iferene de pela materi prime si materiale .- STOCURI iN CURS DE APROVIZIONARE, 321. Mater prime incurs de aprovcionare 322. Materile consumable incurs de aprovicionare 320, Material de natura obictelor de aventar in curs de aprovionare 5326. Animate in curs de aproviconare 4327. Macfurl in curs de aprovicionare 328. Ambalaje in curs de aprovicionare 33, PRODUCTIB IN CURS DE EXECUTIE, 31, Produse incurs de execu 332. Servi incurs de execue “3M, PRODUSE ‘Hl. Semifabrcate MS. Produse finite 346, Produsereiduale 1348. Diferemte de peta produse 38, STOCURI AFLATE LA TERTL ‘Mater xi materiale afae la tert Produse aft la tert Animate alate la tert ‘Marfur afte la tert “Ambalaje alae la eri 36, ANIMALE, 361. Animale i pasari 37, MARFURI S71, Marfuri ‘378. Diferente de prea marfuri 38. AMBALAJE, 381, Ambalaje 188. Diferene de pret la ambalaje 39, AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEL IN CURS DE EXECUTIE, 31 Ajustir pentru deprecierea materilor prime 392, justi pentru depreierea materialelor 3921. Ajustar peau deprecirea material consumable 43922. justi pen deprecierea maeileloe de nat obiectelor de inventir 4193. Ajustari pentru deprecierea produce incurs de execuse 5394 ‘Ajustari pentru depreiereaproduselor 23941. jus pent deprecireasemifabricatelor 3945. Ajustiri pentru deprecierea proguseor finite 3016, Austr penta deprecerea produseloreziduale 395. Ajustri pentru depreciereastocurilraflate la teri 3951. justi pentru deprecirea materilor si materialelor alate later 3952. Ajustir peut deprcireasomifabricateor alate att 3952. Ajustar pentru deprecireaprouseor finite afte ater 3954. Ajustari pentru depeecierea produelo ezduale ala later 3956, Ajustiri pentru deprecireaanimalelor alate la tet 3957. Ajustri pentru deprecivea marfrilor afte la tei 43958, Ajustri pentru deprciereaambalajelor alate ater 396. ‘Ajustri pentru deprecierea animator 397, justi pentru deprecierea marfuritor 398. “Ajustripentra deprecierea ambalajelor ‘Majortteacontrilor de stocr sunt conti de st. Totus exists contri 4e justi de vloae ale elementelor de soci il, cae a Tonetie combi invers (grupa 38), De asemenea, exits contr ulizate in sta ‘uf se evalusar la costal standard sala pol de vnzare cu arn le de diterenge de pret: 308, 348,368,378, 38) sae ror solr corecee prin sesdere sa adunare soldi starr in vedereaprezenii lor in bilan la cost ‘Aceste contur sunt ifunctionale ia, dupa caz, sold debitor sau eed. 2.3. Ientificarea si clasificarea stocurilor Penira a un element sa fie recunoscut in categoria stocurlor, relevant este nai degrabausitatea sau detntiascestun decit natura, Oxinulofra clarifies cu privire la aceleelemente care prin natura lor ar putea fi confundate cu activele imobitizate, dar cae sunt recunoscute in categoria Stocurioe tnd cont de wil taal Incategoriastoewrilor se cuprind satveleeuciclu lng de fabricate dest nate vinci (de exempla,ansamblari so complesuri de locine ee, realizateci rouny te entail ce aca activate principal obinerea si vanzarea de locum, acd construc sunt realizate Oy scopalexpoatri pe termen lang de cre enttatea care lesa realizat, ele reprezinuaimobilizar (pet 152 2)) De asemenea, ani cind wr teren este cuomparat in Scopul consruiri pe cesta de construc! destinate vanearl,acesta este inegisrat la soci (pet. 152)) n acest Sens, ordinul oft exemple de stati in cae se realize transferu imobiiar i stocisinvers Aner cdnd exista omodfcare a ulzaril nel imobillzarl corpora, sen. sul aceasta wrmeaz afi bmbunaaia fn perpectva vancari la moment Inari decziciprivind modifiarea destinate, in conabiltate se inregisreaza transferalactvul dn categoria imobilizri corporaleincea de tocur. Trans {ford se inregistreaca a valoarea neamonivata 0 mobili, Daca mobi area corporald a fost reevaluaia,concomitent cu reclasifiarea actvull se procedeaza la nchiderea contlu de rezerve din reevaluareaferente acestia. (pet 153) de EXEMPLU Inreprinderea Alfa deine o cline evaluat la valouca just de 120.000 i, amorizare cumulaté 30.000 lei, Rezerva din reevaluare disponbilé este de 10:000 lei La 31.12N, managei iau deciia sa vandaclsdizea fp anul N+. Ca ‘amare, activul va fi eclasifcat in categoria stourlor de produse i cus 8) Reclsficarca clini categoria stocurilor: % = a2 120.000 ei 2812 Construct’ 30.000 et Amorizarea consirucilor 33101 90.000 ti (Clair desinate vancari by Realizarearezerve din eevalare: 10s 7 1065 10,000 Recerve din reevauare Rezerv epreventand surplus realizat din vezere din eevaluare —_ Consider sot wate ci dn pepe sie perma omer i rts visas eae ‘oocyst in vias wel nota ce sot atic oe ineaegvia ol nc) smb aterm ea ed peter lS ae ct era ie recent tere fo lr pnra canard anand ec den vc inf de md de nescer acolo devi hone ae obec cnse ot inar naare trou eae lege all cosas eet des ned ane non ‘valoarea de inregistrare in contabilitate. eae ‘Bac tren fos rea, conomieteuschinresnatrc $e procedea a rchiderea conta de rere dn elas oforcie a ‘tuia, (pet. 153 (2)) ° foo Tnweprinderea Alfa deine un tren evaluat ta vloarea juts de 50.000 kei, rez din eevalaredisponibis find de 10.000 I, Re teren va consti (CanuLt: Dacaincontractele de vinzare elias cot-parte de trea fa obice- ‘ule ranzaci nice cx pret unc (aloare lai inl valere ren 4) Transferu erenul in eategoria materilor prime: or . . am 50.000 tei Materi prime Terenari Cov een teri rin va wet pe ces de prodtuctie al constructici: = oor 201 50.00 bei (Chel ew materi prime Mater prime ©) Realizarearezervei din reevaluae: 108 1065, 10.00 ti Recerve din reevaluare Recerveveprecetind surplusal realca din vrezerve din reevaluarecammoun ‘Cami 2: Dad in contacted vnzae pret tri nu include prea tren, ui 4) Rectasifiare tren in categoria toc: am amt 502000 te Meri Terenari by Realzarea rezerel din evaluate! 10s > . 106s 10000 1 Recere reprezentand Rezerve din reevaluare surplus realist din ee in rtare Jacl activelorde natura. ansamblurior sa complexuritor de loeuinte care ington estate vin care leroy ii schimbdestinatia, wr af Jat de entate pe o peoada indelungat safe incite unor ef rants se mregiateacd un ransfer dela seu ta mobili corpoale. ‘Peja se efecrcac la data schimbar sina, a valarea la care ae role inreisre in contabitate(reprecenata de cost (pet. 153.) fear Inveprinerea All ste de 555.000. Se fn scopar sdinstative. lia (dezvottatrimobila)roveptoneazao clair al cei cos “fide ca acest lide stn fe wndut,c 8 fe uz 1) Revepfa cdi si evaluarea ela cost m $65.00 ei Veniturferene costrilor iocurilr de produse Ms = Prods fie 1 Transfer clad tn eategoria mobilize corpora Mus 565,000 a2 - construc Produse fie ‘La pet 158 in tin ste oat cases stocuror soi de expe privind etre terinologc: Inca scorn 4) marr nan ae pec ene lop ent cpr b veda 3 nce ei ‘materile prime, care participa direct ta fbr roduselor it aes proacr patra ant pri narra eran «) mater comune (ctl ea, comb, mtr ort le hn seine nara de ae ok pm at pr i ctr fase eg eg pd 2) otra dean etre ve 8 pres onane ender incor hes prea “ red tor proe soca omar rare Sanur poe wo ah eG eae ‘sau se livreazd tertilor; et = ata te et produc cer parce gine fe foams aa In en pin dpi nde io diate direct clientilor; 7 Coe = re marae repel dee J) animatele si pasitrile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice Jit it pre mi see por “vimana | ecm ern 1) onli care cone ene histo fab ln dena produc vnda centre pag pase ‘Cate hgna estan oa prec Cora 1 potcacde ccarerad rdaea e Frat ttt de pre, preva x prc hs fee can prunes pt ere at rcopiate brine fal rau ee xr Spd cena eeu deen pani Ic cr tt rete te h etna enrprelce sin consi lates male lone a material de demonstrate ion ngoars done etn, dre nb on (eres eta dir cote po caegord de ce ‘acne de eos ad de aii ne mae ‘reprezinta imobilizairi. (pet, 154 (2) 7Carmo ‘Sun reflect, de asemenco, distinc fn conabitateacelestocur cumpara- te, penina care au transeratrscuril si benefice ferent dar car sant th ‘Gus de aprovzionare (grupa 32 ,Stocurltneurs de aproviionare” din Planal de contri general) (pt. 154(3)) ‘Un element este registra int-o anita categorie de soca dact Sspunde efit scene catego, Dad ulterior desinatia hi se modi el va tebuir- ‘lasfcat in categoria e tour corespunzatare [exer Socictatea Alfa timite produse nite soviet Gama pentru a ft vindute in regim de consignajie, evaluate a costa de producti de 2.000 lei (conform avian deinsotire) rodasele finite rann i bilan scictai Alla deoaece nu a fost ansferte riser i avantjeleasocate acestora, 384 . a5 2.000 i Produse alate la tert Produs ite EXEMPLU (0 societae obine din protic propre rode finite (mobile) la costal provetie de 10.000 lei Societatearetine produse fit in valoare de 7.000 i pn {rua ilzate ca materiale de natura objetelor de invent 4) Se obtn prodse finite dn route propre (bon de pred): 345 nm 10,0001 Produs fiite Venitar aferentecostrilor ‘tocurlor de produse by Se transfer produse finite pont af uilizate ca materiale de natura ei {elor de inventar bon de transfer, nota de recep): 303 Ms 7.0016 ‘Materile de nara Produse ft obiectelor de iventar ey Texenw Sect Af oie dn pel de pace ec conde proce efestivde $00 Ii Uterior se elibereza spre prelucrare in ale sect unde ‘or f tigate ca materi prime, semufabricate in valoate de 700 le a = mm 500 let Semiabricae Venitri aferene costritor stocwrilo de prodase 31 7 aut 700 et at ine setae —! EXEMPLU Societatea Beta obfine produse finite din producti propre Ia costal de 50.000 lei. Acestea vor fi utlizate ulterior ca ambalaje. Se caeaz& ambalae fn ‘alate de 30,000 ei. 8) Obyinerea de produse finite (hon de prea) Ms = mm 50,000 tei Prodase finite Venitur aferentecostrilor siocuritr de produse >) Transfer poduselor nite fn categoria smbalaclor(aviz de iso, not be eee 38 Ms 50.000 et Ambalaje Produse faite ©) Casareaambalaetor conform procesuli-verbl de casi: os 381 30,000 et (Cheluel prvind ambalajete Ambalajecapmrouu IV Tecvew Socictatea Ata trite spre prelucrae Ia tert materiale consumable i valour de 30.000 fei eonform azul de insotre. Se primese de ater obiecte de iver in alone de 33.000 le, cosa prelucrri 3.000 lei, TVA 24% ast 3021 30,000 tei Mater materiale Morerate awsitiare ‘fae later Primirea obietelor de inventar dea eri (confoem avizulu, fet noe recente: 308 - 351 30.000 tei Mater si materiale ‘flat Tater Materia de natura obiectelo de inventar % aor 3.2201et 303 Purnisori 5.000 tei Material de natura obiecteor de invemtar 4026 7201 TWA deduetibita EXEMPLU © sociciatevansfer la mir un Tot de materi prime fn sum de 1,000 entra af vndute, deoarece au mai sunt necesae, am | 301 1.000 Marfirt Mater prime 24, Organizarea contabilitaii stocurilor 24.1. Metada inventarulul permanent simetoda inyentaruful fntermitent La pt, 164 51165, OMFP ar. 3.055200 prezintt metodele de organiza contatiatisntetice ¢stocuilor meteda inventarulul permanent st metoda ‘entra ittnmiten Conabilitateastocurlor se ine camitai valor saw mona valor prin Jfolosrea inventarlui permanent sa ainventarallinseritent. (pt. 164 ()) Inventarul permanent ‘Incondiie oli imentarual permanent, tx combate se inresisirea toate operatunle de inrare gi iesire, cea ce permite stbiirea si cunoayte- ‘ean orice moment a stocrlor, at cantiaty, ot valor, pe, 164 (2)) Inventarlintermitent Inventaralinermitent consa in stabilirea isrlo si egistrarea lor nh ‘conabiltate pe basa nventarierttcurilor ta sft peroadet. (2. 168 (3)) Ente care uilizeaza metoda inventarala intrmitentefetueaza inven Larierea faptics« stcurilor conform policlorcontabile, dar nu mai tarsi de mele peroade’ de raportare penta care aude detemminat obliga scale Aplicarea metodetinventarlu internitet presupune respctarea Normelor privind organizare si efecruarea inventarierelementelorde natura actvelor, iREe EY Et ase {eae In acest ca, nici nti snc eile de stocuri nu settee in coat biltatafinancirs La sist perioade de gestione, se anuleazdsoldurle Basle se preiau In contbilitae sldurle constatate la inventa. 1. Objinerea de produse fit; [Nose comabilizeaz, ci se evidefazacanitaty si valorc ta lou de gestion. 2. Vinzarea de produse finite (dispocie de ivrare, tatu) at % 2920.4 Clint 707 8.000 et Veni din wins ‘marfurilor 407 1920 teh TWacoleciua Descircarea de gestiune mu se contbilizeaza, ise evidentars doar a locul de sestune canttaiv-valoi, 3. Anulavea slduritr ini; m™ % 7.000 tet Venitariaferene costuritor Ms 53.000 tet stocwlor de produse Produse fe 31 2.000 et Produse incurs de excewieGarrow 4, Preluarea soldurilo finale (ist de invenarere,proses-verl de vente vier % mm 10.3504 Ms Venitraferentecostrlor 8.550 lei Produsefite ‘tocurilor de prodase 3 1800 et Produse in curs de exeouie —_l FEnttite cave uilteuad mectod jnventarul interment webu st efevtver= inventaverea faptica stocurlr in fecare peioada pera care au de eterna ‘olgat cal, In conte in earecomisie de invenarere mi const existent {Se sowur aptice, vor menfiona aces her in procesu-verbal al comiset dein Storie, Toca de depazitare sau de uilizare in procesul de productie st Canoes neo evident tehnich operative astocurlor pe bazé de isa de maga Shalt dscumente stabi de unitate, i conformitatecu procedure prop labo fate de conduerea acesei, Invent inleritent nu se wiizeaza in comer cu “nina in situaia in care se aplica metoda lobal-valovis [exenrw Societates Alfa achiztionesza un teen in valoare de 50.00 lei, TVA 24% pe cae va consin un bloc de locne, In contactl de vinzate ern va idea Spurat In aceasta situ, socal fst organize activitatea de constrete a “attate de preductie, In anal N,socetate primes, in prin Yona, factara deb ‘fons de aehitectura pene planar nile si proiectul de constetie, fn smd ‘Selso.000 tei, FWA 24%, Coma produit fe curs a sri prime fmt este de 30.000 kei. 1) Achiitia tren in acest ca, terenul este consider mart) % . ot 2.000. an Burnzont 50.00 Mari 406 12000 TVA deducsila by fareistrarea prota deconstruct in valor de 30000 ei: % 401 32.200ei os Furntzort 50.000 et Alte chelndet cu service execweate deter 4026 720012 TVA deducibita 6) Receptia producti incurs a sista toni: an . m 30.000 tes Produve i curs Veni aferene costuritor ide execute ‘stocurlor de prodase 4) Lancepul nit umatoae se inepstrear relurea producti incu: ™ - a1 30.000 tet Venituriaferente costurilor Produse i ews stocurlo de produse de execute Valoarea produsclor si servicilr incurs de execute se determina prin in- vensarlerea produefetneterminate Ta sfrsinu perioade, prin metode thnice de constatare a gradu de fnalizare saw a stadulude fectare a operatilor telnologices evaluareaacesela a casturie de product (pt. 163) Prin witizarea contului 711 si recunoasterea products in urs la tryital fe- ‘ite periade, chevelle care itr in costal de produce sunt capitalizate si ma feeteas conl de provi pede in erioada in care sutefectunt ‘In cadrul producti incurs de execupe se cuprin, de asemenes, service gi studilefn cus de exceutie sau neterminate. Pent a conecta chelueile la venitl sin servic restate la sfayitl fecarei perioae, enti rbvie st contabilizeze ‘costlserviilr nefatarate atl am - m ‘Servi in curs de execuie Venituraferentecosuritor serail news de exceule 242. Metode de organizare a contabilitail analitie a stocurlor si locumenteutizate fn azul folsitiinventarui permanest, combate anaitics a stoculor poate forganizatsflosing urmatoarele metode: 8) Metoda operativ-contabila sau pe soldurt ~ const fn finer evideatet tative @ bunuilr materiale la lcul de depoztare sia evidente vaorce in contabiltat. Control exact i concordant ines din evidenta depo- 2itelor cu cele din contbilitate se asigurs nae pia evaluarea stocurilorcanttative transerise din gle de magazie in Regstrlstocurilor. Meta operaiv-contabil se poate sla pnt contabiltatea anata mateior prime, materileor consuma- bile, materslelr de natra obiectelor de iventa,semifariatle,produsclor fe nit, preoselorreiduae,mafurilor si ambaljeor.aroun ty Fisele de magazie servese ent evidena cantata, pe fel de toch la local de deporte, ia in contbiilate, petra contol opersiunilor negate Canttile se nregistear zine fn Gee de magazie pe baza documentlor de in- trae (facta, aviz de Insotre miei, nota de recepie si constatare de diferente fie) sia documentelor de ier (bon de consom, fish limits de consum, avi de fnsojve mir, faturd, bon de transfer et), poste cu poi. De asemenea, fn fisele de magaze se insriv plus dela inventar pe coloana tates sie nusurile de Te iventr pe coloana fein, In comabilitate, documenteleprivind Inisearea socuilor se grupeaza pe gestun, suse de apeovizionae (dela urizon tin prelucraze la ter, eqasum itera tc.) 5, in cadrulacestos, pe contr de mite- Files gest, arin eadralgestunlo, pe grupe sau stbgrupe de materiale, dup az Inti su esr de bun de natura stocurilor se iegisteaz in conte brates sini sana fe dec pe baza aestor document, fe cu jurul ‘nor stvtiimocmitezlnic sa a ale periode tabilite de unitate, prin centrliza ‘ea deel in documenteleprivind miscareastocurilr.Verifcareainegstailor fecuate in contre de stu g fgele de magavese face cu ajutral Registra stocurilor fn acest seop, in Regist socurilor, la rit eee luni (periaée), te imrin pe flr de soci, grupae pe magazi (depot), contri, grape, eve tual subgrape, stocurilecanttaive din figele de magazie, se ealuleaz8valoaea anit afte in toe pe bazaprturilor de inegistrare $i se ttalieazavaloarea Scentora pe pasini ale Regist stoculo, pe subgrupe de materiale, erope de ‘tocar, conta si magazit Sept), ‘entra prods nite 5 produsereriduae, metodaoperatv-contabils se apicd In acelasi modes pena stocur de materi prime si materiale consumabile {nace ‘at, evidentacantatva pe felt de prodase se ine la magazine (Sepozit), cat oral fselor de magaze, ar evident valorca se tne in conabltate, cu aja ‘contol sinc de prose, desfsura nanalitce pe gestuni, in care ines Se fa pe baz dateorobfinute prin centalizarea zlnica a dacumentelor de miscae & produslor respective. Veriiearea iregistrrilor la srsitul Init (perioaed) = face, de asemenea, cu ajutoral Regist stor, in care se stabilese soldurie pe flr de produse i pe total cont, prin transrierea Canalo nstoc din Hie de Imagizie si evaluareaacestora pe bazaprtuilor de inne gstrare. 'b Metodacanttaiy-valoria coast in inrea evden catitative pe cae= oti de bunuri a locl de depotre, iar in contbilitte,aevideneicantitatives Yalorice pe ise de cot anaic, Conolul exacts concordanfliresistisior din evidenga de a deporite cu cele din eonabltate se face prin punetajul period ‘irre cant inregistate in gle de magazie cele din figele de cont ani ‘in contabiliate, La finee ln se va intoc alana anata a stocurilr pe - tare tip de soe in pate (mf, produse finite, ambalsje, materiale ete), Metoia amittv-valoriea se poate foloi peat contabitatea anata materi prime, Imateriallor consumable, meteriaelor de natura obietelor de invenar emifabr Catelo, produssor finite, produselor reziuale, mifurllot, animalelor si ambal jel. Bvidena canitativs a matrialelor so yine Ia gestiune ew ajutorl fgelor de smagazie, care se fn In odinea figelor de cont anal din comtbitate. Control Itegisrilor dn contri sntetce cele analitce ale stocutilor se sigur’ cu aj tora balafei de vericareanaitice, Intoemitsseprat peau ficcare cont deste. {in vedereaintocmiritbalanei de verficare este necesar st se efectueze contrlul supra concordant stocurior seriptice din figele de magarie eu cele din fgele de cont analitc pentr valor materiale ‘Metoda cantiat-valoied pent evidenta ansiicd a produseloe finite sia produselorreriduale se aplica n acelasi mod ea pent celealtestocui, cu Uumatoaree parila: stint, At si iesiile valorce pot fi tregistrate in fisele de cont analiic penta stcufinumai lunar, prin fomultivea caniatilr totale de produse finite si produse reziduale ev prfurile utare respective, fk a ‘mai necesar8evalvreacanttjilor de produse in documents ~ pentru contol inrgistailr din cotabilitata sini i cea analiics ' predsclr tnt, im locul lanei de verficare se poate folsi Registra stocurlr. ©) Metoda global-valoried const in ynerea evideatei numa valoi, att la nvelal gestion, et sn contabiltate. Metods glabal-valorit se spies pen: trv evidentamarfurilor si ambalajelor alate In unitate de desfocere eu amanuntal (magazine, estarane, bufete et), folosindwse formolarl Fa de cont pen tra operatun’ diverse” si raporul de getiune, dup caz. Rept de gestune se ‘completeazi pe baza documentelor de intrae si de iesirea msfrlr yi ambalaelor si de depunere a numerarul din vanzare, ian gle valorie (nate pe gestuni ‘in cadrl conturlor de marfur si ambalae dn coatailtate inregisurile e fac pe tza aceloras document. ‘Soldurile valorice ale marurilr si ambalajelor afte in gstune se verifica pe tea pont de geste predt la contabiate st cu ocazia venta, dpa ‘Meta global-valorca se foloseste de asemenea, pentu evident rechiztelor ) L002.06.N —fnegistrare returuli (acta i op an % azeoxa Glen mm (roaotey Ver in icarea rus te or Tacos — ou Somat in gsi pis tat mu Ms Venituri aferente costurilor Produse finite ~ stocurilor de produseGarrow aS SSS incest m contabilitatea soci Beta cumparitn): 4) La 2806 ~achiii de materi prime: % = ao 2 ei oo Fumio 6001 we 1408 1A dete +) 1002054 egiararea fst nop pent materi prime eat: % : or azsote a0 Pamtvori (1.000) ae eons TWA deducrbia Teemu vila pref de 310k, Societatea Alf schiitioneans 4.000 kg de materi prima a peel de 3 La respite se constt 0 fps de 60D eave se imputs a prejul de 3 lei pss ‘TVA 285, delegatul unit 8) Achizta de materi primes constataca lips % 0 sseotet so Fumio 1020011 oa 1.0016 Athi oar lad Adeducla 1 mp tpe 7 % aaa bord 7581 1.800 lei i Alte ereante negara Capes Veni dn despair 7 ‘amenzi si penalitati 407 ste TWA colectara cpile de determinate a costuli de productc al una activ sunt stipulate a pt, 52din carl sectivi 8 Regul deevalare™ Cost de producti al unui bun cuprinde costal de ache a matertlor rie si materialelor consumables chelielite de produtie direct aribuibile Puna (pet. 52 ()) Costl de produce sau de preluerare al stocurilor,precum si costl de produce al imobilzaritr cuprnd cheluielie direct aferente product, rune: materiale divecte energie consumata in scopur tehnologice, manoperd directa sate cheliel directe de proce, costal proiectari produslor,pre- cum si cota cheluillor indirect de produce alcata in med raronal ca find gata de abricatia acestora.(..) (pet 52(2)) ‘Incosul de produete poate finclusto propor rezonabia din cheltuielile ‘are sunt indirect atibuibile bri n masura tn care acestea sunt legate de perioada de producte. Includerean costal stocurilor a regilor generale poate fadecvata masu- rain care reprezinga costar suportate pentrua aduce stocuril tn ocul forma ddorie (po. 52(8) -Exemple de cost care mu trebuieincluse costal stocuritr, sun recut nosewedreptchelal ale periadel tn care au survenit sun urmdtoarle —plerderile de materiale, manopera sau ate costar de producti nregis- trate peste limitele normal admis, inclu perderile datorate rset; ~ chellelle de depocitare, cu exceprlaeazurilor i care acestecosturt sunt necesare In procesul de produce, anterior trecer intro noud ft de fabricate. Cheltuielile de depoctare se includ in costal de produce ‘atuncl edd sun necesare pentru a aduce stocurle Is local tarea Incare se gases regile (chelielie) generale de administrate care mu participa la ad ‘erea stocurilor in forma gi local final); = cosurite de desacere: ~ regia fxd nealocata cost, care se recanoaste drepecheludala in perioada in care a apart. Alocarea regi fie asupra costurior se face pe baza capaci normale de produce (acvitae). ‘Regia faa de produetieconsta in acele costal indirecte de produce care ‘numa relaiv constane, indiferent de volumal producti cum sunt: amor ‘area, inetinerea sector si uilaelor,precum yi cosurile cw conducerea gh ‘administrarea setlr. (et. 5245), Capaciisea normala de produciereprezintaproducfaestimata afi obimu 1a, n medie, de-a angul un ami mumarde perioade, in condi normale, avdnd in vedere sipierderea de capacitterezultat din iirtinereaplaificata ‘ echipamentul. (pe. 52 (6)caro Toewn finrepinderea Alfa realizeaz la comands prodosefrite X, Ba are tn cus de produce 0 comands cae cupinde 10 bucati de produse X. La inceputl ln tombrie N, costal produit neteminate& Tost de 125.750 le, fa eursl lai a0 angajat uematoarele cheliel ocazionate de realizarea producti: cele direct: 182.400 les = cheliel indnecte: 67.700 lei, din care 25.700 lei repreznta eheluil fie, . (Cheljeite administrative an fost in tuna octombrie de 12.000 lei, iar cele de Astute, de 5.900 le ‘Gridal de slizre a capacitati de productie a fost de 80%. La sfryitltonit octombrie s-av obgiut 4 bucati de produse X, ie eostl proce neterminate 3 fost determina a 71-390 Be ‘a calculim costul de productie al producti inte realzate 5 8 proedam Ia ‘contabilizarea acesteia -Existeta producti nterminate la nceputl perioade atest fapal cil de rovuctie a inceput into perioada aneioad, Suma de 125.750 ll eeunste toate heluielile drete gi indirecte incorporate in costal de producti tind cont de Principle calculi cost ‘De o maniea principal, algoriml de calul al costulu producte erminate 1a srl luni octombrie este urmtoru te [omnis aes [1879] (Chie dee 10 (jee bee ee ‘Costlunitar=299.360 lei /4 baci = 74.840 Ie {in cost nu se includ cheluille administrative gi cele de destacere. Acesiea, fmpreua cu parte din chelielile fixe aeremegraduui de neutiizate a capita de produce, se aumesccostur ale peioude si sunt suporae de inueprindere din propria rentbiitate, Produsele finite obinute sunt o sus de benfici cconomicevitoare. Celt eile efectnte in legatura cu produsee obtnute a fst deja inregistrate tn cont biltte dup naturiodati eu consurulresuselor. Deoareceacestea nu tebuie si iminuezeperformanta ents, edt eu recunoasteres stivlui,Produse finite” $2 lesatart un vent in (11 Vent ene ‘Produse") care anuleaza efectal lor asuy a ional ini sre Ms 7 Prod ite Vena aerate costs 2 ‘curr depres Peenur © societte cae at 1.000 ei, TVA 24%, roductie propre anime. sreutte a vera domenil asco schizonea pri a peal frm fact i note de reepie. Socictate one in le tine Ia costl de 4,000 Ie. Se incpistears crests tn snimalelor tinere conform aculi deci, la sostl de 3.000 ey 8) Achizta de animate 5 “1 1200K4 Animale si pasar = — TVA deductibila 71 ' Obfnere de animale tine din prodeete propre 361 = - ™ 4.000, Animale i pasaré pas Venituriaferentecostuior stocurlor de produse ©) Innegistrarea cresteri in greutte a animsleor inte: 361 Animale i pasari a 4 Venitr aferentecosturlor stocuilor de produse en cleat ome deine (in apo ie generale de crate entangle ada intr ena. ett tlie eet freien coms ares sabileste ase: @) tacos deachcite- pentru bunurite procuate cu tt oneros;aroun 7 1b) ta cont de produtle— penta bunurileproduse mn ettate: €)lavoloarea de aport stablta th wrma evalua pentru bnarite repre: ‘entand aport a capital socal 4) lavaloare justd~ pentru burrile obinue cu it grarult sau constax tate plas lainventariee (.) (P50 (1)) EXEMPLU : Societatea Alt primeste prin donate materi prime evaluate la valoarea just be 5.000 ei, 301 7882 5.000 tet Mari prime Venitur dn dona primite l EXEMPLU (Ca urmare a dezmembriit uni suitors, 0 societatereeupereaza materiale unlit n valoare de 5.000 lei si piese de schimb in valoae de 2,000 Ii (pro- tcesvethl de scoatere din functune). Pesele de schimb recuperate sunt wiizat ent eparare alti milo de anspor. % 7588, 7.000 tet 3021 Alte vent din exloatare 5,000 te Morerale aware 3004 2.000 tet Diese de schinb Drea in consum a peselor de ehimbs ons . 3004 2.000 lei (Chet privnd Plese de schimb pilesle de schimb —! La dia esi din eaitte sau la darea in consum,bunurileseevalucars sis sca din geste la vloaca lord intra sau la valoarea a care sunt registra ‘incontbilitate, Teen Se acordsalailorproduse finite a plat in natura sums de $0 Ie (cost e prouetic). 2 . Ms S0lei Personal salari datorate Produ ite I [exer Societatea Gamma doneaza produ finite (mezel) in sums de 40,000 le om- ‘orm avizulu de insyire a mari si procesulu-veral de predaelpimire, sez Ms 0.000 tet Donati cordate Produce fiite Incazul mn cave operat este impozabia din punta de vedere al TVA, Gama ltebuie i treginteze (borerou cuprinzind operate asimilate vars de Donut siprestarilor de servic: os 407 9.600 tei Chelnielcu alte impocite, TWA colectata ‘axe i varsamint asinilte [exewu Socictatea Beta ansfersproduse finite Ia magazin prope de destacere cu ‘amano, irepistte la cot de 4000 lei, Adan comercial este de 30%, ‘Conform OMFP ar. 30552009, produsele predate spre vinzare magzzinelor prop sunt incluse in categoria mfr ‘Transferlproduselor rite in magazinul de desfacere avi de insoyire a maf, ot de recep: am : % sesh tet Mavfiri Ms 4.000 tet Produse five 318 1200 ei Diferente de pret lamar 408 1248 et TVA neexgibilt iCorrouun Foewu SC Alfa SRE ahirtoneszaseaun {in flosings scaunele. ‘alate de 1.000 fi, TVA 249%. Se day 1) Actirtia de mateiate de natura obiecelor de invent (astra, not de > copie: % . aor 1.240 ei wot urizor 1000 et Material de matura obit de ientor i TVA deducibta 1) Se da nflosng obiectle de inventar (bon de cons, fia de evidens a obiectelor de inventar date in folsin) os 03, 1.000 tei Cheltiel privind Material de natura ‘materialele de narra obiectelorde iweniar biectelor de inventar «©, Conconiten, evident obecelr de invenar se tine eu autor conttor fn afara ila: 035 7 1.000 ft Stocur de natura obiectelor de inventar date folosita eeu (0 soviette cae ealizeazproduse de patisere liza prods fit pentru eto de protocol a cst de 20 i, Suma se neadeaza in Kimitacde dedusie aaa tipteltr de protocol ar operaia nv este impozabit din punctal de vedere alTVA. as - Ms 200 Chelsie de protocol, Produse fite ‘eclamasipublciate “0 Socicttea Alfa obine prods reiduale din producie propre, la cost de 5.000 Ii, care sunt disuse e un ince ists de iventarire, proces-veral de consti), on M6 5.000 tet CChelnielprivindcalamiaie Produse resale a tne extraorinare ‘Aciveleconstatate minus in gestune se sot din evident la data consti Tips acestora [ecenr Lalinventaiere se constatt un minus de produse finite de 80 le cre se imps sestonaru, la valoarea de 100 ei pls TVA 24%. Suma se incaseaz ulterior In mm = MS 80 lei Venitri ferent coterior Produse faite ‘nocuilor de produte 482 % eet Alte ereante in legaura 7581 100 ei ‘upersonaid Venn din despagubiri, amenci si penal 407 2 ei TWA colecata tt ‘Conform OMFP ne. 2:861/2008, tn cara constatarii unr lipsurimputabile In estune, administrators rebuie a impute persoaelorvinovate beni fips a Valoarea lr de inlocuite. Prin valoare de inlocuire se igclge costal de ahiztc al unui bun cu carcerstct si grad de wzura sia cel lips in gestiune la data consti pagubei eae eupri preful de cumpsarepracicat pe pat, care se adauga tele nerecuperbile,incusiv TVA, chee de transport, dearouse saprovizionare salle cheltuil accesoi nccesare pent punerea instar de ute a pen inarea in gesiune a bunuluirespctiv, In cazul bunuritor constatate fips ce urmeaza a impute 9 cre nu pot cumpiate de pe pa, valoarea de Impure se stabileste de cite 0 coms Format din specialist in domeni es. pestis La ieprea din gestune, tocurile se evalueaz, de regula, la ost Cosel stocurilor care nu sunt de obicefungibile i al acelor buna sau ser. ict prodise si destinatewnor comenci distinc trebuiedetemnat prin ident. iearea species a cosutilorindvidule (pet. 159 1)) ‘Buanurl angi sunt bururi de orice manurd care nu se pot dstinge in mod substagialunele de altele (pt. 159.2) “enifcarea specticd a costal presapune aribuirea costurilor specific clementelor idenieabile ae stocurilr.Acesttratament contabil ext adecvot penn aceleelemente care fac oblectu une coment distinc, indiferent daca (au ost eumprat sau prose. (get 189.3) eatifcarea specifica costo elementelor ete posibila act se wiizeza, ‘spre exemple, cor de bare, Metoda codurilor de bare presopune existent vou Sinem de eodiieare dupa snunite enter a tuturor bunuritrstocte, Codie de hare au caracter unc ss impeima pe etchete Ia itrarea tm deport penta fiesae clement de soc. lestes din depcit a bunurilor state este operat pin scanara ‘dal de bare al element eibeat, cod ee va apela automat din memoria calev- Tatruli costal de stoc individual ferent ace bun a iesirea din gestiane a socurlo altar active fangibile,acestea se eve: cata si imegisireasa tn contabltate prin aplicarea neta din urmatoarcle metode: "d) metoda primal intas- primaliesit~ FIFOs 1) metadacoctlui media ponderat ~ CMP: ) mea ultima intat = rina iit LIPO. (pet. 161 (1)) EXEMPLU Se cunose urmitoarcle informa pevind un ste de mat = {21-10 se afta in stoe 1.000 ucat evaluat a costal de aciziie de 10 eirowcats, = 14030. are loe o achizte de 2.000 bucti a costa de 16 Teitbucat, ‘TVA 24% (actu, — 1a 1210N are loco vénzare de 2.500 buct, pret 20 e/bucat, TVA 24% (feta: | 21,108 are loco achizie de 1.000 baci fs costal de 23 Teithucats, TVA 289 (acta); = 18 27.10N are le ovinzare de 1.200 baci, (facta). [Ne propuncm si determinim vloarea iesirior dn ste ia toc Hal nut rmatoaree eau ret 30 ical, TVA 249% cant J: Intreprindereautlzeara procedeul cost media ponderat Metode costlui mediu ponderat" (CMP) presupune calewarea costilt Jfecarui element pe baca medieiponderate a costurior elemento similare ‘fate in soc laincepu perioae! sa costulu elementelor similare produse su cwparat timp perioadei. ‘Media poate f calcula periodic sau dupa flecarerecepte.Peroada de cal- ul mu trebuie st depaseasca durata edie de stocare. (pt 16 (4)) 1. Medie caleulata dupa ficcarereceptie: Pes es @ | coe | ° oon | @ Gon ‘io | 2.000 |” 16 | 32,000 ~ 3000 | 14 | 42.000 aio [ve | amt 00 [20 [nom ‘Se observe dpa care intra in oc se realeulears costul media. Hesirle din soe ge evaleaz la costal media eault in funtie de msurile aflate fn soc ind la momentul esr, Stocul mas dupa fecare este se evalueaza sie costal ‘media ponder. ‘inet in contabilitate operate de mais 4) La03.10.N ~achiitia de mer % - on 391680 et am Bunions 52.000 tet Marui 4026 7680 ei TWA deducibitaCaprrouue IV 1b) La 120.N ~vinzarea de mars: bn) vanzarea propia: aut ve 62.000. lien 07 30.000 tet Venituri di vanzarea ‘marfurilor 407 12.000 tet TWA coletata 2) desccare de gstine cost mirfuilorvandute a determina rin pro- cede cost mediu pondeat i este de 35,000 lei (er ga stoculi: oor am 35.000 tet CCheltiel privnd marfurile Masfiei 6) La 21.10. - schist de mart: % - 401 28.520 le am Purizord 25,000 tet Marri 426 5.520 ei TVA dedueribita 4) La27.40N — viazarea de mur «Ay vanzarea propiu-zis an : * #640. Cent 7 36,000 lei Veni din vnzarea rmarfurilor 407 5.540 let TWacolecia 12) descreare de geste ~ costal mirror vndute sa determina pin rocedel cost mada pnderat este de 24,000 ei (vez fsa stoculi: oor . am 24,000 eh Celtel privind marfurte Marfari ‘Marja comercial ute = Rul ereditr 707 ~ Rl debtor 67 = 86,000 ~ $9,000 = 27.000 le 2 Mediecaleutata periodic: Procedeul CMP ae io Variant care presupune evaluare iesinilor di soe na pe masura ce aceste a foc, ci global, la frit! peroadei de gestune an cost ‘media pondert al perioades. 7 Teweah Tava “et Se © | cox [Gara [Co [Cow ] 0] con | Got sitar | ea cnr | ea sae | a ae Tae [10 | 1000 ‘a. | 3me | Te | 30 100 | 10 1000 zum | 16 | 20m oo | 6 | 210 | om | 2 | na {oi | too | | sso So | Same || s8a00 | n_[ s [aas |S [reas [ats CMP luna 10 = (.000 bucati x 10 le/bue. + 2.000 bocati x 16 leifbuc. + 1,000 bucati x 23 levbue) 4.000 bu = 16.25 levbucatd Costl marfurlorvindute = (2.500 bucti+1.200 buc) x 16,25 levoucat = 60.125 lei ‘Stocul ina este evaluat ill costal medin pondera al prioadt. fn acestcaz, maya comercial est: ‘Marja comerciala= Venitrile din vanzares mario ~Costl miturilor vin de = Rola reitor 707 ~ Rola debitor 607 = 86.000 ~ 60125 = 25.875 ei ‘Caz 2: Intreprinderea utlizeaza procedeul FIFO Porrivit metodei prima intra - prima ieit" (FIFO), buourie ie din sestune se evaluazd la costal de achicte sau de producti al prime intrari pulzari lot, bum leste din gestlune se valueac la je sa de producie al loti urmater, tn ordine cronoogica. (xt 161.)Carrow Tiga soe = B [Sow 7 eT | se ‘oe [a ie we | sup | 3 | @ | con [cor | OY] cout | Con JQ] ow | Cot — |} | 100 x ir | wa sta | sti | ao Tae CA a | tape | 1e_[ioow| mal” 7 Som 160 | 1010.0 ithe | im |e |aom [ante [om | [ssib0 [300] Fen [506-0 aa | | || Si ‘om Tay [aie | of {In acest az, maya comerial este: ism | 16 | 2600] sw | 6 | soo Mara comeriat= Veni din vnzaea mfr ~Costl mario vn I 20 sao] | | ul reitor 707 ~ Rul deitor 607 = 86.000 ~62000 = 24000 let aw [tom | as Bom wl els ‘4 comparim rezuttele obit wind procedece de mai sus _| is00 [som | 7 | 3 ite] 30 | 2 | ow Teal, | =| Waitrran i200 300 id | | au | 3000 sia | 30 shoo | 300 |_| Siw Glia dps | fears trae 5900 00 27000 In acest ar, mara comercial este: ‘EMP print ans a8 25575 Marja comercial Vertue din vinzarea maf ui ~ Costu marfror vin FO Sie a | te = Rol ereitor 767 ~ Rola debit 607 = 86.00 ~ (4.000 + 24.100 bie ou Sam Sam 27.900 ii (Cazul 3: fntreprinderea utizeaa procedeul LIFO Porrvit metodei .ulimulinrat— primal est” (LIFO), bururte este din -gestlune se evalueaz la costal de aici sau de produce al ulimetintrarh (los), Pe masuraepuizari oul, bunure iste din gestion se evalueact Ta ‘cast de achzite sau de product allot anterior tn ordne eraologlea (pet 161 (5) Fase Daa teat ta See © | ot [eae | eo [Ga | @ | oe | Gok on Tmo | 10 10m | B00 |e | Som [Jie 0 fre sam nie ow | 16 | 32000 wo | 10 | som | isa aao| | —_! ‘Se obser cd alegerea procedului de evalua a esirilor din te infuenjsza At valoarea stocui fina, cit si marjacomerciala.O alegre nejustifcaa ate ca fect manipolarea informatie eu privire fa valoren stu th bila, precum ew Prive Ia incidena asupra performanti(sypracvaluare sau subevalarea tert. "atu tn conta de prot i perder), Ondinl solicits wttzarea eu conseovenj a metode alse pent evalusrea ‘esto din sto in vinutea respect principals permanenjei metodelor. Tt, Schimbarea de metods este penis dat ese justifiat Metodaaleasa trebuieaplizata ex consecrensapentraelementesiilare de natura stocurtor $a atvelor fngibile de ta un exercifu fnanciar la ala aca, in situa exceptional, administrator decid sd medifce metada pen ‘uur anu element de socurt sau alte active fungibite. in noele explicate ‘rebut sepresintewrmatoarele informa: = motivalsehimbarii metodei, i efecto sale asupra rezuatula. (162 (1))Y O entate rebuiesd.ulizeeaceleas! metode de determinare a costal pen smu toate stcurle care au natura si uilizare simile, Nona de yutlizare ‘Simllara” este propieficaret ent ‘Pentru stocwrile cu natura sau ulicare difert, flosirea wor metode dif rite de cleat al cost poate fi jusiicata (pet, 162 2)) ‘Tratamentulschimbi de polities va fprezentat in eadulsetuni piving politiciecontabie 2.6, Achiziti si vancari de stocuri cu reduceri de pret (OME? nr 3055/2009 prezints urmitoarele raul cn piv a trata con tabi al edaceiloe de pret: Reiucerilecomercialeacordate de furnizor sinscrise pe factarade ache justeaca tn sensi reducer costal de ache al burr. (ct. 51 (3) edcrie comer prin rior acti, mpet edt rir facturri,indiferent de perioada la care se refera, se evidentaca distinct ‘bie (con 90 Recen camera prime, ep cota 78 ‘Reducer comercialeacordate"), pe seam conturlor de er. (pe. 51 (8)) Reducerilecomerciale pot fi de exemplu: 1a) rabuturile~ se primese pentru defecte de calltte se pracicaasupra regula de vincare: 1) remizele se primescn cca vanairilor superioare volun convent sou daca cmparazrad are wx statu preferenpial:s istunele— sua reducer de pre calelate aspra ansamblulul tranzac: flr efecuate eu acelasi er, decursl uni perioade determinate. (xsi) educerlefinanciare sunt sub forma de sonnur de decontare cordate pen ‘ru achitarea daoriloriaince de ermenal normal de exiibiliate ‘Reducer inanciae primitedelafurnizorreprezina vertu ale perioadei indferent de perioada la care se refera (cont 767 , Venta din scontur ob sinute"). La furizor,aceste reducer acordaterepreinacheluieli ale prion dei, indferent de perioada la care se referd(contul 667 ,Cheltuel privind sconturileacordate”) (pc. $1 (6) Deoarece in practi se ulizeazatermenul de discount, in yederea tel repe- ear corece in contailitatetcbuie st se analizeze caza penta care se acon reducerea de pret. Sontul (educerefnaniar) se acorda pena Incuraa plata Inaine de seadent. Dac reducer ae als aud (dfecte de caltate sa noc e contrac, vinzarea in canta mat, recompensarct lieu cao redacere comercial. 3 formitaea cu mentun ‘lier dl), ates con Teen Sociea Ala negsiat eu uz tad ac fiz sa de mater prine Reto reduces 1 108 recite aheioneara eaten mat de Osa ena Pu utara mtr pine ce 50 eitucatsSoite Alico 700 bucafi. Pentru Beta, bunurile sunt produse finite, nm Prt de az 300 ct 30 fuck ~ Redstart de 105 150001 0 5 Vale nt 13.3001 Acca er eee Inset at 157 ain) a) in Col sl, aati rez, ur nel scone ae recs de pe mse cui tn ence hess cordate deforested benched eee levtifresisin conti. is pt meres amos a fazer ers baat po inlets ey a femoris ei pt ae Clentin conta, Decent PVA eft cha ee 4 fost dedusd reducerea comerciala), wmesaek a Lacumpicatoe ~ Achicia de mater prima: 7 401 240i 30 Purnizori 13.500 tet Mater prime 426 TVA deductibita 3240 ei Laviuzitor: ~ Vanzarea produselor finite: ann = * 16.240 let enti m1 13.500 tei Venitari din vanzarea produselor finite 407 3.240 le TVA coleciaa |Gartrouun EXEMPLU rode de prods conte nse 0 ce icone vice deeds postu feed ar ee Capac or ttn ges amp ecieagai recone Ace ene x pe cs amie So re um dint dec eee prodseor participate I cami Societates comercial AI, pH _l cal sect opt de Dn ane alr: eer ch acct eer sunt cot 119 Dene aan omni, pa ace eaposnevavce de consumo Sa comercial ato nur dea proactonMstbuior a comer arc In ci get emporio ean. Cpr eee ei sé contin sin omntoarcle cement: ; Ea nua cess see © tn ‘cpu penton 1 eae ann pn cae fc poms Oe lene insu ace nine i “A a ree ba ena dst NCOP 4 ena Jovaie scl js capoanel pot 3) ‘tna pu iia coe ime race rom cc a mn tera OPE i ca alii mse conc vas poole ‘socetate comercial Alfa emitefctra de redoosre pen disibuitor: pe vloa: fuilizate numa fin magazine ‘Relucereacordta(ineusiv TVA) one "TWA aferentreduceri 4.092 Ii x 240% / 124% mn! 2 abate atl: pe care inrestrea in cont % . aut 4.002 ei 09 Chien 5300 eb Rewer comer searie youd TVA coletaa Incazu in cae rabaunite, emizele,rstrel si celeste reducer de pret sunt corte dup lvrarea Bunurlr sa prestarea servicio, baza de imporitareaTVA este asta in conse, Conta! 709, deyi se aft in clase 7, alaturi de conurile de venturi, are funeie conti inves fia de conta de venir, Rolls real este de jst cif de afaer. Dac in veil ordin, OMEP nr. 17522005, reducerile comercial acor- date infact ulterioare diminuaw direct ita de afacer, OMEP ar. 3.085/2000 are clas fect asupra cite de afaceri, numa creduceilecomerciale acordte in factriulteroare vor hprezentate distinct in conta de pot i perdere ‘La magazin disibuitor, factura de reducer se negisteaza asf or = @ = 9 3300 tet Reducer comerciateprimite 426 792 ei TVA deducibla Conta 609 are funcfe contbilt inves aj de conturile de cholei, at rolu acestui este de a ajusta celuelite din exploatae. La magazinul dissbuitor, marfurile au fost desearcate din gestune pe baza cot stabilit in conforitate ct factura nil, iar factra de reducer va diva celle din expoatare. ‘Tratamentlcontabil at reduceilor comercial in Tatas wterioare intr in ‘conflict cu principal independents exerciile stun dnd facture de reducer sunt aconlate pentru vanziriinregistrate in exer anterior (exercitileante- sioare), deorece in cazl vanzatorui va avea le diniuarea cifei de afaceri fn exerctil curent pentcu edceri ce vizea exercitle ntriare, iar penta ‘cumparatr vor fi ditinuate cheltuielile din exploatare in exert in care este ‘rimit factra de reduce, char daca ativeleschriionate maa afectat contd eee wnt cel rer ene ti hci ema 1 tri nc i pr oe Soehoe p o pap statsins sectiilor. (pet, 52 (5)) * 7 a i nr rmge ner se aa at rae ‘Gechipamentului. (pet. 52(6)) avers tema pect png ‘ Steet 3CGaprroun «)mptaen anal ‘cot inde ae cos ext a contnaein de cuss de bar. de on see ama Pelzer tap pevednlr OMFP 3085209 es lr ont tte in site Sansa a) Clasifcareacostrilor Pebazaprovitiiloe diy OMFP or. 3055/2009 observ centile webu st ecarga Ino clsfcare costrilor dup teeter eel aspect tii eet relette vein coxe sept i ost aie aon 2 a con eS costr de insta ‘icouece couture reprezintdresursele consumate penta cbjine bunurs pet= aa loader nucle suman pos inc a erect eile Lac sion cou epee prrtament, pneu aceste costar ebue separa elemental varabil de elemental Hx (uilizind metoda gratia, metoda punctelor de minim yi de maxim, metoda eelor ‘mai mci patrat) {in scopu caleulutu costului de productie i conformitate ew rglementirie in igoare, enti rebuies8 identifies 8 analizeze costrien fancied cele te iter. Duptaceasts idenifcare yi clasifiare,sebuie s in con de urmitoarcle [prevederi din OMEP nr. 3055/2000 pent calcul costuli in vederea evalu ent situate finance: ~ Faluareastocurilr,lucrtlor sa imobilizilor se relizeza la east de producti, care include costrile dete sio cot din costurl inivecte ‘de produce. Acest calcul presupanewilizarea nei metode de calcul a ‘costlulcomplet (pent lsrea decir otf tlzate metode de cont ‘ata, care presupun mara costuilor nivel de pros doar penta costucle direct sau costrile variable), adic in cost respect intr att cost deste, cts ost inditete, att costr variable, et cosa fixe, Uitizarea une metode de cacul a costal complet presupune ulizarea ‘or baze de repartiare pent epatizaea pe obese de costa costrlor indizete, ~ Costl de producti face pare dito ierahie a costull (cost de ache ~ cost de praduetie = cost complet, cae pesapune o separae inte cos ‘une prousula (cost de prvtuctie) si costuile perioadet costuile de istibutie si de adninistraie). Toue doua etape succesive din ira costlu intervine stocarea (a materior prime sav a preduselor nite) 5 trebue intoemitefigele socio, Proce de calcul l eos) trebuie sting cont de perderile ape si de producti incurs de execute, ~ In costl de produciedetrminat se include doar o part din costurile in ieee fixe (procedeu numitimputare reins), Pe baza acestor detain efvitoare la prevederile OMFP nt, 3,055/2009 eu vie Ja caleulul cosa m vederea evalua activelorabjinut prin productie in situa financiare,observam ea este important clasficaea covet a costrlrf ‘ategrilediscuate mai dovteme, In acest sens, venim eu cdteva deta penta facta acest demers ~ Caleatulcostulei complet se bazeaa pe principal incorpo costrlor Gocomporaea find define ca drumulparcurs de chetuielt spre costuile pe funefi~schzie, producti sau costal complet (de reverie). Conta bilul uebuie sa identifice cosurile Incorporate (de exer, materia rim este un cost monporabil, inst amenzile nse incoporesz in cost, La inebare sunt dobinzile cost incomporabile” vom cispunde putin smal trio, ~ Princpalele componente ale costs sunt: materie prima i materiale, ‘manoper sate costr. Toate aceten pot cost drete sau indiecte ise po cegisi la nvellovicarel fun dscuate anterior. Pe baza aces ‘ora, terra de specalitate sunt init dirt combina fee cate ori utlizate pentru explitarea costrior, Binenjles,fcareenitateComrrowu IV stabilesteo anuntastracturt care corespunde necestiilr sale. Schema genera este urmatoaes: Cost de producti: = cost direte de protic? atrial dicete rmanopers deta ~ cost indiecte de produtie = costa indirect variable? ‘ost indirecte tke Costl pero: = cost de admins ~ cost de distbute by Pierderie ‘Legato piendei, OMEP nr. 3.055/2009 aratacs pier derle de materiale, mano: perasawale costuride produce inegistrate pest litle normal ais, incunis piendeile datoraerisipei (pt. 52 (3) u se incl fn costal secur. Pierdenil pot aveadierite eauze: pot rezlta din pocesul de predcte in sine (e exemp, Pierleriezalate in urma procesuli de ire a materialelor, pein evapora sau topic) sau pot rez n urna uilizai resite a matriloepime, a prablemelor de calitate su a eroilor umane. Dec pierre reprezint resus consumate cae py ‘se regises ins in produsl final funcie de natura perder acestea pot ~ piers normale sunt inerent procesuli de produetie, deci sunt nevi bile sn po conto: perder normale ~ sunt date de tilizarea necorespunzatoure a masiior, materialelor sav provin din probleme de ealitats, deci sunt evitaile $ putea fi conto. enticrea corectt 8 natu perdi este foate importants, deoarce ia Tanaie de natura vom avea infoene diferite supra costulu produselor, dupa eum arta si regementiilecontbile, Pierre normale afecteaza costal stocirior, i ‘ele anormale sunt celui ale periadei, Uneod,pienerileabjinate pot f valorifcste, prin vanzare sau prin consuen intern. De exemplu pita defer, degeurleIemnoase si nee perdaie di in lizez in functie de gredul de ulizare a capaci de product. EXEMPLU Strutara cosurilor pentru un atelier este wmstoarea, pent 1,000 de bucdi abit: “0 Tiger deo] Costar varie Toa diese 2.000" Contec [30000 5nd aa wir 2016 Con dist sot de 20.00 ar ose indice (apse inp sunt de 80.00 In care 30.00 lei Aveta din rm lene al ‘roti in inc de grad dewtlzare a capt de produc Ace ra scales ca port ne capa elt cpa lata) & pcos ‘eras, Des n costal psn se inc cose indict fe eae pale |alde waracapaciai de pre. ‘St presupunem ct nvelul capacti normale de producti est de 1,000 bac ieestede Costu indiecte fixe sunt imputate in fut de produ de wilizare capaci ‘be producti, In canal in care se produ 800 baci, capucitatea de pode este liza in proporie de 80% (800 bucai 1.000 bu), ceca ce inseam eda 80% din acest costri vor afetacostl prodslu.Pavtea corespunedtoae clot 20 de ocr reprint cost subtti cate mete un os al produc ‘un costal prion. In cal nostra, cost subactivittit este de 2% x = unos ti este de 20% x 50.000 le, Sst Infuntiede diverse nivel produ, cost pods va umd - 4 oe bck ooo cig 1200 backs ouiacviatey | actiatenormaty) | ouprnactite) soar [wet | eatar | tt | wnlar | ttl ale 20] reawo| 20) 2900] 20! a4 ‘able sa 24000] 30] 20000) 30 se00) ediecte 1.00 fie |__| soe 000 sooo! brea to000] soo} sae} tonsn) sass] s1a00| 7 —! *Tncarde pctv se ptinpta eds in i eile a aso.coerrou (6 atene dsosehita tebuieacordat determin (6 defini) capaci nox nated producti In literatura angl-saxona (cast in dora TAS 2), care a fost novela prevedeilor din OMEP ne, 3085/2009, pot. 52 (6). capacitatea normals ‘ste media unr priate, in condi normale deactivate oedema ete ec Sr ene ici a i ae Te nga ne pati ce a a ate Crk ae at ari te i ana Se a ee capialiarea costurilor indatorarii trebuie sit inceteze clind se realizeaz cata tn Cee et cea _Acesteprevedei din OMPP nr, 3055/2009 se nscria fn linia TAS 23 Coste “et urmatoarele observa TAS 23 (revizat in 2007 i aprobat la nivelal Unit Buropene in 2008) prevede ca pentru activelecalifiate capitalizaea acesor costar "fe obligato, OMFP ar. 3055/2009 prez captalizarea ca find © ‘optune,ceea ceva conduce lao diminuste a grad de comparabiltate 2 informatie contabie urizate de emit ~ TAS 23 da deal suptimentare legate de recunoasterea si evaluare cost ‘lor indtorai care vor afeeta Vloarea ativeloe clifeate. De exemph, se arata cd valoaea costlu capitalzabil este costulinprumuturilor ce ar i putts ie estate, daca nu s-arfefecat cheltuilt ew activ eal feat-precum $1 deal privnd fnanarea prin fmprumtri speciale sau finanarea prin tmprumuturie generale ale firme, Pet, $3 (3) citat mai sus face trimitere la pet. 4T din orn, care ateazd principio! prudente. Nu este facut nico wimitre si cate principal independenjeiexeritlor, pe care se bazeaza eapitalizarea, Am putea itespret aceastswimitee in sensol et normalizatoel ofr. pioitate prudent in defavoateaconectrchetillr Ia veit Deoarece prevederie din OMFP ne. 305572009 referitoare la costrile {ndatorari sunt in Fnie cu unele preveder din JAS 23, consideram ea detail din TAS 25 referitoare In modul in care se velizeaza calculele sunt un ghid de bune practi pentru aplicarea OMEP ar. 3055/2000. Aste, IAS 23 prevede cost indatorii sont capitaiate ca pare a costluk tiv, ated cn este probabil ca cle aia dept rezulat benefit econamice viitoare pentru enttate, iar costurile st poata fi evaluate in mod eredibil (IAS 23. pet 9. Analiza costrilor capitaizabile se realizeaz in functie de modu de finanare a sctivuli: prin impeumutur speciale sau din capital imprum- fate I vel nda. En situa in care fondurie sunt imprumutate special pens teu activoleaiieat, costal nator care poate i eaitlizat penis acel activ se determina ca difeenia ire costurileindatorai generate de acee imprumaur in timp peroadei si orice venitrezltat di investieatemporar a sumslor otinute in impramat (IAS 28, pt 12). EXEMPLU © enttate 2 imprumuat, la OLOLN, suma de 20.000 lei pent fnanarea constvetiei une lar (acti califica), Rata anual a dobinai pent imprumu- ‘ul primi este de 8%, Pile erectuate pent constretie se deconteara asf 6.000 leila 01.08,N, 10.000 lei 1a 01.07 54.000 fet Ia 01.09.N. Sumele neat ze sunt pasate Ia orld. a dob de 3% pean, Cost ipromutulu peru aul Nest: 20,000 x 8% = 1.600 ‘Venitur objnate dn plasareavemporara a sumelor: = Ine OLOLN si 01.08. 20.00 x 3% «2/12 00 Ie,Caomroun inte 01.08.N 01.07. 14,000 x 38 47 12 © 140 el = Inte OLOTN si 01 09.1: 4.000 x 3% x 2/1220 Total venturi objinute: 260k. Cost esptalizabil: 1,600 ~ 260. 340 eh —! _Atune end fnanare activa use realizeza prin tmprumurur speciale smarimea costo ce vif eaptalizat ese determina pin aplicatea net rate de aptalzateasupra chili cu ace activ. Rata de capitlizare webu 88 fe media ponderat a costurlorindatoris, aplieabilaimprumutaioritreprinet innumele exercituli,altele dec impramoturie fate special pent x objine wn fui calfieat.Valotrea costurlor capitalizate nu ebuies& depyease valoaea ostrilor cu mpramuturl eesti suportatein cus perioadet (AS 23, pt. 1), Tow (© entitate fingnteszd consiuctia unor active ealifieste din imprumutrile curente at edie a dbz ind de 7.5%. Pentru activ ealifiat A sa realizat ‘So pti: 2.000 Ii 1 01.02.N i 4,000 ea 01.09; entry activa eal B se realizeazi multe pli, valoate atv la nceputl anu este de 1.000 i ila sfasital ana este de 9.000 I entra astivul A, costal capitalizail este: 2.000 x 7.8% x 11/12 440008 1.5% x4/ 12=2375 ler. Acest od de alel este aplicabil activelor pentru care se realize pone pli. Se consider. firma arangaja inpramatui pent smnele respective Ia ata medi a costo indatorai Pentn active B, sum medi are reuiefnanat pe tot paeursl anu este {8 510 et (valoarea modie a activa calicat), Prin urmare costa eapitaizbit teste 5.000. 7.59% = 375 le, Acest mod deealeul este aecvat in siti care 3 realizeazi foaie mule pli pent activa alia, ar wave aestora si apie fee pimuloirajionament ar genera costri mati cu objinerea informatie conabile In acest car, se presupane ct fmpremtl(adica pla) se wealizeaa constant pe tor parcurul anil, motv pena care se ublizeazavaloarea mee a activa ‘aloare a mpramatili In ambee cazur se verified dace valourea costo eaptalizabile nu dept costrile ca mprumutileeectiv suporateincursulperoad COMEP nr. 3055/2009 arati ct pot fi capitalzate doar eostrle legate de peroada de producti (pet. 53 (2) 51 8 se incetearaeapitlizarea stun cid realizear cea mai mare parte a activator necesare pentru prestieaactivull eu ‘elt lung de fabricate, In veered uilizaritprestablite sau a vinci acestuia (pet. 53 (5). IAS 23 ofers mai mute detain acest sens: captalizareacostrilor Indatoravi webuies inceaps in momentl in care: pale penta acel activ sunt realzate; cose indatorri sunt angus; seit indispensable prepa setivulu, preaabilewtizait su vnzai sale, sunt in curs de realizre LAS 23 pet. 17). Capializaea costo ndatore in costal ua tiv eu rept in ‘impo perioadelor prlungte i care nose Increases la realizarea aetivalat respectiv (AS 23, pet. 20), Tots, incorporate costuilorimprumtrior in eos- {ul uno activ nu este suspendat, in mod normal, petra o dura in curs crea se deruleaes here tehnice si administrative, De asemenea, incorprares neste suspendatéatunes end este necesaro amsnare teiprara in cadrl imei ctape de reitice 9 activin veerea ulin sau via sale UAS 23, pot. 21), EXEMPLU O societate achiztoneszt in septembrie wn tren in valoae de 10.000 Ie. La OLIN se incaseazd un imprumut de 5.000 te, rata dobingi Mean, rambursabil nani in tanseegale, petra smenajaeaternolu. La OL.O1.N*1 se efectucaza plat pentru proietarea amenajai iar lcdrile de amenajare incepefectv Ia 01.02. [NAH si se desfsoars ping la sil snuli In Tana august fost 0 inerupere 4 activttit de dou sapeaminidatrat ioundatir,eare sun recvente in zona in aceasta periods a ana Exercitl Nz ‘Cost indoor = 5.000 x 956 x 2/12=75 kei. Cost ndatorsi no poate feaptalizat deoarece nua inceput Irie entra Exercital Ne ‘Cost indatorri = 5.000 x 96 x 10/ 12+ 2.500. 9% x2 12-=4125 le Capitalizarescostlu ncepe Ia data de O1.O1.N+, atuncicind se efectucaza prime pai refritoare la activ continua pina la sisi aul. Nuse nceteaza capitalizarea in perioada de inundati “Toate aceste deta sunt importante din punctul de vedere al calcul cost Iu, pentr a cunoaste: misra in cae ost indatori este un incorpo ~ module determinate a sume ineoeporabileapmrouue _Dupa inelegerea informatilr prezentate, principle prezentate de OMEP x, 18202003 (pet. 2.1) peat calcul cosmrior devin evident: Penta asigurarea unui continu ral si exact al siructuritcosturilor se vor avea in vedere urmatoarele princp 1. Principia! separa chelator care priveseobvinerea bunurilor, bcrd- tilr, servicilor de cheltelile care mu sunt legate de achiitia, productia saw prelucrarea ec: acestora. Acesta presupuae ca Ta nivelulobiectelor de calcul "table de lecarepersoana jariica 1d se spare chliille arbuibile obicte lor respective de chelietle ocacionate de resul activa. Chelaelite care nu participa a ebynereaobictelordecalelaie metionate, cum arf chelwcite de ‘adninisrapie.cheltuilte de desfacee, regia fa nealocatt costa, cheltuilde Jinanciare,chelielileexraordinae et. nse includ in costal acestora 2. Principal demir chelielilor in timp. Acestapresupune ca inluderea ‘heltuelitr by costar sd se efectueze in peroada de gestune carla Ui apartin ‘hele nea 5. Principal delintari cheluelilor tv spara. Acesta presupune deliniarea heluleliorefectuateIar-o amumitaperioada de gestune pe principale procese Sau alte locurtdecheliel care le-accazionat, eum arf: aprovcionare, producti, ‘adninisiaye,desfacere, iar bx cadrl sectortu produce, pe sect, aeere, l= rll de fabricaie et. In cadrad struecurilor mentionate se pot consul centre de route, centre de prof sau alte centre de respontabiltate tn raport de care se ladincese delimitarea cheltuiclor. “4. Principal delimit cheltulllor productive de cele cw caracerneprodue- tiv. Acestapresupune delinitarea cheludelilor productive, care sunt creatoare de valoare, de chet ew earacter neproducts 5. Delimtarea cheluiellor privind produciafnta de chelilile afereme roduetie’ curs de execu, Aces principa este valabil penre ace unit pro ‘dutive a caror produte se presnt paral la sarsitulperioadet de gestiune in diverse stadi de transformare,canttate $valoarea acestea find difertade lao perioada de gestune ta ata Desigur ct aplicareaacestorprincipi este forte importants petra obtinsea ‘une! informati de tip cost de cata. Fart a nega inniciun fel importanta acest ‘princpi ci chiar pont a sublini important rationamentuli profesional ne por- tem sf atragem stenta asap flu ci infrmaia dep cost mu poate f reals ‘exact De exemplu,repartizareacostrilrindrete se bazeaza pe o anu simplifcare« activi, deci costal obyinut este bazat peo prezumtie sn pute spune c este real exact Singurul cost el sau exact este cl diet, deoarece sim cu ceitudine ere este costa idenifcat pe un purtator de cost. Un cost complet de produce (ostr direct plus indtecte} pote 1 mai mult sau mai putin petnent, ‘arin icin caz exact su eal 7 29.2. Conturile din clas 9 ,Conturi de geste” COMP ne. 1826/2003 (pet. 1) precizsizd urmtarele repli leat de orga ‘area contabiliti de geste: Gs) Comabitatea de gestiune se organiseaza de administrator persoanei {uriice fe uilizindconturi specie fe prin desvoarea contarilor din contab- ‘ateafnanciar, fe cw autora evident tehnico-opeative prop Folosirea contrilorcontabile, precum si simboizare acestara se efectueaza astfel ind sistema destocare si de accesareainformatilor obit sf flexi si sa permita 0 gama larga de optiuni. Lista conturilor de geste este adapts In fete de scopurite urate, respec: evidenirea usu costurior deter !minareacosuwiloraferente tocurilor,determinarea ventura sa rezulatelor in fimete de acivitaea care le genereaza,efectuarea de previcint ee () Prin urmare, utilizar conturilr a ete obligato, Uilizarea lor de cite ntti are la bara deci legate de oxganizare sistem contabil side wizaea informa. Pract, sstemol de calcula costurilor se buzeaa pe doui orienta: = calelul costal Into viziue tenicist, in care sccentl este pus pe coreg, pe cfr: calla cost To viziune managerial, decizionala a care accent te pus pe ultatea informatie! in proces decizonl Pentru unele enti, prima abordare este ma importants. fn acest cae, enti {atea a tea opea penta utlizareaconturilor din clasa 9 (a ar uliza un sistem ‘conta duals, are presupanesepararea ccuitull informational al contabiittit de gestiune de contabilitateafinanciara, saw a putea organiza un sistem conti integrt (moni), care presopune adaparea planulu de contr utiliza in conti tata inane Alte enti pun ins accent pe abordarea managerial, i pnt informtia ‘cate se utlizeaza tn scopul evalu i situate fnanciare se fac covet, juste, ‘in functe de repulile de evaluare suabilite. Malte enti dspun de programe formatice care permit calcul costlu fir a liza contre din laa 9 (abordare ‘numitaextacontbil sau paraconabils).Rafionametel de calcul este acelasi, n= ‘nai ed urmaritea clementelor sa sumelor se ealizeaza cu ajtorltabeelor st ‘ura. mai tranzita contrite fn special mule trme miei milo izes tabe- Te (calizate tn Excel sau i alte programe) cu ajutorulerora urmarese calcul costului si Tepitua cu contabilitaea financial, Un exempla de tbel se prezintt stlcomma CCeltscile din conabiltates Snanciara,evidentate dup natura lor (materi rime, consumable, salar, sori et.) se unnarese tind conde lasiicile free de 150.000 lei. Suuctraorganizatorea este urmatourea: un centr prety (a Iie), cen auxiiar ntreinere, reparai, anspor), an cents de distribute sun centr de administatie, Cosa standae al produseor finite cbinute ese de (60,000 lei pentru Psi 45.000 fei pent P2. Cen auxiliara Iurat 800 ore pen teu producie $4200 ore penta dstbate in luna matte. Costu indiecte de provucte se repartizeaza in Funct de numiul de ore de manopera direct, aca 300 ofe Psi 200 ore P2 S-a ivegistaturmstarele cheluil in con financiae (cu deta eertoare la destinatia cost ~ etapa 1 \ [charset "Sen rae [asa [ ie [amir sai pinay) 356 PTS [sec =I ea wes aan aes | eae 3000| Som] wo | 5] [ena | | cewmte | | “cnc rs so ‘ato 300[ 31mm] 100] ao | arhaest — os — protocol, reelama gt 1 ate || a" [fam 100 own 7 salar ge comtribuih 65.400 12.500) 6400) 3.500 | Feng deteminarea os de prod se utes genera mores eet _|— 7 succesune de clpefoceste etap se ens tt nce de spss, ct saith [i a in ghidul emis de Ministerul Fianfelor Publice pent aplicarea reglementailor eal 125.100 isaoo] 1000) 100 comabie: 1. lveisrareachetueiloe in comtbiitatea financial in curl peioade st reluarea acestorainconabiiatea de gestiune (pe destnai) 2, Inegistrareaproduselor obynue Ia cost standard (In curs period 3. Decontareachelueilorsectoarclor aula 44. Repartizarescostutilor indirect de produce asupra produscior, 5. Determinares presctie incurs de execute i reflectarea acestis in con- tail 6. Cakullcostulu de prodetieefctiv si iregistrarea acest tn conti tate (cu evidenietesshaterlr del est standard): 17. Rellectrea in costurle pevioade!acosturlrnelncorporbile in costl de producti In cele ce urmear vow unm apictea acestor etae prnt-unexempl Teen Sociestea Conta produce 5 vine dowd prose, PY si P2. Vom wrmari a sivtatea ferent luni mare, Toate prodoscle osinute av fost vandute la un pret Se observ eas jnut cont de natura costurilor— directs indinete, Coste e producti cost de disibaie pot fi irect sau indirect in Funct de graded be ienticare pe oboet de cost, Natura costal este importants penta modal de caleul al costa (5 loses bazederepatzae pentru costuile indirect) ‘nconformitate cu cele cnc’ caegori de cheltielprevazute in plan de con- ‘ur iin Nota 4, situa se prezint ate: “Tiperidecbeic Va ] ‘Ceti ei de aes 92) 1540 Taio + 6.400 18300 4030 | ‘Ceili sure (25) - 18400 ‘Chenin erode 023) "e+ 4300 20 15700" 51300 Cee 6 dete 25). 10.00Capron Aplicndelailedecalul din Nota 4 obtinem: i . Chenin ea fp einisao= ae [i dase na ‘Cate pent dE S100) 2. Con anno vide Gal vor ema TAF | Rest ass : eam] 5: Chile ei de at t [A Cet eer amtins 5: Cesc nis de prods Real a ie de aio OD) [Cette gerald nar —! ‘Reguli de functionare a conturitor din elasa 9: in capitol de funciune a contr din OMFP nr, 3055/2000 nu se pezinta 4 mod de fanctonar acon ‘uslor din clasa 9. Uemitoarele eeguli sintetizate pentru ctitorit aestut mater sunt azate pe bune practicidescise in mai multe lvriti de speciaitate tele 9 Caleulul costlu ilizing principle de calcula eostlu de producti se reac 1, Real din exh ( rear ate: — costulecentluauxliar webuie repanizate asupa centreloe principale (product i distribute) ulin voluml prestairefetuate (1.000 oe) (exgpa 3). Costl une oe este: 18.400 Ie 1.000 ore = 18,4 le, Dec os ‘url centr auxiiae se repatzeszi entra de product: 184 x $00 = 14.720 leis = contuli de disiote: 18x 200 = 3.680 ei = costuile nirecte de producie se repatizesrAasupr celor dus produse uiliznd beea de reparizare (etapa 4), Costurileinditecte de productic sunt de 66.020 lei (51.300 lei chelieieindivecte ale depatament de produete si 14720 lei cheluieie cent auniliarreparizateasupra ‘department de preduci)- Velumul haze de repantizate este 500 oe, dec costul uel unit din baza de repaizare este 66,020 lei 30 o 1320 CCostl de prodoctic este (napa 6): _— eet Cost die 15a 60TH maf “200 ‘Prin urmare, inn contd fuetieenitati (producti, dsb, adminis ‘eae, rezutatul a ealeula ate: on Conta 92 .Deconar interne privind producti objin deol asi “aos [0820] = Cont 901 .Decontriintemeprivind chewilil” urmaeste relate de ) Tiregistrarea consume materiale consumable % 7 vor samo om be comarinen pind 200 Cette veer Ste By Cheltuielt indirecte de PT ‘nnd ot Cheltuieli generale de o iin me 00 ei (Cheltuil de desfacere ©) Invegistraca consumul de energie s apa % oo soot om Peconaiinen privnd toe Cheltuielile activieatitor ‘hell. ‘tae m0 a0 Cheltuieti indirecte de ee rat ‘a Cheltuieli generate de ee ‘inion as Cheituieli de desfacere =4) fovegistrarea cheluielilor de pblicitate: ons, - sor 1.000 et Ii de eae econ mere privind = cheltuielile «> fnvegistarea chil eu salar ee - sor 65:00 et out Decomearintere privind 6.400 Celtel atv chelaielie deboca* ‘sua hein aca de baca 92 Chelle activin ‘naire 23 Chelnietindrecte de produce 24 Cele generale de unitate 925 Chet de desfacere 82004 12500 et 28.40 lei 5.500 le 6.400 teh 6) Tegiese chlor amortize: % sor 1300 om Devomtariimerne prvind 1800 eh ett acsvilor ‘hell “a 1570018 het iniret de “hse oat Chel generale de admits os Chen de deacere (600 et 400 ei siuaia in contr este urmatoares pa colectarea celtic pe destnsti, ups coeetare cheltitilor pe a fn eredialcontfi 901 se fa suma wal »cheltuieio efectate, 125.100 ei fn deitl conta 921 se aft scum costsile dete (2,000 le pentru PL 518.200 lei penta P2) {in debiulcontrior 922, 923, 924, 925 seal chelieileidentifieate 1a nivel cari departament (18400 lei 922; $1 300 lei ~ 92% 5.100 le 924 g 10.100 let 925). Jn cursul luni se tnegistesza i oyineea producti tite evaluate Ia cost standard (rapa 2) sat = o2Pt 60.000 tet Cosnd productic objinute Decoma interne privind productia bjinuta sae 9022 45000 et Costl produce obtuse econ interne privind (producia obsinta ‘Simuttan cu aceast inregisrare tn contbiliateafinanciar se contabilizeazt: % = m 105.000. MSL Veninr aferentecosuilor 60,000 let Produse ite Stocurlo de produse ‘MSP2 45.000 1 Produse iit 2. Operatitasfisitl lunit {La sarin! perioade! se repartizeaza costurile indirect, se calculeaza cost fetiv, se determing abaterile apo se jasics cholic 8) Repartizareacostrilor centr auxiiar (etapa 3} % : om 18.400 et 23 Chelieite ativtailor 14.720 eh Chelle inairecte de ‘auliare produce 925, 5.680 tet Celie de desfacere by Repartizarea cosa indirect de protic asupea obectlor de cost (PL S12) etapa % . 923 56.020 spt Cheltuielindircte de 39.612 tel Chelle actvitart roducie ‘de baza 9212 26.408 eb Chelate activa de bazaCxmroL Dupi aceste opera, contrite 922 gi 923 sau soldat iar in debital cont 1921 aver costl de prodetieefetv penta obiectele de cost. Costa foetal i Dr ese 61.612 ei, Costa standard find de 60.000 le, avem o ater neavorabila ‘de 1.612 let Costlefectivpentro P2 este 44.608 le. Cost slandsed find de 45,000 le, avem o abatere favorit de 392 Il (rapa 0) ©) Teveistrarea costal efetv (etapa 6: oo2PL . opt 61612 te econ interme prifind Chet activa roducia obi de bec ‘02.2 one 44.608 tei conta interne privind Chelneie acriviars roduetia obinaa de bac 1) lovegisrare aiterior de la ost standard oat - gon 1612 ei Decomtar interne privind coma interne privind dliferemle de pret roductiaobrinua ‘903.2 ‘902.2 (392) kt Decomtari interne privind econ intere privind dlieremle de pres roduetia obinua In contbitates Snancirs, bates se comtabilizear ate: % m 1.22014 MsPL Veninei aferenecostilor 1612 ei Diferente de pret ta produse ‘curr de produse ‘MP2 (392) ki Diferene de pret la produse ups aceste operat, contrite 921 s-au soldat fa cont 902 se ala pe ret costl de producti standards battle, iar pe debit, costl eects. Prac, oes ‘moment contul ese soldat, Se conabilizeara in dct acestui cont castle de Aistboe si de adminisage. Acestea fie se reparieazs asypraobiectelor de cos (i unger stavem un cost derevenire pe prods, ema din costurite de prodcie ‘i costrle prioaei, ese uenaresc pe aaltic cae artic sunt cost ale e ‘ica. In ambeleexzuisjungem s8 vem in debit conta 902 un cost complet (producti plus peroads). Uterior are loc justiearea cheltuiellor prin avermedi ‘sont 90 ©) Inceistrareachisticior petiodei (etapa 7 902.XPerioada . % 18.880 ei econ intermeprivind oa 5.100 eh roducsa oinuta Cheltuil generate de “administrate 925 13.780 bei Cheluiel de desfacre 1 Justincare costo oor - % 2S 10 et econ inteme privind osLPL (60,000 tet ‘hele Costal producti obsinute 9312 45.000 ei Cosel productet since 903.PE 1612 ei Decontar interne prvind “diferente de pret ‘903.2 (392) et ‘Decontar interne privind diferenle de pret H2XPerioada 18880 leh econ intermeprivind produce objnsa Sinaia cont 901 se pein asf 901 Decontarinerneprivind cheltilile [Cgc] | Saeinmine co Teme oTR [in dip" |-* ti cons: 6200 sate P1286 |i pablo: 100 ‘ai 6540 Josh 4S000 i | fm ser: 92) est pron 18 0 ‘Situatia conta 902 se presnt tel 902 Decontar interne prvindprodueia obits “Saami prea Yeon Poms fonttesivP2 44404 ei (atte P1612, fos init 5100) font sac 248.00 co dbo: 13.76014 [ree P2092) scatcaprow lV . reste pein intermedia con- — produetia fn curs deexceufie~ aceasta se urmieste ri co tufui 933 Costul produce incurs de execute” La sri peionde, obi produce cus de execute (aloe determina prin procededle desrise mai $s) se contabilizeaz ate: A . vas cou proce chet ata inews teste pre an : a Cou proce ete ci Sn curs de execute de bana sn cae exe wb ecnen 921 aves nie pont ce sol i me rt ma shar tcicomest (Cl, CPete) soma Deen nr nl es posta a com Ic nl pret ee el oem ewe oi ch ree ed ceca ncn ane a serie a aon cai egos a 1 rescind eccuie "Vein ferent cosor , = stocurilor de produse asf psoas, come 922 ,Col peti in crs de exci” 90 tea pid cheep ree sd itor, spect eran pte ste ot 933 ecomtan interme prvind Cost produit ‘heluelile incurs de execute Lainspol ime iodine ee mele ent B28 asap pent sort conor eo sold aan Sr ts se eomurr,egara anspor prions el vous Gets manera ists gid emis de Mistral Plnanetor Public pentry OMEP on ete elon ines 135-90 aot 901 = 993, cosecle % sor 921A Decontai interne privind Cheltilite activa helielie de bc ‘OLR Chelle atvitai de aca Asif, costuile producti in curs de execute se adang cheltuililorefeetuate ‘in cus perioadi (creda conul 901) in cazul in care s-2 opal pentru variant eu sold, se contabiizeara ou - ox Chelle acivitan Costlproduesieh de basa incurs de excewie {In comabiitateafnanciar se negisrears m™m - a Venturi ferent cossurilor Produse cus de exeeuie stocurlor de produte = cheltuieliteneincorporabitein costal de producte—dups cum am prezen- tat ila regulle de calcul privindcostul de producti, nel cheltuil in comabili- tata finaniard mu sunt incorporabile in costl produsclor, cum af, de exempta, Plerderile anormal, cost sobactivitai, cost Impramutuior. In cova ce prveste piorerile anormal si costal subactviagi, acestea se repasese in cose prelate din contbiliates fnancira si tebuie eliminate din ‘altar comuniat de BNR este de 1167 lero, Pe 29.01.2010 (altima zi banca din tna ianuarie), cusal BNR este de 4,1220leeuro. La 15012010: 8) Constwire depot in valu: 508 sia 1107 lie investi pe Contra banc in wats ‘ream asimilate by) Invegistrareadiferntelorfavorabile de curs valuta niin valoo- re do 53 lis 508 168 sae Alte investi pe Veni din ciferene de termen sour si urs valuar creante asinilae (Cu ocazialchidti depoitelor pe termen sur in valu se inrepsteaz st lierejele de curs valuta corespunzstore. Lichidarea genereszinegistarea: sit Contr la bane tn values % sit Contr la bck vata 665, (Cheluiel din dferenge de ‘us valwar curs BNR la ata chit 508 Valoarea Alte inves pe combi Termen sews! lei deposit ‘reant asinilate 765 Veninwi din aiferente de ‘ure yalaar 508 Valoarea Alte invest. comtabila in petermenscurt si leia depocidul ‘reant asimilae 10000 euro x ‘curs BNR la ta ici —!carro 4, CASA $I CONTURILA BANC! 441, Contabiltatea valorilor de ineasat Insfera aleilorde casts incl ccurile de ncasat,efectle comercial de Incas i efestele comercileremise spre scontar, “Cevul este un isis prin creo persoan, nuit gator, dt ordin une a dows peroane, nami tes, si pliteascéunei a sia persoane,numiti beneficiy, foamumia sama de bani Cecul poate 6 transis prin gi (andosare) etre o tet petoun care devine astfel nou! beneficar as, Principalul avant al west ilo de plat este simplitatea mecanismulul.Derivat din acest vata eral 5 Principal! devavant, i anume lpsa de peoectie penta benefciar, care mu are ‘Seurania in moment in crea primi ia de cee aceasta va pte fis Incas “Contul S112 ,Cecur de east” se wiizen2a penta Inregistrare gi rmarirea cecurilr emis deca lien ping laincasareacontavalti lor. Se deiteaa eu ‘aloareacecuiloe depase Ia anes pont Incasare, Se credieaza cu ineasarea con travalorit cecurilor, Soldal coal repreznt valoare cecurilordepuse ls banc si neinasite ExEMPLU Socicatea Alfa vnde msi la pret de 1.240 ei, pnt care accept de Lt client wn ce. Alfa Jepune la banc fila de cee In vedere ncasri a sean 4) Primirea cect dol len: su = am 1240 ei Cecuri de ncasat lies Incase prin banca sume de 1.240 lei (border de Measare,extas de cont sit . suz 1240 tei Contrib tn et Cecuri de incasat —1! ‘Cambia este nsrisul solemn prin care peesound, aumita tito, dt ordin nei alte pesoune, numa ts, platessa suma de ani lao nuit dat i un anumit Hoe une a tia ersoane, nuit benefciar.AceastaServest ca inst ‘ment de plas wgatoul avind de incasat o anunitasuma de bani de la ts si, totodsta, de achat odaorie fat de tet persona — beneficial. Deoarece plata se face de obo la un anu interval dela emitereacambii, aceastaIndepinegte si functis de instrument de credit. Emierea cambie’ di nayere unui apart jie Prin are tigitorl se obliga fala de beneficial determine pe tas plateases| suma prevazutincambie. Prin aeeptare,trasul devine debitra principal el ind oblgatcambial, solar eu tigatorl, grants aval. Trasul fi asumd saci a plates”, iar exalt obliga cambial si asoms obligatia de a fac st se plateasci in mod efectiv, ef plaind mumai in cazul in care debtor principal, trsul, nisi onoreaza plata Tebnice plier prin cambiicunoasteo serie de operin care pot interven in snumite staf, si anume: 1) Avalizarea~ pare i twat fn care trigtorl nu ese sigur de solvabilitatea ‘asl apeleas a garantie (denumits aval sau pent garantie"). Avalis tul este de obice,o banc ce se obliga fod plata dad trast nu va ait suma respostvs I cadena 2) Andosarea ~ presupane tansmitrea cambei prin gir print-o dispozitie seri de ctr beneficial acess lire ts, ce ume please sma ata Inti a loca la data mentionate in cambie. Andosarea are loc tune cd bene ciara (giant, la endl sau, este debtor ft de © ata persoant (giratorul) cu scceasi sum 13) Scontarea ~ este operaiunea prin cate posesrul cambieiobjne de la © ‘bancé comercial, insite de sade sums inscrst pe sity (vlosrea nominal),

You might also like

• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24585)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5700)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25132)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (19653)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  From Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (10904)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6507)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12942)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2564)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Good Omens

  

  From Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (12010)
• And Then There Were None

  

  From Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (8929)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7837)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  From Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12519)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13185)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3269)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20001)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2475)
• The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  

  From Everand

  The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  Abraham Verghese

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (517)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  From Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2506)
• It Ends with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5743)