You are on page 1of 4

Mihai - Leonard DUDUMAN

Student, anul V
Facultatea de Silvicultura,
Universitatea "Stefan eel mare"
Suceava*

Cercetari biometrice ~i ecologice


asupra insectei Euproctis
chrysorrhoea L.
1. Introducere

in ultimii ani, pe valea Siretului, in raza judetelor


Suceava ~i Boto~ani, s-a constatat o inmultire puternidi a daunatorului Euproctis chrysorrhoea L., mai
ales in livezile cu pomi fructiferi ale fostelor C.A.P.
- uri, livezi care nu au mai fost ingrijite corespunzator dupa 1990, creandu-se 0 situatie potential periculoasa ~i pentru arboretele de stejar din apropiere.
Cu aceasta ocazie s-a considerat util sa se faca unele
observatii privind ecologia insectei, vizand in special cre~terea ~i dezvoltarea daunatorului in decursul
unui an calendaristic in aceasta zona, precum ~i
comportamentul omizilor 'in functie de actiunea
diferitilor factori ecologici .

2. Material

~i

metoda

Materialul biologic pentru cercetare a fost adunat


din livada de meri Bere~ti, situata la 22 km NE de
municipiul Suceava, cu o suprafata de aproxitnativ
40 ha, unde daunatorul produce pagube itnportante
incepand cu anul 1994, cu un maxim in 1996. S-a
recurs la livada de pomi fructiferi intrucat in
padurile de stejar din apropire daunatorul nu a fost
semnalat d_ecat sporadic, in stadiul de adult.
Pentru a studia corelatia dintre greutatea cuiburilor de iemare ~i numanll de omizi/cuib, in decembrie 1998 s-au recoltat 40 de cuiburi, ce au fost conservate impreuna intr-o punga de plastic, in congelator, timp de cca. doua luni, dupa care s-au canH'irit
individual, s-au des!acut ~i analizat la binocular in
vederea detenninarii numantlui de larve din fiecarc
cuib. Verificarea acestei corelatii s-a :fiicut prin
recoltarea ~i analizarea altor 50 de cuiburi, colectate
in decembrie 1999. De aceasta data, s-a urmarit sa
se verifice ~i valabilitatea pentn1 zona de studiu a
ecuatiei prezentate in literatura (Simionescu et al.,
1971; 2000), ecuatie in care intra greutatea medie a
cuiburilor stabilita prin cantarirea impreuna a unor
probe de minimum 50 cuiburi. in acest scop, dupa
recoltare cuiburile au fost tinute trei zile intr-o
incapere dicoroasa dar uscata, apoi s-au cantarit

toate impreuna. Pana la data analizarii lor (~i a cantaririi individuale) s-au pastrat ea ~i cele din 1998.
in vederea stabilirii fecunditatii ~i a corelatiei
dintre greutatea medie a tmei ponte ~i numarul
mediu de oua, in luna iulie 1999 s-au recoltat 100 de
ponte, care s-au pastrat timp de 2 saptamani in pungi
de plastic, inchise ermetic, in congelator, pana cand
au fost cantarite individual ~i apoi analizate la
binocular.
Dinamica dezvoltarii insectei in stadiul de larva
s-a studiat prin recoltarea de material biologic (larve
de diferite varste) la intervale de 4-10 zile in perioada 13.04-13.06.1999 ~i de cca. 4-15 zile in perioada
28.07-2.09.1999. Larvele s-au pastrat pana la efectuarea analizelor in alcool. Pentru a stabili perioada
de aparitie a fluturilor ~i de ovipozitie, precum ~i perioada necesara pentru ecloziunea omizilor, s-au recoltat din teren 30 de pupe care au fost tinute intr-o
cutie de sticla (80 x 35 x 40 cm) acoperita cu tifon,
amplasata la umbra, asigurandu-se conditii apropiate celor din natura. In acela~i loc s-au tinut ~i fluturii ie~iti din pupe, precum ~i pontele depuse de
ace~tia.

*Extras din lucrarea de diploma elaboratii sub indrumarea


dr. ing. N . Olenici de la Statiunea ICAS Campulung
Moldovenesc

in paralel cu recoltarea materialului biologic


mentionat, s-au !acut observatii privind comportamentul insectei in stadiul de larva ~i fenologia
daunatonllui in corelatie cu cea a speciei gazda sau
a altor specii de plante.
In laborator s-au cantarit cuiburile de iemare ~i
pontele cu o balanta electronica ce asigura o precizie de 0,01 g. Masuratorile asupra capsulei cefalice a larvelor de diferite varste, precum ~i inventarierile privind numanll de oua din ponte ~i numarul de
omizi din cuiburile de iemare, au fost efectuate
folosind stereobinocularul tnarca Zeiss cu o putere
de marire progresiva de la 2X la 10X. Dimensiunile
au fost masurate cu o precizie de 0,1 mm. Pentn1
incadrarea pe varste a larvelor s-au avut in vedere
datele din literatura (Simionescu et al., 1971 ).
Lucrarile de laborator au fost efectuate in cadrul
laboratoarelor de la Facultatea de Silvicultura,
Universitatea "Stefan eel Mare" Suceava, precum ~i
in laboratorul de entomologie de la I.C.A.S.
Campulung Moldovenesc.
Calculele statistice au fost efectuate dupa
metodele recomandate in Jiteratura (Giurgiu, 1972).

e 2000 e Nr.4

25

REVISTA PADUR!LOR Anu/115

3. Rezultatele obpnute si discutii

Tabelull
Corelatia dintre greutatea individuaBi a cuiburilor de
iernare ~i numarul de larve din cuib

3.1. Aspecte biometrice


Data
Numarul
Greutatea ~umarul mcdm
Coeficientul
SemniEcuatia de regresie
Masuratorile efectuate pe preleviirii de cuiburi medic a
de omizi
obtinuta
de corelatie r
ficatia
unui cuib
dintr-un cuib
orobei
cuiburile recoltate in 1998 au evi40
2,09
Dec. 1998
185
v = 117,1x- 59,133
0,85
***
dentiat faptul ea greutatea Dec. 1999 1
2,09
181
v = 98,26x- 24,33
0,89
50
***
cuiburilor de iemare variaza intre Dec. 1999 2
2 40
181
v = 85 72x - 24 331
0 88
50

...
..
0,56 si 4, 74 g, media fiind, in condttnle mentwnate
Nota: I) S-au folostt valonle dm cantannle mdtvtduale; 2)
S-au folosit valorile din cantaririle individuale ajustate.
anterior, de 2,09 g, iar numarul de larve/cuib a fost
cuprins intre 4 si 64 7, cu o medie de 185 larve/cuib
(tabelul 1). intre numarul de Iarve/cuib ~i greutatea : ~

individuaHi a cuiburilor exista o stransa corelatie (r


:
= 0,85), exprimata matematic prin ecuatia de regre- ~ : J
sie y = 117,1 x - 59,133, unde x reprezinta greutatea ~ :m j

individuala a cuibului (in gra~e ), iar y .- numarul de i! :ooo j


~.
omizi (tabelul 1 ~i fig. 1). In 1999, mtervalul de 100
al ~ .

variatie pentru greutatea cuiburilor a fost de 0,95~


. .:.......
-~-~----.-- ~---
0
4
5
6
3
2
1
4,51 g (media 2,09 g), iar pentru numarul de
o
gnUID(g)
larve/cuib intre 5 si 541 (media 181 larve ). Se conA - va1ori1e pentru anu1 1999
pentru anul 1998
stata astfel ea, in ambii ani, greutatea medie a - - valorile
------- dreapta de regresie pentru 1999
dreapta de regresie pentru 1998
cuiburilor a fost aceea~i, iar numarul mediu de
Fig.l. Variatia numarului de omizi/cuib in functie de
larve/cuib difera foarte putin (2,2 %). Prin urmare,
greutatea individuala a cuibului de iernare.
utilizarea ecuatiei determinate in 1998 ofera un
In ce prive~te greutatea pontelor, s-a stabilit ea
rezultat foarte apropiat de eel obtinut prin
aceasta a fost cuprinsa intre 0,02 g ~i 0, 14g (media
numararea directa.
fiind 0,097 g), iar numarul de oua a fost cuprins
Greutatea medie a unui cuib in cazul cantaririi
intre 66 ~i 580 (media 441) oua/ponta. Intre cele
impreuna a celor 50 de cuiburi in conditiile aratate
doua caracteristici exista o corelatie foarte stransa (r
mai sus a fost de 2,40 g. Utilizarea acestei valori in
= 0,92), exprimata prin ecuatia de regresie prezenvederea determinarii numarului mediu de larve/cuib
tata in figura 2.
folosind ecuatia mentionata in literatura : y = 136 g
y"' 3643.ex + ee.138
- 14,88 (Simionescu et al., 1971; 2000) conduce la
R 0.8546
obtinerea unui rezultat complet diferit fata de eel din
soo +
determinarile directe (312 larve/cuib, respectiv un
.
400 1
plus de 72,3 % ). Ca urmare, in conditiile in care s~
I
... 300 t
au desta~urat cercetarile de fata (localizare in nord~ 200 l
estul tarii, planta gazda - mar) ecuatia recomandata
pentru speciile forestiere din tara noastra nu este
---+-+-----+ --'--.---+-- -.
aplicabila. Considerand ea diferenta fata de greu0.1
0.12
0.14
0.02
0.04
0.06
0.08
0
greutate ponta (IU
tatea medie obtinuta prin cantariri individuale se
Fig. 2. Variatia numarului de ouatponta in functie de
datoreaza, eel mai probabil erorilor de cantarire,
greutatea pontei
valorile obtinute prin cantariri individuale s-au ajustat distribuind proportional cu marimea lor diferenta
Fecunditatea medie in cazul acestei populatii,
dintre masa eel or 50 de cuiburi cantarite impreuna ~i
calculata pe baza relatiei din literatura: fee. medie =
suma valorilor obtinute prin cantariri individuale.
g/ 0,000181 (Dissescu, 1960; Simionescu et al.,
Corelatiile dintre numarul de larve/cuib si greutatea
1971; 2000) este 537 de oua, ceea ce inseamna o
cuiburilor in cele doua situatii mentionate se prezinsupraestimare cu 22 % fata de valoarea determinata
ta in tabelul 1. Ca urmare, in cazul cantaririi impredirect (prin numarare), de~i greutatea medie a unei
una a pontelor, ecuatia de regresie adecvata pentru
depuneri determinata prin cantariri individuale e de
populatia studiata este y = 85,72 g - 24,331, in care
a~teptat sa fie mai mica decat in cazul cantaririi
termenii au aceea~i semnificatie ea ~i in cazul
impreuna, a~a cum s-a vazut in cazul cuiburilor.
ecuatiei prezentate anterior.
~

. ,: L .

26

REVISTA PADURILOR

Anu/115

2000

Nr.4

Valorile constatate pentru fecunditatea medie ~i


greutatea medie a unei depuneri indidi faptul ea
populatia este in faza I-ll a gradatiei, ceea ce concorda cu observatiile din anii anteriori privind
defolierea si extinderea atacului pe pomii din livezi
~i din preajma gospodariilor.

100
80
"N

>
:0

60

-;1.
o40

s :

Zlua din an

-1119899
O N 98-99
~V 98-99
.,_,.._ Vl98-99
199-2000 -1199-2000 - I N 992000

Fig. 3. Dinamica dezvoltarii larvare a daunatorului


Euproctis chrysorrhoea in anul 1999

observa faptul ea insecta a iemat in stadiul de larva


varsta a nr-a_ In data de 26,03. 1999, inainte de
pranz, cand temperatura aerului era de 10 C, nu sau observat omizi ie~ite din cuib, dar erau fire de
matase tesute intre ramuri, iar cuiburile erau ciuruite, semn ea omizile ie~isera anterior din acestea,
probabil in 24-25 martie sau chiar mai devreme in
intervalul 4-11.03, cand s-au inregistrat maxim; ce
depa~eau pragul de 13,6 C (fig. 4), prag considerat
40

-Temperaturi minime

-Temperaturi maxime

35 : - - -

30 -t--

25

- -

+-

t!

8.

-10

~--,

55

85

: .. --.

115

145

) . ------r--

175

205

235

265

295

ziua(numtrul)
Fig. 4. Variatia temperaturilor extreme zilnice in
perioada 24.02-27.10.1999 la statia meteorologica Suceava

ea temperatura limita inferioara la care insecta se


dezvolta in stadiul larvar (Marcu, 1965). In intervalul 26.03-13.04, cand maximele zilnice au depa~it
frecvent pragul mentionat ~i nu s-au mai inregistrat
minime negative, iar mugurii florali de mar s-au
umflat ~i au inceput sa crape (fenofazele B-C din
fig. 5), omizile au ie~it din cuiburi ~i au inceput sa

REVISTA PADURILOR

Anu/115

2000

Nr.4

. E.

~~~~~
H

3.2. Aspecte fenologice


E~alonarea calendaristica a dezvoltarii larvare in
anul 1999 se prezinta in figura 3, din care se poate

~~
I

.J

Fig. 5. Principalele fenofaze la mar (dupa Baicu


Savescu, 1978)

~i

se hraneasca rozand mugurii florali. La sfiir~itul


primei decade a lunii aprilie au avut loc ~i primele
naparliri, gasindu-se prime le larve in varsta a IV -a.
In intervalul 13-29.04, merii au parcurs fenofazele
D-F, iar omizile au ajuns in totalitate in varsta a IVa. In 3.05 merii erau in fenofazele F-G, iar larvele
trecusera in propoqie de 60 o/o in varsta a V -a. Dupa
8 zile, timp in care s-au inregistrat maxime de peste
15 C, larvele erau in propoqie de 90 % in varsta a
V -a, iar 10 % in varsta a VI -a, merii fiind in stadiile G-H. Prin urmare, trecerea in varsta a V-a coincide cu inceperea formarii fructelor, iar trecerea in
varsta a VI -a, are loc in perioada in care frunzele de
mar i~i incheie dezvoltarea. La inceputullunii iunie
(3.06) larvele cu dezvoltarea cea mai avansata i~i
teseau coconii in care urmau sa se impupeze, iar 10
zile mai tarziu cca. 80 % din exemplare erau in stadiul de pupa. Primii tluturi au fost observati in
28.06, respectiv la 21-23 zile dupa primele pup~, in
conditiile in.care -in intervalul 3-26.06 temperatura
medie a fost de 19,8 C. Larvele s-au impupat in
perioada de inflorire a salcamului, iar cand teiul a
inflorit ~i stejarul a dat a doua serie de frunze, au
inceput sa apara tluturii.
Femelele obtinute din cre~teri au depus primele
ponte pe data de 30 iunie, iar perioada de depunere
a pontelor a durat 6 zile, dar este foarte probabil ea
in teren perioada ovipozitiei a fost mai lunga,
datorita e~alonarii emergentei adultilor in conditiile
unui mediu mai putin omogen. La data de 22.07 au
aparut primele larve, care au inceput sa se hraneasca
scheletizand frunza pe care a fost depusa ponta.
Perioada de incubare a fost de 22 zile, la o temperatura medie de 21,18 C.
Observatiile efectuate in 28.07 au evidentiat faptul ea eclozarea larvelor se incheiase ~i toate erau in
varsta I, iar o luna mai tarziu peste 50 % din larve erau in varsta a Ill-a ~i cuiburile de iemare erau complet formate, insa larvele se mai hraneau. In primele
zile ale lunii septembrie toate larvele ajunsesera in
varsta a Ill -a ~i s-au retras in cuiburi pentru iemare,
de~i vremea inca era favorabiHi (temperaturi minime
27

You might also like