Violena n familie i pastoraia violenilor

Viaa cretin are ca fundament al nvturii ei iubirea fa de toi oamenii. Violen a este o
manifestare a lipsei de iubire, o tulburare / diminuare a strii de comapsiune i de armonie ntre oameni.
Mntuitorul ne spune: Fericii cei blnzi... i Fericii fctorii de pace (Mt. 5, 5; 5, 9) omul
blnd, panic i fctor de pace este numit fiu al lui Dumnezeu dup har. Pentru a deveni fctor de
pace, omul trebuie s dobndeasc pacea sufleteasc, iar aceasta este dat numai de prezena lui
Dumnezeu n sufletul omului, prin rugciune, facerea binelui i evitarea conflictelor. Aciunile noastre i
afecteaz pe cei din jur (omul bun din vistieria cea bun a inimii sale scoate cele bune, omul ru, pe cele
rele Lc. 6, 45). n predica de pe munte, n fctorii de pace se manifest pacea ca prezen iubitoare a lui
Dumnezeu.
Cnd manifestm blndee i buntate fa de toi oamenii, sim im prezen a lui Hristos n noi.
25 oct. este ziua mpotriva violeneei, zi n care BO o srbtorete pe Sf. Ecaterina, care a cultivat pacea
interioar, nu a rspuns violenei cu violen, ci a biruit rutatea altora cu buntatea ei. Ziua mpotriva
violenei este un semn c societatea contemporan are nevoie de o via spiritual i de o educa ie
sntoas care s promoveze pacea i dialog ntre oameni.
Sfinii lui Dumnezeu ne nva c pacea interioar e manifestarea darurilor Duhului Sfnt cultivate
prin rugciune, pocin i fapte bune. Cnd manifestm buntate fa de oameni rmnem n comuniune
de dragoste cu Dumnezeu. Cnd un om se manifest violent i agreseaz pe altul, agresivul de
dezumanizeaz, iar relaia interuman se degradeaz.
Trebuie s cerem permanent de la Dumnezeu darul pcii, s promovm legi, instituii i programe
care protejeaz pe copii, aduli i btrni de violen. S urmm cu propritate lumina sfin ilor rugtori,
blnzi i fctori de pace, care au biruit rul cu binele i violena cu blndeea.
Astzi, familia tradiional se afl n criz, spre un viitor confuz i incert. Criza familiei e perceput
ca simptom al crizei civilizaiei occidentale, a societii contemporane o criz a statului. Violen a este o
nclcare a poruncii iubirii date de Hristos, iar violena n familie este o anomalize cauzat de o criz
spiritual, de ndeprtarea omului de Dumnezeu. Violena n familie este una dintre formele cele mai des
ntlnite.
Violena n familie = orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii.
Actele de violen sunt adesea ascunse de ctre victim, din cauza sentimentului de team fa de agresor
sau de jen fa de societate. Efectele negative sunt pe termen scurt i lung afecteaz n mod direct
victimele i indirect membrii de familie. Femeia este cel mai adesea victima violen e ns, recent, i
numrul brbailor agresai a crescut.
Sf. Pavel le spune galatenilor c mpotriva blndeii, nfrnrii i curiei nu este lege (Gal. 5, 23).
Dojana cu blndee freasc poate fi semn de iubire pentru ndreptare, dar nu violena.
n loc s recurgem la violen, noi trebuie s-L rugm pe Hristos i s-I spunem ce lipse te cu
adevrat familiei i s nelegem c fericirea familiei este un dar de la Dumnezeu i nu un drept care
trebuie cucerit n spirit egoist. Trebuie s aprm i s cultivm sfinenia cstoriei, solidaritatea familiei,
demnitatea maternitii s le privim ca fiind darurile lui Dumnezeu.
Familia adevrat se bazeaz pe dragoste, ncredere i ajutorare i nu poate fi redus la aspectul ei
biologic, juridic etc. Ea este mai mult dect toate i le transcede, pentru c are vocaia de a fi n lume
icoana iubirii divine venice. Cununia este binecuvntat de Biseric n calitaeta ei de icoana a iubirii
dintre Hristos i Biserica, dintre Dumnezeu i umanitate. Ca slujitori ai Bisericii, trebuie:
-- s cerem permanent de la Dumnezeu darul pcii;
-- s l cultivm n sufletul nostru i n relaia cu credincioii;

1
 -- s promovm legi, instituii i programe care protejeaz pe copii, pe aduli i pe btrni de
violen;
-- s dezvoltm constant i consecvent o educaie i o civilizaie a pcii;
-- s urmm cu propritate lumina sfinilor rugtori, blnzi i fctori de pace.
Patriarhia Ro. s-a alturat aciunilor de combatere a violenei i discriminrii, implicndu-se activ
prin preoii i profesorii de religie n programe de prevenirea i combaterea violenei (mai ales a femeilor
i copiilor).
n faa acestui flagel al societii contemporante trebuie s fim alturi de to i cei responsabili,
autoriti i foruri decizionale i mai ales ntreaga comunitate romneasc, nvnd c trebuie ss evitm
atitudini i comportamente degradante i umilitoare, pentru c Dumnezeu ne-a creat pe toi egali, cu
aceeai demnitate i cu aceleai posibiliti de dobndire a mntuirii i a vieii venice.
Aspecte ale pastoraiei bolnavilor
Dumnezeu are cu fiecare dintre oameni o pedagogie, o lucrare de a-i apropia de El pe unii i
apropie prin sntate, pentru care ei mulumesc Domnului, iar pe alii prin ncercri (boli). Trebuie s ne
ngrijim i de vindecarea sufletului, prin Spovedanie, i de vindecarea trupului, prin rugciune i Sf.
Maslu. Foarte adesea nu ne pocim de voie, ci de nevoie.
Cei 4 prieteni care l-au purtat pe slbnogul din Evanghelie la Hristos reprezint Biserica. Nu li se
d numele pt a arta c ei reprezint mulimea credincioilor care nu se gndesc doar la ei i la sntatea
lor, ci i la cei bolnavi. Biserica se roag pentru cei bolnavi, ntristai, imobilizai, pentru cei care nu se
pot ruga. Evanghelia ne arat c la credina slbnogului s-a adugat i credin a celor 4, care credeau
puternic c Iisus l poate vindeca. Evanghelia ne cheam s ajutm pe alii s vin la Hristos. Nu tim
dac cei 4 tiau pcatele lui, dar vedem c nu l judec, ci l ajut. Nu este permis s judecm pe cineva
dac nu l-am ajutat.
Sf. Evanghelii ne arat ct suferin era n popor i cum Se comport Mntuitorul, Care este un
Om al suferinelor i, prin rnile Lui, noi toi ne-am vindecat. Iubirea milostiv a lui Dumnezeu este
sensibil n faa suferinei, pentru c Dumnezeu nu apr boala i nici moartea; ele nu fac parte din timpul
lui Dumnezeu cel venic. Boala, suferina, moartea sunt urmrile pcatului.
S biruim suferina din interiorul ei! Exist mult suferin azi i trebuie mult sensibilitate
pentru a o nelege i pentru a-i da un sens folositor mntuirii noastre. Muli se ntreab: De ce tocmai eu
sufr? Sunt cel mai ru dintre toi? Sf. Apostoli i Sf. Prini au dat rspuns acestor ntrebri, dar acestea
trebuie explicate, prezentate ntr-un limbaj adecvat.
Suferinta n Iisus nu a fost evitat, ci transfigurat, asumat i schimbat n umanizare mai profund
i ntr-o biruin pornit din interiorul suferinei. Hristos nu este impasibil ca Buddha, ci este Om al
durerilor, aa cum L-au prevestit proorocii VT (mai ales Isaia 53, 3, 5). Dreptul Iov, care sufer fr nicio
vin, este o prefigurare a lui Hristos. El sufer i rabd, dar nu se rzvrte te. Iov este un om care rabd
suferina cu credin n Dumnezeu prefigureaz rbdarea n suferin a Mntuitorului i a drepilor.
Suferina biruin asupra pcatului. Sensul biblic i patristic al suferinei trebuie s stea la baza
tuturor explicaiilor pe care le dm celor bolnavi. Nici boala, nici suferina nu sunt fire ti. Ele au devenit
fireti din cauza pcatului, dar Dumnezeu n-a fcut nici boala, nici suferina i nu Se bucur de
suferin.
Ceea ce se transmite ereditar este nclinarea spre pcat, nu vina lui Adam. Ps. 50: n pcate m-a
nscut mama mea = pctos m-a nscut. ns, n Hristos, tocmai ceea ce a fost urmare a pcatului
(suferina) a fost transformat n mijloc de ndeprtare de pcat. Hristos asum suferin a n mod liber i o
transform n biruin asupra pcatului. n ispitele durerii, Hristos rmne statornic n rbdare, cu

2
ndejdea n Dumnezeu, iar prin aceast rbdare El biruiete suferina, dndu-i sensul fidelitii desvrite
fa de Dumnezeu i al unirii cu Dumnezeu.
Nevoia de solidaritate cu cei suferinzi i sraci. Boala i suferina nu sunt voite de Dumnezeu, nu
fac parte din chipul Su n om, ci sunt urmare a pcatului i, de aceea, trebuie s lucrm pentru videcarea
bolii i pentru alinarea suferinei. nsui Iisus a venit s vindece de pcat i de boal. Mulimea de bolnavi
vindecai de El ne arat c Biserica trebuie s lucreze n aceeai direcie de vindecare a bolilor, de
alinare a suferinelor.
Atunci cnd boala nu poate fi vindecat, trebuie transformat ntr-un mijloc de apropiere mai mare
de Dumnezeu i de unire cu El. Rugciunile pentru bolnavi trebuie nsoite de Spovedanie i Euharistie.
n momentul morii Mntuitorului pe cruce, tlharul din dreapta, care s-a pocit, se mntuie te, iar
cel din stnga, clevetitor i rzvrtit, pierde mntuirea. Fericitul Augustin spune c pe Golgota vede 3
oameni suferinzi: unul Care mntuiete, altul care se mntuiete prin pocin i altul care pierde
mntuirea prin nepsare. n toat ndrumarea duhovniceasc, trebuie s avem drept cluz lumina
Mntuitorului.
ns, atunci cnd suferina este nsoit de srcie, cnd bolnavul nu are medicamente, ntr-un spital
srac, suferina lui se amplific. Este nevoie, pe lng rugciune i sfatul bun, Spovedanie i
mprtanie, de mult solidaritate cu cei suferinzi i sraci, de ajutorare a lor cu medicamente i
tratament.
Cnd cineva sufer, dac este nconjurat de familie/prieteni, suferin a lui se diminueaz. Suferin a i
singurtatea se amplific una pe alta. Este f important ca preotul s fie prezent ca printe duhovnicesc
lng cei bolnavi, mai ales dac spitalul are capel / paraclis.
Medicul i preotul, mpreun lucrtori n faa bolnavilor. Medicina modern acorda prea mare
importan aparatelor / analizelor fa de dialogul cu bolnavul. Nimeni nu poate nlocui preotul din
spitale, iar medicul trebuie s coopereze cu preotul n faa bolnavilor, ei nu sunt concuren i, ci mpreun
lucrtori.
Este mare nevoie de prezena unei capele / paraclis i literatur duhovniceasc n spitale. Sunt
impresionante conexiunile pe care la fac unii medici ntre sntate i spiritualitate. Cel mai nimerit este ca
aceast legtur s aib loc nti n interiorul unei persoane i apoi ntre mai multe persoane, unde
teologiul s fie medic i medicul teolog.
Este mare nevoie de a mobiliza comunitatea de acas, familia i parohia, pentru ca cel bolnav s nu
fie singur. Nu este suficient s se roage doar preotul de caritate, ci i preo ii slujitori din parohia celui
bolnav. Preoii trebuie s cunoasc listele bolnavilor din parohie. Cnd un bolnav tie c ntreaga
comunitate se roag pentru el, primete o alinare, o ncurajare.
Programul vindecrii noastre se realizeaz prin lacrimile pocinei, rennoind botezul prin
spovedanie i prin plinirea iertrii pcatelor. Aa ne vindecm sufletul de rnile pe care demonii, pcatul
i patimile ni le impirm n suflet, din trup. Prin mprtirea deas refacem comuniunea cu Dumnezeu,
ne bucurm de prezena Lui iubitoare. Prinf aptul ca venim des la Biserica, ne aflm pe drumul cel bun,
ne pregtim pentru a doua venire cnd El va rsplti celor care i-au cheltuit energia lor, de a drui
buntatea lor i a contribui la vindecarea sufletele altora. Evanghelia spune: Mergi, f i tu asemenea
Evanghelia este un program de aciune, un ndemn la fapte!
Mntuitorul Hristos pacient. Vizitarea bolnavilor este foarte important, Mntuitorul ne spune
c vom fi judecai dup ct am iubit pe semenii notri cu iubire milostiv, iar El devine astfel
Mntuitorul-pacient. Am fost bolnav i nu M-ai cercetat (Mt. 25, 43). Nu spune: nu M-a i vindecat
(pentru c nu depinde de noi s vindecm), dar st n putina noastr s vizitm pe cei bolnavi.
Hristos este tainic prezent n medicul competent i credincios care devine mna Lui vindectoare,
alegnd cel mai bun medicament sau opernd cu aceast contiin i smerenie cretin tim c medicul
3
trateaz, dar Dumnezeu vindec. Mntuitorul este Doctor al sufletelor i al trupurilor i lucreaz prin
mna medicului, fiind prezent i n bolnavul care are nevoie de vindecare.
Aceast abordare duhovniceasc a bolii i vindecrii este necesar, altfel, riscm s reducem
persoana la un numr sau o considerm important att timp ct e util societii. Dar noi tim c omul
are o valoare venic. Preotul trebuie s arate importana sntii, ca dar a lui Dumnezeu, dar i
importana mntuirii, care este mai mare. Dac nu putem s ajungem la sntatea trupeasc deplin, cel
puin s ne ngrijim de mntuire i de viaa viitoare. Aceast perspectiv a valorii eterne i unice a fiecrui
om, creat dup chipul lui Dumnezeu, este foarte important azi, ntr-o lume a secularizrii.
Este foarte important s reinem de ce, n rugciunile Bisericii, cererea cea mai frecvent este: s ne
rugm pentru sntatea i mntuirea lor. Ne rugm pentru sntatea i mntuirea oamenilor, ele fiind 2
valori eseniale pentur viaa omului.
Mntuitorul nu ne nva doar prin cuvinte cum s ne comportm n fa a suferin ei / mor ii ci
i prin modul Su de a fi. Hristos, cnd Se ntlnete cu moartea, o schimb n via a; cnd Se ntlne te cu
ntristarea, o schimb n bucurie. Evangheliile ne nva c nimeni din cei ce se ntlnesc cu Hristos nu
rmne cum a fost, ci se schimb.
Iisus a spus Nu plnge! femeii vduve, ns cnd L-a vzut pe Lazr, Iisus Plngea pentru a
ne arta nou c lacrimile celuilalt trebuie mngiate, oprite nainte propriilor noastre lacrimi, ca s
artm iubire fa de semeni. A zis Nu plnge pentru c tia c aceast femeie era la captul puterilor i
s nu cad n dezndete. La nvierea lui Lazr, ca Dumnezeu l-a nviat, ns ca om a plns, artnd c El
nu consider moartea ca fenomen natural, ci moartea este urmarea pcatului, fiind provizorie.
Oricine este credincios este lupttor cu boala, cu suferina, cu necazurile. Bolnavii sunt martirii
vremurilor noastre. i noi trebuie s ne rugm pentru sntate i s ne rugm s ne apropiem cu smerenie
de Hristos. Se ntmpl ca cei bolnavi s moar. n acest moment, intervine grija freasc, cretineasc
pentru cei ndoliai. S fim alturi de cei care sunt singuri i copleii de suferin. Noi nu putem svr i
minunile nvierii, dar ne putem ruga Domnului pentru cei care mor, s nu se despart de Dumnezeu, ci s
triasc sufletete.
Perspectiv spiritual asupra adiciei
Alcoolismul este cel mai elocvent exemplu de dependen. Este cel mai cunoscut n Ro. i este
valabil i pentru bolile dependenei de alte substane. Procesul spiritual al recuperrii din dependene este
asemntor. Vom putea gsi nenumrate mrturii scripturistice i patristice despre alcoolism, spre
deosebire de drogurile ilegale, care nu erau att de rspndite n vechime. Dependena este o boal i
lucrul acesta a fost stabilit n 1956 de Organizaia Mondial a Sntii.
a) Consumul de substane psihoactive afecteaz toate dimensiunile fiinei umane : fizic, psihic,
social i duhovniceasc. Relaia cu Dumnezeu este afectat grav de dependene. Dependena reprezint
o manifestare vizibil a degradrii spiritului uman, o consecin inevitabil i o form a respingerii lui
Dumnezeu. n baza mandatului ncredinat de Mntuitorul de a fi pescar de oameni i medic de
suflete, preotul trebuie s tie s aduc la staulul oilor oaia cea rtcit. n strduin a de a-i asista pe
oameni n procesul mnturii, preotul va trebui mai nti s-i nsntoeasc sufletete, pentru a ob ine
mntuirea.
b) Preotul este medic de suflete. Ortodoxia este o metod i o educaie terapeutic, iar lucrarea
preoilor este terapeutic. Preotul poate s fac i oper social i altele, dar toate sunt integrate n
conduita terapeutic. Un preot nu va putea fi mulumit doar s-i nmormnteze pe cei pe care nu i-a putut
ajuta, ci va face tot posibilul s intervin n viaa lor pentru a schimba ceva.
c) Consumul de alcool este doar un simptom al bolii alcoolismului, i nu boala ns i . El reprezint
doar vrful icebergului, cauza fiind serioase tulburri spirituale.

4
 n primul rnd, trebuie s spunem c n sufletul oricrui om exist aca tendin spre o stare de bine,
care determin cele mai multe decizii, opiuni i gusturi ale noastre. Starea aceasta paradisiac este
preexistent contiinei noastre i nu se poate realiza n lumea aceasta. Frmntrile existen iale sunt de
neevitat, iar omul, prin liberul arbitru, le interpreteaz dup cum dorete. El alege fie s sacrifice starea
viitoare pentru a resimi starea de bine n prezent, fie sacrific prezentul cu ndejtea n rsplata din via a
viitoare. Repetata alegere a satisfacerii imediate a plcerii transform uzul n abuz, care devine rutin i
automatism, intoxicare i obsesie, i se finalizeaz cu dependena fizic i psihic.
Starea dup care tnjete sufletul uman este dat de ndumnezeire. Aceast stare ns poate fi u or
contrafcut i confundat cu starea de euforie dat de consumul drogurilor. De aceea, n unele religii
primitive, substanele psiho-active din droguri jucau un rol de stimul sacru n atingerea unor stri de
religiozitate.
Astzi, neurobiologia ne explic mecanismul producerii de dopamin, care induce starea de euforie
i eliberare, care duce la dependena de eliberare. Aceast stare nu este dect o imitare palid a acelei
stri extatice, experiat pe cele mai nalte piscuri de spiritualitate, dar la care se ajunge numai prin
ascez. Desigur, cei mai muli prefer scurttura, care-i fuce n final la o nfundtur. Aceste stri
sufleteti, aflate n poziii diametral opuse pe scara mntuirii, au fost numite, n mod paradoxal, beie.
Abuzul de butur n concepia Sf. Prini. Beia, n general, este o stare de spirit alterat care se
poate dobndi prin diferite mijloace. Ea poate fi obinut fr a consuma alcool. Sf. Scriptur vorbe te
explicit despre aceast posibilitate: Vai de cei ce se mbat, dar nu de vin! (Is. 29, 9). i Sf. Prin i
admit posibilitatea experierii unor stri sufleteti care seamn cu beia, fr a consuma alcool. Sf. Vasile:
Mnia este o beie a sufletului; l face pe om fr de judecat ca i vinul. Triste ea este i ea o be ie, c
tulbur mintea. i, ca s spun pe scurt, fiecare dintre strile suflete ti care tulbur mintea, poate s fie
numit beie... Gndete-te la omul mnios ct de beat este de patim! Nu mai este stpn pe el nsu i; nu
se mai cunoate pe el i nici nu cunoate pe cei de fa. Fugi de aceast be ie, dar nu primi nici be ia
pricinuit de vin.
Alcoolul este privit de Sf. Vasile ca o substan material, care are acela i efect asupra spiritului
omenesc pe care l au i diferite cauzed de natur pur spiritual. Alcoolulare un efect imediat n plan
pishic i spiritual. Aceeai idee o regsim i la Sf. Ioan GA, cu precizarea c be ia ne-alcoolic este mai
duntoare dect cea provocat de alcool.
Se pare c expresii de genul beia patimilor, beie fr alcool erau destul de folosite de Sf.
Prini. Beia fr alcool era privit ca o realitate diferit de be ia alcoolic, dar asemntoare prin
manifestrile lor. Sf. Antioh: Este foarte bine a se sili omul ca s- i nfrneze patima mndriei, s- i
sfrme iuimea sufleteasc, cu ndelunga rbdare i cu blndeea, cu rugciunea i cu smerenia. C
ostenelile ce le adun omul prin post i rugciune, apoi ntr0un ceas le fi pierde, diavolul mniei lund
roada ostenelilor celor de muli ani, i, iat omul beat fr de vin!
Starea de beie, indiferent de natura cauzei sale, ni se prezint ca o alternativ aparent rezonabil,
dei subiectiv, la realitatea obiectiv, de multe ori monoton i nesatisfctoare, n care trim. Mul i au
dorina de a face viaa puin mai incitant. n lipsa unei experiene spirituale autentice, starea de
normalitate poate fi plictisitoare. Beia apare atunci ca un refugiu facil, programabil ntr-o stare de euforie
sau ca o eliberare temporar de eul propriu, apstor i acuzator. Beia poate fi n eleas ca o suspendare
voit i contient a contiinei, sau o cenzur a ei, nlocuirea mustrrilor acesteia cu o euforie nemeritat!
O persoan care poate naviga ntre dou realiti este o persoan la fel de bolnav ca un alcoolic,
chiar dac nu bea alcool. Schimbarea contient a realitii obiective cu o alt realitate, fabricat la
comand, este o boal a spiritului uman. Cel care minte i creeaz propria sa realitate, diferit de a
celorlali, savurnd egoist faptul de a ti lucruri pe care alii nu le tiu. Un mitoman adevrat minte de
plcere, nu din interes. Orice om cuprins de o patim este nchis ntre ni te orizonturi unde se simte
vinovat i singur, n egoismul atotcuprinztor i auto-distrugtor.

5
 Concluzionnd, putem spune c o persoan care se mbat (cu sau fr alcool) este o persoan care
tnjete dup o alt realitate dect cea palpabil. Este, de faptul, dorul dup mpr ia lui Dumnezeu. n
accepiunea Sf. Prini, beia este orice ieire din sinele propriu, care este mpotriva firii atunci cnd este
datorat pcatului i egoismului.
Dar exist i o ieire n sine, atunci cnd sufletul curat l ntlnete pe Dumnezeu, conform firii
noastre, care a fost creat s se poat mprti de Dumnezeu mai presus de puterile ei prin har. Pentru a
ajunge la extaz, e necesar mai nti o intrare n sine, o regsire a eului pierdut.
Beia predare de bunvoie. Sf. Scriptur condamn categoric obiceiul butului excesiv de
alcool, ntruct amplific defectele de caracter ale omului (nelepciunea 31, 35) i pentru c aduce
suferin i moarte (Ef. 5, 18). Clement Alex. afirm c beia este otrav.
Butura excesiv nu duce doar la o mbolnvire a sufletului i a trupului, ci poate s ia forme mai
grave. Dac, n general, se punea n practic principiul urte pcatul i iubete pe pctos, n cazul
Beiei, Sf. Ioan GA afirm c omul beat e mai ru dect un mort. Beia este ndrcire de bunvoie.
Beia ntunec mai cumplit dect ndrcirea i lipsete pe omul beat de orice judecat.
Cnd vedem un ndrcit avem mil de el; cu beivul, ns, ne revoltm, suprm, l blestemm. De
ce? Pentru c un om chinuit de demon face fr voia lui ceea ce face. Beivul, ns, nu merit iertare
pentru ceea ce face, pentru c de bunvoie a ajuns aa de ru. Pentru Sf. Ioan GA, patima butului este
sinonim cu demonizarea. Pe cel care bea ntr-un mod iraional nu numai oamenii l ocolesc, ci i Sf.
Duh. Beia alung harurile duhovniceti, spune SF. Vasile.
De aceea, cel care se mbat risc pierderea mntuirii: Nu poi vedea mpr ia cerurilor dac eti
beiv. Nu v nelai, spune Pavel, nici beivii, nici hulitoriii nu vor moteni mpria Cerurilor. Unde-i
beie, acolo-i diavolul (Sf. Ioan).
Prin consumul de substane adictive devenim mai vulnerabili atacurilor demonice, care pun
stpnire pe voina noastr liber. Patima butului reprezint semnul vzut al nfrngerii noastre n lupta
nevzut cu duhurile ntunericului.
Cea mai potrivit persoan pentru a aborda alcoolismul, datorit naturii sale spirituale, este preotul.
Este nevoie de mult rugciune i maturitate duhovniceasc, dar i de negere i pregtire profesional,
pentru c lupta noastr e mpotriva nceptoriilor, a stpniilor, a duhurilor rutii (Ef. 6, 12). Sf.
Teodosie: Preotul alung cu uurin un demon de la un ndrcit, dar a-l alunga de la un be iv este un
lucru care depete exorcisemele preoilor din ntreaga lume!
Beiile repetate l pot duce pe om ntr-o situaie mai cumplit dect ndrcirea. innd cont de
faptul c beivul e drac de bunvoie, exist prejudecata c tot de bunvoie poate s renun e la aceast
patim. Dar tocmai voina lui liber este robit de diavol i incapabil de a lupta singur.
De aceea, pe lng rugciune, este nevoie de mult efort, conlucrare i sus inere duhovniceasc din
partea celorlali. Omul, de pctuit, pctuiete singur, dar de ndreptat, nu se ndreapt dect numai n
comuniune. Conform studiilor, numai 5% reuesc s rmn abstineni fr ajutor din partea unui grup
de suport. n cazul alcoolismului, implicarea comunitii este o obligaie.
Dependena: pcat sau boal? Alcoolismul nu poate fi numit pcat pentru simplul fapt c pcatul
este un act, un gest svrit n mod liber, pe cnd alcoolismul se refer la o stare de dependen,
dobndit involuntar. De ce involuntar? Nimeni nu bea ca s ajung dependent. Omul bea ca s se simt
bine, integrat, acceptat, nu s ajung dependent. Dependena se instaleaz n mod involuntar, odat cu
timpul, nct oamenii realizeaz c s-au mbolnvit de alcoolism numai cnd nu mai pot face nimic.
Sf. Ioan Damaschin: Actul involuntar se svrete sau prin for , sau prin ne tiin . Prin for este
actul involuntar al crui principiu este extern, la care este silit. Actul involuntar svr it prin ne tiin este
atunci cnd suntem noi cauza netiinei. Ex: dac cineva fiind beat ucide, a omort din netiin , dar nu

6
involuntar, cci el a provocat cauza netiinei (beia). Dar dac cineva, trgnd cu arcul n locul obi nuit a
omort pe tatl su care trecea pe acolo, a fcut-o din netiin i involuntar!
Concluzionnd, putem spune c involuntar este att instalarea dependenei, generat fiind de
netiin, preum involuntare sunt i beiile ulterioare instalrii dependenei, datorate principiului
determinator extern. Floyd Franz: alcoolismul ncepe ca pcat i se termin ca boal.
Beia este un pcat, dar alcoolismul este o patim sau o boal a sufletului . Cineva poate fi alcoolic
fr s fi but de mai muli ani. Sf. Nichita Stithatul: Patima este ceea ce se mi c n suflet, iar fapta
pctoas, ceea ce se vede n trup. Pofta, mnia i mndria sunt patimi ale sufletului. Iar preacurvia,
uciderea, furtul, beia i orice altceva care se face prin trup, sunt fapte pctoase ale trupului.
Termenul cel mai potrivit pentru alcoolism este de patim sau boal, nicidecum de pcat.
Termenul medical de boal nu presupune anularea reponsabilit ii celui n cauz, ci doar o
nuaneaz. Alcoolismul poate fi diagnosticat i descris n termeni medicali, subliniindu-se necesitatea
interveniei att a specialitilor (medic, preot, psiholog) ct i a ne-specialitilor (familie, prieteni,
comunitate).
Conceptul de boal presupune dependena fizic i psihic / adic ia de alcool. Analiza etimologiei
cuvntului adicie ne arat proveniena sa din eng. addiction de la lat. addictus = sclav / sclavie. n
vechea Rom, era numit addictus cel care devenea sclavul cuiva, ca urmare a nepl ii unor mprumuturi.
Aceste termen ilustreaz foarte bine situaia depenentului care, consumnd regulat alcool, aunge apoi s
fie stpnit.
Dpdv duhovnicesc, boala alcoolismului este un simptom al unei tulburri mai profunde. Pornind de
la faptul c elementul divin al firii umane l constituie chipul lui Dumnezeu din om, putem spune c omul
i gsete fericirea atunci cnd exist o coresponden ntre tip (chip) i prototip (Sf. Treime). Chipul
ntreit al lui Dumnezeu poate fi neles prin cele 3 puteri: raiunea, sentimentul i voin a liber. Cnd
exist armonie ntre acestea, atunci transparena dintre om i Dumnezeu este desvrit.
Dar, din cauza naturii teandrice a omului, dezechilibrul interior al acestor 3 puteri nseamn o
desfigurare a chipului Sf. Treimi din noi. O dezvoltare exagerat a uneia dintre aceste puteri duce implicit
la alterarea sau denaturarea funciilor celorlalte. Oamenii cuprini de o patim au de obicei o logic
contradictorie.
S-a observat c alcoolicii sunt persoane extrem de raionale, cutnd cele mai imposibile
argumente. Alcoolicii sunt greu de combtut prin argumente, ntruct ei sunt cei mai buni avoca i ai
cauzei proprii. Aceast aptitudine s-a dezvoltat n ncercarea lor constant de a-i nbui mustrrile
contiinei i de a gsi argumente pentru a-i justifica butul.
Alexis Carrel: inteligena nu poate fi de mare folos aceluia care n-are dect att! Fr exerci iul
voinei, inteligena rmne risipit i steril. Astfel, inteligena arid, fr a fi implicate sentimentul i
voina, devine monstruoas.
Aceast arm de aprare a alcoolicilor se transform cu timpul n cel mai mare duman i chin al
lor. Muli alcoolici recuperai au mrturisit c au trit iadul pe pmnt. Alii beau doar ca s moar. Pentru
majoritatea dintre ei singurtatea este cel mai mare chin, spre deosebire de asce i care pleac n pustie i
rezist acolo ntruct i pot ine lorui loc de lume.
Nu se tie dac raionalizarea exacerbat a gndirii duce la creterea apetitului pentru alcool, care
activeaz afectivitatea sau, dimpotriv, consumul de alcool creaz aceste disfuncii ale sufletului.
Consumul de alcool este doar un simptom al alcoolismului.
n exprimarea cretin, termenii de boal bolnav, respectiv doctorie doctor sunt foarte des
ntlnii. Mntuitorul S-a artat ca un Doctor al sufletelor i al trupurilor, vindecnd pe cei ce suferea
sufletete i trupete (Mt. 9, 12; Mc. 2, 17; Lc. 5, 31).
7
 Larchet: Aceast funciune de doctor ndeplinit de Hristos, apoi n numele Su de Apostoli, este
att de frapant, nct observatorii pgni prezint cretinismul ca pe o religie pentur bolnavi, fapt ce-i
mir n aceast epoc, n care religiile au tendina de a dispreui pe bolnavi i de a se ataa de cei sntoi.
n NT vindecrile miraculoase ale trupului era ntotdeauna precedate de restaurarea sntii
sufleteti. Mntuirea este privit ca cea mai important vindecare. Pentru mntuirea pe care a adus-o
Hristos, n literatura cretin se folosete o terminologie terapeutic soteria i sozo = mntuirea i a
mntui / vindecare i a vindeca. Putem observa c eliberarea de patima alcoolismului este sinonim cu
vindecarea sufletului, dar i a trupului. Preotul, nainte de a mntui sufletele, va trebui s le
nsntoeasc.
O patim este mai mult dect o mbolnvire a sufletului, este cderea n robia unei puteri vrjmae,
care ne stpnete cu silnicie, urmrindu-ne moartea venic. n dosul fiecrei patimi se ascunde puterea
diavolului (V. Mihoc). Dependena este o form de respingere a lui Dumnezeu i de intrare n sfera de
atracie malefic a celui viclean. Iar patima este cu adevrat greu de tratat. SF. Vasile: obiceiul se preface
n natur.
Abii termeni (boal i patim) trebuie folosii ntr-un mod complementar, ntruct ambii exprim n
mod egal, dei din perspective diferite, acelai caracter de anormalitate al alcoolismului.
n trecut, alcoolicii au fost stigmatizai i privii ca oameni pctoi. Acest mod de n elegere nu a
adus nicio schimbare n modul lor de via. Privind ns alcoolismul ca o patim / boal, avem
posibilitatea s nelegem pe deplin cauzele ei profunde, stadiile i simptomele specifice, aplicnd i un
tratament integral.
Beia, o sete de... Dumnezeu? Dac stadiul cel mai de jos al degradrii spiritului uman este numit
beie, n mod paradoxal starea de nalt mbuntire duhovniceasc este numit cu acela i cuvnt. Astfel,
termenul de beie se regsete n limbajul scripturistic, ct i al SF. Prini pentru a denumi stri suflete ti
nalte.
Sf. Ioan Scrarul compar manifestrile exterioare ale sentimentului dumnezeiesc al dragostei cu
starea de beie: Dragostea e asemnarea cu Dumnezeu, pe ct e cu putin muritorilor. Iar dup lucrare, e
o beie a sufletului.
Darul smereniei confer un sentiment de plenitudine sufleteasc, iar acesta umple, hrne te i nal
sufletul n aa fel, nct Sf. Nichita Stithatul l lustreaz laconic ca ieind n sine (extaz). Starea de
plintate care se revars n i din sufletul druit cu smerenie este dovada negrit a prezen ei Sf. Duh n
viaa cretinului (In. 7, 38).
Aceast beie negrit duce la diminuarea pn la extrem a necesit ilor sufleteti, precum cele de
butur i mncare. Sufletul care are o relaie contient cu Dumnezeu experimenteaz satisfac ii de
natur divin. Numai sufletul plin de harul dumnezeiesc poate reduce i chiar elimina bulimia i pofta
butului fr msur.
Deci, a-i propune diminuarea satisfaciilor pe care i le procur alcoolul, fr ca mai nti s te
osteneti s le nlocuieti cu satisfacii sufleteti nalte, nseamn a-i reduce la minumum ansele de
reuit. Vinul i poate da veselie, dar numai Duhul i aduce bucurie. Sf. Nichita Stithatul: celor
mbuntii, citirea Sf. Scripturi le este vin din potir dumnezeiesc, nveselind inimile lor i sco ndu-i din
ei nii.
Pr. Stniloae: Cunotina tainelor mari e ca o butur care mbat de entuziasm i bucurie,
producnd o adevrat uitare de sine, dar n acelai timp o uimire, care-l face pe om s nu se confunde cu
Dumnezeu, pentru c n uimire triete ceea ce nu este al lui. n tot urcuul duhovnicesc Dumnezeu urc
n noi.
Curajul i senintatea cu care mucenicii i toi sfinii au nfruntat lumea i diavolul s-au datorat
tocmai acestei stri sufleteti de exaltare i bucurie, ctigat prin iubire i nevoin. Nebunii pt Hristos au
8
fost de fapt bei de dragoste pentru El. Sf. Isaac sirul consacr un ntreg capitol dezvoltrii acestei idei
(Beia lui Dumnezeu l face pe om nesimitor fa de ntristri).
Sf. Grigorie de Nyssa a vorbit despre beia treaz ca fiind entuziasmul vederii lui Dumnezeu i al
odihnei pline de bucurie n iubirea lui nesfrit. Beia sacr e scopul sublim al vieii cretinului, sinonim
cu nduhovnicirea, aa cum nva i SF. Serafim de Sarov. Beia divin este trirea tainelor i a dogmelor
Bisericii.
Unele manifestri externe ale sfinilor purtai de Sf. Duh sunt inexplicabil de asemntoare cu cele
ale persoanelor bete. n ziua Cincizeicmii mai multe persoane neavizate i-au confundat cu nite oameni
bei (FA 12, 13).
Aparenta asemnare dintre manifestrile neobinuite ale celor 2 categorii se datoreaz faptului c, n
ambele situaii, apare o anumit lips de control asupra sinelui, acea ieire n i din sine. Ambele categorii
beneficiaz de o senzaie de plintate care se revars pe dinafar. Desigur, n primul caz e vorba de o
desvrire i o transfigurare a eului n lumina i cldura SF. Duh, iar n al doiela caz, de o desfigurare a
chipului i sufletului omului robit de patim.
Beia, ca rezultat al folosirii diverselor substane, este interzis de Dumnezeu, ntruct ea este un
surogat ieftin i o imitaie nereuit a acelei stri de beie sacr. Numai aa, n sens mistic, poate fi
interpretat: luai i bei i mbtai-v (Cntarea cntrilor 5, 1); mbtai-v, dar nu de vin (Is 29, 9).
Aceste ndemnuri VT la osp = o anticipare / prefigurare a ospului din mpr ia cerurilor. Ct despre
ndemnul mbtai-v, el se refer la acea beie sacr a iubirii divine.
Sf. Pavel: Nu v mbtai de vin, n care este desfrnare, ci v umple i de Duhul (Ef. 5, 18).
Astfel, mbtarea cu vin s fie combtut cu mbtarea de Duhul o be ie nlocuind-o pe cealalt. Sf Ioan
GA, n mpotriva beivilor, i a celor ce merg la crciumi propune acelai lucru.
Dumnezeu rezerv fiecrei fiine umane posibilitatea de a experimenta stri de exaltare sufleteasc
extraordinare, acestea fiind dar special al lui Dumnezeu i nu rezultatul consumrii cu premeditare a unor
substane. Din pcate, din cauza uurinei cu care poate fi procurat, alcoolul este cea mai folosit
substan n scopul modificrii strii de contiin.
Beia divin, care cere un efort susinut i conlucrare cu Dumnezeu, este astfel nlocuit,
explicndu-se lipsa oricrui interes din partea butorilor pentru viaa spiritual. Pe ct de departe este
desfrnatul de iubirea curat, tot att de departe este alcoolicul de beia sacr!
Dpdv ontologic, omul se afl n relaie de dependen fa de Creatorul su. Deprtndu-se de
Dumnezeu, omul se nstrineaz totodat de el nsui. El devine astfel dependent de lucrul care l-a
nlocuit pe Creatorul su. Stare de neutralitate nu exist. Ori Hristos, ori Bachus!
ndeprtndu-L pe Dumnezeu din fiina noastr, rmnem cu un imens gol sufletesc. Omul va cuta
mereu s-i umple acel gol rezervat lui Dumnezeu prin surogate ieftine. Astfel, putem spune c pn i
cel care se duce la crm s bea, l caut cu disperare pe Dumnezeu. Numai c nu l caut unde trebuie.
Conceptul de boal al dependenei (Floyd Frantz)
Def: Alcoolismul este att o boal a trupului, ct i a sufletului. Una dintre caracteristicile bolii este
apariia unor simptome specifice la nivel fizic, psihologic i spiritual n momentul ncetrii consumului de
alcool. Simptomul cel mai evident l reprezint incapacitatea alcoolicului de a controla n mod constant
cnd i ct va bea, precum i ce se va ntmpla dup ce ncepe s bea. Alcoolicul va continua s consume
alcool n ciuda problemelor serioase.
Alcoolismul o boal fizic, emoionale, social i spiritual . Societatea contemporan se
dezvolt n permanen, n direcii nebnuite. Disponibilitatea bunurilor materiale i-ar oca pe cei de
acum 50 de ani, iar confortul din cele mai multe case ar trezi invidia regilor. Odat cu aceste progrese,

9
medicina i psihologia se dezvolt tot mai mult i pot da rspunsuri problemelor sociale, n special
alcoolismului i dependenei de droguri.
Abuzul de alcool i alcoolismul sunt o problem veche, dar i una de mare actualitate. E veche,
pentru c oamenii se confrunt de generaii ntregi cu efectele nefaste ale consumului de alcool. Alcoolul
e menionat n Biblie ncepnd cu Cartea Facerii i pn la Ep. Sf. Petru.
Totodat, e o problem de actualitate pentru c fiecare nou generaie este afectat de alcoolism.
Atunci cnd oamenii sunt asaltai de aceast boal spiritual, ei nu pot s recunoasc modul n care
alcoolismul i-a atins pe prietenii lor sau pe ei nii. Mndria le spune nu, mie nu mi se poate ntmpla
asta niciodat. Totui, n Ro. mai mult de 1 milion de persoane consum alcool n mod abuziv.
Abuzul de alcool i alcoolismul se intersecteaz cu cele mai multe dintre evenimentele sociale
normale (nuni, botezuri), dar i cu majoritatea problemelor sociale (divoruri, violen). Abuzul de alcool
rpete n jur de 15 ani din durata medie de via a butorului. El diminueaz treptat i capacit ile
mentale, mai ales capacitatea de a relaiona cu ceilali la un nivel semnificativ.
Srcia, pierderile sau problemele psihologice nu cauzeaz alcoolismul. Abuzul de alcool, ns,
contribuie deseori la apariia sau agravarea acestor probleme.
ntruct sunt att de multe i mari diferene ntre alcoolici, se ia n consideraie c alcoolismul nu
este doar o boal, ci mai degrab o serie de boli. Modelul Jellinek descrie particularitile alcoolismului:
primar, progresiv, cronic i fatal. Jellinek arat c celalalte probleme cu care se nfrunt alcoolicul nu se
vor ameliora pn cnd acesta nu va nceta s mai bea alcool.
Spune c e cronic pentru c dureaz toat viaa, precum diabetul. Jellinek spunea c e o boal
fatal pentru c scurteaz durata medie de via. Tot pentru a evidenia caracterul progresiv al
alcoolismului, anumite stadii pot fi identificate n evoluia unei persoane ctre i prin alcoolism: stadiul
pre-alcoolic, stadiul incipient, urmate de stadiile intermediar i final.
Pentru a nelege ce anume este alcoolismul, trebuie s l analizm prin prisma unei suferin e care se
rsfrnge asupra ntregii persoane. Att trupul, ct i sufletul persoanei sunt afectat de butul abuziv.
Consumul excesiv de alcool poate determina modificare echilibrului biochimic al unei persoane,
ajungndu-se astfel la dependena biologic sau fizic. Aceast parte a bolii e vizibil atunci cnd o
persoan tremur, transpir sau are convulsii.
Aceast poft rezult dintr-un dezechilibru al sistemului nervos central, cauzat de consumul abuziv
de alcool pentru o perioad lung de timp. Dependena fizic este o combina ie ntre durerea fizic a
sevrajului i durerea emoional a poftei de a bea. Acestora li se adaug alte simptome psihologice, toate
acestea fcnd foarte dificil ncetarea consumului.
Dovezi fiziologice ale conceptului de boal. Dovezi de natur neuro-chimic: alcoolul acioneaz
asupra acelorai zone din creier ca i morfina sau heroina. La alcoolici s-au descoperit nivele semnificativ
mai mici ale activitii serotonice din snge, mai ales n timpul perioadei de but. Descoperirile din aceste
surse sugereaz c nivelul sczut de serotonin l determin pe alcoolic s bea.
Alcoolul poate s stimuleze anumite stri: foamea, setea, sexul. Sursa acestor stri de imbold este
sistemul limbic, o parte primitiv a creierului n care i are centrul memoria i strile de dispozi ie. Se
pare c satisfacerea acestor imbolduri se asociaz n memoria consumatorului cu satisfacerea setei de
alcool consumul de alcool devine pentru persoana dependent precum sunt instinctele de baz.
Procurarea i consumul de alcool devin imbolduri de baz pentru persoana alcoolic devine o boal a
sistemului limbic.
Studii genetice. Alcoolismul poate fi transmis genetic. Multe cercetri tiin ifice au eviden iat faptul
c alcoolismul se afl printre bolile care se transmit genetic. Oamenii de tiin au reluat spusele lui
Plutarch: din beivi, beivi se nasc. Vulnerabilitatea genetic se refer la faptul c anumi i indivizi au

10
tendina s dezvolte o dependen atunci cnd sunt expui la alcool. Jellinek a scris despre alcoolismul
familial cel puin 50% dintre alcoolici au mcar un alt membru al familiei alcoolic.
Studiile de adopie au artat c biologia determina dezvoltarea alcoolismului. Aceste studii au
urmrit copii adoptai care au fost separai de prinii lor nainte de 6 luni. Copiii care mai trziu au
devenit alcoolici au avut prini alcoolici se pare c structura genetic a prinilor determin alcoolismul
la copiii adoptai.
Studiile pe gemeni au artat c gemenii identici au o rat mult mai mare de a ajunge alcoolici dect
gemenii bivitelini, care au o structur genetic diferit.
Conceptul de boal este valid dpdv terapeutic. Acceptarea alcoolismului ca boal s-a extins i a
redefinit abordarea noastr n tratarea acestei afeciuni. Dovezi marcante au aprut la Alcoolicii
Anonimici, program care promoveaz conceptul de boal. n 1939, AA aveau 300 de membrii, astzi
exista aprox. 3 milioane n 136 de ri.
Oamenii care neag faptul c alcoolismul este o boal, l privesc cel mai adesea pe alcoolic din
perspectiva degenerrii morale.
Putem face uor comparaia ntre alcoolism i diabet. Diabeticul trebuie s respecte un anumite
regim alimentar i s fac schimbri n viaa lui. Acelai lucru e indicat i de perspectiva alcoolismului ca
boal. Alcoolicul e neputincios fa de alcool, dar nu i fa de alcoolism . Alcoolicul va trebui s in
regim fa de alcool i va trebui s nvee cum s i triasc viaa zi de zi, cum s e bucure i cum s fac
fa problemelor fr s bea. El poate fi un om care s se bucure din nou de via, aa cum un diabetic
poate fi un om de succes, n ciuda bolii sale.
Alcoolismul ca patim sufleteasc. Alcoolismul afecteaz i sufletul persoanei. Alcoolicul tipic e
aproape mereu confuz i se simte vinovat. Aceste sentimente de ruine i vinovie pot deveni att de
puternice, nct s l mpiedice s neleag cu adevrat consecinele comportamentului su.
Alcoolicul evit s aib de-a face cu lumea real. El nu vrea s vad c abuzul de alcool a fost cel
care i-a cauzat probleme n csnicie, spre exemplu. El va spune c soia nu m nelege sau va gsi alte
modaliti prin care s arunce vina asupra soiei.
Aceasta este un simptom al bolii spirituale i e nevoie de ajutorul unui ndrumtor duhovnicesc
pentru ca alcoolicul s nceap s neleag i s i rezolve problemele. El trebuie s se confrunte cu
realitatea i s i asume responsabilitatea de a-i transforma casa ntr-un loc plin de iubire i siguran
pentru toat familia. Trebuie s i restabileasc relaia cu Dumnezeu i s se mpace cu el nsu i, ns nu
va putea face aceste lucruri singur.
Fr ndrumtor spiritual care s l ajute s ias din spirala dependen ei, el va continua s fac
aceleai greeli de gndire i judecat care l vor menine n starea de rob al dependenei patima este cea
care i controleaz viaa.
Recuperarea din orice boal implic sufletul persoanei, pentru c omul este trup i suflet. Ce l
afecteaz pe unul, l lezeaz pe cellalt. Dependena trupului e corelat cu patima sufletului. Dependen a
spiritual este mai important, cci doar prin lupta cu aceasta i se poate face fa dependen ei fizice,
ajungndu-se mai apoi att la vindecarea trupului, ct i a sufletului.
Recuperarea din depeneden apare atunci cn trupul, mintea, emo iile i sufletul sunt tratate
mpreun i sunt n armonie cu voia lui Dumnezeu pentru acel om.
Nu se impune o atitudine anti-alcool. Consumul de vin reprezint, spre exemplu, o preocupare
veche i, uneori, folositoare. Dei Biblia ne ofer multe avertismente n legtur cu butul vinului, el este
acceptat n general n scopuri de socializare. Consumul de alcool devine o problem doar dac devine un
tip de idolatrie.

11
 Oamenii divinizeaz alcoolul atunci cnd i permit acestuia s l nlocuiasc pe Dumnezeu ca sursa
a fericirii, bucuriei i scopului lor n via. n loc s triasc pentru Dumnezeu i pentru familia sa,
alcoolicul cepe s triasc pentru el nsui, preocupat de urmtoarea ocaze s bea. Alcoolul devine zeul
su pentru c are nevoie s bea pentru a fi fericit. n timp ce Dumnezeu ncepe s ocupe locul secund,
acelai lucru se ntmpl i cu soia / familia alcoolicului.
Alcoolismul nu este doar un simptom al unei boli sufleteti. Noi toi pctuim i n fiecare din noi
exist o form de idolatrie prin care l punem pe Dumnezeu pe locul al doilea. n cazul alcoolicului, acest
lucru este dus la extrem.
Oamenii de tiin au descoperit aciunea biochimic a adiciei fizice, acum exist medicamente pe
care dependenii le iau i nu mai mor n sevraj, acestea diminund pofta intens de a bea. Consilierii,
psihologii i asistenii sociali l pot ajuta pe alcoolic s neleag c exist posibilitate de recuperare atta
timp ct va respecta un set de indicaii simple. Cel mai important pas a fost fcut acum 75 de ani cnd un
grup de alcoolici (Asociaia Alcoolicilor Anonimi sau AA) a nceput s-i triasc viaa conform unor
principii spirituale pt meninerea abstinenei de alcool. Ei au recunoscut importana conceptului de boal
a alcoolismului.
Toate programele de tratament din SUA i Europa au o anumit psihologie morala bazat pe cei 12
pai de recuperare ai AA. Religia nu a avut succes n tratarea alcoolismului pt c: 1. nu a cunoscut faptul
c alcoolismul este i o boal bio-psiho-social i 2. nu a dezvoltat programe de recuperare specializate.
AA-ul susine un fel de psihologie moral diferit de cea tradiional secular n care accentul e
pus pe persoana care e capabil s se schimbe pe ea nsi prin descoperirea sinelui. n psihologia
moral accentul e pus pe persoana care devine dependent de Dumnezeu care n termeni ortodoci s-ar
numi Praxis sau spiritualitate aplicat.
Mesajul acelor 12 pai ai AA-ului nu este ceva nou pentru Biseric, ntr-o form sau alta acesta
fiind promovat n aceasta nc din vremea Sfinilor Prini. Aspectul mai nou l constituie aici conceptul
de boal al alcoolismului + faptul c abstinena complet este posibil. tiina ntelege astzi i ea de ce e
necesar abstinena existnd nenumrate crti pe tema implicaiilor asupra sistemului nervos,
modificrilor biochimice etc.
Despre voin i alcoolism.
Puterea voinei pentru alcoolic nu este de prea mare folos. n celelalte domenii ale vie ii el poate
avea voin puternic, poate fi medic, bancher, etc., dar din cauza modificrii fizice cauzate de consumul
cronic de alcool, folosirea propriei voine nu i va fi de folos.
De puterea voinei se leag responsabilitatea personal. Astfel, e uor s l nvinoveti pe alcoolic
pentru problemele sale chiar daca el este responsabil pentru multe dintre ele. Totu i trebuie s ne amintim
c el este o victim a bolii aa cum i noi suntem victimele pcatelor noastre. Dac acesta i-a pierdut
controlul asupra consumului de alcool, atunci cum se poate ajuta pe el nsu i? Modul prin care putem
rspunde aici la ntrebare este s vedem mai nti alcoolismul i dependena ca patimi. Doar aa putem
gsi rspunsul, aa cum prin legea Duhului lui Hristos ne gsim eliberarea de patimi (Romani 8,2).
Legea Duhului reprezint fundamentul principiilor spirituale folosite n programul de recuperare.
Societatea vestic modern a transformat consumul de alcool ntr-un mod de socializare i n orice
caz daca acesta nu este impus atunci este totui ncurajat. Problema aici este consumul excesiv ce conduce
ctre patim i boal spiritual.
De reinut c abuzul de alcool i alcoolismul nu sunt acelai lucru. Abuzul de alcool
reprezint un set de comportamente care implic faptul c persoana bea mai mult dect i face bine, iar
aceasta se poate opri oricnd, pe cnd alcoolicul este cel dependent de alcool aa cum heroinomanul e
dependent de heroin. Aadar nu oricine face abuz de alcool este alcoolic, dar to i alcoolicii prezint
simptome ale abuzului de alcool.
12
 Sf.Maxim spune c nu ne putem tmduii de o boal dect dac recunoa tem c ea exist, astfel, nu
putem lua decizii bune dac nu ne dm seama de adevrata natur a bolii.
Evoluia bolii alcoolismului.
1. Consumul experimental motivate de curiozitate & aventur; acest tip de consum se produce
de obicei ntr-un context social, nu este frecvent, poate fi impulsiv i poate conduce la beie.
2. Consumul social motivaia primar este dorina de a fi acceptat social & a obine facilit i
sociale; efectele principale sunt relaxarea i renunarea la inhibiii; consumul acesta are loc n grupuri de
prieteni sau colegi, petreceri, etc; e posibil s fie consumate cantiti mari de alcool, se poate ajunge la
beie, mahmureli sau ruperea filmului; acesta e stadiul n care adolescenii ncept s nve e despre
efectele beuturii asupra emoiilor i comportamentelor.
3. Consumul funcional are scopul de a obine efecte asupra emoiilor i comportamentelor;
exist 2 tipuri de consum: hedonic (cutarea plcerii i renunarea la inhibiii, comportamente agresive
sau sexuale) i consum compensatoriu (atunci cnd caui s inhibi un comportament/suprimare emoii
gen mnie, vin, ruine); pot aprarea mahmureli sau ruperea filmului consecinele negative fiind nc
minime. Absena de la coal sau rezultatele slabe pot aprea pe parcurs.
4. Consumul uzual atunci cnd acesta devine principalul mod de distracie / rezolvare a
problemelor; apar schimbri n stilul de via (intri ntr-un grup care consum alcool, intoxicri dese etc);
aici putem vorbi de o cretere a toleranei la alcool (nevoia de a folosi progresiv mai mult alcool) +
consumul continuu.
5. Consumul compulsiv pierderea controlului fa de cnd, unde, ct de mult i pentru ct timp
bea, preocupare fa de consumul de alcool, incapacitatea de a nceta consumul, iritabilitate i stri
depresive atunci cnd nu bea. Acest fenomen este un proces gradual prin care btutura afecteaz
comportamentul. Acesta este numit alcoolism.

Simptomele majore ale alcoolismului.

1.Folosirea repetat i compulsiv a alcoolului; nevoia de alcool apare uneori dimineaa, pt
ndeprtarea mahmurelii sau pentru a face fa remucrilor din noaptea anterioar.
2.O cretere a toleranei la alcool, o cretere a frecvenei consumului i cantitii consumate.
Acum persoana bea mai mult pentru a obine aceleai efecte.
3.Simptome de sevraj fizic, cnt e ntrerupt consumul de alcool. Manifestate prin transpiraie,
tumefierea pielii i feei, nroirea ochilor, tremuratul minilor.
4.Progresia dependenei fizice i psihologice fa de alcool . Aceasta include anxietate,
iritabilitate, agitaie i n general o nemulumire general fa de via, manifestri ce pot aprea dup
sptmni/luni dup ce persoana a ncetat s mai bea.
Butul este aadar un simptom al alcoolismului i strile menionate mai sus sunt manifestri ale
poftei de alcool + semne ale preocuprii obsesive fa de acesta, chiar i n perioada n care alcoolicul nu
bea deloc. Acestora li se adaug senzaia de discomfort n mprejurri care nu servesc alcool, planificarea
urmtoarei zii de consum, manipularea evenimentelor sociale nct s serveasc alcool.
5.Scderea toleranei la alcool este un semn clar de alcoolism. Ea este nsoit de o pierdere
treptat a controlului fa de cantitatea de alcool folosit. Atunci cnd ficatul este afectat, butorul ncepe
s se mbete mult mai repede. Dei continu s bea n acelai mod n care era obi nuit, comportamentul
su devine din ce n ce mai bizar. Procesul alcoolismului este de lung durat fa de procesul
dependenei de droguri, la droguri poi s devi dependent n cteva zile sau ore.

13
 6. Ultimul simptom ne ajut s distingem pe alcoolic de cel care fae doar abuz de alcool. Cel care
abuzeaz de alcool nu are de obicei sentimente de vinovie dup consumul excesiv.
Responsabilitatea personal.
Exist ideea de responsabilitate personal cnd spunem despre pctos c el a svr it pcatul i
deci el este vinovat de tot ceea ce a fcut, aadar ar trebui responsabilizat sau pedepsit. Totodat avem i o
perspectiv mai tolerant asupra pcatului, nu n sensul n care cineva ar fi fcut dinadins o fapt rea ci n
sensul c cineva nu a fcut ceea ce se cuvine s fac.
n primul caz vorbim despre cel care svrete voit fapte contrare voii lui Dumnezeu, iar n cellalt
caz vorbim despre cineva care e privit ca pctos dar se lupt cu comportamentul de care e acuzat. Pe
alcoolici ce-i drept, nu i prea ajutm s nceteze butura dac i copleim cu vinovia, ruinea i
remucrile, ba dimpotriv, obinem efecte contrare.
ntrebarea care se pune aici este urmtoarea: care este responsabilitatea alcoolicului atunci cnd tie
c poate fi ajutat, ns refuz acest ajutor? Iar o a doua ntrebare la fel de important este: dac tim c o
persoan este bolnav, care este responsabilitatea societii pentru a-i oferi acelei persoane ajutorul de
care are nevoie?
Astfel, Sf.Pavel vorbea despre propriile pcate n Romani 7, 19-20, spunnd c Nu fac binele pe
care l voiesc, ci rul pe care nu-l voiesc, pe acela l svresc. Iar dac fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac
aceasta, ci pcatul care locuiete n mine. Aici Sf.Pavel vorbeete de genul de neputin ce nsoete
condiia uman sau de slbiciunea uman, aceeai care l nsoete i pe alcoolic zi de zi n ncercarea de
a se controla.
Aceast slbiciune este i motivul pentru care sufletul acestuia e copleit de sentimente de
vinovie, simind c nu face binele pe care l voiete, ci rul pe care nu-l voie te. Sentimentele de
vinovie pentru boala alcoolismului sunt indicatori ai faptului c persoana a intrat ntr-un stadiu critic al
alcoolismului ei.
Pentru alcoolic viaa spiritual devine foarte complicat iar separarea de Dumnezeu devine foarte
acut i real. Aceast separare apare atunci cnd alegerea de a bea l conduce spre un mod de via n
care e nstrinat de Dumnezeu.
Alt observaie despre perspectiva asupra alcoolismului ca pcat este c din cauza ruinii de a fi
catalogat pctos, muli alcoolici au dificulti n a se adresa Bisericii n ncercarea de a se reconcilia cu
Dumnezeu.
Astzi dependena de alcool e mult mai bine neleas, astfel c, avem un program bazat pe trire
duhovniceasc, dovedit ca eficient. Dei AA-ul promoveaz conceptul de boal al alcoolismului, el
propune o abordare spiritual asupra recuperrii din alcoolism. Primul pas din AA ne ndeamn s ne
recunoatem neputina, fiind acea neputin de care amintete Sf.Ap.Pavel.
Capitolul III.
ALCOOLISMUL CA BOAL DE FAMILIE. Definirea cadrului de discuie.
Prin familie nelegem toate acele persoane de care suntem legai biologic, social sau spiritual i al
cror comportament i boal se rsfrng asupra noastr. De exemplu, daca tata bea prea mult, vor aprea
divergene cu soia, probleme financiare, se va ajunge la scene de violen domestic sau probleme cu
legea etc. Dac mama bea apare problema nendeplinirii sarcinilor casnice/neglijare copii. Dac un unchi
bea, e posibil s nu mai fie invitat la reuniunile de familie etc, astfel, alcoolismul poate domina ntreaga
via de familie spulbernd orice sentiment de ncredere.

14
 Totui pentru familie e la fel de greu ca i pentru alcoolic s recunoasc alcoolismul din interiorul ei
ruinea e prea mare, aadar de cele mai multe ori spunem c tata are ceva problem cu alcoolul, dar nu
pot zice c e alcoolic. El lucreaz e un tip detept, s-a descurcat n via etc..
Problema aici este c noi astfel oferim o imagine eronat pentru c inem mult prea mult la ea i
poate pentru c ndjduim ca cel drag nou nu e chiar aa de grav, nu e chiar alcoolic i c nu va trebui
s suportm ruinea etichetei aplicat pe familia noastr.
Acest lucru l numim negare, mecanism de aprare, un mod de a ne proteja pe noi. Negarea e
folosit n general de familie dar nu i de alcoolic. Problema nu va disprea, alcoolismul continund s
progreseze iar problema s se transforme ntr-o dependen atotdistrugtoare.
Un indiciu simplu pentru a identifica pe cineva care are probleme cu alcoolul e acela de a-l ntreba
dac i-a spus vreodat cineva c ar trebui s bea mai puin sau deloc. Dac rspunsul este afirmativ
nseamn c cei din jur au simit c exist o potenial problem. Acesta este primul indiciu despre faptul
c cel din faa noastr are un comportament necorespunztor fa de alcool.
Relaia alcoolism-familie sau co-dependena.
Co-dependena este termenul folosit pentru a descrie boala de familie i nseamn a fi prins n
ciclul dependenei unei alte personae. Iat cteva trsturi marcante ale modului n care alcoolismul i
afecteaz pe cei apropiai alcoolicului:
1. Familia se consider vinovat pentru infirmitatea alcoolicului, ca i cum el ar bea din cauza
greelilor fcute de mama, tatl, soia sau copii si.
2. Membrii familiei au sentimente de confuzie i auto-amgire, dorina de a-l crede pe alcoolic
atunci cnd el spune c totul e n ordine totodat i pierd i ncrederea n sine.
3. Familia devine responsabil pentru problemele alcoolicului, ascunde, minte, gsete scuze
false pentru protecia acestuia. Pune nevoile alcoolicului naintea nevoilor familiei,
anticipeaz perioadele de but i ncearc s-l manipuleze pe alcoolic.
4. Familia devine sectuit d.p.d.v emoional i spiritual; apare obsesia exagerat n legtur cu
reluarea obiceiului de a bea, i pierde sentimentul de siguran i de auto-determinare; se
simte incapabil s acioneze conform propriului sistem de valori i credine; apeleaz la
metode extreme de remediere a situaiei (crim, suicid, vrjitorie).
Co-dependena seamn foarte mult cu dependena nsi:
1. n cazul co-dependenei exist o anumit component de transmitere ntre generaii,
chiar dac nu neaprat de natur genetic. 50% dintre femeile care provin din familii
alcoolice au tendina de a se cstori cu alcoolici iar o treime dintre copii proveni i din
prini alcooli vor dezvolta ei nii boala alcoolismului.
2. Ca i alcoolismul, i co-dependena este o boal primar, progresiv, cronic i fatal.
Primar pt c atta timp ct adevrata problem a alcoolismului cuiva este ascuns, ea
mpreun cu simptomele ei vor continua s progreseze. Cronic pt c simptomele bolii
vor nsoi persoana co-dependent de-a lungul ntregii sale viei putnd fi transmise chiar
i copiilor. Fatal pentru c muli dintre cei prini n capcana alcoolismului aleg calea
suicidului.
3. Att alcoolicul ct i membrii familiei se simt dobori de sentimente de ruine i
vinovie, simt c viaa lor nu mai are sens. Soia va ncerca s gteasc mai bine, copii
vor ncerca s nvee mai bine, niciunul dintre membrii nemaitiind s mai interac ioneze
normal fiind extremi n manifestri i emoii. Resimt permanent fric i nesiguran fa
de viitor n ciuda folosirii fanteziei ca mod de evadare din prezentul dureros.

15
 Alcoolicul i co-dependenii ajung s mpart chiar i aceleai diagnostice: depresii, anxietate,
nevroze, tulburri de personalitate etc. D.p.d.v social, cu toii i-au ntrerupt legturile semnificative cu
lumea exterioar, sunt izolai i graviteaz n jurul alcoolului i al consecinelor acestuia.
Modaliti de supravieuire n preajma alcoolicului. (cu Bear Grylls :D)
ntr-o familie, alcoolicul se lupt cu sentimentele de ruine, stim dectuz, vinov ie etc. la fel de
mult ca i familia sa. n procesul de consiliere descoperim c nimeni nu l poate nvinui pe alcoolic mai
mult dect o face el singur. Vom analiza n cele ce urmeaz ac iunile fiecrui membru al familiei unui
alcoolic.
Soia alcoolicului i asum de cele mai multe ori rolul de ntreintor al acestei boli, desigur,
indirect i neintenionat, face asta tocmai prin ncercrile ei de a-l ajuta pe alcoolic s nu mai bea
respectiv prin preluarea sarcinilor lui de natur financiar, casnic i de educare a copiilor.
Astfel stnd lucrurile, alcoolicul simte din ce n ce mai puin consecinele butului su cci acestea
sunt amortizate de soie. Tot n aceeai postur pot intra i prinii alcoolicului, fraii, prietenii etc. Un rol
asemntor i mai revine i copilului cel mai mare sau eroului, acel tip de copil care i ajut foarte
mult prinii i prin aciunile sale se maturizeaz foarte repede, se parentific, se va stresa i tensiona iar
cnd va ajunge i el s consume alcool va aprecia foarte mult funcia acestuia de relaxare.
apul ispitor reprezint acel tip de copil rebel, mnios i frustrat exprimndu-se prin
comportamente agresive, intr n anturaje dubioase, fuge de acas, are probleme la coal i ajunge i el
n final s consume alcool. Despre el se spune c achia nu sare departe de trunchi.
Copilul pierdut e acel tip de copil care ncearc s fac fa conflictelor familiale izolndu-se de
familie, retrgndu-se din orice nseamn comunitate. Nu are prieteni i i alege profesii care nu necesit
interaciune cu oamenii, ajunge i el s consume alcool pentru a-i nfrnge timiditatea i sentimentul de
nsingurare.
Mascota este tipul de copil de obicei cel mai mic, care ncearc s atrag atenia familiei asupra
sa pentru a detensiona atmosfera. E acela care face otii i spune glume i care ncearc s implice prinii
n alte activiti dect cearta. Va avea probleme de concentrare, hiperactivism i va fi instabil n rela iile
cu ceilali. Pentru el alcoolul va avea o funcie linititoare de ndeprtare a temerilor.
Se mai vorbete de altfel de acei copii aduli ai alcoolicilor care i ajut prinii sau pe ceilali
oameni dominai de aceast boal alegndu-i profesii de ntrajutorare, gen teologie, psihologie, asisten
social etc.
Recuperarea familiei.
n Romnia asistarea familiei unui alcoolic pare cu att mai grea cu ct exist pu ine servicii de
consiliere adresate ei, ns i n cazul n care aceste servicii sunt disponibile, pentru familie e la fel de
greu ca i pentru alcoolic s accepte schimbarea i intrarea n recuperare. n cazul n care v ntreba i de
ce?, iat cteva motive:
1. Neputina de a accepta c cineva apropiat sufer de alcoolism.
2. Ruinea i teama de etichetare de ctre cei din jur: familie de alcoolici.
3. Mndrie i teama de a nu fi comptimit: vai, sraca, ce via grea are....
4. Auto-amgire, negare i minimalizare: se poate i mai rude fapt, toat lumea bea
i va schimba locul de munc, i atunci se va opri din but.
5. Dezndejde i neajutorare nvat: ce rost are s vorbesc, oricum nu se poate face
nimic asta e crucea mea i trebuie s o port pn la moarte nimeni nu poate face
nimic Dumnezeu m-a abandonat.
16
 6. Misticism: Dumnezeu ne va da un semn i va face o minune n viaa noastr.
Probabil unul dintre cele mai eficiente programe de sprijinire a familiei alcoolicului este a a-
numitul Grup de Servicii Familiale Al-Anon, ce reprezint o comunitate, formate din persoane afectate
ntr-un mod sau altul personal sau profesional, de alcoolism.
n Al-Anon subiectul de discuie nu e alcoolicul, ci propria persoan: eu sunt o fiin uman care
are drepturi i nevoi eu am grij de mine pentru a avea energia i puterea s lupt i pentru alii. Nu este
o sect i nici grup de brf nu e, ci doar un grup de sprijin n care i po i schimba modul de abordare a
vieii i a alcoolismului.
Chiar dac nu avem un grup Al-Anon n mprejurarea noastr, putem ajuta membrii familiei unui
alcoolic s se ghideze dup principiile acestui program iar mai nti trebuie s ajutm familia s fac
C.T.C-ul recuperrii:
1.Tu nu ai cauzat alcoolismul este inutil s te nvinuieti pe tine pt ceea ce face sau nu face
alcoolicul.
2.Tu nu poi s-l tratezi pe alcoolic el trebuie s i doreasc ajutorul, iar A.A.-ul este cel mai
bun loc pentru el... responsabilitatea pentru recuperare i aparine lui, iar ajutorul poate veni din afara
familiei.
3.Tu nu poi s-l controlezi pe alcoolic asumndu-i rolul de Dumnezeu i manipulndu-l pe
alcoolic, nu vei face alcoolismul s dispar; ai ncercat s faci acest lucru timp de foarte mul i ani, iar
rezultatele acestor eforturi ar trebui s te conving s ncerci i altceva.
Dup stabilirea acestor reguli de baz se poate merge mai departe adic la descoperirea modurilor
concrete n care alcoolismul s-a infiltrate n fiecare colior din mintea i inima noastr, la temerile pe
care le avem, la ruinea i stima de sine czut aceasta e o etap dureroas nso it de multe lacrimi prin
urmare avem nevoie de umr pe care s plngem i un pachet de erveele (aa a zis PF-ul). Doar n acest
fel ne convingem c suntem neputincioi n faa alcoolului (Pasul 1 din programul Al-Anon).
nvm mai apoi c avem nevoie de ajutorul i ndrumarea lui Dumnezeu n aceast via i c
putem s i cerem ajutorul avnd un tip de rugciune corespunztor, diferit de acel gen de rugciuni gen
list de cumprturi.
Cum s ne purtm ns cu alcoolicul? Anexa Scrisoare ctre familia mea ne d cteva sugestii: nu l
minim, nu ne certm cu el, nu ne enervm pe el, nu i ascundem butura, s nu ne izolm de prieteni etc
etc. Aceste lucruri sunt numite de ctre grupul Al-Anon iubire dur i detaare cu dragoste: continum s
l iubim li s ne rugm pentru el, dar avem grij de noi i l lsm s resimt consecinele butului su.
Cazurile mai delicate sunt acelea n care exist violen fizic asupra so iei sau a copiilor, aici avem
nevoie de o intervenie specific, abuzul trebuie s nceteze. Sigurana fizic a familiei este pe prim plan.
Consilierea pastoral pentru familia unui alcoolic.
Alturi de medic, preotul este acela care spre care familia se ndreapt pentru gsirea unei solu ii i
pentru a primi alinare n suferin. Ce poate face deci un preot pentru a sprijini credincioii? Simplu!
1.S fie informat i s depeasc ruinea i teama de a aduce n discuie problema butului excesiv.
Astfel va reui s identifice mult mai curnd persoanele care se confrunt cu aa ceva i s le ndrume
spre serviciile specializate. Alcoolismul trebuie abordat ca o boal asemntoare diabetuluii; astfel, rolul
grupurilor de Alcoolici Anonimi, Al-Anon sau al altor programe de consiliere nu trebuie subestimat.
2.Putem invita aceste grupuri s aib ntlniri n Biseric sau ntr-un spa iu afiliat Bisericii, pt ca cei
n cauz s ajung mai uor la serviciile lor.

17
 3.Dup ce o persoan a fost ndrumat spre un astfel de program, e important ca preotul s pstreze
legtura cu acesta + s monitorizeze evoluia i dificultile cu care se confrunt.
4.Biserica ne sftuiete s ducem o via sntoas i moral, aadar e normal ca n fiecare parohie
s existe ocazii n care s se discute despre problema abuzului de alcool i s se pun la dispozi ie
afie/pliante informative.
5.Nu uitm programul de rugciune personal, dar i de cel din cadrul serviciilor Bisericii, acolo
unde problema alcoolismului e una serioas, se poate face periodic Acatistul Potirul Nesecat, de mare
folos celor afectai de alcoolism.
6.ndrumarea duhovniceasc necesit timp, rbdare i toleran la frustrare. Dumnezeu ne cere s ne
rugm, s fim demni n suferina noastr, dar ne vrea totodat ndrznei i lipsii de team.
Capitolul IV.
PRINCIPII GENERALE ALE PRACTICII. Tmduirea patimii sau a bolii alcoolismului.
Ca rezultat al ntunecrii minii umane i pierderii iubirii din sufletele noastre, liberul arbitru al
omului a slbit, iar pcatul ne conduce pe muli dintre noi n dependen una dintre cele mai rspndite
patimi. Firea uman czut este cea care devine dependent i dobort de patim, prin pcat.
Aceast ndeprtare de milostenia divin i coruperea naturii noastre reprezintp rezultatul multor
alegeri greite, unele fcute n vremea tinereii i sub influena altora, iar alcoolismul este un bun exemplu
n acest sens.
Nimeni nu alege s devin alcoolic, acesta e mai degrab un proces gradual n care individul nu i
d seama c devine dependent de drogul alcool. Patima devine astfel parte din modul lui de via iar n
cazul alcoolismului, patima ncepe cu acceptarea pcatelor mici, prin acceptarea unor episoade ocazionale
de but excesiv.
Alcoolismul afecteaz ntreaga fiin uman, corupe trupul i cauzeaz multe boli printre care i
cancerul, afeciuni cardiace, hepatice i chiar cerebrale. D.p.d.v mental, alcoolismul afecteaz capacitatea
de a raiona, imaginaia, percepia i abilitile de funcionare la capacitate maxim.
Afecteaz sufletul omului prin modificarea percepiilo i dorinelor inimii sufletului sau nous-
ului. Conform Mitr.Vlachos n cartea sa, Psihoterapia Ortodox, nous-ul este cel mai afectate de ctre
patima noastr. Nous-ul este esena a ceea ce nseamn s fii uman i se refer la sentimentele, dorin ele
sau percepiile noastre asupra realitii. Vedem deci c alcoolismul i adicia lovesc spiritul omului
pentru c muli din cei afectai i pierd scopul i semnificaia vieii.
Un alt aspect important al patimii sau adiciei e cel legat de voin a sau puterea voin ei
omului. Muli alcooli au o voin foarte puternic n domeniile afacerilor etc dar n ceea ce prive te
alcoolul sau drogurile, voina nu mai este de prea mare folos.
Cartea de baz a Alcoolicilor Anonimi vorbeste despre voina neajutorat i spune c, fr
ajutorul lui Dumnezeu, vine un moment i un loc n care alcoolicul va fi lipsit de voin n fa a primului
pahar, iar acest prim pahar e tocmai cel care i cauzeaz probleme.
tiina a descoperit c exist factori biologici care determin pofta de a bea din nou i s-a descoperit
c procesul implic modificri celulare att la nivelul creierului ct i la nivelul neuro-transmi torilor i
al sistemului nervos periferic.
tiina Sfinilor Prini ne nva c pcatul are capacitatea de a-l conduce pe om. Problema
alcoolicului este deci faptul c L-a abandonat pe Dumnezeu. n cazul alcoolismului i al altor adic ii,
patima devine foarte puternic i poate tulbura sufletul pn la punctual auto-distrugerii.

18
 Adicia este pn la urm cea mai rspndit form de auto-distrugere cunoscut de ctre om.
Patima adiciei i pcatul ce conduce ctre dependent sunt att de insidioase nct, n mod normal,
dependentul e amgit de credina c duce o via normal.
Dac nu eti contient de pcatul propriu atunci vorbete cu duhovnicul tu despre mndrie, cci
aceasta este cea mai rea suferin sufleteasc. E mai ru atunci cnd cineva pctuiete fr s tie dect
cnad cineva pctuiete tiind despre sine c este un pctos, cel din urm artnd smerenie.
Ex.Evanghelia citit n Duminica Vameului i a Fariseului.
Cum se face c primind Sfnta Tain a Botezului ne mbolnvim sufletete uneori chiar pn n
adncul sufletelor noastre? Dup Sf.Maxim i ali Prini ai Bisericii noastre, suferim pur i simplu de pe
urma credinelor false despre lume, despre noi nine i despre Dumnezeu. Ne mbolnvim suflete te
pentru c trim ntr-o lume czut n care suntem nconjurai de pcat i din cauza mndriei participarea
noastr la pcat ne d impresia c pcatul nu a fost aa de mare.
Avnd credine false i false cunotine, oamenii ajung s cread drept adevrate nite lucruri care
sunt departe de adevr, exemplu fiind aici homosexualitatea despre care se crede c este un mod normal
de exprimare a sexualitii, alii cred n mai muli zei sau cred c Dumnezeu este doar un concept
universal impersonal etc , etc.
Alcoolicul crede deci, c bea normal i va nvinovii pe altcineva pentru problemele pe care le
are i care au fost cauzate de el. Apoi el evit s i asume responsabilitatea personal pentru propriul
comportament. Cartea Alcoolicilor Anonimi denumete acest lucru ca auto-amgirea alcoolicului.
Alcoolicul nu poate s vada realitatea propriei situaii, el continund s bea pn ajunge n mormnt.
Psihologii se refer la raionalizare, minimalizare i negare ca la procese prin care alcoolicul se
poate amgi pe sine.
Sfntul Maxim vorbete despre ignorarea universalelor drept cauz a cderii omului n patim.
Asta nsemnnd c nu tim ce e cu adevrat bun i nu i cunoatem trsturile lui Dumnezeu. Credin a,
sperana i iubirea sunt trei dintre aceste universal iar atunci cnd sufletul se deprteaz de ele, devine
profund tulburat i astfel apare sentimentul de nstrinare i detaare fa de tot ce nseamn Dumnezeu.
Filosofii numesc asta vid existenial ns n realitate e vorba despre separarea de Dumnezeu, o
separare prin voita alegere a omului care prefer pcatul.
Dumnezeu ne-a creat n aa fel nct s l cutm n mod natural i s ne ntoarcem la ndurrile i
iubirea Lui. De multe ori ns capacitile noastre de judecate sunt afectate din cauza ignoran ei sau a
patimilor (precum adicia) care le-au cuprins. Muli dependent i alcoolici ncearc s umple acest gol/dor
duhovnicesc prin folosirea alcoolului sau a drogurilor.
Alcoolismul a fost deseori numit sau descris ca o form de idolatrie tocmai din cauz c alcoolicul
transform alcoolul n ceva mai important dect orice altceva din viaa lui: sntatea, rela ia cu partenerul
de via, copii i chiar Dumnezeu. ns trebuie s ne amintim c din cauza acelor credin e false i
autoamgirii, alcoolicul nu poate s vad pur i simplu adevrul situaiei sale.
Sf.Maxim ne nva de asemenea c gndurile ptimae ne conduc spre suferin a sufletului, chiar
dac l cunoatem pe adevratul Dumnezeu. i acest lucru se ntmpl atunci cnd lsm sentimentele s
gndeasc pentru noi. D.p.d.v emoional, supra-valorizm un anumit lucru, precum o ma in, un ceas nou
sau chiar o relaie cu o alt persoan iar dac simim c nu avem destul din acel lucru, reac ionm
exagerat i devenim mnioi i defensivi sau chiar ostili n ncercarea de a proteja acel lucru.
n ceea ce privete alcoolicul, procesul acesta devine evident cnd i se spune s nu mai bea sau s
bea mai puin, el devine mnios cci preuiete alcoolul mai mult dect preuiete relaia cu Dumnezeu
sau cu ceilali. l preuiete chiar mai mult dect propria sa sntate iar aceasta este o form de
autdistrugere sau chiar suicid.

19
 Sf.Ap. Pavel spunea c fiecare face greeli i pctuiete, dar mai exist i acei oameni care se
predau pur i simplu pcatului sau unei alte patimi precum alcoolismul, acetia sunt asemna i cu
lemurienii ce se arunc unul dup altul n apa mrii.
Acetia sunt oameni care nu neleg patima adiciei i care cred n mod eronat c butul este un joc
pe care l poi ctiga de fiecare dat. Bineneles c dup civa ani de but excesiv, patima alcoolismului
preia controlul, butul devenind o parte a vieii i este uor ca acest lucru s devin aa cci societatea i
valorile ei ncurajeaz chiar butul excesiv.
Dumnezeu ns, nu ne-a lsat fr speran. Exist 3 stadii ale creterii spirituale: praxis = curirea
inimi, teoria = contiina de i nelegerea lui Dumnezeu i iluminarea = cunoaterea lui Dumnezeu.
Pentru a diminua ignorana din jurul credinelor false trebuie s existe o educaie despre alcoolism
ca boal. Informarea personal despre conceptual de boal al adiciei n special al alcoolismului, e cel mai
bun mod de a ncepe ajutorarea unui alcoolic.
Pentru c pcatul, adicia i patima nu sunt atribute natural ale omului, atunci cnd el devine
dependent, apare i un conflict ntre modul n care Dumnezeu l-a creat i ceea ce a devenit. Acest conflict
nu este cu Dumnezeu ci mai degrab cu el nsui.
Conflictul cu care se confrunt toi alcoolicii e un exemplu perfect al conflictului care apare atunci
cnd omul e n dezacord cu propriul sistem de valori iar preoii numesc acest lucru vinovie; psihologii
l numesc conflict de caracter.
Consilierea pastoral a alcoolicilor.
Chiar i cele mai dependente persoane se pot elibera de patima lor daca sunt dispuse s duc o via
spiritual. Viaa spiritual e descris adesea n termeni de Scri, Pai sau Ci, ace ti termeni fiind
principiile spirituale prin intermediul crora o persoan poate s nving pcatul i s nve e s l
cunoasc pe Dumnezeu.
Accentul se pune aici pe practicarea acestor principii i nu pe teologia pe care o nv m noi n
coli. Adevrata teologie e constituit de spiritualitatea ortodox cci ea ne nva despre Dumnezeu
conducndu-ne la El i la cunoaterea Lui. Aadar doar prin uniune cu Dumnezeu i prin Iisus Hristos,
Fiul Su, putem s ne vindecm de infirmitile noastre i s ne tmduim de bolile duhovniceti.
Marii duhovnici aa cum am amintit spun c progresul spre vindecare ncepe atunci cnd bolnavul
recunoate c boala exist, n cazul alcoolicului, mndria i autoamgirea constituie marile sale
probleme. El trebuie s recunoasc faptul c beutura a preluat controlul asupra vie ii lui i c are nevoie
de ajutor.
Recunoaterea problemei necesit umilin dar i onestitate iar dobndirea acestor virtui este
foarte dificil, dar nu imposibil. Acete dou virtui reprezint piatra de temelie a recuperrii spirituale.
Astfel dependentul trebuie s nceap s cunoasc voia lui Dumnezeu i s o urmeze n tot ceea ce face i
n special s renune la ego-ul su.
Voia omului (dorinele lui de a face lucrurile aa cum vrea el) trebuie lsat n grija lui Dumnezeu
prin rugciune i meditaie iar numai dup acest lucru omul poate lua anumite decizii, cu ajutorul lui
Dumnezeu. O rugciune simpl precum Tatl nostru, rostit cu accentul pe fac-se voia Ta e un mod
bun de a ne lsa voina n grija lui Dumnezeu.
Abandonul n grija lui Dumnezeu aduce o schimbare n rela ia cu El dar i n rela iile cu ceilal i
oameni. Cnd alcoolicul ncepe s-i trateze familia cu toat atenia cuvenit, atunci se poate ntmpla o
minunat vindecare a ntregii familii.
Spovedania e o parte important a Practicii, constituind procesul prin care sunt identificare pcatele
i greelile noastre i apoi cu ajutorul ndrumtorului spiritual, este posibil ca persoana s nu i mai

20
repete greelile. O via nrdcinat ntr-o astfel de spiritualitate faciliteaz dependentului progresul
spiritual.
Spovedania trebuie s aib n vedere faptul c alcoolismul este o boal i c persoana dependent de
alcool nu mai poate consuma alcool. Chiar i cel mai mic pahar i poate duna. Spovedania nseamn
totodat mai mult dect recunoaterea ctorva pcate, nseamn s mrturiseti ntregul stil de via ce
cauzeaz pcatele.
Dup spovedania ispita diavolului va reveni, iar alcoolicul va avea nevoie de ajutor i ncurajri cci
mndria, ego-ul i frica alcoolului vor reveni pentru a ncerca s l aduc napoi n patim. Muli preo i
simt c nu pot s consilieze spiritual persoanele dependente de alcool cci acestea recad de multe ori n
consumul de alcool dup ce preotul le-a acordat mult timp i au fcut eforturi pentru ajutorarea lor.
De multe ori alcoolicul face un jurmnd c nu va mai bea, jurmnt pe care ajunge s l ncalce iar
problemele se vor agrava i mai mult cci ruinea i vinovia ce urmeaz relurii consumului l vor face
pe alcoolic s se simt i mai lipsit de speran i mai neajutorat.
Cnd alcoolicul recade, el i pierde ncrederea n el i n Dumnezeu, putnd da vina chiar i pe
Dumnezeu pentru recdere. Dac acesta nu nelege caracterul bolii lui, este sortit e ecului. El trebuie s
neleag c sufer de o boal fizic, psihologic i spiritual care trebuie tratat zilnic printr-un program
contiincios i bine structurat de rugciune, meditaie i predare a voinei proprii n grija lui
Dumnezeu.
De cele mai multe ori, persoana ce ia decizia de a nu mai bea, nu recade din cauza poftei de alcool,
ci pentru a scpa de lupta spiritual ce se duce nluntrul su din cauza unei dureri suflete ti. Alcoolicul
este ispitit n moduri pe care nici el nu le nelege i recade pentru a face fa durerii sau confuziei.
Recderile mai au loc deoarece alcoolicul nu primete ndrumare duhovniceasc sau pentru c nu
urmeaz un program zilnic de rugciune, reflective i meditaie, devenind o prad uoar pentru vrjma.
Drumul recuperrii se poate parcurge cel mai uor sub ndrumarea ori a unui printe spiritual ori a
unei alte persoane ce parcurge i ea la rndul ei acelai drum al recuperrii cu alcoolicul. n Alcoolicii
Anonimi exist avantajul nitului adic al persoanei care este deja abstinent de ceva timp i care ajut
pe cel nou-venit s neleag principiile spiritual ale recuperrii.
n continuare urmeaz ghidul pentru modul de abordare a credincioilor cu problem de alcoolism +
list de activiti pe care le putei organiza la nivelul parohiei.
Strategii pentru iniierea interventiei in cazul unui enorias consumator de alcool
Enoriasii care sunt consumatori nrii de alcool ar trebui informai cu privire la riscurile asociate
consumului de alcool, ct i de modul n care acesta i afecteaz pe plan fizic sau spiritual. Cel mai
important care se poate da este consumul moderat de alcool:
Pt barbati: nu mai mult de o unitate de alcool pe zi
Pt femei: nu mai mult de o unitate de alcool pe zi
Persoane peste 65 ani: nu mai mult de o unitate de alcool pe zi
Copiii i adolescenii DELOC (really?)
Unitate de alcool: - o sticla de 0,5 l bere, 125 ml vin sau 50 ml de trie.
Aceste sugestii au rolul de prevenire a alcoolismului i a tuturor problemelor asociate lui.
Desi unii oameni nu au probleme cu alcoolul, in anumite condiii e recomandabil ca acestia sa
se abtin de la orice consum de alcool. Ex: femei insarcinate, cei care iau medicamente ce

21
interactioneaza cu alcoolul, cei cu afectiuni hepatice, hipertensiune, ct si cei care prezint sintome de
dependent de alcool.
In cazul membrilor din parohie care beau in mod excesiv ei ies in evident usor i au deja prb
datorate bautului. n alte situaii nu este evident ca unii ar avea probleme din cauza bautului, iar pt a i
ajuta trebuie urmate urmatoarele 4 sugestii:
Sugestia 1: Nu v temeti sa adresati intrebarile necesare.
Mai intau trebuie intrebati cat de mult si cat de des beau.(intrebare normala- daca prezinta
prb. Datorate consumului de alcool). Dup ce avei o imgine mai clara despre ce se intampla puteti face o
evaluare a situatiei. Pe baza acestei evaluari, puteti incepe sa ii indrumati in legatur cu ce sa faca in
legatura cu problema actuala. Find liderul spiritual al comunitatii, nu trebuie sa va limitat aici, ci
trebuie sa continuti sa aveti o relatie cu persoana respectiva i sa o intrebati despre progresia
consumului de alcool sau intreruperea acestuia.
Nu uitati c sunteti doctorul sufletelor tuturor credinciosilor din parohia dvs. ar rebui sa
fie ceva firesc sa fiti preocupat de bunastarea lor duhovniceasca.
ntrebati despre consumul de alcool de fiecare data:
cand indrumati pe cineva care isi analizeaza constiinta in/pt spovedanie
inainte de a binecuvanta o cununie si in consiliere pre-maritala
daca sunt prb de consum de alcool, mai ales in cadrul familiei
daca credinciosul va spune ca se simte vinovat pt ca bea
Intrebati i pe credinciosi: Cat de mult si cat de des consumati alcool?
e normal pt oameni sa consume alcool, a.. nu ar trebui sa se simta jigniti
Fiind preotul lor e important s stiti lucruri despre stilul de viata mai ales daca au: probleme
de natura spirituala, probleme familiale, conflicte morale sau sentimente de vinovatie pt
bautul lor.
Daca acestia consuma alcool , e imp de stiut modul lor de a bea, chiar daca prb care le prezinta nu
par serioase. Dar daca un credincios consuma alcool si are prb, adresati i aceste intrebari:
In medie, cate zile pe saptamana consumati alcool?
Intr o zi obisnuita in care beti, cate bauturi consumati?
In ultima luna, care a fost nr maxim de pahare pe care le-ati baut la o ocazie?
Vi s-a intamplat vreodata s va imbatati?
E important sa luati in considerare ca cineva ar putea avea deja prb cu alcoolul daca:
Bea mai mult de 14 unitati de alcool pe sapt
Bea mai mult de 3 unitati la o ocazie.
Pt femei, daca beau mai mult de 7 unitati de alcool pe sapt sau 2 unitati la ocazie.
Cele Patru intrebari importante aceste 4 intrebari vor fi d mare folos cand vreti sa ajutati pe
cineva care are prb cu bautura. Ele va vor ajuta sa va dati seama daca exista prb psihologice, sociale sau
spirituale asociate consumului de alcool.

22
 1. Ati simtit vreodata ca ar trebui s reduceti cantitatea de alcool pe care o consumati?
(aceasta intrebare se refera la setimentele de vinovatie)
2. Va deranjeaza oamenii care va critica bautul?(se face referire la prb familiale si sociale
asociate bautului)
3. V ati simtit vreodata rau sau vinovat in legaura cu bautul dvs?(legat de zbuciumul sau
conflictul interior)
4. Ati baut vreodata dimineata, la prima ora? Bautul matinal indica, de obicei ca dependenta
fizica s a instalat deja si repr un simptom clar al abuzului de alcool.
Dac enoriasul rasp afirmativ la una sau mai multe dintre intreb, exista riscul unor serioase prb cu
alcoolul(un consumator social nu se confrunta cu astfel de prb si nu bea cantitatile mentionate mai sus)
Sugestia 2: Evaluati severitatea problemei si a caracterului sau temporar sau permanent
Cand analizati prb asociate bauturii unei pers, luati in considerare aceste 3 variante:
Enoriasul poate sa nu fie dependent de alcool dar prezinta riscul de a avea astfel de prb
Enoriasul are in prezent prb datorate consumului de alcool si risca sa aiba prb mai mari
Enoriasul prezinta simptome a ceea ce numim alcoolism, sau dependenta de alcool
Categoria I: cei ce doar prezinta riscul de a avea prb:
E pos ca aceste pers sa bea prea mult, dar sa nu aiba inca prb sufciente, astfel se pot gandi la
incetarea bautului. Ei beau mai mult decat moderat si prezinta riscuri in viitor. Acestia
trebuie informati despre riscurile la care se expun.
Daca procedati asa in stadiul incipient, pe parcursul vietii, daca prb se agraveaza, e f posibil
ca acestia sa vb cu dvs despre situatia lor, de vreme ce au primit sfaturi bune in tinerete.
Indicatorii de risc includ:
Consumul de alcool peste nivelele recomandate mai sus
Consumul de alcool in ciuda prb cauzate de acesta
Antecedente personale vizavi de prb cu alcoolul
Cateva intrebari ajutatoare in evaluarea modurilor de consum de alcool si a antecedentelor
familiale: De cat timp beti la fel de des si de mult ca in prezent? De cate ori pe sapt beti acum? De cate ori
pe sapt sau pe luna consumati mai mult de 4 bauturi la o ocazie? Cea mai mare cantitate de alcool pe care
ati consumat-o odata, in ultimul an? Exista cineva in familia dvs apropiata care a avut prb cu alcoolul?
Atunci cand adresati intrebarile trebuie sa luati in consideratie si stadiul negarii in care se poate afla
o pers

Categoria II: Persoanele care experimenteaza in prezent prb datorate alcoolului

Indicatori care arata ca cineva are in prezent prb cu alcoolul:
Unul sau 2 rasp pozitive la cele 4 intrebari importante
Marturisirea personala a faptului ca se confrunta cu prob pers, familiale sau existentiale
E imp sa remarcati severitatea prb si de cat timp sunt ele prezente in viata pers. Resp.
23
 Sugestie: Alcoolismul este o boala care afecteaza relatiile individului. Discutati cu pers in cauza
despre relatiile lor cu familia, prietenii etc.Incercati sa aflati daca exista membrii ai familiei care lee-au
solicitat sa renunte la consumul de alcool. Faceti o evaluare a anturajului- daca si ei sunt consumatori sau
abuzeaza..?
Categoria III: Cei care s-ar putea sa fie dependenti de alcool sau care prezinta simptome ale
dependentei de alcool:
3 sau 4 rasp afirmative la cele 4 intrebari importante referitor la ultimul an
Prezenta uneia sau mai multor simptome dintre cele ce urmeaza:
Compulsia de a bea preocupare fata de consumul de alcool
Diminuarea controlului neputinta de a inceta sau modera consumul de.
Consumul de alcool ca eliberare/ usurare consumul pt a evita simptomele de
sevraj
Sevrajul- prezenta sau antecedente de tremuraturi, stari de rau, transpiratii sau
tulburari de dispozitie
Creterea tolerantei- e nevoie de mai mult alcool decat inainte pt a obtine
efetul dorit
Scaderea tolerantei e nevoie de mai putin alcool....
Sentimente de nervos, iritat i nemulumit in lipsa alcoolului
ntrebari pt enorias:
Simtiti nevoia urgenta de a bea? V ganditi in mod regulat la baut?
Trebuie sa beti mai mult/mai putin decat acum cativa ani pt a va ameti?
Exista situatii in care nu puteti sa incetati bautul odata ce a ti inceput?
Beti vreodata dimineata pt a scapa de raul provocat de bautura din zilele trecute?
Uitati-va peste cele 20 de intrebari precum si peste lista celor 12 intrebari.
Sugestia 3: Recomandati actiunea adecvata
Exprimati-va ingrijorarile ca i parinte duhovnicesc: fiti concret in ceea ce piveste modul de a
bea al credinciosului; la modul in care alcoolul ii influenteaza comportamentul;amintiti-I de riscurile
spirituale la care se expune; intrebati-l cum se simte in legatura cu bautul lui(ca sa constietizeze
prb).Trebuie sa va reamintiti de modelul pregatirii pt schibare si de statiile schimbarii.
Sfatuiti abstinenta totala fata de alcool:
Supt prezente dovezi ale dependentei
Exista antecedente ale unor esecuri in controlarea frecventei consumului de alcool
Esecuri repetate in controlarea cantitatilor de alcool consumate
Esecuri repetate in controlarea efectelor pe care le produce acesta.

24
 Daca pers nu e pregatitia sa renunte total la consumul de alcool- macar sa o sfatuiti sa reduca
cantitatea de alcool i frecventa consumului. Dar in acelasi timp sa se gandeasca la informatiipe le care le
ati furnizat despre alcoolism
Plan de actiune pt persoanele care accepta faptul ca au nevoie de ajutor:
Intrebati daca e pregatit sa diminueze cantitatea de alcool sau sa se abtina total de la consum
Acordati-le din timpul dvs celor care vor sa se lase si vor sa intemeieze un plan
Amintiti le ca e vb de un program de 24 de ore
Sa evite prietenii si situatiile care ii expun la bautura(sa petreaca mult timp cu pers care nu
ii indeamna sa bea)
Oferiti materiale informative despre recuperare(www.stdimitrie.org)
Dupa prima vizita, asigurati va ca ii invitati sa mai treaca pe la dvs si sa discutati despre
orice prb cu privire la diminuare consumului sau abstinenta de la alcool.
Pt credinciosii care nu sunt inca dependeti dar prezinta riscuri de a deveni:
Sa se limiteze la un consum cu risc scazut, pe baza discutiilor care le aveti cu ei
Amintiti-le ca nu e nimic rau in a bea, dar pe viitor poate deveni o prb
Trebuie sa fixeze un obiectiv in ce priveste consumul de alcool si sa fie pregatiti sa faca o
schimbare in obiceiul lor de a bea(pt sanatatea trupeasca si duhovniceasca)
Educati-va credinciosii cu privire la alcoolism:
Rugati-i pe pacienti sa gandeasca la efectele pozitive pe care le-ar avea daca nu ar
mai bea
Sa analizeze ce anume le declanseaza episoadele nesanatoase de baut
Sa analizeze modul in care beau in prezent, in lumina prb curente pe care le au
Oferiti le materiale care sa ii ajute sa si fixeze obiective sanatoase cu privire la
baut
Pt enoriasii la care sunt prezente simptomele dependentei de alcool:
Indrumati i catre un program de specialitate pt o evaluare suplimentara
Intrumati i catre un program de tratament sau catre AA, daca se arata deschisi ideii
Implicati i in procesul de a lua decizii
Discultati alternativele existente
Stabiliti o intalnire cu cineva din domeniul recuperarii care poate fi de folos
Sugestii pt consiliere: folositi un stil de discutie empatic, non-confrontativ. Oferiti alternative cu
privire la efectuarea schimbarii. Accentuati responsabilitatea persoanei de a si schimba modul de a bea.
Aveati incredere in capacitatea de schimbare a persoanei cu care vb
Sugestia 4: Mentineti legatura cu cei aflati in programe de recuperare

25
 Mentineti legatura cu enoriasii la participa la program de recuperare, exac cum ati face cu
ul alt credincios care se confrunta cu o alta problema pt a carei rezolvare l-ati ajutat
Schimbarea comportamentului este un proces care implica si procedeul incercare-
eroare
Pt cei care reduc cantitatea consumata sau au un program de abstinenta de scurta durata:
Amintiti-le ca le stati la dispozitie, daca au nevoie de ajutor.
Oferiti-le incurajarea si sprijinul de care au nevoie pt a se schimba prin: trecerea in revista a
progresului lor de la ultima intalnire, incurajarea lor pt efortul depus, intarirea schimbarii
pozitive, evaluarea mentinerii motivatiei.
Stabiliti intalniri suplimentare(daca e nevoie)
Daca e nevoie indrumati-i spre un tratament sau catre AA
Amintiti-le ca abstinenta este singura solutie care functioneaza 100%
Pt credinciosii care au decis sa se abtina de la alcool sau care au fost trimisi la tratament:
Trebuie incurajati sa citeasc literatura de recuerare(discutati cu ei despre spiritualitate si cei
12 pasi)
Trebuie incurajati sa participe la grupurile de AA daca este posibil
Trebuie sa si faca noi prieteni sau sa initieze un grup de AA in cadrul bisericii
Nu ii lasati sa se descurajeze. Recuperarea are nevoie de timp
Daca sunt neseriosi, trebuie sa le permiteti sa faca propriile alegeri, dar sa ii asigurati ca le
veti sta la dispozitie in viitor
Sugestii pt credinciosii care au nevoie de ajutor, dar care nu sunt pregatiti sa isi schimbe
modul de a bea:
Nu va lasati descurajati de aceia care inca nu sunt pregatiti de o schimbare
Schimbarea are loc in ritm lent, sau uneori deloc
Prin oferirea de info, ati initiat un proces al schimbarii si e posibil ca enoriasii sa isi ia
bautul in serios
Iubirea si grija dvs continua pt ei si familiilor lor, ii vor da Domnului nostru ragazul de a
lucra cu ei
Daca bautorii problema sau cu risc nu sunt pregatiti pt o schimbare:
Exprimati va ingrijorarea cu privire la sanatatea lor trupeasca si duhovniceasca
Intariti bunavointa dvs de a i ajuta daca au nevoie in momentu in care vor fi rpregatiti sa il
accepte
Pastrati o relatie preieteneasca cu ei si familiile lor
Strategii aditionale pt dependentii de alcool
Incurajati i sa participe la intalnirile AA

26
 Sa discute cu cineva din cadrul unui prog de specialitate
Sa discute cu membrii familiei cu privire la recomandarile dvs
Recomandati-le o perioada de abstinenta fata de alcool, monitoritazi simptomele de sevraj,
treceti in revista progresul inregistrat
E molentul sa le amintiti ca:
Alcoolismul este o boala
Daca esti dependent, nu poti sa iti controlezi consumul de alcool pt perioade lungi de timp
Daca sunt depedenti de alcool si aleg sa continue sa bea, vor avea prb permantene cauzate
de bautura
Alcoolismul este o boala primara, progresiva, cronica si fatala
Daca vor continua sa aiba prb, spuneti-le ca sunteti acolo pt a i ajuta.

STRATEGII DE INTERVENTIE LA NIVELUL PAROHIEI

1. Informeaza-te citeste literatura de specialitate (manual despre alcoolism adresat preotilor

si medicilor, Cartea mare a AA, Viata fara bautura..
2. Analizeaza-ti cu onestitatea propriile convingeri, atitudini, prejudecati fata de consumul de
alcool, de traditiile si obiceiurile locale si fata de propriul consum de alcool. Daca exista
neconcordante intre comportamentul tau i programul de informare, sunt sanse mici sa se
concretizeze eforturile tale in a ajuta pe altii.(ca preotii sa nu fie dati ca exemplu negativ nu
trebuie sa treaca si ei prin prb cu alcoolul)
3. La predica trebuie introduse idei legate de consecintele bautului(cauza pt indepartarea de
biserica) si mesaje de incurajare in speranta ca se va schimba ceva.
4. Implicarea consiliului si comitetului parohial in incercarea de schimbare a atitudinii
locale fata de consumul de alcool. In unele cazuri, unii din membrii consiliului se pot
implica personal sau pot prelua responsabilitatea anumitor actiuni, pt a i usura pe preoti de
sarcini suplimetare.
5. Oferirea unui model pozitiv de comportament chiar daca este diferit de standardele
locale, nu trebuie acceptat consumul de alcool la evenimentele parohiale( hramuri, nunti,
inmormantari) Consumul de alcool cu credinciosii nu inseamna o apropere de ei
6. Savarsirea acatistului Potirul Nesecat o data pe sapt, chiar daca vin cativa oameni
7. Afisarea pe usa bisericii a unor informatii despre ncurajarea incetarii bautului i
consecintele acestuia.
8. Pliante primite cu info pe care le poti modifica spre a fi mai usor de inteles pt localnici.
9. In discutiile cu credinciosii (spovedanie, predici) promoveaza conceptul de boala, progg de
recuperare, abstinenta totala. E f important promovarea conceptelor duhovnicesti de
mentiere a abstinentei

27
 10. Invita vorbitori din randul consilierilor care lucreza in prog specializate de recuperare din
alcolism sau din AA
Rezumat: Tratamentul spiritual incearca sa il ajute pe alcoolic prin educarea despre conceputl de
boala al alcoolismului, prin spovedanie, consiliere duhovniceasca si intalnirile de grup ala AA. La acestea
se adauga sprijinul personal din partea preotului pt dezvoltarea unei vieti duhovnicesti bazate pe smerenia
si pe slujirea lui Dumnezeu. Vindecarea poate avea loc prin intermediul sinergiei dintre indurarea lui
Dumnezeu si vointa omului. Indurarea lui Dumnezeu este cea mai importanta, dar El nu actioneaza fara
colaborarea omului.(spovedanie, rugaciune, meditatie). Duhovnicul are un rol esential in prg de
recuperare a sufletelor bolnave. El este cel care ofera educatie si informatii corecte despre alcoolism,
combate gandurile patimase si confrunta mandria alcoolicului. El poate sa ii indrupe spre Dumnezeu prin
judecata corecta si informatii bazate pe adevar.
Preotul ofera sprijinul spiritual, moral si social, precum si un model personal matur, care sa
inlocuiasca anturajul vechilor prieteni de bautura.
Practica inseamna pocainta si curatire de patimi, Teoria se refera la cresterea in intelegerea morala,
iar iluminarea este constientizarea si cunoasterea lui Dumnezeum bazate pe intelegerea voii lui
Dumnezeu.Vindecarea trupului si a sufletului se regaseste prin Practica. In ceea ce priveste alcoolismul,
Practica este singura metora de recuperare cunoscuta.
BOGATIA si SARACIA ne impiedica sau ne ajuta sa dobandim mantuirea?
Bogatia iubirii si slavei dumnezeiesti impartasita oamenilor in Hristos Cel Rastignit si inviat se
arata mai ales in darul sfintirii si al infierii dumnezeiesti a omului prin har, precum si in darul invierii
trupului omenesc din moarte si stricaciune, pt a participa la viata vesnica.
Sf. Ap Pavel, in ep. Catre Efeseni, ne invata ca talcuiurea bogatiei iubirii lui Dumnezeu, aratata
oamenilor in Iisus, s a facut cunoscuta prin Invierea acestuia i inaltarea Sa la cer. (Ef. 1-20 si 22-
23)Asadar, Hristos cel inviat este capul Bisericii careie El ii impartaseste plinatatea vietii Sale divino-
umane, pt ca in Biserica sa cunoastem bogatia slavei infierii si invierii noastre in Hristos prin Duhul
Sfant. Bogatia iubirii covarsitoare a lui Dumnezeu Tatal pt oameni, aratata in Hristos, lucreaza in omul
credincios mai intai taina invierii lui din moartea pacatului si apoi invierea din moartea si stricaciunea
trupului.(Ef. 2,4-7 si 10)
Sf Pavel ne invata despre legatura adanca dintre nvierea lui Hristos si viata crestina si spune ca
bogatia bunatatii lui Dumnezeu daruita oamenilor in Hristos ne cheama la fapte bune, prin care noi sa
aratam in jurul nostru bogatia lucrarii harului lui Dumnezeu in lume. De asemenea observam ca slava
Invierii lui Hristos ne descopera o alta bogatie decat bogatia materiala, pamanteasca si trecatoare si
anume bogatia spirituala cereasca, netrecatoare, adica bogatia vietii vesnice. Aceasta se dobandeste prin
credinta in Hristos si prin fapte bune.
Mntuitorul Hristos a luat chip de rob, ca pe noi sa ne inalte la ceruri.El, fiind bogat in slava, S-a
smerit si a saracit pt ca pe noi sa ne imbogateasca daruindu=ne slava infierii prin hari si a invierii din
pacat si moarte (II Corinteni 8,9) Comoara cea mai de pret si bogatia cea mai mare a crestinului este
Insusi Hristos Domnul, prezent si lucrator in viata acestuia prin harul Sau, in care se arata dragostea lui
Dumnezeu Tatal si impartasirea Sf. Duh(II Corinteni 13,13)
Astazi traim in o lume unde se cauta mai mult bogatia materiala trecatoare decat bogatia
spirituala a credintei si a vietii vesnice, iar pe langa saracia materiala tot mai aspra, se arata si o
saracie spirituala a oamenilor, ca slabire a credintei, o racire a dragostei fratesti si o diminuare a a
faptelor bune.
Potrivit Sf. Scripturi, bogatia apartine lui Dumnezeu, insa El o daruieste oamenilor, ca oamenii sa
o daruiasca si altora, mai ales saracilor. Dumnezeu ajuta pe om sa adune bogatia, cand aceasta este o
binecuvanare a lui Dumnezeu pt om. Totusi, aceasta bogatie trecatoare, nu trebuie sa fie scop in sine, ci
28
mijloc de a cauta si cultiva bogatia spirituala netrecatoare, cereasca, care se dobandeste prin iubire fata de
Dumnezeu si fata de oameni, prin milostenie si fapte bune. Autorii Sf. Scripturi observa ca bogatia
materiala este vremelnica, nestatornica, trecatoare, poate fi furata, poate fi distrusa, poate pieri, este
inselatoare, nu poate fi luata de om cu sine dupa moare, iar cand devine o patima pentru om, bogatia
impiedica adesea mantuirea acestuia. Deseori bogatia materiala duce la lacomie, iar lacomia duce la
uitarea de Dumnezeu, parasirea de Dumnezeu, negarea lui Dumnezeu, lepadarea de Hristos. Mntuitorul
Hristos ii indeamna pe cei bogati sa si adune comori in ceruri, intrucat acestea sunt mai presus de orice
bogatie pamanteasca(Matei 6, 19-20)
Biblia contine multe mustrari si amenintari impotriva celor care aduna comori materiale pe nedrept,
sau le dobandesc pe nedrept, dar si atitudini impotriva celor ce acumuleaza averi prin consrangerea
semenilor. Dar pe de alta parte, Sf. Scriptura ne prezinta si cazuri de bogati bun la suflet, milostivi, harnici
si darnici, care au inteles ca bogatia lor e un dar de la Dumnezeu pentru a fi daruita celor in nevoi,
dobandind astfel marele dar al mantuirii(Avraam, Isaac, Lot, Iosif, Solomon)
Referitor la saracie, Sf. Scriptura ne invata ca aceasta are un inteles material, ca lipsa de bunuri
materiale, si un inteles spiritual, ca lipsa de bunuri duhovnicesti sau lipsa de virtuti. Dupa cum bogatia in
sine nu este rea, ci poate fi dobandita si intrebuintata intru-un mod bun sau rau, tot asa si saracia poate fi
inteleasa, acceptata si traita cu folos duhovnicesc sau poate duce la disperare sau fapte rele
Cauzele saraciei materiale sunt multiple: lenea si nepasarea, betia si nechibzuinta, coruptia sau
desfranarea, calamitati naturare.
Dumnezeu iubeste atat pe saraci cat si pe bogati, asculta plangerile saracilor, nu le nesocoteste
rugaciunea si ii ocroteste, le face dreptate, ii izbaveste de necazuri. Pe de alta parte, saracii trebuie sa
alerge la Dumnezeu, sa se bucure de Dumnezeu. Biblia ne arata ca exista saraci marinimosi si darnici.
Saracii trebuie ajutati, nu cu parere de rau ci cu bucurie si inima buna, fara ingamfare. Cine ajuta pe cei
saraci va fi mantuit de Dumnezeu prin rasplata vesnica. Ex de darnicie fata de saraci: Iov, Zaheu,Petru,
Pavel. Scriptura ameninta cu pedepse pe cei care nu-i ajuta pe saraci.
Cine dispretuieste pe saraci dispretuieste pe Hristos, care a fost sarac in cele materiale, dar a
imbogatit spiritual, cu harul, invatatura, iubirea si sfinteia Sa, multimile care veneau la El.
Sfintii Parinti scot in evidenta marea tiranie spirituala si multele nedreptati si consecinte sociale
negative pe care le aduce lacomie de averi materiale trecatoare, si ii indeamna pe cei bogati sa fie
milostivi si darnici fata de saraci, sa nu ingroape comorile in pamant, ci sa le mute, prin milostenie, in
ceruri. Pe saraci ii indeamna sa nu deznadajduiasca, ci sa adune bogatie spirituala in suflet, prin credinta
si rugaciune, prin cuvant bun si blandete.
Sf Ioan Gura de Aur ii indeamna pe bolnavi zicand: averile pe care le pui in mana saracilor le pui
intr o vistierie sigura, in mana lui Dumnezeu. Mana lui Dumnezeu iti va da averile inapoi, intregi si bine
pazite, iar cand te vei duce in patria ta(cereasca), odata cu averile tale, vei fi laudat, vei fi incununat si pe
deplin multumit si fericit. Despre saracie spune ca Este mult mai bine a fi cineva sarac si sa vietuiasca
in virtute, decat a fi imparat si sa vietuiasca in pacate. Saracine il sileste pe cineva a fi intelept, pe cand
bogatia de multe ori il impinge spre rele mari.
Concluzia este ca nici bogatia si nici saracia prin sine insasi nu este ceva bun, ci aceasta se itampa
in urma intrebuintarlor lor. Crestinul se arata mult mai incercat in saracie, decat in bogatie. Cand el cade
in saracie el va fi mai smerit, mai intelept , mai serios, pe cand , daca se gaseste in bogatie, are multe
piedici spre aceasta. Sa nu ne pierdem curajul daca suntem saraci, ci cealalta bogatie sa o cauta, bogatia
faptelor bune Sf. Ioan Gura de Aur.
SF Vasile cel Mare, un inflacarat sustinator al saracilor si un aspru judecator al bogatilor lacomi
indeamna in vreme de criza si foamete : nu scumpi produse tale, ingreunand nevoile celor lipsiti.Nu
astepta sa lipseaca graul de pe piata, ca sa ti deschizi tu hambarele, caci cel ce scumpeste graul este

29
blestemat de popor. Bogatilor nemilostivi le spune:N-ai mila?Nu vei fi miluit. N ai deschis usa casei?
Vei fi dat afara din imparatie.N ai dat paine? Nu vei primi viata vesnica.
Sf Grigorie de Nyssa ne arata importanta milosteniei fata de saraci zicand: Saracii sunt vistienicii
bunurilor fagaduite, ei sunt paznicii imparatiei, cei care deschid usile celor buni si care incid pt cei
invartosati la inima si urasc pe oameni. In acelas timp, ei sunt acuzatori de temut, cat si buni aparatori. Ei
apara sau invinuiesc, dar nu prin cuvine, ci asa cum sunt vazuti ei de Domnul i Judecatorul lumii
Un alt episcop din Capadocia, Asteria al Amasiei din Pont a zis: Cine l-a sters din catalogul
apostololor pe Iuda si l a facut vanzator in loc de apostol? Nu oare faptul ca purta punga, ca a pus mai
intai la cale vanzarea, iar apoi a dobandit pretul faptai sale necinsite?PT ce Faptele Aposololor pomenesc
de Anania si Safira?Nu pt ca s-au furat pe ei insisi si au furat darurile afierosite Bisericii prin propriile
averi?...Experienta ne arata lacomia drept o fiare de care cu greu scapa cei prinsi de ea
Asadar, Sf. Scriptura si Sf. Parinti ne invata ca adevarata si netrecatoarea bogatie este iubirea
covarsitoare a lui Dumnezeu fata de oameni aratata in Iisus Hristos si impartasita noua in Biserica prin
Duhul Sfant.
Preotii, dupa ce reusesc aceste lucruri in propria lor viata, trebuie sa i ajute pe credinciosi sa se
imbogateasca in credinta statornica, in rugaciune, in vietuire curata si sfanta, in impartasirea deasa cu
Sfintele Taine, si nu in ultimul rand, sa se imbogateasca in fapte bune, care aduc lumina si pace, bucurie si
fericire.
Evanghelia ne arata ca exista 2 feluri de imbogatiri atunci cand se aduca in jurul nostru cele
materiale dar si cand adunam in interiorul nostru lumina rugaciunii si a faptelor prin milostenie.Mai usor
se mantuieste bogatul harnic, drept si milostiv, decat saracul cartitor. Nu bogatia in sine este rea, ci lipsa
de milostenie, neomenia. Nu bogatia, ci lacomia, inrobirea sufletului fata de lucruri trecatoare si limitate,
aceasta este boala care trebuie vindecata. Evanghelia ne indeamna ca ce am primit de la Dumnezeu s
impartim si altora, si atunci ne asemanam Lui.
Comorile duhovnicesti, care nu dispar, care nu se fura reprezinta insasi prezenta lui Dumnezeu in
noi, sunt darurile Duhului:bunatatea,credinta, dragostea, rabdarea, sfintenia, pacea pe care o da Duhul
Sfant. Acestea se dobandesc pri postire, prin rugaciune, prin milostenie, prin ascultarea cuvantului lui
Dumnezeu, prin spovedanie. Prin impartasirea cu SF. Taine, se aduna comorile Duhului Sfant ca virtuti
care cresc in sufletul nostru. Prin botez am primit semintele acestor daruri, dar, prin nevointa, prin
rugaciune, prin fapte bune, semintele darurilor Sf. Duh de la botez cresc si se fac comori in sufletul
nostru. Evanghelia ne indeamna sa ne imbogatim in Duhul Sfant.
Biserica a invatat sa fie milostiva, a organizat opere de caritate, a construit spitale, case de batrani,
orfani.Biserica a incercat sa puna in practica Evanghelia milostivirii lui Dumnezeu fata de noi.
PELERINAJUL EVENIMENT PASTORAL-MISIONAR
Pelerinajul este o dimensiune fundamentala a credintei, ca legatura vie a omului calator pe pamant
cu Dumnezeu Cel nevazut din ceruri. Mntuitorul nsusi este pelerin, fiind chemat de Tatal sa implineasca
voia Sa in lume. Venirea Lui in lume este un pelerinaj, dar scopul nu este ramanearea Lui aici, ci mutarea
noastra in patria cereasca, in imparatia Preasfintei Treimi.
Dumnezeu-Omul, pelerin pentru oameni
Dumnezeu-Omul este pelerin catre oameni, pt ai face pe ei pelerini spre Dumnezeu. Pelerinajul
acesta in viata Mntuitorului incepe de cand se naste, pt ca El nu s-a nascut in casa parintilor, ci intre
straini, si n a gasit loc in casa de oaspeti. Taina Craciunului este deja taina pelerinajului. Dupa nasterea
Sa, Pruncul Iisus, pt a nu fi omorat de regele Irod, este purtat in exil, refugiindu-se in Egipt.(fua in eEgipt
avea si un inteles spiritual Egiptul va fi chemat si el la mantuire)

30
 Egiptul, care era pamant al idolatriei, al robiei poporului ales, va primi prin credinta pe Iisus , ca
apoi acolo sa infloreasca teologia si monahismul, ca forme de cautare intensa a lui Dumnezeu.
Daca, dupa nastere, Iisus devine pelerin in Egipt, la 12 ani, impreuna cu pelerinii care mergeau la
Templul din Ierusalim, merge si El si maica Sa, si cu dreptul Iosif. Toti se minunau de felul in care
Copilul acesta, venit ca pelerin in Ierusalim , talcuieste Scripturile. Era Dumnezeu-Cuvantul care talcuia
cuvintele Scripturii scrise pt El. La 12 ani, micutul Pelerin avea constiinta ca templul din Ierusalim, locul
sfant al pelerinajului, este casa Tatalui Sau cel ceresc. Templul prefigura sau preinchipuia taina Fiului lui
Dumnezeu facut Om, pt ca in Hristos locuieste trupeste plinatatea Dumnezeirii. De aceea spune Iisus
despre trupul Sau..: Darmati acest templu....Era vb de Taina Invierii Sale cu trupul din mormant. In toata
lucrarea Sa pe pamant, Hristos este Pelerin. El calatoreste prin orase si sate chemand oamenii la
Dumnezeu, ca sa primeasca vindecare si viata vesnica.
Ultimul pelerinaj al lui Hristos la Ierusalim se transforma in Paste, in trecere, n calatorie spre
Ierusalimul ceresc. Hristos se duce la Tatal ca sa pregateasca in ceruri un loc pt cei ce cred in El.
Din instrainati, Dumnezeu ne face prieteni
Biserica lui Hristos este ea insasi o comunitate de pelerinistraini si calatori care cauta patria
cereasca
Deoarece sutem creati dupa chipul lui Dumnezeu, dorim iubirea Lui vesnica. Fiinda toate ducrurile
de pe lumea aceasta sunt limitate, suntem intr-o permanenta cautare a odihnei ceresti in
Dumnezeu..Pelerinul experiaza faptul ca este strain, dar si faptul ca dintr un strain poate face un prieten.
Uneori, Dumnezeu ne pare ca fiind strain, iar noi ne instrainam de El prin pacat, prin necomunicare, prin
lipsa de rugaciune. Dar din instrainati El ne face prieteni daca il chemam in casa sufletului nostru. El ne
cauta, iar daca raspundem chemarii lui, El transforma instrainarea noastra in comuniune de viata cu El.
Dumnezeu foloseste pelerinajul in lumea aceasta ca scoala a credintei, pt a combate idolatria.Orice
realitate finita, marginita, de care ne legam repr un idol. Cand ne legam de locuri, lucruri sau pers din
lumea aceasta, ca si cand ele ar fi ultima realitate sau destinatie a vietii noastre, ele devin un zid intre noi
si Dumnezeu. Daca traim ca pelerini, nu mai contam in primul rand pe noi insine, pe avere sau putere, ci
train din iubirea lui Dumnezeu. Cu cat intelegem mai mult ca suntem trecatori, cu atat cautam si iubim
mai mult pe Cel netrecator, pe Dumnezeu Cel vesnit si nemarginit.
Pelerinajul inoire si imbogatire spirituala
Cand pelerinajul este insotit de rugaciuni, de priveghere, de spovedanie, de impartasire, de
convorbiri duhovnicesti cu alti pelerini, el este un izvor de bucurie si pace interioara, un prilej de inoire si
imbogatire spirituala. Pelerinii ofera bani sau daruri materiale bisericilor vizitate, pentru rpimirea de
daruri spirituale si binecuvantari. Intalnirea cu locurile sfinte, cu sfintele moaste, cu icoanele sfintilor
devin izvor de bucurie, iubire si luminare interioara a pelerinului, crestere si imbogatire spirituala.
Aceasta bucurie este dusa in casele oamenilor la intoarcere, cat si la prieteni si cunoscuti. Astfel, pelerinii
devin misionari, fara sa si aroge ei insisi vreo calitate de acest gen sau sa ceara vreo rasplata pt aceasta.
Rasplata este insasi bucuria si binecuvantarea pelerinajului.
Pelerinii purtatori de lumina si bucurie in lume
Pelerinii duc cu ei n lume ce au primit din ntalnirea cu Dumnezeu, cu locurile sfinte, cu sfintii pe
care ii venereaza. Predicile duhovnicesti facute cu prilejul pelerinajului, privind viata sfintilor si lucrarea
lui Dumnezeu n viata oamenilor, sunt de mare folos pentru suflet. Rugaciunile pt bolnavi(Maslu),
sfintirea apei, marturisirea pacatelor i dobandirea iertarii, privegherile, calatoriile spre locurile sfinte,
icoanele, cartile si obiectele religioase, procesiunile si ceremoniile liturgice, toate fac din pelerinaj o
lucrare sfintitoare si misionara, intrucat exprima taina iubirii lui Dummezeu pt oameni i a iubirii
oamenilor fata de Dumnezeu. Cand este bine facut, pelerinajul sfinteste viata omului pe pamant si ii
daruieste arvuna vietii ceresti.
31
 Pelerinjul de Florii
Vesteste, ca si cartile de sluja, legatura duhovniceasca dintre Sambata invierii lui Lazar, urmata de
Duminica Intrarii Domnului in Ierusalimul pamantesc i sambata Mare a odihnei Domnului in mormant,
urmata de Duminica Invierii Domnului.
Pelerinajul de Florii este o adeverire a biruintei lui Hristos asupra mortii lui Lazar si o prevestire a
biruintei lui Hristos asupra pacatului, asupra mortii si asupra iadului, prin Invierea sa proprie din morti.
Acesta vesteste legatura dintre Taina Crucii si a Invierii Domnului, dintre intrarea Domnului in
Ierusalimul pamantesc, ca sa patimeasca pt noi oamenii, si pt a noastra mantuire, si intrarea Domnului in
Ierusalimul ceresc, ca sa ne daruiasca viata si bucuria vesnica.
Oriunde s=ar desfasura, pelerinajul de Florii trebuie sa inceapa intr o biserica si sa se incheie intr o
alta biserica deoarece taina Ierusalimului ceresc sau Taina Noului Ierusalim este acum continuta ca arvuna
in fiecare biserica ortodoxa sfintita, dupa cum se spune in slujba de sfintire a noii biserici, cand se canta:
innoieste te noule Ierusalime..ca slava domnului peste tine a stralucit.
Rostul bisericii in lume este sa ne pregateasca pt inviere si pt intrarea in ierusalimul ceresc. Biserica
poarta in ea taina Ierusalimului ceresc si ne pregateste pt inviere sau pt Pasto, adica pentru trecerea de la
pacat la sfintenie, de la moarte la viata si de pe panant la cer, ea a fost numita laboratorul Invierii
Maxim Marturisitorul.
Procesiune a comuniunii si comunitatii ecleziale
Pelerinajul de Florii este un semn de credinta si speranta si ne cheama la un pelerinaj interior, al
sufletului, ca o inaintare duhovniceasca spre inviere. Acesta este ca o procesiune a comuiunii si
comunitatii ecleziale, dar si ca o calatorie-trecere a noastra prin cetate, un simbol al vietii noastre
trecatoare, sedere provizorie intr o cetate a patriei pamantesti spre mutarea in cetatea netrecatoare din
ceruri. Pelerinajul de Florii ne cheama sa meditam la trecerea noastra prin viata si prin lume. Cand purtam
in maini lumanari si flori, sa ne gandim cata lumina am adunat in sufletele noastre si cata lumina
raspandim in jurul noastru sau lasam in urma noastra cand trecem dintr o cetate in alta.Pelerinajul noastru
catre Ierusalimul ceresc incepe mai intai in sufletele noastre, pe calea credintei, adunand florile faptelor
bune pentru intalnirea cu Hristos, cel ce a facut din Crucea Sa scara de inviere pt noi si din Invierea Sa,
inceputul vietii noastre vesnice.
Simbol al prieteniei cu Hristos
Pelerinajul de florii ne aminteste iubirea lui Hristos fata de prietenul Sau Lazar, si fata de surorile
acestuia, Marta si Maria. Sf Evanghelie spune ca , vazandu l mort pe Lazar, Iisus a lacrimat. Iar iudeii se
mirau: Iata cat de mult il iubea. Iubirea lui Hristos pt prietenul sau Lazar cuprinde peste timpt pe toti cei
ce prin credinta sunt prietenii Lui. Hristos, cel ce a inviat din morti pe prietenul sau Lazar, va invia pe toti
oamenii la venirea Sa intru slava, iar celor ce au crezut in El i L-au iubit, prin rugaciune si fapte bune, le
va darui bucuria Sa cea vesnica. Pelerinajul de Florii este un pelerinaj al prieteniei cu Hristos si cu toti ce
i care L iubesc pe El, un semn al bucuriei intru credinta. Pelerinajul de Florii este o marturie a prieteniei,
a fratietatii si a bucuriei in Hristos. El aduna intru bucurie preoti, credinciosi si credincioase din diferite
parohii, copiii si batrani, oameni simpli si oameni de vaza, ca sa aduca rugaciuni si cantari de lauda lui
Hristos, Iubitorul de oameni si Biruitorul mortii.
Semnul libertatii de a cauta sfintenia, omenia, pacea si bucuria
Precum l-a chemat pe Lazar la viata n comuniune zicand Lazare, vino afara, ne cheama si pe noi
sa traim in comuniune frateasca in cetate. Pelerinajul de Florii ne elibereaza de monotoie si izolare,
intrucat da nastere unui eveniment nou, de bucurie si sarbatoare. El are loc dupa incheierea postului de 40
de zile, post al pocaintei si al milosteniei. Icoanele si florile purtate in procesiune simbolizeaza lumina si
virtutile adunate in suflet prin nevointele postului. Cu ele intampinam pe Hristos in iIerusalimul
duhovnicesc. Folosul duhovnicesc al pelerinajului poate fi cuprins in cuvinte simple: o procesiune de
32
marturisire a credintei, o intarire in fratietate a parohiilor, un semn al libertatii si dorintei de a cauta
sfintenia, un prilej de a medita asupra vietii noastre ca trecerem o binecuvantare pt cetate si o bucurie de
sarbatoare crestina. Daca la pelerinajul Floriilor participau in trecut regi si domnitori, el cheama azi pe
toti credinciosii dreptmaritori care reprezinta institutii puse in slujba comunitatii sau a poporului.
Sf Ioan Gura de Aur spunea ca nu dintr-o cetate iesim cei ce intampinam azi pe Hristos, ci din toata
lumea cea preaplina de popor a Bisericii.
Ene Braniste spune ca aceasta Duminica a Intrarii Domnului in Ierusalim se mai numea si Duminica
aspirantilor la Botez sau a celor ce se pregateau pt luminare, deoarece catehumenii care au fost admisi la
botez mergeau la episcop, iar el le dadea sa invete Crezul sau Simbolul Credintei. Aceasta Duminica se
mai numea si duminica gratierilor, pt ca atunci imparatii acordatu gratieri. Ramurile de salcie care sunt
binecuvantate si impartite credinciosilor simbolizeaza biruinta asupra mortii prin invierea lui Lazar si
prevestesc biruita asupra mortii prin Invierea lui Hristos.
Azi, la pelerinajul de florii participa toti cei ce doresc sa fie peste timp in comuniune cu toti crestinii
iubitori de Hristos si de Biserica, dornici de a primi binecuvantarea lui Hristos pt ei, pt familie si pt orasul
in care vietuiesc.

33