You are on page 1of 46
ee ieee pete et CAPITOLUL V CONTABILITATEA TERTILOR. SUBVENTI PENTRU INVESTITHI Definitii si detimitari privind terti.. Recunoasterea gi evaluarea creantelor $i datoriilor curente......... Contabilitatea creantelor gi a datoriilor.. 3.4. Sistemnul de conturi privind creantele si datoriile curente : 3.2. Prevederi ale OMFP nr. 3.055/2009 privind contabilitatea furnizorilor si clientilor... 3.3. Contabilitatea operatillor privind decontatile cu furnizori 3.4. Contabilitatea operatilor privind decontarile cu clientii 3.4.1. Creante din vanzar la inter. 3.4.2. Creante din vanzari la export. 3.5. Cazuti particulare privind decontarile cu furnizorii si clienfi. 3.5.1. Livrari nefacturate 3.5.2. Vanzari cu reduceri comerciale gi financiare 3.5.3. Contabilitatea operatiilor privind efectele comerciale 3.6. Contabilitatea operatilor privind decontarile cu personal .....c.e.eeen-en 598 3.7. Contabilitatea operatiilor privind decontatile cu asigurarile sociale si protectia social 3.8. Contabilitatea operatiilor privind decontérile cu bugetul statului si fondurile speciale . 3.8.1. Prevederi ale OMFP nr. 3.055/2009 privind decontarile cu bugetul statului gi asigurarile sociale. 3.8.2. Impozitul pe profit 3.8.3. Impozitul pe salari 3.8.4. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) 3.8.5. Taxele vamale.... 3.8.6. Accizele...... 3.8.7. Impozite si taxe locale 3.9. Contabilitatea operatiilor privind decontarile in cadrul grupului si cu asocial 3.10. Contabilitatea operatillor privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi 3.11. Contabilitatea operatillor in participate Contabilitatea subventilor pentru investi Contabilitatea operatiilor privind decontarile in cadrul unitatii Contabilitatea datoriilor financiare pe termen scurt.... Contabilitatea operatilor privind ajustarile pentru deprecierea creantelor . Contabilitatea cheituialilor in avans gi a veriturilor in avans... 565 Contabiltatea terior. Subventii pentru investi in conformitate cu OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementirilor contabileconforme cu directivele europene, contabilitatea tertilor asigurainformatiile necesare pentru evidenta datoriilor si a creantelor intreprinderii in relafiile aces- teia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statu- lui, unitatile din cadrul grupului, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi. le referitoare la scadenta activelor si datoriilor sunt utile pentru evaluarea lichiditatii si a solvabilitatii entitatii. 1. DEFINITH $I DELIMITARI PRIVIND TERTII Entitatea trebuie s4 determine pe baza naturii activitatii sale modul de prezen- tare a activelor curente si imobilizate si a datoriilor curente si pe termen lung ca find clasificari separate in bilant. in situatia in care entitatea nu efectueazd aceasta clasificare, activele si datoriile sunt prezentate detaliat in ordinea lichiditatii, res- Cand entitatea furnizeaza bunuri, executa lucrari sau presteaz servicii in cadrul unui ciclu de exploatare ce poate fi identificabil in mod clar, clasificarea separata in bilant a activelor curente si imobilizate si a datoriilor curente si pe termen lung ofera informatii utile, facandu-se distinctic intre activele nete rulate continuu sub forma de ,,capital” (activ) circulant si cele utilizate in activitatea intreprinderii pe termen lung. Astfel se evidentiaza activele care se asteapta a fi realizate si datoriile exigibile in cadrul ciclului curent de exploatare. Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare i finalizarea acestuia in numerar sau sub forma unui instru- ment usor convertibil in numerar. Conform OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementirilor contabile conforme cu directivele europene, o creanta trebuie sé fie clasificata ca activ curent in urmatoarele situatii © — se asteapta ca aceasta sa fie realizata in cursul normal al ciclului de exploa- tare al intreprinderii; © se asteapta ca activul sub forma de creanté si fie re de la data bilanqului. Toate celelalte active care nu se incadreaza in una dintre situatiile de mai sus trebuie sa fie clasificate ca active imobilizate. in baza aceleiasi reglementari, 0 datorie trebuie sa fie clasificatt ca datorie curenta in urmatoarele situatii: at in maximum 12 luni © se asteapta ca datoria sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploa- tare al intreprinderii; sau e — datoria este exigibila in maximum 12 luni de la data bilantului. Toate celelalte datorii care nu se incadreaza in una dintre situatiile de mai sus trebuie sa fie clasificate ca datorii pe termen lung. 567 CapIroLuL V Datoriile curente cuprind datoriile comerciale, datoriile catre angajati si alte elemente de natura costurilor de exploatare care sunt in totalitatea lor componente ale fondului de rulment utilizat in ciclul normal de exploatare al fntreprinderii. Creantele curente, componente ale activelor curente, si datoriile curente formeaza categoria generica de terti. Din punct de vedere financiar-contabil, creantele curente reprezinta valorile economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza s se primeasca o prestatie, numerar sau echivalente de numerar. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economic& avansatd si care urmeazd $4 efectueze o prestatie, si achite numerar sau echiva- lente de numerar sunt delimitate generic prin notiunea de debitori. Astfel, debitorul reprezintd persoana care a primit o valoare si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau 0 contraprestatie. Creanfele curente, ca active, sunt prezente si functioneazd din momentul nasterii drepturilor fata de terti $i pana in momentul stingerii lor. Din punct de yedere financiar-contabil, datoriile curente exprima resursele furnizate de terji pentru care entitatea trebuie si acorde o prestatie, numerar sau echivalente de numerar. Acestea exprima datoriile create in cadrul relatiilor de de- contare ale intreprinderii cu alte persoane fizice si juridice. Persoanele fizice si juridice fafa de care entitatea are datorii sunt delimitate generic prin notiunea de creditori. Definit astfel, creditorul reprezinta persoana care aavansat o valoare economica si urmeaza s4 primeasca un echivalent valoric sau 0 contraprestatie. Datoriile curente, ca surse de finantare, sunt prezente si functioneaza din mo- mentul nasterii angajamentelor fata de terti si pana in momentul stingerii lor. 568 Contabilitatea terjilor. Subventi! pentru investi 2. RECUNOASTEREA $I EVALUAREA CREANTELOR $l DATORIILOR CURENTE Recunoasterea elementelor in situafiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie indeplinite in mod cumulativ: e — probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor (pentru active), res- pectiv a unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice (pentru datorii * — evaluarea sa se poata realiza in mod credibil. Astfel, 0 creanta curenta este recunoscuta in bilant in momentul in care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre entitate si creanta curenta are o valoare ce poate fi determinata in mod credibil, iar 0 datorie curenta este recunoscuta in bilant atunci cAnd este probabil ca va rezulta 0 iesire de resurse, purtatoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligafii prezente si valoarea Ja care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil. Evaluarea trebuie sd fie inteleasa ca procesul prin care se determina valorile la care creantele si datoriile curente vor fi recunoscute fn situatiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare. In situatiile financiare intocmite de catre entitate sunt utilizate baze de evaluare diverse si combinatii ale acestora: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila (de decontare), valoarea actualizata. Potrivit costului istoric, creantele curente sunt fnregistrate la suma in numerar sau echivalente de numerar care se asteapta sa fie incasaté in momentul vanzarii bunurilor, executarii Jucrarilor sau prestirii serviciilor sau la valoarea justi a su- mei incasate in momentul vanzarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii ser- viciilor, iar datoriile curente sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau Ja valoarea ce se asteapta sa fie platité in numerar sau echi- valente de numerar pentru a stinge datoriile, in cursul normal al afacerilor. Costul curent are in vedere inregistrarea creantelor curente la suma in numerar sau echivalente de numerar care ar trebui sd fie incasata daca vanzarea bunurilor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii s-ar efectua in prezent si inregistrarea datoriilor curente la suma in numerar sau echivalente de numerar necesara pentru a stinge aceeasi obligatie care ar lua nastere in prezent. Valoarea realizabila (de decontare) presupune inregistrarea creantelor curente Ja suma in numerar sau echivalente de numerar care ar fi obtinuté daca aceste creante curente s-ar incasa in prezent si inregistrarea datoriilor curente la suma in numerar sau echivalente de numerar necesara pentru a stinge obligatia in prezent. Valoarea actualizatd are in vedere inregistrarea creantelor curente la suma actualizata a intrarilor nete viitoare de numerar care urmeaza a fi generate in deru- larea normala a activitatii intreprinderii si inregistrarea datoriilor curente la suma actualizata a iesirilor nete viitoare de numerar care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile in cursul normal al afacerilor. 569 CapiTOLuL V 3. CONTABILITATEA CREANTELOR $1 A DATORIILOR Operatiunile economice privind creanfele si datoriile curente sunt inregistrate in contabilitate pe baza datelor din documentele primare, justificative, in care au fost consemnate cu ocazia desfasurarii lor. 3.1. Sistemul de conturi privind creantele si datoriile curente Planul de conturi géneral delimiteazi urmatoarele categorii de datorii si creante curente: datoriile si creantele comerciale, datoriile si creantele fata de per- sonal, datoriile si creantele fata de asigurarile sociale si protectia sociala, datorii- le si creantele fata de bugetul statului, datoriile si creantele tn cadrul grupului si cu asociatii, debitorii si creditorii diversi, datoriile si creantele de regularizare si asimilate, datoriile si creantele privind decontarile in cadrul unitafii, ajustari pentru deprecierea creantelor. Evidenta datoriilor si a creantelor curente se fine cu ajutorul conturilor din clasa 4 din Planul de conturi general, denumita ,,Conturi de terti”. 40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de platit 404, Furnizori de imobilizari 405. Efecte de platit pentru imobilizitri 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori — debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori ~ debitori pentru prestiri de servicii 41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411. Clienji 4111. Clienti 4118. Clienti incerti sau in litigiu 413. Efecte de primit de la clienfi 418. Clienfi — facturi de intocmit 419. Clienti—creditori 42, PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 570 Contabilitatea tertilor. Subventi pentru investti 43. = 424. Prime reprezenténd participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Refineri din salarii datorate tertilor 428. Alte datorii si creante in legdtura cu personalul 4281. Alte datorii in legatura cu personalul 4282. Alte creante in legatura cu personalul ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurari sociale 4311. Contributia unitafii la asigurarile sociale 4312. Contributia personalului la asigurarile sociale 4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanditate 4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 437. Ajutor de somaj 4371. Contributia unitatii la fondul de somaj 4372. Contributia personalului la fondul de somaj 438. Alte datorii si creante sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creante sociale BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit/venit 4411. Impozitul pe profit 4418. Impozitul pe venit 442. Taxa pe valoarea adaugata 4423. TVA de plat 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibila 4427, TVA colectata 4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor 445. Subventii 4451. Subventii guvernamentale 4452. imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii 4458. Alte sume primite cu caracter de subventii 446. Alte impozite, taxe si varsdminte asimilate 447. Fonduri speciale — taxe si varsdminte asimilate 448. Alte datorii si creanfe cu bugetul statului 4481. Alte datorii fata de bugetul statului 4482. Alte creante privind bugetul statului 571 CAPITOLUL V Contabilitatea tertlor, Subventi pontru investiti 45. GRUP SI ACTIONARI/ASOCIATI 451. Decontari intre entitiile afiliate 4511. Decontari intre entitatile afiliate 4518. Dobanzi aferente decontarilor inure entitatile afiliate 453. Decontéri privind interesele de participare 4531. Decontari privind interesele de participare 4538. Dobénzi aferente decontarilor privind interesele de participare 455, Sume datorate acfionarilor/asociafilor 4551. Actionari/aso onturi curente 4558, Actionari/asoci: inzi 1a conturi curente 456. Decontiri cu actionarii/asociatii privind capitalul 457. Dividende de plata 458, Decontiri din operatii in participatie 4581. Decontari din operatii in participatie — pasiv 4582. Decontari din operatii in participatie — activ 46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461, Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE SUBVENTII, REGULARIZARE SI ASIMILATE 471. Cheltuieli inregistrate in avans 472, Venituri inregistrate in avans 473. Decontari din operafii in curs de clarificare 475, Subvenfii pentru investifii 4751. Subventii guvernamentale pentru investitit 4752. imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii 4753. Donatii pentru investitii 4754. Plusuri de inventar de natura imobilizarilor 4758. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii 48. DECONTARI iN CADRUL UNITATIL 481. Decontari intre unitate si subunitapi 482, Decontiri intre subunitiifi 49. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491. Ajustari pentru deprecierea creantelor ~ clienfi 495, Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontéri in cadrul grupului si cu acfionarii/asociafii 496. Ajustari pentru deprecierea creanfelor — debitori diversi Toate conturile in care se inregistreaza datoriile curente au functie contabila de datorii. Se crediteaza cu datoriile create in mod curent fata de terti, se debiteaza 572 la decontarea datoriilor, iar soldul conturilor este creditor si reprezinta datoriile curente in curs de decontare. Toate conturile in care se inregistreaza creantele curente au functie contabild de active. Se debiteaza la crearea creantelor asupra tertilor, se crediteaza la decontarea creantelor, iar soldul este debitor si reprezinta creantele curente in curs de decon- tare. Unele conturi care reflecta decontarile cu tertii functioneaza, in anumite situatii, fie asemanator conturilor de activ, fie asemanator conturilor de datorii. De exem- plu, contul 456 ,,Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”. El reflecta atat creantele din actiunile / partile sociale subscrise de actionari/asociati si nevarsate, ct si cotele-parti din capitalul social, de rambursat catre actionari/asociati. Contabilitatea analiticd a tertilor, respectiv a furnizorilor si clientilor, a celor- lalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoand fizicd sau juridica. Astfel, in cadrul contabilitatii analitice, furnizorii i clientii se grupeaza in urmatoarele grupe: interni si externi; iar in cadrul lor, pe termene de plata, respectiv de incasare. fn cadrul conturilor de furnizori si clienti sunt grupate separat datoriile si creantele generate de tranzactiile care au clauze de rezerva de proprietate si cele la care entitatea detine participatii. Creantele incerte se inregistreaza in contabilitate in mod distinct. Similar cu creantele si datoriile care privesc clientii, respectiv furnizorii, gi celelalte creante si datorii curente se fnregistreaza in conturi analitice deschise pe grupe (interni si externi) si in cadrul acestora, pe termene de incasare, respectiv pe termene de plata. 3.2. Prevederi ale OMEP nr. 3.055/2009 privind contabilitatea furnizorilor si clientilor In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiunile pri- vind cumpérarile, respectiv livrarile de marfuri si produse, serviciile prestate, Precum si alte operatiuni similare efectuate. Datoriile catre furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, pand la finele lunii, nu s-au primit facturile, se evidentiazd distinct in contabilitate (contul 408.,, Furnizori —facturi nesosite”), pe baza documentelor care atesté primirea bunurilor, respectiv a serviciilor. Creanjele fata de clientii pentru care, pand la finele lunii, nu au. fost in- tocmite facturile.se evidentiazd distinct tn contabilitate (contul 418 ,,Clienti — facturi de intocmit”), pe baza documentelor care atesta livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor. (pct. 180 (1)) In baza contabilitatii de angajamente, entitagile trebuie sd evidentieze in contabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv creantele si datoriile re- zultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractual. (pct. 180 (2)) in conturile de furnizori si clienti se evidentiaza distinct datoriile; respectiv creantele din penalitéti stabilite conform clauzelor contractuale, despdgubiri 573 CapiToLut V datorate pentru contracte intrerupte inainte de termen si alte elemente de natura similara. (pct. 180 (3)) Avansurile acordate furnizorilor, precum si‘ cele primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. (pct. 181 (1)) Avansurile acordate furnizorilor de imobilizdri se reflecta distinct de avan- surile acordate altor furnizori. (pet. 181 (2)) Jn conturile de terti se inregistreaza distinct operatiunile de scontare, forfe- tare si alte operafiuni, efectuate cu institutii de credit. (pet. 182 (1)) Scontul comercial ~ reprezintd operatiunea prin care, in schimbul unui efect de comert (cambie, bilet la ordin), institutia de credit pune la dispozitia pose- sorului creanjei valoarea efectului, mai putin agio (taxa de scont si comisioa- nele aferente), fard a astepta scadenta efectului respectiv, iar institutia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor. (pet. 182 (2)) Forfetarea — reprezinta cumpararea, fara recurs asupra oricdrui detinator anterior, a unor creante scadente la termen, ca rezultat al livrarii de bunuri sau al prestarilor de servicii, contra unei taxe forfetare. (pct. 182 (3)) Operatiunile privind vanzdrile/cumpararile de bunuri si prestdrile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza tn contabilitate in con- turile corespunzdtoare de efecte de primit sau de plait, dupd caz. (pct. 183 (1)) Efectele comerciale trebuie sd indeplineasca conditiile de forma si fond previizute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulaid. (pct. 183 (2)) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenja se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului (contul 8037 ,,Efecte scontate neajunse la scadenta”) si se mentioneazd in notele explicative. (pet. 183 (3)) Contabilitatea furnizorilor si clieryilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoand fizicd sau juridica, In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare. (pct. 188 (1)) An cadrul conturilor de. -furnizori si clienti se grupeazd distinct datoriile sicrean- tele rezultate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate. (pct. 188 (2)) In cazul marfurilor returnate de clienti se corecteaza inregistrarile conta- bile efectuate cu ocazia vanzarii marfurilor. Ca urmare, se corecteaza con- turile 411 ,,Cliengi”, 707 ,, Venituri din vanzarea méirfurilor”, 607 ,, Cheltuieli privind marfurile” si 371 ,, Marfuri”. Tratamentul TVA in aceste situatii este cel prevazut de legislatia in domeniu. (pct. 188 (3)) Creantele incerte se inregistreazd distinct in contabilitate (contul 4118 »»Clienti incerti sau in litigiu” sau tn conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creange decdt clientii). (pct. 189 (1)) In scopul prezentarii in situagiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabil de incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabili- tate se inregistreazd ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera. (pct. 189 (2)) 874 Contabilitatea terjilor. Subventii pentru investiti Jn cazul cesionarii unei creanje, diferenga dintre valoarea creantei preluate prin cesionare si suma de achitat cedentului reprezinta venit la data constatarii drepturilor si obligatiilor, potrivit clauzelor contractuale, (pct. 190) 3.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu furnizorii Toti creditorii inveprinderii, sub forma datoriilor comerciale legate de achizitiile de bunuri, executarile de lucrari sau prestarile de servicii proprii ciclului de exploa- tare al intreprinderii, sunt delimitati prin structura ,,furnizori si conturi asimilate”. in cadrul acestei structuri, furnizorii reprezint& datoriile curente fata de terti de- terminate de achizitiile pe credit ale bunurilor, de executarea pe credit a lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii. In cadrul acestei forme de achizitie, decontarea dintre entitate si furnizor se efectueaza ulterior. j EXEMPLU Societatea comercialé Novatex SA acorda un avans societatii comerciale Fi- brex SA, care are calitatea de furnizor, in valoare de 50.000 lei, TVA 24%. Ulterior, societatea comerciala Novatex SA primeste de la societatea comerciala Fibrex SA materii prime in valoare de 80.000 lei, TVA 24%. Se primeste si factura de stornare a avansului si apoi se achita diferenfa cu ordin de plata. a) Acordarea avansului se inregistreazd in contabilitate, in baza facturii de avans si a ordinului de plata, astfel: TVA deductibila aferenta avansului acordat: 50.000 lei x 24% = 12.000 lei % 7 401 62,000 lei 4091 Furnizori 50.000 lei Furnizori ~ debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4426 12.000 lei TVA deductibila 401 = 5121 62.000 lei Furnizori Conturi la banci in lei b) Achizitionarea de materi prime de Ja furnizor pe baza facturii si a notei de receptie si constatare de diferente (in situatia inventarului permanent) se va inregistra 575 CapiroLut V Ja costul de achizitie (format din pretul de cumparare, cheltuielile de transport- aprovizionare, alte cheltuieli accesorii) si TVA deductibila aferenta: % = 401 99,200 lei 301 Furnizori 80.000 lei Materii prime 4426 19.200 lei TVA deductibila c) fnregistrarea facturii de stornare a avansului acordat initial: % = 401 (62.000 lei) 4091 Furnizori (50.000 lei) Furnizori — debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4426 (12.000 lei) TVA deductibila d) Stingerea datoriei fata de furnizor, in baza ordinului de plata: Diferenta de plata acordata furnizorului: 99.200 lei — 62.000 lei = 37.200 lei 401 = 5121 37.200 lei Furnizori Conturi la banci in lei | 3.4. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii Toti debitorii fntreprinderii, sub forma creantelor comerciale legate de livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii proprii ciclului de explo- atare al intreprinderii, sunt delimitati prin structura ,,clienti si conturi asimilate”. in cadrul acestei structuri, clientii reprezinta creantele curente fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor, de executarea pe credit a lucririlor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii. In cadrul acestei forme de vanzare, decon- tarea dintre entitate si client se efectueaza ulterior. in contabilitate sunt delimitate si evidentiate, ca structuri distincte, creanfele sub forma clientilor incerti, a clientilor in litigiu si a clientilor dubiosi. Clienjii devin incergi in cazul in care creantele nu s-au incasat la termenul con- venit si existd conditii care determina lipsa de incredere in capacitatea financiara a acestor parteneri comerciali de a-si onora obligatiile asumate. 576 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investi’ Clientii sunt litigiosi in situatia in care s-a deschis o actiune judecatoreasca pentru recuperarea sumelor care fac obiectul creantelor. Cliengii sunt dubiosi in situatia in care creantele sunt irecuperabile. Din categoria creantelor asupra clientilor fac parte si cele determinate de produsele, lucrarile si serviciile vandute, dar nefacturate. 3.4.1. Creante din vanzari la intern Tipurile de inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii la intern sunt urmatoarele: fl a) Vanzarea pe credit comercial a produselor finite, a semifabricatelor, a produselor reziduale si a marfurilor, precum $i facturarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate, la preturile de vanzare plus TVA colectata: 4111 = % Clienti 70 Cifra de afaceri neta 4427 TVA colectata b) Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat: 413 = 4111 Efecte de primit Clienti de la clienti c) Remiterea catre banca, spre incasare, a efectelor comerciale: 5113 = 413 Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti d) incasarea, prin intermediul bancii, a efectelor comerciale remise: % = 5113 5121 Efecte de incasat Conturi ta banci in lei (cu valoarea efectului comercial) (cu valoarea neta incasat) 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate (cu comisionul datorat bancii) 877 CapiToLUL V ce) incasarea avansurilor primite de la clienti: 4111 = % Clienti 419 Clienti — creditori 4427 TVA colectata 5121 = 41 Conturi la banci in lei Clienti f) Stingerea creantei fata de client prin decontarea avansului si incasarea dife- rentei: %o = 4111 419 Clienji i —creditori (cu creanta fara de client) (cut avansul incasat de la client, exclusiv TVA) 4427 TVA colectata (cu TVA afcrenta avansului primit) 5121 Conturi la banci in lei (cu valoarea neti incasata: de la client) g) inregistrarea clientilor incerti sau in litigiu: 4118 = 411 Clienti incerti sau Clienti in litigiu si concomitent, inregistrarea ajustarii pentru deprecierea creantelor — clienti: 6814 = 491 Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea privind ajustarile pentru creantelor — clienti deprecierea activelor circulante “h) Scoaterea din gestiune a clientilor insolvabili: % = 4118 654 Clienti incerti sau Pierderi din creante in litigiu si debitori diversi 4427 TVA colectata 578 Contabiltatea tertlor. Subventii pentru investi si concomitent, anularea ajustarii ramase fara obiect, prin reluarea acesteia la veni- turi din ajustari: 491 = 7814 Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari creantelor — clienti pentru deprecierea activelor circulante i) Reactivarea clientilor scosi din evidenta: 411 = % Clienti 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi 4427 TVA colectata ] EXEMPLU Conform bonului de predare, transfer, restituire se inregistreaza obtinerea de produse finite in valoare de 10.000 lei. Pe baza facturii de avans si a ordinului de plata nr. 15 se incaseaza un avans de la un client in suma de 2.480 lei. Societatea comerciala livreaza produse finite conform facturii nr. 20, in valoare de 6.000 lei, TVA 24%. Se emite factura de stornare a avansului, iar pentru diferenta se accept un efect comercial (bilet la ordin). a) Obfinerea produselor finite: 345 = mL 10.000 lei Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse b) incasarea avansului de la client, pe baza facturii emise: 4111 = % 2.480 lei Clienti 419 2.000 lei Clienti - creditori 4427 480 lei TVA colectata $121 = 4111 2.480 lei Conturi la banci in lei Clienti 579 CapitoLut V c) Livrarea produselor finite: 4111 = % 7.440 lei Clienti 701 6.000 lei Venituri din vanzarea produselor finite 4427 1.440 lei TVA colectata d) Stornarea facturii de avans: 4111 = % (2.480 lei) Clienti 419 (2.000 lei) Clienti — creditori 4427 (480 lei) TVA colectata e) Acceptarea efectului comercial pentru incasarea diferentei: Diferenta de incasat: 7.440 lei — 2.480 lei = 4.960 lei 413 = 4111 4.960 lei Efecte de primit Clienti de la clienti 3.4.2, Creante din vanzari la export Vanzarile la export se pot realiza pe cont propriu sau in comision, Transportul bunurilor Ja extern se poate realiza prin diferite modalitati de transport. Astfel, uti- lizand transportul pe ap, livrarile la extern se pot realiza in urmatoarele conditii de livrare: © FOB ~ portul roménese de incarcare, pretul extern este format doar din pretul marfii; e CAF - pretul extern este format din pretul marfii si transportul pe parcurs extern; e CIF - pretul extern este format din pretul mérfii, transportul pe parcurs extern si asigurarea pe parcurs extern. Export pe cont propriu ] EXEMPLU O societate comercial a vandut in luna iunie 2010 marfuri la extern pe cont propriu in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.400 USD, transportul pe parcurs extern 150 USD, asigurarea pe parcurs extern 50 USD. 580 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investi Cursurile de schimb au fost urmatoarele: — la livrarea marfurilor: 3,2 lei/USD,; — la incasarea creantelor: 3,25 lei/USD; ~ la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern: 3,23 lei/USD; — la plata transportului pe parcurs extern: 3,19 lei/USD. < REMARCA Exportul pe cont propriu in conditii de livrare CIF se particularizeaza prin urmitoarele trisaturi: — veniturile din vanzarea mirfurilor sunt reprezentate de valoarea extend FOB a marfurilor vandute, in lei, si se inregistreaza in contul 707 ,,Venituri din vanzarea marfurilor”; — in momentul vanzarii, cheltuielile de asigurare si de transport pe par- curs extern se inregistreaza in contul 708 ,,Venituri din activitati di- verse”; —- creanta fata de clientul extern este reprezentata de valoarea externa CIF in lei; — asigurarea si transportul pe parcurs extern se inregistreaza separat in conturile de cheltuieli 613 ,,Cheltuieli cu primele de asigurare” si 624 ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal”, urmand sa fie recuperate de la clientul extern. Determinarea valorii externe FOB: — valoare externa CIF: 1.400 USD x 3,2 lei/USD = 4.480 lei; — transport pe parcurs extern: 150 USD x 3,2 lei/USD = 480 lei; — _ asigurare pe parcurs extern: 50 USD x 3,2 lei/USD = 160 lei; = valoare externa FOB: (1.400 USD ~ 150 USD - 50 USD) x 3,2 lei/USD = 3.840 lei. a) Livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern in conditii de livrare CIF: 4111 = % 4.480 lei Cliengi 707 3.840 lei Venituri din vanzarea marfurilor 708 640 lei Venituri din activitati diverse 581 Capirotut V Contabilitatea tertilor. Subventil pentru investi b) fnregistrarea cheltuielilor de asigurare: 401 = % 484,5 lei ; Furnizori 5124 478,5 lei 613 cs ane aaeaet Conturi la banci in valuta Cheltuieli cu primele Furnizori 165 6,0 lei de asi; i isigurare Venituri din diferente de ¢) Plata contravalorii cheltuielilor de asigurare: curs valutar 401 = 5121 160 lei | Furnizori Conturi la banci in lei d) incasarea contravalorii marfurilor vandute la extern: Stabilirea diferentei de curs valutar: < REMARCA — valoare la incasare: 1.400 USD x 3,25 lei/USD = 4.550 lei; fn situatia in care exista diferente intre cheltuielile de transport antecal- — valoare la facturare: 1.400 USD x 3,2 lei/USD = 4.480 lei; eo , peo, . a . te Ee . culate (inregistrate in momentul vanzarii marfurilor) si cheltuielile de trans- — diferenta de curs valutar favorabila: 70 lei. a 1 A Eek as port efective (din factura prestatorului de servicii) se modifica valoarea externa 5124 = % 4,550 lei FOB, efectudndu-se urmatoarele tnregistrari: Conturi la bdnci in valuta 4111 4.480 lei Clienti a) fn cazul in care cheltuielile de transport antecalculate sunt mai mari 765 70 lei decit cele efective: Venituri din diferente de curs valutar 107 708 7 Venituri din vanzarea Venituri din activitati e) Inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii: marfurilor diverse Stabilirea diferentei de curs valutar: i Z Hl CEE — valoare la livrarea marfii: 150 USD x 3,2 le/USD = 480 lei; » In cazul al care cheltuielile de transport antecalculate sunt mai mici — valoare la facturarea transportului: 150 USD x 3,23 lei/USD = 484,5 lei; Bee eete eee - di ta, lutar nef ila: 45.000 lei. diferenta de curs valutar nefavorabil: 000 lei. ; 708 707 % = 401 484.5 lei Venituri din activitagi Venituri din vanzarea 624 Furnizori 480,0 lei diverse mérfurilor Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 665 4,5 lei Cheltuieli din diferente de curs valutar 1 EXEMPLU f) Plata datoriei fata de prestatorul de servicii: Pentru exemplificare consideraim ca valoarea cheltuielilor de transport din fac- Stabilirea diferenfei de curs valutar: tura prestatorului de servicii este de 130 USD. in aceasta situatie, inregistrarile de — valoare la facturare: 150 USD x 3,23 lei/USD = 484,5 lei; la pet. e) si f) vor fi urmatoarele: — valoare la plata: 150 USD x 3,19 lei/USD = 478,5 lei; — diferenta de curs valutar favorabila: 6 lei. a) Inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern: 582 583 CAPITOLUL V Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investitii Stabilirea diferentei de curs valutar: — valoare la livrarea marfii: 130 USD x 3,2 lei/USD = 416 lei; a) Livrarea mrfurilor la extern: ~ valoare la facturarea transportului: 130 USD x 3,23 lei/USD = 419,9 lei; 4111 = 707 3.840 lei ~ diferenta de curs valutar nefavorabila: 3,9 lei. Clienti Venituri din vanzarea marfurilor % = 401 419,9 lei 624 Furnizori 416,0 lei b) Incasarea contravalorii marfurilor vandute la extern: Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal Stabilirea diferentei de curs valutar: 665. . 3,9 lei — valoare la incasare: 1.200 USD x 3,25 lei/USD = 3.900 lei; Cheltuieli din diferente — valoare la facturare: 1.200 USD x 3,2 lei/USD = 3.840 lei; de curs valutar — diferenta de curs valutar favorabila: 60 lei. b) Plata datoriei fata de prestatorul de servicii: 5124 % 3,900 lei Conturi la banci in valuta 411 3.840 lei Clienti 765 60 lei Venituri din diferente de curs valutar Stabilirea diferentei de curs valutar: — valoare la facturarea transportului: 130 USD x 3,23 lei/USD = 4199 lei, ~ valoare la plata: 130 USD x 3,19 lei/USD = 414,7 lei; — diferenta de curs valutar favorabila: 5,2 lei. 401 = % 419.9 lei pete Furnizori 5124 414,7 lei Exportin comision Conturi la béinci in valuta Exportul in comision se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi: 165 5,2 lei — bunurile exportate nu fac obicctul gestionarii de catre societatea de im- Venituri din diferente de port-export; curs valutar - comisionul societatii de intermediere (societatii de import-export) se inregistreaza in contul 704 ,,Venituri din servicii prestate”; in plus se face inregistrarea de regularizare a veniturilor. - datoria fata de proprietarul bunurilor exportate se inregistreaza tn contul Nivelul cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii este mai 401 ,,Furnizori”; mic decat cel antecalculat. Cu diferenta de (150 USD - 130 USD) x 3,2 le/USD = ~ datoria fafa de societatea care asigura transportul bunurilor se inregistreaza 64 lei se majoreaza veniturile din vanzarea marfurilor: in contul 401 ,,Furnizori” sau 408 ,,Furnizori ~ facturi nesosite” daca in momentul livrarii 1a extern nu se cunoaste valoarea cheltuielilor de trans- 708 = 707 64 lei port, urmand ca regularizarea sa se realizeze la primirea facturii; Venituri din activitati Venituri din vanzarea ~ creanta fata de clientul extern se inregistreaz in contul 4111 ,,Clienti” si diverse marfurilor este reprezentata de valoarea bunurilor exportate (stabilita de proprietarul bunurilor exportate), comisionul societatii de intermediere si cheltuielile | de transport, asigurare. & peEmaRCA EXEMPLU in situatia in care vanzarea marfurilor la extern s-ar fi realizat in conditii de livrare FOB, inregistrarile ar fi fost urmatoarele: O societate comerciala a vandut in luna august 2010 marfuri la extern in comi- sion, practicand un comision de 5%, valoarea externd CAF fiind de 3.000 USD, 584 585 CaPmTOLUL V transportul extern antecalculat, de 200 USD, iar transportul extern efectiv (facturat de prestatorul de servicii), de 250 USD. Cursurile de schimb au fost urmatoarele: — lalivrarea marfurilor: 3,2 lei/USD; ~ laincasarea marfurilor: 3,3 lei/USD; ~ la facturarea cheltuielilor de transport: 3,28 lei/USD; — laplata cheltuielilor de transport: 3,32 lei/USD. Determinarea comisionului societifii de intermediere: — _ valoare externa CAF: 3.000 USD x 3,2 lei/USD = 9.600 lei; — _ transportul pe parcurs extern: 200 USD x 3,2 lei/USD = 640 lei; — valoare externa FOB: (3.000 USD — 200 USD) x 3,2 lei/USD = 2.800 USD x 3,2 lei/USD = 8.960 lei; ~ comision: (5% x 2.800 USD) x 3,2 lei/USD = 140 USD x 3,2 lei/USD = 448 lei. Suma datorata proprietarului bunurilor exportate: (2.800 USD — 140 USD) x 3,2 le/USD = 8.512 lei. a) Livrarea marfurilor la extern in condifii de livrare CAF: 411 = % 9,600 lei Clienti 401 8.512 lei Furnizori 408 640 lei Furnizori ~ facturi nesosite 704 448 lei Venituri din servicii prestate b) fncasarea contravalorii marfurilor vandute la extern: Stabilirea diferentei de curs valutar: — _ valoare la incasare: 3.000 USD x 3,3 lei/USD = 9.900 lei; ~ valoare la facturare: 3.000 USD x 3,2 lei/USD = 9.600 lei; — diferent de curs valutar favorabila: 300 lei. 5124 = % 9.900 lei Conturi la banci in valuta 411 9.600 lei Cliengi 765 300 lei Venituri din diferente de curs valutar 586 Contabiltatea terilor. Subventit pent investifi c) Regularizarea operatiei privind transportul extern: — datorie fat de prestatorul de servicii: 250 USD x 3,28 lei/USD = 820 lei; — cheltuieli de transport antecalculate: 200 USD x 3,2 lei/USD = 640 lei; — transport de recuperat: (50 USD — 5% x 50 USD) x 3,2 le/USD = 152 lei; — diminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat fn plus de prestatorul de servicii: (5% x 50 USD) x 3,2 lei/USD = 8 lei; — — diferenta de curs valutar nefavorabila: 250 USD x (3,28 lei/USD — 3,2 lei/USD) = 20 lei % = 401 820 lei 408 Furnizori 640 lei Furnizori —facturi nesosite 461 152 lei Debitori diversi 704 8 lei Venituri din servicii prestate 665 20 lei Cheltuieli din diferente de curs valutar d) Plata datoriei fata de prestatorul de servicii: % = 5124 830.lei 401 Conturi la banci in valuta 820 lei Furnizori 665 10 lei Cheltuieli din diferente de curs valutar | 3.5. Cazuri particulare privind decontarile cu furnizorii si clientii Relatiile intreprinderii cu furnizorii si clientii prezinta in unele situatii o serie de particularitati. 3.5.1. Livrari nefacturate Sunt situatii in care vanzarea de bunuri se realizeaza pe baza documentului aviz de insotire a mérfii, umand ca agentul economic sa emita factura pana la data de 887 CapiroLut V 15 a lunii urmatoare. inregistrarile contabile la momentul emiterii facturii se pot re- aliza in doua variante: regularizarea conturilor 418 ,,Clienti — facturi de intocmit” si 4428 ,,TVA neexigibila” si inregistrarea eventualelor diferente de valoare intre aviz si factura; stornarea in negru sau in rosu a inregistrarii initiale si, concomitent, inregistrarea facturii reprezentand vanzarea. < REMARCA Se poate recurge si la varianta stornarii in rogu a fnregistrarii initiale gi apoi inregistrarea facturii cu valoarea efectiva, dar se denatureaza rulajele con- turilor 418 ,,Clienti ~ facturi de intoemit” si 4428 ,,. TVA neexigibila”. ee | exemeu La data de 29.07.2010, o societate comerciala vinde marfuri pe credit comercial in valoare de 5.000 lei in baza avizului de insotire a marfii. La data de 02.08.2010, societatea intocmeste factura pentru marfurile vandute la valoarea de 4.500 lei, TVA 24%, a) Livrarea marfurilor in baza avizului de insotire a marfii in data de 29.07.2010: 418 = % 6.200 lei Clienti - facturi de intocmit 707 5.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4428 1.200 lei TVA neexigibila b) fnregistrarea facturii la data de 02.08.2010: Varianta b1) Regularizarea conturilor 418 ,,Clienti — facturi de intocmit” si 4428 ,,TVA neexigibila”: TVA colectata = 24% x 4.500 lei = 1.080 lei Total creanta = 4.500 lei + 1.080 lei = 5.580 lei 4111 = 418 5.580 lei Cliengi Clienti ~ facturi de intocmit 4428 = 4427 1.080 lei TVA neexigibila TVA colectata 588 Contabilitatea terflor. Subventi pentru investi — inregistrarea diferentei de valoare dintre aviz si factura: 418 = %o (620 lei) Clienti — facturi de intocmit 707 (500 lei) Venituri din vanzarea marfurilor 4428 (120 lei) TVA neexigibile Varianta b2) Stornarea inregistrarii initiale: — in ipoteza stornrii fn negru (neutilizata in practica): % = 418 6.200 lei 707 Clienti — facturi de intocmit 5.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4428 1.200 lei TVA neexigibila si inregistrarea livrarii marfurilor conform facturii: 4111 = %o 5.580 lei Clienji 707 4.500 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 1.080 lei TVA colectata — in ipoteza stornaii in rogu: 418 = % (6.200 lei) Cliengi — facturi de intocmit 707 (5.000 lei) Venituri din vanzarea marfurilor 4428 (1.200 lei) TVA neexigibila si inregistrarea livrarii marfurilor conform facturii: 4111 = Ge 5580 lei Clienti 707 4.500 lei Venituri din vanzarea matrfurilor 4427 1.080 lei TVA colectata | 589 CAPITOLUL V Contabiltatea tertlor. Subventii pentru investiti 3.5.2, Vanzari cu reduceri comerciale si financiare Reducerile acordate in cazul vanzarilor de stocuri pot avea caracter comercial (rabaturi, remize si risturne) si caracter financiar (sconturi de decontare). Acordarea reducerilor comerciale si financiare se efectueaza potrivit conditiilor generale de livrare si de decontare stabilite intre parti. Reducerile comerciale acordate de furnizor si tnscrise pe factura initiala de achizitie diminueaza costul de achizitie al bunurilor. 1 EXEMPLUL 1 Societatea Alfa SRL achizitioneazd marfuri de la societatea Beta SRL, costul de achizitie fiind de 5.000 lei, TVA 24%, Aceasta primeste un rabat de 10% de la furnizor. La randul sau, furnizorul a achizitionat marfurile respective la costul de 4.000 lei. Alfa va evidentia in contabilitate: a) {nregistrarea facturii primite: % = 401 5.580 lei 371 Furnizori 4.500 lei Mérfuri 4426 1.080 lei TVA deductibila b) Plata datoriei: 401 = $121 5.580 lei Furnizori Conturi la bénci in lei Beta va evidentia in contabilitate: a) Tnregistrarea facturii emise: 4111 = % 5,580 lei Cliengi 707 4.500 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 1.080 lei TVA colectata 607 = 371 4.000 lei Cheltuieli privind mdrfurile Marfuri 590 b) Incasarea creantei: 5121 = 4111 5.580 lei Conturi la banci in lei Clienti Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, nu afecteaza costul de achizitie, respectiy venitul din vanzarea stocurilor. Acestea sunt evidentiate distinct in conta- bilitate (contul 609 ,,Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 ,,.Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de terti. EXEMPLUL 2 La data de 15.07.2010, societatea Alfa SRL achizitioneaza de la societatea Beta SRL materii prime la costul de 4.000 lei, TVA 24%, scadenta fixata fiind de 10 zile. La randul sau, societatea Beta a cumparat bunurile respective la costul de 3.100 lei. La data de 23.07.2010, societatea Alfa SRL primeste de la societatea Beta SRL © factura reprezentind o reducere comerciala de 10%, aplicata la suma initiala. La data scadentci, societatea Alfa SRL achita datoria catre furnizor. Alfa va evidentia in contabilitate: a) Inregistrarea facturii primite: %o = 401 4.960 lei 301 Furnizori 4.000 lei Materii prime 4426 960 lei TVA deductibila b) inregistrarea reducerii comerciale primite: % = 401 (496 lei) 609 Furnizori (400 lei) Reduceri comerciale primite 4426 (96 lei) TVA deductibila c) Plata datoriei (4.960 lei — 496 lei = 4.464 lei): 401 = 5121 4.464 lei Furnizori Conturi la banci in lei 591 CAPITOLUL V Contabiltatea terjilor. Subventii pentru investi Beta va evidentia in contabilitate: a) inregistrarea facturii emise: Au = % 4,960 lei Cliengi 707 4.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 960 lei TVA colectata 607 7 371 3.100 lei Cheltuieli privind marfurile Marfuri b) Inregistrarea reducerii comerciale acordate: 4111 = % (496 lei) Clienti 709 (400 lei) Reduceri comerciale acordate 4427 (96 lei) TVA colectata c) Incasarea creantei: 5121 = 4111 4.464 lei Conturi la banci in lei Clienti [ 3.5.3. Contabilitatea operatiilor privind efectele comerciale Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atesti, dupa caz, creditele comerciale primite sau acordate in relatiile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri, cum ar fi: cambii, bilete la ordin, cecuri. Fiind negociabile, pot fi cedate, vandute ori transmise. | EXEMPLU Entitatea a vandut produse finite unui client si doreste confirmarea in scris a tii de plata a acestuia. In acest caz solicita semnarea de catre client a unei cambii sau va primi sub semnatura acestuia un bilet la ordin. In continuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadenta, pot fi scontate imediat la bancd 592 (in acest caz, banca va deveni, la randul sau, proprietar al efectului si va incasa la scadenta creanta de la client), pot fi valorificate ca titluri de valoare 1a bursa sau pot fi transferate unei alte persoane ca drept de creanta. Privite din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca instru- mente de mobilizare a datoriilor - creanjelor si ca instrumente de decontare. in calitatea lor de instrumente de mobilizare, efectele comerciale reprezinta 0 modalitate de transformare a datoriilor — creanfelor in valori negociabile, sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie. Analizate ca instru- mente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terti sau incasarea creantelor. Crearea unui efect comercial cu o valoare nominala de 100.000 lei genereaza urmatoarele inregistrari contabile: a) fn contabilitatea tragatorului (beneficiarului): 413 = 41 100.000 tei Efecte de primit Clienti de la cliengi b) in contabilitatea trasului (platitorului): 401 = 403 100.000 lei Furnizori Efecte de platit Ca instrumente de decontare, efectele comerciale se contabilizeaza astfel: a) In cazul in care au fost incasate sau plitite in mod direct, in numerar, inregistrarile contabile aferente sunt (avand in vedere ca sunt interzise platile frag- mentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a cdror valoare este mai mare de 5.000 lei, vom presupune in acest caz un efect comercial a cdrui valoare este de 3.000 lei): al) in contabilitatea tragatorului (beneficiarului): 5311 = 413 3.000 lei Casa in lei Efecte de primit de la clienti a2) in contabilitatea trasului (plititorului): 403 = 5311 3.000 lei Efecte de platit Casa in lei b) in cazul in care decontarea se efectueaza prin intermediul bancilor sau al al- tor institufii financiare, entitatea pliteste un comision pentru serviciul bancar efec- tuat (sd presupunem 5%): 593 CapmToLuL V b1) in contabilitatea tragatorului: % = 413 100,000 lei 5121 Efecte de primit 95.000 lei Conturi la bainci in lei de la clienti 627 5.000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate b2) in contabilitatea trasului: % Ps 5121 105.000 lei 403° Conturi la banci in lei 100.000 lei Efecte de platit 627 5.000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate —__—| Efectele comerciale circul prin gir (andosare). Aceasta operatic nu ti vizeazi decat pe beneficiarii succesivi de efecte comerciale, nu si pe clienti (trasi), cu exceptia cazului cAnd are loc anularea efectelor. In cazul trasului, pentru datoria inscrisa in creditul contului 403 ,,Efecte de platit”, andosarile nu determina nicio inregistrare inainte de plata la scadenta sau anularea efectului. Pentru tragdtor sau beneficiarul initial, andosarile determina urmatoarele inre- gistrari: A) Andosarile la ordinul tertilor: creantele asupra clientului sub forma efecte- Jor comerciale sunt folosite pentru decontarea datoriilor fata de furnizor, din ordinul acestuia. | EXEMPLUL 1 Sa presupunem ca societatea comercial Novatex SA are o datorie de 100.000 lei fata de societatea comercial Fibrex SA si totodata are o creanté comerciala sub forma unui bilet la ordin asupra unei alte societati comerciale, Solventul SA, pe care il foloseste pentru decontarea datoriei. Inregistrarile contabile vor fi: a) fn contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar, Novatex SA): 401 7 413 100.000 lei Furnizori / Fibrex SA Efecte de primit de la clienti 594 Contabilitatea terfilor. Subventii pentru investiti b) fn contabilitatea andositului (noul beneficiar, Fibrex SA): 413 = 4111 100.000 lei Efecte de primit Clienti /Novatex SA de la clienti | in situatia in care exista diferente intre nivelul datoriei fata de furnizor si cel al valorii nominale a efectului andosat, partile pot conveni asupra unei rate a doban- Zi. B) Efectele sunt remise spre scontare: unitatea bancara ce sconteaza efectele comerciale plateste remitentului sumele cuvenite, calculate pe baza relatiei: Valoarea scontataé = Valoarea nominald — Agio unde: Agio = Scontul + Comisionul variabil asimilabil scontului (comision de andosare) Pentru remitent, agioul constituie 0 cheltuialé financiaré care nu este supusd taxei pe valoarea adaugata. EXEMPLUL 2 O socictate comerciald depune Ja banca pentru scontare un efect comercial cu o valoare nominala de 100.000 lei. Taxa scontului perceputa de banca este de 15%, numéarul de zile pana la scadenta efectului este de 30, iar comisionul de andosare este de 250 lei. 1 30 Scont = 100.000 x 43. Too * 360 7 1-250 lei Valoare incasata de la banca = 100.000 lei - 1.250 lei — 250 Jei = 98.500 lei inregistrarea contabila a incasarii efectului scontat: % = 413 100,000 lei 5121 Efecte de primit 98.500 lei Conturi la banci in lei de la cliengi 666 1.250 lei Cheltuieli privind dobanzile 250 lei — Cheltuieli cu serviciile bancare $i asimilate 595 CaPIToLUL V & REMARCA Pentru efectele remise la scontare se pot utiliza conturile 5113 ,,Efecte de incasat” si 5114 ,,Efecte remise spre scontare” in toate cazurile in care, intre momentul depunerii spre incasare sau remiterii la scontare si pana la incasarea efectiva consemnata in extrasul de cont, intervine un anumit numar de zile. EXEMPLUL 3 Societatea comercialaé Novatex SA remite bancii, spre incasare, la data de 30.06.2010, un efect comercial in valoare de 100.000 lei. La data de 03.07.2010 se incaseaza efectul, taxa platita pentru serviciul bancar fiind de 2.000 lei. fn contabili- tatea societatii comerciale se efectueazd urmatoarele inregistrari: a) Remiterea efectelor comerciale spre incasare, la data de 30.06.2010, la valoa- rea nominala: S113 = 413 100.000 lei Efecte de incasat Efecte de primit de la cliengi b) Incasarea efectelor comerciale la data de 03.07.2010: % = 5113 100,000 lei 5121 Efecte de incasat 98.000 lei Conturi la banci in lei 627 2.000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate —__ ] EXEMPLUL 4 Societatea comerciala Novatex SA remite bancii, spre scontare, la data de 30.06.2010, un efect comercial in valoare de 100.000 lei, taxa de scont fiind de 2.500 lei. Efectul comercial are scadenta la data de 30.09.2010. Comisionul per- ceput pentru operatiunea bancard este de 1.500 lei. In contabilitatea societitii comer- ciale se efectueaza urmatoarele inregistrari: 596 Contabilitatea terfilor. Subventii pentru investi a) Remiterea efectului de comert pentru a fi scontat: 5114 = 413 100,000 lei Efecte remise Efecte de primit spre scontare de la cliengi si concomitent: Debit 8037 100.000 lei Efecte scontate neajunse la scadenja b) Scontarea efectului de comert, comisionul bancar fiind de 1.500 lei: %o = 5114 100,000 lei $121 Efecte remise 96.000 lei Conturi la banci in lei spre scontare 627 1.500 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 666 2.500 lei Cheltuieli privind dobanzile si concomitent: Credit 8037 100.000 lei Efecte scontate | neajunse la scadenta ©) Efecte trase asupra tertilor in beneficiul altor terti: EXEMPLUL 5 Societatea comerciala Novatex SA are o datorie fafa de societatea comerciala Fibrex SA, iar in acelasi timp are fata de societatea comerciald Solventul SA 0 creanti de aceeasi valoare si la aceeasi scadenta. In acest scop, societatea comerciala Novatex SA trage 0 cambie asupra societatii comerciale Solventul SA, din ordinul societatii comerciale Fibrex SA, pe care o transmite acesteia din urma. inregistrarea in contabilitate a circuitului cambiei se prezinta astfel: a) La societatea comerciala Novatex SA (tragator): 401 = 41 Furnizori / Fibrex SA Clienti /Solventul SA 597 CapiTOLUL V b) La societatea comercial Fibrex SA (tert): 413 = 4111 Efecte de primit Cliengi /Novatex SA de la clienti ¢) La societatea comerciala Solventul SA (tras): 401 = 403 Furnizori / Novatex SA Efecte de platit 3.6. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul Decontarile cu personalul presupun, pe de-o parte, inregistrarea in conturile de cheltuieli a drepturilor de personal cuvenite angajatilor si, pe de alta parte, plata efectiva a acestor sume personalului. Structural, salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angaja(ilor, sporurile (spor pentru conditii deosebite de munca, spor Pentru orele prestate pe timpul noptii, spor pentru orele suplimentare de munca, Spor pentru vechimea nefntrerupta in munca), adaosurile, indemnizafiile si alte sume acordate (pentru conducere, indexarile de salarii pentru compensarea cresterii preturilor, indemnizafiile acordate pentru concediul de odihnd etc.). Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului care lucreazai pe baza de contract de prestari de servicii sau contract individual de munca, cu timp partial, in masura in care sunt prevazute a fi suportate din acesta. De asemenea, mai sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul $i aju- toarele materiale si de protectie sociala sub forma de: ajutoare de boala, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, ajutoare pentru ingrijirea copilului, aju- toare de deces si alte ajutoare acordate de entitate care se suporta din contributia pentru asigurari sociale, precum si sumele achitate, potrivit legii, pentru somaj etc. Sunt incluse in sfera decontarilor cu personalul si sumele care reprezinta premiile acordate personalului si participarile acestuia la profit. Reglementatile contabile conforme cu directivele europene contin urmatoarele prevederi: Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizajiile ‘pentru con- cediile de odihna, precum si cele pentru. incapacitate temporara de muncd, platite din fondul de salarii, primele reprezentand participarea personalului la Profit, acordate potrivit legii, si alte drepturi in bani i/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata. (pet. 191 (1)) 598 Contabilitatea tentilor. Subventii pentru investit fn vederea inregistrarii ‘primelor reprezentind participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaste ca provizion.costul pre- vizionat al acestora atunci si numai atunci cdnd: a) entitatea are o obligatie legald sau implicita de a face astfel de plati ca rezultat al evenimentelor anterioare; si b) poate fi facutd o estimare certd a obligatiei. O obligatie curenta exista atunci si numai atunci cand entitatea nu are o alta alternativa realista decat sa efectueze aceste plafi. (pct. 191 (2)) In situatiile financiare ale exercitiului pentru care se propun prime repre- zentind participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflecta sub forma de provizion, cheltuiala rezultand din serviciul angajatului. Provizionul urmeazd a fi reluat in exercitiul financiar in care se acorda aceste prime. (pct. 191 (3)) fn contabilitate se inregistreazd distinct alte drepturi si avantaje care, potri- vit legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, ali- mente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii. (pct. 192 (1)) Drepturile de personal neridicate in termenul legal se tnregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane. (pct. 192 (2)) Refinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii ali- mentare $i altele), se efectueazad numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. (pct. 193) Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihnd si alte drep- turi de personal), respectiv eventualele sume care urmeazé sd fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreazd ca alte datorii si creange in legdturd cu personalul. (pct. 194 (1)) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum $i debitele provenite din pagube ma- teriale, amenzile si penalitagile stabilite in baza unor hotdrari ale instantelor judecatoresti si alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creanfe in legatura cu personalul. (pct. 194 (2)) Beneficiile sub forma actiunilor proprii ale entitatii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate angajatilor, sunt inregistrate distinct (contul 644 ,, Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii”), in con- trapartida conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, contul 1068 ,,Alte re- zerve”, analitic distinct), la valoarea justa a respectivelor instrumente de capi- taluri proprii, de la data acordarii acelor beneficii. Recunoasterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajari are loc in momentul prestarii acesteia. (pet. 195 (1)) Data acordarii beneficiilor reprezintd data la care entitatea si angajatit beneficiari ai respectivelor instrumente infeleg $i acceptd termenii si conditiile tranzactiei, cu mentiunea cd, daca respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioarad (de exemplu, de catre actionari), data acordarii bene- Jiciilor este data la care este obtinutd respectiva aprobare. (pct. 195 (2)) 599 CAPITOLUL V Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intra in drepturi imediat, la data acordarii beneficiilor, angajatilor nu li se cere sa finalizeze o perioada specificata de servicii inainte de a avea dreptul neconditionat asupra respectivelor instrumente de capitaluri ‘Proprii si, in absenta unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera ca serviciile prestate in schimbul instrumen- telor de capitaluri proprii au fost deja primite. In acest caz, cheltuielile aferente Se inregistreazd integral, la momentul respectiv, in contrapartida cu conturile de capitaluri proprii. (pet. 195 (3)) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intra in dreptu- ri numai dupa indeplinirea de catre angajati a unei perioade specificate de servicti, cheltuielile aferente sunt inregistrate pe masura prestdrii serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea conditiilor de intrare in drepturi, in contrapartidad cu conturile de capitaluri Proprii. Suma inregistrata drept cheltuieli va avea in vedere estimarea numarului de instrumente de capitaluri Proprii care vor intra in drepturi, iar aceasta estimare trebuie revizuita daca informariile ulterioare indica faptul ca numarul de instrumente de capitaluri Proprii preconizate a intra in drepturi este diferit. ‘fata de estimarile precedente, astfel incat, la data intrarii in drepturi, estimarea respectivd sd fie egala cu numérul de instrumente de capitaluri proprii care intra in drepturi. (pct. 195 (4)) Elementele utilizate pentru calculul salariilor, asa cum sunt continute fn ,,Statul de salarii”, se prezinta astfel: Relatia de calcul a venitului impozabil (bazei de calcul a impozitului pe sala- © Salariu brut de baza (realizat) + sporuri $i adaosuri + indemnizatii de conducere si alte Sporuri acordate pentru functii de con- ducere + indexari de salariu si compensari ale cresterii prejurilor + salariu in natura Venit brut total ~ contributia personalului la asigurarile sociale ~ contributia personalului la fondul de somaj —_contributia personalului la asigurari sociale de scinatate = Venit net 7 ~_deducere personala = Venit baza calcul (venit impozabil) — impozit pe salarii + deducere personala — avansuri acordate personalului 600 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investiti — refineri in favoarea tertilor —_retineri in favoarea unitafii = Salariu net de plata (rest de platti) Sporurile acordate personalului pot avea caracter permanent sau temporar. In categoria sporurilor cu caracter permanent se includ: sporul de vechime, sporul de fidelitate, sporul de conducere, sporul de noapte, sporul pentru conditii deosebite (de exemplu: sporul de toxicitate), sporul de inaltime, sporul de lucru in subteran, sporul de limba straina, sporul de stres. ; in categoria sporurilor cu caracter temporar se includ: sporul pentru ore supli- mentare, sporul pentru ore prestate in zilele prevazute libere prin lege, sporul pentru ore efectuate peste program (de exemplu: activitatile din constructii), sporul pentru ore de traducere. Ha in categoria adaosurilor Ja salarii se incadreaz unele sume primite de personal sub forma primelor de vacanta, primelor pentru sdrbatori si aniversari ale persoanei sau ale unitatii, diverse stimulente etc. in categoria alte drepturi de personal care se includ in componenta salariului brut se incadreaza indemnizatia pentru concediul de odihna, prima de Pasti/Craciun, sumele primite pentru zile libere ocazionate de evenimente deosebite, indemnizatia pentru concediul de boala, ajutoarele materiale in bani etc. Cheltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite angajatilor deter- mina urmatoarele inregistrari contabile: a) Plata avansurilor catre salariati: 425 i % Avansuri acordate 5311 personalului Casa in lei sau 5121 Conturi la bénci in lei b) Cheltuielile cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului, inregistrate pe baza statului de salarii: 641 = 421 Cheltuieli cu salariile Personal — salarii datorate personalului Creantele privind sumele datorate de catre personal, reprezentand chirii si consu- muri care constituie un venit pentru entitate, precum si eventualele sume datorate privind debitele, remuneratiile, sporurile sau adaosurile necuvenite, ajutoarele de boala necuvenite se inregistreaza in debitul contului 4282 ,,Alte creante tn legatura cu per- sonalul” si in creditul conturilor 758 ,,Alte venituri din exploatare”, 706 ,,Venituri 601 CapiTovuL V din redevente, locatii de gestiune si chirii” si 708 ,,Venituri din activitati diverse”, dupa caz, 4427 ,TVA colectata” si 438 ,,Alte datorii si creante sociale”. c) Retinerile din salarii reprezentand avansuri, popriri, contributia personalului pentru asigurarile sociale, pentru asigurarile de sainatate, pentru ajutorul de somaj, impozitul pe salarii: 421 = % Personal — salarii datorate 425 Avansuri acordate ul personalului 427 Refineri din salarii datorate tertilor 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sdndtate 4372 Contributia personalului Ja fondul de somaj 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor d) Achitarea salariilor nete datorate personalului: 421 7 % Personal ~ salarii datorate 5121 Conturi la banci in lei sau 5311 Casa in lei e) Ajutoarele materiale cuvenite salariatilor, suportate din asigurarile soc! 41 = 423 Asigurari sociale Personal — ajutoare materiale datorate Retinerile din ajutoarele materiale in favoarea tertilor si impozitele corespun- zitoare se inregistreazit in debitul contului 423 ,,Personal — ajutoare materiale da- 602 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investiti torate” si in creditul conturilor 427 ,,Retineri din salarii datorate terfilor” si 444 ,,Im- pozitul pe venituri de natura salariilor”. Achitarea sumelor nete se inregistreaza in contabilitate astfel: 423 = % Personal ~ ajutoare 5121 materiale datorate Conturi la banci in lei sau 5311 Casa in lei f) fnregistrarea drepturilor de personal neridicate: % = 426 421 Drepturi de personal Personal ~ salarii datorate neridicate 423 Personal - ajutoare materiale datorate Prime reprezentand participarea personalului la profit La achitarea drepturilor de personal neridicate se efectueaza urmatoarea inregis- trare contabila: 426 = % Drepturi de personal 5121 neridicate Conturi la banci in lei sau 5311 Casa in lei Daca drepturile de personal neridicate s-au prescris, ele se inregistreaza ca alte venituri din exploatare: 426 = 7588 Drepturi de personal Alte venituri din exploatare neridicate Un caz particular privind decontarile cu personalul il reprezinta plata in natura catre salariatii socictatii prin distribuirea catre acestia a unor cantitati de produse obtinute din productia proprie. Valoarea acestor produse distribuite salariatilor re- prezintd un venit pentru entitate. Totodata, aceastd suma constituie baza de impozi- tare ca orice drept de personal. in contabilitatea fntreprinderii se efectueazd in aceasta situatie urmatoarele inregistrari: 603 CaPITOLUL V a) Cheltuiclile cu salariile cuvenite personalului: 641 = 421 Cheltuieli cu salariile Personal — salarii datorate personalului b) Decontarea salariilor cuvenite: 421 = % Personal ~ salarii datorate 701 Venituri din vanzarea i produselor finite sau 7588 Alte venituri din exploatare (la nivelul pretului de vanzare al produselor distribuite in contul salariului net) 5311 Casa in lei (cu sumele nete achitate pentru diferenta neacoperita prin valoarea produselor distribuite) 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (cu impozitul pe salarii retinut) 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sdndtate 4372 Contributia personalului la fondul de somaj c) Taxa pe valoarea adaugata aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente, daca este cazul: 635 = % Cheltuieli cu alte impozite, 4427 taxe si varsdminte asimilate TVA colectata 446 Alte impozite, taxe si vdrsdminte asimilate 604 Contabilitatea terflor. Subventi pentru investi d) Descarcarea gestiunii cu valoarea produselor distribuite, la cost de pro- ductie: 71 = 345 Venituri aferente costurilor Produse finite stocurilor de produse Un alt caz particular privind decontirile cu personalul este reprezentat de acordarea echipamentului de lucru sau de protectie salariatilor, suportat in proportie de 50% de catre agentul economic si 50% de catre salariati. ] EXEMPLU Osocietate comerciala achizitioneaza pe baza de factura echipament de protectic in valoare de 10.000 lei, TVA 24%, si il distribuie integral salariatilor. inregistrarile in contabilitate sunt urmatoarele: a) Achizitionarea echipamentului: % = 401 12.400 lei 303 Furnizori 10.000 lei Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 2,400 lei TVA deductibila b) Achitarea datoriei fata de furnizor prin banca: 401 = 5121 12.400 lei Furnizori Conturi la banci in lei c) Distribuirea catre salariati a echipamentului de protectic: % = 303 10,000 lei 603 Materiale de natura 5.000 lei Cheltuieli privind obiectelor de inventar materialele de natura obiectelor de inventar 4282 5.000 lei Alte creante in legatura cu personalul 605 CaPiToLUL V d) Inregistrarea TVA colectate (ca 0 creanta asupra salariatilor), calculata prin aplicarea cotei standard de 24% asupra contravalorii echipamentului distribuit aces- tora: 4282 = 4427 1.200 lei Alte creante in legétura TVA colectata cu personalul e) Retinerea contravalorii echipamentului suportat de salariati: 421 : = 4282 6.200 lei Personal ~ salarii datorate Alte creanje in legatura cu personalul —! 3.7. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile sociale si protectia sociala Operatiile privind decontarile cu asigurarile sociale se referd la constituirea obligatiilor fata de bugetul asiguratilor sociale si la stingerea acestor obligatii in Jegatura cu contributiile intreprinderii si ale personalului la asiguratile sociale si la fondul de somaj. : 7 re aye ; P revederile reglementorii tn domeniul asigurdrilor i protectiei sociale se pre- zinta dupa cum urmeaza: Contabilitatea decontatrilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contribusia la asigurari sociale de sdndtate si la constituirea fondului pentru ajutorul de sgomaj. (pct. 196 (1)) Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa Jie incasate in perioadele urmdtoare, aferente exercitiului in curs, °se inregistreaza ca alte datorii si creanje sociale. Aici se cuprinde si contributia unitafii la schemele de pensii Facultative $i la primele de asigurare voluntara de sdndtate. (pet. 196 (2)) : a) Contributia pentru asigurari sociale genereaza datorii si creante pentru unitatile care utilizeaza forta de munca pe baza contractului individual de munca si a celui colectiv, precum si pentru persoanele fizice si juridice care au angajat fort de munca cu conventie de prestiiri servicii si nu cu carte de munca. Sintetic, contributia datorata este urmatoarea: Conditii de munci | Total contributie (%) angajator (%) Normale 313 31,3 = 10,5 = 20,80 Deosebite 36,3 36,3 ~ 10,5 = 25,80 Speciale 413 41,3 ~ 10,5 = 30,80 606 Contabilitatea tertilor. Subventi pentru investi Asiguratii sistemului public au dreptul, in afara de pensii, la indemnizatia pen- tru incapacitate temporara de munca, prestatii pentru prevenirea tmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, indemnizatie pentru maternitate, indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav, ajutor de deces etc. b) Contributia personalului la asigurarile sociale Aceasta contributie reprezinté 0 cotd de 10,5% aplicata asupra venitului brut realizat de personalul cu statut de salariat si achitata de catre angajator la bugetul asigurarilor sociale. Venitul asigurat nu poate fi mai mic decat zent, acesta este de 600 lei). Contributia pentru asigurarile sociale se datoreazi si pentru perioadele in care angajatul se afla in incapacitate temporara de munca sau in concediu de maternitate. fn cazul persoanelor care acumuleaza mai multe functii, contributia se calculeaza si se refine la functia de baza. Contributia pentru asigurarile sociale nu se retine: persoanelor care presteaza servicii sau executa lucrari pe baza de contracte civile si efectueaza alte categorii de lucrari care nu au la baza contracte de munca reglementate, ca atare, prin legislatia muncii; © — de la salariati, pe perioade nelucrate si consemnate ca atare fn cartea de muncéi, perioade care, prin urmare, nu constituie vechime in munca utila la pensie. iu! minim brut pe tara (in pre- c) Contributia la asigurarile sociale de sanatate Fondul de asigurari sociale de sanatate este constituit din contribufia pentru asigurarile sociale de sanatate datorate si varsate de angajatori si din contributia pentru asigurarile sociale de sdnatate datorate si suportate de asigurati. Contributia angajatorului la Fondul de asigurari sociale de sainatate consta in 0 cot de 5,2%, pe care angajatorul o calculeaza si o vireaz, asupra salariului efectiv realizat de catre angajatii cu carte de munca si asupra veniturilor impozabile ale colaboratorilor cu conventie civila. Contributia asiguratilor la Fondul de asigurari sociale de sanatate consta in o cota de 5,5% aplicata asupra venitului efectiv realizat de angajatii cu carte de munca si de catre colaboratori pe baza conventici civile. d) Contributia la fondul de somaj se datoreaza de entitatile romane si straine cu sediul in Roménia care angajeazi, pe baz& de contract de munca, personal roman. Suma datorata de entitate se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,5% asupra tu- turor sumelor care se includ in fondul de salarii realizat lunar, in valoare bruta. Jn cadrul contributiei salariatilor la fondul de somaj, cota de 0,5% se aplica asupra venitului brut realizat de personal. Pentru ambele contributii, decontarea la bugetul fondului de somaj se efectueaz Junar. 607 CapiroLut V Tipurile de inregistrari determinate de operatiile privind decontarile si chel- tuielile cu asigurarile sociale si protectia sociala sunt: a) Contributia unitatii la asigurarile sociale: 6451 = 4311 Contributia unitatii Contributia uni la asigurarile sociale la asigurarile sociale iar la virare: 4311 = 512 Contributia unitazii Conturi curente la béinci la asigurarile sociale b) Contributia personalului la asigurarile sociale: 421 = 4312 Personal — salarii datorate Contributia personalului la asigurarile sociale c) Contributia unitatii, ca angajator, la asigurdrile sociale de sanatate: 6453 = 4313 Contributia angajatorului Contribufia angajatorului pentru asigurarile sociale pentru asigurarile sociale de sdndtate de sdndtate sia personalului, ca angajat, la asigurarile sociale de sinatate: 421 = 4314 Personal — salarii datorate Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sdndtate iar la virarea sumelor: % = 512 4313 Conturi curente la banci Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sdndtate 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de stindtate 608 Contabilitatea terfilor. Subventi pentru investi 4) Contributia unitatii si a personalului la fondul de somaj: d1) sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj: 6452 = 4371 Contributia unitafii Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj la fondul de somaj d2) sumele datorate de catre personal pentru constituirea fondului de somaj: 421 = 4372 Personal - salarii datorate Contributia personalului la fondul de somaj iar la virarea sumelor: % = 512 4371 *— Conturi curente la banci Contributia unitatii la fondul de somaj 4372 Contributia personalului la fondul de somaj Evidenta decontarilor privind contributiaentitatii sia personaluluilaasigurarile sociale se face cu ajutorul contului 431 ,,Asigurari sociale”. Se crediteaza cu sumele privind contributiile datorate la asigurarile sociale. Se debiteazd cu sumele virate la asigurarile sociale si sumele datorate personalului ce se suporta din asigurarile so- ciale. fn acelasi cont se inregistreaza contribufiile la asigurarile sociale de sinatate. Soldul creditor reprezinta sumele datorate la asigurarile sociale. Evidenta decontatilor privind ajutorul de somaj datorat de unitate, precum gi de salariati se realizeaza prin contul 437 ,,Ajutor de somaj”. Se crediteaza cu sumele datorate pentru constituirea fondului de somaj. Se debiteaz4 cu sumele virate la fon- dul de somaj si cu sumele acordate salariatului din fondul de somaj. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate de unitate si de salariati pentru constitui- rea fondului de somaj Cheltuielile privind asigurarile si protectia social se inregistreazi in debitul contului 645 ,,Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”, care se debiteaza pe sintetice de gradul I corespunzatoare categoriei de contributii: asigurari sociale, fond de somaj, asigurari sociale de sanatate gi alte cheltuieli. Sumele acordate salariatilor in contul asigurarilor sociale si protectiei sociale genereaza urmatoarele inregistrari: a) Sumele datorate ce se suporta din asigurarile sociale: 431 = 423 Asigurari sociale Personal ~ ajutoare materiale datorate 609 CapiToLuL V b) Sume acordate, potrivit legii, din fondul de ajutor de somaj: ; 437 = $121 Ajutor de somaj Conturi la banci in lei Sau 5311 Casa in lei c) Ajutoare materiale sociale achitate in plus personalul 423 = 438 Personal — ajuteare Alte datorii materiale datorate si creante sociale Determinarea deducerii personale lunare Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei ita numai pentru veniturile din salarii 1a locul in care se aflé functia de az, Deducerile Ppersonale lunare se stabilesc in functie de venitul brut lunar obtinut de angajat si de numarul de persoane aflate in intretinerea contribuabilului, : In categoria persoanelor in intretinere pot intra sotia/sotul, copii sau alti mem- bri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. De asemenea, copiii minori ai contribuabilului sunt considerafi persoane in intretinere, : In cazul in care 0 persoana este intretinuté de mai multi contribuabili, suma reprezentind deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti. Venitul brut lunar din salarii se rotunjeste la leu pentru fractiunile de peste 50 bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de pana la 50 bani. - lei - Yen at tnar educa personal tour el peat un ota oid ua Fark pesoane in in | Cu2 perscan i invtncre | “"intepuae | Cngepnatt | C23 pesemein ene Pana la 1000 250 350 “450 350 650 Delle 1.001 1a 3.000 ae oar( 8) 2.000 Peste 3.000 ° ° 0 ° ° * unde Ded. = Deducerea personali aferentd unui contribuabil cu un venit brut lunar de pana {a 1.000 lei, in functie de numarul persoanelor in intretinere. 610 Contabiltatea tertior. Subveni pentru investti Sumele reprezentand deducerile personale pentru venitul brut lunar din sala- rii cuprins intre 1.001 si 3.000 Ici sunt rotunjite la multiplu de 10 lei, in sensul ca fractiunile sub 10 lei se majoreaza la 10 lei. De exemplu, daca in urma calculelor rezulta o deducere de 361.4 lei, aceasta se majoreaza la 370 lei. Constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale fncepand cu data de | ianuarie 2007, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale de 0,25% din fondul total de salarii brute lunare realizate de salariati. Din sumele colectate la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se asigura plata creantelor salariale rezultate din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a proce- durii insolventei si fat de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare. Entitatile au obligatia de a declara lunar contributia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreazi drepturile salariale. Termenul de declarare a contributiei reprezint’ si termen de plata. Din resursele Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se suporta urmatoarele categorii de creante salariale: salariile restante, pentru o perioada de 3 luni calendaristice; e — plitile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munc si/sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii rapor- turilor de munca, pentru o perioada de 3 huni calendaristice; compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca; © —compensafiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale, pentru o perioada de 3 luni calendaristice; indemnizajiile restante, pe care angajatorii au obligatia de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii, pentru o perioada de 3 luni calen- daristice. Suma total a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. 611 CaprroLuL V j EXEMPLU Societatea Alfa SRL are un angajat cu un venit brut de 1.000 lei si doua per- soane in intretinere. Societatea are ca obiect de activitate ,,Activitati de consultanta pentru afaceri si management” (Cod CAEN 7022). Societatea are obligatia sa constituie si sa vireze la bugetul statului urmatoarele sume: Contributia Cota | Suma | PEEEE EEE EEE eee eee oe (%) | ei, Coniributia la asigurarile sociale 20,8 | 208 Coniributia la asiguratile sociale de sanatate 32 | 52 Conitributia la fondul de somaj os] 5 Contributia pentru concedii si indemnizatii 0as| 9 | Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale O24 | 2 Contributia pentru fondul de garantare pentru plata creanjelor salariale 025 | 3 [Comision Inspectoratul Teritorial de Muned o7s[ 8 inregistrarile in contabilitate sunt: a) Inregistrarea venitului brut: 641 = 421 1.000 lei Cheltuieli cu salariile Personal — salarii datorate personalului b) fnregistrarea contributiilor suportate de angajat: 421 = % Personal — salarii datorate 4312 Contributia personalului Ja asigurarile sociale 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sdndtate 4372 Contributia personalului la fondul de somaj c) fnregistrarea contributiilor suportate de societate: 612 165 lei 105 lei IS lei Slet 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale 6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sdnatate 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6451 Contributia unitazii la asigurarile sociale 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsdminte asimilate Contabilitatea tertlor, Subvengii pentru investifi 4311 208 lei Contributia unitatii la asigurarile sociale 4313 52 lei Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sdndtate 4371 Slei Contribugia unitarii la fondul de somaj 4311.CCI 9 lei Contributia unitagii la asigurarile sociale 4311.Fd. accidente 2 lei Contributia unitatii Ia asigurarile sociale 4371. Fd. Garantare Slei Contributia unitatii la fondul de somaj 447.Comision ITM 8 lei Fonduri speciale — taxe si varsdminte asimilate d) inregistrarea impozitului pe salariu: Deducere personala: 450 lei Venit impozabil: 1.000 lei — 165 lei — 450 lei = 385 lei Impozit pe salariu: 385 lei x 16% = 62 lei Venit net: 1.000 lei — 165 lei — 62 lei = 773 lei a1 Personal — salarii datorate e) Plata salariului net in numerar: 421 Personal — salarii datorate 444 62 lei Impozitul pe venituri de natura salariilor 5311 773 lei Casa in lei 613 CaPITOLUL V f) Plata contributiilor catre stat: % = 5121 4311 Conturi la banci in lei Contributia unitatii la asigurarile sociale 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sandtate 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sdndtate 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj 4372 Contributia personalului la fondul de somaj Impozitul pe venituri de natura salariilor 4311.CCI Contributia unitatii la asigurarile sociale 4311.Fd. accidente Contributia unitagii la asigurarile sociale 4371.Fd. garantare Contributia unitatii la fondul de somaj 447.Comision ITM Fonduri speciale — taxe si varsdminte asimilate 614 514 lei 208 lei 105 lei 52 lei 55 lei Slei Slei 62 lei 9 lei 2 lei 3 lei 8 lei Contabllitatea tertilor. Subventii pentru investi 3.8. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu bugetul statului si fondurile speciale Entitatea este obligata sa evidentieze si sd vireze la bugetul statului sumele care reprezintd obligafiile sale fiscale. in aceasta categorie se incadreaza impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe cladiri, impozitul i taxa pe teren, taxa asu- pra mijloacelor de transport, accizele si alte taxe si impozite indirecte, contributiile agentilor economici pentru constituirea fondurilor speciale, comisionul pentru Camera de Munca, taxa pe valoarea adaugata. 3.8.1. Prevederi ale OMFP nr. 3.055/2009 privind decontarile cu bugetul statului si asigurarile sociale Jn cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adédugatd, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenjiile de primit, alte impozite, taxe si varsdminte asimi- late. (pet. 197) Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita su- ‘mei neplattite. (pct. 198 (1)) Dacé suma platita depdseste suma datoratd, surplusul trebuie recunoscut drept creanta. (pet. 198 (2)) Platile anticipate in contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflectét distinct in contabilitate (contul 411 ,, Impozitul pe profit”). (pet. 198 (3)) Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreazd in contabili- tate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii. (pct. 200) La alte impozite, taxe $i varsdminte datorate bugetului de stat sau bugete- lor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe-terenuri, varsdmintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca tn contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsdminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. (pet. 201 (1)) Reflectarea in contabilitate a accizelor si fondurilor. speciale incluse in preturi sau tarife sé face pe seama conturilor corespunzdtoare de datorii, fara @ tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli. (pct. 201 (2)) 3.8.2. Impozitul pe profit Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de impozit de 16% la dife- renta dintre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv cAstigurile din orice sursa, i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. 615 CapiToLuL V Ca exceptie de la cota de impozit pe profit de 16%, atunci cand impozitul pe profit datorat de contribuabilii care desfaisoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau mai mic decat 5% din veniturile obtinute din astfel de activitati, Ja plata unui impozit de 5% aplicat veniturilor inregistrate, Profitul se calculeaza si se evidentiaza trimestrial, cumulat de la inceputul anu- lui. Plata impozitului pe profit se efectueaza, de asemenea, trimestrial. Documentul prin care se calculeaza si se deconteaza impozitul pe profit este »»Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat” (Declaratia 100). Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit se efectueaza cu ajutorul contului 441-.[mpozitul pe profit/venit”, care este un cont de datorii: se crediteaza cu sumele datorate de unitate bugetului statului reprezentand impozitul pe profit aferent perioadei si se debiteazé cu sumele virate de unitate la bugetul statului. Evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit se realizeaza cu ajutorul contului 691 ..Cheltuieli cu impozitul Pe profit”, care este un cont de cheltuicli: se debiteaza cu suma impozitului pe profit aferenta perioadei, rezultata din calcul, $i se crediteaza la sfarsitul perioadei, odata cu transferul soldului acestui cont asupra contului de profit si pierdere. urilor sportive este acestia sunt obligati EXEMPLU La societatea comerciala Novatex SA exist urmatoarea situatie in conturi la data de 31.03.2010: Venituri din exploatare: 200.000 lei: Cheltuieli din exploatare: 50.000 lei; Venituri financiare: 10.000 lei; Cheltuieli financiare: 2.500 lei; Venituri extraordinare: 5.000 lei: Dividende primite de la o alta persoand juridica romana: 10.000 lei: Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1.250 lei; Cheltuieli de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 500 lei. Profit impozabil = Rezultat contabil — Deduceri + Cheltuieli nedeductibile Profit impozabil = (200.000 lei — 50.000 lei) + (10.000 lei — 2.500 tei) + (5.000 lei — 0 lei) ~ 10,000 lei + (1.250 lei + 500 lei) = 150.000 lei + 7.500 lei + 5.000 lei — 10.000 lei + 1.750 lei = 154.250 Jei Impozit de plata = 154.250 lei x 16% = 24.680 lei a) Constituirea obligatiei de plata 691 = 4411 24.680 lei Cheltuieli cu impozitul Impozitul pe profit pe profit 616 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investi b) Virarea obligatiei de plata: 4411 = 5121 24.680 lei Impozitul pe profit Conturi la banci in lei c) Inchiderea contului de cheltuieli: 121 = 691 24.680 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit Profit sau pierdere 3.8.3. Impozitul pe salarii Decontarea impozitului se face pana la data de 25 a lunii urmatoare celet pentru care se datoreaza drepturile salariale, iar documentul de plata este ordinul : ioe impozitelor pe salarii si a altor drepturi similare datorate bugetulut a tine cu ajutorul contului 444 ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor ete Ld un cont de datorii. Se crediteazd cu sumele datorate bugetului Teprezentand im- pozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor, potrivit legii, si cu sumele retinute de unitate reprezentand impozitul datorat de catre Arne unitatii pentru platile efectuate catre acestia si cu sumele datorate bugetului ie = reprezentand impozitul suplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondu! jl le salarii admisibil. Se debiteazd cu sumele virate la buget reprezentind impozitul pe salarii si alte drepturi similare. Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetu- lui. 3.8.4. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Reglementarea prevede urmatoarele: Taxa pe valoarea adéugata pentru achizitiile din Romania si pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate in Romdnia se determina si se inregistreazd in contabilitate potrivit legii. (pct. 199) Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat bugetului de stat de catre persoanele impozabile, conform legii. Este denumita impropriu taxa deoarece impozitul este o prelevare obligatorie si fara contr aprestaie pe cand taxa presupune © contraprestatie de servicii de catre stat sau institutii ale statului. cet 7 TVA se aplica in fara in care se consuma bunurile si serviciile, si nu in tara in care se produc acestea. Se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale standard asu- pra bazei de impozitare. 617 CapiToLUL V Conform reglementatilor in vigoare se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile impozabile care indeplinesc cumulatiy trei conditii © sd constituie o livrare de bunuri sau 0 plata; * sd fie efectuate de persoane impozabile; . prestare de servicii, efectuate cu sd rezulte din activitati economice reglementate prin lege. __ Prin persoana impozabila se intelege orice persoand care, indiferent de statutul sau juridic, efectueaza de o maniera independenta diverse activita actioneazd de 0 maniera independenta angajatii sau orice alte legate de un angajator pyintr-un contract individual de munca sau printr-un alt in- strument juridic care si stabileasca relatia angajator — angajat in privinta conditiilor de munca, a remunerdarii si a responsabilitatilor), __ Din punctul de vedere al regimului de impozitare, operatiunile economice cu- rinse in sfera de aplicare a TVA se clasifica in patru categorii: ti economice (nu persoane care sunt 4) Operatiuni taxabile asupra cérora se aplica fie: — cota standard de 24%; ~ cota redusa de 9%; — cota redusa de 5%. b) Operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere (in sensul ca platitorii de TVA au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si ser- Viciilor cumparate si destinate realizarii operatiunilor respective). Cele mai impor. tante grupe de operatiuni ce fac parte din aceasta categorie sunt: at — exportul, prestarile de servicii le; tul international; scutirile legate de traficul international de bunu in zonele libere (in anumite con regimuri vamale suspensive etc. gate direct de export, precum si transpor- : depozitare si comert tii), operatiuni de perfectionare activ; ¢) Operatiuni scutite fara drept de deducere (in sensul ca platitorii de TVA nu au drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si servici- ilor cumparate si destinate realizarii ace: uni). fi stor operatiuni). In aceasta categorie i urmatoarele operatiuni: [ttt anumite activitati de interes general, cum ar fi medicale desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, ac- tivitatea de invatamént, servicii ce au legatura cu practicarea sporturilor ealizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune etc.; : anumite operafiuni bancare si financiare, cum ar fi acordarea de credi- te, operatiuni specifice bancilor, conform reg! operatiuni de asigurare si reasigurare etc, spitalizarea si ingrijirile lementarilor in vigoare, 618 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investiti d) Anumite operatiuni de import scutite de TVA, dintre care cele mai impor- tante sunt: = introducerea bunurilor fn tard de catre calatori, conform reginvalui vamal; — importul de bunuri a caror livrare este scutiti de TVA si pe teritoriul Romaniei; — importul de bunuri destinate comercializarii in regim duty-free; — importul de mostre fara valoare comerciala, echipamente pentru protectia mediului etc. Baza de impozitare este constituita din: — contrapartida ce a fost obtinuta sau urmeaza a fi obtinutd de furnizor din partea cumparatorului, inclusiv subventiile legate de pretul acestor operatiuni, exclusiv TVA, pentru livrarile de bunuri si prestirile de servi- cii; ~ preturile de achizitie sau, dupa caz, pretul de cost determinat pentru anu- mite situatii, cum ar fi utilizarea bunurilor achizitionate sau fabricate in scopuri ce nu au legaturd cu activitatea economica sau pentru a fi puse la dispozitia, in vederea utilizarii in mod gratuit, a altor persoane fizice sau juridice daca TVA aferenta acestor bunuri a fost dedusa. Se includ in baza de impozitare taxele si impozitele (daca prin lege nu se prevede altfel), precum si cheltuielile accesorii (comisioanele, cheltuielile de trans- port, manipulare, ambalare) decontate cumparatorului sau clientului. Nu se cuprind in baza de impozitare rabaturile, remizele, risturnele, sconturile acordate de furni- Zori clientilor (conform contractelor), penalizarile solicitate pentru nefndeplinirea clauzelor contractuale, dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, pentru vanzairi cu plata in rate, sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului gi care apoi se deconteaza acestuia, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare etc. Dreptul de deducere a TVA presupune deducerea (scdiderea) din TVA colectata (facturata pentru bunurile livrate sau serviciile prestate) aferenta unei luni a TVA. deductibile (pentru cumpararile de bunuri si servicii) aferente aceleiasi luni, in mod. global, si nu pentru fiecare operafiune in parte. Diferenta rezultata va trebui sa fie platita statului sau recuperata de la acesta, dupa caz. In acest fel se evita impozitarea in cascada (impozit aplicat la impozit), iar TVA se aplicd numai valorii adaugate din fiecare stadiu al circuitului economic, respectiv productie sau comercializare. TVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate in cursul unei luni calenda- ristice trebuie inscrisa in jurnalele pentru cumparari si preluata in decontul aferent Junii/trimestrului respective/respectiv, in acelasi mod procedindu-se si pentru TVA aferent4 vanzarilor de bunuri $i servicii din cursul unei luni calendaristice, respec- tiv inscrierea in jurnalul pentru vanzari si preluarea in decontul de TVA lunar sau trimestrial, dupa caz. Dreptul de deducere a TVA aferente bunurilor si serviciilor achizitionate de catre o persoand impozabila atat pentru efectuarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere se determina 619 CapiTOLUL V in raport cu gradul de utilizare a bunurilor si serviciilor cumparate la realizarea operatiunilor ce dau drept de deducere. Agentii economici care efectueaza ambele tipuri de operatiuni sunt obligati sa tina evidenta separata a gestiunilor de bunuri conform cu destinatia acestora si s4 intocmeasca trei jurnale de cumparari in baza cdrora si determine nivelul TVA ce poate fi dedus: © jurnal de cumparari pentru achizitii de bunuri si servicii ce vor fi utilizate pentru efectuarea de operatiuni cu drept de deducere (TVA aferent aces- tor operatiuni se deduce integral); — jurnal de cumpatari pentru achizitii de bunuri si servicii ce vor fi utili- zate pentru efectuarea de operatiuni care nu dau drept de deducere (TVA aferenta acestor operatiuni nu se deduce); ¢ — jurnal de cumparari pentru achizitii de bunuri si servicii ce vor fi utilizate pentru efectuarea atat de operatiuni care dau drept de deducere, cat si de operatiuni care nu dau drept de deducere (TVA aferenti acestor operatiuni se deduce pe baza de prorata). Prorata de deducere a TVA se determina anual, ca regula general, dar la cere- rea justificata a agentilor economici adresata organelor fiscale se poate determina lunar, cu conditia ca una sau alta dintre metodele amintite sa fie utilizata in cursul unui an calendaristic. Ca mod de calcul, prorata TVA se determina ca raport intre veniturile care dau drept de deducere (la numarator) si veniturile de la numéarator la care se adaugd veniturile ce nu dau drept de deducere (Ja numitor), exprimat in procente. Nu se in- clud veniturile financiare. Procentul obtinut din acest calcul se inmulteste cu totalul TVA deductibile din cursul luni, rezultand TVA deductibila (de dedus), care se va deduce corespunzator din TVA colectata; diferenta reprezinté TVA nedeductibila ce se va imputa asupra cheltuielilor de exploatare. in cursul anului, pentru lunile ianuarie-noiembrie, TVA de dedus se determina pe baza prorata difi anul precedent. La sfarsitul anului se determina prorata definitiva pe baza realizarilor efective din cursul anului. Diferenta dintre suma rezultatd pe baza prorata definitive si suma dedusa efectiv pe baza prorata provizorii se regularizeaza la sfArsitul anului, fiind trecuta in decontul de TVA. in luna decembrie, pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere se utilizeazd prorata TVA definitiva. Contabilizarea operatiilor economice care ocazioneaza existenta celor cinci tipuri de TVA se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi: © 4423, TVA de platé” — cont care are funcfie contabild de datorii si care arata datoria agentului economic fata de bugetul de stat; © 4424, TVA de recuperat” —cont care are functie contabild de activ si care arata creanta agentului economic asupra bugetului de stat (care urmeaza a fi primita de la stat sau compensata cu eventuala TVA de plata dintr-o perioadd viitoare); 620 Contabilitatea tertilor. Subventii pentru investi e = 4426 ,,TVA deductibila” — cont care are functie contabild de activ si care evidentiaza TVA inscrisa in facturile si alte documente admise de lege, primite de la furnizori: «© = 4427 ,, TVA colectata” — cont care are functie contabild de datorii si care evidentiaza TVA inscrisa in facturile si alte documente admise de lege, emise de catre entitate pentru bunurile vandute, serviciile si lucrarile prestate catre terti; © 4428, TVA neexigibila” — cont care poate avea fie functie contabila de ac- tiv, fie de datorii, in functie de situatia existenta, Acest cont evidentiazd TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, ~ TVA inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul in cazul unitatilor care tin evidenta marfurilor la acest pret si care devine TVA colectata in momentul vanzarii marfurilor respective, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibild, res- pectiv colectatd la primirea sau la emiterea facturii fiscale etc. ] EXEMPLU in cursul perioadei, societatea comerciala Novatex SA efectueaza urmatoarele operatiuni: a) Se achizitioneaza o instalatie tehnologica de Ia furnizori; conform facturii fiscale, valoarea de intrare a acesteia este de 20.000 lei, TVA 24% % = 404 24,800 lei 213 Furnizori de imobilizari 20.000 lei Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 4426 4.800 lei TVA deductibila b) Se livreazi marfuri unui client pe baza avizului de insotire, urmand ca fac- tura sa fie intocmita ulterior; pretul de vanzare al marfurilor livrate este de 4.000 lei, TVA 24%: b1) inregistrarea livrarii marfurilor: 418 = % 4.960 lei Clienti — facturi de intocmit 707 4.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4428 960 lei TVA neexigibila 621 CaPITOLUL V b2) inregistrarea intocmirii facturii: 4111 = 418 4.960 lei Clienti Clienti — facturi de intocmit 4428 = 4427 960 lei TVA neexigibila TVA colectata c) Se achizitioneaza marfuri de la un furnizor pe baza avizului de insotire a mirfii, urmind ca factura sa se primeasca ulterior; valoarea marfurilor primite este de 3.000 lei, TVA 24%: cl) inregistrarea intrarii marfurilor: % = 408 3.720 lei 371 Furnizori — facturi nesosite 3.000 lei Marfuri 4428 720 lei TVA neexigibila 2) inregistrarea primirii facturii fiscale: 408 = 401 3.720 lei Furnizori — facturi nesosite Furnizori 4426 = 4428 720 lei TVA deductibila TVA neexigibila d) Se vand marfuri pe baz de factura fiscala la pretul de vanzare de 10.000 lei, TVA 24%: 4111 = % 12,400 lei Clienti 707 10.000 lei Venituri din vanzarea matrfurilor 4427 2.400 lei TVA colectata ¢) Se achizitioneaza un utilaj cu plata in rate; costul de achizitie este de 40.000 lei, TVA 24%: % = 404 49.600 lei 2131 Furnizori de imobilizari 40.000 lei Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalagii de lucru) 4428 9.600 lei TVA neexigibila 622 Contabiltatea terfior. Subventii pentru investiti f) Se achita prima rata la sfarsitul lunii in suma de 5.000 lei, TVA 24%: 404 = 5121 5.000 lei Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei 4426 = 4428 1.200 lei TVA deductibila TVA neexigibila g) Se incaseaza in numerar contravaloarea marfurilor vandute prin magazinul propriu, la nivelul sumei de 6.000 lei, TVA inclusa (6.000 lei x 24 / 124 = 1.161,29 lei): 5311 = % 6.000,00 lei Casa in lei 707 4.838,71 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 1.161,29 lei TVA colectata h) fntocmirea lunard a decontului de TVA. La sfarsitul perioadei exist urma- toarea situatie in conturile de TVA: D TVA deductibila cD TVA colectati ae a) 4.800 lei 62) 960 lei 2) 720 lei d) 2.400 lei 9 1.200 lei 2) 1.161,29 lei RD 6.720 lei ae RC 4.521,29 lei 6.720 lei sD Sc 4521,29 lei D TVA neeaigibila c 62) 960 lei] b1) 960 tei cl) 720 lei ¢2) 720 lei °) 9.600 lei f) 1.200 lei RD 11.280 tei[ RC 2.880 kei TSD___11.2801ei[ TSC 2.880 lei sD 8.400 lei Se efectueaza regularizarea TVA: % = 4426 6.720.00 lei 4427 TVA deductibila — 4.521,29 lei TVA colectatat 4424 2.198,71 lei TVA de recuperat acu 623 CaPITOLUL V & REMARCA TVA de recuperat rezultata din compararea si regularizarea TVA deducti- bile cu TVA colectata din cursul unei luni se poate compensa cu TVA de plata din lunile urmatoare la intocmirea decontului de TVA, fara avizul organului fiscal: 4423 = 4424 TVA de plata TVA de recuperat De asemenea se mai poate compensa cu alte impozite gi taxe datorate buge- tului de stat de persoana impozabila. In termen de 30 de zile de la data depune- rii cererii de compensare, organele fiscale vor efectua compensarea in situafia in care persoanele impozabile au solicitat doar compensarea (nu gi rambursarea TVA). De asemenea, organele fiscale pot efectua compensarea din oficiu in situatia in care persoanele impozabile au solicitat rambursarea TVA: 4XX = 4424 Conturile de datorii TVA de recuperat privind impozitele si taxele datorate bugetului de stat < REMARCA Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata si bunurile constatate lips din gestiune, cu exceptia celor distruse ca urmare a unor calamitati naturale, considerandu-se astfel imputabile persoanelor vino- vate. in mod similar sunt tratate si utilizarea bunurilor in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica sau punerea acestora la dispozitia altor per- soane in mod gratuit, distribuirea de bunuri din activele societatii comerciale catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv distribuirea de bunuri legata de li- chidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii etc. Tratamentul contabil este urmatorul: a) TVA colectata pentru lipsuri imputate: 428 7 4427 Alte datorii si creante TVA colectata in legditurd cu personalul 758 461 Alte venituri din exploatare Debitori diversi 624 Contabilitatea terflor, Subventii pentru investi b) TVA colectata pentru lipsuri peste normele legale neimputabile, pentru bunuri si servicii folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura: 635 4427 Cheltuieli cu alte impozite, TVA colectata taxe si varsdminte asimilate 3.8.5. Taxele vamale Taxele vamale sunt obligatii fiscale ale intreprinderii datorate bugetului de stat. Se percep in momentul in care bunurile trec granitele vamale ale unei tari in scopul importului (taxe vamale de import). Taxele vamale de import se determina prin aplicarea cotelor procentuale in vigoare la valoarea in vama a bunurilor importate, exprimata in lei. Pentru transformarea in lei a valorii in vama se utilizeaza cursul de schimb stabilit si comunicat de BNR in penultima zi lucratoare a saptamAnii anterioare momentului (datei) inregistrarii declaratiei vamale. Momentul datorarii taxelor vamale este cel al inregistrarii declaratiei vamale. —— ] EXEMPLU Societatea comerciala Mara importa marfuri pentru societatea comerciala No- vatex in conditii CIF, valoarea marfurilor fiind de 4.000 USD, taxa vamala 10%, comisionul vamal 0,5%, accizele 40%, TVA 24%, comisionul societatii Mara 5%, cursul de schimb la data vamuirii 3,3 lei/USD. Determinarea obligatiilor fiscale si a comisionului societatii de intermediere: Valoarea externa CIF: 4.000 USD x 3,3 lei/USD = 13.200 lei; Taxa vamala: 10% x 13.200 lei = 1.320 lei; Comision vamal: 0,5% x 13.200 lei = 66 lei; Accize: 40% x (13.200 lei + 1.320 lei + 66 lei) = 5.834,4 lei; TVA: 24% x (13.200 lei + 1.320 lei + 66 lei + 5.834,4 lei) = 4.900,89 lei; Comision de intermediere: 5% x 13.200 lei = 660 lei; TVA aferenta comisionului de intermediere: 24% x 660 lei = 158,4 lei. 625 CapiToLut V Contabilitatea tertilor. Subventi pentru investti a) Achizifia de marfuri de la extern fn comision pe baza de factura: 4111 = % 23,321,29 lei Clienti 401 13.200,00 lei Furnizori 446 1,320,00 lei Alte impozite, taxe si varsdminte asimilate / Taxa vamala 446 5.834,40 lei zl Alte impozite, taxe si vdrsdminte asimilate / Accize 446 4,900,89 lei Alte impozite, taxe si varsdminte asimilate / TVA 447 66,00 lei Fonduri speciale — taxe si vairsdiminte asimilate b) Facturarea comisionului: 41 = % 818,40 lei Cliengi 704 660,00 lei Venituri din servicii prestate 4427 158,40 lei TVA colectata c) Plata taxelor datorate in vama: Total contributie la bugetul statului = 1.320 lei + 5.834,4 lei + 4.900,89 lei = 12.055,29 lei % 5121 12.121,29 lei 446 Conturi la bénciin lei 12.055,29 lei Alte impozite, taxe si varsdminte asimilate 447 66,00 lei Fonduri speciale — taxe si varsaminte asimilate 3.8.6. Accizele Accizele sunt obligatii fiscale ale intreprinderii care rezulta din activitatile desfasurate si reprezinta taxe speciale de consumatie ce se datoreaza bugetului de 626 stat pentru anumite produse provenite din productia interna sau din import (bere, vinuri, bauturi fermentate, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, precum si alte produse accizabile conform normelor legale, cum ar fi cafea, bijuterii, par- fumuri etc.). Modul de calcul al accizei se diferentiazd in functie de felul produselor ce constituie obiectul impunerii conform legii, de exemplu: = pentru tigarete: Acciza = Acciza specifica + Acciza ad valorem = [Nr. pachete tigarete x Nr. tigarete/pachet x Acciza (euro/1.000 tigarete) x Curs valutar] + (Numar pachete tigarete x Preful maxim de vanzare cu amanuntul declarat pe pa- chet x Cota de acciza exprimata procentual), — pentru uleiuri minerale (produse petroliere): Acciza = Baza de impozitare (tone produs finit) x Acciza specifica (euro/tona) x curs valutar; - pentru confectii din blanuri naturale, bijuterii din aur, autoturisme si auto- turisme de teren, aparate video, parfumutri etc. (exclusiv cafea): Acciza = Baza de impozitare (in lei) x Cota procentuala; — pentru cafea: Acciza = Baza de impozitare (in lei) x Acciza specifica (euro/kg sau tona). Conversia in lei a accizelor stabilite in euro pe unitatea de masura se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro la cursul de schimb valu- tar comunicat de Banca Nationalaé a Romaniei pentru ultima zi a lunii ce precede fnceputul trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizeaza pe toata durata trimes- trului urmator. Baza de impozitare este diferitd in functie de felul operatiunilor (pentru produse- le din productia intema: pretul de livrare, mai putin accizele; pentru produsele din import: valoarea in vami la care se adaugd taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz). Momentul datorarii accizelor este cel de Ja data efectuarii livrarii, data inregis- trarii declaratiei vamale de import, data achizitionarii marcajelor pentru produsele ce intra sub incidenta sistemului de marcare si care urmeaza a fi importate (de exem- plu: tutun, bauturi alcoolice), data acordarii produselor ca dividende sau ca plat in natura ori data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate. inregistrarile in contabilitate sunt urmatoarele: a) inregistrarea taxei datorate: 635, = 446 Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe si taxe si varsdiminte asimilate varsdminte asimilate 627 CapiToLut V b) Achitarea taxei: 446 = 5121 Alte impozite, taxe si Conturi la banci in lei vdrsdminte asimilate 3.8.7. Impozite si taxe locale a) Impozitul pe cladiri se datoreaza de citre persoanele juridice care detin in Proprietate cladiri, indiferent de locul in care sunt situate (urban sau rural) si in- diferent de destinatic. Conform Codului fiscal, cota de impunere este cuprinsa in intervalul de 0,25 si 1,5% asupra valorii de inventar a clidirii, legiuitorul lasand la atitudinea consiliilor locale alegerea unei cote procentuale din acest interval, in ca- zul cladirilor a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%. in cazul cladirilor care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri va fi situata intre 5 si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice. Fac exceptie clidirile complet amortizate. Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. EXEMPLU SC Mara SRL achizitioneaza o cladire la data de 2 martie 2010 in valoare de 500.000 lei, conform contractului de vanzare-cumparare $i facturii primite. Etapa 1: Se calculeaza impozitul pe clidire datorat, proportional cu perioada rdmasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu data de 1 aprilie 2010. Presu- Ppunem o cota de impozit de 1,5%, conform hotararit consiliului local: ~ impozitul pe cladire aferent unui an fiscal este de 500.000 lei x 1,5% = 7.500 lei/an; — impozitul pe cladire aferent unei luni este de 7,500 lei / 12 luni = 625 lei/luna ~ impozitul pe clidire datorat proportional cu perioada rimasa pana la sfarsitul anului fiscal, incepand cu 1 aprilie 2010, este de 625 lei/luna x 9 luni = 5.625 lei. Etapa.2: Impozitul pe cladire se repartizeaza astfel: ~ tata T, pana la data de 31 martie inclusiv: 0 lei; - rata a Ila, pand la data de 30 septembrie inclusiv: 5.625 lei. a) Obligatia de plata a impozitului pe cladiri: 635 = 446 5.625 lei Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe gi taxe si varsdminte asimilate varsctminte asimilate Contabilitatea terflor. Subventi pentru investi b) Plata impozitului pe cladiri: 446 = 5121 5.625 lei Alte impozite, taxe si Conturi la banci in lei | varsaminte asimilate b) Impozitul si taxa pe teren. Agentii economici care detin in proprietate te- renuri situate in municipii, orase, comune, in intravilan si extravilan, datoreaza im- pozit pe teren. Acesta este un impozit local care se stabileste in suma fixa pe metru patrat de teren, in mod diferentiat in intravilanul localitatilor, pe ranguri de localitati si zone, iar pentru extravilan, pe ranguri de localitati si categorii de folosinta a te- renurilor pe zone. Impozitul pe teren nu se aplic’ asupra terenurilor pentru care se plateste taxa pe teren (pentru terenuri proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale). j EXEMPLU SC Mara SRL detine in proprietate o suprafata de teren de 700 de metri patrati avand categoria de folosinta teren cu constructii situat in intravilan. Pe acest teren se afla o cladire care are o suprafatd construita la sol de 100 de metri patrati. Te- renul este situat in municipiul Bucuresti (rang 0 de localitate) si in zona A, potrivit hotararii consiliului general. Pentru a calcula impozitul pe teren aferent anului 2010 trebuie parcurse urma- toarele etape: ~ se stabileste suprafata de teren supusd impozitului (se scade suprafata construita la sol a cladirii): 700 mp — 100 mp = 600 mp; — se calculeazd impozitul, conform Codului fiscal (pentru zona din exemplul nostru, impozitul este de 0,59 lei/mp): 600 mp x 0,59 lei/mp = 354 lei. | Impozitul pe teren se plateste la aceleasi termene ca si impozitul pe cladiri si taxa asupra mijloacelor de transport si se inregistreaza in contabilitate in mod simi- lar. ¢) Taxa asupra mijloacelor de transport face parte din categoria impozitelor si taxelor locale si este datorata de persoane juridice care detin tn Proprietate mi- jloace de transport cu tractiune mecanicd. Aceasta este calculata in functie de capa- citatea cilindricd a motorului, exprimata in centimetri cubi, pentru fiecare 200 cm? sau fractiune din acestia. Pentru autovehicule de transport marfa cu masa totala 629 CapITOLUL V maxima autorizata de peste 12 tone, taxa se stabileste in suma fixd pe an, in functie de numarul de axe si sistemul de suspensie. @) Alte impozite si taxe locale cuprind taxe pentru cliberarea certificatelor, a avizelor si a autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publici- tate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera etc. jnregistrarea in contabilitate a cheltuielilor privind aceste impozite si taxe, pre- cum sia viramentului pentru obligatia fiscal se efectueaza astfel: a) fnregistrarea impozitului sau a taxei datorate: 635 = 446 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsdminte asimilate Alte impozite, taxe si varsdminte asimilate b) Achitarea obligatiei fiscale: 446 = 5121 Alte impozite, taxe si varsdminte asimilate Conturi la banci in lei 3.9. Contabilitatea operatiilor privind decontarile in cadrul grupului si cu asociatii fn sfera decontarilor in cadrul grupului se cuprind creanfele determinate de fondurile avansate direct sau indirect de o maniera temporara de catre entitate socie- tatilor grupului si datoriile pentru fondurile primite direct sau indirect de catre in- treprinderi de la societatile grupului. Ele au ca obiect cumpararile/cedarile de titluri imobilizate si alte imobilizari financiare, incasirile/platile ocazionate de migcarea disponibilitatilor banesti curente, dobanzile si dividendele de incasat/platit si alte miscari de valori economice. Decontarile cu asociatii au ca obiect creantele din aporturile subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului, datoriile determinate de rambursarile si retragerile de capital, precum si cele privind dividendele de plata. Prevederi ale OMFP nr. 3.055/2009 privind decontarile in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii: Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului si cu actio- narii/asociatii cuprinde operatiunile care se inregistreazd reciproc si in aceeasi perioada de gestiune atat in contabilitatea entitatii debitoare, cat si a celei credi- toare, precum si decontarile intre actionari/asociati si entitate privind capitalul 630 Contabilitatea terfilor. Subventii pentru investiti social, dividendele cuvenite acestora, alte decontari cu actionarii/asociagii si, de asemenea, conturile coparticipantilor referitoare la operatiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participatie. (pet. 203) Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilanjului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului. In acest sens, sumele repre- zentind dividende, respectiv varsdminte la buget vor. ‘fi reflectate in conformi- tate cu prevederile pet. 248. (pet. 204 (1)) neu Cota-parte din profit ce se plateste, potrivit legit, fiecarui asociat constituie dividend. (pet. 204 (2)) a Sumele depuse sau ldsate temporar de cdtre actionari/asociagi la dispocitia entitatii, precum si dobanzile aferente, calculate in conditiile legii, se inregis- treazd in contabilitate in conturi distincte. (pct. 205) in baza prevederilor de mai sus, tipurile de inregistrari semnificative sunt: a) Virarile de sume catre intreprinderile din cadrul grupului, inclusiv creditele acordate pe termen scurt: 4511 = 512 Decontari intre Conturi curente la banci entitatile afiliate 531 Casa sau 542 Avansuri de trezorerie si inregistrarea inversa in raport cu contabilitatea intreprinderii beneficiare-presta- toare. b) Dob4nzi anuale de incasat aferente mprumuturilor avansate intreprinderilor din cadrul grupului: 4518 = 766 Dobéinzi aferente decontarilor Venituri din dobanzi intre entitafile afiliate ¢) Dobanzi anuale datorate unitatilor din cadrul grupului: 666 = 4518 Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate 631 CaPITOLUL V d) Sumele depuse sau lasate temporar la dispozitia intreprinderii de catre aso- ciati: 512 = 4551 Conturi curente la banci Actionari/asociati 531 —conturi curente Casa Daca entitatea este cea care vireaza disponibilitati din conturile curente sau din casierie, inregistrarea este in sens invers, iar pentru dobanzile de platit aferente se efectueaza urmatoarea inregistrare: 666 = 4558 Cheltuieli privind dobanzile Actionari/asociati —dobénzi la conturi curente sau pentru dobanzile de incasat aferente: 4558 fe 766 Actionari/asociati Venituri din dobanzi ~ dobanzi la conturi curente e) Dividendele de incasat din participatii: 4511 = 761 Decontari intre Venituri din imobilizari entitdtile afiliate Jinanciare f) Pretul de vanzare al imobilizarilor financiare cedate intreprinderilor din cadrul grupului: 4511 = 7583 Decontarri inire Venituri din vanzarea entitdgile afiliate activelor si alte operafii de capital g) Dividendele de plata datorate asociatilor, inclusiv unitatilor din cadrul gru- pului: 117 = 457 Rezultatul reportat Dividende de plata La plata dividendelor se face urmatoarea inregistrare: 457 = 512 Dividende de plata Conturi curente la banci 531 Casa Contabilitatea tortior. Subventii pentru investi EXEMPLU a) Entitatea Omega SA acorda prin virament un avans financiar de 200.000 lei, dintre care 80.000 lei in contul curent al filialei: ee 512 200,000 lei % = 2673 Conturi curente labanci 120.000 lei Creante legate de interesele de participare 4511 80.000 lei Decontari intre entitatile afiliate b) Rambursarea partialé a avansului financiar acordat in contul curent al asociatilor — 70.000 lei: 512 Conturi curente la banci 4511 70.000 lei Decontari intre entitatile afiliate W c) Dobanzile neexpirate cuvenite pentru avansul financiar acordat — 15.000 lei pentru cel sub forma de creante imobilizate si 5.000 lei pentru avansul acordat fn contul curent: 2674 = 763 15.000 lei Dobdnda aferenta creantelor Venituri din creante legate de interesele de imobilizate participare si 4518 = 768 5.000 lei Dobdnzi aferente decontarilor Alte venituri financiare intre entitatile afiliate | 3.10. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi Prin structura de activ privind debitorii diversi sunt delimitate creantele curente privind debitele provenite din pagubele materiale, amenzile si penalitatile pretinse, stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, precum si alte 633 CapiToLut V creanfe care prin natura lor nu sunt delimitate prin conturi de creante comerciale, salariale, sociale, fiscale sau in cadrul grupului si cu asociatii. Potrivit acestui crite- riu nu se fnregistreaza in aceste conturi debitele din avansuri spre decontare acor- date salariatilor si din distribuiri de uniforme si echipament de lucru. Avansutile acordate se inregistreaza in debitul contului 542 ,,Avansuri de trezorerie”, iar debitele din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, in debitul contului 428 ,,Alte dato reante in legitura cu personalul”’, Tipurile principale de inregistrati privind operatiile determinate de decontirile cu debitorii diversi sunt: a) Titluri de plasament si instrumente de trezorerie cedate: 461 = 50 Debitori diversi Investitii pe termen scurt b) Imobilizari cedate: 461 = TXX Debitori diversi Conturi de venituri ; c) Creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte drepturi similare: 461 i 706 Debitori diversi Venituri din redevenje, locatii de gestiune $i chirii d) Debitori prescrisi si debitori insolvabili scosi din evidenta: 654 = 461 Pierderi din creane Debitori diversi si debitori diversi e) Diferente nefavorabile de curs valutar aferente debitelor in devize la lichida- rea debitorilor: 665 = 461 Cheltuieli din diferente Debitori diversi de curs valutar £) Diferente favorabile de curs valutar aferente debitelor in devize la lichidarea debitorilor: 461 = 765 Debitori diversi Venituri din diferente de curs valutar 634 Contabilitatea tertilor. Subventi pentru investi in categoria creditorilor diversi se includ datoriile fata de terti pe baza de titluri executorii si cele privind redeventele, locatiile de gestiune si chiriile, cele privind achizitionarea valorilor mobiliare de plasament apelate (nominalizate), pre- cum si diferentele favorabile si nefavorabile de curs valutar evidentiate cu ocazia Jichidarii creditorilor. Tipurile de inregistrari semnificative privind decontarile cu creditorii diversi sunt urmatoarele: a) Datorii privind achizitionarea titlurilor de plasament apelate: 50 7 462 Investitii pe termen scurt Creditori diversi b) Datorii fata de terti pe baza titlurilor executorii: 2, 3,4, 5516 = 462 Conturi de active si cheltuieli Creditori diversi c) Decontarea datoriilor fata de creditori: 462 = 512 Creditori diversi Conturi curente la banci 531 Casa 3.11. Contabilitatea operatiilor in participatie Evidenja operatiilor in participatie (realizate in comun de doud sau de multe societati), a decontarii cheltuielilor si a veniturilor realizate din operatii in participatie, precum si a sumelor virate intre coparticipanti se realizeaza prin contul 458 ,,Decontari din operatii in participatie”. in creditul contului se inregistreaza, dupa caz, veniturile realizate din operatii in participatie transferate coparticipantilor, cheltuielile primite prin transfer din operatii in participatic, valorile si sumele primite de la coparticipanti, inclusiv cele primite ca rezultat al operatiilor in participatie. in debitul contului se reflecta, dupa caz, veniturile primite prin transfer din operatii in participatie, cheltuielile transfe- rate din operatii in participatie, sumele si valorile transferate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiei in coparticipatie. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate coparticipantilor ca re- zultat favorabil (profit) din operatii in participatie, precum si sumele datorate de coparticipanfi pentru acoperirea eventualelor pierderi inregistrate din operatii in participatie. Daca soldul este debitor, el reprezinté sumele ce urmeazii a fi inca- sate din operatii in participatie ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de coparticipanti pentru acoperirea eventualelor pierderi inregistrate din operatii in participatie. 635 CapiToLuL V Contul 458 ,,Decontari din operatii in participatie” se utilizeaza in cursul exerci- tiului, fiind lichidat cu ocazia inchiderii conturilor prin integrarea proportional a elementelor societatii cu participare in conturile coparticipantilor. Asa cum specifica reglementérile contabile, operatiile determinate de asocie- rile in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul dintre asociati, conform prevederilor contractului de asociere. Cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. De asemenea, obligatiile TVA fi revin agentului economic care conduce evidenta. Repartizarea profitului intre asociati nu se supune TVA. Tipurile de inregistrari care intervin sunt: A, Contabilitatea societatii girante: a) Colectarea cheltuiclilor: 6XX = Conturile care evidentiaza Conturi de cheltuieli factorii de productie utilizati (amortizari, stocuri, remuneratii etc.) b) Constatarea veniturilor: TRX Conturi de venituri Conturile care evidentiazad Selul rezultatului (clienfi, trezorerie, stocuri etc.) c) Transferul cheltuielilor coparticipantilor: 458 = 6XX Decontari din operatii Conturi de cheltuieli in participatie d) Transferul veniturilor cuvenite coparticipantilor: TAX = 458 Conturi de venituri Decontari din operatii in participatie ©) Sumele primite de la coparticipanti sau cele primite ca rezultat al operatiilor in participatie: 512 = 458 Conturi curente la bénci Decontari din operatii sau in participatie 531 Casa 636 Contabilitatea tertlor, Subventii pentru investi f) Sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiei in parti- cipatie: 458 = 512 Decontari din operagii Conturi curente la banci in participatie sau 531 Casa B. Contabilitatea coparticipantilor: a) Cheltuielile primite prin transfer din operatii in participatie, pe naturi de cheltuieli: 6XX = 458 Conturi de cheltuieli Decontéri din operatii in participatie b) Veniturile primite prin transfer din operatii in participatie: 458 = TXX Decontari din operatii Conturi de venituri in participatie c) Sumele transferate de coparticipanti din operatii in participatie: 458 = 512 Decontari din operatii Conturi curente la béinci in participatie sau 531 Casa d) Sumele incasate de coparticipanti din operatii in participatie: 512 = 458 Conturi curente la banci Decontéri din operatii sau in participatie 531 Casa Problematica operatiilor in participatie este mult mai complexa pentru a fi circumscrisa la contul 458 ,,Decontari din operatii in participatie” si la conturile de cheltuieli gi de venituri. a Contabilizarea operatiilor in coparticipatie are la baza urmatoarele principii si reguli: E a) intocmirea situatiei conturilor intre membrii societatii cu participare; b) absenta personalitafii juridice a societatii in participatie; c) ftinerea unei contabilitati autonome a operatiilor societatii cu participare (asimilata eventual cu aceea a girantului, atunci cand exista unul); 637 CAPITOLUL V d) ansamblul conturilor societatii in participatie trebuie sa fie integrat in con- turile societatilor participante la nivelul cotelor-parti pe care ele le detin in societatea in participare; ©) impozitul pe profit este platit de asociatul care contabilizeaza veniturile si cheltuielile. Fata de aceasta rezolvare, in tara noastra, veniturile si cheltu- ielile inregistrate pe naturi se transmit pe baz4 de decont fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie gi a stabilirii profitu- lui impozabil la nivelul persoanei juridice, deci nu la nivelul participatiei. Este o solutie discutabila; f) decontul de venituri si cheltuieli este insuficient pentru transmiterea ope- rafiilor. Acesta trebuie fnlocuit, dupa parerea noastra, cu balanta contu- rilor. fn acest sens avem in vedere ca in sfera operatiilor in participatie pot interveni si operatii de capital privind activele si pasivele. Pentru edificare in acest sens se va prezenta un exemplu. EXEMPLU O societate cu participare P este creata intre coparticipantii A (girant) si B, cu parte egala (50%-50%). A. Contabilitatea societatii cu participare P: a) A acumparat un mijloc de transport pentru P: %o = 458/A, 124,000 lei 2133 Decontéri din operatii 100.000 lei Mijloace de transport in participatie 4426 24,000 lei TVA deductibila b) B acumpirat marfuri pentru P: Go = 458/B 22.320 lei 371 Decontari din operatii 18.000 lei Marfuri in participatie 4426 4.320 lei TVA deductibila c) Aa vandut marfurile lui P: 638 cl) pret de vanzare- 458/A Decontari din operatii in participatie 2) cost de cumparare: 607 Cheltuieli privind marfurile d) Pa vandut marfuri: d1) pret de vanzare: 411 Clienti 2) cost de cumparare: 607 Cheltuieli privind marfurile e) Cheltuieli privind amortizarile: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere f) Compensari privind TVA: 4427 TVA colectata si 4424 TVA de recuperat Contabilitatea terflor, Subventii pentru investiti % 37.200 lei 707 30.000 lei Venituri din vanzarea mdrfurilor 4427 7.200 lei TVA colectata 371 15.000 lei Marfuri” % 6.200 lei ‘707 5.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 1.200 lei TVA colectata an 3.000 lei Marfuri 281 2.000 lei Amortizari privind imobilizarile corporale 4426 8.400 lei TVA deductibila 4426 19.920 lei TVA deductibila CaPITOLUL V in urma contabilizarii operatiilor de mai sus, balanta soldurilor se prezinta astfel: Balanta conturilor la N =lei- Conturi Solduri D c 2133 , Mijloace de transport” 100.000 - 281 ,,Amortizari privind imobilizarile corporale” a 2.000 [411 Client” 7 6.200 - 4424 TVA de recuperat” 19.920 - 458/A ,Decontiri din operatii in participatie/A”==Ss|SSSS~SC*YSCS«8 6.800 458/B ,,Decontari din operafii in participafie/B” 7 22.320 607 ,Cheltuieli privind marfurile” [18.000 - “681 ,Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, EEE provizioanele si ajustzrile pentru depreciere” 2.000 - 707 ,,Venituri din vanzarea marfurilor” 7 35.000 TOTAL 146.120 146.120 Soldurile sunt preluate in contabilitatea societatilor A si B. B. Contabilitatea societatii A: a) Achizitionarca mijlocului de transport pentru P: 458/P = 512 124.000 lei Decontari din operatii Conturi curente la banci in participatie b) Vanzarea de marfuri pentru P: 512 = 458/P 37.200 lei Conturi curente la banci Decontari din operatii in participatie 640 Contabilitatea terfilor. Subventil pentru investi c) Integrarea soldurilor contului lui P, in proportie de 50%: 50.000 lei 2133 = 21 Aes 1.000 lei Mijloace de transport Amortizari privind imobilizarile corporale 3.100 lei 4111 707 17.500 lei : Cliengi Venituri din vanzarea marfurilor 9.960 lei 4424 458/B H (32.240 lei) : TVA de recuperat Decontari din operatit in participatie 9.000 lei 607 458/P # 86.800 lei Cheltuieli privind marfurile Decontari ae operatit in participatie 1.000 lei 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere el CaPITOLUL V 4. CONTABILITATEA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITH Atunci cAnd ne referim la subventii, ne referim atat la subventiile aferente acti- velor, cat si la subventiile aferente veniturilor. Este important de stiut faptul ca subventiile sau asistenta guvernamentala nu sunt cele primite doar din partea Gu- vernului. Acest termen folosit include Guvernul, agentiile guvernamentale, precum si alte institutii similare nationale sau internationale. Subventiile aferente activelor (pentru investitii) reprezinta acele subventii pen- tru acordarea carora principala conditie este ca entitatea in cauza sa achizitioneze, si construiasca sau si dobandeasca in alt mod active imobilizate. Cu ajutorul conturilor de subventii pentru investitii se tine si evidenta donatiilor pentru investitii, precum si a plusurilor Ia inventar de natura imobilizarilor corpo- rale si necorporale. Prevederi ale OMFP nr. 3.055/2009 privind contabilitatea subventiilor: Subvenfiile primite sau de primit de cdtre entitate se inregistreaza in conta- bilitate tn conturi distincte. (pct. 202 (1)) Atunci cand datoriile in valuta aferente anumitor obiective sau lucrari finantate din subventii sunt achitate direct de catre autoritatile care gestioneaza fondurile, din sumele reprezentand acele subvenjii, fara ca aceste sume sé tran- iteze conturile entitatii, in contabilitate se reflecta atét datoria in valuta, cat si creanta din subventii corespunzdtoare. Dacé la sfarsitul lunii sau perioadei de raportare conturile de datorii fata de furnizori:si creanje din subventii in valuta prezinta sold, acestea se evalueaza, astfel incat veniturile si cheltuielile financiare aferente sd nu influenteze rezul- tatul acelei luni, respectiv perioade. ~ In toate cazurile se-va urmdri-ca modul de contabilizare a operatiunilor sa respecte clauzele cuprinse in contractele incheiate si legislatia tn vigoare. (pct. 202 (2)) In cazul achizijiilor tn valuta, finanjate din sume nerambursabile, decontate de operatorii economici, in calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferen- tele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se deconteazd cu institutia Jfinantatoare daca exist clauze in acest sens, cuprinse in contractele incheiate, sau prevederi in actele normative aplicabile. Diferentele respective se tnregis- treazd in conturi de debitori diversi sau creditori diversi, in relatie cu alte veni- turi financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, dupa caz, (pct. 202 (3)) Prevederile de ta alin. (2) si (3) se aplica si in cazul datoriilor exprimate in lei-a caror decontare se face in functie de cursul unei valute. (pct. 202 (4)) 642 Contabilitatea terfilor. Subventi pentru investi Subventiile nu trebuie sa fie inregistrate direct in conturile de capital si rezer- ve. Subventiile pentru active, inclusiy subventiile nemonetare la valoarea a < jnregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se eennOre i i a contabil ca venit amanat (contul 475 ,Subventii pentru investifir ’). Venitul amai a anrevistriiri saaieclt se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura jnregistrarii cheltuielilor ¢ i a i cedarea activelor. amortizarea sau la casarea ori ced: . H eee te Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreazd prin a rea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. Atunci cand suma oe depaseste venitul aménat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, resp valoarea integrald restituita se recunose la cheltuieli. EXEMPLU La data de 5 aprilie 2007, 0 entitate a achizitionat o Tinie de productie La aa ge 100,000 lei, subventia guvernamental primité flind de 60.000 Ici. ee vata utili a activului este estimata Ja 5 ani, iar metoda de amortizare aleasi es liniara. ct ; nea data de 23 mai 2010, ca urmare a nerespectatrii clauzelor impuse, societatea se vede nevoita si ramburseze 90% din valoarea subvenfiei primite. inregistrarile in contabilitate se prezinta astfel: a) Achizitia instalatiei (05.04.2007): i = pee 2131 Furnizori de imobili Echipamente tehnologice (masini, utilaje si eiediged aa 19,000 lei TVA deductibila b) Recunoasterea dreptului de a primi subyentia: 4451 = 4751 60.000 lei Subventii guvernamentale Subventii guvernamentale pentru investipii c) Primirea subventici: 5121 = 4451 60.000 lei Conturi la banci in lei Subventii guvernamentale CapITOLuL V 4) inregistrarea amortizarii anuale (trebuie si tinem cont cd trec 3 ani de utili- zare): 6811 = 2813 20.000 lei Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor animalelor $i plantatiilor e) Trecerea anuala a subventici la venituri: 4751 = 7584 12,000 lei Subventii guvernainentale Venituri din subventii pentru investitii pentru investi La data rambursarii subventiei (23.05.2010), situatia se prezinta astfel: Soldul subventiei la venituri in avans = 60.000 lei — 36.000 lei = 24.000 lei: Subventie de rambursat = 60.000 lei x 90% = 54.000 Ici. Astfei, la rambursarea subventiei, societatea va recunoaste la cheltuieli surplu- sul de 30.000 lei (54.000 lei — 24.000 lei): % 7 5121 54.000 lei 4751 Conturi la banci in lei 24.000 lei Subventii guvernamentale pentru investitit 6588 30.000 lei Alte cheltuieli de exploatare | Intrarile de imobilizari cu titlu gratuit prin donatii sau prin plusuri la inventar se fnregistreaza la valoarea curenta (actual) pe baza procesului-verbal de receptie. EXEMPLUL 1 O entitate primeste sub forma de donatie 20 de birouri a caror valoare de piata este de 15.000 lei. Durata de viata utila este fixata la 5 ani. a) fnregistrarea bunurilor primite ca donatie: 214 = 4753 15.000 lei Mobilier, aparatura birotica, Donatii pentru investitii echipamente de protectie a valorilor umane si materiale gi alte active corporale Contabiltatea tertilor. Subventii pentru investi b) fnregistrarea amortizarii anuale: 6811 = 2814 3.000 lei Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor privind amortizarea imobilizari corporale imobilizarilor c) Trecerea anuala a subyentiei la venituri: 4753 i 7584 3.000 lei Donatii pentru investitii Venituri din subvenfii pentru investitii EXEMPLUL 2 La sfarsitul anului 2010, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ci un malaxor a carui valoare a fost stabilita la 4.000 lei nu era inregistrat in contabilitate. Durata de viata utila este de 4 ani. a) fnregistrarea activului constatat plus la inventariere: 2131 = 4754 4.000 lei Echipamente tehnologice Plusuri de inventar de (masini, utilaje si natura imobilizarilor instalatii de lucru) b) inregistrarea amortizarii anuale: 6811 = 2813 1.000 lei Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalagiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizarilor animalelor si plantatiilor c) Trecerea anuala a subventiei la venituri: 4754 = 7584 1.000 lei Plusuri de inventar de Venituri din subventii natura imobilizarilor pentru investitii CaPITOLUL V 5. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE IN CADRUL UNITATH Exista foarte multe situatii in care firmele au o structura organizatorica dispersata teritorial. Este cazul punctelor de lucru fara personalitate juridica ce conduc conta- bilitatea pana la balanta lunara de verificare, urmand ca la nivel de societate-mama sa se centralizeze toate balantele de verificare ale tuturor punctelor de lucru (inclu- siv balanta firmei-mama) prin preluarea rulajelor tuturor conturilor. Avand in vedere ageste aspecte, la nivel de puncte de Jucru nu se intocmesc situatii financiare anuale (bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarit capi- talurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explica- tive). intre punctele de lucru ce apartin aceleiasi firme toate valorile sunt transferate fara TVA prin contul 482 ,,Decontari intre subunitati”, cont ce functioneaza, in functie de situatie, fie ca un cont de activ, fie ca un cont de datorii. Contabilitatea unui punct de lucru implica urmatoarele aspecte particulare: — nu exista conturi de capital social; © — pot sa apara doar conturi de capitaluri proprii, cum ar fi rezerve din reeva- luarea imobilizarilor, « — toate taxele si impozitele datorate statului se transfera catre firma-mama prin contul 481 ,,Decontari intre unitate si subunitati”; e TVA se regularizeaza la sfarsit de luna in cadrul punctului de lucru si se transfera firmei-mama prin intermediul contului 48] ,,Decontari intre uni- tate si subunitati’; e toate transferurile intre firma-mamé si punctul de lucru se fac numai prin contul 481 ,,Decontari intre unitate si subunitati”. Documentele care stau Ja baza inregistrarilor in contabilitate sunt avizul de inso- tire a marfii (pentru transferurile fntre firma-mama si subunitati sau intre subunitati diferite; nu se intocmeste factura deoarece nu se realizeaza transferul dreptului de proprietate) si nota de debitare-creditare. EXEMPLUL 1 La nivelu! unui punct de lucru L, situatia TVA pentru luna iulie 2010 este urmé- toarea: ¢ Varianta 1: — TVA deductibila: 10.000 lei; — TVA colectata: 20.000 lei; ~ TVA de plata: 10.000 lei. 646 Contabiltatea tertilor. Subventii pentru investi «= Varianta 2: — TVA deductibila: 20.000 lei; ~ TVA colectata: 10.000 lei; — TVA de recuperat: 10.000 lei. Varianta 1: a) Regularizarea TVA: e 0 lei 4427 = % 20.006 L TVA colectara 4426 10.000 lei TVA deductibila 4423 10.000 lei TVA de plata b) Transferul TVA de plata la firnia-mama: 4423 = 481 10.000 lei TVA de plata Decontari intre unitate si subunitati Varianta 2: a) Regularizarea TVA: % = 4426 20.000 lei 4427 TVA deductibila 10.000 lei ill Prviie 10.000 lei TVA de recuperat b) Transferul TVA de recuperat la firma-mama: 481 = 4424 10.000 lei Decontéri intre TVA de recuperat unitate si subunitati i EXEMPLUL 2 Societatea comercialé M a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 100.000 lei si marfuri in valoare de 15.000 lei pe care Ie transfera integral punctului de lucru L. 647 CaPITOLUL V a) Transferul mijlocului de transport: al) in contabilitatea punctului de lueru L: 2133 = 481M 100.000 lei Mijloace de transport Decontari intre unitate si subunitati a2) in contabilitatea societatii 481L = 2133 100.000 lei Decontari intre Mijloace de transport unitate si subunitati b) Transferul marfurilor: b1) in contabilitatea punctului de lucru L: 371 : = 481/M 15.000 lei Marfuri Decontari intre unitate si subunitati b2) in contabilitatea societatii M: 481/L, = 371 15.000 lei Decontdri intre Marfuri unitate si subunitati | EXEMPLUL 3 La nivelul unui punct de lucru L au loc urmatoarele operatiuni: : a) Se primesc prin transfer 6.000 lei pentru diferite plati de la un alt punct de lucru X: 5311 = 482/X 6.000 lei Casa in lei Decontari intre subunitati b) Se primesc prin transfer marfuri in valoare de 8.000 lei de la punctul de lu- on ¥: 371 = 482/Y 8.000 lei Marfuri Decontari intre subunitati ee Contabiltatea tertilor. Subventii pentru investitt i REMARCA Exista si posibilitatea ca un punct de lucru sa se aprovizioneze direct de la furnizori. Datoria fata de furnizori poate fi achitata fie de catre punctul de lucru, fie de catre firma-mama. ] EXEMPLUL 4 Se cumpara la punctul de lucru L un echipament tehnologic conform facturii fiscale in valoare de 15.000 lei, TVA 24%, Plata furnizorului se face de firma-ma- ma, deoarece punctul de lucru nu are disponibilitati suficiente in cont. a) Snregistrarea facturii de achizitionare la punctul de lucru: %o = 404 18,600 lei 2431 Furnizori de imobilizdri 15.000 lei Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalagii de lucru) 4426 3.600 lei TVA deductibila b) Plata datoriei fata de furnizor de catre firma-mama: 404 = 5121 18,600 lei Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei fn acest moment, contul 404 ,,Furnizori de imobilizari” apare in balanta fir- mei-mama cu sold debitor, iar in balanta punctului de lucru, cu sold creditor. Se intocmeste o nota de debitare-creditare si se inregistreaza: a) La firma-mama: 481/L = 404 18.600 lei Decontari intre Furnizori de imobilizari unitate si subunitati b) La punctul de lucru: 404 = 481M 18.600 lei Furnizori de imobilizari Decontdri intre unitate si subunitdy 649 Capirowun V 6. CONTABILITATEA DATORIILOR FI PE TERMEN SCURT Paeeeae Prin aceasta structura calitativa sunt de hanciare, care trebuie platite in termen de normal al ciclului de exploatare al entitatii in baza bilanqului contabil sia structurily tespectand cele doua criterii d incadreaza in aceasta categorie: ° imprumuturi din emisiunea de obligatiuni sume datorate institufiilor de credit (ct. 162 + 1682 + 5191 +5192 4 5198); © sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 26914 451); * sume datorate entitatilor de care compani pania este I in vi it Pn de participare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453; Tainted © alte datorii (ct. 1623 + 1626 + 167 : + 168 5194 + 5195 +5196 + 5197). TH208s limitate datoriile, considerate de noi fi- 12 huni de Ja data bilantului sau in cursul x din PCG (Planul de conturi a > general), le clasificare a datoriilor, urmatoarele elemente : (ct. 161 + 1681 — 169); 1 + 1622 + 1624+ 1625 4 1627 509 + 5186 + 5193 + 650 Contabiltatea tertlor. Subventii pentru investi 7. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND AJUSTARILE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR La sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii elementelor care formeaza activele si datoriile unei entitati, se determina pentru acestea valoarea realizabila neta. Astfel, pentru elementele care formeaza creantele curente, deter- minarea valorii realizabile nete va crea posibilitatea de comparare a acesteia cu valoarea contabil, respectiv cu valoarea contabild neta. In situatia in care valoarea realizabila neta se situeaza sub nivelul valorii contabile se poate spune ca activul pen- tru care s-au stabilit aceste valori a inregistrat o depreciere ce va duce la evidentierea unei pierderi in exercitiile urmatoare ca urmare a imposibilitajii recuperarii pe sea- ma costurilor a valorii activului respectiv. Deprecierea este generat de activitatea exercitiului curent, iar pierderea va fi incorporata in rezultatul exercitiilor viitoare. Pentru a evita suportarea pierderii de catre exercitiile viitoare se majoreaza cheltu- ielile exercitiului curent cu aceasta pierdere constituindu-se astfel o ajustare pen- tru depreciere. Inventarierea creantelor curente si stabilirea valorii realizabile nete a acestora au in vedere pozitia financiard, solvabilitatea, nivelul creanfelor si alte elemente care caracterizeazi din punct de vedere economic partenerii de afaceri. Ajustarile pentru deprecierea valorii creantelor sunt contabilizate cu ajutorul con- turilor din grupa 49 ,,Ajustari pentru deprecierea creantelor”. in practica este destul de greu de stiut cu precizie, daca nu chiar imposibil, valoarea ce va fi incasata de la terti. De aceea se poate recurge la diferite metode sta- tistice sau empirice pentru stabilirea acestor valori. Prezentam in continuare doud metode de estimare a valorii recuperabile a creantelor. Metoda statisticd. Pe baza informatiilor din anii trecuti (se poate merge pe ultimii 2-5 ani; cu cat orizontul de timp este mai mare cu atat previziunea are 0 acuratete mai buna) se stabileste un anumit procent de neincasare a creantelor in functie de valoarea medie bruta a acestora. in anul curent, din motive de prudenta, creantele se previzioneaza (se depreciaza, se scad) cu procentul calculat anterior. Daca, in plus, exista informatii privind dificultatea financiara sau starea de in- solvabilitate sau chiar faliment a unor clienti, nivelul acestor ajustari este majorat cu sumele estimate a fi pierdute din creantele respective. O varianta ar fi calculul pe baza datelor istorice al unei tendinfe de neincasare a creantelor (in cadrul unui proces de extrapolare). fn anul curent, chiar in lip- sa informatiilor relevante privind dificultatea financiard a unor clienti, valoarea creantelor este sczuta cu procentul rezultat din calcule. Metoda gruparii dupa vechime. Metoda consta in gruparea creantelor in functie de vechimea lor de neincasare. Pentru fiecare grupa se stabileste un procent probabil de neincasare, Exemplifictim cu gruparea si procentele utilizate in practica americana. 651 CaprroLut V Contabittatea tertlor. Subventi pentru investi Veckime neineasare (zile) | Procent de neineasare 130 10 C 31-60 30, 61-90 60 Peste 90 aU ae eee taeda 7 pees HE cs, metoda nu poate fi utilizata in prezent in Romania cu procentele prezen. - $1 aceasta deoarece, in conditiile financiare actuale din tara noastra, utilizarea Da metoda poate fi utilizata prin largirea eruy lor de vechime sau pri 0- prin | : ‘girea grupelor de ime sau prin mics Pentru inregistrarea ajustari te etoda generala ijustarilor se pot folosi doud metode: ge t : metoda sau a reluarii ajustarii si metoda anularii globale a ajustarilor. inregistrarea in contabili j itate a ajustarilor pentru depreci g tabilitate precierea creanfelo1 genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile: stent a) Constituirea ajustarilor pentru deprecierea creantelor: Ajusta eae = : \Justare constituita = Creanta x Probabilitatea de neincasare a creantei 6814 = 49 Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea privind ajustarile pentru creanjelor deprecierea activelor circulante sau 6864 = 49 Cheltuieli Jinanciare privind Ajustari pentru deprecierea Gjustarile pentru pierderea creanjelor de valoare a activelor circulante b) Diminuarea si anutarea ajustarilor pentru deprecierea creantelor: 49 = ; 7 7814 Ajustari pentru deprecierea Venituri din ajustari cre antelor pentru deprecierea activelor circulante sau 49 7 7864 Ajustari pentru deprecierea Venituri financiare din creanjelor ajustari pentru pierderea de valoare a activelor circulante EXEMPLUL 1 La societatea comercialé Novatex SA, ca urmare a inventarierii creantelor la data de 31.12.2010, s-a constatat cd 0 creanta existenta in contul 4111 ,,Clienti” nu va putea fi incasata in totalitate in exercitiul urmator, avand in vedere pozitia financiara a clientului. Marimea creantei este de 95.000 lei, iar probabilitatea de incasare estimatd este de 20%. in exercitiul financiar 2011, societatea comerciala are certitudinea ca acel client nu va plati niciodata suma pe care o datoreaza, fiind falimentar. La sfarsitul exercifiului 2010 s-au efectuat urmatoarele operatiuni: a) fnregistrarea clientilor incerti: 4118 = 4111 95.000 lei Clienti incerti sau Clienti in litigiu b) Constituirea ajustarii pentru depreciere: 95.000 lei x 80% = 76.000 lei: 6814 = 491 76.000 lei Cheltuieli de exploatare Ajustéri pentru deprecierea privind ajustdrile pentru creantelor — clienti deprecierea activelor circulante in exercitiul financiar 2011 vor fi efectuate urmatoarele operatiuni: c) fnregistrarea pierderii din creante: % = 4118 95,000.00 lei 654 Clienti incerti sau 76.612,90 lei Pierderi din creante in litigiu si debitori diversi 4427 18.387,10 lei TVA colectata 653 CAPITOLUL V Contabilitatea terglor. Subvenfi pentru investi d) Anularea ajustarii constituite la 31.12.2010: 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor ~ clienti | 7814 76.000 lei Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante EXEMPLUL 2 ‘ La societatea comerciali Novatex SA, cu ocazia inventarierii desfasurate la sfarsitul exercitiului 2009, s-a constatat ca in anul urmator creanta fata de socie- tatea comerciala Solventul SA, in valoare de 70.000 lei, nu va putea fi incasata in totalitate, probabilitatea de neincasare fiind de 60%. In cursul exercitiului 2010, creanta nu s-a incasat, iar la sfarsitul exercitiului s-a constatat ca probabilitatea de heincasare a acestei creanje este de 80%. in exercitiul 2011, SC Novatex SA are certitudinea ca nu va recupera niciodatd creanta de la SC Solventul SA. La sfarsitul exercitiului 2009 s-au efectuat urmatoarele operatiuni: a) Tnregistrarea clientilor incerti: 4118 = 4111 70.000 lei Clienji incerpi sau Clienti in litigiu b) Constituirea ajustarii pentru depreciere: 70.000 lei x 60% = 42.000 lei: 6814 = 491 42.000 lei Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea privind ajustarile pentru creanjelor — clienji deprecierea activelor circulante La sfarsitul exerciiului 2010 s-a constituit suplimentul de ajustare pentru de- preciere. c) Constituirea ajustarii la sfargitul exercitiului 2010: Ajustare pentru depreciere existent: 42.000 lei Ajustare pentru depreciere necesara: 80% x 70.000 lei = 56.000 lei 654 Ajustare pentru depreciere de constituit: 56.000 lei ~ 42.000 lei = 14.000 lei 6814 = 491 14.000 lei Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea privind ajustarile pentru creantelor — clienti deprecierea activelor circulante in exercitiul 2011 s-au efectuat urmatoarele operatiuni: d) Tnregistrarea pierderii din creante pe baza hotardrii judecatoresti de incepere a falimentului: % 7 4118 20,000.00 lei 654 Clienti incerti sau 56.451,61 lei Pierderi din creante in litigiu “ eve lll 13.548,39 lei TVA colectata e) Anularea ajustarii pentru depreciere constituite: 491 = 7814 56.000 lei Ajustdri pentru deprecierea Venituri din ajustari creantelor — clienti pentru deprecierea activelor circulante saa 655

You might also like