Professional Documents
Culture Documents
e ri e a ie e
TINERETULUI SI SPORTULUI
LUCRARE DE DIPLOMA
pacientului cu A.V.C.
Motto
A apara si a promova, a venera si a iubi viata este o
misiune pe care Dumnezeu o incredinteaza fiecarui om,
chemandu-l in calitate de imagine vie a sa, sa fie partas
la stapanirea pe care El, Dumnezeu o are asupra
lumii
Evanghelium Vitae
Introducere
Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter
repetitiv de tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine
intr-o regiune limitata si care dispare complet in 24 ore.
Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident
vascular cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a
creierului este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unui
cheag de sange. Aceasta obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular
cerebral constituit, dar diferenta este ca fluxul de sange se restabileste in cateva minute si
simptomele dispar complet. Spre deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular
cerebral constituit obstructia nu dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iarleziunile
cerebrale care apar sunt definitive. Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt
temporare si dispar complet, pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea
diagnosticului si tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident
vascular
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei
consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor
pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.
Majoritatea autorilor admit ca limita maxima de reversbilitate 24h de la debut, iar pentru
fenomenele reversibile in 24-72 de ore la 3 saptamani folosesc termenul de atac ischemic
reversiv care poate fi precoce, cand simptomatologia cedeaza in 24-72 ore si tardiv cand
simptomatologia dispare complet in 3-21 zile.
Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos
Intregul sistem nervos central necesita un aport substantial de sange, care furnizeaza
oxigenul si substantele nutritive.
Fluidul este produs continuu din sange de catre celulele specializate ale plexurilor
coroide din ventriculii cerebrali. Spre deosebire de ventriculii inimii, care au nume specific,
ventriculii cerebrali sunt numerotati. Numerotarea incepe de la emisferele cerebrale in jos,
catre maduva spinarii, iar primii ventriculi (denumiti ventriculi laterali) sunt si cei mai mari.
Cea mai mare structura a creierului posterior estecerebelul. Aceasta zona are, in
principal, activitati motorii. Ea trimite impulsuri care produc miscarile inconstiente ale
muschilor, astfel postura si echilibrul sunt mentinute si actioneaza in perfect acord cu ariile
motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea miscarilor corpului.
Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu maduva spinarii, cuprinde parti din creierul
posterior, tot creierul mijlociu si o parte din cel anterior. Aici este locul de incrucisare al
tuturor cailor aferente si eferente, astfel incat partea stanga a corpului este controlata de partea
dreapta a creierului si viceversa.
In fiecare din acesti lobi exista portiuni specifice ce receptioneaza mesajele senzoriale
dintr-o singura zona a corpului. De exemplu, simtul tactil este localizat pe o arie mica in lobul
parietal, care nu receptioneaza decat senzatiile de la genunchi si o arie intinsa pentru police.
Aceasta explica de ce policele este mai sensibil decat genunchiul. Acelasi principiu se aplica
si altor arii senzoriale din cortex, ca si ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul unde informatiile primite de la cele cinci simturi
- vaz, auz, pipait, gust si miros - sunt analizate si prelucrate astfel incat alte parti ale
sistemului nervos pot reactiona la informatie daca este necesar. In plus, ariile premotorii si
motorii ale cortexului cerebral conlucreaza cu alte arii ale sistemului nervos central si
periferic pentru a produce miscarea coordonata care este vitala pentru orice activitate
constienta.
Emisferele cerebrale si hipotalamusul
Hipotalamusul este, in fapt, o colectie de centri nervosi specializati, care sunt conectati
cu alte zone importante din creier si cu glanda hipofiza. Este regiunea creierului implicata in
controlul unor functii vitale, cum ar fi mancatul, dormitul si termoreglarea. Este strans legat
de sistemul hormonal endocrin.
Hipotalamusul are cai nervoase care il conecteaza cu sistemul limbic, care este strans
legat de centrul olfactiv din creier. Aceasta portiune a creierului are, de asemenea, conexiuni
cu arii ce controleaza alte simturi, comportamentul si organizarea memoriei.
Maduva spinarii
Maduva
spinarii
este o
coloana de
tesut
nervos
In acest fel, capul se intoarce automat catre sursa dureroasa. Alte mesaje sunt
transportate pana la creier si determina senzatia constienta de caldura si durere.
Un nerv este un fascicul alcatuit din fibre motorii si senzitive, impreuna cu tesutul
conjunctiv si vasele sanguine. Nervii principali, in numar de 43 de perechi, isi au originea in
sistemul nervos central: 12 perechi se desprind din portiunea inferioara a creierului (nervii
cranieni) si 31 perechi din maduva spinarii (nervii
spinali).
La mica distanta de maduva spinarii, fiecare nerv spinal se divide in ramuri care, la
randul lor se divid in numeroase ramuri mai mici, formand o retea care inerveaza tot corpul.
Atat fibrele senzitive, cat si cele motorii sunt doar parti ale neuronilor senzitivi si
motorii. Fibrele motorii si senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi.
Dupa functie, neuronii pot fi: receptori, care, prin dendritele lor, receptioneaza
stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si
viscerosenzitivi), motori, ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori
sau visceromotori), intercalari (de asociatie ) care fac legatura dintre neuronii senzitivi si
motori.
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe
prelungiri care sunt de doua tipuri dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au
mai multe dendrite ) si axonul care, functional este celulifug, prelungire unica a neuronului.
Corpul neuronului este format din neurilema (membrana
plasmatica), neuroplasma (citoplasma) sinucleu.
Dendritele, in portiunea lor initiala sunt mai groase, apoi se subtiaza. In ele se
gasesc neurofibrile, acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului.
Axonul este o prelungire unica, lunga (uneori de 1m) si mai groasa. Este format
dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma, in care se gasesc mitocondrii, vezicule ale
reticulului endoplasmatic si neurofibrile. Membrana care acopera axoplasma se numeste
axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos. De-a lungul traseului sau,
axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica;
ultimele ramificatii butonii terminali contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care
inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor. Butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.
Nevroglia
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia
unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un
anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de
actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui
axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul
axonilor mielinici
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula. In snc, a doua celula
este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau
jonctiune neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi
chimice sau electrice.
Reflexul
Mecanismul fundamental de
functionare a sistemului nervos
este actul reflex .reflexul
reprezinta reactia de raspuns a
centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de
catre matematicianul si filozoful francez Rene Descartes (1596-1650). Raspunsul reflex poate
fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice:
receptorul, calea aferenta, centrii nervosi, calea eferenta si efectorul.
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali
gradate proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale,
diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori
din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre
conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar
terminatiile butonate ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei
stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
Tonici - prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului: receptorul
vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa
specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni prin centrii unui
reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la
actul reflex respectiv.
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori
sau micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii
rahidieni .
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si
activitatile zilnice. Afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari:
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care inerveaza
corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce: nevralgie
faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea maxilarului ), paralizia
muschilor masticatori .
Nervul X - vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne toraco-
abdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive,
fonatie intestinale.
Capitolul 2
Date din literatura legate de A.V.C
Definitie
Accidentele
vasculare
cerebrale(AVC) sunt
suferinte grave ale sistemului nervos central, determinate de modificari circulatorii cerebrale
si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari
de echilibru, sensitive, senzoriale si de limbaj.
Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza
sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva
minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat,
acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona
adecvat.
In momentul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta,
exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput
cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate
permanent.
Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este
denumit si ictus apopletic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura, suprimarea brusca a
functiilor unui organ).
plegie).
Clasificare
b) ischemia cerebrala
tranzitorie (fara infarct)
Hemoragie cerebrala
alba
Hemoragia subarahnoidiana
Encefalopatia hipertensiva
Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese
inflamatoii ale vaselor si sinusurilor cerebrale
Cu toate ca este mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate
sa cauzeze unaccident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea
circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare
a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
hemoragic
- tumori cerebrale
Factori de risc
Pentru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub
control, riscul de AVC poate scadea.
Simptomatologie
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe
o parte a corpului
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- dureri de cap severe
- simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui
hemoragic.
- Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a
hemoragiei si de extinderea regiunii afectate
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de
obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De
exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a
corpului.
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor
produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea
crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, 'intepenirea'
gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta
- simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva
minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu,
slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a
misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.
In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare
(ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.
In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de
obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva
zile.
Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici
dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii,
comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct).
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite
gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si
care pot fi asemanatoare.
Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice: cauzele sunt
multiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.
Pseudoneurastenia aterosclerotica este cea mai des intalnita. Apare de obicei dupa
45de ani in special la hipertensivii moderati. Tulburarile sunt de tip
nevrotic (cefalee, insomnie, astenie fizica si intelectuala). Cefaleea este mai intensa dimineata
la desteptare. Insomnia este persistenta bolnavul fiind ziua somnolent, iar noaptea neputand
dormi. Randamentul intelectual scade, iar ameteliile sunt frecvente.
Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici, sub aspectul unor fenomene de
deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea.
Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semne clinice.
Sindromul pseudobulbar
Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale (lacune) datorita
unor AVC mici repetate si adesea neglijate.
Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze, leziunile sunt mici si diseminate
bilateral, apar tulburari de deglutitie si fonatie, tetrapareze si tulburari sfinteriene.
Fata este inexpresiva, labilitate emotiva pronuntata (plange si rade usor) atentia si memoria
sunt diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici, tarati pe sol, miscari lente).
Evolutia este progresiva fiecare nou puseu agravand tulburarile prin scoaterea din functiune a
unor teritori cerebrale.
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral, cuprinde mai multe forme
clinice, se instaleaza brusc, lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumit ictus
apopleptic.
Cefaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice, convulsii si
semne de atingere piramidala (pareza, afazie).
Simptomele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile, dar daca se
repeta pot aparea leziuni organice grave.
Diagnostic
Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica plina cu
lichid.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbati.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai
mult de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in
coma (in cazul trombozelor mari).
Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei jumatati de corp.
Cauzele:
Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii masive
Caracteristici de debut
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar tulburari de
vorbire - afazia
Catacteristici de recuperare
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin coma
vasculara cerebrala.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea
escarelor si a pneumoniei hipostatice.
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente, infarctului
de miocard si exceptional unei embolii gazoase.
Semne de debut:
Semne de evolutie:
hemiplegie
crize comitiale
tulburari respiratorii
tulburari psihice - delir, dezorientare
aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma profunda.Rasetele
sunt frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.
Hemoragia cerebrala
Simptomatologie
- debutul este de obicei de o brutalitate extrema aparand cu ocazia unui efort a unei emotii,
mese copioase, unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta.
Clinic aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta, semne
meningiale ,greturi,varsaturi,redoarea cefei
In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator, febra mare si transpiratii
profuze.Respiratia este stuporoasa, fata bolnavului este inexpresiva, apare deviatia conjugata
a capului si a ochilor, membrele de parte paralizata cad inerte cand sunt ridicate, obrazul de
partea paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul fiind expulzat in vecinatatea comisurii
bucale de aceeasi parte (semnul pipei).
Evolutia este variabila , unii bolnavi mor in ziua ictusului, altii in a treia sau a patra zi, iar unii
se pot vindeca cu sechele definitive.
Riscul unei hemoragii in lunile sau anii care urmeaza este obisnuit.
Forme clinice:
Coma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal prezent, lichidul cefalorahidian
hemoragic.
Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este inttial meningeala atingand
ulterior o mica portiune din cortex.
c) hematomul intracerebral
Hemoragie intracerebrala
d) hemoragia meningeala
Cauze:
- malformatii vasculare
- traumatisme craniene
- discraziile sanguine
Malformatii vasculare in
creier
- leziunile toxice
Prognosticul:
- este favorabil bolnavul vindecandu-se fara sechele
-in coma, deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fi practicate cu
maxima atentie.
-partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebi de atent curatate cu alcool, pudra
de talc si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon
-asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot duce la
escare
-hidratarea bonavului este principala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se prin perfuzii
cu glucoza izotonica sau ser fiziologic, sonda gastrica.
-dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el prezinta semnele leziunii cerebrale, in general
o hemiplegie
Mecanism fiziopatologic
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange bogat in
oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o
sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si
pot muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor
prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este
intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa
furnizeze sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei
respective.
Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care sunt
controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau
severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii
afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un
accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca
se face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor
avea o perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea
deciziilor. De asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile
cu membrii familiei sau cu prietenii.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau
un accident ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul
urmatorului an.
mecanismul tromboemboliei
mecanismul hemodinamic
Factorii de risc sunt aceeasi cu factorii majori care sunt recunoscuti si pentru
ateroscleroza.
Deci ateroscleroza produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu prin:
marea majoritata a AIT releva un mecanism tromboembolitic, dar cea mai mare parte a
autorilor considera ca un anumit procentaj din AIT poate fi determinat de perturbari
hemodinamice.
In cazul perturbarii hemodinamice ale AIT fara ocluzie se discuta notiunea de criza
circulatorie sau criza hemodinamica.
Crizele hipertensive
Boala hipertensiva afecteaza micile arteriole cerebrale care patrund adanc in creier,
precum si pe cele care, la nivelul anastomozelor arteriale leptomeningeale reprezinta
colaterale ale arterelor cerebrale majore.
- in prezent acordul este unanim in a nega rolul spasmului in AIT aterosclerotic.Se vorbeste de
spasm arterial in raport cu migrena, cu encefalopatia hipertensiva si in special in hemoragia
subarahnoidiana prin anevrism cerebral, traumatisme craniocerebrale sau tumori cerebrale.
- tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de minute, dar
ele pot persista pana la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se datoreaza
unui AVC sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii.
- au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca simptomele au
disparut
- persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina sau
alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de
sangerare
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii
unor alimente
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde, care
pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.
Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai
sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro-vasculare care includ: hemoragia
subarahnoidiana, hematoamele si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand
o serie de caracteristici clinice si paraclinice.
Dintre aceste afectiuni ne vom axa in principal pe
descrierea simptomatologiei accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie
cerebrala si ischemie cerebrala. Astfel, in hemoragia cerebrala produsa prin
ruptura vasului, se constata existenta unor simptome si semne premonitorii.
Acestea preced cu cateva ore sau zile instalarea accidentului vascular, dar pot sa si
lipseasca total ca in cazul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.
Cele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmata
de varsaturi, iar intr-un numar restrans de cazuri convulsii de tip epileptiform.
Simptomele premonitorii comune sunt: ameteala, cefaleea, parestaziile localizate
uneori intr-un hemicorp, tulburarile tranzitorii de limbaj iar, uneori, o senzatie de gol in
cap' ce poate precede cu cateva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o senzatie dureroasa
cefalica cu caracter compresiv.
de o intensitate relativ mica. Brusc bolnavul are o cefalee intensa, duce mana la cap,
rosteste cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care de obicei nu mai iese
niciodata.
Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila,
examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.
examenul clinic si
examenele paraclinice
In cazul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva
zile, fiind necesare o serie de examene paraclinice.
Lichidul cefalo-rahidian
La examenul LCR se apreciaza:
meningean.
- Examenul citobacteriologic - normal LCR contine 1-3 elemente/mmc care, in general, sunt
limfocite. Polinuclearele cresc in meningitele septice la cateva zeci de mii pe mmc.
Astfel lichidul devine tulbure si se face determinarea calitativa a elementelor prin
centrifugare, frotiu colorat cu albastru de metilen sau hematoxilina.
Clorurile in mod normal sunt egale cu 7,3 g/l, scazand mult in meningitele
tuberculoase, la fel ca si glicorahia care normal este de 0,5-0,8
Examenul fondului de ochi pune in - evidenta existenta unui edem cerebral important sau
declansarea unei noi hemoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa.
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna.
Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic sau
hemoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un
AVC ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintatoare de viata daca accidentul
vascular cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Diagnosticul diferential
Cel mai important diagnostic diferential este cel dintre hemoragia cerebrala
si ramolismentul cerebraldatorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni.
- varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani, in timp ce ictusul
ischemic sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de varsta sunt foarte mari
in cele doua afectiuni.
- semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si
nemodificat in ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.
Evolutia, complicatiile si prognosticul accidentelor vasculare cerebrale
Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si forma
nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina, si a progreselor in
ingrijirile de sanatate.
Cel mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la zece zile,
urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor:
varsta si sexul - cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului
cerebral sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispozitiei la
infectii respiratorii prin imobilizarea la pat; In ceea ce priveste sexul nu exista diferente
semnificative;
viteza de instalare - debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o mortalitate
crescuta comparativ cu debutul progresiv.
antecedentele de boala cerebro - vasculara - cresc mortalitatea prifl A.I.T. pana la 60
%.
tulburarile starii de constienta - supravietuirea este mai mare la cei ce nu prezinta stare
comatoasa.
localizarea infarctului cerebral - leziunile de trunchi cerebral au ur prognostic mai
bun decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale.
Tratamentul AVC
Tratament - generalitati
Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza -
daca a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier (hemoragic).
Inainte de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografii
computerizate (TC) craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magnetica nucleara (RMN)
pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina
localizarea cheagului sau a hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. In
timp ce se determina optiunile de tratament, se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si
capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen.
Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic)
sau pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic,
lezarea permanenta datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele
cateva ore. Cu cat se administreaza mai repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.
Optiuni de medicamente
Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de
accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de un cheag
sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un medicament care
dizolva cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca
este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. Daca se administreaza t-PA in
acest interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. Noi studii arata ca ar
putea fi un oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar administra si dupa primele 3 ore.
Totusi, t-PA poate fi periculoasa (potential letala) daca se da la un pacient cu un accident
vascular cerebral hemoragic, cauzat de o sangerare.
De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de chegurile
sanguine, medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru prevenirea
AVC-urilor ischemice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa
tratamentul initial. Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la administrarea de t-PA.
Cele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:
- antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze
agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru
prevenirea accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata
in primele 48 de ore de la un AVC poate reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni
decesul. Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii
(AIT) sau un accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa
ia alte medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. Aggrenox
este o combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si care previne aparitia
unui AVC ischemic. Aggrenox reduce riscul unui AVC la fel de eficient ca si aspirina si
semnificativ mai mult decat clopidogrelul. Aspirina nu se recomanda in primele 24 ore de la
administrarea de t-PA
- anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a
cheagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate (in principal de warfarina) este cea mai
buna metoda pentru prevenirea formarii cheagurilor in inima din cauza fibrilatiei atriale,
a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare cardiace si ainsuficientei cardiace. Ele nu se
dau ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral.
La persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care scad
colesterolul, numite statine, poate incetini dezvoltarea aterosclerozei in arterele carotide si
poate, de asemenea, scadea riscul aparitiei unui AIT sau AVC. Studiile arata o reducere de 20
pana la 31% a riscului de AVC la persoanele care iau statine.
Tratament chirurgical
care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii
vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.
- la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular cerebral
in arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare)
Tratamente noi
Montarea de stenturi in
artera carotida poate fi utilizata
uneori pentru a se deschide
arterele ingustate in incercarea de
a preveni un accident vascular
cerebral. Denumita siangioplastia
percutanata transluminala
cerebrala, aceasta procedura este
asemanatoare cu cea folosita
pentru deschiderea arterelor
ingustate care furnizeaza sange
inimii (angioplastia cardiaca). In
timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit stent
in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului sanguin in zonele blocate de placa de
aterom.
Anexe
Capitolul 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
AVC
Pentru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate incepe dupa ce
au avut un accident ischemic tranzitor (AIT) - care este un semnal de alarma ca un AVC ar
putea sa apara in curand. Consultarea cu promptitudine a unui doctor ar putea ajuta la
prevenirea unui accident vascular cerebral.
Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgenta in cazul in care apar
simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral si care
cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament si a procesului de gandire. Un AIT
poate provoca o pierdere de cunostinta, convulsii, ameteala (vertij), o slabiciune sau amorteala
intr-o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totusi, sunt temporare si de obicei dispar dupa
10 pana la 20 de minute, desi uneori ele pot persista pana la 24 ore.
Multe AVC-uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc si prin tratarea altor
conditii medicale care pot duce la aparitia unui accident vascular cerebral.
Prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor
de risc.
Pacientul trebuie sa faca periodic, examinari medicale pentru controlul hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace (in special fibrilatia atriala), diabetului
zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina cum sunt policitemia si
siclemia.
Intreruperea fumatului este necesara. Fumatul zilnic creste riscul de aparitie a unui accident
vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul de
tigara) poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral.
Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente
hipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul zilnic, cu aspirina sau alte
antiagregante plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un
accident ischemic tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit oendarterectomie,
poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral. Medicamentele care scad nivelul
seric al colesterolului, numite si hipocolesterolemiante, cum sunt statinele, sunt indicate la
pacientii cu hipercolesterolemie sau care au avut un atac cardiac. Daca pacientul este
hipertensiv si a avut deja un accident ischemic tranzitor, medicamentele antihipertensive pot
preveni aparitia altui accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea
consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport
crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.
Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul
de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere
cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.
Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti factori de
risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia sunt
fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag sanguin. In cazul
acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de
aparitie a unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Rufaria trebuie confectionata dintr-un material moale, care sa nu irite pielea, sa nu fie prea
stramta, sa nu-1 jeneze pe bolnav in nici un fel. Ea trebuie sa fie in permanenta foarte curata,
urmand sa fie schimbata cat mai des.
Asistenta medicala nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa, interventia
va fi orientata asupra lipsei de autonomie si consta in a spori, a creste independenta fizica,
psihica si morala a bolnavului.
Salonul
Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita executarea curateniei si pentru a nu
retine praful. Curatenia se va face exclusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a evita
ridicarea prafului si a nu antrena inhalarea germenilor existenti.
Bolnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, sex, tinand cont de
similaritatea bolii, avandu-se in vedere posibilele propagari a heteroinfectiilor (infectii
incrucisate).
Igiena salonului - incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si bine
aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar distanta intre
ele sa fie de minimum un metru.
In anotimpul rece, aerisirea se va face de 2-3 ori pe zi, fereastra ramanand larg
deschisa 20 de minute, timp in care bolnavul va fi bine invelit; in anotimpul cald, fereastra
poata sa ramana deschisa in permanenta. Temperatura camerei trebuie sa fie constanta in jur
de 200C.
La curatenia incaperii se va evita maturatul, folosindu-se tehnica umeda sau mai bine
aspiratorul de praf. In acest fel, se evita ridicarea in aer a particulelor de praf incarcate cu
microbi.
Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a preveni
escarele de decubit la bolnavii imobilizati. Pernele, in numar de doua, una mai mica si alta
mai mare pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. Patura trebuie sa fie confectionata din
lana moale. Lenjeria trebuie sa fie alba, din bumbac, cu cat mai putine cusaturi.
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea timpului si i
se asigura ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a proteja
bolnavul impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii leziuniloe tegumentare
(escare), cat si de a usura munca asistentei medicale.
Toaleta bolnavului
Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
aparitia eczemelor si iritatiilor pielii.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel
stagneaza un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii se poate
accidenta in cadrul crizelor de agitatie.
Lichidele se vor administra in doze mici, fractionate, in acest timp bolnavul stand in
pat pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula cu atentie ingesta-
excreta, pentru a elimina posibilitatea unei deshidratari masive sau aparitia unui dezechilibru
electrolitic.
Examenul clinic / fizic este realizat de catre medic, bazandu-se pe date obiective
furnizate de metodele utilizate in acest scop.
Pozitia bolnavului trebuie adaptata: in picioare sau semisezand cand starea bolnavului
o permite, pozitia de decubit sau pozitia in care se afla pacientul.
Examenele paraclinice
Examenele
de laborator se pot grupa in doua categorii:
. Aceste teste il ajuta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni
care pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.
Recoltarea
Computer tomograf
Contraindicatii majore:
Graviditate
Alergie la iod
Insuficienta renala
Examinarea radiologica
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic
si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc. In multe din cazuri, IRM
ofera informatii care nu pot fi vizualizate
prin radiografie, ultrasonografie
sau tomografie computerizata.
In timpul IRM, regiunea corpului ce trebuie investigata, este plasata intr-un aparat
special care reprezinta un magnet urias. Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si salvate
intr-un computer. De asemenea pot fi facute poze sau filme daca situatia o cere. In anumite
cazuri se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale
corpului.
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic
si de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc.
IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, sangerare,
leziuni, afectari vasculare sau infectii. Prin folosirea unei substante de contrast in timpul IRM,
se pot vizualiza clar anumite tesuturi. O IRM este indicata pentru:
- regiunea cefalica - IRM poate
detecta tumoti,anevrisme, sangerari
la nivel cerebral, leziuni nervoase si
alte afectiuni, ca si cele cauzate
deaccident vascular cerebral; IRM
poate de asemenea detecta afectiuni
ale nervului optic si globului ocular,
ale urechilor si nervului auditiv
- regiunea toracica - IRM poate
vizualiza cordul, valvele cardiace si
vasele coronare; poate stabili daca plamanii sau inima sunt afectate; de asemenea poate fi
folosita pentru diagnosticarea cancerului de san sau pulmonar
- vasele sanguine - IRM poate fi folosita pentru vizualizarea
vaselor de sange si a circulatiei sangelui prin vase, in acest caz
purtand numele de angiografie prin rezonanta magnetica; poate
depista afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare,
un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vascular
(disectie); uneori se foloseste substanta de contrast pentru
vizualizarea mai clara a vaselor sanguine.
Ecografia Doppler
Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina, sange si alte
fluide, fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea.
Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler, efectul care ii poarta
numele consta in modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care sursa
de emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.
Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta denumirea
de semnal Doppler.
Prin analiza semnalului obtinut, se obtin informatii despre viteza si directia de deplasare a
sangelui in diverse regiuni ale organismului.
Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. In acest caz, sursa este una fixa. Se studiaza
modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile aflate in miscare le
reflecta, fata de frecventa initiala.
Exista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel
vascular:
1. Stenoza este o ingustare a calibrului vascular. In cazul stenozei, observam doua consecinte
hemodinamice:
2. Obstructia asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr-o regiune
vasculara a organismului.
Local, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o amplitudine
scazuta. Acest lucru se datoreaza existentei circulatiei colaterale.
Ecografia
Doppler color
Dezvoltarea rapida a aparatelor de
explorare cu ultrasunele a dus la crearea
ecografiei Doppler color. Acest lucru este
posibil prin prelucrarea semnalelor cu
ajutorul microprocesoarelor, ce realizeaza
imagini color ale circulatiei sangelui.
In cazul in care viteza creste, culoarea, fie ea rosie sau albastra, va deveni mai
stralucitoare. Daca viteza scade, culoarea se intuneca.
In prezent, ecografia Doppler color este
folosita pentru a se realiza o apreciere calitativa si
cantitativa, a sunturilor intercardiace, a regurgitarilor
valvulare, a curgerii sangelui. Totul cu o mare
acuratete.
Electroencefalograma (EEG)
Inregistrare EEG
Pregatirea pacientului :
-asistenta medicala va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea
examenului orice medicatie, sedative sau excitatoare;
Modificari patologice :
epilepsie
traumatisme cranio-cerebrale
neuroinfectii
AVC
tumori cerebrale
modificari EEG pot sa apara in hipofizie , hipoglicemie, hiperhidratare
Arteriografia cerebrala
Consta in injectarea unei substante de
contrast in sistemul carotidian sau vertebro-bazilar
In sistemul vertebrobazilar
punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta)
cateterism femural
- hematom local
- lezarea arterei
Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicului, primul scop este de a permite
asistentei sa identifice gradul in care pacientul este capabil sa efectueze activitati de
autoingrijire si de a aprecia modul in care aceste activitati sunt limitate de deficitele
identificate la nivelul capacitatilor motorii, senzoriale, afective sau intelectuale.
Daca observatiile sale sunt sistematice si complete, vor putea fi valorificate de medic.
Elemente de observatie:
pozitie ghemuita (in ulcerul gastric penetrant bolnavul exercitand si o presiune cu pumnul
asupra regiunii dureroase);
opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala,
corpul sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).
trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu fruntea incretita
adanc, intristata (in tetanos).
starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat (formele grave de febra
tifoida);
carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor din
aer);
obnubilatie bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza numai partial evenimentele;
delir stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii (boli infectioase acute,
afectiuni cerebrale, intoxicatii);
stupoare bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde
la intrebari;
d) Somnul bolnavului:
stare de insomnie (reala sau falsa raportul dintre somn de zi si de noapte se inverseaza);
somn agitat intreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni, stari de
tensiune nervoasa).
e) Durerea:
intensitate mica suportabila (dureri articulare reumatismale) pana la durere de mare intensitate
(colica renala, hepatica);
spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca jena, apasare, presiune, crampe,
ruptura, sfasiere, tensiune, arsura;
de durata, de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza, avand un caracter de permanenta
sau intermitenta;
directia in care iradiaza durerea in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaza din
epigastru in spate, in colelitiaza din hipocondrul drept in umarul drept, in apendicita acuta in
fosa iliaca dreapta etc.
paralizii periferice scaderea tonusului muscular (miscarile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai mare);
paralizii centrale sunt spastice, cu tonusul muscular pastrat;
paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului se manifesta prin retentie de urina sau materii fecale;
Una dintre cele mai importante atributii ale asistentei medicale este administrarea
tratamentului, implicand in cazul AVC in special tratamentul medicamentos.
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea
putand fi introduse sub diverse forme: lichide (solutii, infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri,
extracte) sau solide (prafuri, tablete, granule, substante mucilaginoase).
Astfel:
se utilizeaza calea subcutana cand substantele
sunt usor resorbabile, au densitate mica si
presiune osmotica apropiata cu cea a
organismului, nu provoaca iritatia sau lipoliza
tesutului celular adipos de sub piele;
se recurge la calea intramusculara daca
densitatea medicamentului este mai mare, daca
prin stagnarea in tesuturi ar provoca iritatia
acestora, iar efectul urmarit trebuie sa se instaleze
rapid sau daca intarzierea absorbtiei ar produce
modificari in compozitia medicamentului injectat;
.
calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o
actiune prompta si cand substanta medicamentoasa
introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare,
nefiind suportata de celulele tesuturilor moi;
Realizeaza educarea pacientului cu privire la regimul de viata pe care trebuie sa-l adopte dupa
externare: se interzice consumul de alcool, cafea, tutun, explicand efectul nociv al acestora
asupra organismului.
Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric, hipoglucidic (mai ales
in cazul AVC ischemic).
reducerea miscarii
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recuperarii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
Etapele recuperarii :
- forta fizica
Capitolul 4
cu A.V.C.
- Studiu de cazuri -
4.1 Plan de ingrijire al pacientei P.V.
Prezentarea cazului
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru camera
si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si
agricultura.
Motivele internarii
-deficit motor hemicorp stang
Antecedente medicale
- menopauza la 54 ani;
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
Investigatii
Sectia Radioimagistica
Regiune examinata:craniu
Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana
Analize de laborator
WBC=14.08/*10/L
LY#=0.65/*10/L
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
RDW=14%
NEU#=12.84/*10/L
BAS#=0.07/*10/L
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL VSH(1h)=20/
mm
BIOCHIMIE NA(ser)=132/mm ol/l
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN LCR - aspect
LCR
Aspect
sanghinolent
ENT(+++)
LCR - culoare
XANTOCRO M(+
)
LCR - R Pandy
Pozitiv(++)
LCR -
Albumina 0.52/g
LCR - nr celule
256/mm
LCR - nr eritrocite
138.240/mm
Apreciere nursing
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din
mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare .
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifesta
ri de
dependent
a
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi
in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra
diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Manifestari de
dependenta
- imobilizare la pat,
grad limitat de
miscare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-
si poata indeplini functiile.
-
hemip
legie
Prezentarea cazului
Motivele internarii
-hemiplegie stanga
-varsaturi alimentare
Antecedente medicale
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
Investigatii
Examenul RMN
Glucoza 10% 1500ml + 12u.i 1500ml + 12u.i 1500ml + 12u.i 1500ml + 12u.i
insulina/250ml insulina/250ml insulina/250ml insulina/250ml
Algocalmin 3f 3f 3f 3f
Cerucal 2f 2f 2f 2f
Clexane 2f 2f 2f 2f
(40mg)
Furosemid 2f 2f 2f 2f
Piracetam 1f 1f 1f 1f
Cerebrolysin 1f 1f 1f 1f
Vitamina B1 2f 2f 2f 2f
100
Vitamina C 4f 4f 4f 4f
500
KCl 1g 10 ml 10 ml 10 ml 10 ml
Sintrom 4 tb 4 tb 4 tb 4 tb
Apreciere nursing
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
1. Nevoia de a respira a respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din
mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare .
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifesta
ri de
dependent
a
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi
in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra
diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Diagnostic de Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
ingrijire
Manifestari de
dependenta
- imobilizare la
pat, grad limitat
de miscare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-
si poata indeplini functiile.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca -pacientul se poate imbraca singur -sa fie echilibrat fizic si p
Prezentarea cazului
Motivele internarii
Antecedente medicale
- menopauza la 50 ani;
Istoricul bolii
Protocol medical
Examen neurologic
Investigatii
CT cerebral nativ :
Rezultat : Arie hipodensa extinsa fronto-temporo-parietal , insular si caudato-capsulo-
lenticular drp , cu stergerea reliefului cortical si efect de masa asupra sistemului ventricular .
Arii hipodense , infracentimetice , localizat pontin si axial si in nucleul lenticular stg . Sistem
ventricular asimetric prin colobarea V.
Concluzii : infarct subacut in teritoriul carotidian drp cu discret efect de masa . Infarcte
cronice lacunare pontin si lenticular stg .
Analize de laborator
LY#=1.68/*10/L
BAS%=0.6%
BAS#=0.12/*10/L
MCV=95.36/fL MPV=10.56/fL LY
%=7.5% VSH(1h)=22/mm
BIOCHIM NA(ser)=142/mm ol/l
IE
LDH=153/u/l
GOT=40/u/l
K(ser)=4.4/mm ol/l
CK-MB=6/u/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=95/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=161/mg/dl
T.Bilir=0.71mg%
Lipide=628/mg/dl
Trigl.=132mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=198/u/l
EXAMEN LCR-Aspect
LCR sanghinolent
ENT(+++)
LCR-culoare
XANTOCRO
M(+)
LCR-R Pandy
Pozitiv(++)
LCR-
Albumina 0.52
/g
LCR-nr celule
256/mm
LCR-nr
eritrocite
138.240/mm
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a
sindromului de inutilitate
social.
PLAN DE INGRIJIRE
I (21.03-24.03.2012)
1. Nevoia de a respira a
respira reprezinta nevoia
fiintei umane de a capata
oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare .
Surse de
dificulate
-durere
-anxietate
-
diminuare
a
mobilitati
i
intolerant
a la
efortul
fizic
-lipsa
cunosterii
despre
boala sa
Manifesta
ri de
dependent
a
-senzatie
de
sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi
in miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra
diferitelor parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Manifestari de
dependenta
- imobilizare la
pat, grad limitat
de miscare
- odihna si somn
deficitar prin stare de
disconfort
Manifestari de
dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-
si poata indeplini functiile.
-
hemip
legie
Concluzii
Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si
mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor.
Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
AVC ul este o
suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei parti
din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de tulburarile de motilitate
apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale, de comunicare.
Factorii determinanti
etc.
Discutii
- alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial, diminuarea fortei
musculare;
- alterarea comunicarii verbale;
- lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
- alterarea conceptiei despre sine;
- alimentatie inadecvata prin deficit;
- riscul alterarii tegumentelor;
- risc de accidente ( caderi, loviri, raniri ).
Concluzii
1. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). In
functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sangele,
simptomatologia este caracteristica.
3. AVC hemoragic hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza reprezinta
una din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate crescuta, iar
pentru supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice.
BIBLIOGRAFIE
loading...
1 truc pentru a Un Secret Simplu
Nu Reueti S Metoda Nou i
1 Truc Ciudat pierde n greutate. Pentru Pierderea
Slbeti? ncearc Ajut S Slbeti Bea Asta Pentru A
Pentru A Pierde n Medicii cer n Greutate
Acest Uciga Al Cu 12 Kg n 14 Slbi Rapid
Greutate. interzicerea Ascuns De Ctre
Grsimii Azi! Zile
acestei metode! Medici
Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in
echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator
Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si
evaluarea firmei
Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale
Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE
- Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul
ameliorarii intr-o linie materna de porcine
Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia
URGENTE ACIDO-BAZICE
METABOLISMUL FIERULUI SI CUPRULUI
PULBEREA ALCALINA F.R.X
EXPLORAREA SISTEMULUI CIRCULATOR - EXPLORAREA CIRCULATIEI
PERIFERICE
EDENTATIA TOTALA
Diabetul zaharat - trateaza cu plante
Anatomia functionala a sistemului urogenital
MAMITA BRUCELICA (MASTITIS BRUCELLOSA)
Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu
Share to FacebookShare to TwitterShare to Google BookmarkShare to PrinteazaShare to Mai multe...