Universitatea Politehnica din Bucureti

Fluide hidraulice folosite in aviatie

Fluide hidraulice folosite in aviatie

Functionarea in bune conditii a unui sistem hidraulic este determinata in primul rand de calitatie fluidului
de lucru.In general,pentru aceste fluide se cere o constanta a proprietatilor fizice si mecanice presum si o stabilitate a
structurii chimice pentru limitele mai largi ale variatiei conditiilor de functionare.
Lichidele hidraulice folosite in aviatie trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
1.Sa-si mentina in limite cat mai restranse vascozitatea pentru variatiile de temperatura si presiune.In cazul
unui lichid hidraulic este necesar ca la temperaturi inalte vascozitatea sa nu scada sub limita unei bune functioari si
sa nu creasca peste limita acceptata in cazul scaderii de temperatura.In practica,se admite ca la temperatura de +50
C,vascozitatea fluidului sa fie de cel putin 1,5E,iar la temperatura de -55 C sa nu depaseasca 100-120 E.Variatiile
mari de temperatura apar datorita conditiilor de functionare ale sistemului hidraulic pe timpul iernii si al
verii.Cresterea vascozitatii aduce dupa sine cresterea pterii necesare pomparii flidului in retea pentru compensarea
cresterii rezistentei la miscarea fluidului si,in anumite cazuri,poate produce blocarea scurgerii fluidului prin
conducte.
Invers,micsorarea vascozitatii are ca efect lipsa de etansare si deci cresterea pierderilor de lichid hidraulic
din retea.
2.Sa aiba calitati lubrifiante,pentru a asigura ungerea diferitelor parti in miscare ce intra in componenta
agregatelor sistemului hidraulic.Lipsa ungerii poate provoca scoaterea timpurie din uz a agregatului sau modifica
parametrii de functionare.
3.Sa aiba calitati anticorosive si neutralitate fata de de materialele garniturilor de etansare,pentru a nu
produce scoaterea din uz a partilor componente ale sistemului si la cresterea pierderilor delichid prin lipsa de
etansare corespunzatoare.

4.Sa fie omogene pentru a-si mentine in timp proprietatiile fizice si chimice.In
cazul unei compozitii neomogene,fractiunile mai usoare ce intra in componenta
fluidului vor volatiliza si ca urmare vascozitatea lui va creste.
5.Sa nu contina asfalt,cenuse si impuritati mecanice.
6.Tendinta de formare a buleor de aer si de spuma sa fie minima.
7.Sa aiba punct ridicat de inflamabilitate.
8.Sa aiba modului de elasticitate ridicat
9.Lichidul si produsele descompunerii sale sa nu fie nocive
10.Sa aiba calitati dielectrice ridicate.
11.Sa aiba coeficient ridicat de conductibilitate termica,caldura specifica
mare si coeficient de dilatare termica redus.
Lichidele vehiculate n circuitele energetice i de comand ale transmisiilor hidraulice, numite curent
hidraulice, de lucru sau funcionale sufer ciclic variaii importante de presiune, vitez i temperatur, vin n
contact cu diferite materiale i pot fi expuse cmpului electromagnetic, radiaiilor nucleare, etc. Condiiile dificile de
utilizare impun lichidelor funcionale urmtoarele cerine: caliti lubrifiante; viscozitate acceptabil n orice condiii
de funcionare ale sistemului; proprieti fizice i chimice stabile; compatibilitate cu materialele sistemului;

compresibilitate, volatilitate, tendin de spumare, densitate, coeficient de dilatare termic, pre i toxicitate reduse;
caliti antioxidante i dielectrice; stocare i manipulare simple.
n prezent exist o gam larg de lichide funcionale, aparinnd din punct de vedere chimic mai multor
clase, dar nici unul nu prezint toate calitile necesare unei transmisii date. Ca urmare, alegerea unui lichid
constituie n general un compromis care asigur satisfacerea cerinelor eseniale, dar impune restricii structurii
sistemului i condiiilor de utilizare. Datele hotrtoare n alegerea unui lichid sunt: gama temperaturilor de utilizare
i stocare, normale i accidentale; gama de presiuni i depresiuni la care este supus lichidul n regim normal i
accidental; cerinele anumitor materiale sau elemente componente ale sistemului; cerinele de siguran; condiii
economice.
Dac mai multe lichide satisfac comparabil aceste cerine, opiunea final este determinat de ndeplinirea
celorlalte criterii.
Exista 4 tipuri de fluide hidraulice:

1.
2.
3.
4.

Fluide
Fluide
Fluide
Fluide

pe baza vegetala
pe baza minerala
neinflamabile pe baza de apa
sintetice
1. Lichide pe baz vegetal

Aceste lichide sunt compuse din ulei de ricin (care este un bun lubrifiant) diluat, n scopul mririi fluiditii,
ntr-un solvent cu punct de congelare
sczut i ct mai puin volatil. Un
Viscozitatea la 500C
Nr.
Calificativul
exemplu tipic este lichidul
Grade
grupei
Centistokes
ntrebuinat n primele sisteme de
Engler
frnare ale autovehiculelor, compus
1
Extrafluide
2
11
din ulei de ricin i alcool (diaceton)
2
Foarte fluide
2-3
11-20
n pri egale. Fiind compatibile cu
3
Fluide
3-4
20-29
cauciucurile naturale, care nu sunt
4
Semifluide
4-5
29-37
afectate de temperaturile sczute,
5
Semiviscoase
5
37
aceste lichide sunt nc folosite n
domenii specifice, dei sunt corozive, volatile (datorit solventului), inflamabile, instabile n timp i n raport cu
variaiile de temperatur etc.
2. Lichide pe baz mineral
Datorit calitilor lubrifiante, stabilitii chimice i costului relativ sczut, aceste lichide sunt larg utilizate
n sistemele hidraulice care lucreaz n domeniul de temperatur cuprins ntre -54 i 135 0C. n aeronautica civil i
n transmisiile hidraulice industriale expuse pericolului de incendiu, lichidele pe baz mineral sunt nlocuite
frecvent cu lichide sintetice neinflamabile (esteri fosfatici sau silicici).
Gama de uleiuri minerale este foarte larg, productorii oferind lichide din fiecare grup de viscozitate.
Tabelul 2.1 conine caracteristicile grupelor de viscozitate ale lichidelor funcionale industriale.
Instalaiile hidraulice ale aeronavelor utilizeaz frecvent "lichidul hidraulic standard", care poate fi definit
astfel (dup norma AIR 3520/A -Frana): ulei mineral cu punct de curgere sczut (< -600C), cu punct de
inflamabilitate mai ridicat de 93oC, cu indice de aciditate sczut (< 0,1 mg hidroxid de potasiu pe gram), aditivat cu
cel mult 20% amelioratori ai indicelui de viscozitate (de exemplu polimer metacrilic), cu 0,4 0,6% tricrezilfosfat
(pentru mbuntirea calitilor lubrifiante), cu 2% antioxidant i cu 100 p.p.m. colorant (rou). Acest lichid se

numete n Frana AIR 3520/A i are urmtoarele echivalente: MIL H 5606 n S.U.A.; AMG 10 n Rusia; DTD 585
n Anglia, H 10 n Romnia etc.; este foarte stabil, netoxic, compatibil cu majoritatea elastomerilor sintetici, are un
indice de viscozitate bun, dar este inflamabil.
3. Lichide neinflamabile pe baz de ap
Datorit unor neajunsuri majore (domeniu limitat de temperatur, viscozitate i proprieti lubrifiante foarte
reduse, corozivitate) apa este folosit ndeosebi pentru acionarea unor utilaje "calde", mari consumatoare de lichid,
cum sunt presele hidraulice, sau a utilajelor alimentare. Ameliorarea proprietilor apei se poate obine prin
amestecare cu ulei sau poliglicoli.
Emulsiile de ulei n ap conin ntre 1 i 10% ulei mineral, care mbuntete proprietile lubrifiante ale
apei i i limiteaz agresivitatea chimic. Aceste emulsii au un indice de viscozitate bun i sunt compatibile cu
elastomerii i vopselele uzuale, fiind ntrebuinate pe maini-unelte.
n emulsiile de ap n ulei, ponderea acesteia este mrit la 5060%, asigurnd un indice de viscozitate
ridicat (circa 140) i compatibilitatea cu elastomerii i vopselele curente, dar proprietile lubrifiante rmn modeste;
sunt folosite ndeosebi n instalaiile hidraulice ale utilajelor miniere, la presiuni ridicate (uzual 400 bar).
Soluiile de poliglicoli n ap conin ap n proporie de 3565%; au caliti lubrifiante bune i un indice
de viscozitate ridicat (circa 150), dar sunt incompatibile cu lichidele petroliere (formeaz precipitate chiar n
prezena unor urme de ulei mineral), cu zincul, cadmiul i vopselele curente (cu excepia celei vinilice); sunt
ntrebuinate ndeosebi n marin. Vaporii de ap joac rolul de estinctor, dar prezena apei limiteaz mult domeniul
de temperatur; peste 600C apa se evapor intens, lichidul pierzndu-i caracterul ignifug.

4. Lichide sintetice
Necesitatea mririi siguranei sistemelor hidraulice i a creterii temperaturii lor maxime de funcionare,
corespunztor cerinelor aeronauticii moderne a generat cercetri intense pentru crearea lichidelor funcionale
sintetice "neinflamabile" i a celor "de nalt temperatur". Dintre lichidele utilizate sau numai studiate se analizeaz
cele mai cunoscute.
Esterii acizilor organici sunt lichide de nalt temperatur dar nu sunt rezistente la foc; au punctul de
inflamabilitate cuprins ntre 160 i 2000C, dar se comport nesatisfctor la temperaturi sczute i sunt
incompatibile cu anumii elastomeri. Iniial au fost utilizai ca lubrifiani sintetici i ca lichide funcionale n
sistemele de comand ale motoarelor termice; n prezent ele sunt ntrebuinate pe unele avioane supersonice civile.
Compuii organici halogenai (florurai sau clorurai) sunt neinflamabili, dar au un cost extrem de ridicat,
densitate mare, indice de viscozitate redus i suport greu aditivii, astfel c n prezent sunt ntrebuinai rar.
Siliconii sunt lichide neinflamabile de nalt temperatur (pot lucra pn la 315 0C); indicele lor de
viscozitate este ridicat, dar au proprieti lubrifiante slabe, spumeaz intens, sunt insensibili la aditivi i scumpi; n
plus, au un modul de elasticitate redus i o comportare special n lagre (sunt lichide nenewtoniene).
Esterii fosfatici au caliti lubrifiante bune, indice de viscozitate foarte mare (circa 240), punct de
inflamabilitate ridicat (circa 2600C), dar au densitate relativ mare (circa 1,08), sunt sensibili la forfecare i toxici.
Instabilitatea elastomerilor corespunztori (butilii, pn la 70 - 80 0C i etilenpropilenele, pn la 1000C) limiteaz
temperatura lor de utilizare la circa 1000C. Aceste lichide pot fi considerate neinflamabile, dar nu i lichide de nalt
temperatur; sunt larg ntrebuinate pe avioanele civile i pe nave, precum i n numeroase instalaii hidraulice
industriale expuse pericolului de incendiu (de exemplu cele miniere). Un exemplu tipic de ester fosfatic este lichidul
SKYDROL 500 A, utilizat pe avioanele BOEING.

Lichidele de temperatur foarte mare sunt necesare avioanelor i rachetelor hipersonice, a cror nclzire
dinamic este considerabil. Sunt studiate n acest scop metalele lichide testate deja n circuitele primare ale
reactoarelor nucleare, mercurul, sodiul, potasiul, aliaje de plumb i bismut etc.