Povestea teiului

Mihai Eminescu
- Blanca, tii c din iubire
Fr' de lege te-ai nscut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos s-l iei de mire!

mbrcndu-te-n vemntu-i,
Lepdnd viaa lumii,
Vei spi greala mumii
i de-o crim tu m mntui.

- Traiul lumii, drag tat,

Cine vor, aceia lese-l,
Dar sufletul mi-e vesel,
Tinereea luminat;

Danul, muzica, pdurea,

Pe acestea le-ndrgii,
Nu chiliile pustii
Unde plngi, gndind aiurea!

- tiu mai bine ce-i priete,

Cum am spus, aa rmne;
Pentru drumul cel de mine
De cu azi te pregtete!

Mna Ea la ochi i-o ine,

Toate minile-i adun,
S ia lumea-n cap, nebun,
Parc-atta-i mai rmne.

Calu-i alb, un bun tovar,

neuat ateapt-afar,
Ea picioru-l pune-n scar
i la codru pleac iari.

Sara vine din ariniti,

Cu miroase o mbat,
Cerul stelele-i arat,
Solii dulci ai lungii liniti.

Dar prin codri ea ptrunde

Lng teiul vechi i sfnt,
Ce cu flori pn-n pmnt
Un izvor vrjit ascunde.

ngnat de glas de ape

Cnt-un corn cu-nduioare
Tot mai tare i mai tare,
Mai aproape, mai aproape;

Iar izvorul, prins de vraj,

Rsrea, sunnd din valuri -
Sus n codri de pe dealuri
Luna blnd ine straj. -

Ca din farmec Ea tresare,

i privind uimit-n lturi,
Vede-un tnr chiar alturi,
Pe-un cal negru e clare...

Oare ochii ei o mint,

Sau aievea-i, adevru-i?
Flori de tei el are-n pru-i
i la old un corn de-argint.

Ea privi atunci n jos,

Trece mna pe la tmple,
Iar inima-i se umple
De un farmec dureros.

El se da tot mai aproape

i cerea copilrete;
Al ei suflet se rpete
De nchide-a ei pleoape.

Cu o mn l respinge,
Dar se simte prins-n brae,
De-o durere, de-o dulcea
Pieptul, inima-i se strnge.

Ar striga... i nu se-ndur,
Capu-i cade pe-a lui umr,
Srutri fr de numr
El i soarbe de pe gur;

O desmiard -o ntreab,
Iar ea faa i-o ascunde,
i aa de-ncet rspunde
Cu o voce dulce, slab.

Tot alturi clresc,

Nu au grija nimnuia,
i de dragi unul altuia
Ei din ochi se prpdesc;

Se tot duc, se duc mereu,

Trec n umbr, pier n vale,
Iar cornul plin de jale
Sun dulce, sun greu.

Blndu-i sunet se mparte

Peste vi mprtiet,
Mai ncet, tot mai ncet,
Mai departe... mai departe...

Sus n brazii de pe dealuri

Luna-n urm ine straj,
Iar izvorul, prins de vraj,
Rsrea sunnd din valuri.

Inapoi