Avioane

n general, un avion este alctuit din urmtoarele pri principale: aripa cu dispozitivele sale
de sustentaie, fuzelajul, ampenajele orizontal i vertical cu prile lor mobile, trenul de
aterizare i sistemul de propulsie.

Aripa

n zborul aerodinamic, bazat pe fora portant, cea mai important parte a avionului este
aripa. mpreun un ampenajele, aripa asigur sustentaia, stabilitatea i manevrabilitatea
avionului. n general aripa este compus din structura de rezisten, nveli exterior,
rezervoarele integrate de combustibil, aparatura hidro-pneumatic aferent comenzilor. Sub
arip se instaleaz trenul principal de aterizare al avionului, sistemul de propulsie, acroaje
speciale rachete, bombe sau rezervoare lrgabile.

Forma n plan a aripii este extrem de diversificat, n funcie de destinaia, rolul,

dimensiunile, forma sau viteza avionului: aripa dreapt, arip trapezoidal, arip n sgeat,
arip n sgeat cu geometrie variabil , arip triunghiular, arip delta gotic.

Fuzelajul

Fuzelajul (din francez fuselage) este partea aeronavei n care este plasat cabina piloilor,
cabina pasagerilor, ncrctura de transport i cea mai mare parte a echipamentelor i
instalaiilor de bord. El reprezint corpul central de care se leag aripa, ampenajele i trenul
de aterizare. Fuzelajul trebuie s aib o rezisten la naintare minim. De aceea forma sa
trebuie s fie aerodinamic, s aib ct mai puine proeminene, suprafaa "splat" de
curentul de aer s fie bine finisat i cu ct mai puine ondulaii.

Ampenajele

Ampenajele sunt elemente care reprezint pentru aeronav organele de echilibru, stabilitate i
comand. Dup modul cum sunt construite depinde n mare msur capacitatea de manevr a
aeronavei. Se compun de regul din ampenajul orizontal format din stabilizator (partea fix)
i profundor (partea mobil) i ampenajul vertical format din deriv(partea fix) i
direcie(partea mobil).

Sistemul de propulsie

n general sistemele de propulsie ale unei aeronave se compun din:

motoare
elice (sau ventilator, dup caz)
sistem de rcire
sistem de admisie
sistem de ungere
sistem de evacuare
demaror (starter)
comenzi ale motoarelor
Rolul sistemului de propulsie este de a asigura traciunea avionului.

Un prim criteriu de clasificare este dup destinaia lor:

aeronave cu destinaie civil (Boeing 747, Airbus A300, Antonov AN-2, Dassault Falcon,
Concorde)
aeronave cu destinaie militar: construite i narmate n vederea executrii unei misiuni
de lupt (F-16, MIG-21, Suhoi SU-27, Dassault Rafale, IAR 93)
aeronave cu destinaie special

Efectul Coand sau devierea jeturilor de fluid n apropierea suprafeelor curbe este un efect
care poart numele academicianului, savantului, fizicianului i inventatorului romn Henri C
Efectul care i poart numele a fost pentru prima dat observat de Coand n 1910 n timpul
zborului accidental al testrii unuia din primele sale avioane, Coand-1910, care a fost
simultan i primul avion cu reacie care a zburat vreodat.

n timpul scurtului zbor, Coand a putut observa alinierea apropiat de alipire a jeturilor
gazelor arse fa de fuselajul avionului. Ulterior, att Coand ct i ali savani au studiat
intensiv i extensiv acest efect, care este denumit efectul Coand n onoarea sa.

Insa cum se explica fenomenul? Dupa iesirea din canal, jetul antreneaza particulele mediului
ambiant, in partea in care nu exista voletul si particulele fluide situate intre jet si volet. Daca
voletul este suficient de lung, locul particulelor aspirate din domeniul situat intre volet si jet
nu mai poate fi luat de particulele care vin din afara acestui domeniu si depresiunea astfel
creata deviaza curgerea in directia voletului. Se poate vizualiza fenomenul foarte simplu: Se ia
o lingura de metal (are greutate specifica mai mare) si se tine de coada in jos, cu partea
convexa, paralel cu un jet de apa de la robinet. Jetul de apa trebuie sa aiba o curgere uniforma
rectilinie. Se poate observa ca in apropierea jetului de apa (aprox un milimetru), lingura este
atrasa brusc catre jetul de apa. Daca am putea misca jetul de apa si lingura ar fi imobila (adica
fixata),se poate observa efectul invers; adica jetul de apa ar urma curbura lingurii. Deci jetul
de apa paraseste traictoria rectilinie avuta anterior, avand in schimb o traiectorie curbilinie,
specifica formei convexe lingurii.