1875

20
ABONAMENTE
In Oras
un

ANUNCWRI
pe pagina IV
Reclame pe pagina
Linia

lei.

12

ELE

8-

de

de

Abonamentele se

BUCURESCI ANUL V No. 992

districte.

24

an

Un

Epistolele nefrancate se

arti-

reclame, RePentru rubrica

nu este responsabila.

: se
reclame la D-nu

Pentru Austria
Germania, la Domnu
Wien Reichsrathplatz Nr.
Pentru Londra la D-nul

Philipp

anunciuri, a se adresa la Typ.

Strada

nisterula Cultelora, ati

Ce a
pentru
depuse
voma
in
la casa de depuuerr ;
nor, actualula ministru de
Infractiunea
ce
luat de acolo Domnule Ma- la finance, descendintele venerabiministru Maiorescu
de
ioresce o parte dintr'nsele ? Pendistinser
?
efectelort
amanetti la So- A
tru ca s le
?
A
increditula
Gottereau, infractiune de care
acumo
cietatea
trodusa ordinea
finance ?
in
este
In
ins cutesatt nu se pte dice
stadevra din ,cele
grave
in- a face D-v. asemenea
nu a pututt
unde
comite
calificabile, ce a
financiare ? Respunde la acsta Dimprumute
de
ministru. Ea ne
vre
le ministru
cultelora, d-ta care
Nu pte credito,
in modula celti
d'auna
de patriministru,
unti

BUCURESCI, 19 IULIU

gradulo de decadenta

pe tte
regimult, imprudenta tonurile de moralitate ? Respunde,
care se
extraordinard cu care
etT
aaY
de la ministerula cul- supra faptulur,
poti miaca,
Gottereau contractal
alta.

statula a face o reparatiune teatrunationala D-sea cere a i se da

parte

a comite o

nu te
in

de 15,000
Gottereau.
miin-

celo

buia s se imprumute,

statulur.
o

care s

avea s

exist
'I

este incontestabilo ;
mi-

romnsca
?
asemenea acte ? De unde o
inva trece nevMaiorescu a face
re
cre- ilegalitate, ca tte cele l'alte multe
asemenea operatiunr,
ele
se
in
pe
ce se
o parte a lumir?
mica operatiune
Cine a
se va strecura printre
multa onorabile
ministru acelea
prin marimea
a-

de averea altuia,

a se teme

pentru acest fapta

ruina trist a
bue la agravarea

hi-

in a- dse

care
?
tte
Nu
ministri ; natiunea are
acestea ele exist, se
sunt privirile atintite
D-v.
urtolerate, sub ministerula angajain
ce facetT.
mentelora streine.
in vano in
a
Tt lumea scia
cautiunea falsifica
nu
,

devra monstruse,

de acela care contractld

reuai de
spustatula,
o autoritate pu- ne poporulur
credieste inviolabild; ea nn se pte
statulur, dra
va arunataca de
ca
tractantula particulara nu s'a
nu
fostt in stare a realisa
de angagiamenta, acsta
de
de
justitia
;
Cum
Ce
respunde dro
a pututa prea luminatula
Macare
in!

ca

ce

alu D-sle s depui la Societatea

din efectele

respunde
de

pare creditula

tte aces-

frte grava
vre tea

fi

de care

pentru ea ?

cerndu-v

pagina HI.

nu era a

stricta

principiulo cela
ne-interventiune.

Lord Derby

Henry
Turcia

Elliot
la
va cere prerea sea

s se

are de

opiniunile representanGermanier, cad,

primise de la
de
de Munster orde Beust
adine precise
s se dea principateloru drepturile
Prin urmare,

nu vrea
iea
pentru a se da

da.
nu vrea a opri Prta de a
susti ale
Dup ordinele de
pe
Derby, Sir Elliot
calea de ne-interventiune , consiPrta de a face ast conce-

siune inofensivd,

tte

e contrarid

telora esistnde, se
siunea
obstacolo
tiunilorti

conce-

asto-felo s ridice

mare contra agitafavrea independenter

politice complecte, agitatiune deja
de principele Carol discursurile

Intr'o telegram
la
brit,
Derby

Noempe
la Berlin,

ambasadorula
(st. n.) a avuta
La 27
D-nult de Munster vorbindu-r
camera lordilor interpelatiunea
privinta acsta, 'i-a
Stratheden asupra atitudiner
pride Bismark dorea s se spricabinetulur Disraeli-Derby,
jine
de
puterile europene Au3tria
pe care
vinta
Austria. E proafacere,
nia a incheiat'o
pe Anglia, lord Derby
discutiunea trebue s fi

guvernula enprincipia
nu recunsce legitimitatea pretenglesti a distribuito
romne,
r0
ad-hoc o carte, in care se coprinde o
de documente ambele guverne, cela roman,
austro-ungara, de
relative la principatele dunarene,
bine
fi
la politica ce Anglia a
a cere
permisiune Porele pe
cele
state.
ca o concesiune,
nu a o
Prta pretinde
comerciala s'a
contra trata- lua ca de
Dupe
se vede Anglia lord
teloro,
aci o
ca
Serbia e
ecuitribu Derby
pe
sigure camerile voca, nu voesce s supere
nu
tar ;
turd,
pe
austriacir
sprijimp
de
englese
Germania
Rusia
de
pentru ce
privesca convenfiunea incheiata de
?
Pentru
ochiu cum o acsta atitudine
c tratatele
contradictorir nu
privesce Austria.
preciso ; dra,
stabilesca
Conduita

afacere nu e demna de

privinta conventiuner,

rmne de
a urmato
ca Don
ao
damicele, facndu-le la
cele

protesta-

de

vstre,
va spuLa
1875 Lord Derby
scrise
Henry Elliot, ambatimpa de
anT nu
ci
a
la ConstantinoGottede cta a respndi
propole,
rugaW
de
de Beust,
reau ? Cine
a autorisata a face fusiune
parte alta miseria,
numele
Austrier,
de
acsta
principiele
de desolutiunea
persecutiunile ? Ce de Munster, in numele
contabilitate
opresce,
legea
dice
triste
plngnde de a
pe
ca
spune
nu pte abusa a
noatri ce v
acsta
lase
pe
de
ce 'T
a
de viitorula
comerciale
ca
vamale,
lucru
Lord
Derby,
fi
a fi pentru care
sngele,
supusa
acsta,
nu
prescrise de de sperantele
frumse
pte interveni
in
?
peste care
afacerile
,
Efectele publice ale
Gomaghiarul,
sumbru
pe ambasadorula
ttereau, lsate ca
in mi?
a face aseminea.
Anglia
Pensiunilora, avere

24.

la legea comppentru a putea

o o parte

Domnule niatri fapte

aT
un
abusa
cela
pe niment
o parte din precipitndu-te din
sfere
a induce lumeaa in
ministrulo celeste pe unde
determinata,
a te
erre asupra procedrilort D-v.,
de
in
aquita din ba, spre realitatea fonduriloru
de cto s
nu
suma de 3oo,000
care tre- Gottereau!
disfinancele statulur,

ar

anunciurl
rue Dro-

81 a, Fleet Street, E. C.

Pentru abonamente, reclame

Cine

le

2
3

APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU

se

15

ne

www.dacoromanica.ro

nu

are
fr

libertatea finanposednd'o pe deplino,

va trebui a se bucura de

autonomid
afacerile
vamale.
comerciale
Guvernula
a hesitata
afacerea acsta
modo sindice la Rpubliqee franaise,
acsta nu e
de putin bine

pentru cabinetula regine Victoria,

face ca
aceste
mare, ce Anglia prin
Europa, e
sitiunea sea
juca, s descresca frte

Revolta din Herzegovina nu a

diminuata de locu dupa cum cre-

TELEGRAPHUL

Viena, din

dea Pressa

ea pare

ia

de

in statele vstre,
consi- recunoscinta mea.

amenintatre pentru gumare nuturca.

austripe
mijlocula rebelilor
nuanuntata in unula
s prte arme ;
care
trecute
revoltatilora
de aceea,
comuntcattl artsdin capitala,
merge
c.are
s's1 resbune acum
vre-o
pies
se
maf
maY nanam mare pe druPrefamiliele acelora ce fecta de a o presentatti
insurgensuntt
este
acst
Amu
comit ast-fela de fapte
arbitrara;
anticonstituiona1
cta desperarea e la culme, chiar
arbitrara
districtele unde revolutiunea n'a este
nu'sY
gasesce ratisimte
isbucnita. Autoritatea
caracteunea de
s'a
ce o

derabile

in tte modurile

veni. Asta-felt

la Kres- facu.

Inteadevrd, care pte fi

kova, unde trupele otomane
pentru care
din partea admibatute, se
turce insurgentilora a cantonete inprohibe jucarea
public;
ne avese considera ca
satire
sociale
cntarea
unora
acurn; insurcele

trebue s

ordinea
perderile Turcilor
Praga, spune
? S vedema.
stitutiunile
sunttl considerabile; la Nevesinje,
bine
e
Se
scie
la
rmasa
200
artistula, a
de
perita numaf
Stolaciu 12
grdina
fie care
inteo intlnire neinsemnat. De
cafeul Union, diferite cantonete
parce Gazetta
pe cari, pentru aplausele cari le
dintr'o scrisre din Cettinge,
nevoa
a
conflicte serise
de
nea le repeta frte
din cele dou districte numerate
fosta audite
orT. Ele
in Albavecine de
de
de
as2menea.

ce spune corespondentula
gazette
scirea
aLa Vasoyevicit a
la Andryeviza, constructiunea
de
s'a

destinatt probabilt pentru a

s apra

de

de

fi

insurgentY.

Directiunea
era

S ne

mna

s'la

numaf a

de
multime de
tte districconflicte se nasal
atele
la
gitatiunea spiritelord a
voltati.

culme .
a disprutt
Cestiunea
inainta celeY nationale,
legitimeT
cu
contra deplorabileT

tratiunl otomane.
germane din Viena,

D-se a : a

institutiunile

pentru ce nu'l'
le a
in judecat ? De ce nu a

s'a pedepsita ? Voesce

s le

delictula,

fi pututa proba

nort de
de tte parasitele

ctt
proprietate a
care pte dispune in
de ele cuma voesce !
prefectt
Crede
este

calitate

s'a cri-

ra

date de constitutiune ? Codul penal,

nu spegrati inovatiunilorti

a nume pedepse pentru

?

re-

justitief

etate
prin
trebue

vecini cu
lucrndd

de ori-ce
prola acestea,
mal cu sde positiunea dosnict
trecuta,
de vijelia din

pe care o potti lua

pe

In

acel nenorociti
guratt

absurda s

pu-

se dice, vre-o
In cast
acsta, se dice

de

chipusca cine-va,-ne esistnd

politia are dreptult

vechi,

Tocmal

de a umbla

acestO
se

guver-

se

VARIETATE

la ce resultatti bizard
ajunge

de a-

dinteuna

politienese

este atta de
pe tt Oiva

Presa
institutiunile
ca frte grave evenirnentele ministril nu
din Herzegovina,
msura, pentru
questiunea orientuluT e pus
vorn
rscla.
fata puterilorti
publiculuT care
semenea acte.

acst

CASA DE

fosta conse,
ridicuh
vedea a- cutiunile

din Peterhof, Majestatea Sea prefectt a interdice jucarea acesNorvegiel a ri- tort piese vdute, aplaudate reregele SuedieT

petate de sute de

santatea Maiestatil de

chiaru de

de
fi

prin jucarea
mna
gsitn pe aceia tonete, totusT

Primirea ce mi s'a
voi, Sire,

in

! very

Very

Coloneluld Monterdan se opri

pentru
o nou
apol
mal departe.
-Dupe cumd vedi scumpe amice, Oise
dintre
romante,
de cet gasesce cine-va

Ne

cte un
talent aparnd, st c vre un
vre-o inspirata de frumosulti artelora, se

politia a ascultatt,
Dca
de Saint-Petersbourg ne aministru
dure urmAtre scire:
din
mare a avutt
aplaudata
La
vine
impela 4

sle imperatorula Alexandru.

mai cu
se duca la

Nisce bulgari,
cuinta
carl
realitate
crime,

de descriptiunea tim-

uditord
pulul

nu apututti tolera
Sir James
artistl dramaticl,
pentru
nepedepsite nisce delicte,
comedif nu
se
cantonetele
fine, -acest gen de Beryls
? Evidenta
de
parte
de
a
petrece
nu
a
es- case,
pentru
nu a
stare
primitiv
te
piesele jucate de D.

In-

prin

se respandise vorba c'o

singura

puterif !

o lege -

adauge:

Maria

libertatea

nu este unula din drepturile acor-

fi

din

in- de meseria croitori Amndoui

de la

cale

individe,

prin acele satire

Union ?

de

Oise

de Joui, In privinta

bide latera le ale capitalei,

Suburbia
care s'a
rile se numesce Manu-Cavafd,

cu despreta,
a semnala deplorabila stare
regiunea nescu nimict prin care s se atace
in care se
ins con-

Spre
In

patru volume,
a se opri
de polise vedere, censura
a uita o
migcare
este funest progresuluT arte- vre-o data,
fondurile secrete? De ce
a
personagelord
fart
a
priva
p'aunde
arta
drain
acst
anu s'a
o

nutresc

a trata-o

bunn

INFORMATIUNILE

purifice dupe

de la

revolutiunea csta ?
Cuma
de
de
de
chiar acum,
carT
bunT,
pentru a nu se desminti singura, cari
de

aci s

prin

bietti
procedura.
mult certrebui s'T restrngt
de activitate
a
jce de
dice talentuluT sn
piese
ca
Tru
la
la,
etc.
pentru ce nu i sa
de siguri vora fi piesele de
de la
fi esistata, s'ard predilectiune ale

artistula

acum at

Beat

se

pte interdice.
mare din acele
esentiale
La ce
va servi D-luT pre- ale
nstre, pe care
capitaleT presentarea
a o fi
puternicir 4ileY se
la
D-sle
respectata, de
bandele
prin a siat-o
nisce piese jucate deja,
cutitele ciomegele
representare nu se comite
de re-ce

de
pornitt
pentru
a
reda
autorittilora
re- sultate prestigiula
?

de
aci

arte;
se bertatea

de
care din
s'a
o
s
ce face
cele
frumse spirituale piese baba Maria, ajungnda, a
amancadavrele mutilate scaldate snale
se va juca ?
rsturnatd
puse
de cumt, va ge,
Kalikemberg ?
s
se
ferestrele,
ca
perne
la
Prefect : aci e vorba
de la
de
concesionarY; se face alu- a
s sbiere ;
ele
aT
siune
urmare la prini printocmai amal din apropiere,
Maiorescu
fosta aplaudate de
s'a
poi,
din
Prusia
;
o
Cultelor, de
procurorele, jude instructore,
grdina Union. dra! Se va permite jucarea cancari
precedinte,
masca? Nu! aci e afacere
le sciea a aPrefccta
Bulgari
cam suntd
mas- spaima
avere de prin
de ele prin agentii de stata; e vorba de
de
morale, partea loculul,
asemenea
D-sle, de ideile ce contin
comisti multe crime
pentru

Turcti care se purta frte

eL Acestia,

nu

re- abusula
paratiunea
Se lovesce in

? Se

din lele

Narodni-Listy,

fapt

vitiurile

se

este funest pentru literatura

con-

uarea
printr'o

ori,

? Delicte

ocupatiunT
invidiele
perse-

arare ori visita

compatriotd,

de

din

Lady Diana scuturase acea amortire,

attti de
a-

care

precuma

Edmond,

cu

de a a-

nu perdea
apa

pietre,
interiord.

din tte
Intr'una din dile, Sir James trase la o
ce promitea
frageta
maY
e
stralucita
a
strn- parte pe Beryls, In tt familiaritatea
de
ge foile
Oise.
nu pociti a
-Edmund,
devid
de la prima eT aparitiune.
ocupa
de
afacerile
mele.
D-ta nu
pentru ce nu
de
al
avere,
vino
de
locuegte
prea
familie,
o literaturd
copil nu
mea va
dramatica abia
de satirele,
acel gen tmne a D-tale.
Edmond
d'acst procede a biciui
in modula cela
se va
de dare
nu se
proctti
frte putine pagine ale

Iocan- terature nstre.

Sistema
nu nu-

penatO nu
nu pte fi
de orl-ce s'a prescrisn prin ter- contraria

www.dacoromanica.ro

nu

de
este arbitrara,
legiloro,

fostd

de

Sir James, a
personagiti care 't displcea. Acesta
era
ca de
de

TELEGRAPHUL
Lady Diana

de o palme

forte,

resursele de

se numea
Edmond

pervenise a
sta In
Sir James,
Englesula
de
ast-fela
putea separa de
se

Beryls
ora
pe Michegault pe
conDe la

guardianulu
prima
ca

Intrnd
pe un
pe frunte,

de
juneasupra
de a amesteca
doctorula
aceste cuvincartile,
te,
isbi cu o mare putere.

-A vorbi de amor, este a face amor.

L'aceste cuvinte Lady Diana

tate,

colo-

epoca,
care

pe

d.rvenise

toaleta sea
ceraetort,
mare desordine.
In cea
cu
de Beryls decise de a fini o
tabloa al
el,
-Priveste,
acesta
nula
femet iubite,
urmatoEdmond
a
a'adese-ort detestadin partea Dianel.
rula
nict aceste
nu art fi
ab- durert
Sir James va
midin
D-ta
re
fordin
nu m'ard
tea.
tile
dise Edmond, acum
-Drace
recutrebue
ocasiuneat
odata,
care cu
giesalele primilora
de aputea
de a
risipit averea mea ! - Capiepta pare
este
fu
planula
dearde o

de diminta, o
Doctorulul Michegault.
scoborndu-se se presentara

A doua
la

se

ca

In urma
fu

pe

de fraud; Dupa aceea

de apoplexie. Dupe la regimentult
care se afla

cu
momente, trasura
drumula spre Fontainebleau,
ore, ea se opri
de
dupe o
dinaintea unel case isolate,

grilate.
In

se

Editorula a

timpa dintr'o
striga cu satisfactiune .

mes,
de
Very

cu ocaua pentru a se

le
ele

prafurt pentru

insectelora.

Very

Apot
de a
reveni pe a doua
Edmond, prin marl silinte, abia
din infirIn partea sea, pe
care
Inteuna din
la
mine, 'ml
la care
tratarea

Ce

era
Informndu-m6

Miranda, 24

Edmond.

e srta uman
imperiall!

ULTIME SCIRI
Fortele carliste
una In Biscaya,

In

asasinare, pe
dupl. aceea

la Paris;

de exemplare!

nu se

sub ordinele

Mog.rovejo,

lava,

a
de
Carlos s'a
spre a reclama pe Edmond. junt carliste
D-nu de Beryls,
se respunse,
a evita

nptea

accesa

de la
pe

din

asasinata, strigal

unde

este Doctorula?

- D-nu

dile,

Abia

curnti o
acesta

alta

A-

Mendiri. - Don

In

raconta acuma.
Sir James Brexton
Englitera.
de la intervederea
In
adevra
perchisitiunde
In prada
la
Edmond
nutile,
doctorula trecuse deja
din
care
tiera.
preDiana veghia la

ferestre

camera ale

vedea

de

gar-

aceea ce

pe

re
apol

avea

de delira, s'ad
mil
alt treilea

nizona la Dax;

Cesar, de Napoleon III.

de Napoleon
ex-impera-

te

operatiunea retncepea, Sir

conso-

convorbirl,
putinta,

doctorulut, spuindu-I o istorie

despre

Francesilora, se vindea
de
cum se vinde
la brutari produce
192000
o
de
supliciula nenorocitulul Edmond, d'autor, de la 1867
nu s'a mat

ce durere
observat schimbarea ce se o-

de
perase

cu
nostru?

merge

-A

prima parte a
este cu

cu

de

VI.

a pierde din vedere

Sir James,
Lady Diana. Intr'o
pe Edmond,
Tocmal
de Berylis adusese conversatia nelu,
pe

venindu'st In fire dise:

bine s'o
la

- Ah

Sir James venia

care

fie

- Ef bine Doctore,

regulata societate

Doctorula

fu

rece, ce

deja.

nu

de o

s'o bage

de a

sale.

cauda

Edmond,

o In-

apucndu-se de

de o

a line

strigatile

de

-E

plea.

n'o saruta.De

numat

de

se

a esecuta

a plnge ca
Diana

camera de bae,

Michegault.
patru

Pe

ca-

bruschete,

imposibila

se

Arnicula i dete moneda

de
Avarula nu se
la

Edmond,

- Ducett p'acesta

sleite.

resursele

se

telesesea

Sir

acele

timpa,
care

mat

fi

de a se debarasa de

dea marindu-se influenta sea

de a

naturala,

ce ati,

- Lady Diana, este prisoniera

se

nu

ve-

Lady Diana, ca

vet spune
devenita Lady

de a prelungi acesta delir... James, precuma D-ta

- Miserabile!
unde se opri idea lux;

la

rece

care

era

cu acesta se

vandute,

la Tolosa. Mal multe

supusa guvernulut

Madrid, 26
Diario espanol, orministeriulul ,
legala
buna
a guvernulul fran-

ceea ce concerne surveghierea

fruntarielora.
cere o
vinta
francese cart att
fosta luate de flota cantabrica, ca
se
aceste
aduca In Ispania
contra-banda,
s se demonstre cum
impiegatiY de la
fruntaria
datoria.
Gaceta
800 de
s'ad
supusti alphonsistilora
tott

abondenta.
o
diva care tr'unula din jurnalele Engleze,
despre insotirea eminentulul Doctora MiDupe ce se convinse doctorula de im- nu mat rmase
miserabila lord
chegault
Lady Diana Brexton,
se trnti
patt de
posibilitatea unel
care Edmond
patula
Bruxelles,
Le Courrier
la
pte ant.
dupe cum s'afla,
fu
culcat.
Bruxelles
dea o desminnu e necesaria a
spune
capul de a putea afla deslegarea enigmet.
Michegault,
Sir James
In
lire
datc de
James
otravita.
Dou dile dupe
fu reco
personage imbracate
de
L' Univers, din Paris,
de Germania,
pierde timpa,
la domiciliula
Traduc. de Pera Colau.
camera
negru,
din Berlin,
care,
D-nu
de Bismark
Sir James, undepula
art
fi
guvernult
a Intu
esplica
pe Beryls
cu
ce doctorula
chide pe
gonilt din Germania
oteluluI.
deja instalata
ne, intorcndu-se catre Engles
refugiatT In Belgia.
Edmond puse a schimba tte decora-Este
Sevilla, 26
duct Constanapartamentelora. In putine
tu, da
mer- tin
!
Alesandrovicia
-El
bine?
r6spunse
Sir
James,
nu
cu plante exotice-curtea fu
la
o domBine - ge
pe nenorocitula met
asta-felti
acea vasta
attti de
face
cu
cunoscinta,
o Intransporte
voeate, Doctore, de a face
trist
aspecta
dca
poftesce
se
mannce,
domni(Maison de
D-tale de
care
pe Lady Diana.
primesce mat iute ca fulgerule, bea,
cheltuelile.
Avis
OLTULUI
se
asta-fela. Sant) 1i vol plati
fine i cere permisiunea a o conduce
si.
Lucrurile mergeati
de
V
VII.
mare sgornottl
Intr'una din noptl
decisiunea a face ca de
Edmond se deatepta,
maDomniaoru se trntise pe patt,
nu
se facu
otelti, o
de la
la
trnn,
s'
des- doemea.
pe
se
etagia se deschise cu repeaiciune, o de- rea sea mirare,
tte
solicitnda
voind
a cerca
tula de bine
bozunare bani,
tonatie
unti
In
luarea unor
de
csornicu,
se
ardice,
tocmal
atunci
era
ia
le pune cu
A doua
Lady Diana, merse a se
spre
a
asigura
esistenta
ca
trece,
apartamenta pe strada Ucotidian,
msurl,
vie cine-va.
degetelor, In alti casa.
ce Beryls mobilase
pe

.DIVERSE

chemare,

nainte.

Sir James

afrontula,

-Ce

evenimentele.

Paris,

Edmond.pe care le frecuenta, II

Cu

acestea,

din salanele,
intrarea.

de ceva,
la

petrecerile se succedat
dnsuld.
de

avea

de sgomota,

Lady Diana se
In

-Asta
-Nu te

la au-

criticile

schimbare, aceste
Edmond?

legaturl,

sgomotd

avuta

an.

tu, da

ce voestY

con-

tutora
*

acsta, r6spunse

nu

de

www.dacoromanica.ro

nu

sustine
ntreprindere.

Al. A. Macedonski.

juca o data
Mai jucase de vr'o
De

va lipsi spre a
acst

Redactorele
de

de la Fontainebleau.

va

unort frigura

retine aid?

numra:

mat

D-tale este dra de a

diamantele

la 15 Septembre
mea,
ca
cotidi-

Se duce acasa. la

an-

o opunere-

ce redac-

natil

ce

nebunt.

-Va trebui

delicatete. se

cu

se

acestea, nu va s

cu

fantastica
unulti,

Michegault

pe bude.

cu

perduse nici-odata,

Oltul.
Bueuresci

000000000000
TELEGRAPHULU

000000000000000
BUCAREST GAS WORK

Se

Saint-Raphael

John Gosuell

omt

tivu, ca Portaru la Usina de Gaz

care cuPreferinta se
uste
Romne Francesa

Regale

Angliei,

Principesa de Galles

digestif tonic0 reconstituitoru, gustu

excelentu ;
eficace pentru per-

snele slabe, de ctO cele

ale Europei

principalelor

nse, de

A se adressa :
Robert Fish.

Directore general.

00
=

4 vis-a-vis de Biserica

Cernichi

Se

daseloril
Septembriu,

de acum pentru preparatiunea

inaintate; asemenea de la
de

la

de

bine

a m o-

serios cu educatiunea

cupa
tructiuuea

ins-

ajutor

Intrebuintarea a confirmat incomparabilele sle

spre a face

cea

practica cu
Frances

Germand.
Directore P. Alexandrescu.

Profesore de sciintele
cultura.

Lumea

se

pensa

Agri-

pentru

de contrafacerl. Proprietaril
de

le vor procura probe

Depositul la Bucuresd,

articolilord

convalescintg.

maate de
la

covici la Tecuciu ;
la
la
Schvab,
;
la Turnu-Severin ; Kauffman, Pe-

BUCAREST THE TRAMWAYS

UN VAGON DE NOAPTE
de la Bariera
la
la
avist1.-Biletele

vor urmri

precum vor recom-

aceia

Brila la dd. Appel

pltite

se

de

librdriile

la

Comp.

IANCU JIANULU

DE HIADUCI
de D N. D. Popescu.
Library de prin districte se
adresa
directe

DD. Socec et C-nie.

In Editura

la

Editore, H. C. WARTA.
&

I din

editiune din

DORULU

s'a
Florea
la vacs
la
i

te

banl.

de lucs,
De vrOare la
librart din

cele maY
cmpie,

cntece precum :
principale cuplete

DIRECTIUNEA.

Ah

Fata

se vortt
dupa

NB. Se aduce
din 2 BrosurL

1875 st.

Berna

publiculul

dresndu-se

APARUT DESUB PRESA :

EDITIE

Indicatorului pactic
AL

genere.

de renumite, ala fabrica sea la.

ROMANIA
necesare publiculu

coprinlnd

Se

la A.

la Onor.

de

4 Telegrafice
4 cipalele

Londra, 18 Powel, Street East.

bute

de

care se constitod.
A

Edward Prior, ceasornicard la Londra,

cine
procura Cea

sornice, pe dreptd

n.

UNIUNEA GENERALA

ANNUNCIU
Ceasornicarilor0

vigre de la

a Tractatulul postal

**************6

din districte.
la
editre, de la care
cere.
de essemplare ce
acum
DORULO se
Socec et C-nie.

din

Cu ocasiunea

Antreprenor. Panajoti

etc. etc.
pe hrtie

priimi

Sub-semnatul antreprenor al Hotelurilorn

Danube
in Kustenge
la cunoscinta
Onor.
tru
de mare
gdsi
numitele
situate
positiunea
sndtate,
ronfortabilitatea promptitudinea
servicid
remnea

pentru
la st. George.

BM DE MARE IN KUSTENGE

de sub presa

dupe masg.
Ovessa,

ner Schmettau. Rissdrfer la

curescY ; Pohl la Craiova ; Marin
Cartoviciu, Andrea la
Ra-

grija

pentru

bun'a

ori-ce contra-factor

000000000000000
A

pentru

quininele.

fatigele de stomach0, chlorosg, a-

Postale
la
din Capitald.

Batite.

GRADINA $1 RESTAURANTULU
aranjat dupe

dosul

gust,

desehis

te

la

deja
ca una dintre cere
distinse
militare, este angagiat pentru
seson
va esecuta piesele cele mat
Salo*
alese In tte serile de la 7 ore In
va dilecta pe onor. visitatorT. In
musiceY, se servesce Alimentele cele mat gustse, Buturt diverse, tte de
alese pe
moderate.
credo
Anunciindu acestea onor.
va tine comptd de sacrificiile mele,
va bine-voi
preferi streinilorts ce se
de comerciti, pentru care
dinainte.
a
NB. De la

Sf. George
de o

f6rte moderate;

mobilierul ce

formata
suntU

prAvliT

apartamente de

gazinul nostru de cafenea,

unde a functionatU gazinulti, frte elegante se potti arenda

I,
la dispositiunea
pe
amatori s bine
a se adresa la Antreprenorula acestuy

prespre

Girante respousabile, Duniitru IIristea.

Tipogratia

www.dacoromanica.ro

N.

Strada Academiel Nr. 24