Professional Documents
Culture Documents
e i e a e e
TINERETULUI SI SPORTULUI
LUCRARE DE DIPLOMA
Motto
Evanghelium Vitae
Introducere
Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter
repetitiv de tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine
intr-o regiune limitata si care dispare complet in 24 ore.
Majoritatea autorilor admit ca limita maxima de reversbilitate 24h de la debut, iar pentru
fenomenele reversibile in 24-72 de ore la 3 saptamani folosesc termenul de atac ischemic
reversiv care poate fi precoce, cand simptomatologia cedeaza in 24-72 ore si tardiv cand
simptomatologia dispare complet in 3-21 zile.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica datorata
unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravietuiesc dupa un AVC, jumatate
din ei vor mai prezenta un deficit inca lunide zile dupa aceea.
Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos
Sistemul nervos periferic actioneaza doar ca un releu pentru transmiterea mesajelor intre
sistemul nervos central si muschi, glande si organe de simt. Practic, nu joaca nici un rol in
analiza informatiilor senzitive sau in initierea impulsurilor motorii. Ambele activitati si multe
altele apar in sistemul nervos central.
Creierul si maduva spinarii formeaza unitatea centrala care prelucreaza impulsurile. Ele
primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simt si receptori, le selecteaza si
analizeaza si dupa aceea, transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii, producand un raspuns
adecvat al muschilor si glandelor.
Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care furnizeaza
oxigenul si substantele nutritive.
El este de asemenea protejat de doua tipuri de iinvelisuri. Primul este osos: craniul, care
adaposteste creierul, si coloana vertebrala, care adaposteste maduva spinarii. Cel de-al doilea
este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Acestea acopera in intregime
creierul si maduva spinarii.
Lichidul circula de la ventriculii laterali, printr-un orificiu ingust, in ventriculul al treilea si apoi,
printr-un canal si mai ingust, apeductul cerebral, in cel de-al patrulea, care este putin mai larg. De
aici iese prin orificii ale planseului ventriculului in niste spatii (cisterne) pline cu lichid care
inconjoara trunchiul cerebral la baza creierului. Dupa aceea, lichidul circula catre partea
superioara a creierului (emisferele cerebrale) si este reabsorbit de catre proeminente speciale,
denumite vilozitati arahnoidiene, de pe arahnoida, una dintre cele trei meninge.
miscarilor corpului.
Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu maduva spinarii, cuprinde parti din creierul
posterior, tot creierul mijlociu si o parte din cel anterior. Aici este locul de incrucisare al tuturor
cailor aferente si eferente, astfel incat partea stanga a corpului este controlata de partea dreapta a
creierului si viceversa.
Variatele structuri ale trunchiului cerebral - incluzandu-le pe cele denumite bulb (medulla
oblonga) si punte, care fac parte din creierul posterior, si formatia reticulata (uneori, denumita
sistem reticulat activator), care face parte din creierul mijlociu - au functii vitale. Ele controleaza
frecventa cardiaca, presiunea arteriala, deglutitia, tusea, respiratia si somnul. Controlul gradului
de constienta este una dintre cele mai importante functii ale creierului. Formatia reticulata este
cea care filtreaza afluxul de informatii, decide care este destul de importanta pentru a fi transmisa
la creier. Caile nervoase din intregul organism trimit ramuri catre formatia reticulata si o
alimenteaza cu un flux constant de semnale cu origine in celulele nervoase. In consecinta, acest
fapt determina formatia reticulata sa emita semnale catre toate zonele creierului la centrii
adecvati, unde semnalele sunt preluate, colationate si prelucrate. Daca aceasta capacitate de
conducere scade sau este impiedicata sa apara, partea din creier denumita cortex cerebral devine
inactiva si persoana devine inconstienta.
Cortexul cerebral
In fiecare din acesti lobi exista portiuni specifice ce receptioneaza mesajele senzoriale
dintr-o singura zona a corpului. De exemplu, simtul tactil este localizat pe o arie mica in lobul
parietal, care nu receptioneaza decat senzatiile de la genunchi si o arie intinsa pentru police.
Aceasta explica de ce policele este mai sensibil decat genunchiul. Acelasi principiu se aplica si
altor arii senzoriale din cortex, ca si ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul unde informatiile primite de la cele cinci simturi -
vaz, auz, pipait, gust si miros - sunt analizate si prelucrate astfel incat alte parti ale sistemului
nervos pot reactiona la informatie daca este necesar. In plus, ariile premotorii si motorii ale
cortexului cerebral conlucreaza cu alte arii ale sistemului nervos central si periferic pentru a
produce miscarea coordonata care este vitala pentru orice activitate constienta.
Emisferele cerebrale si hipotalamusul
Partea cea mai mare din creier este reprezentata de emisferele cerebrale (cerebrum)
localizate in creierul anterior. Acestea sunt mai dezvoltate la om decat la orice alt animal si sunt
esentiale pentru gandire, memorie constienta si procesele mentale superioare. Acesta este locul
unde toate celelalte parti ale creierului transmit mesajele pentru a fi luata o decizie.
Creierul mare este impartit pe linia
mediana in doua jumatati, cunoscute sub numele
de emisfere cerebrale. Ele sunt unite la baza
printr-un fascicul gros de fibre nervoase,
Desi fiecare reprezinta imaginea in oglinda a celeilalte, ele au functii complet diferite si
conlucreaza prin intermediul corpului calos.
Hipotalamusul are cai nervoase care il conecteaza cu sistemul limbic, care este strans
legat de centrul olfactiv din creier. Aceasta portiune a creierului are, de asemenea, conexiuni cu
arii ce controleaza alte simturi, comportamentul si organizarea memoriei.
Maduva spinarii
Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos aproximativ cilindrica, in lungime de circa
40 cm (16 inci), care este situata in interiorul canalului vertebral de la creier pana la vertebrele
inferioare. Este compusa din aglomerari de neuroni si fascicule de fibre nervoase. Materia
cenusie - denumire a aglomerarilor neuronale - are forma de H pe sectiune transversala, cu un
corn posterior si unul anterior in fiecare jumatate. Cel anterior este compus din neuroni motori,
in timp ce cornul posterior contine corpii celulari ai neuronilor de asociatie si senzitivi. Materia
cenusie este inconjurata de materia alba. Aceasta este imprastiata in trei cordoane si contine
fasciculele ascendente si descendente care conecteaza creierul la maduva spinarii in ambele
directii. Fasciculele descendente propaga impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos
periferic; fasciculele ascendente duc impulsurile
senzitive catre creier.
Functiile maduvei spinarii
Nervii cranieni inerveaza, in principal, organele de simt si muschii capului, desi un nerv
cranian foarte important, vagul, inerveaza organele digestive, inima si caile respiratorii din
plamani. Unii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic,
contin doar fibre senzoriale.
La mica distanta de maduva spinarii, fiecare nerv spinal se divide in ramuri care, la
randul lor se divid in numeroase ramuri mai mici, formand o retea care inerveaza tot corpul.
Atat fibrele senzitive, cat si cele motorii sunt doar parti ale neuronilor senzitivi si motorii.
Fibrele motorii si senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi.
Dupa functie, neuronii pot fi: receptori, care, prin dendritele lor, receptioneaza stimulii
din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi), motori,
ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori),
intercalari (de asociatie ) care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori.
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri
care sunt de doua tipuri dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe
dendrite ) si axonul care, functional este celulifug, prelungire unica a neuronului.
Nevroglia
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia
unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un
anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de
actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon
sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul
axonilor mielinici
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor
ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie. Acest tip de
conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta
explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula. In snc, a doua celula
este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune
neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi
chimice sau electrice.
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta
reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a
fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez Rene Descartes (1596-1650). Raspunsul
reflex poate fi excitator sau
inhibitor.
Tonici - prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului: receptorul
vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa
specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni prin centrii unui reflex se
intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex
respectiv.
Sistemul nervos periferic (SNP) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe
traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei
senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni
si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei
vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi).
Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele
(prin care influxul vine la celula) . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului
nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba
Nervii periferici sunt fascicule de nervi
individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau
micsti . din nervii periferici fac parte nervii
cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,
hiposmie, parosmie.
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care inerveaza
corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce: nevralgie
faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor
masticatori .
Nervul VII - facial(motor): paralizia fetei, fata asimetrica, imposibilitatea incretirii fruntii
si a inchiderii ochiului, comisura bucala coborata, tulburari de gust, scaderea secretiei
lacrimale si salivare .
Nervul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):
srditate, nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul X - vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne toraco-
abdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive, fonatie
intestinale.
Capitolul 2
Date din literatura legate de A.V.C
Definitie
Accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt suferinte grave ale sistemului nervos central,
determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei
parti din corp, asociata sau
nu cu tulburari de echilibru,
sensitive, senzoriale si de
limbaj.
Un accident vascular
cerebral apare atunci cand un
vas de sange (o artera) care
furnizeaza sange la nivelul
unei zone a creierului se
sparge sau este blocat de un
cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in
cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu
mai poate functiona adecvat.
In momentul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta,
exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat
mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate
permanent.
Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este
denumit si ictus apopletic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura, suprimarea brusca a
functiilor unui organ).
Clasificare
Ischemia
cerebrala -
suspendarea
temporara
sau definitiva a circulatiei cerebrale pe o anumita
zona a creierului in care sunt cuprinse:
a) infarctul cerebral care poate fi dat de: tromboza arterelor cerebrale, embolia
arterelor cerebrale
b) ischemia cerebrala
tranzitorie (fara infarct)
Hemoragia cerebrala -
Conceptia actuala precizeaza ca
AVC hemoracic poate fi dat la randul lui de 2
afectiuni complet diferentiate si anume:
Hemoragie cerebrala
b) Hemoragia intracerebrala - colectie sanguina
bine delimitata, localizata in substanta alba
Hemoragia
subarahnoidiana
Encefalopatia hipertensiva
Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii
ale vaselor si sinusurilor cerebrale
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a
creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate
ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta
regiune a organismului.
Cu toate ca este mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa
cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea
circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a
arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Stenoze de valve cardiace
hemoragic
- tumori cerebrale
Factori de risc
Pentru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub
control, riscul de AVC poate scadea.
- varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare
decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65
de ani sau mai mult.
- rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In
comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3
ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza
- sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la
varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai
multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC
- istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut
un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
- prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.
Simptomatologie
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o
parte a corpului
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- dureri de cap severe
- simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui
hemoragic.
- Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si
de extinderea regiunii afectate
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei
in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu,
un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor
produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in
creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, 'intepenirea' gatului, ameteli,
convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta
- simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod
treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul
si piciorul de pe o parte a corpului.
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite
gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si
care pot fi asemanatoare.
Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice: cauzele sunt multiple
dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.
Pseudoneurastenia aterosclerotica este cea mai des intalnita. Apare de obicei dupa
45de ani in special la hipertensivii moderati. Tulburarile sunt de tip nevrotic (cefalee, insomnie,
astenie fizica si intelectuala). Cefaleea este mai intensa dimineata la desteptare. Insomnia este
persistenta bolnavul fiind ziua somnolent, iar noaptea neputand dormi. Randamentul intelectual
scade, iar ameteliile sunt frecvente.
Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici, sub aspectul unor fenomene de
deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea.
Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semne clinice.
Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular major.Tratamentul
trebuie sa fie energetic si continuu:
Sindromul pseudobulbar
Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale (lacune) datorita unor
AVC mici repetate si adesea neglijate.
Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze, leziunile sunt mici si diseminate bilateral,
apar tulburari de deglutitie si fonatie, tetrapareze si tulburari sfinteriene.
Fata este inexpresiva, labilitate emotiva pronuntata (plange si rade usor) atentia si memoria sunt
diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici, tarati pe sol, miscari lente).
Evolutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din functiune a
unor teritori cerebrale.
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai multe forme clinice,
se instaleaza brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumit ictus apopleptic.
Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei hipertensiuni arteriale si
mai rar a unui proces infectios, alergic sau toxic. Creierul este edematiat cu mici focare
hemoragice ischemice.
Cefaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice, convulsii si semne
de atingere piramidala (pareza, afazie).
Simptomele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile, dar daca se repeta pot
aparea leziuni organice grave.
Diagnostic
Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml intravenos lent)
sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie) si manitol 10% 20% .
Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica plina cu
lichid.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbati.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai mult
de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in coma
(in cazul trombozelor mari).
Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei jumatati de corp.
Cauzele:
Factori favorizanti
Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii masive
Caracteristici de debut
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar tulburari de
vorbire - afazia
Catacteristici de recuperare
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin coma
vasculara cerebrala.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea escarelor
si a pneumoniei hipostatice.
Tratamentul sechelar se face prin masaje si miscari pasive ale muschilor paralizati si
antrenarea bolnavului pentru a executa miscari cat mai precoce.
Embolia cerebrala este o alta forma clinica a
ramolismului cerebral
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente, infarctului de
miocard si exceptional unei embolii gazoase.
Semne de debut:
Semne de evolutie:
hemiplegie
crize comitiale
tulburari respiratorii
tulburari psihice - delir, dezorientare
aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma profunda.Rasetele sunt
frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.
Hemoragia cerebrala
Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai ades pe
stanga.
Intinderea leziunii este amplificata in faza acuta de edemul penfocal.
Simptomatologie
- debutul este de obicei de o brutalitate extrema aparand cu ocazia unui efort a unei emotii, mese
copioase, unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta.
Clinic aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta, semne
meningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei
Bolnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr-o coma profunda si prelungita (cateva
zile). In cazuri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea progresiva a paraliziei.
In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator, febra mare si transpiratii
profuze.Respiratia este stuporoasa, fata bolnavului este inexpresiva, apare deviatia conjugata a
capului si a ochilor, membrele de parte paralizata cad inerte cand sunt ridicate, obrazul de partea
paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul fiind expulzat in vecinatatea comisurii bucale de
aceeasi parte (semnul pipei).
Semnul clinic principal este hemoragia si hemiplegia, care evolueaza in aceleasi stadii ca
la tromboza (hemiplegie faza spastica, sechele definitive).
Evolutia este variabila , unii bolnavi mor in ziua ictusului, altii in a treia sau a patra zi, iar unii se
pot vindeca cu sechele definitive.
Riscul unei hemoragii in lunile sau anii care urmeaza este obisnuit.
Forme clinice:
a) hemoragia cerebrala meningeala este o hemoragie initial cerebrala, care cuprinde ventriculii si
spatiile subarahnoidiene.
Coma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal prezent, lichidul cefalorahidian
hemoragic.
Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este inttial meningeala atingand ulterior o
mica portiune din cortex.
c) hematomul intracerebral
Hemoragie intracerebrala
d) hemoragia meningeala
Cauze:
- malformatii vasculare
- traumatisme craniene
- discraziile sanguine
- leziunile toxice
Debutul este brusc, de obicei in plina activitate, in urma unui efort cu cefalee intensa, exacerbata
de zgomot sau lumina si cu semne de sindrom meningeal:
Prognosticul:
- este favorabil bolnavul vindecandu-se fara sechele
-in coma, deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fi practicate cu maxima
atentie.
-partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu alcool, pudra de
talc si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon
-asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot duce la escare
-hidratarea bonavului este principala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se prin perfuzii cu
glucoza izotonica sau ser fiziologic, sonda gastrica.
-dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el prezinta semnele leziunii cerebrale, in general o
hemiplegie
-in acest stadiu se cotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic, hipertensiune
ca si regimul alimentar indicat
Mecanism fiziopatologic
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange bogat in
oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o
sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si pot
muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor
prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este
intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze
sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei
respective.
Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care sunt
controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau
severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii
afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica datorata
unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravietuiesc dupa un AVC, jumatate
din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un
accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca se
face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o
perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deciziilor. De
asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii
familiei sau cu prietenii.
Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi depresia si
pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la cativa ani dupa
AVC. Unele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la domiciliu si prin
monitorizare de catre un medic.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accident
ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul urmatorului an.
.
Forme clinice in AIT
1. AIT ce dureaza 1 minut, pana la 24 ore in sistemul carotidian si cateva minute pana la 72
ore in sistemul vertebrobaziliar
2. AIT reversibil in 24 -72 ore pana la 3 saptamani
3. Atac ischemic constituit dupa 3 saptamani
a) atac ischemic partial constituit
b) atac ischemic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau total.
mecanismul tromboemboliei
mecanismul hemodinamic
Factorii de risc sunt aceeasi cu factorii majori care sunt recunoscuti si pentru
ateroscleroza.
Deci ateroscleroza produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu prin:
In cazul perturbarii hemodinamice ale AIT fara ocluzie se discuta notiunea de criza circulatorie
sau criza hemodinamica.
Crizele hipertensive
Boala hipertensiva afecteaza micile arteriole cerebrale care patrund adanc in creier,
precum si pe cele care, la nivelul anastomozelor arteriale leptomeningeale reprezinta colaterale
ale arterelor cerebrale majore.
- in prezent acordul este unanim in a nega rolul spasmului in AIT aterosclerotic.Se vorbeste de
spasm arterial in raport cu migrena, cu encefalopatia hipertensiva si in special in hemoragia
subarahnoidiana prin anevrism cerebral, traumatisme craniocerebrale sau tumori cerebrale.
Simptomatologia clinica - simptomatologia clinica a AIT include o gama variata de
manifestari clinice, care poarta urmatoarele trasaturi caracteristici:
- caracterul deficitar al fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestari excitatorii
- caracterul repetitiv al crizelor este intalnit in special in cazul stenozelor avand frecventa
mai ridicata in primul an dupa debut.
- tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de minute, dar ele
pot persista pana la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se datoreaza unui AVC
sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii.
- au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca simptomele au disparut
- persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau alte
medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de sangerare
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii unor
alimente
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde, care pot fi
inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.
Sunt totusi dezavantaje multe printre care si faptul ca sunt necontrolabile intrucat
vasodilatatia realizata poate provoca hemoragie in focarul cerebral cu efecte agravante.
Concluzii Ischemia cerebrala reprezinta perturbarea functionala si/sau anatomica a
tesutului cerebral determinat de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale si care se traduc
clinic prin diferite manifestari.
Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai sunt
definite si alte forme de afectiuni cerebro-vasculare care includ: hemoragia subarahnoidiana,
hematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand o serie de
caracteristici clinice si paraclinice.
Hemoragia cerebrala acuta: are tot un debut brusc dar nu de dramatismul formei
anterioare.
Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila,
examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.
anamneza
examenul clinic si
examenele paraclinice
In cazul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva
zile, fiind necesare o serie de examene paraclinice.
Punctia lombara pune in evidenta a in LCR sau unui lichid cefalo-rahidian rozat sau
xantocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect de
disputa pentru ca extragerea LCR poate declansa fenomenul de angajare in cazul exitentei
unui edem cerebral important sau poate sa
declanseze o noua sangerare.
Lichidul cefalo-rahidian
- Examenul citobacteriologic - normal LCR contine 1-3 elemente/mmc care, in general, sunt
limfocite. Polinuclearele cresc in meningitele septice la cateva zeci de mii pe mmc. Astfel
lichidul devine tulbure si se face determinarea calitativa a elementelor prin
centrifugare, frotiu colorat cu albastru de metilen sau hematoxilina.
Clorurile in mod normal sunt egale cu 7,3 g/l, scazand mult in meningitele
tuberculoase, la fel ca si glicorahia care normal este de 0,5-0,8
Examenul fondului de ochi pune in - evidenta existenta unui edem cerebral important sau
declansarea unei noi hemoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa.
O eventuala staza pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea punctiei rahidiene
examenul fundului de ochi, ofera informatii asupra starii arterelor mici si arterelor cerebrale si
mai putin a arterelor cerebrale mari.
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna.
Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic sau
hemoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un AVC
ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintatoare de viata daca accidentul vascular
cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral
este tomografia computerizata (TC) cerebrala, care reprezinta o succesiune de radiografii ale
creierului; aceasta poate identifica existenta unei sangerari. Acest test va pune diagnosticul de
AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN (rezonanata magnetica
nucleara) cu scopul determinarii extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperarii.
- in cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte teste sugereaza existenta unei ingustari a unei
artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea fluxului
sanguin din artera. Poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta magnetica (MRA),
o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) sau o angiograma carotidiana.
- in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o
afectiune cardiaca, se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare electrocardiografica
Holter sau un test telemetric.
Diagnosticul diferential
Cel mai important diagnostic diferential este cel dintre hemoragia cerebrala si
ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni.
- varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani, in timp ce ictusul ischemic
sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de varsta sunt foarte mari in cele doua
afectiuni.
- valorile tensionale crescute - indeosebi ale diastolei pentru hemoragia 'cerebrala, in tim
ce in ectusul ischemic, valorile tensionale pot fi normale sau scazute,
- semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si
nemodificat in ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.
Evolutia, complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare cerebrale
Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si forma
nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina, si a progreselor in ingrijirile
de sanatate.
Cel mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la zece zile,
urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor:
varsta si sexul - cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului cerebral
sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispozitiei la infectii
respiratorii prin imobilizarea la pat; In ceea ce priveste sexul nu exista diferente
semnificative;
viteza de instalare - debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o mortalitate
crescuta comparativ cu debutul progresiv.
antecedentele de boala cerebro - vasculara - cresc mortalitatea prifl A.I.T. pana la 60 %.
tulburarile starii de constienta - supravietuirea este mai mare la cei ce nu prezinta stare
comatoasa.
localizarea infarctului cerebral - leziunile de trunchi cerebral au ur prognostic mai bun
decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale.
Tratamentul AVC
Tratament - generalitati
Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic) sau
pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic, lezarea
permanenta datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore. Cu
cat se administreaza mai repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.
Tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de localizarea
si de cauza formarii cheagului. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-
se inclusiv medicamente.Daca AVC este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor,
se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator tisular de
plasminogen (t-PA), care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. Totusi, t-PA
nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul vascular
cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa. Alegerea optiunii de a utiliza sau nu
t-PA trebuie evaluata rapid in camera de garda. Examenul Doppler
transcranian
Se poate administra de asemenea aspirina, singura
sau in asociere cu un alt medicament antiagregant
plachetar. Totusi, aspirina nu se recomanda in urmatoarele
24 ore dupa administrarea de t-PA. Se pot da si alte
medicamente: pentru controlarea nivelurilor sanguine ale
glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru convulsii. In
general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat
decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 mm
Hg si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120).
Accidentul vascular cerebral hemoragic
Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Se fac
eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru
stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale.
Exista cateva medicamente care se administreaza in AVC hemoragic. In unele cazuri, se
pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a
nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a
presiunii intracraniene, precum nelinistea psihomotorie, confuzia, dificultatea de a efectua
comenzile si durerea de cap. Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de
tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de schimbarea pozitiei sau de eliminarea
scaunelor.
De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea sangerarii usoare
sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea generala a
persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care
s-a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene
In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie
chirurgicala pentru a se repara anevrismul. Repararea poate include:
- folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi
resangerari
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic 'coil' in interiorul
anevrismului care sa-l blocheze.
Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de localizarea
anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.
Tratament de intretinere
Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s-a
stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular
cerebral. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala
crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul.
Optiuni de medicamente
Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de
accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de un cheag
sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un medicament care
dizolva cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca
este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. Daca se administreaza t-PA in acest
interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. Noi studii arata ca ar putea fi un
oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar administra si dupa primele 3 ore. Totusi, t-PA
poate fi periculoasa (potential letala) daca se da la un pacient cu un accident vascular cerebral
hemoragic, cauzat de o sangerare.
De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de chegurile sanguine,
medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru prevenirea AVC-urilor
ischemice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial.
Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la administrarea de t-PA. Cele doua tipuri de
medicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:
- antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze agregate.
Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru prevenirea
accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48
de ore de la un AVC poate reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul.
Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau un
accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia alte
medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. Aggrenox este o
combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si care previne aparitia unui AVC
ischemic. Aggrenox reduce riscul unui AVC la fel de eficient ca si aspirina si semnificativ mai
mult decat clopidogrelul. Aspirina nu se recomanda in primele 24 ore de la administrarea de t-PA
Tratament chirurgical
- la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular cerebral in
arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare)
Tratamente noi
Anexe
Capitolul 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
AVC
Pentru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce au
avut un accident ischemic tranzitor (AIT) - care este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa
apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevenirea unui
accident vascular cerebral.
Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgenta in cazul in care apar
simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care
cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de gandire. Un AIT
poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala (vertij), o slabiciune sau amorteala
intr-o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de obicei dispar dupa 10
pana la 20 de minute, desi uneori ele pot persista pana la 24 ore.
Multe AVC-uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor
conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.
Prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor de
risc.
Pacientul trebuie sa faca periodic, examinari medicale pentru controlul hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace (in special fibrilatia atriala), diabetului
zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina cum sunt policitemia si
siclemia.
Intreruperea fumatului este necesara. Fumatul zilnic creste riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul de
tigara) poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral.
Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente
hipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul zilnic, cu aspirina sau alte antiagregante
plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un accident ischemic
tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o endarterectomie, poate preveni aparitia
unui alt accident vascular cerebral. Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului,
numite si hipocolesterolemiante, cum sunt statinele, sunt indicate la pacientii cu
hipercolesterolemie sau care au avut un atac cardiac. Daca pacientul este hipertensiv si a avut
deja un accident ischemic tranzitor, medicamentele antihipertensive pot preveni aparitia altui
accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral.
Este importanta mentinerea unei greutati corporale adecvate. Excesul ponderal sau
obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace si diabetului
zaharat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru aparitia unui accident ischemic tranzitor sau
accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea
consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul de
aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere
cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti factori de
risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia sunt fumatul,
hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag sanguin. In cazul acestor paciente
medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de aparitie a unui accident
ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Rufaria trebuie confectionata dintr-un material moale, care sa nu irite pielea, sa nu fie prea
stramta, sa nu-1 jeneze pe bolnav in nici un fel. Ea trebuie sa fie in permanenta foarte curata,
urmand sa fie schimbata cat mai des.
Asistenta medicala nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa, interventia va
fi orientata asupra lipsei de autonomie si consta in a spori, a creste independenta fizica, psihica si
morala a bolnavului.
Salonul
Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita executarea curateniei si pentru a nu retine
praful. Curatenia se va face exclusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a evita ridicarea
prafului si a nu antrena inhalarea germenilor existenti.
Bolnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, sex, tinand cont de
similaritatea bolii, avandu-se in vedere posibilele propagari a heteroinfectiilor (infectii
incrucisate).
Igiena salonului - incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si bine
aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar distanta intre ele sa
fie de minimum un metru.
In anotimpul rece, aerisirea se va face de 2-3 ori pe zi, fereastra ramanand larg deschisa
20 de minute, timp in care bolnavul va fi bine invelit; in anotimpul cald, fereastra poata sa
ramana deschisa in permanenta. Temperatura camerei trebuie sa fie constanta in jur de 200C.
La curatenia incaperii se va evita maturatul, folosindu-se tehnica umeda sau mai bine
aspiratorul de praf. In acest fel, se evita ridicarea in aer a particulelor de praf incarcate cu
microbi.
Paturile trebuie sa fie deplasabile pe roti, rabatabile, prevazute cu rezemator mobil la care
treimea cefalica a somierei poate fi ridicata in pozitie oblica de 450, necesara pentru a asigura
confortabilitatea in pozitie semisezanda, in scopul favorizarii respiratiei.
Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a preveni escarele
de decubit la bolnavii imobilizati. Pernele, in numar de doua, una mai mica si alta mai mare
pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. Patura trebuie sa fie confectionata din lana moale.
Lenjeria trebuie sa fie alba, din bumbac, cu cat mai putine cusaturi.
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea timpului si i se
asigura ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a proteja bolnavul
impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii leziuniloe tegumentare (escare), cat si de a
usura munca asistentei medicale.
Toaleta bolnavului
Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
aparitia eczemelor si iritatiilor pielii.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii se poate accidenta in
cadrul crizelor de agitatie.
Efectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulatiei cutanate, pe care o stimuleaza,
favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliale din tesutul celular
subcutanat, are efect relaxant si sedativ asupra organismului
Alimentatia
Lichidele se vor administra in doze mici, fractionate, in acest timp bolnavul stand in pat
pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula cu atentie ingesta-excreta,
pentru a elimina posibilitatea unei deshidratari masive sau aparitia unui dezechilibru electrolitic.
Anamneza reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul sau apartinatorii (in
cazul afectarii grave neurologice a pacientului) in vederea depistarii cauzelor ce au dus la
imbolnavire si la prezentarea acestuia la medic, momentul aparitiei primelor simptome si
caracterul acestora, a atitudinii adoptate de pacient sau apartinatori in aceste circumstante.
Examenul clinic / fizic este realizat de catre medic, bazandu-se pe date obiective
furnizate de metodele utilizate in acest scop.
Pozitia bolnavului trebuie adaptata: in picioare sau semisezand cand starea bolnavului o
permite, pozitia de decubit sau pozitia in care se afla pacientul.
Examenele paraclinice
Recoltarea
Computer tomograf
Nu pot efectua aceasta investigatie pacientii purtatori de: tije metalice, valve
cardiace metalice, pacemaker cardiac.
Contraindicatii majore:
Graviditate
Alergie la iod
Insuficienta renala
Examinarea radiologica
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si
de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc. In multe din cazuri, IRM ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin
radiografie, ultrasonografie sau tomografie computerizata.
In timpul IRM, regiunea corpului ce
trebuie investigata, este plasata intr-un aparat
special care reprezinta un magnet urias.
Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si
salvate intr-un computer. De asemenea pot fi
facute poze sau filme daca situatia o cere. In
anumite cazuri se poate utiliza o substanta de
contrast pentru a vizualiza mai clar anumite
structuri ale corpului.
Cu ajutorul acestei tehnici se vizualizeaza organe interne, poate fi folosita pentru a ghida
explorarea chirugicala, dirijeaza gesturile punctiei sau biopsiei si se poate vizualiza fara
probleme fatul in uterul mamei.
Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina, sange si alte fluide,
fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea.
Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler, efectul care ii poarta
numele consta in modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care sursa de
emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.
Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta denumirea de
semnal Doppler.
Prin analiza semnalului obtinut, se obtin informatii despre viteza si directia de deplasare a
sangelui in diverse regiuni ale organismului.
Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. In acest caz, sursa este una fixa. Se studiaza
modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile aflate in miscare le reflecta,
fata de frecventa initiala.
In cazul in care viteza creste, culoarea, fie ea rosie sau albastra, va deveni mai
stralucitoare. Daca viteza scade, culoarea se intuneca.
In prezent, ecografia Doppler color este folosita pentru a se realiza o apreciere calitativa
si cantitativa, a sunturilor intercardiace, a regurgitarilor valvulare, a curgerii sangelui. Totul cu o
mare acuratete.
Electroencefalograma (EEG)
Inregistrare EEG
Pregatirea pacientului :
-asistenta medicala va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea
examenului orice medicatie, sedative sau excitatoare;
-capul pacientului va fi curat, parul curat si despletit, pozitia pacientului va fi asezat pe un fotoliu
sau culcat pe pat cu ochii inchiti. Camera va fi izolata fonic si de lumina.
Modificari patologice :
epilepsie
traumatisme cranio-cerebrale
neuroinfectii
AVC
tumori cerebrale
modificari EEG pot sa apara in hipofizie , hipoglicemie, hiperhidratare
Arteriografia cerebrala
Consta in injectarea unei substante de contrast in
sistemul carotidian sau vertebro-bazilar
In sistemul vertebrobazilar
punctia directa a arterei vertebrale pe cale
humerala (stanga , dreapta)
cateterism femural
- hematom local
- lezarea arterei
Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicului, primul scop este de a permite asistentei
sa identifice gradul in care pacientul este capabil sa efectueze activitati de autoingrijire si de a
aprecia modul in care aceste activitati sunt limitate de deficitele identificate la nivelul
capacitatilor motorii, senzoriale, afective sau intelectuale.
Daca observatiile sale sunt sistematice si complete, vor putea fi valorificate de medic.
Scop: cunoasterea starii psihice si a reactivitatii generale a bolnavului este necesara in stabilirea
diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli. Acestea determina bolnavului un anumit
comportament, tradus prin cateva elemente care, impreuna cu caracteristicile lor, trebuie bine
cunoscute si observate de asistenta, raportate la timp medicului pentru interpretare.
Elemente de observatie:
pozitie sezanda (ortopnee) (in afectiuni cardiace insotite de insuficienta circulatorie, in afectiuni
pulmonare);
opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala, corpul
sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).
fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane albastre, nasul ascutit si
privirea anxioasa fata peritoneala) in peritonita, ileus, alte afectiuni abdominale grave;
trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu fruntea incretita adanc,
intristata (in tetanos).
starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat (formele grave de febra
tifoida);
carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor din aer);
obnubilatie bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza numai partial evenimentele;
delir stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii (boli infectioase acute,
afectiuni cerebrale, intoxicatii);
stupoare bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la
intrebari;
somnolenta necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se trezeste usor, dar adoarme imediat;
coma stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare, caracterizata prin
pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare si a sensibilitatii, fiind
pastrate functiile vegetative fundamentale (circulatia si respiratia).
d) Somnul bolnavului:
stare de insomnie (reala sau falsa raportul dintre somn de zi si de noapte se inverseaza);
somn agitat intreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni, stari de
tensiune nervoasa).
e) Durerea:
intensitate mica suportabila (dureri articulare reumatismale) pana la durere de mare intensitate
(colica renala, hepatica);
spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca jena, apasare, presiune, crampe, ruptura,
sfasiere, tensiune, arsura;
de durata, de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza, avand un caracter de permanenta
sau intermitenta;
directia in care iradiaza durerea in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaza din epigastru
in spate, in colelitiaza din hipocondrul drept in umarul drept, in apendicita acuta in fosa iliaca
dreapta etc.
f) Convulsiile si contractiile (convulsia = succesiune de contractii puternice involuntare ale unor
grupe musculare; contractia musculara = punerea in tensiune sau scurtarea fibrelor musculare):
Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite reguli, dintre care amintim:
respectarea intocmai a medicamentului prescris, identificarea medicamentelor prin citirea
etichetei si a datei valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de administrare, a
dozajului prescris si a orarului de administrare, respectarea somnului pacientului, evitarea
incompatibilitatii intre medicamente, administrarea imediata a medicamentelor deschise,
respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor (solutii, picaturi, injectii, ovule
vaginale, supozitoare), administrarea medicamentelor in prezenta asistentei, servirea bolnavului
cu doze unice de medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala,
pentru evitarea infectiilor nozocomiale.
In cazul utilizarii surselor de oxigen sunt necesare anumite precautii, dintre care
enumeram:
- pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului
reprezentat de fumatul in preajma sursei de oxigen;
- se vor verifica echipamentele electrice din incapere, evitandu-se
utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica si a
materialelor inflamabile;
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea
opusa sursei de oxigen;
- buteliile de oxigen vor fi asezate in pozitie verticala, pe un
suport si fixate de perete cu inele metalice;
- cunoasterea de catre personalul ce manevreaza oxigenul, a locului de plasare a
extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.
Metodele de administrare a oxigenului
prin sonda nazala este metoda cea mai frecvent utilizata. Permite
administrarea O2 de concentratie de 25-45%. Nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni
ale mucoasei nazale. Oxigenul introdus trebuie umidificat (instalatia este dotata cu un vas
cu apa numit barbotor), pentru a evita lezarea mucoasei cailor respiratorii superioare.
prin masca permite administrarea O2 in concentratie de 40-60%, insa este
incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare, accentuand starea de anxietate
mai ales la copii. Poate cauza iritatia tegumentelor fetei, fapt pentru care este
contraindicata la pacientii cu arsuri la nivelul acesteia.
prin ochelari pentru oxigen ochelarii sunt prevazuti cu doua sonde ce se
introduc in ambele nari. Se utilizeaza la copii si pacienti agitati, fiind mai bine tolerati de
catre acestia.
prin cort de oxigen utilizat frecvent la copii. Concentratia oxigenului nu poate
depasi 50%. Are dezavantajul ca atmosfera de suport se incalzeste si se supraincarca cu
vapori datorita aerului expirat de pacient in acelasi mediu cu aerul inspirat. Oxigenul
introdus in cort nu poate fi umidificat ci trecut prin instalatii de racire.
Asistenta medicala va efectua pregatirea psihica a pacientului, pe care il va linisti
asigurandu-l ca s-au luat toate masurile de precautie. Pacientul va fi asezat intr-o pozitie
corespunzatoare, decubit dorsal sau de preferat in pozitie semisezanda, pentru favorizarea
expansiunii pulmonare.
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea
putand fi introduse sub diverse forme: lichide (solutii, infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri,
extracte) sau solide (prafuri, tablete, granule, substante mucilaginoase).
Medicamentele astfel introduse au efect: - local sau general, acestea se resorb la nivelul
mucoasei digestive, patrund in sange desfasurandu-si efectul asupra intregului organism sau doar
asupra unor anumite organe. Medicamentele lichide se pot administra ca atare sau diluate cu apa,
ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului dezagreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. Cand
medicamentele solide nu pot fi inghitite ca atare, se mojareaza (se piseaza) apoi pot fi diluate cu
apa sau ceai.
Astfel:
se utilizeaza calea subcutana cand substantele sunt usor resorbabile, au densitate mica si
presiune osmotica apropiata cu cea a organismului, nu provoaca iritatia sau lipoliza
tesutului celular adipos de sub piele;
se recurge la calea intramusculara daca densitatea
medicamentului este mai mare, daca prin stagnarea
in tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul
urmarit trebuie sa se instaleze rapid sau daca
intarzierea absorbtiei ar produce modificari in
compozitia medicamentului injectat;
.
calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand substanta
medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare, nefiind suportata
de celulele tesuturilor moi;
Asistenta medicala masoara dimineata si seara functiile vitale, vegetative si le noteaza in FO;
urmareste zilnic comportamentul bolnavului pozitia, atitudinea, expresia fetei, somnul si starea
psihica.
Realizeaza educarea pacientului cu privire la regimul de viata pe care trebuie sa-l adopte dupa
externare: se interzice consumul de alcool, cafea, tutun, explicand efectul nociv al acestora
asupra organismului.
Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric, hipoglucidic (mai ales in
cazul AVC ischemic).
reducerea miscarii
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recuperarii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
Etapele recuperarii :
- forta fizica
Capitolul 4
cu A.V.C.
- Studiu de cazuri -
4.1 Plan de ingrijire al pacientei P.V.
Prezentarea cazului
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Motivele internarii
Antecedente medicale
- menopauza la 54 ani;
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
Investigatii
Sectia Radioimagistica
Diagnostic de trimitere:AVC hemoragic
Regiune examinata:craniu
Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana
Analize de laborator
26.02.20 27.
Analiza 24.02.2012 25.02.2012 12
HEMATOLOGIE RBC= 5.14/10*10/
MCH=28.88/pg
WBC=14.08/*10/L
LY#=0.65/*10/L
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
RDW=14%
NEU#=12.84/*10/L
BAS#=0.07/*10/L
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL
VSH(1h)=20/mm
BIOCHIMIE NA(ser)=132/mm ol/l
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN LCR LCR - aspect
Aspect sanghinolent ENT(+
++)
LCR - culoare XANTOCRO
M(+)
LCR - R Pandy Pozitiv(++)
LCR - Albumina 0.52/g
LCR - nr celule 256/mm
LCR - nr eritrocite
138.240/mm
Enap 2f 2f 2f 2f
Miofilin 1f 1f 1f 1f
ACC 2f 2f 2f 2f
Algocalmin 2f 2f 2f 2f
Ranitidina 2 cp 2 cp 2 cp 2 cp
Metoclopramid 3f 3f 1f
Vit B2 , B6 2f 2f 2f 2f
Diazepam 1f 1f 1f 1f
Glucoza 10% 500ml+12 U.I insulina 500ml+12 U.I insulina 500ml+12 U.I 500ml+12 U
insulina
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se apreciaza
din punct de vedere nursing ca pacienta PV prezinta:
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
Interventii autonome si
Diagnostic de ingrijire Obiective
-pacientul sa-si pastreze -asigur lenjerie curata de corp
Degradarea autonomiei pentru tegumentele integre -asigur microclimatul in salon si repaus
ingrijiri personale -evitarea riscului de aparitie -asigur regimul igieno-dietetic si h
Probleme al escarelor corespunzatoare a bolnavului pe cale
-imobilizarea -sa-i asiguram materiale -explic pacientului consecintele posibile
-transpiratii abundente necesare pentru efectuarea si masurile de prevenire lua
subfebrilitate igienei la pat -schimb pozitia pacientului din
-dezinteres fata de masurile de - monitorizarea functiilor vitale T.A=18
igiena AV=71 bat/min T=38C ;R=20 re
Sursa de dificulatate diureza=1000ml/24h
-dificultatea de a se misca -administrarea medicamentelor pre
-stare depresiva din cauza bolii medic+Aspatofort 2f/zi I.M
-slabiciune -ii recolteaz analize de laborator(H
perturbarea imaginii de sine TQ,IP,glicemie) la indicatia med
Manifestari de dependenta -explic pacientului acesta man
-incontinenta urinara
-hemiplegie
6. Nevoia de a elimina: eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare , rezultate din metabolism .
Dezechilibrul in eliminarea urinara - sa-si recapete forta si -am monitorizat permanent cantitatea/ca
legat de prezenta sondei tonusul muscular urina si fecale
-la indicatia medicului montez o sond
Probleme -autonomie in deplasare si respectand toate regulile de asepsie si a
miscare tehnicii de lucru stiind ca cele mai mu
-mobilizarea obligatorie la pat a tractului urinar survin in urma so
pacientului din cauza AVC - monitorizarea functiilor vitale T.A=180/
hemoragic bat/min T=37,2C ;R=20 resp/min diure
-sonda urinara
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena
Manifestari de independenta
Nevoia Fundamentala Obiective
-pacientul este afebril
Nevoia de a-si mentine temperatura - sa evite orice infectie ca
corpului in limite normale determina cresterea tem
Prezentarea cazului
Motivele internarii
-hemiplegie stanga
-varsaturi alimentare
Antecedente medicale
Istoricul bolii
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
Investigatii
Examenul RMN
Examen IRM cerebral cu substanta de contrast
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
Interventii autonome si
Diagnostic de ingrijire Obiective
-pacientul sa-si pastreze -asigur lenjerie curata de corp
Degradarea autonomiei pentru tegumentele integre -asigur microclimatul in salon si repaus
ingrijiri personale -evitarea riscului de aparitie -asigur regimul igieno-dietetic si h
Probleme al escarelor corespunzatoare a bolnavului pe cale
-imobilizarea -sa-i asiguram materiale -explic pacientului consecintele posibile
-transpiratii abundente necesare pentru efectuarea si masurile de prevenire lua
subfebrilitate igienei la pat -schimb pozitia pacientului din
-dezinteres fata de masurile de - monitorizarea functiilor vitale T.A=18
igiena AV=71 bat/min T=38C ;R=20 re
Sursa de dificulatate diureza=1000ml/24h
-dificultatea de a se misca -administrarea medicamentelor pre
-stare depresiva din cauza bolii medic+Aspatofort 2f/zi I.M
-slabiciune -ii recolteaz analize de laborator(H
perturbarea imaginii de sine TQ,IP,glicemie) la indicatia med
Manifestari de dependenta -explic pacientului acesta man
-incontinenta urinara
-hemiplegie
Dezechilibrul in eliminarea urinara - montarea unei sonde -am monitorizat permanent cantitatea/ca
legat de prezenta sondei vezicale urina si fecale
-la indicatia medicului montez o sond
Probleme -evacuarea urinii prin respectand toate regulile de asepsie si a
sonda tehnicii de lucru stiind ca cele mai mu
-mobilizarea obligatorie la pat a tractului urinar survin in urma so
pacientului din cauza AVC - monitorizarea functiilor vitale T.A=180/
hemoragic bat/min T=37,2C ;R=20 resp/min diure
-sonda urinara
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena
Manifestari de independenta
Nevoia Fundamentala Obiective
-pacientul este afebril
Nevoia de a-si mentine temperatura - sa evite orice infectie ca
corpului in limite normale determina cresterea tem
Prezentarea cazului
Motivele internarii
Antecedente medicale
- menopauza la 50 ani;
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
Investigatii
CT cerebral nativ :
Concluzii : infarct subacut in teritoriul carotidian drp cu discret efect de masa . Infarcte cronice
lacunare pontin si lenticular stg .
Analize de laborator
22.03.2012 23.03.20
Analiza 21.03.2012 12 24.
HEMATOLOGIE RBC= 4.59/10*10/
MCH=34.58/pg
WBC=18.28/*10/L
LY#=1.68/*10/L
HGB=14.55/g/dl
MCHC=33.12/g/dl NEU
%=95.4%
BAS%=0.6%
HCT=43.65%
RDW=13.56%
NEU#=15.54/*10/L
BAS#=0.12/*10/L
MCV=95.36/fL
MPV=10.56/fL
LY%=7.5%
VSH(1h)=22/mm
BIOCHIMIE NA(ser)=142/mm ol/l
LDH=153/u/l
GOT=40/u/l
K(ser)=4.4/mm ol/l
CK-MB=6/u/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=95/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=161/mg/dl
T.Bilir=0.71mg%
Lipide=628/mg/dl
Trigl.=132mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=198/u/l
LCR-Aspect sanghinolent
EXAMEN LCR ENT(+++)
LCR-culoare XANTOCRO
M(+)
LCR-R Pandy Pozitiv(++)
LCR-Albumina 0.52/g
LCR-nr celule 256/mm
LCR-nr eritrocite
138.240/mm
Tratament medicamentos prescris de medic
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a
sindromului de inutilitate
social.
PLAN DE INGRIJIRE I (21.03-24.03.2012)
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
Interventii autonome si
Diagnostic de ingrijire Obiective
-pacientul sa-si pastreze -asigur lenjerie curata de corp
Degradarea autonomiei pentru tegumentele integre -asigur microclimatul in salon si repaus
ingrijiri personale -evitarea riscului de aparitie -asigur regimul igieno-dietetic si h
Probleme al escarelor corespunzatoare a bolnavului pe cale
-imobilizarea -sa-i asiguram materiale -explic pacientului consecintele posibile
-transpiratii abundente necesare pentru efectuarea si masurile de prevenire lua
subfebrilitate igienei la pat -schimb pozitia pacientului din
-dezinteres fata de masurile de - monitorizarea functiilor vitale T.A=18
igiena AV=71 bat/min T=38C ;R=20 re
Sursa de dificulatate diureza=1000ml/24h
-dificultatea de a se misca -administrarea medicamentelor pre
-stare depresiva din cauza bolii medic+Aspatofort 2f/zi I.M
-slabiciune -ii recolteaz analize de laborator(H
perturbarea imaginii de sine TQ,IP,glicemie) la indicatia med
Manifestari de dependenta -explic pacientului acesta man
-incontinenta urinara
-hemiplegie
Dezechilibrul in eliminarea urinara - montarea unei sonde -am monitorizat permanent cantitatea/ca
legat de prezenta sondei vezicale urina si fecale
-la indicatia medicului montez o sond
Probleme -evacuarea urinii prin respectand toate regulile de asepsie si a
sonda tehnicii de lucru stiind ca cele mai mu
-mobilizarea obligatorie la pat a tractului urinar survin in urma so
pacientului din cauza AVC - monitorizarea functiilor vitale T.A=180/
hemoragic bat/min T=37,2C ;R=20 resp/min diure
-sonda urinara
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena
Manifestari de independenta
Nevoia Fundamentala Obiective
-pacientul este afebril
Nevoia de a-si mentine temperatura - sa evite orice infectie ca
corpului in limite normale determina cresterea tem
AVC ul este o
suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei parti
din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de tulburarile de motilitate apar
si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale, de comunicare.
Factorii determinanti
Discutii
Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele pacientilor sunt
- alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial, diminuarea fortei
musculare;
- alterarea comunicarii verbale;
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
- alterarea conceptiei despre sine;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- riscul alterarii tegumentelor;
- risc de accidente ( caderi, loviri, raniri ).
Concluzii
1. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). In
functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sangele,
simptomatologia este caracteristica.
3. AVC hemoragic hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza reprezinta una
din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru
supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice.
BIBLIOGRAFIE
Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in
echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator
Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si
evaluarea firmei
Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale
Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE
- Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul
ameliorarii intr-o linie materna de porcine
Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia
URGENTE ACIDO-BAZICE
METABOLISMUL FIERULUI SI CUPRULUI
PULBEREA ALCALINA F.R.X
EXPLORAREA SISTEMULUI CIRCULATOR - EXPLORAREA CIRCULATIEI PERIFERICE
EDENTATIA TOTALA
Diabetul zaharat - trateaza cu plante
Anatomia functionala a sistemului urogenital
MAMITA BRUCELICA (MASTITIS BRUCELLOSA)
Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu