Alzheimer este o boal degenerativ care afecteaz esutul cerebral n special la persoanele de peste 65 de

ani. Boala este marcat de un declin mental devastator: func iile intelectuale, limbajul, memoria i n elegerea se
deterioreaz.
Bolnavii de Alzheimer au probleme de atenie, ntmpin dificulti n efectuarea calculelor, iar activit ile
zilnice devin din ce n ce mai dificile. Apare confuzia, frustrarea, modificarea frecvent a dispozi iei, crize de
anxietate i perioade de apatie profund. Printre factorii de risc ai bolii Alzheimer se numr vrsta naintat i
preexistena demenei.
Se estimeaz c n lume exist 24,3 milioane de persoane cu demen , iar anual se diagnosticheaz 4,6
milioane de cazuri noi, adica un caz la 7 secunde. Dintre acestea 50% sunt cazuri de Alzheimer.
Simptomele bolii Alzheimer
1) Declinul cognitiv progresiv:
- tulburri de memorie caracterizate prin imposibilitatea de a- i aminti unele informa ii i incapacitatea de a
nva altele noi
- afazie: tulburri de limbaj
- apraxie: imposibilitatea de a efectua activiti fizice, cu toate c func ia motorie nu este afectat n niciun fel
- agnozie: imposibilitatea de a recunoate i identifica obiecte, n condi iile n care func iile senzoriale sunt
intacte
- tulburri ale fuciilor executive prin afectarea capacitii de planificare a activit ilor zilnice
2) Debut gradat
3) Tulburri de comportament:
- Schimbri de dispoziie
- Agitaie
- Tendina de a pleca de acas
4) Deteriorarea activitilor fizice printr-un declin semnificativ fa de un nivel anterior
5) Ameeli sau tulburri de echilibru

Cauzele apariiei bolii Alzheimer

Cauzele bolii Alzheimer nu au fost identificate nc, cercetrile n acest sens fiind n desf urare. De
asemenea, dei se crede c factorul genetic este una dintre cauzele apari iei bolii Alzheimer, n realitatea doar
3% dintre cazuri sunt provocate de cauzele genetice. Un alt mit, combtut de cercettori este acela c boala
Alzheimer apare doar la btrni. n realitate, boala se manifest ncepnd cu vrsta de 40-50 de ani. Conform
Societii Romne de Alzheimer, 80% dintre bolnavii de Alzheimer rmn nediagnosticai n Romnia. Trebuie
subliniat faptul c boala Alzheimer nu este o consecin normal a mbtrnirii.

Cu toate acestea, exist anumii factori favorizani care determin apari ia bolii Alzheimer. Spre exemplu, la
persoanele care sufer de hipertensiune, diabet, arterioscleroz i tabagism, riscul de a suferi la un moment dat
deboala Alzheimer este de dou ori mai mare. n categoria factorilor de risc mai intr i alimenta ia
nepotrivit,exerciiile fizice, consumul de tutun, cafea sau alcool. Printre cauzele bolii Alzheimer mai sunt
ncadrate i expunerea la substane toxice n cadrul activitilor profesionale.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Diagnosticarea bolii Alzheimer se face de cele mai multe ori de ctre familie i prieteni, care observ aceste
modificri comportamentale ale pacientului. Un diagnostic cert al bolii Alzheimer se poate pune printr-un
examen morfopatologic post mortem al creierului, care evideniaz leziunile caracteristice ale maladiei. O
anamnez amnunit, urmat de o explorare neuropsihic corelat cu rezultatul examenelor neuroradiologice
pot stabili diagnosticul cu o probabilitate de 85-90%.
De aceea, foarte important n cazul bolnavilor de Alzheimer sunt rudele i prietenii, care pot diagnostica
maladia i se pot adresa medicului specialist.
Astfel, Societatea Romn de Alzheimer pune la dispozi ia familiilor pacien ilor un test congnitiv pe care l poate
aplica pacientului i astfel s ajute la diagnosticarea bolii Alzheimer i stadiul n care aceasta se afl:
Abbreviated Mental Test
Pacientul este rugat s precizeze:
1) Vrsta
2) Ora
3) O adres (pacientului i se spune o adres, pe care este rugat s o repete la sfr itul testului)
4) Anul
5) Numele instituiei n care se desfoar testul
6) Precizarea a dou persoane cunoscute
7) Anul n care a nceput primul Rzboi Mondial
8) Data naterii
9) Numele preedintelui
10) Numerele n ordine descresctoare de la 20

Pentru fiecare rspuns corect se va acorda un punct. Schema urmtoare ofer un punctaj total corelat cu
severitatea bolii:
6-10 puncte stadiu uor
3-6 puncte stadiu moderat

0-3 puncte stadiu avansat

n cazul n care identificai semne ngrijortoare ale prezen ei bolii Alzheimer, cel mai bine este s mergei
mpreun cu pacientul la un specialist, neurolog sau psihiatru pentru a pune un diagnostic sigur i pentru
instruirea tratamentului. Cu ct diagnosticarea se face mai rapid, cu att amintirile n loc s se piard, devin tot
mai numeroase.

Tratamentul bolii Alzheimer

Tratamentul bolii Alzheimer a fost mult vreme un capitol deficitar, ns studiile realizate n ultimii 20 de ani au
dovedit faptul c boala Alzheimer este tratabil, din pcate nu i vindecabil. Exist totui inhibitori de
acetilcolin, care s-au dovedit a fi cele mai eficiente medicamente pentru tratarea bolii Alzheimer.
Avnd n vedere c boala Alzheimer este o boal caracterizat de stri depresive i de anxietate, medicii
recomand presopunctura care poate fi eficient n cazul relaxrii i atenurii strilor caracteristice ale bolii
Alzheimer.

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afectiune degenerativ progresiva ce afecteaza zone ale creierului ce
controleaza
memoria,
inteligenta,
capacitatea
de
judecata,
limbajul
si
comportamentul.
Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mintal la persoanele in varsta, producand o deteriorare
din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere ale creierului, asociata cu tulburari de comportament, de
personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si a abilitatii de a efectua activitatile zilnice, ceea ce realizeaza
starea cunoscuta sub numele dedementa.

Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei, observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi
sesizate si de bolnavi.
Nu sunt cunoscute cu siguranta cauzele care provoaca boala Alzheimer, dar este posibil sa existe mai
multe cauze care concura la aparitia acestei boli.
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important, dar nu exista nicio dovada ca boala Alzheimer ar fi
cauzata de procesul biologic de imbatranire. Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular, precum diabetul,
hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut, fumatul, pot cauza aparitia bolii Alzheimer. Nivelul crescut de
homocisteina (aminoacid prezent in cantitati mici in sange) asociat cu un nivel scazut de vitamina B12 si acid
folic sunt alte posibile cauze de aparitie ale bolii, precum si traumatismele cranio-cerebrale grave
sau expunerea la metale usoare (de ex. aluminiu).

Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in varsta se
ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la
persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare vor
dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist si
poate avut in vedere ingrijirea bolnavivilor cu Alzheimer.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea agravarii depinde de la o persoana la alta. Unele persoane
pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitati
zilnice deja intr-o faza precoce a bolii. Nu exista pana in prezent posibilitatea unei vindecari in caminele de batrani
a bolnavilor de Alzheimer.

Multe dintre ideile oamenilor privind demenele n general i boala Alzheimer n particular
(spre exemplu referitoare la cine se poate mbolnvi sau la felul n care boala afecteaz aceste
persoane) sunt destul de departe de adevr. Astfel de preri nu fac de fapt dect s accentueze

stigmatizarea bolnavilor, mpiedicndu-ne s i nelegem i s i ajutm. Cu ct suntem mai

bine informai, cu att ne va fi mai uor s facem fa realitii.
1. Pentru c cineva din familie are demen Alzheimer, cu siguran m voi mbolnvi i eu.
n realitate: Cu toate c factorii genetici au un rol n apariia demenei Alzheimer, doar o mic
parte dintre cazuri (3%) sunt familiale. De cele mai multe ori ns, nu se poate identifica o
singur cauz a bolii. Ct de importani sunt factorii genetici este o ntrebare la care se caut
nc rspuns.
2. Demena Alzheimer este o boal care afecteaz doar btrnii.
n realitate: Cu toate c vrsta este cel mai important factor de risc pentru demena Alzheimer,
nu toate persoanele afectate sunt foarte n vrst. Uneori, boala se manifest i la 40-50 de ani.
Cel mai important lucru pe care trebuie s l nelegem este c demena Alzheimer nu este o
consecin normal a mbtrnirii.
3. Demena Alzheimer se poate vindeca.
n realitate: Nu exist n prezent nici un tratament disponibil care s poat vindeca demena
Alzheimer. Exist ns o serie de medicamente care pot fi foarte eficiente n a ameliora
simptomele i n a reduce ritmul de progresie a bolii, mbuntind calitatea vieii persoanelor
afectate i a familiilor acestora.
4. Tulburrile de memorie nseamn demen Alzheimer.
n realitate: Multe persoane au tulburri de memorie, dar aceasta nu nseamn n mod
obligatoriu c este vorba despre boala Alzheimer. Tulburrile de memorie pot avea foarte
multe cauze, de aceea este bine s v adresai medicului atunci cnd ele afecteaz viaa de zi cu
zi i sunt nsoite de probleme ale gndirii i raionamentului sau de modificri ale capacitii
de comunicare.
5. Demena Alzheimer este cauzat de aluminiu.
n realitate: Cu toate c legtura dintre aluminiu i demena Alzheimer este intens studiat, nu
se poate spune cu certitudine c exist o relaie cauzal clar. Boala este de fapt rezultatul
asocierii mai multor cauze, genetice i de mediu.
6. Putem preveni demena Alzheimer.
n realitate: ntruct cauza exact a demenei Alzheimer nu este nc cunoscut, nu se poate
spune cu certitudine c boala poate fi prevenit. Exist ns dovezi n ceea ce privete anumite
msuri care pot fi luate pentru a reduce riscul apariiei ei. Aceste msuri se refer n primul
rnd la un mod de via ct mai sntos i activ, att fizic ct i intelectual.
7. Suplimentele vitaminice i medicamentele care mbuntesc memoria pot preveni demena
Alzheimer.
n realitate: Eficiena unor substane precum vitamina E, vitamina D sau gingko biloba n
prevenirea bolii Alzheimer a fost evaluat n cadrul a numeroase studii. Rezultatele nu sunt
ns deocamdat foarte concludente.
8. Dac am boala Alzheimer, viaa mea nu mai are nici un sens.

n realitate: Multe persoane cu boala Alzheimer au o via activ i nu se simt ca i cum rolul
lor s-ar fi ncheiat. Stabilirea diagnosticului i nceperea tratamentului ct mai devreme pot fi
de ajutor n acest sens. Este de asemenea important sprijinul acordat de ctre persoanele
apropiate pe parcursul progresiei bolii.
9. Toi bolnavii cu demen Alzheimer devin violeni i agresivi.
n realitate: Demena Alzheimer nu se manifest n mod identic la toate persoanele afectate.
Tulburrile de memorie i confuzia pe care acestea o provoac sunt adesea frustrante sau
nspimnttoare pentru bolnav. nvnd mai multe despre boal, adaptnd mediul n care
triete persoana respectiv i modul de comunicare cu aceasta, reaciile agresive pot fi
prevenite.
10. Persoanele cu demen Alzheimer nu pot nelege ce se ntmpl n jurul lor.
n realitate: Unele persoane cu demen Alzheimer sunt capabile s neleag ceea ce se
ntmpl n jurul lor, altora le este ns mai dificil acest lucru. Este adevrat c boala
Alzheimer afecteaz capacitatea de a comunica i de a nelege semnificaia lucrurilor i
evenimentelor, dar nu afecteaz n mod identic toi bolnavii. Atunci cnd presupunem c ei nu
i dau seama de ceea ce se ntmpl n jurul lor, i putem jigni, dei nu avem aceast intenie.
Nu trebuie s uitm c un bolnav cu demen Alzheimer rmne o persoan care are dreptul la
demnitate i respect.
Alzheimer este o boala progresiva, incurabila, care distruge treptat celuleleneuronale. Pacientii afectati incep sa aiba
probleme de memorie, tulburari comportamentale, precum si pierderea capacitatii de a indeplini activitatile zilnice.
Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mintal la persoane varstnice si a devenit tot mai frecventa
o data cu cresterea longevitatii.
Ritmul dezvoltarii bolii este diferit de la persoana la persoana. Daca boala
avanseaza repede, asa va si continua. Daca la inceput boala progreseaza
lent, asa va fi si pe parcurs. Din cauza subevaluarii bolii alzheimer, multi
oameni nu iau in considerare faptul ca ar putea fi afectati in cazul aparitiei
problemelor de memorie.
Majoritatea pacientilor diagnosticati cu boala Alzheimer au varsta peste 60 de ani.
Dementa nu afecteaza doar pacientul, ci are repercursiuni si asupra familiei si a celor implicati in ingrijirea bolnavului.
De multe ori, datorita sentimentelor de disperare si a descurajarii membrilor de familie in fata unor manifestari si
gesturi greu de inteles ale celor bolnavi se pot crea situatii care par fara iesire. Adesea, varstnicii par a nu mai fi
persoanele care erau inainte de declansarea bolii. Un diagnostic precoce si precis, alaturi de un tratament sustinut pe
termen cat mai lung, este cheia succesului si unica speranta a pacientilor si familiilor lor. De aceea recomandam un
consult la primele simptome ale bolii (mai ales persoanelor in varsta).
Medicul Adrian Stanescu despre dementa Alzheimer

Cauzele bolii Alzheimer

Personalitatea individului, sanatatea generala si situatia sociala reprezinta cei mai importanti factori care determina
modul de impact al dementei asupra persoanei.
Cu cat se inainteaza in varsta, cu atat riscul aparitiei bolii este mai mare, desi nu este parte a procesului de
imbatranire. Se stie ca dementia este o boala care se transmite genetic.
Pe langa varsta si istoricul familiei, mentionam si urmatorii factori care pot duce la dementia:

tensiune arteriala ridicata pentru o perioada indelungata de timp;

trauma la nivelul capului, in trecut;

nivel ridicat al homocisteinei (o substanta chimica din organism care contribuie la boli cronice precum boli de
inima, depresii si posibil Alzheimer);

sexul feminin pentru ca femeile traiesc mai mult decat barbatii, riscul de a se imbolnavi de Alzheimer este
mult mai mare.

Toate persoanele incep sa uite diverse lucruri pe masura ce inainteaza in varsta. Multe persoane in
varsta au o usoara pierdere de memorie care nu le afecteaza viata de zi cu zi. Dar o pierdere a
memoriei care se inrautateste poate fi un semn de instalare a dementei.
Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei in cauza. Ea
poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si capacitatii de abstractizare. De regula dementa
se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta.
Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor.
Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru nu inseamna ca
toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor face niciodata dementa. In jurul varstei de
85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa. Aceasta inseamna ca 65 din 100 de
persoane cu aceasta varsta nu au aceasta afectiune.
In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de memorie care se
inrautateste, se recomanda consultarea unui doctor. Poate sa nu fie nimic ingrijorator. Daca este insa
dementa, tratamentul poate fi de ajutor.

Simptome
Sus

Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale afectate.

Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat.
Alte simptome cheie ale dementei sunt:
- dificultate in rememorarea evenimentelor recente
- nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare
- dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in exprimarea gandurilor sau in denumirea obiectelor
- dificultate in efectuarea calculelor matematice
- probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi efectuarea instructiunilor unei retete,
scrierea unei scrisori sau tinerea evidentei unui carnet de cecuri
- dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata in cazul unei situatii de urgenta
- dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor proprii; depresia este frecventa, si pot
aparea agitatia si agresivitatea
- negligarea auto-ingriirii, cum ar fi toaleta sau dusurile.
Unele tipuri de dementa au simptome caracteristice:

- persoanele cu dementa cu corpi Lewy au adeseori halucinatii vizuale foarte elaborate, detaliate; ei
pot cadea frecvent
- primele simptome ale dementei fronto-temporale pot fi modificarile de personalitate sau
comportamentul neobisnuit. Persoanele cu aceasta afectiune pot sa nu mai aiba empatie fata de altii
(capacitatea de a-i intelege) sau pot spune lucruri nepoliticoase sau rautacioase, sa aiba momente de
exhibitionism sau sa faca comentarii sexuale.
Simptomele de dementa care debuteaza brusc sugereaza o posibila dementa vasculara sau un posibil
delirium - confuzie de scurta durata, datorata unei afectiuni noi sau unei afectiuni mai vechi care se
agraveaza.

Mecanism fiziopatogenic
Sus

Rapiditatea cu care evolueaza dementa depinde de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale

afectate. Unele tipuri de dementa progreseaza lent, in cursul mai multor ani. Alte tipuri pot progresa
mai rapid.
In cazul in care dementa vasculara este cauzata de o serie de accidente vasculare cerebrale de mici
dimensiuni, pierderea abilitatilor mentale se poate realiza in mod treptat. In cazul in care aceasta este
provocata de un singur accident vascular cerebral, intr-un vas de sange mare, pierderea functiilor
poate avea loc brusc.
Evolutia dementei variaza foarte mult de la o persoana la alta. Diagnosticarea si tratarea precoce cu
medicamente folosite in boala Alzheimer (inhibitori de colinesteraza, precum donezepil-Aricept) pot
duce la pastrarea functionarii mentale pentru o perioada de timp la persoanele cu dementa vasculara
sau cu dementa cu corpi Lewy. Chiar si fara aceste medicamente, unii oameni pot sa ramana intr-o
stare stabila pentru mai multe luni si chiar ani, in timp ce altii pot avea o degradare rapida.
Multe persoane cu dementa nu sunt constiente de degradarea lor mentala. Acestia pot sa nege starea
lor si sa ii acuze pe ceilalti pentru problemele pe care le intampina. In schimb cei care isi pot
constientiza starea pot sa se planga de pierderea abilitatilor lor si pot deveni lipsiti de speranta si
depresivi.
In functie de tipul de dementa, comportamenul unora poate scapa uneori de sub control. Persoana
respectiva poate deveni manioasa, agitata si combativa sau acrosanta, adeziva si comportandu-se ca
un copil. El sau ea poate hoinari si se rataceste. Aceste probleme pot face ca ingrijirea la domiciliu de
catre membrii familiei sau de catre alte persoane sa devina din ce in ce mai dificila.
Chiar daca sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o durata
de viata mai scurta decat media persoanelor de aceeasi varsta. Decesul se datoreaza de
obicei infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de sederea prelungita in pat.
De retinut!
Multi varstnici au o usoara pierdere a aptitudinilor mentale (de obicei e afectata memoria recenta), dar
acestea nu le afecteaza functionarea lor de zi cu zi. Aceasta situatie poarta numele de afectare
cognitiva usoara. Persoanele cu afectare cognitiva usoara pot fi intr-un stadiu timpuriu de dementa sau
pot ramane in acest stadiu al abilitatilor pentru o perioada indelungata de timp.

Consult de specialitate
Sus

Se recomanda chemarea imediata a unei ambulante (961) sau apelarea la un alt serviciu de
interventie rapida (112) in cazul in care apar brusc semne ale unui accident vascular cerebral sau ale
unui accident ischemic tranzitor (AIT). Acestea pot fi:
- amortirea, slabiciunea sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, in special pe o parte a
corpului
- tulburari de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar fi neclaritate, intunecarea/incetosarea
vederii, pete, vedere dubla, pierderea vederii sau senzatia ca o umbra s-a lasat peste ochi
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- durere de cap severa fara o cauza cunoscuta.
Este necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o persoana devine brusc confuza,

tulburata emotional sau nu pare sa stie cine este sau unde se afla. Acestea sunt semne de delirium,
care poate fi provocat de o reactie la un medicament sau de o afectiune medicala mai veche care se
agraveaza sau de una nou aparuta.
Este necesara consultarea unui doctor in cazul in care partenerul de viata sau o alta persoana
apropiata are o pierdere de memorie recent instalata si ingrijoratoare care este mai mult decat un
episod ocazional de uitare. Aceasta poate fi un semn precoce de dementa.

Boala Alzheimer este o afeciune degenerativ i progresiv a creierului specific persoanelor n vrst prin care funciile de
cunoatere ale creierului sunt deteriorate, iar capacitile intelectuale i valorile sociale ale personalitii individului se pierd. Fiind
asociat tulburrilor de comportament, boala realizeaz starea cunoscut sub numele de demen. Semnele specifice bolii au fost
descrise pentru prima dat de psihiatrul de origine german Alois Alzheimer, diagnosticul n cazul primului pacient studiat fiind
boal a uitrii. Chiar dac Alois Alzheimer a intrat n istorie ca fiind cel care a descoperit teribila boal, neurologul romn
Gheorghe Marinescu i patologul francez Paul Oscar Blocq identificaser deja leziunile din creier care stteau la baza tulburrilor
de memorie. Odat cu trecea anilor, boala a fost studiat n detaliu, iar, acum, este stabilit faptul c este cea mai comun form de
declin mintal la persoanele n vrst, reprezentnd jumtate din totalitatea cazurilor de demen. n Europa, frecvena apariiei bolii
Alzheimer crete odat cu naintarea n vrst. Astfel, n cazul persoanelor de 65 de ani, frecvena bolii este de 2-3%, pentru cei de
70 de ani este de 3%, pentru btrnii de 75 de ani este de 6%, iar n cazul celor de peste 85 de ani, procentul apariiei bolii variaz
ntre 25 i 40%, arat statisticile. n Frana, peste 17% din persoanele trecute de 75 de ani sunt afectate de boala Alzheimer sau de
o form nrudit de demen, arat studiul PAQUID, realizat recent. n Romnia, incidena tulburrilor mintale a crescut de la peste
600 de persoane la 100.000 de locuitori n anul 1975, la 883 de persoane raportate la acelai numr de locuitori, n 1993, potrivit
statisticilor. n prezent exist peste 200.000 de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, dup cum arat datele Societii
Romne Alzheimer.
Citeste mai mult: adev.ro/mq6urq