1.

Aspecte istorice privind organizarea si activitatea avocatilor

1.1. Aparitia si organizarea avocaturii in Europa
Roma antica se considera statul care a dat nastere institutiei avocaturii. Initial termenul
latin advocatus presupunea, in Roma republicana,prieteni sau rude ale partii in procesul de
judecata care o insoteau in timpul sedintei judiciare si ii dadeau sfaturi.In perioada imperiului
acest termen capata semnificafia deaparator al dreptului".
Aparatorii in sensul general al acestui termen se repartizau in trei categorii - avocati,
laudatores si patroni, unde reprezentanti ai parplor se considerau numai ultimii, denumiti
uneori oratores sau defensores.Ei se alegeau din rindul persoanelor cu o reputatie buna si cu
vaste cunostinte, dar nu in special in jurisprudenta.
Avocatii nu participau la sustineri verbale, ci acordau consultatii juridice partilor, iar
laudatores" aveau o pozitie mixta intre martor si aparator, caracterizind pozitiv una dintre
partile de judecata.Patronii reprezentau interesele clientului in procesul de judecata
sustinind pledoarii in interesul acestuia fara vreo remunerare speciala ei se bucurau de o mare
stima in societate,care ulterior le permitea ocuparea unor functii inalte in aparatul de stat1.
In a doua jumatate a perioadei imperiale in Roma avocatura se organizeaza intr-un grup
social deosebit corpus togatorum,constituit din savanti juristi pe linga instantele
judecatoresti.Aceasta corporatie se afla sub supravegherea magistratilor care aplicau sanctiuni
disciplinare avocatilor.In aceasta perioada avocatii se asimileaza juristilor, iar unii dintre ei se
bucura de autoritate datorita interpretarii facute de ei in domeniul dreptului,care echivalau cu
legile.Pentru activitatea avocationala se stabiieste prin lege remunerarea acestora2.
In Anglia profesia de aparator s-a dezvoltat incepind cu sec. XIII-XIV pe linga instantele
de judecata la examinarea litigiilor civile.Din 1695 admiterea aparatorilor in cauze penale se
facea numai pentru tradarea de patrie,iar pentru alte infractium aceasta s-a legalizat abia in
1836.In Anglia profesia de aparator ale drepturilor a fost monopolizata de un grup de
personae,care se divizeaza in doua categorii deosebite:barristeri3 si solicitori4.
Barristerii sint avocati de categorie superioara invitati de Coroana sau de invinuit. si fac

1 ..-,
, ,,1957,.146.
2 Ibidem,p.154.

3 Avocat(pledant)desemnat cu termenul de iurisconsultus si licentiatus in iure,de obicei la

instantele superioare(Vladimir Hanga,Rodica Calciu,Dicionar juridic englez-roman.Editia a
II-a revazuta.Lumina Lex,1998,p.199).
parte din instantele judecatoresti superioare interogind martorii si sustinind pledoarii. Ei nu
au dreptul sa negocieze personal cu clientul si nu primesc onorariu de la acesta,fiind invitati
sa participe la cauza prin intermediul solicitor-ului.
Solicitorii sint avocati de categorie inferioari care negociazi cu clientul in privinta
asictentei juridice si onorariului,string probe si pregatesc cauza pentru judecata5.
Avocatura in Franta de la inceputul sec. XIX era constituita din persoane speciale, care
acordau asistenta juridica profesionala cetatenilor.Ei se divizau in doua categorii deosebite.
Prima categorie reprezentau avocatii in sensul propriu al cuvintului avocats.Aceste
persoane cu studii superioare juridice si cu un stagiu de lucru la un avocat reprezentau
interesele clientului,intocmeau acte juridice in cauzele judiciare si sustineau pledoarii
in fata instantelor.Avocatii fiecarei circumscriptii a Curtii de Apel faceau parte dintr-un
colegiu cu functii de autoadministrare in fruntea caruia se alegea un presedinte (batonnie)
onsiliul fiecarui colegiu din circumscriptie aplica sanctiuni disciplinare avocatlor si primea
noi membri in cadrul colegiului.
A doua categorie reprezentau imputemicitii (avoues), organizati intr-o corporatie pe
linga instantele judecatoreati si care se aflau sub supravegherea ministrului de justitie. Ei
trebuiau si cunoasca normele dreptului material si ale dreptului formal,iar pentru primirea in
corporatie sustineau un examen.Ei reprezentau,de regula,interesele clientului pregatind
materialele cauzei pentru judecata6.
Avocatura in Germania, organizata in baza Legii din 1878,reprezinta corporatie
independent,ale carei subdiviziuni se constituiau pe linga instantele judecatoresti superioare
de zemstva.In cadrul avocaturii se admiteau persoane cu studii superioare juridice si care
intruneau toate conditiile necesare pentru functia de judecator.Primirea in rindul avocatilor se
facea cu acordul ministerului de justice local.Pentru supravegherea activitatii profesionale se
formeaza un consiliu de avocati.In avocatura germana nu s-a facut divizarea in categorii de
avocati.Fiecare avocat pregatea personal matenalele cauzei si participa la dezbateri in fata
instantelor judecitoresti.7
Organizarea avocaturii in Rusia are loc conform Statutelor judiciare din 1864 pentru
desfasurarea dezbaterilor judiciare in conditii de contradictorialitate in cauzele civile si cele

4 Avocat insarcinat cu procedura;repezentant al Guvernuluipe linga Curtea Suprema(SUA);in

unele state procurer-sef;general-cosilier juridic al Coroanei(Ibidem,p.388).
5 ..-,op.cit.,p.408-409.

66 Ibidem,p.478-479.

7 Ibidem,p.560-561.
penale.
In Rusia avocatura profesionala se exercita de catre avocati care indeplinesc atit functia
apararii cit si functia reprezentrii in judecata.In fiecare circumscriptie a Curtii de justitie
avocatii alegeau un consiliu organ cu functii disciplinare si executive-care primea noi
avocati,in rindurile sale si elabora reguli in activitatea profesionala.
Pentru a fi primate in avocatura,persoanele trebuiau sa intruneasca urmatoarele conditii:
a)sa aiba studii superioare juridice;b)cinci ani de lucru in departamentul justitiei sau in
calitate de ajutor al imputernicitilor pe linga instantele judecatoresti.Fiecare avocet avea
dreptul sa participle la cause penale si cause civile pe tot teritoriul Rusiei in toate instantele
judecatoresti8.

1.2. Aparatia avocaturii in Principatele Romanesti

In Principatele Romanesti in a doua jumatate a sec al XVI odata cu complicarea

procedurii de judecata,ca consecinta a dezvoltarii aparatului de stat, se impun in ea tot mai
mult inscrierile se dezvolta birocratia.Astfel,se introduce condica de judet,registrul pentru
transcriptiuni si inscriptiuni.Ipsilanti obligind instantele sa tina condici scrise.In aceeasi
perioada se introduce institutia avocaturii (vechilii, ispravnicii) despre care jurisconsultul
Flechtenmacher scrie chiar un mic strudiu,ce reprezinas prima lucrare in acest sens9.
In judecata partile trebuiau sa se prezinte personal; acestea insa puteau fi reprezentate si
de un imputeniicit10.In process partile puteau fi ajutate de un avocat (vechil).Cind judecatorul
ii judeca pe cei ce sint in proces si unul dintre ei se judeca prin vechil, nu se condamna
vechilul, ci cel care 1-a trimis pe vechil in fata judecatii.Cind se infatisa un vechil la judecata,
judecatorii trebuiau sa-l intrebe daca are adeverinta si daca are doi martori.
care au auzit ca este vechil,care martori vor fi trecuti si in hotarire.Daca vechilul spunea a
este vechil numai pentru judecata,dar avea dreptul de a lua si a da, i se cerea adeverinta
scrisa11.
Perfectonarea organizarii judecatoresti si a desfasurarii procedurii de judecata inceputa in

8 Ibidem,p.772-773.

9 Vladimir Hanga,Istoria dreptului romanesc,Bucuresti,1957,p.106.

10 Se are in vedere numai in cause civile,fiindca in cauzele penale(pricini de

vinovatie),vechilia se interzice potrivit Pravilnicestii condici din 1780 in Tara Romanesca si
Manualului juridic a lui A.Donici(1805-1814)in moldova(Valentin Al.Georgescu,Ovid
Sachelarie,Judecata Domneasca in Tara Romaneasca si Modova,1611-1830.Partea a II-
a,Procedura de judecata,Ed.Academiei R.S.Romania,Bucuresti 1982,p.123-124.
a doua jumatate a sec. al XVIll-lea.a continuat in prima jumatate al sec.al XlX-lea in sensul
modernizarii si introducerii unor norme noi privind separarea instantelor judecatoresti de cele
administrative,specializarea lor, organizarea procedurii scrise,a apelului si revizuirii
hotaririlor,a avocaturii.In aceasta perioada are loc adoptarea unor acte normative (coduri) noi,
fapt ce a condus la accentuarea rolului legii scrise in raport cu obiceiul traditional. trasatura
caracteristica sistemului juridic din aceasta perioada, care a contribuit la aparitia institutiei
avocaturii, tine de inceputul consacrarii principiului legalitatii,prin impunerea obligatiei de a
respecta normele de drept tuturor persoanelor, indiferent de pozitia lor sociala sau politica12.
In Romania instituirea avocaturii profesionale are loc in perioada reformei judiciare din
1864, fiind preluat intru citva tipul avocaturii germano-austriece, a carei particularitate
reprezinta unirea functiilor de aparare cu cele de reprezentare.Structura ei organizatorica
amintea, in linii mari, tipul francez (autoadmininistrarea interna,sistemul sanctiunilor
disciplinare si procedura aplicarii lor). Astfel, in aceasta perioada,in locul institutiei arhaice a
vechiliei sau ispravniciei la infaptuirea justitiei,vine institutea noua - avocatura profesionala13.
Organizarea pe baze moderne a corpului de avocati a fost facuta prin Legea din 6/18
decembrie 1864 (pentru instituirea corpului de avocati),in care se arata ca: nimeni nu va
putea exercita profesiunea de advocat pe linga tribunale,curti sau Curtea de Casatiune de nu
va fi roman sau naturalizat roman,si nu va avea diploma de studiul dreptului de la facultate
de drept romana sau de la una din facultatile straine"; nu puteau fi avocati falitii nereabilitati
si bancrutii" si cei condamnati la pedepse infamante 14.Insa nu toate aceste conditii legale s-au
putut realiza imediat,si in aceasta privinta legiuitorul adauga:Toti acei care la promulgarea
acestei legi se vor afla exercitind profesiunea de avocat vor continua dupa distinctiile
inseminate la vale a fi inscrisi intre avocati,desi nu va avea titlul de sciinta cerut de art.1
Trei comisii instituie la Bucuresti,Iasi si Craiova de Ministerul Justitiei dintre avocatii
doctori sau licentiate in drept urmau sa examineze titlurile si actele prezentate,formind apoi
un tablou al avocatilor cu titlul de sciinta.Avocatii pacticanti care nu aveau acest titlu si nici
o vechime de patru ani profesiune sau care nu dobindisera autorizatia ministerului in urma
unui examen aveau un termen de sase luni de la promulgarea legiispre a se supune unuui
11 St.Gr.Berechet,procedura de judecata la slavi si romani,Chisinau,Cartea
Romaneasca,1926.Partea II,p.9.
12 Gheorghe Avornic,Organizarea si activitatea Avocaturii in Republica
Modova.Autoreferatul tezei de doctor in drept,Chisinau,1966,p.9.
13 Gheorghe Avornnic,op.cit.,p.10.

14 C.Hamangiu,Codul general al Romaniei.Legi uzuale(1860-

1990),vol.II,Bucuresti,1990,Ed.Librariei Ion Alcalay,p.14-27.
examen inaintea consiliilor respective de examinare(art.28).
In fiecare oras, centru judetean, unde numarul avocatilor era de cel putin zece,urma sa
se formeze un Consiliu de disciplina al avocatilor,compus din sapte membri (la Bucuresti si
Iasi) si din trei membri in celelalte orase. Prin Legea din 29 decembne 1864/10 ianuarie 1865
sestabilea uniforma pe care erau obligati sa poarte avocatii in timpul pledoariilor; citeva
dispozitii normative ulterioare au cautat sa imbunatateasca organizarea corpului avocatilor
(Legea completatoare din 8/20 iunie 1884).Ulterior prin Legea din 12 martie 1907 (pentru
instituirea orpului de avocati"), toti cei care intrunesc conditiile necesarende a fi avocati se
vor trece intr-un tablou special al avocatilor judetului, unde ei exerciteaza (art. 3). Orice
avocat va fi dator a se inscrie numai in tabloul unui singur judet unde isi va exercita
functiile. El va avea insa dreptul de a pleda inaintea oricarei Curti sau tribunal din alt judet
(art. 4). Orice avocat inscris in tablou, cu dreptul de a pleda, va primi din partea consiliului
respectiv carte de avocatura. Aceasta carte i se va luia inapoi
cind, dintr-o cauza legala,el va pierde acest drept (art. 5)15
In Basarabia rpul avocatilor era.organizat pe linga Curtile de Apel, avindu-se consiliile
de guvemare in orasele de resedinta ale Curtilor. La Chisinau nu exista Curte de Apel, de
aceea avocatii de la Curtea de Apel din Odesa aveau la Chisinau sectie speciala a
Consiliului Avocatilor din Odesa16.Dupa unirea Basarabiei cu Romania, Legea veche in 12
martie 1907 este inlocuita prin Legea pentru organizarea si unificarea corpului de avocati din
21 februarie 1923, care ulterior este abrogata prin Legea pentru organizarea orpului de
avocati din 22 decembrie 1931.
In acelasi timp dupa razboiul civil pe teritoriul din partea stinga a Nistrului, n RASSM,
pentru acordarea asistentei juridice polulatiei si in scopul efectuarii apararii,se formeaza
colegii ale aparatorilor in conformitate cu Bazele organizarii judecatoresti in URSS si in
republicile unionale" din 24 octombrie 1924.17.In 1925 a fost format Colegiul Apartorilor din
RASSM.La 1 decembrie 1929 a fost adoptatRegulamentul cu privire la organnizarea
judiciara in RSSM,conform caruia Colegiul Aparatorilor se afla pe linga Judecatoria
Suprema,care isi exercita functiile sub conducerea si suprafegherea sa nemijlocita.Numarul
membrilor Colegiului era in functie de necesitatile populatiei de asistenta juridical si
reglementat de Comisariatul de Justitie.Primirea in colegiu era efectuata de Prezidiul

15 C.Hamaniu,op.cit.,p.27.

16 Elena Arama,Istoria dreptului romanesc,Chisinau,1995,p.149.

17 .., ,1949,.167.
acestuia,insa Comisarul Justitiei avea dreptul de excludere din Colegiu18.

1.3. Organizarea avocaturii in Republica Moldova

Dupa formarea RSS Moldovenesti si includerea ei in URSS,la octombrie 1940 se
formeaza Colegiul Avocatilor din RSSM in conformitate cu Regulamentul cu privire la
avocatura in URSS din 16 august 1939. Coordonarea activitatii avocaturii in RSSM
era infaptuita de catre Comisariatul Poporului pentru Justitie din RSS Moldoveneasca.Pentru
acordarea asistentei juridice catre populatie in 1945 s-au format circa 68 de birouri pe intreg
teritoriul republicii. In 1959, in legatura cu lichidarea Ministerului Justifiei si in conformitate
cu Regulamentul cu privire la avocatura in RSSM din 16 aprilie 1960, coordonarea si
controlul asupra activitatii Colegiului Avocatilor din RSSM s-a exercitat de catre Comisia
Juridica de pe linga Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti19.
Regulamentul respectiv a fost modificat si completat prin Decretul Prezidiului Sovietului
Suprem al RSSM din 2 noiembrie 1965, in conformitate cu care Colegiul Avocatilor isi
exercita atributiile prin participarea avocatilor la ancheta preliminara,in instantele de judecata
si arbitraj, in scopul apararii drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, intreprinderilor,
institutiilor si organizatiilor, prin acordarea de diferite consultatii si explicatii privind
problemele juridice si prin intocmirea diverselor cereri, plingeri si a altor documente cu
caracter juridc, la cererea cetatenilor, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor,colhozurilor
etc.
Conform acelor modificari, organe ale Colegiului Avocatiilor sint: Adunarea Generala a
membrilor Colegiului Avocatilor;Prezidiul Colegiul Avocatilor;Comisia de Revizie.Pentru
organizarea activitatii membrelor Colegiului de Avocati au fost formate birouri de asistenta
juridical in conformitate cu diviziunea administrative-teritoriala a republicii in fiecare
raion(oras).
Prin decizia Consiliului de Ministri al RSSM din 30 decembrie 1971 coordonarea si
controlul asupra activitatii Colegiului Avocatilor din RSS Moldoveneasca sint exercitate din
nou de catre Ministerul Justitiei al RSSM.
Potrivit Constitutiei RSS Moldovenesti din 15 aprilie 1978,art. 160, Pentru acordarea
asistentei juridice cetatenilor si organizatiilor functioneaza colegiile avocatilor.In cazurile
prevazute prin legislatie,asistenta juridica se acorda cetatenilor gratuit.In acest sens la 30

18 Idem.

19 Vestile Sovetului Suprem al Rss Moldovenesti,nr.2 din 20 aprilie 1960.

noiembrie 1979 este adoptata Legea unionaia cu privire la avocatura in URSS 20. In
conformitate cu legislatia unionaia, in RSSM a fost aprobat Regulamentul avocaturii din
RSS Moldoveneasca prin legea din 21 noiembrie 198021. Art. 3 din Regulamentul avocaturii
din RSS Moldoveneasca,mentioneaza ca In RSSM se formeaza Colegiul Republican de
Avocati.In conformitate cu Legea URSS cu privire la avocatura in URSS,cu consimtamintul
Ministerului Justitiei al URSS, cind aceasta este necesar pentru acordarea de asistenta juridica
cetatenilor si organizatiilor, pot fi formate Colegii de avocati interteritoriale si alte Colegii de
avocati. Colegiul de avocati se formeaza la cererea unui grup de fondatori, alcatuit din
persoane cu studii juridice superioare. Propunerea cu privire la formarea Colegiului
de Avocati se trimite Ministerului Justitiei al RSSM, care, daca este de acord cu ea, prezinta
Consiliului de Ministri al RSS Moldovenesti pentru aprobare si inregistrare.
Organele Colegiului de avocati sint: organul suprem Adunarea Generala (Conferinta) a
membrilor Colegiului; organul executiv Prezidiul, iar organul de control si revizie
Comisia de Revizie.
Potrivit art. 11 al Regulamentului avocaturii din RSS Moldoveneasca in rindurile
membrilor Colegiului de Avocati se primesc cetateni ai URSS care au studii juridice
superioare si un stagiu de munca in specialitatea de jurist de cel putin doi ani.Persoanele
mentionate pot fi primite in rindurile membrilor Colegiului dupa perioada de proba de pina
la trei luni. Persoanele care au absolvit institutii de invatamint juridic superior, dar nu au
vechime in munca in specialitatea de jurist sau au un stagiu mai mic de doi ani pot fi primite
in Colegiul de Avocati dupa ce fac la Colegiu un stagiu de la sase luni pina la un an.
Pentru organizarea activitatii avocatilor in vederea acordirii de asistenta juridica Prezidiul
Colegiului de Avocati din RSS Moldoveaneasca creeaza in raioanele, orasele, raioanele din
orase Birouri de Asistenta Juridica.
Biroui de asistenta juridica este condus de un sef, numit de Prezidiul Colegiului de
Avocati din RSSM dintre membrii Colegiului.Avocatii acordau urmatoarele tipuri de asistenta
juridica:1) consultatiii si explicatii in probleme juridice, informatii verbale si in scris asupra
legislatiei;2) intocmirea cererilor, plingerilor si altor documente cu caracter juridic;
3)exercitarea reprezentarii la instanta de judecata, la arbitraj si la alte organe de stat in
cauzele civile si in cele legate de contraventiile administrative;4) participarea la Ancheta
preliminara si la judecarea proceselor penale in calitate de aparator al invinuitului sau
rcprezentant al partii vatamate,al partii civile sau al partii civilmente responsabile.

20 ,1979,nr.49.

21 Vestile Sovetului Suprem si ale Guvernului RSS Moldovenesti,1980,nr.11

 Din 1988 in afara de birourile de asistenta juridica create in cadrul Colegiului de avocati
au fost organizate in conformitate cu legea unionaia Cu privire la cooperatie in URSS din 26
mai 1988, cooperative pentru acordarea serviciilor juridice 22. Aceste cooperative acordau
aceleasi feluri de asistenta juridical prevazute de Regulamentul avocaturii RSSM. Prin
urmare, din l988 asistenta juridica se acorda persoanelor fizice si persoanelor juridice nu
numai de catre membrii Colegiului avocatilor din RSSM, care se numesc avocati, dar si de
catre membrii cooperativelor juridice sau in baza de licenta individuala,care nu faceau parte
din Colegiul avocatilor si, respectiv, nu se numesc avocati 23.Desi denumirea de avocet nu
trebuie raportata neaparat la calitatea de membru al Colegiului Avocatilor,ci la caraterul
activitatii exercitate.Astfel "avocat este persoana care are profesiunea de a acorda asistenta
juridica celor interesati24.Insa asistenta juridica se acorda intreprinderilor,organizatiilor sau
institutiilor si de catre propriul serviciu juridic creat in acest scop.Pesoanele angajate in
cimpul muncii la intreprinderi,organizatii si institutii pentru acordarea asistentei juridice se
numesc "consilieri juridici","consultant juridici sau "jurisconsulti 25. Astfel jurisconsultii
acorda asistenta juridica persoanelor juridice in cadrul relatiilor de munca, spre deosebire de
avocati, care presteaza aceste servicii persoanelor fizice si celor juridice in baza de
contract.Din 1990, conform Hotaririi Guvernului RSS Moldova nr.476 din 20 decembrie
1990 cu privire la reglamentarea unor genuri de activitate in Republica Moldova, Ministerul
Justitiei elibereaza licente persoanelor pentru practicarea activitatii individuale de acordare a
asistenjei juridice26.
Dupa proclamarea independentei Republicii Moldova la 27 august 1991 si alte transformari
social-politice,reorganizarea institutiei avocaturii.devine necesitate obiectiva in cadrul
reformei judiciare si de drept care se preconizeaza,iar Regulamentul avocaturii din RSS
Moldoveneasca din 21 noiembrie 1980 este depasit de timp prin faptul organizarii unei noi
avocaturi de alternativa.In cadrul discutiilor privind conceptia reformei judiciare in Republica

22 ,1988,nr.6.

23 Art.43,alin.5 din Codul de procedura penala,in redactia Legii din 1 aprilie 1992,prevede
ca In caliatate de aparator se admit avocatii,iar prin decizia judecatorului sau a
anchetatorului,prin cheierea instantei de judecata pot fi admise si alte persoane care dispun de
licenta respectiva.
24 DEX,Bucuresti 1996,p.78.

25 Printr-o ala semnificatie mai veche,jurisconsultuleste definit ca:specialist in stiintele

juridice de mare autoritate,care este consultant in problemle dificile de
drept(DEX,op.cit.,p.551).
26 Vestile Sovetului Suprem si ale Guvernului RSS Moldovenesti,1990,nr.12.
Moldova in 1992 s-a mentionat ca: ...Au devenit realitate Colegiul avocatilor de
altemativa, cooperativele juridice, al aror statut juridic, mod de formare si componenta
de cadre nu le permite in majoritatea cazurilor de a acorda ajutor juridic la timp si calificat,
lipseste controlul asupra calitatii lucrului lor"27. In acest sens s-a subliniat dreptul avocatilor
de a se uni intr-o asociatie de autoconducere. Aceasta asociatie va asigura eliberarea
licentelor cu drept de a se ocupa cu activitatea de avocat,respectarea de catre avocati a eticii
profesionale va avea drept de a intenta proceduri disciplinare si de a aplica sanctiuni
disciplinare,inclusiv pierderea licentelor,va acorda aiutor melodic si la organizarea
profesionala28.
La 21 iunie 1994, Parlamentul,aprobind "Conceptia reformei judiciare si de drept, s-a
referit si la problemele asistentei juridice acordate populatiei.Sub acest aspect s-a mentionat
ca Unul din principiile de baza ale statului de drept este asigurarea asistentei juridice
populatiei.Asistenta va fi asigurata de avocatura-organizatii (asociatii) autonome de asistenta
juridica create pe principiile de independenta profesionala si autodirijare, de servicii de
consultanta juridica private etc.Statul trebuie sa garanteze finantarea asistentei juridice
acordate unor categorii de cetateni in conditiile legii (minori, invalizi, batrini etc). Asistenta
juridica pentru agentii economici va fi acordata de catre serviciile de consultanta juridica,
avocati, unitati particulare de profil.Chestiunile privind asistenta juridica a cetatenilor si
agentilor economici ar putea fi reglementate printr-o lege speciala-Legea privind asistenta
juridica. Aceasta lege ar prevedea:statutul avocatului si consultantului juridic, masuri pentru
stimularea infiintarii de unitati particulare de profil"29.
Insa in perioada 1994-1999 schimbari in acest sens nu s-au produs, reglementarea juridica
a organizarii avocaturii si acordarii asistentei juridice continuind a se face prin doua
modalitati:prima - de catre Regulamentul avocaturii din 21.11.1980,si a doua - de catre
serie de hotariri ale Guvernului, iar din 1999 de catre Legea nr.395-XIV30.
La 13 mai 1999 este adoptata Legea cu privre la avocatura ce defineste avocatura ca
asociatie profesionala benevola de juristi care exercita profesia de avocat, mentionindu-se in
continuare ca profesia de avocat se exercita numai de catre membrii Uniunii Avocatilor din
Republica Moldova si numai de catre persoana care a obtinut licenta respectiva in

27 A.Barbaneagra,I.Lozovanu,Conceptia reformei juridiciare in Republica Moldova,Legea

si viata,nr.10,1992,p.7.
28 Idem.

29 Conceptia reformei judiciare si de drept in Republivca Moldova,Anexa la Hotarirea

Parlamentului nr.152-XIII din 21 iunie 1994,Monotorul official al Republicii Moldova
,nr.6,iunie 1994,p.80.
conformitate cu legislatia31. Iar licenta pentru exercitarea profesiei de avocat se acorda de
catre Ministerul Justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii Avocatilor, art. 4, alin. 2, al Legii
cu privire la avocatura Curtea Constitutionala exercitind controlul constitutionalitatii
unor prevederi ale acestei legi, a declarat neconstitutionale dispozitiile art. 2, alin. 2:Profesia
de avocat se exercita numai de membrii Uniunii Avocatilor din Republica Moldova, in
continuare denumita Uniunea Avocatilor,sintagmala propunerea Consiliului Uniunii
Avocatilor din art. 4, alin. 2, precum si alte prevederi32\

2. Avocatura si exercitarea profesiei de avocat

2.1. Caracterul avocaturii si exercitarea profesiei de avocat
Potrivit art. 1 al Legii cu privire la avocatura, avocatura in Republica Moldova reprezinta
institutie de drept nonguvenamentala,independenta,menita,in conformitate cu Constitutia,
sa asigure exercitarea activitatii profesionale de aparare a drepturilor si libertatilor omului si
acordarea de ajutor juridic calificat persoanelor fizice si juridice.
Avocatura este asociatie profesionala benevola de juristi care exercita profesia de
avocat.Aceasta profesie are la baza ideile umanismului si legalitatii,nu tine de activitatea de
intreprinzator si nu urmareste un scop lucrativ.
Exercitarea profesiei de avocat (acordarea asistenfei juridice)este libera si independenta,
cu organizare si functionare autonoma, in conditiile Legii din 13 mai 1999 si ale statutului
profesiei de avocet.Profesia de avocet se exercita in forma de birouri individuale de avicati si

30 Potrivit hotaririlor Guvernului Republicii Moldova:nr.581 din 17 august 1995(Monitorul

oficial,nr.59-60,1995);nr.888 din 19 septembrie 1997 (Monitorul oficial,nr.77-
78,1997);nr.110 din 2 februarie 1998(Monitorul oficial,nr.24-25,1998)Cu privire la
reglementarea unor genuri de activitate in Reublica Moldovasi ulterior potrivit Legii privind
acordarea de licente pentru unele genuri de activitate diin 26 martie 1999(Monitorul
oficial,nr.62-67,1999),Ministerul Justitiei elibereaza licente individuale pentru acordarea de
asistenta juridica.
31 Legea nr.359-XIV din 13 mai 1999,Monitorul official,nr.98-100,1999.

32 Hotarirea Curtii Constitutionale privind controlul constitutionalitatii unor prevederi din

Legea nr.395-XIV din 13 mai 1999 cu privirea la avocatura,nr.8 din 15.02.2000,Monitorul
official al Republicii Moldovanr.24-26/11 din 02.03.2000.
biroouri associate de avocati.
Avocatul este in drept sa-si aleaga si sa schimbe de sine statator forma de exercitare a
profesiei. Pentru exercitarea profesiei este necesard obtinerea licentei privind acordarea de
asistenta juridica in conformitate cu legea, iar calitatea de membru al Uniunii Avocatilor din
Republica Moldova este un drept al avocatului, dar nu si o obligatie.In acest sens Curtea
Constitutionala a mentionat ca Conditia obligatorie de a avea calitatea de membru al Uniunii
Avocatilor din Republica Moldova pentru juristii care detin licenta Ministerului Justitiei
privind dreptul de acordare a asistentei juridice aduce atingere drepturilor constitutionale ale
cetatenilor la libera asociere si la libera alegere a muncii si profesiei (art. 42 i 43 din
Constitutie) si, de asemenea,contravine Declaratiei universale a drepturilor omului, care
prevede ca nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie(art. 20, alin. 2) 33". Conditia
obligatorie a avocatului de a adera la Uniunea Avocatilor restringe dreptul cetateanului,
conferit prin art. 25, alin. 2, din Constitutie, de a reactiona independent,prin mijloace
legitime, la incalcarea drepturilor si libertatlior sale si ingradeste dreptul sau la alegerea libera
a avocatului (aparatorului) pentru acordarea de asistenta juridica calificata.Dreptul partilor de
a fi asistate in tot cursul procesului de un avocat ales sau numit din oficiu, statutat de art. 26,
alin. 3, din Constitutie, nu poate fi apreciat ca o obligatie a partilor de a apela, pentru
asistenta juridica, numai la membrii Uniunii Avocatilor34.
Profesia de avocat poate fi exercitata numai de persoane care au obtinut licenta respectiva
in conformitate cu legislate35.Licenta pentru exercitarea profesiei de avocat este acordata de
catre Ministerul justitiei in termen de 30 de zile de la data prezentarii documentelor
necesare.Curtea Constitutionala a precizat ca Modul de prezentare a actelor necesare pentru
acordarea licentei si modul de eliberare a licentei,inclusive pentru acordarea licentei si modul
de elibereare a licentei,inclusive pentru acordarea asistentei juridice,stabilite de Legea nr.332-
XIV din 26.03.1999 privind acordarea de licente pentru unele genuri de activitate sint unice si
obligatorii.Legea nr.332-XIV nu conditioneaza acordarea licentei prin obligatia titularului de

33 Hotarirea Curtii Constitutionale nr.8 din 15.02.2000.

34 Idem.

35 Din continutul art.5 al Legii cu privire la avocatura din 13.05.1999 rezulta ca membrii
Uniunii Avocatilor din Republica Moldova care nu dispun de licenta respective a Ministerului
justitiei nu pot acorda asistenta juridical.Insa la momentul actual avocatii care au dobindit
aceasta calitate in conformitate cu Regulamentul avocaturii din RSSM din 21.XI1980,prin
admiterea in Colegiul de Avocati,exercita in continuare profesia de avocet fara a dispune de
licenta individuala.
a solicita consimtamintul vreunui organ36.
Prin urmare, avizul sau propunerea Consiliului Uniunii Avocatilor pentru acordarea
licentei de catre Ministerul Justitiei nu este necesara potrivit Hotaririi Curtii Constitutionale,
care califica drept neconstitutionale aceste dispozitii ale Legii cu privire la avocatura37.
In baza celor relatate conchidem ca "avocatura ca asociatie profesionala devine
ineficienta in lipsa pirghiilor reale de influenta asupra avocatilor in scopul acordarii asistentei
juridice calitative. Din acest punct de vedere atributiile traditionale ale avocaturii privind
admiterea la exercitarea profesiei de avocat (acordarea de asistenta juridica), controlul asupra
acestei activitati,precum si retragerea licentei (incetarea calitatii de avocat) sint date in
competenta Ministerului Justitiei. Astfel avocatura poate fi definite nu numai ca asociatie
benevola, dar si ca un ansamblu de persoane care acorda asistenta juridica in baza de licenta.
Potrivit art. 16 al Legii cu privire la avocatura, profesia de avocet se exercita, la alegere, in
birouri individuate si birouri asociate de avocati.Avocatul poate angaja, in baza de contract,
colaboratori avocati si alti specialisti.
Intr-un birou individual de avocati isi exercita profesia un avocat definitv, singur sau
impreuna cu alti avocati colaboratori.
Biroul individual de avocati nu este persoana juridica, dar are stampila.
Avocatii, in scopul exercitarii in comun a profesiei si al reducerii cheltuielilor aferente,
pastrindu-si individualitatea in raporturile cu clientii, pot coopera in biroruri asociate de
avocati,conduse de un sef ales de ei.
Biroul asocial de avocati este persoana juridica,are denumirea sa si dispune de stampila.
Biroul asociat de avocati poate avea proprietate comuna in diviziune.Raporlurile civile se
nasc numai intre client si avocat.
Avocatul poate alege si schimba oricind forma de exercitare a profesiei,cu instiintarea
Consilului Uniunii Avocatilor.Cererea de inregistrare a biroului de avocati si acordul de
asociere a avocatilor incheiat in forma scrisa,cu respectarea prevederilor legii, se prezinta
Consilului Uniunii Avocatilor pentru inregistrare.Acesta verifica indeplinirea conditiilor
legale si, constatind indeplinirea lor, inregistreaza biroul repectiv in termen de luna de la
data depunerii cererii.Hotarirea Consiliului Uniunii Avocatilor privind refuzul inregistrarii
poate fi contestata in fata Congresului avocatilor sau reclamata in justitie in termen de
luna de la data inminarii copiei hotaririi.

36 Hotarirea Curtii Constitutionale,nr.8 din 15.02.2000

37 Idem.
 2.2. Dobindirea calitatii de avocat
Poate fi avocat cetateanul Republicii Moldova licentiat al unei facultati de drept, ce se
bucura de buna reputatie, cunoaste limba de stat si nu se gaseste sub incidenta art. 9 si 10
ale Legii cu privire la avocatura.
Admiterea in profesia de avocat se efectueaza pe baza unui examen de calificare 38. Sint
scutite de examenul de calificare persoanele care au cel putin cinci ani de vechime in munca
in functie de judecator sau procuror ori au grad stiintific in domeniul dreptului.
Persoanele licentiate in drept care nu au vechime in munca in domeniu sau aceasta
vechime este mai mica de de trei ani sint admise in profesie dupa efectuarea unui stagiu de
pregatire profesionala cu durata de la unu la doi ani si suspunerea examenului de calificare.
Conditiile efectuarii stagiului,drepturile si obligatiie avocatului stagiar sint reglementate prin
statutul profesiei de avocat.
Conform art. 9 al Legii cu privire la avocatura, nu pot fi avocati:
a) persoanele condamnate definitv pentru savirairea unei infractiuni intentionate;
b) persoanele care au savirsit abuzuri,stabilite prin hotarire judecatoreasca,prin care au fost
inculcate drepturile si libertatile fundamentale ale omului;
c) persoanele anterior lipsite de dreptul de a exercita profesia de avocat si concediate din
organele de drept din motive compromitatoare;
d) persoanele carora li s-a aplicat interdictia de a exercita profesia durata stabilita prin
hotarire judecatoreasca sau disciplinara;
e) persoanele lipsite sau limitate, in modul stabilit de lege,de capacitatea de exercitiu.
Potrivit art. 10 al Legii cu privire la avocatura, exercitarea profesiei este incompatibila cu:
a)activitatea salarizata in cadrul autoritatilor publice;
b) practicarea nemijlocita a activitatii de comert;
c) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei dc avocat sau bunele
moravuri.
Persoanele admise in profesia de avocat in conditiile legii dobindesc calitatea de avocat
definitiv.Dar, potrivit art. 5 al Legii privind acordarea de licente pentru unele genuri de
activitate, licenta in asemenea cazuri se acorda pentru un termen de cinci ani.

2.3. Incetarea calitatii de avocat

38 In baza Hotaririi Curtii Constitutionale nr.8 din 15.02.2000,organizarea si desfasurarea

examenului de calificare pentru obtinerea licentei de avocet se va efectua de catre Ministerul
justitiei,dar nu de Comisia d Calificare a Uniunii Avocatilor.
 Potrivit Hotaririi Curtii Constitutionale nr. 8 din 15.02.2000, art. 11 al Legii cu privire la
avocatura,care prevede incetarea calitatii de avocat, este declarat neconstitutional si, prin
urmare,are aplicatie in acest sens art. 16 al Legii privind acordarea de licente pentru unele
genuri de activitate, care reglementeaza retragerea licentei.Incetarea respectiv calitatii de
avocat are loc in cazul retragerii licentei.
Licenta, potrivit legii sus-mentionate,se retrage de catre Ministerul Justitiei in cazurile
cind titularul depune cerere in acest sens, titularul persoana juridica se lichideaza (sau in caz
de deces al avocatului).
In cazurile cind in acte au fost descoperite date eronate, care nu puteau fi depistate in
momentul eliberarii licentei, titularul a incalcat conditiile stipulate in licenta sau a incalcat
indicatiile sau dispozitiile Ministerului Justitiei, titularul va fi avertizat despre necesitatea
inlaturarii lor intr-un termen rezonabil.In cazul cind aceste incalcari nu s-au inlaturat in
termenul stabilit de Ministerul Justitiei, acesta va depune in instanta de judecata cererea de
retragere a licentei,suspendind concomitent liccnta pentru trei luni.
Art. 12 al Legii cu privire la avocatura precizeaza in ce situatii calitatea de avocat se
suspenda:
a) in cazurile de incompatibilitate prevazute de art.10 al Legii cu privire la avocatura;
b) pe perioada interdictiei de a exercita profesia de avocet dispusa prin hotarire
judecatoreasca sau disciplinara.
c) in caz de neplata a taxelor si contributiilor profesionale,timp de sase luni de la scadenta
acestora pina la achitarea integrala a restantelor.
In cazul depistarii datelor eronate privind conditiile prevazute de art. 6, alin. 1, 2, 3, 4, al
Legii cu privire la avocatura sau a datelor privind restrictive prevazute de art. 9, pct.a),
b), c) si d) a acestei legi, Ministerul Justitiei va suspenda licenta pentru exercitarea profesiei
de avocat si va depune in instanta de judecata cererea de retragere a acesteia.

3. Statutul avocatului
3.1. Drepturile si indatoririle avocatului
Avocatul, membru al Uniunii Avocatlor are urmatoarele drepturi:
a) sa aleaga si sa fie ales in organele Uniunii Avocatilor;
b) sa puna in fata organelor Uniunii Avocatilor probleme ce tin de activitatea Uniunii, sa faca
propuneri de ameliorare a activitatii ei si sa participe la discutarea acestora;
c) sa participe personal in toate cazurile de discutare de catre organele Uniunii Avocatilor a
activitatii sau a comportamentuiui sau;
d) sa primeasca din partea Uniunii Avocatilor ajutor metodic si juridic necesar exercitarii
profesiei;
e) sa beneficieze de inlesnirile prevazute pentru membirii Uniunii Avocatilor;
f) sa ceara ajutorul Uniunii Avocatilor in scopul apararii drepturilor si intereselor sale
legitime;
g) sa iasa din componenta Uniunii Avocatilor.
Avocatul, acordind asistenta juridica, are urmatoarele drepturi:
a) sa reprezinte persoanele fizice si juridice care i-au cerut asistenta in toate autoritatile
publice, intreprinderile, institutiile si organizatiile, precum si in fata persoanelor cu functii de
raspundere a caror competenta tine de solutionarea problemelor respective;
b) sa solicite de la autoritatile publice,intreprinderi,institutii si organizatii certificate,referinte
si alte documente necesare in legatura cu acordarea asistentei juridice;
c) sa solicite avizul specialistilor in problemele ce necesita cunostinte speciale daca acesta
este necesar pentru acordarea asistentei juridice;
d) sa culeaga si sa prezinte probe in conformitate cu normele legislatiei procesuale si, in acest
scop, sa ceara efectuarea de cercetari adaugatoare la fata locului,de expertize, ridicarea de
obiecte si documente, depistarea martorilor si audierea acestora, precum si efectuarea altor
actiuni procesuale;
e) sa utilizeze mijloace tehnice (computere, aparataj video,de cinema, foto, de inregistrare
sonora);
f) sa comunice, nestingherit de nimeni, cu clientul, inclusive in cazul in care acesta se afla
sub arest;
g) sa exercite alte drepturi neinterzise de legislate.
Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor
cheltuielilor suportate in interesul clientului.
Avocatul, ca si clientul, are dreptul sa rezilieze contractul de asistenta juridica.
In exercitarea profesiei avocatul se bucura de urmatoarele garantii:
a) avocatul este liber in alegerea pozitiei sale si nu este obligat sa coordoneze cu nimeni
altcineva decit cu clientul sau;
b) se interzice: imixtiunea in activitatea profesionala a avocatului;a cere de la el sa comunice
anumite informatii care fac obiectul secretului profesional, precum fi a cere asemenea
informatii de la client,colegi, persoane cu functii de raspundere si lucratori tehnici ai
organelor avocaturii.Obiectul secretului profesional il constituie chestiunile cu care
persoana s-a adresat dupa asistenta juridica,esenta consultatiilor oferite de avocet, marimea
onorariului, procedeele de aparare, datele privind persoana care s-a adresat dupa asistenta si
alte imprejurari care reies din activitatea professionala a avocatului;
c) contractul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stinjenit sau controlat, direct sau indirect,
de nici un organ al statului;
d) avocatul are dreptul la sediu professional,in acest seas instantele judecatoresti asigura in
sediul lor spatiile necesare exercitarii profesiei de avocat;
e) avocatul nu poate fi audiat in calitate de martor in legatura cu circumstantele ce i-au
devenit cunoscute in procesul de asistare juridica, precum si in cazul cind declaratiile sale pot
fi folosite in detrimentul clientului;
f) avocatului nu-i poate fi limitat dreptul la confidenlialitatea acordarii asistentei juridice.
Avocatului i se asigura dreptul la intrevedere si convorbire confidentiala cu un client aflat in
locurile de detente, luindu-se masurile necesare de securitate, inclusiv in cazurile aplicarii
fala de client a masurilor coercitive cu caracter medical;
g) avocatului i se garanteaza si i se asigura taina convorbirilor cu clientul. In legatura cu
aceasta,se interzice de a asculta si a inregistra pe banda audio sau video, a fixa prin alte
mijloace continutul convorbirilor avocatului cu clientul, inclusiv in locurile de detente
preventiva sau de ispasire a pedepsei.
In exercitarea profesiei, avocatul este obligat:
a) sa respecte strict si neabatut prevederile legislatiei, sa contribuie la realizarea liberului
acces la justitie si desfasurarea unui proces echitabil, sa utilizeze toate mijloacele si
procedeele prevazute de lege pentru a apara drepturile si interesele legitime ale persoanei care
s-a adresat dupa asistenta juridica;
b) sa studieze minutios cazul care i- fost incredintat,sa se prezinte la timp in instantele de
judecata,organelle de urmarire penala si alte institutii,sa manifeste constiinciozitate si
probitate profesionala,sa resspecte solemnitatea seintelor de judecata,sa se comporte cu
demniate fata de judecatori si de partile in proces;
c) sa acorde asistenta juridical in cazurile in care a fost numit di oficiu;
d) sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit;
e) sa tina evidentele cerute de lege si de statutul profesiei de avocat cu privire la cazurile in
care s-a angajat si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea
bugctelor baroului si Uniunii Avocatilor;
0 sa-si perfectioneze sistematic cunostintele,atit prin autoinstruire, cit fi prin frecventarea
cursurilor si seminarelor de perfectionare profesionala;
g) sa participe la toate sedintele convocate de organele de conducere ale avocaturii, la
activititile profesionale si la sedintele organelor avocaturii din care face parte.Absentarea
repetata si nemotivata constituie abatere disciplinara.
Avocatul nu este in drept:
a) sa accepte misiunea de acordare a asistentei juridice daca in cauza data acorda sau a
acordat anterior asistenta juridical persoanelor ale caror interese sint in contradictie cu
interesele persoanei care s-a adresat cu rugamintea de a sustine apararea ori daca in cauza
data a participat in calitate de judecator, procuror, anchetator penal, persoana care a efectuat
cercetarea penala, de expert, specialist, traducator, martor,martor asistent, precum si daca,la
cercetarea si examinarea cauzei participa persoana cu functii de raspundere ruda cu
avocatul;
b) sa reprezinte parti cu interese contrarii in aceeata cauza sau in cauze conexe, sa pledeze
impotriva partii care 1-a consultat mai inainte in legaturi cu aspectele litigioase concrete ale
cauzei;
c) sa refuze nemotivat sustinerea cauzei daca anterior a acceptat acordarea asistentei juridice;
d) sa divulge datele ce i-au fost comunicate in mod confidential in legituri cu acordarea
asistentei juridice;
e) sa foloseasca,in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, in scopul dobindirii clientelei,
procedee incompatibile cu demnitatea profesiei, precum si mijloace de reclama si publicitate.
Cazurile si masurile in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei
sale se stabilesc in statutul profesiei de avocat;
f) sa cumpere sau si achizitioneze in alt mod bunuri si drepturi care sint obiecte de litigiu ale
persoanelor fizice si juridice carora el le-a acordat asistenta juridical,atit in numele sau,cit si
sub forma de achzitionare pentru alte persoane.

3.2.Raspundere disciplinara a avocatului

Potrivit art.35 al Legii cu privire la avocatura,avocatul raspunde disciplinar pentru
uncalcarea prevederilor legii mentionate,ale statutului profesiei de avocet si a altor acte
normative ce reglementeaza activitatea sa.
Sactiunea disciplnara se aplica avocatului de catre Consiliul Avocatilor,daca acesta
este mebru al Uniunii Avocatilor sau de catre Ministerul Justitiei daca nu face parte din
aceasta Uniune.Sanctiunea se aplica imediat dupa depistarea ei,fara a include in acest termen
perioada bolii sau a concediului avocatului.Sanctiunea nu poate fi aplicata dupa expirarea a 6
luni din momentul comiterii incalcarii.
Avocatul care conduce serviciul de asistenta judiciara de pe linga fiecare instant este
obligat sa sesizeze in scris consiliul baroului privind faptele comise de orice avocet,ce
constituie incalcari disciplinare.
Instantele de judecata,organelle de urmarire penala si procuratura sint obligate sa
inainteze consiliul baroului orice plingere facuta impotriva unui avocet si sa-l instiinteze
despre orice avocet.
Actiunea de sanctionare disciplinara poate di intentata de Congresul avocatilor,de
Comisia pentru etica si disciplina sau,supa caz,de Ministerul Justitiei.
Pina la examinarea cazului de raspundere disciplinara,Comisia pentru etica si
disciplina cere de la avocet o explicatie in scris si verifica temeiul tragerii lui la raspundere
disciplinara.
Actiunea privind abaterea disciplinara se examineaza in prezenta avocatului tras la
raspundere disciplinara.Absenta repetata,fara motive temeice,a avocatului nu constituie o
piedica pentru examinarea in lipsa luui a actiunii privind abaterea disciplinara.In caz de
depistatre a aunor date ce confirma comiterea da catre avocet a unei abateridisciplinare pntru
care poate fi exclus din Uniunea Avocatilor,Consiliul Uniunii,la propunerea Comisiei pentru
etica si disciplina,este in drept sa-l inlature de la exercitarea profesiei pina la solutionarea
definitive a problemei in cauza.
Pentru fiecare abatere disciplinara poate fi aplicata singura sanctiune.
Sanctiuni disciplinare sint:
a) observatia;
b) mustrarea;
c) mustrarea aspra;
d) interdictia de a exercita profesia de avocat pe un termen de pina la un an;
e) excuderea din Uniunea Avocatilor.
La aplicarea sanctiunii disciplinare se tine cont de gravitatea abaterii, de circumstantele in
care a fost comisa, de activitatea anterioara si comportamentul avocatului.
Hotarirea Consiliului Ununii Avocatilor de sanctionare disciplinara poate fi contestata in
fata Congresului ordinar al avocatilor sau in justitie, in termen de luna din ziua inminarii
copiei hotaririi. Hotarirea Ministerului Justitiei privind aplicarea sanctiunii disciplinare
avocatului care activeaza in baza de licenta individual poate fi atacata in instanta de judecata
in acelasi termen aratat mai sus.
Daca in decurs de un an din momentul sanctionarii disciplinare avocatul nu a fost tras la
noua raspundere disciplinara,el se considera absolvit de sanctionare. Aceasta prevedere nu
este aplicata in cazul sanctiunii interdictie de a exercita profesia de avocat pe un termen de
pina la un an.
Sanctiunea disciplinara poate fi ridicata inainte de termen de Congresul avocatilor sau de
Consiliul Uniunii Avocatilor la propunerea Comisiei pentru etica si disciplina. Avocatilor
stagiari li se aplica sanctiuni disciplinare pentru abateri disciplinare in aceleasi conditii.
 3.3. Retribuirea muncii avocatilor
Avocatul are dreptul la retribuirea muncii si la acoperirea tuturor cheltuielilor suportate in
interesul clientului. Munca avocatilor este retribuita din mijloacele incasate de la persoanele
fizice si juridice pentru acordarea asistentei juridice. Cuantumul onorariilor este fixat, la
intelegere, intre parti.
Asistenta judiciara, acordata de avocat din oficiu sau la cererea clientului care beneficiaza
de asistenta gratuita, se retribuie din bugetul de stat.
Retribuirea muncii avocatului in cauza penala nu poate fi mai mica decit salariul mediu al
procurorului participant la cauza.
Cuantumul retribuirii muncii avocatului din buget se sabileste,de comun accord,de catre
Consiliul Uniunii Avocatilor,Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor.
Avocatul se bucura de dreptul la concediu,indemnizatii pentru asigurari sociale de stat si
pensii de stat.
Avocatii au dreptul sa formeze fonduri pentru necesitati sociale in conditiile prevazute de
statutul profesiei de avocet.Asupra activitatii de avocet nu se extend prevederile Legii cu
privire la antreprenoriat si intreprinderi.

4.Asistenta juridica si formele ei

Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) asistenta (aparare) in fata organelor de jurisdictie si de urmarire penala in cauze penale;
c) reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie si de urmarire penala in cauze penale,
civile, administrative sau contraventionale;
d) apararea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor
fizice fi juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutii si orice cetatean al Republicii
Moldova sau strain;
e) orice alte mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare neinterzise de lege.
Asistenta juridica acordata in cazurile in care apararea este obligatorie potrivit legii,
precum si la cererea instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, in situatia in
care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitatea vadita de a plati onorariul, se
numeste asistenta judiciara, conform art.34 al Legii cu privire la avocatura.
Asistenta judiciara sau asistenta juridica obligatorie se acorda, de regula,in cauze penale
celui banuit, invinuit sau inculpate.Baroul, prin intermediul birourilor individuale si al a celor
associate de avocati, asigura asitenta judiciara, organizind servicii in acest scop la sediile
tuturor instantelor de judecata din unitatea teritoriala autonoma Gagauzia si din municipiul
Chisinau. Aceste servicii asigura asistenta juridica si la organele de urmarire penala din
teritoriu, conduse de cite un avocat definitive,numit de consiliul baroului, si coordonate de un
membru al consiliul baroului.
In cazurile in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea instantelor de
judecata sau a organelor de urmarire penala, plata onorariilor se face din bugetul de stat In
cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace material ar fi prejudiciate prin
intirziere de plata a onorariului, decanul baroului sau seful biroului de avocati poate aproba
acordarea de asistenta gratuita.

5.Organizarea profesiei de avocat

5.1.Principiile de organizare a profesiei de avocat si organele
teritoriale
Profesia de avocat este organizata si funtioneaza in baza principiului autonomiei, in
limitele competentei prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat.
Alegerea organelor de conducere ale avocaturii se face numai prin vot secret.Organele de
conducere colegiale iau hotariri numai prin vor deschis. Deliberarea si votul constituie un
secret profesional.
Organ teritorial al avocaturii este baroul. Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un
judet, din unitatea teritoriala autonoma Gagauzia sau din municipiul Chisinau.Baroul are
personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Organele baroului sint:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul;
d) comisiile.
Adunarea generala a baroului este formata din toti avocatii inclusi in lista baroului cu
drept de exercitare a profesiei.Adunarea generala ordinara a baroului se intruneste,in primul
trimestru,la convocarea consiliului baroului. Adunarea generala extraordinara poate fi
convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului. La cererea a cel putin 1/3 din
totalul membrilor baroului, consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara
in termen de 15 zile de la primirea cererii.
Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor baroului. In
cazul in care numarul legal nu este intrunit, consiliul baroului convoaca noua adunare
generala in termen de 15 zile. Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal
constituita cu participarea a cel putin 1/3 din numarul total al membrilor baroului.
In toate cazurile,hotaririle se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti ai
baroului.Adunarea generala a baroului are urmatoarele atributii:
a) Stabileste conditiile de execitare a profesiei in baroul respective,in limitele legii si ale
statutului profesiei de avocet;
b) Alege si revoca membrii consiliului,decanul si prodecanul baroulei,membrii comisiei
de cenzori;
c) Alege delegatii baroului la congresul avocatilor;
d) Aproba statele de personal si bugetul baroului,cotele de contributiile ale avocatilor;
e) Audiaza si aproba annual raportul privind activitatea consiliului baroului.
Connsiliul baroului este ales pe o perioada de 4 ani,cu o component de la 5 la 9
membri.Decanul si prodecanul se include in acest numar.Consiliul baroului licreaza legal
in prezenta a cel putin /3 din nr membrilor sai si ia hotariri cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
Consiliul baroului are urmatoarele atributii:
a) adopta masuri pentru aplicarea si respectarea prevederilor Legii cu privire la avocatrua si
ale statutului profesiei de avocat de catre toti membrii baroului;
b) aduce la indeplinire hotaririle Consiliului Uniunii Avocatilor si ale adunarii generale a
baroului;
c) intocmeste si da publicitatii anual lista avocatilor, comunicind-o organelor interesate,
impreuna cu modificarile intervenite in cursul anului;
d) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de admitere in profesie;
e) decide asupra ridicarii starii de incompatibilitate,
f) organizeaza controlul deontologic professional;
g) examineaza plingerile impotriva actiunilor avocatilor,cazurile de abateri disciplinare ale
acestora;
h) sesizeaza Comisia de calificare si Comisia pentru etica si disciplina ale Uniunea
Avocatilor;
i) ia act de cererile de transfer sau de detasare in cadrul baroului;
j) solutioneaza contestatiile reclamatiile privind onorariile;
k) verifica indeplinirea conditiilor prevazute in Legea cu privire la avocatura si in statutul
profesiei de avocat cu privire la formele de exercitare a profesiei,organizeaza si tine evidenta
acestora;
I) organizeaza cercurile de studii si editeaza publicatiile boroului;
m) organizeaza activitatea de asistenta judiciara in cazurile prevazute de lege si de statutul
profesiei de avocat;
n) suspenda din exercitarea profesiei,pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plateste
taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat timp de sase luni de
la scadenta acestora;
o) supune aprobarii adunarii generale a baroului cotele de contribute ale avocatilor la bugetul
baroului;
p) intocmeste proiectul de buget al baroului si asigura executarea acestuia;
q) prezinta anual adunarii generale a baroului, spre aprobare,raportul sau de activitate.
Hotaririle consiliului baroului pot fi atacate la Consiliul Uniunii Avocatilor, potrivit legii
si statutului profesiei de avocat.
Decanul baroului este ales pe un termen de patru ani dintre avocatii cu vechime
neintrerupta in profesie de cel putin opt ani.Decanul baroului are urmatoarele atributii:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice, cu autoritatile
publice si cu alte organizatii din tara si din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) ordonanteaza cheltuielile baroului;
e) conduce activitatea aparatului baroului, angajeaza si concediaza personalul aparatului;
f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sint de competenta adunarii generale sau
a consiliului baroului.
Deciziile decanului pot fi atacate la consiliul baroului potrivit legii si statutului profesiei
de avocat.
Prodecanul baroului este ales pe un termen de patru ani si este inlocuitorul de drept al
decanului in cazurile prevazute de statutul profesiei de avocat.

5.2.Uniunea Avocatilor si organele ei

Uniunea Avocatilor este o orcanizatie formata din toti avocatii inscrisi in barouri.Sediul
Uniunii Avocatilor se afla in municipiul Chisinau.
Uniunea Avocatilor este organizatie profesionala a avocatilor, cu autogestiune si
autofinantare,care activeaza in conformitate cu legea si statutul profesiei de avocat.
Uniunea Avocatilor asigura practicarea calificata a dreptului de aparare, competenta si
disciplina profesionala, protectia onoarei si demnitatii membrilor sai.
Uniunea Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Bugetul
Uniunii Avocatilor se formeaza din contributiile avocatilor in cotele stabilite de Congresul
avocatilor la propunerea Consiliului Uniunii.
Organele Uniunii Avocatilor sint:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul Uniunii;
c) Presedintele Uniunii;
d) Comisiile (de calificare; pentru etica si disciplina; de cenzori).
Congresul ordinar al avocatilor se intruneste cel putin data pe an, la convocarea
Consiliului Uniunii Avocatilor. Congresul extraordinar al avocatilor poate fi convocat de
Consiliul Uniunii, la cererea a cel putin 1/3 din totalul membrilor Uniunii Avocatilor sau a 5
barouri, in termen de luna de la primirea cererii.
Congresul avocatilor este legal constituit in prezenta a cel putin 2/3 din totalul membrilor
Uniunii si adopta hotariri cu majoritatea voturilor avocatilor participanti la votare.
Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
a) alege si revoca membrii Consiliului, presedintele si viceprefedintele (vicepresedintii)
Uniunii Avocatilor, membrii Comisiei de calificare, ai Comisiei pentru etica si disciplina si ai
Comisiei de cenzori ale uniunii Avocatilor;
b) adopta si modifica statutul profesiei de avocat;
c) adopta hotaririle privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale,
respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
d) face propuneri cu privire la profesia de avocat autoritatilor cu drept de initiativa legislativa;
e) examineaza plingerile avocatilor privind hotaririle Consiliului Uniunii Avocatilor;
f) aproba statele de personal si bugetul Uniunii Avocatilor stabileste cotele de contribute ale
avocatilor39;
g) audiaza si aproba anual rapoartele privind activitatea Consiliului Uniunii Avocatilor, a
Comisiei de calificare a Comisiei pentru etica si disciplina, a Comisiei de cenzori;
h) examineaza alte chestiuni legate de activitatea Uniunii Avocatilor ai a organelor ei.
Hotaririle Congresului avocatilor sint definitive si obligatorii pentru toti avocatii si
organele Uniunii Avocatilor.
Consiliul Uniunii Avocatilor este ales pe un termen de patru ani dintre avocatii cu

39 Curtea Constitutionala a mentionat ca Aprobarea statelor de personal ale Uniunii

Avocatilor exclusive de catre Congresul avocatior,potrivit art.28,alin.(3),lit.f),din Legea
nr.359-XIV,poate crea in mod artificial un deficit de servicii juridice,cee ace implicit va
conduce la incalcarea drepturilor omului prevazute de art.26,alin(3),din
Constitutie.Hotarirea nr.8 din 15.02.2000
vechime neintrerupta in profesie de cel putin cinci ani. Componenta numerica a Consiliului
Uniunii este stabilita la Congresul avocaplor. Sint aleti in component Consiliului Uniunii
Avocatilor candidatii care au intrunit voturile majoritatii avocatilor participant la votare.
Presedintele,viceprefedintele (vicepresedintii) Uniunii Avocatilor si decani barourilor se
includ in Consiliu din oficiu. Alegerea noilor membri ai Consiliului in locul celor retrasi se
efectueaza la Congresul ordinar al avocatilor, in modul stabilit de lege.In caz de schimbare a
decanului unui barou, noul decan il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Activitatea
Consiliului Uniunii Avocatilor se bazeaza pe conducere colectiva, publicitate si prezentare
regulata a darilor de seama in fata membrilor Uniunii,sedintele Consiliului Uniunii Avocatilor
se convoaca dupa necesitate, dar nu mai rar de data pe luna. Consiliul Uniunii Avocaplor
lucreaza legal in prezenta a cel putin jumatate din membrii consiliului.Problemele privind
admiterea si excluderea din Uniunea Avocatilor se examineaza daca sint prezenti cel putin 2/3
din membrii Consiliului.Hotaririle Consiliului se adopta cu votul majoritatii membrilor
acestuia.
Consiliul Uniunii Avocatilor are urmatoarele atributii:
a) organizeaza indeplinirea hotaririlor Congresului avocatilor si asigura activitatea
permanenta a Uniunii;
b) convoaca Congresul avocatilor si prezinta spre examinare problemele;
c) aproba admiterea in profesia de avocat si in rindurile avocatilor stagiari, organizeaza
stagiul de pregatire profesionala,depune la Ministerul Justitiei propuneri privind acordarea
si retragerea licentei lor;
d) acorda scutire de examenul de calificare juristilor care indeplinesc conditiile cerute de
lege;
e) elibereaza avocatilor legitimatii;
f) inregistreaza birourile individuale si birourile asociate de avocati;
g) intocmeste anual lista avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica;
h) organizeaza controlul deontologic profesional;
i) examineaza plingerile impotriva actiunilor avocatilor,cazurile de abateri disciplinare ale
acestora si sanctioneaza pe cei culpabili;
j) solutioneaza contestatiile si reclamatiile privind onorariile;
k) aproba regulamentul privind organele abilitate cu admiterea in profesia de avocat;
1) elaboreaza materiale metodice privind practica de avocet si organizeaza perfectionarea
profesionala a avocatilor prin intermediul cursurilor, seminarelor, conferintelor;
m) stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tara;
n) organizeaza serviciul statistic general al avocaturii;
o) intocmeste proiectul de buget al Uniunii Avocatilor si asigura executarea acestuia;
p) prezinta anual Congresului avocatilor spre aprobare raportul sau de activitate.
Hotarirea Consiliului Uniunii Avocatilor poate fi revizuita de Consiliu sau de Congresul
avocatilor.
Presedintele Uniunii Avocatilor este ales pe un termen de patru ani dintre avocatii cu
vechime neintrerupta in profesie de cel putin zece ani.
Prefedintele Uniunii Avocatilor are urmatoarele atributii:
a) prezinta Uniunea Avocatilor in raporturile acesteia cu persoanele fizice si juridice, cu
autoritatile publice si alte organizatii din tara si din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele Consiliului Uniunii Avocatilor,orgnizeaza si planifica
activitatea acestuia, pregateste chestiunile spre examinare la sedintele lui;
c) semneaza in numele Uniunii Avocatilor contracte si protocoale;
d) pregateste si inainteaza spre examinare la sedintele Consiliului chestiunile privind
admiterea si excluderea din Uniunea Avocatilor;
e) organizeaza examinarea plingerilor si altor materiale impotriva actiunilor avocatilor;
f) este ordonator de credite in limitele devizului de cheltuieli aprobat;
g) tine corespondenta in numele Uniunii Avocatilor cu persoanele fizice si juridice;
h) conduce activitatea aparatului Consiliului Uniunii Avocatilor, angajeaza si concediaza
personalul aparatului;
i) ia masuri privind conducerea Uniunii Avocatilor care nu sint de competenta Congresului
avocatilor sau a Consiliului Uniunii Avocatilor.
Vicepresedintele (vicepresedintii) Uniunii Avocatilor este(sint) ales (alesi) pe un termen
de patru ani dintre avocatii cu vechime neintrerupta in profesie de cel putin opt ani si este
(sint)inlocuitorul de drept al presedintelui in cazurile prevazute de statutul profesiei de
avocat.
Comisia de calificare a Uniunii Avocatilor este aleasa pe un termen de patru ani de catre
Congresul avocatilor, cu componenta de 11 membri, dintre avocatii cu vechime
neintrerupta in profesie de cel putin cinci ani. Comisia de calificare alege din componenta sa,
prin vot secret sau deschis, presedintele si vicepresedintele comisiei.
Comisia de calificare adopta hotariri cu majoritatea de voturi ale membrilor sai.In caz de
detasare din componenta Comisiei de calificare a unui membru, alegerea unui nou membru in
locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocatilor in modul stabilit de lege.
Comisia de calificare organizeazasi realizeaza examenul de calificare, face propuneri
Consiliului Uniunii Avocatilor prin admiterea in profesie.Procedura de organizare si realizare
a examenului de calificare urmeaza sa fie stabilita in alt mod decit cel prevazutstatutul
profesiei de avocat,pornind de la Hotarirea Curtii Constitutionale nr.8 din 15.02.2000,care
declara neconstitutionala sintagmaorganizat conform prevederilor prezentei legi si statutul
profesiei de avocatdin art.6,alin.2,al Legii cu privire la avocatura.
Comisia pentru etica si disciplina a Uniunii Avocatilor este aleasa pe un termen de patru
ani de catre Congresul Uniunii Avocatilor, cu componenta de 11 membri, dintre avocatii cu
vechime neintrerupta in profesie de cel putin cinci ani. Comisia pentru etica si disciplina
alege din componenta sa, prin vot secret sau deschis, presedintele si vicepresedintele
comisiei.Comisia pentru etica si disciplina lucreaza legal in prezenta a cel putin 2/3 din
numarul membrilor sai, adoptind hotariri cu majoritatea de voturi ale membrilor sai.In caz de
de detasare din componenta Comisiei pentru etica si disciplina a unui membru, alegerea unui
nou membru in locul acestuia va avea loc la Congresul ordinar al avocatilor in modul stabilit
de lege.
Comisia pentru etica si disciplina are urmatoarele atributii:
a) examineaza cazurile de incalcare de catre avocati a disciplinei si a normelor eticii
profesionale;
b) intenteaza actiunile de sanctionare disciplinara impotriva avocatilor;
c) face propuneri Consiliului Uniunii Avocatilor privnd sanctionarea, inclusiv excluderea din
Uniunea Avocatilor.
Procedura de examinare a cauzelor de catre Comisia pentru etica si disciplina este
stabilita in statutul profesiei de avocat.
Comisia de cenzori a Uniunii Avocatilor este aleasa pe un termen de patru ani de catre
Congresul avocatilor. Componenta numerica a comisiei se stabileste de catre Congresul
avocatilor.Comisia de cenzori exercita controlul asupra activitatii economico-financiare a
Uniunii Avocatilor.