You are on page 1of 10

Autotransformatorul monofazat - proiectare si exemplu de calcul

feb 02 2013 06:30 | flomar n Surse de alimentare | 15700 Vizualizari


2

Transformatorul electric este o masina electrica statica, destinata modificarii parametrilor energiei electrice
livrate de catre sursa (tensiunea si curentul electric alternativ) la valorile cerute de utilizator. In acest
proces de transformare, parametrul frecventa, ramane nemodificat. Transformatorul electric nu are piese
in miscare si, de aceea, nu necesita o supraveghere speciala in timpul functionarii iar operatiunile de
intretinere
sunt
foarte
simple.
In procesul de transfer al energiei de la sursa catre consumator, transformatorul electric este un
subansamblu absolut necesar, pentru ca, dupa cum stim , parametrii energiei electrice difera de la o
instalatie electrica la alta in functie de scopul pentru care a fost construita respectiva instalatie electrica.
De exemplu, in centralele electrice, generatoare de mare putere livreaza energia generata la o tensiune
15,75 kV si curenti de mii de amperi; un transformator preia aceasta energie si o livreaza liniilor de
transport la o tensiune de 110, 220 sau 400 kV si la curenti mult mai mici; la capatul acestor linii de
transport sunt transformatoare care adapteaza aceste tensiuni foarte mari la liniile de transport de medie
tensiune - 20 kv; aceste linii de 20kv alimenteaza, la randul lor, transformatoare de 20kv/0,4kv care
distribuie energie in instalatiile electrice trifazate de 380v de utilitate publica. Daca amintim aici si
nenumaratele aparate electrocasnice care au in componenta lor un transformator, constatam ca
transformatorul
este
un
element
omniprezent
in
viata
noastra.
Transformatoarele pot fi de mica, medie si mare putere; monofazate sau trifazate; autotransformatoare;
transformatoare de sudura; transformatoare de masura; transformatoare cu destinatii speciale. Din
categoria transformatoarelor speciale face parte si autotransformatorul, definit in literatura de specialitate
ca fiind un transformator cu o singura infasurare dispusa pe un circuit magnetic de constructie normala
mai
este
numit
si
transformator
in
constructie
economica
.
Constructiv are doua infasurari (primara si secundara) conectate galvanic intre ele si amplasate pe aceeasi
coloana a miezului magnetic. Analizand schema din figura 3, observam ca ,dupa modul de alimentare
autotransformatoarele pot fi: ridicatoare de tensiune (U 1 este tensiune de alimentare) ; coboratoare
( U2 este tensiune de alimentare). Autotransformatoarele se folosesc pentru pornirea usoara a motorului
asincron cu rotorul in scurtcircuit, pentru reglarea tensiunii de la zero la o valoare maxima aleasa, in mod
continuu
sau
in
trepte.
Avantajele utilizarii autotransformatorului:

consum redus de materiale electrotehnice (cupru, izolatie, miez magnetic) in comparatie cu un


transformator de putere echivalenta;

randament superior fata de transformator;

la aceeasi incarcare si acelasi factor de putere al sarcinii, variatia tensiunii secundare este mai mica
decat la transformator.
Dezavantajele utilizarii autotransformatorului: risc crescut de distrugere a consumatorilor alimentati in
cazul intreruperii infasurarii secundare ( la autotransformatorul coborator ) ; existenta contactului galvanic
cu reteaua de alimentare ; curent de scurtcircuit mult mai mare decat la un transformator echivalent.

Transferul energiei catre consumatori se face pe doua cai : electromagnetica (prin inductie) ; electrica
(contact
galvanic).
Formulele
P1=

puterii
U1 x

in

primar

si

secundar

I1 (a)

sunt
P2 =

aceleasi

ca

la

U2 x

transformator:
I2 (b)

Cele doua relatii sunt expresiile matematice ale puterii aparente de intrare respectiv iesire ale
autotransformatorului. Functie de caracterul sarcinii, relatiile (a) , (b) se diversifica astfel:
(1) Sarcina inductiva si capacitiva:
PAP(puterea aparenta primar)=U1 x I1

Pap(puterea activa primar)=U1 x I1 x cos

PQP(puterea reactiva primar)=U1 x I1 x sin

PAS(puterea aparenta secundar)=U2 x I2

Pas(puterea activa secundar)=U2 x I2 x cos

PQS(puterea reactiva secundar)=U2 x I2 x sin

(2) Sarcina rezistiva:


PAP=Pap=U1 x I1

PQP=0

PAS=Pas=U2 x I2

PQS=0

O msur a eficienei de utilizare a energiei electrice, ce arat ct din energia trimis de ctre distribuitor
este, n realitate, necesar consumatorilor (casnici sau industriali) pentru diverse ac iuni (lucru mecanic
sau cldur utile) e factorul de putere, definit de ctre Comisia Internaional de Electrotehnic (IEC) drept
raport ntre puterea activ P i cea aparent S adica, conform triunghiului pitagorean, de raportul ntre
cateta alturat unghiului i ipotenuz, asta nsemnnd cosinusul acelui unghi, pe scurt cos.
NOTA 1: Din figura 1 se observa ca puterea aparenta este notata cu S ; in acest articol am folosit notatia
Pindexat
pentru
a
nu
se
confunda
cu
S
indexat-sectiunea
miezului
magnetic
Expresiile trigonometrice cos si sin masoara decalajul care apare intre tensiunea si curentul care circula
prin
bobinajele
autotransformatorului
functie
de
caracterul
sarcinii.
Expresia cos se mai numeste factor de putere al autotransformatorului si are valoarea:

Se observa ca pentru o sarcina rezistiva cos are valoarea 1 iar decalajul intre tensiune si curent este 0.
NOTA 2: Practic, pentru autotransformatoare mici ca acesta cos nu are valoarea 1 ci ajunge la valoarea
0,8
0,85.
Pentru simplificarea calculului practic al autotransformatorului vom considera sarcina acestuia ca fiind
rezistiva.
In
urma
acestei
aproximari
puterea
livrata
in
secundar
are
expresia:

P2=U2 x

I2

Raportul P2/P1=U2 X
I2/U1 x
I1=randament reprezinta
randamentul
autotransformatorului.
In general autotransformatorul are randament superior fata de transformatorul echivalent pentru ca
pierderile in fier si bobinaje sunt mai mici iar consumul de materiale electrotehnice este la aproximativ o
treime din necesarul pentru un transformator echivalent. Randamentul poate lua valori intre 0,7- 0.96 iar
la autotransformatoarele de mare putere poate atinge 99,6%. Acest parametru este masura directa a
pierderilor totale in autotransformator si in figura 2 se prezinta un desen sugestiv cu pierderile care
apar,denumirea lor si relatia matematica ce le defineste. Calculul acestor pierderi este laborios si in cazul
autotransformatoarelor
de
mica
putere
precum
acesta
nu
se
justifica.
NOTA: Afirmatia de mai sus este valabila pentru autotransformatoare cu puteri livrate pe sarcina de pana
la 3500w, la puteri mai mari, pentru eficienta economica (consum redus de materiale) se calculeaza si
pierderile.

Semnificaia puterilor i pierderilor din fig.2 sunt urmtoarele:

P1 = U1 * I1 * cos1 - puterea activ absorbit de la reea;

Pj1 = R1 * I12 pierderile de putere activ n nfurarea primar;

PFe = RW * IW2 pierderile de putere activ n miezul transformatorului;

Pj2 = R2 * I22 pierderile de putere activ n nfurarea secundar;

P2 = U2 * I2 * cos2 - puterea activ transmis receptorului;

Q1 = U1 * I1 * sin1 - puterea reactiv absorbit de la reea;

Qd1 = X1d * I12 pierderile de putere ractiv necesare producerii cmpului magnetic de dispersie
necesar nfurrii primare;

Qm = X * I2 pierderile de putere reactiv necesare pentru magnetizarea miezului;

Qd2 = Xd2 * I22 pierderile de putere ractiv necesare pentru producerea cmpului magnetic de
dispersie al nfurrii secundare;

Q2 = U2 * I2 * sin2 - puterea reactiv furnizat receptorului.


Pe lng pierderile de putere activ enumerate mai sus (numite i pierderi principale), n transformator
mai apar pierderi suplimentare n piesele de consolidare i nfurri nrut ind propriet ile fizice i
chimice ale materialelor izolante fapt ce determin reducerea duratei de via a transformatorului.
Bilanul puterilor reprezentat n figura 2 ajut la determinarea randamentului. Pentru a contrabalansa toate

aceste pierderi apelam la cateva artificii:


valoarea randamentului mai mare sau egala cu 0,85;
numar de spire din secundar multiplicat cu 1,1 (tronsonul Aa);
sectiunea miezului magnetic multiplicata cu 1,2.
Va rezulta un consum ceva mai mare de materiale electrotehnice dar astfel ne asiguram ca
autotransformatorul va lucra in conditii optime.

Pentru

determinarea

curentului

I1=P1/U1=P2/randament

din

bobinajul

primar

I1

1/U1=P2/0,85

aplicam

formula:

U1

De aici inainte proiectarea autotransformatorului difera de cea a transformatorului. Astfel, urmarind


schema
din
figura
3,
avem:
P2=U2 x

I2=U1 x

I1,2 +

Uz x

Iz =

PEM

PE

Termenul PEM reprezinta puterea electromagnetica interioara a autotransformatorului si se transfera


catre sarcina prin inductie. Se mai numeste putere de calcul si este valoarea care se ia in calcul pentru
dimensionarea
autotransformatorului
.
Termenul PE reprezinta puterea electrica a autotransformatorului si se transfera catre sarcina prin cuplaj
galvanic.
Avem
relatia:
PEM=PAX=U1 x

I1,2 si

I1,2 =I1

I2 =>

PAX=U1(I1

I2)

De asemenea PE=Pa,A= Uz x Iz in care Uz= U2 U1 ; IZ=I1 I1,2 (se stabileste de catre proiectant functie de
cerintele
utilizatorului).
Pentru
ca
PAX
este
puterea
de
calcul
a
autotransformatorului
,din
relatia:
Sm =
1,2
x
radical
PAX
,
calculam
sectiunea
necesara
a
miezului
feromagnetic.
Calculam

acum

numarul

de

spire

pe

volt

cu

relatia:

Nr.
Sp./v=
1/4.44
x
f
x
Sm x
B
in care: f = frecventa retelei in hertzi ; S m = sectiunea miezului in m2; B= inductia in Tesla
Pentru a stabili inductia in miez trebuie sa alegem tipul constructiv de tola si caracteristicile tehnice
aferente. Dupa modelul de laminare, tolele pot fi, laminate la cald si laminate la rece. Cele laminate la cald
au in componenta lor cristale de fier orientate haotic, la acestea intensitatea fluxului magnetic este aceeasi
indiferent de directia fluxului motiv pentru care au o inductie maxima mai mica si pierderi mai mari

comparativ cu tolele laminate la rece care au in componenta lor cristale de fier orientate pe anumite
directii, fluxul magnetic fiind maxim pe aceste directii, de aceea aceasta structura ofera inductii maxime
mai mari si pierderi mai mici. Pentru ca constructorul amator are, de obicei, la indemana tole recuperate
din transformatoare vechi, fabricate cu multi ani in urma, alegem, din tabele o tola de tip E+I , laminata la
cald , pentru care inductia recomandata se afla in plaja 0,9 1,45 T . Calculam cu formula nr.sp.primar =
nr.sp./v x U1, numarul de spire pe tronsonul AX. Idem , nr.sp. secundar= nr.sp./v x Uz x 1,1 , numarul de
spire
pe
tronsonul
Aa.
Cunoscand valorile curentilor prin cele doua infasurari, alegem, din tabele, o densitate de curent si
diametrul cu izolatie al conductorului aferent densitatii de curent alese, pentru cele doua infasurari.
Densitatea de curent pentru infasurarea primara ( cea situata prima , pe carcasa , langa miezul magnetic)
va fi mai mica decat cea pentru infasurarea secundara (tronsonul Aa).

Calculam suprafata totala ocupata de cele doua infasurari inclusiv suprafata materialului carcasei suport a
bobinajelor (textolit cu grosimea de 2,5mm), cu datele obtinute din tabele (numarul de spire/cm 2, functie
de diametrul conductorului) incluzand si grosimea izolatiei. Factorul de utilizare optim al suprafetei
ferestrei
tolei
este
0,6

0,8.
Se calculeaza grosimea pachetului de tole cu formula c= S m/2a. Daca raportul c/2a se gaseste in intervalul
1,2 2 , tola este bine aleasa. Este bine sa respectam acest raport pentru ca forma bobinajului
influenteaza randamentul autotransformatorului ( daca pachetul de tole este mai gros creste mult
lungimea bobinajului , deci si rezistenta electrica). Dimensiunea C va fi multiplicata cu factorul 1,04-1,08,
acest lucru fiind necesar pentru a lua in calcul grosimea izolatiei tolelor (hartie, email sau carlit), aceasta
valoare
corespunzand
izolatiei
cu
email.
Cu aceasta, proiectarea simplificata a autotransformatorului monofazat de mica putere s-a incheiat. Cine
doreste poate continua cu aflarea greutatii miezului magnetic, a greutatii bobinajelor, lungimea firului de
bobinaj
pe
fiecare
infasurare,
rezistenta
electrica
a
fiecarei
infasurari,
etc.
EXEMPLU

DE

CALCUL

Vom calcula parametrii unui autotransformator monofazat, ridicator de tensiune, care are urmatoarele date
de proiectare:

tensiunea primara U1=220V

tensiunea secundara U2=285V cu 7 prize: U2,1=220V ; U2,2=230V ; U2,3=240V ; U2,4=250V ;


U2,5=260V ; U2,6=270V ; U2,7=285V;

curentul secundar I2=9A


a)
Consideram
cos=1,
=>
P2=U2 x
b)

I2=285
Alegem

randamentul

=2565W

autotransformatorului

randament=0,85;

P1=P2/randament=2565/
c)

0,85=3018W
Curentul

din

primar:

I1=

P2/0,85

d)
I1,2=
e)
PAX =
Uz=U2f)

U1=2565/0,85

Curentul
I1-

pe
I2=

Puterea
U1 x

Calculam

220=13,72A

tronsonul

13,72de

calcul

I1,2=220
U1=

x
285

sectiunea

4,72A

(tronsonul

AX):

1039W

4,72

220
miezului

AX:

=65V
feromagnetic:

Sm= 1,2 x radical PAX=1,2 x 32,25=38,7cm2 ~~ 39cm2

g) Alegem, din tabelul 1, tola E25 cu grosimea 0,35mm, laminata la cald . Pentru aceasta tola alegem o
inductie moderata de 1,1 Tesla. Calculam acum, numarul de spire pe volt cu relatia:
Nr.sp./v=1/4,44
x
f
x
Sm x
B=
1/
4,44
x
50
x
0,0039
x
1,1=1,05sp/v
Nr.sp.primar=U1 x
1,05=220
x
1,05=231
spire
- Nr.sp.secundar=Uz x 1,05 x 1,1 = 65 x1,05 x 1,1=75 spire:

priza pentru U2,1=220v => spira 231 (Uz=0)

priza pentru U2,2=230v => Uz=10v => 10 x1,05 x 1,1=11,55 aproximam 11 => 11+ 231=242
spire

priza pentru U2,3=240v => spira 253 (Uz=20v)

priza pentru U2,4=250v => spira 265 (Uz=30v)

priza pentru U2,5=260v => spira 277 (Uz=40v)

priza pentru U2,6=270v => spira 289 (Uz=50v)

priza pentru U2,7=285v => spira 306 (Uz=65v).


h) Ca sa aflam diametrul conductorului din primar, alegem din tabele, o densitate de curent
J=3A/mm2 . La curentul nominal de 4,72A => Diam.Cu primar=1,5mm cu izolatie. Pentru conductorul din
secundar, alegem o densitate de curent J=3,5A/mm 2. La curentul nominal de 9A =>Diam.Cu
secundar=1,9mm cu izolatie. Suprafata ferestrei la tola E25 este, din tabele, 18,8 cm 2. Calculam suprafata
ocupata de ambele bobinaje, inclusiv suprafata carcasei suport. Pentru 1,5mm => 30,7sp/cm 2 cu izolatie
intre straturi => 231/30,7=7,53cm2 are suprafata totala bobinajul primar. Pentru un diametrul de 1,9mm
=> 19sp/cm2 cu izolatie intre straturi => 75/19=3,95cm2 are suprafata totala bobinajul secundar.

i) Suprafata carcasei (textolit 2,5mm) => 2,5 x(1a+3a+1a)=312,5mm2=3,125cm2. Suprafata totala


ocupata in fereastra: 7,53+3,95+3,125=14,605cm2. Factorul de utilizare recomandat, al ferestrei,
pentru transformatoare cu racire in aer se gaseste in limitele 0,6-0,8. Calculam factorul de utilizare, in
cazul
nostru:
Stotala/Sfereastra=14,605/18,8=0,776 deci

ne

incadram.

NOTA: Nu am luat in calcul grosimea izolatiei dintre primar si secundar si nici grosimea izolatiei finale.
Introducand in calcul valoarea acesteia( aprox. 0,7 cm2), depasim cu putin factorul de utilizare al ferestrei
si atunci devine necesara alegerea unei tole mai mari si refacerea calculelor legate de miezul magnetic.
j) Calculam

grosimea

miezului

magnetic:
=Sm/2a=39/5=7,8cm.

Aplicam factorul de multiplicare pentru dimensiunea c => C real=1,05 x c=8,19cm. Calculam raportul C
real/2a=8.19/5=1,638 =>tola este bine aleasa. Aflam numarul de tole C/grosime tola= 7,8/ 0,035=223
tole
k) Constuctia carcasei suport a bobinajelor trebuie sa tina cont de jocurile minime necesare:
dimensiunea 2a=> +0,5 mm ; dimensiunea (a) sus si jos=> --1mm ; dimensiunea 3a , cel putin 0,5mm.
Masuri

de

siguranta

in

exploatarea

autotransformatorului:

Din schema electrica rezulta clar ca un scurtcircuit in secundarul autotransformatorului este deosebit de
periculos pentru integritatea fizica a acestuia. La scurtcircuit, tronsonul aA se conecteaza in paralel cu
tronsonul AX rezultand o impedanta de scurtcircuit extrem de mica si, implicit , un curent de scurtcircuit
extrem de mare. De aceea este obligatorie montarea de sigurante fuzibile pe partea de alimentare si pe
sarcina. Calitatea izolatiei trebuie sa fie superioara avand in vedere contactul galvanic cu reteaua electrica
de 220v , iar carcasa de protectie trebuie construita din materiale electoizolante. Autotransformatorul
trebuie amplasat intr-un loc bine ventilat, departe de orice atingere accidentala.

BIBLIOGRAFIE:
Masini si aparate electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1969, autor ing. CONSTANTIN
DUMITRASCU
Manualul electricianului constructor de masini electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti
1970, autor SALGO LADISLAU
TUTORIALE
UTILE:
http://www.mircea-go...apitolul_II.pdf autotransformatorului
http://marconi.unitb...proiectTraf.pdf
http://www.electroni...sformator.shtml
http://staff.etc.tui...p05-Pr-traf.pdf
http://www.niqro.3x.ro/docs/trafu.pdf
Articol

aici

realizat

Articol actualizat in data de 16.02.2013


Lui dan_e, pcostica, ciro i altor 5 le place asta

gasiti

de

explicata

amanuntit

Florin

teoria

tehnica

Marcu

7 Comentarii

politehnica
feb 03 2013 10:36

Eu as fi ales tole E32 pentru ca partea activa a miezului ar fi avut o sectiune mult mai aproape de patrat iar
ferestrele miezului se vor folosi mult mai eficient.
In rest, un articol simplu si la obiect. Un autotransformator de aproape 3kW. Felicitari autorului.

bd_lotru

feb 05 2013 07:13

Cel mai mare autotransformator cu care m-am jucat avea 150 MVA si tensiune 220 kV/ 110 kV . Calculul
facut este foarte bun si practic deci cei care doriti sa construiti unul pentru uzul personal faceti rost de tole
si sarma si dati-i bataie
gogutulacoste ii(le) place mesajul asta

ola_nicolas
feb 08 2013 01:51

Calculul prezentat este bun si foarte util unui amator. Dincolo de aceste aprecieri, sper ca autorul sa nu se
supere si pentru cateva chestiuni critice, care au fost formulate aici, dar au fost sterse ulterior, in urma
eforturilor de corectare a articolului, pe care autorul le-a facut.
dan_e, politehnica i lverestiuc like this

flomar
feb 08 2013 08:20

Va multumesc pentru aprecieri, observatii si critici ! Acest articol s-a dorit a fi, la momentul conceperii lui,
un ghid simplu si practic de constructie a unui autotransformator de mica putere ,de catre oricare
constructor amator care detine setul de cunostinte teoretice si practice minim necesare in domeniul
electric. Bineinteles , ca orice articol de inceput , are minusurile lui, si de aceea , apreciez in mod deosebit ,
observatiile facute de d-l ola_nicolas. Am o singura rectificare de facut , la fig 4 - geometria pachetului de
tole - expresia 3a=c era in articolul original 3a , se pare ca este o mica gresala de redactare . Pentru ca nu
am posibilitatea sa intervin am sa rog administratorul sa faca rectificarea . Numai bine, tuturor!

ola_nicolas

feb 09 2013 10:22

Iti propun ca in colaborare cu @donpetru sa corectezi neajunsurile pe care ti le-am semnalat.

donpetru

feb 10 2013 05:40

Am corectat fig.4.
In ceea ce priveste observatiile dl. Olaru N., sunt cat se poate de corecte, dar in ultimi ani am incercat sa
fiu mai putin exigent atunci cand vine vorba sa accept niste articole, tocmai din cauza ca am vrut sa adun
in aceasta rubrica cat de multe articole se poate. Daca autorul articolului de mai sus crede ca poate pune
in aplicare spusele user-ului @ola_nicolas, atunci il rog sa faca asta, daca nu, atunci comentariu dl.Olaru
va ramane o observatie foarte importanta pentru acest articol.
Din pacate nu pot corecta acest articol din cauza timpului disponibil destul de redus pentru asa ceva (de
abia am reusit sa completez o pagina la articolul pe care il pregatesc, daramite sa mai corectez altele).
Numai bine

flomar

feb 10 2013 06:40

In cel mai scurt timp posibil voi corecta articolul , incluzand observatiile facute de d-l ola_nicolas si apoi il
voi trimite la redactie.

You might also like