Cum iti afecteaza sanatatea obiectele din plastic?

De la pungi, pahare, sticle, tacamuri, caserole, la PETuri, recipiente pentru

sampoane si jucarii, suntem inconjurati de obiecte din plastic. Plasticul este un
ambalaj usor de transportat si folosit, insa e un puternic factor de poluare: pentru
producerea lui este nevoie de petrol, o resursa naturala neregenerabila, iar
materialul finit nu este biodegradabil decat in mica masura.

Numeroase cercetari au aratat ca unele tipuri de plastic ne afecteaza direct

sanatatea. Un studiu realizat in cadrul Programului National de Toxicologie, condus
de National Institutes of Health din SUA a aratat impactul asupra sanatatii pe care il
are Bisfenolul-A (BPA), cel mai periculos compus al plasticului policarbonat,
prescurtat PC (tip 7) - acel plastic dur.

BPA este prezent in majoritatea ambalajelor din plastic, dar si in compozitia CD-
urilor, a DVS-urilor, si a unor electronice si dispozitive medicale. Pana si biberoanele
sau cutiile de lapte praf pentru copii sugari pot sa contina BPA.

Efectele bisfenolului A asupra organismului

BPA poate patrunde in alimentele sau lichidele cu care intra in contact.
Contaminarea se poate face la trecerea prin microunde, prin contactul cu un lichid
foarte cald sau cu mancare acida (ori sucuri).

O cantitate semnificativa de BPA este eliberata in alimente cand in vas este turnata
apa fiarta. Astfel, bisfenolul se elibereaza de 55 ori mai repede decat in alte situatii
si persista si dupa ce apa fierbinte a fost indepartata din recipient. Acest lucru
indica faptul ca pana si simpla spalare a paharurului sau sticlei din plastic conduce
la cresterea continutului de BPA.

Urmarile BPA asupra sanatatii sunt deosebit de grave, intrucat provoaca diabet,
cancer chiar si persoanelor care au ingerat cantitati mici de bisfenol A. Iata si alte
efecte ale compusului BPA:
- leziuni structurale ale creierului;
- hiperactivitate, sporeste agresivitatea si slabeste puterea de invatare;
- creste depunerea grasimilor si riscul obezitatii;
- slabeste sistemul imunitar;
- la pubertate stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, rupe ciclurile reproductive si
provoaca afectiuni ovariene;
- creste marimea prostatei si scade cantitatea de sperma.

Totodata, substanta poate provoca avort spontan, deces la nastere sau poate sa
impiedice dezvoltarea bebelusilor. Oamenii de stiinta au masurat cantitatea de BPA
din sange, cordonul ombilical si placenta la femeile insarcinate, si astfel, s-a
descoperit ca acesta se afla la nivele foarte ridicate, incat poate provoca
malformatii ale fatului si chiar moartea lui.
S-a constatat ca bisfenolul nu prezinta riscuri doar pentru organismul uman, ci si
pentru mediu. Astfel, substanta are proprietetea de a interfera cu mecanismul de
fixare a azotului pentru plante, actionanad asupra bacteriei simbiotice
Sinorhizobium meliloti.

PVC, unul dintre cele mai toxice tipuri de plastic

Policlorura de vinil - PVC (tip 3) este deosebit de periculoasa pentru ca are are in
compozitie DEHA, un produs chimic folosit pentru a face plasticul mai flexibil, dar
care este nociv, potrivit specialistilor. Acestia avertizeaza ca expunerea indelungata
la DEHA poate cauza scaderi in greutate, afecteaza ficatul si poate cauza cancer.

PVC se gaseste in recipiente de mancare, in perdelele de dus, jucarii, sticle de ulei

vegetal, ambalaje de cosmetice, materiale medicale: manusi chirurgicale, tuburi,
catetere, pungi pentru sange, masti de oxigen etc.

Un studiu american a aratat ca PVC-ul continut in perdelele de dus elibereaza in

aer 108 chimicale toxice care-ti pot afecta plamanii, sistemul nervos central, ficatul
si rinichii.
Mai mult, atat producerea, cat si incinerarea PVC-ului elibereaza dioxine
carcinogenice in mediu si in lantul alimentar.

Ortoftalatii, alte substante toxice existente in plastic

Cunoscuti mai bine sub numele de ftalati, ei sunt folositi la fabricarea PVC-ului.
Ftalatii se gasesc, prin urmare, in produse ca: sapunuri, sampoane, deodorante,
cosmetice, conducte de apa, perdele de dus, jucarii, fire electrice, tuburi medicale si
podele vinilice.

Ftalatii interfereaza in dezvoltarea hormonilor. Producatorii sunt obligati sa

mentioneze pe eticheta existenta ftalatilor, cu exceptia parfumurilor. Ftalatii utilizati
pot fi de forma: Dibutilftalat (DBP), Dimetilftalat (DMP), Dietilftalat (DEP).

Tipuri de plastic relative inofensive

1. Simbol: PETP, PETE sau PET (tip 1); polietilentereftalat (poliester termoplastic)
- binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de
cosmetice etc. Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor.
Refolosirea duce la scurgerea de chimicale.

2. Simbol: HDPE sau PEID; polietilena de mare densitate (tip 2) - sticle pentru
lapte si sucuri naturale, dopuri, pahare, canistre (butoaie), cutii pentru gheata,
castroane, cutii de alimente, jucarii etc.
3. Simbol: LDPE sau PEJD - polietilena de mica densitate (tip 4) - se intalneste la
ambalajele unor produse cosmetice si de igiena, cum sunt cele de tip tub (pasta de
dinti, demachiante, creme), flacoane farmaceutice, saci, sacose si pungi pentru
depozitare, folie pentru ambalat alimente, pahare, castroane, jucarii flexibile etc.

4. Simbol: PP sau polipropilena (tip 5) - folosita la recipientele opace sau semi-

opace, cum ar fi unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice
si chiar biberoane; daca tineti neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru
bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.

Cum putem reduce pericolul expunerii la plastic

1. Citeste etichetele.
Sfatul specialistilor este sa verificati codul de reciclare de pe ambalaj - veti gasi cifre
de la 1 la 7, cele mai nocive fiind 3 si 7. Daca observati cifra 3 sau 7 pe o caserola
atunci aceasta nu are ce cauta in frigider. Daca nu este trecut niciun cod de
reciclare pe produs, cel mai bine ar fi sa contactati furnizorul sau producatorul.

De asemenea, nu fierbei sticlele si recipientele din policarbonate (tip 7) si nici nu le

incalzi in cuptorul cu microunde; nu spala astfel de recipient in masina de vase.

2. Fii cu ochii-n patru in bucatarie.

Nu folosi cutii de plastic la microunde daca nu scrie pe ele ca se pot folosi in acest
scop si arunca-le daca s-au stricat. De asemenea, mananca mai putine alimente la
cutie sau ambalate in plastic.

3. Foloseste produse alternative.

Unii parinti au renuntat la biberoanele de plastic in favoarea celor din sticla si au
inlocuit cana din plastic a copilului cu una tot din plastic, dar fara bisfenol A sau
ftalati, sau cu una din otel inoxidabil. Ceramica, metalul, sticla sunt produse mereu
la indemana si valabile.

4. Nu lasa la caldura apa imbuteliata in PET.

Apa imbuteliata in PET-uri si lasata in masina este foarte periculoasa pentru
sanatate. Caldura provoaca eliberarea toxinelor din plastic. Utilizati un recipient din
otel inoxidabil sau unul din sticla, atunci cand se poate.

4. Nu introduce in congelator PET-uri umplute cu apa.

Plasticul elibereaza dioxina in apa congelata. Dioxina este o substanta chimica
extrem de toxica, care poate cauza cancer. Ea este prezenta in cantitati mici intr-o
gama larga de produse si material folosite de noi in viata de zi cu zi: obiectele din
rasina, inalbitori, tampoane non-organice si scutece de unica folosinta, precum si in
foarte multe ambalaje ale alimentelor.
Atentie si la carnea ambalata in plastic, alegeti produsul cu data de ambalare cea
mai recenta, deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxina.

5. Ia acid folic in timpul sarcinii.

Studiile demonstreaza ca aceasta vitamina protejeaza fatul de orice efecte potential
negative ale bisfenolului.

6. Evitati sticlele, farfuriile si bolurile de plastic transparente.

Sunt sigure cele mate, opace, din polietilena (tip 2 sau tip 4) sau polipropilena (tip
5).