You are on page 1of 14

Despre catalogul de module_varianta online

Iata-ne ajunsi la varianta online!


Catalogul de module reprezinta un ghid care
vine in ajutorul proiectantilor, executantilor, clientilor
cat si fiecarui angajat SC ROMSTAL IMEX
Lucrarea cuprinde module de scheme care
asamblate logic, formeaza scheme functionale
diverse.
Schemele realizate pornesc de la principiile fundamentale ale termotehnicii,
hidraulicii precum si a altor discipline conexe. Sunt folosite aparate moderne
si performante avand randamente mari, fiabilitate, usurinta in exploatare,
gestionare eficienta prin comanda automata.
Astfel, in primele capitole unde sunt tratate sursele termice
(microcentrale murale), aparatura este performanta, producerea energiei
termice se face cu consumuri reduse de combustibil, de obicei intregul proces
este automatizat fara sa mai fie nevoie de o supraveghere permanenta.
Sursele de energie termica au fost alese in asa fel incat sa mentina in spatiile
incalzite temperaturi cat mai uniforme, reglarea temperaturii interioare in
functie de necesitati tinand cont de destinatia spatiului incalzit.
Prepararea apei calde menajere este cuprinsa in prezenta lucrare fie
prin modulele cu boilere (cu acumulare de acm), fie preparare instantanee
(schimbatoare in placi), fie diverse combinatii (instantanee cu acumulare).
Alimentarile cu apa rece (de la retelele publice sau din surse proprii
puturi, cu instalatii de ridicare a presiunii apei cu hidrofor) pentru cladiri de
locuit, hoteluri, spitale, ansambluri de locuinte sau cladiri industriale,
dedurizarea apei, reprezinta un alt capitol distinct.
Sunt prezentate in final diverse scheme complexe precum si scheme
diverse de automatizare.

Catalogul de module cuprinde exclusiv echipamente comercializate de


ROMSTAL IMEX.
In continuare gasiti un tabel cu marimile si unitatile de masura uzuale,
relatiile de transformare, precum si cele mai folosite formule din hidraulica si
termotehnica.

Ing. Stefan LAZAR

1
UNITATI DE MASURA
Principalele sisteme de unitati de masura folosite in tehnica sunt:
- Sistemul MKS (metru lungime; kilogram masa; secunda timp)
- Sistemul CGS (centimetru lungime; gram masa; secunda timp)
- Sistemul international SI
- Sistemul MKfS (metru lungime; kilogram forta greutate; secunda timp)
Sistemul MKS are o utilizare generala, in schimb ce sistemul CGS este utilizat in special
in lucrari stiintifice. Sistemul MKfS are o utilizare restransa, in special in mecanica si
termodinamica. Sistemul international SI se recomanda in toate domeniile.
In tabelul urmator sunt prezentate denumirile si simbolurile principalelor marimi si unitati de
masura folosite in prezentul CATALOG DE MODULE, precum si in alte cataloage si pliante
ROMSTAL

Denumire Sistemul Denumirea Simbolul Relatii de


de transformare
unitati
2
Lungime SI metru m 1 cm = 10 m
2 2 -4 2
Arie SI metru patrat m 1 cm = 10 m
3 3 -6 3
Volum SI metru cub m 1 cm = 10 m
Timp SI secunda s -
-2
Viteza SI metru pe secunda m/s 1 cm/s = 10 m/s
2 2 -2 2
Acceleratie SI metru pe secunda la patrat m/s 1 cm/s = 10 m/s
2
Masa SI kilogram kg 1 kgf s /m = 9,80665 kg
3 2 4 3
Densitate (masa specifica) SI kilogram pe metru cub kg/m 1 kgf s /m = 9,80665 kg/m
Forta, Greutate MKfS kilogram forta kgf 1 kgf = 9,80665 N
3
Volum specific SI metru cub pe kilogram m /kg
2
Presiunea la cazane - barye bar 1 bar = 1,02 kgf/cm
Pierdere de sarcina cazane - milibarye mbar 1 bar 0 =100.000 Pa
Inaltimea de pompare la pompe - metru coloana de apa mCA 1 bar = 10 mCA
2 -4 2 2
Viscozitatea cinematica SI metru patrat pe secunda m /s 1 St=10 m /s; 1 mm /s=1 cSt;
Puterea termica utila cazane, - kilowatt kw 1 W = 0,860 kcal/h
chillere, ventiloconvectoare, 1 kW = 860 kcal/h
radiatoare - kilocalorie pe ora kcal/h 1 MW = 860.000 kcal/h
Splituri - british thermal unit pe ora BTU/h 1 kcal/h = 1,16 W
1 BTU/h = 0,252 kcal/h
1 W =3,42 BTU/h
1 kcal/h = 3,969 BTU/h
3
Debit SI metru cub pe ora m /h -
Debit de abur SI tone pe ora t/h functie de entalpie
3
Consum combustibil gaz metan SI normal metru cub pe ora Nm /h -
Consum combustibil GPL - kilograme pe ora kg/h functie de proportia
propan/butan
Consum combustibil lichid SI kilograme pe ora kg/h -
Tensiune electrica/Frecventa - -
- monofazata volt/hertz 230 V/50 Hz
- trifazata volt/hertz 400 V/50 Hz

UNITATI SPECIALE
Presiune - atmosfera fizica (normala) atm 1 atm = 1,013 bar
- atmosfera tehnica at 1 at = 0,98 bar
-5
- pascal Pa 1 Pa = 10 bar
2 2 2
- newton pe metru patrat N/m 9,8 N/m = 1 kgf/m
2 2
- kilogram forta pe centimetru kgf/cm 1 kgf/cm = 1 bar
patrat
Energie - kilowattora kwh
Putere - cal putere CP 1 CP = 736 W = 75 kgf m/s

GN gaze naturale
GPL gaz petrolier lichefiat
M combustibil lichid tip M
CLU3 combustibil lichid usor tip 3
A.C.M. apa calda menajera

2
FORMULE UZUALE
1. Puterea totala a centralei termice

Qct = Qinc + Qacm + Qv + Qth (kcal/h), unde:

Qct = puterea totala a centralei termice (kcal/h)


Qinc = necesarul de caldura in cladiri (kcal/h)
Qacm = cantitatea de caldura pentru prepararea apei calde menajere (kcal/h)
Qv = cantitatea de caldura pentru ventilatie (incalzirea aerului de infiltratie de la
texterioara la tinterioara) (kcal/h)
Qth = cantitatea de caldura in diverse procese tehnologice (kcal/h)
In cele mai multe cazuri, Qv si Qth nu exista, puterea totala a centralei termice
facindu-se prin insumarea primilor doi termeni sau tinand cont de valoarea cea mai mare
(de exemplu prepararea cu prioritate sau cu semiprioritate a apei calde menajere, fata de
incalzire)
2. Calculul necesarului de caldura in cladiri

A
Q = QT 1 + + Qv (kcal/h), unde:
100

QT = pierderea de caldura, calculata in regim termic stationar, corespunzatoare


diferentei de temperatura ce se stabileste intre interiorul si exteriorul elementelor
de constructie ce limiteaza incaperea (kcal/h)

2.1 QT = q0 , unde

q0 = kS (ti te ) unde:
2
k = coeficientul global de transmitere a caldurii (kcal/m h grd)
2
S = suprafata de schimb de caldura (m )
ti = temperatura interioara (C)
te = temperatura exterioara (C)

A = majorarile procentuale (adaosurile) (kcal/h), astfel:


Af = pentru intreruperea functionarii
Ac = pentru reincalzirea suprafetelor reci
Av = pentru actiunea vintului
Ao = pentru orientare

Qv = cantitatea de caldura pentru incalzirea aerului de infiltratie de la texterioara la


tinterioara (kcal/h)

2.2. Qv =
l + Qdesch.usi , in (kcal/h), unde:
4
v (ti te )
3

3
l = lungimea rosturilor usilor si ferestrelor exterioare de pe fata batuta de vant a
incaperii (m)
I = coeficientul de infiltratie pentru o lungime de rost de 1 m
v = viteza vantului (m/s)

3. Calculul necesarului de caldura pentru prepararea acm

Qacm = qc c(tac t ar ) , (kcal/h), unde:


3
qc = debitul de calcul (m /h)
c = caldura specifica a apei (kcal/kg grd)
tac = temperatura apei calde (C)
tar = temperatura apei reci (C)

Pentru cladiri de locuit,


1

qac = b acE 2 + 0,004 E , (l/s), unde:

a = coeficient adimensional in functie de regimul de furnizare a apei
b = coeficient adimensional in functie de felul apei
c = coeficient adimensional in functie de destinatia cladirii
E = suma echivalentilor punctelor de consum

4. Calculul puterii termice la schimbatoarele de caldura

4.1. Pentru alegerea schimbatoarelor, in principiu se porneste de la o ecuatie de


bilant termic:

Qsch = Gc(Tt Tr ) primar = Gc(Ti Te )sec undar , (kcal/h), unde,

Qsch = puterea termica a schimbatorului (kcal/h)


= randamentul
3
G = debitul de agent termic primar (m /h)
c = caldura specifica a agentului primar (kcal/kg grd)
Tt = temperatura tur agent termic primar (C)
Tr = temperatura retur agent termic primar (C)
Ti = temperatura intrare secundar (C)
Te = temperatura iesire secundar (C)

4.2. Pentru dimensionarea schimbatoarelor

Qsch = kSt med , (kcal/h), unde:


2
k = coeficientul global de transmitere a caldurii (kcal/m h grd)
2
S = suprafata de schimb de caldura (m )

t med = diferenta de temperaturi, medie logaritmica (C)

1
k= , unde:
1 1
+ +
i e
2
i e = coeficient de transmitere a caldurii prin convectie (kcal/m h grd)
= grosimea peretelui tevii, izolatiei, depunerilor, etc

4
= coeficient de conductivitate termica a materialului (kcal/m h grd)

i e = f (Re, Nu, Pr), unde:


Re = w d / , unde:
w = viteza fluidului (m/s)
d = diametrul conductei (m)
2
= viscozitatea cinematica (m /s)
Re = Reinolds; Nu = Nuselt; Pr = Prandtl (marimi adimensionale)

t max t min
t med =
t
ln max
t min
5. Calculul consumului de combustibil

Q
B= , unde:
PPci

5. 1. in cazul combustibililor gazosi:


3
B = consumul de combustibil in Nm /h
Q = puterea termica a aparatului consumator de gaz in kcal/h
= randamentul
3
Pci, = puterea calorifica inferioara a gazului respectiv, in kcal/Nm

5. 2. in cazul combustibililor lichizi sau solizi:

B = consumul de combustibil in kg/h


Q = puterea termica a aparatului consumator in kcal/h
= randamentul
Pci, = puterea calorifica inferioara a combustibilului respectiv, in kcal/kg

6. Duritatea apei

6.1 unitati de masura

Duritatea apei are diverse unitati de masura, acceptate, asa cum sunt detaliate in cele ce
urmeaza:

1 mval/l = 2,8 d (grade de duritate sau grade germane)


1 d = 10 ppm CaO (parti per milion oxid de calciu)
1 mval/l = 28 ppm CaO
1 ppm = 1 mg/l
1 mval CaO = 28,04 mg CaO
1 mval CaO = 20,13 mg MgO
1 d = 10 mg CaO/l
1 d = 0,357 mval CaO/l
1 F (grad de duritate francez) = 10 mg CaCO3/l
1 F = 0,2 mval CaO/l
1 F = 0,56 d
1 d = 1,78 F

6.2 dimensionarea dedurizatorului in functie de capacitatea rezervorului de rasini

Pentru alegerea corecta a unei statii de dedurizare, trebuie sa cunoastem datele de intrare,
asfel:
Duritatea apei la intrare si cea ceruta la iesire (F)
3
Consumul zilnic de apa (m /zi)
Debitul de varf (l/min) - pentru a se verifica daca statia face fata la varfurile de
consum orar

5
Sa luam un exemplu practic:
Date de intrare:
Casa cu doua bai si o bucatarie, locuita de patru persoane:
duritatea apei la intrare: 40 F
duritatea apei la ieire: 15 F
3
consumul zilnic: 1,6 m /zi
debitul de varf: 28 l/min
Capacitatea ciclica (c.c.) zilnica a statiei de dedurizare va fi:
c.c. = Q max./zi x (F la intrare - F la ieire)
3 3
c.c. = 1,6 m /zi x (40 F 15 F) = 40 m xFr/zi
3
Capacitatea ciclica a unui litru de rasina GEL este de 6 m xF, rezult:
Cantitatea de rasina necesara (c.r.)

40m3 grd Fr / zi
c.r. = = 6,67 l rasina
6m grd Fr / 1 l rasina

In functie de cantitatea de rasina rezultata si in functie de frecventa de regenerare, putem


intocmi un tabel pentru a putea alege stata de dedurizare cea mai potrivita.
Perioada minima de regenerare este de 1 zi.
Perioada maxima de regenerare impusa de normative este de 4 zile.

1 6,67 l rasina x 1 regenerare pe zi 6,67 l rasina


2 6,67 l rasina x 1 regenerare la 2 zile 13,34 l rasina
3 6,67 l rasina x 1 regenerare la 3 zile 20,01 l rasina
4 6,67 l rasina x 1 regenerare la 4 zile 26,68 l rasina

Va recomandam alegerea unei statii la care regenerarea se face la 2 zile.


Facand regenerarea la doua zile si nu la o zi se dubleaza durata de viata de rasinilor.
Vom alege astfel un dedurizator DECAL sau DECALUX 15.
Se verifica apoi ca debitul de varf al acestor dedurizatoare sa fie mai mare decat cel impus:
Debitul de varf pentru DECAL 15 si DECALUX 15 este de 24 l/min. Deoarece debitul impus
este de 28 l/min vom alege un dedurizator mai mare si anume DECAL sau DECALUX 20,
acestea asigurand un debit de varf de 32 l/min.
In functie de spatiul de montaj se va alege intre cele doua modele DECAL sau DECALUX 20.
In cazul in care debitul apei de consum variaza se va alege unul din modelele VT 1000 sau
VT 2000 (la aceste modele regenerarea rasinilor se face in functie de volum si/sau timp).
Modelul ET 500 se alege numai in cazurile in care consumul de apa este constant (la acest
model regenerarea rasinilor de face numai in functie de timp).
In cazul in care apa dedurizata este si pentru uz potabil se alege varianta cu AD.
In amonte de statia de de durizare aleasa se recomanda montarea unui filtru DEPURA cu un
cartus de minim 60 m in cazul in care apa are si uz potabil. Cartusele mai fine de 50 m nu
sunt acceptate pentru apa cu uz potabil!

7. Turbiditatea apei unitati de masura

1 NTU sau FTU = 0,053 unitati Jackson


1 NTU sau FTU = 0,13 mg SiO2
1 unitate Jackson = 19 NTU sau FTU
1 unitate Jackson = 2,5 mg/l SiO2

8. Alimentari cu apa-instalatii de hidrofor

- debitul pompei de alimentare

Debitul pompei de alimentare se determina conform STAS 1478, pe baza de echivalenti,


astfel:

6
1

qac = b acE 2 + 0,004 E , (l/s), unde:

qc = debitul de calcul, in l/s


b = coeficient adimensional in functie de felul apei (rece sau calda)
a = coeficient adimensional in functie de regimul de furnizare a apei
c = coeficient adimensional in functie de destinatia cladirii
E = suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta respectiva
E = E1 + E2, unde:
E1 = suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa calda
E2 = suma echivalentilor de apa rece
NOTA: debitul pompei de alimentare trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu debitul de
calcul al instalatiei.
- inaltimea de pompare

H pompa H q H a + H p + H sig , unde:

Hg = diferenta dintre nivelul punctului de consum plasat cel mai dezavantajos si nivelul
apei din putul, vasul sau conducta din care aspira pompa, in m
Ha = presiune disponibila in aspiratia pompei, in m
Hp = pierderea de sarcina (liniara si locala) in conducte, in m
Hu = presiunea de utilizare la punctul de consum situat cel mai dezavantajos, in m
Hsig = presiunea de siguranta, in m

8.1. Calculul diferentei de nivel dintre axul pompei si nivelul liber al apei din put
(Z1)
Exemplu practic:
Date intrare
Debitul pompei: Q = 235 l/min = 0,00392 mc/s
Sectiunea de trecere a apei conducta aspiratie: S = 19,6 cmp = 0,00196 mp
Viteza apei in conducta de aspiratie: Q/S = 2 m/s
Nivelul apei din put este la presune atmosferica ca atare, in formula de mai jos, valoare
p1 este egala cu zero (p1 reprezinta valoarea presiunii atunci cand pompa aspira din
rezervoare inchise, sub presiune)

Pierderile de sarcina:
- sorb de 2: 0,61 m
- curba (d/R = 1): 0,058 m
- conducta de aspiratie (13 m): 1,37 m
- TOTAL PIERDERI DE SARCINA (Hr): 2,04 m

Considerand ca NPSH-ul pompei este 3,25 m, apa are 20 grade si putul este la nivelul
marii, rezulta:
p + pb p v
Z1 = NPSH + H r 1 10

1,033 0,0238
Z1 = 3,25 + 2,04 10 = 4,82m
0,9982

Ceea ce semnifica faptul ca pompa aspira in aceste conditii de la maxim 4,82 m diferenta
de nivel dintre axul ei si nivelul liber al apei din put. Pentru un debit mai mare de 235
l/min, crescand valoarea NPSH-ului si pierderea de sarcina in conducta de aspiratie,
adancimea maxima de la care poate aspira pompa va fi mai mica de 4,82 m.

- volumul recipientului de hidrofor


Se determina cu relatia (daca nu exista o alta formula data de producatorul de vase de
hidrofor):

7
Vh = 1,1
3600
qp
(H p + 10) (H o + 10) , m3 unde:
4n (H o H p ) (H i + 10)
3
qp = debitul pompei, in m /h
Hp = presiunea de pornire a pompei
H i = H p p . Valoarea lui p este o functie de presiunea de pornire si de volumul
recipientului de hidrofor.
Ho = presiunea de oprire a pompei
Hi = presiunea initiala din recipientul de hidrofor
n = numarul de porniri ale pompei

9. Volumul vasului tampon

Volumul vasului tampon deschis, din care aspira pompa de hidrofor, se determina cu
urmatoarea formula:

V = 150(10 + q p ) , unde:

qp = debitul pompei, in l/s

10. Volumul de apa din instalatiile de incalzire

Volumul total de apa din instalatie se determina prin insumarea continutului de apa al
elementelor componente (cazane, conducte, corpuri de incalzire etc).
Pentru calcule rapide se poate folosi urmatorul tabel:

VOLUMUL TEORETIC DE APA DIN INSTALATII INCALZIRE

Conversia a 1.000 kcal/h in litri

Felul corpului de incalzire pentru 1.000 kcal/h pentru instalatie


Radiatoare otel, convectoare 8 litri
Radiatore de fonta 12 litri 500.000 kcal/h
Radiatoare aluminiu 10 litri
Alte corpuri de incalzire 8 litri 500.000 kcal/h

11. Dimensionarea vaselor de expansiune

Volumul total al vasului de expansiune este:


Vexp
V= , unde:
P1
1
P2
Vexp = Vt (Cm Cr), unde:
Vt = volumul total de apa din instalatie
Cm = coeficient de dilatare la temperatura medie tur/retur

Ttur + Tretur
Cm = , in C
2
Cr = coeficient de dilatare al apei la 10 12 C
NOTA: Volumul expansiunii se poate lua aproximativ 4% din Vt

P1 = presiunea efectiva de pregonflare a vasului de expansiune + 1


P2 = presiunea de deschidere a supapei de siguranta + 1

8
12. Pierderile normate din instalatiile de incalzire

Se pot determina rapid, astfel:

QtotalCT ( kw)
V pierderi = , in l/h
2
Avand volumul pierderilor, putem determina marimea statiei de dedurizare, tinand cont de
timpul de umplere.

13. Abur debitul masic, debitul caloric

Dupa cum se stie:

Q = Gc(te ti ) , in kcal/h

iar c t = h, unde:

c = caldura specifica
t = temperatura
h = entalpie

Putem spune ca:

Q = G (he hi ) , in kg/h

14. Pierderi de sarcina liniare si locale in instalatii de incalzire

In instalatiile interioare de incalzire putem folosi urmatoarea formula:


p total = p liniar + p local = Rl + s, unde:

p total = pliniar + plocal = Rl + z

R = pierdere de sarcina liniara, aproximativ 3 6 mm/m


l = lungimea traseului, in m
z = pierdere de sarcina locala. Se poate aproxima ca fiind jumatate din Rl

DIVERSE

1. Apa de umplere a instalatiilor de incalzire

De la inceput trebuie precizat ca nu exista un STAS care sa reglementeze explicit care sunt
calitatile apei de alimentare la instalatiile de incalzire cu apa calda.
Exista in schimb, foarte laborios concepute, Prescriptiile Tehnice ISCIR pentru regimul chimic
al cazanelor de abur si de apa fierbinte.

Calitatea apei de umplere a instalatiei este foarte importanta pentru o functionare corecta
precum si pentru conservarea acesteia. Experienta a demonstrat ca valoarea pH-ului
controlat trebuie sa fie cuprinsa intre 6,5 si 8,0, optima fiind valoarea de 7,3 (neutra din
punct de vedere chimic). In orice caz nu se recomanda utilizarea apei dedurizate total,
datorita deteriorarilor grave care pot fi aduse instalatiilor. Pentru a proteja si conserva
instalatiile de incalzire impotriva proceselor de coroziune si de depunere a crustei care
afecteaza radiatoarele, conductele si cazanele, normativele in vigoare (I13 si I13/1) prevad
tratarea apei de umplere a instalatiilor, indiferent daca este vorba de radiatoare din aluminiu,
otel sau fonta. Astfel, in instalatiile de incalzire, literatura de specialitate recomanda folosirea
diversilor aditivi. Printre aditivii care se introduc in apa de umplere exista poliamine alifatice
care realizeaza o pelicula protectoare.

9
Atentie: Acestea nu realizeaza pelicula protectoare, daca apa circula cu o viteza mai mare
de 2,0 m/s. Pentru a evita formarea de pungi de aer care favorizeaza coroziunea, in
instalatiile de incalzire se recomanda prevederea de aerisitoare automate de tipul cu plutitor.
In general, instalatiile de incalzire se alimenteaza cu apa de la reteaua publica, cu
respectarea urmatoarelor conditii:
apa sa fie conventional curata
apa sa fie fara impuritati mecanice
apa sa fie fara urme de ulei
in cazul in care duritatea apei (continutul de saruri de calciu si magneziu) este mai
mare 10D (adica aproximativ 17,8Fr), se prevad instalatii de dedurizare care sa
reduca duritatea apei pina in jurul valorii de 5D (8,9Fr); Pentru a simplifica alegerea
dedurizatoarelor, atunci cind apa este folosita atit in instalatiile de incalzire cit si
pentru uz potabil, la iesire apa trebuie sa aiba 8,42D (adica aproximativ 15Fr)
pH-ului controlat trebuie sa fie cuprinsa intre 6,5 si 8,0, optima fiind valoarea de 7,3

Asa cum aratam si mai sus, pentru prelungirea duratei de viata a radiatoarelor, o importanta
deosebita o au:
calitatea apei de alimentare a instalatiei (atit prima umplere cit si apa de adaos). Astfel:
cantitatea de suspensii
uleiurile minerale provenite de la diverse ungeri ale mecanismelor in miscare
(pompe de circulatie a agentului termic)
Prin incalzirea apei se modifica cantitatea de:
oxigen dizolvat in apa
valoarea pH-ului (adica activitatea ionilor de hidrogen din apa).
Oxigenul dizolvat duce la producerea de zgomote in instalatie, la accentuarea
fenomenului de coroziune. La aerisirea instalatiilor, atunci cind se simt mirosuri neplacute,
este mai mult ca sigur ca s-a modificat cantitatea de hidrogen din apa. O valoare scazuta a
pH-ului precum si duritatea sub limitele impuse de normative, fac ca apa din instalatiile de
incalzire sa devina agresiva chimic, ducand deasemenea la accetuarea fenomenului de
coroziune. Prezenta sarurilor in apa face sa creasca conductivitatea electrica, ducand la asa
zisul fenomen de pila electrica.

2. Compatibilitatea intre diferite materiale din instalatiile de incalzire

Problema a fost ridicata de multi proiectanti, instalatori si utilizatori preocupati ca in timp


prezenta mai multor tipuri de metale intr-o instalatie ar putea sa produca micropile electrice si
in consecinta corodarea componentelor aferente instalatiei. Acest fenomen insa, mentionat
si in literatura tehnica de specialitate, nu s-a verificat in practica.
In ceea ce priveste fenomenul de micropila electrica, nu s-a verificat in practica curenta
deoarece a fost diminuat de prezenta unor dielectrice, care sunt garniturile si materialele de
etansare intre radiatoare, robineti si conducte. Ampla cazuistica examinata, reprezinta un
motiv de liniste pentru cei care au realizat instalatii in care sunt folosite diverse materiale,
precum si pentru cei care le utilizeaza.

3. Formarea gazelor si zgomotul din instalatiile de incalzire

Chiar si atunci cand instalatia a fost proiectata si executata corect din punct de vedere tehnic,
este posibil ca in timpul functionarii, mai ales in prima perioada de functionare, instalatia sa
prezinte probleme mai mult sau mai putin deosebite, cum ar fi: formarea gazelor in instalatie
in partile inalte si zgomot in corpurile de incalzire. Cauzele acestor probleme sunt multiple. Va
prezentam in continuare interventiile necesare pentru a le remedia.

3.1. Formarea gazelor

In principal sunt trei cauze care duc la formarea gazelor in instalatiile de incalzire.

Prima este introducerea aerului in instalatie atunci cind se efectueaza umplerea sau
completarea cu apa. Datorita incalzirii gazele dizolvate se separa in cazan formand pungi de
gaz in partea superioara datorita greutatii specifice mai mici fata de cea a apei. Fenomenul

10
este temporar, se incheie relativ repede si apare numai in cazul depresurizarii instalatiei, la
golirea totala sau partiala a instalatiei. Din aceasta cauza nu este recomandata golirea
instalatiilor, cu exceptia cazurilor de forta majora.

A doua cauza este legata de prezenta in instalatie a unor materiale organice cum ar
reziduurile de prelucrare (span), canepa, teflon, care prin descompunere degaja gaz metan,
care la randul lui, ca si in primul caz, formeaza pungi la partea superioara a instalatiei si a
corpurilor de incalzire. Si acest fenomen este temporar, se incheie dupa ce s-a consumat
materialul care se putea descompune.

A treia cauza la care degajarea de gaze este mai persistenta depinde in primul rind de
calitatea apei de umplere a instalatiei si de temperatura acesteia. Aceasta are agresivitate
chimica diferita in functie de locul din instalatia respectiva, adica, intr-un fel actioneaza in
cazan, in altul in conducte si in alt fel in radiatoare.
Ca o paralela, in circuitul apei in natura, se absoarbe in mod diferit anhidrida carbonica din
aer si substantele minerale din sol, fara a mai tine cont si de numeroasele influente negative
ale diverselor procese industriale. Atunci cand apa foarte acida este introdusa in instalatia de
incalzire, tinde sa reactioneze cu componentele metalice, provocand procese chimice si
electrochimice (coroziune, cu degajare importanta de gaz, in special hidrogen). In cazul in
care nu se prevede tratarea apei de umplere a instalatiilor conform normativelor, fenomenul
poate dura mai multe sezoane, deteriorind instalatia. Atunci cand cauzele mentionate mai sus
sunt prezente simultan, amestecul gazos din radiatoare este alcatuit din:

Dioxid de carbon CO2


Azot N2
Hidrogen H2
Metan CH4
Oxigen O2

Principalele probleme provocate de prezenta gazelor in instalatiile de incalzire pot fi rezumate


astfel:

Zgomot la circulatia agentului termic.


Reducerea sau intreruperea circulatiei in corpurile de incalzire.
Incalzire insuficienta a incaperilor datorita randamentului scazut a radiatoarelor.
Corodarea diverselor componente ale instalatiei.

3.1.1.Remedii si interventii propuse

Fiind cunoscute cauzele care duc la formarea gazelor in instalatiile termice si problemele
provocate, se propun interventiile necesare pentru a le elimina.

In primul rand este important sa se prevada o spalare atenta a instalatiei cu apa, pentru a
indeparta diversele reziduuri care favorizeaza formarea gazelor. Dupa ce apa este circulata
cateva ore, va fi evacuata prin deschiderea robinetului pentru golirea instalatiei.
Efectuati o noua umplere cu apa potabila care sa aiba o duritate de 12-14 Fr si un pH
cuprins intre 6.5 si 8 (nu utilizati apa dedurizata). Dupa ce s-a incheiat operatia de umplere
aduceti de mai multe ori apa din instalatie la o temperatura de 85-90 pentru a favoriza
separarea aerului.
Pungile de aer formate se elimina prin aerisirea radiatoarelor si a coloanelor prin intermediul
dezaeratoarelor. Aerisirea instalatiei este eficienta numai daca apa are calitatiile specificate in
aceasta documentatie si in acest caz formarea gazelor in instalatie este limitata si temporara.
In cazul in care apa de umplere a instalatiei are valori diferite de duritate sau pH, fata de cele
recomandate, fenomenul formarii gazelor poate fi foarte important datorita agresivitatii apei
care declanseaza procesele de coroziune care deterioreaza instalatia.
Datorita costurilor ridicate este imposibil de pus in pactica solutia prin care instalatia ar fi
urmarita de un laborator specializat in tratarea apei si atunci, pentru usurinta, propunem drept
remediu urmatoarele interventii confirmate drept utile prin experienta.
Dotati radiatoarele si coloanele cu dezaeratoare automate cu plutitor pentru evacuarea
gazelor.

11
Adititvati apa din instalatie cu poliamine alifatice care impiedica coroziunea si in consecinta
degajarea gazelor.
Evitati sa inchideti complet robinetii de sectionare a radiatoarelor pentru ca prin circulatia apei
sa se poata face evacuarea bulelor de gaze prin dezaerator.
Se evita astfel producerea de suprapresiuni care au drept consecinta spargerea radiatoarelor.

3.2. Zgomotul

In mod eronat se da vina pe radiatoare atunci cand instalatia de incalzire functioneaza


zgomotos. Verificari atente au demonstrat ca radiatoarele in sine nu sunt de vina ci pur si
simplu favorizeaza propagarea zgomotelor care provin din alte zone.
Zgomotul prezent in instalatie este favorizat de functionarea necorespunzatoare sau alteori
de dilatarile termice necompensate.
Viteza excesiva a apei care intra in radiator produce un zgomot similar cu cel produs de un
robinet de la lavoar, deschis.
Prezenta aerului in partea superioara a radiatorului, face un zgomot caracteristic, de apa care
curge, si se datoreaza partial umplerii cavitatii superioare a elementilor cu aer. Nu apare
aceasta problema in cazul in care racordul de tur al radiatorului este in partea inferioara, ca la
instalatiile monotub.
Pompa de circulatie a agentului termic, daca lucreaza in afara domeniului de valori de debit si
inaltime de pompare prevazute, produce rezonanta in instalatie, mai ales in radiatoare.
Daca consolele de sustinere ale conductelor de legatura nu sunt pe acelasi ax cu racordurile
la radiatoare, se produc zgomote similare cu loviturile metalice care se aud in timpul fazei de
incalzire si racire, datorita dilatarilor prost compensate.
La conductele ingropate, executate incorect sau fara a se prevedea o anumita libertate de
culisare la dilatare termica, se produc zgomote care sunt transmise de la conducte la
corpurile de incalzire si care se repeta la fiecare variatie termica importanta. Se recomanda
ca la montarea ingropata a conductelor , acestea sa fie izolate sau pozate in tuburi gofrate.

3.2.1. Remedieri si interventii propuse

Zgomotul datorat vitezei si turbulentei apei care intra in radiatoare se elimina actionand
asupra sistemului de reglare pentru a adapta debitul hidraulic la valorile din proiect.
Zgomotul datorat prezentei aerului in radiator se elimina prin montarea unui dezaerator
eficient.
Fenomenele de rezonanta datorate pompei de circulatie dispar daca se adapteaza debitul,
inaltimea de pompare si turatia motorului la parametrii instalatiei. Pentru a anula zgomotele,
in anumite cazuri este foarte important sa se introduca racorduri flexibile intre pompa si
conducte.
Pentru a evita zgomotele datorate dilatarii radiatoarelor, consolele de sustinere a acestora
trebuie protejate cu o ganitura amortizoare.

Conditii de montaj, PIF, AF si VTP la Centrale termice


Punerea in functiune (PIF), Autorizarea Functionarii (AF) si Verificarea Tehnica
Periodica (VTP), se fac NUMAI IN CONDITIILE descrise mai jos:
sa existe proiecte, care sa aiba stampile astfel:
stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995, CONFORM ART. 13, alin 1 si 2 si
Art. 22, alin. c
stampile Avizat conf. PT A1, CONFORM ART. 14, alin. e, PT C1, PT C9 si PT C11
ISCIR

12
NR. CLASA PUTEREA PROIECTE NECESARE
1 - combustibil PIF, AF:
in baza proiectului instalatii gaze
gazos stampila operator gaze
si
in baza proiectului instalatii termo
Cazane clasa A

stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995


P < 70 kW

VTP (din 2 in 2 ani de la prima AF sau de la ultima VTP):


in baza proiectului instalatii gaze
stampila operator gaze
si
in baza proiectului instalatii termo
stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995
- combustibil PIF, AF, VTP (din 2 in 2 ani de la prima AF sau de la ultima VTP):
in baza proiectului instalatii termo
lichid sau solid stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995

2 - combustibil PIF, AF:


in baza proiectului instalatii gaze
gazos stampila operator gaze
in baza proiectului instalatii termo
stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995
si
stampile Avizat conf. ISCIR
Toate cazanele mai mari de

VTP (din 2 in 2 ani de la prima AF sau de la ultima VTP_la puteri cuprinse intre 70 kw- 400
kw):
VTP (din 4 in 4 ani de la prima AF sau de la ultima VTP_la puteri mai mari de 400 kw):
in baza proiectului instalatii gaze
stampila operator gaze
in baza proiectului instalatii termo
70KW

stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995


si
stampile Avizat conf. ISCIR
- combustibil PIF, AF:
in baza proiectului instalatii termo
lichid sau solid stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995
si
stampile Avizat conf. ISCIR
VTP (din 2 in 2 ani de la prima AF sau de la ultima VTP_la puteri cuprinse intre 70 kw- 400
kw):
VTP (din 4 in 4 ani de la prima AF sau de la ultima VTP_la puteri mai mari de 400 kw):
in baza proiectului instalatii termo
stampila verificator atestat MLPAT Legea 10/1995
si
stampile Avizat conf. ISCIR

La montaj se vor respecta:


 Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii si completarile ulterioare;
 Legea 50/91 republicata si modificata in octombrie 2004;
 Legea 608/2001 republicata in 2006 ;
 C 56-04 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
 Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;
 Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr.
273 / 1994;
 HG 867-03 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public;
 Hotrrea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificat i completat cu Hotrrea de Guvern nr.
796/14 iulie 2005 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor pentru construcii ;
 HG 1146/2006 Cerineele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori
a echipamentelor de munc.
 Legea 319/2006 Norme generale de protecia muncii si metodologii de aplicare a legii
 SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de managementul calitatii. Cerinte.
 NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei
electrice si termice.
 I 13/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala;
 PT A1/2010
 PT C1/2010
 PT C9/2010
 PT C11/2010
 Prospectele si cartile tehnice aferente echipamentelor din componenta instalatiilor;

13
14

You might also like