Professional Documents
Culture Documents
1
UNITATI DE MASURA
Principalele sisteme de unitati de masura folosite in tehnica sunt:
- Sistemul MKS (metru lungime; kilogram masa; secunda timp)
- Sistemul CGS (centimetru lungime; gram masa; secunda timp)
- Sistemul international SI
- Sistemul MKfS (metru lungime; kilogram forta greutate; secunda timp)
Sistemul MKS are o utilizare generala, in schimb ce sistemul CGS este utilizat in special
in lucrari stiintifice. Sistemul MKfS are o utilizare restransa, in special in mecanica si
termodinamica. Sistemul international SI se recomanda in toate domeniile.
In tabelul urmator sunt prezentate denumirile si simbolurile principalelor marimi si unitati de
masura folosite in prezentul CATALOG DE MODULE, precum si in alte cataloage si pliante
ROMSTAL
UNITATI SPECIALE
Presiune - atmosfera fizica (normala) atm 1 atm = 1,013 bar
- atmosfera tehnica at 1 at = 0,98 bar
-5
- pascal Pa 1 Pa = 10 bar
2 2 2
- newton pe metru patrat N/m 9,8 N/m = 1 kgf/m
2 2
- kilogram forta pe centimetru kgf/cm 1 kgf/cm = 1 bar
patrat
Energie - kilowattora kwh
Putere - cal putere CP 1 CP = 736 W = 75 kgf m/s
GN gaze naturale
GPL gaz petrolier lichefiat
M combustibil lichid tip M
CLU3 combustibil lichid usor tip 3
A.C.M. apa calda menajera
2
FORMULE UZUALE
1. Puterea totala a centralei termice
A
Q = QT 1 + + Qv (kcal/h), unde:
100
2.1 QT = q0 , unde
q0 = kS (ti te ) unde:
2
k = coeficientul global de transmitere a caldurii (kcal/m h grd)
2
S = suprafata de schimb de caldura (m )
ti = temperatura interioara (C)
te = temperatura exterioara (C)
2.2. Qv =
l + Qdesch.usi , in (kcal/h), unde:
4
v (ti te )
3
3
l = lungimea rosturilor usilor si ferestrelor exterioare de pe fata batuta de vant a
incaperii (m)
I = coeficientul de infiltratie pentru o lungime de rost de 1 m
v = viteza vantului (m/s)
1
k= , unde:
1 1
+ +
i e
2
i e = coeficient de transmitere a caldurii prin convectie (kcal/m h grd)
= grosimea peretelui tevii, izolatiei, depunerilor, etc
4
= coeficient de conductivitate termica a materialului (kcal/m h grd)
t max t min
t med =
t
ln max
t min
5. Calculul consumului de combustibil
Q
B= , unde:
PPci
6. Duritatea apei
Duritatea apei are diverse unitati de masura, acceptate, asa cum sunt detaliate in cele ce
urmeaza:
Pentru alegerea corecta a unei statii de dedurizare, trebuie sa cunoastem datele de intrare,
asfel:
Duritatea apei la intrare si cea ceruta la iesire (F)
3
Consumul zilnic de apa (m /zi)
Debitul de varf (l/min) - pentru a se verifica daca statia face fata la varfurile de
consum orar
5
Sa luam un exemplu practic:
Date de intrare:
Casa cu doua bai si o bucatarie, locuita de patru persoane:
duritatea apei la intrare: 40 F
duritatea apei la ieire: 15 F
3
consumul zilnic: 1,6 m /zi
debitul de varf: 28 l/min
Capacitatea ciclica (c.c.) zilnica a statiei de dedurizare va fi:
c.c. = Q max./zi x (F la intrare - F la ieire)
3 3
c.c. = 1,6 m /zi x (40 F 15 F) = 40 m xFr/zi
3
Capacitatea ciclica a unui litru de rasina GEL este de 6 m xF, rezult:
Cantitatea de rasina necesara (c.r.)
40m3 grd Fr / zi
c.r. = = 6,67 l rasina
6m grd Fr / 1 l rasina
6
1
qac = b acE 2 + 0,004 E , (l/s), unde:
Hg = diferenta dintre nivelul punctului de consum plasat cel mai dezavantajos si nivelul
apei din putul, vasul sau conducta din care aspira pompa, in m
Ha = presiune disponibila in aspiratia pompei, in m
Hp = pierderea de sarcina (liniara si locala) in conducte, in m
Hu = presiunea de utilizare la punctul de consum situat cel mai dezavantajos, in m
Hsig = presiunea de siguranta, in m
8.1. Calculul diferentei de nivel dintre axul pompei si nivelul liber al apei din put
(Z1)
Exemplu practic:
Date intrare
Debitul pompei: Q = 235 l/min = 0,00392 mc/s
Sectiunea de trecere a apei conducta aspiratie: S = 19,6 cmp = 0,00196 mp
Viteza apei in conducta de aspiratie: Q/S = 2 m/s
Nivelul apei din put este la presune atmosferica ca atare, in formula de mai jos, valoare
p1 este egala cu zero (p1 reprezinta valoarea presiunii atunci cand pompa aspira din
rezervoare inchise, sub presiune)
Pierderile de sarcina:
- sorb de 2: 0,61 m
- curba (d/R = 1): 0,058 m
- conducta de aspiratie (13 m): 1,37 m
- TOTAL PIERDERI DE SARCINA (Hr): 2,04 m
Considerand ca NPSH-ul pompei este 3,25 m, apa are 20 grade si putul este la nivelul
marii, rezulta:
p + pb p v
Z1 = NPSH + H r 1 10
1,033 0,0238
Z1 = 3,25 + 2,04 10 = 4,82m
0,9982
Ceea ce semnifica faptul ca pompa aspira in aceste conditii de la maxim 4,82 m diferenta
de nivel dintre axul ei si nivelul liber al apei din put. Pentru un debit mai mare de 235
l/min, crescand valoarea NPSH-ului si pierderea de sarcina in conducta de aspiratie,
adancimea maxima de la care poate aspira pompa va fi mai mica de 4,82 m.
7
Vh = 1,1
3600
qp
(H p + 10) (H o + 10) , m3 unde:
4n (H o H p ) (H i + 10)
3
qp = debitul pompei, in m /h
Hp = presiunea de pornire a pompei
H i = H p p . Valoarea lui p este o functie de presiunea de pornire si de volumul
recipientului de hidrofor.
Ho = presiunea de oprire a pompei
Hi = presiunea initiala din recipientul de hidrofor
n = numarul de porniri ale pompei
Volumul vasului tampon deschis, din care aspira pompa de hidrofor, se determina cu
urmatoarea formula:
V = 150(10 + q p ) , unde:
Volumul total de apa din instalatie se determina prin insumarea continutului de apa al
elementelor componente (cazane, conducte, corpuri de incalzire etc).
Pentru calcule rapide se poate folosi urmatorul tabel:
Ttur + Tretur
Cm = , in C
2
Cr = coeficient de dilatare al apei la 10 12 C
NOTA: Volumul expansiunii se poate lua aproximativ 4% din Vt
8
12. Pierderile normate din instalatiile de incalzire
QtotalCT ( kw)
V pierderi = , in l/h
2
Avand volumul pierderilor, putem determina marimea statiei de dedurizare, tinand cont de
timpul de umplere.
Q = Gc(te ti ) , in kcal/h
iar c t = h, unde:
c = caldura specifica
t = temperatura
h = entalpie
Q = G (he hi ) , in kg/h
DIVERSE
De la inceput trebuie precizat ca nu exista un STAS care sa reglementeze explicit care sunt
calitatile apei de alimentare la instalatiile de incalzire cu apa calda.
Exista in schimb, foarte laborios concepute, Prescriptiile Tehnice ISCIR pentru regimul chimic
al cazanelor de abur si de apa fierbinte.
Calitatea apei de umplere a instalatiei este foarte importanta pentru o functionare corecta
precum si pentru conservarea acesteia. Experienta a demonstrat ca valoarea pH-ului
controlat trebuie sa fie cuprinsa intre 6,5 si 8,0, optima fiind valoarea de 7,3 (neutra din
punct de vedere chimic). In orice caz nu se recomanda utilizarea apei dedurizate total,
datorita deteriorarilor grave care pot fi aduse instalatiilor. Pentru a proteja si conserva
instalatiile de incalzire impotriva proceselor de coroziune si de depunere a crustei care
afecteaza radiatoarele, conductele si cazanele, normativele in vigoare (I13 si I13/1) prevad
tratarea apei de umplere a instalatiilor, indiferent daca este vorba de radiatoare din aluminiu,
otel sau fonta. Astfel, in instalatiile de incalzire, literatura de specialitate recomanda folosirea
diversilor aditivi. Printre aditivii care se introduc in apa de umplere exista poliamine alifatice
care realizeaza o pelicula protectoare.
9
Atentie: Acestea nu realizeaza pelicula protectoare, daca apa circula cu o viteza mai mare
de 2,0 m/s. Pentru a evita formarea de pungi de aer care favorizeaza coroziunea, in
instalatiile de incalzire se recomanda prevederea de aerisitoare automate de tipul cu plutitor.
In general, instalatiile de incalzire se alimenteaza cu apa de la reteaua publica, cu
respectarea urmatoarelor conditii:
apa sa fie conventional curata
apa sa fie fara impuritati mecanice
apa sa fie fara urme de ulei
in cazul in care duritatea apei (continutul de saruri de calciu si magneziu) este mai
mare 10D (adica aproximativ 17,8Fr), se prevad instalatii de dedurizare care sa
reduca duritatea apei pina in jurul valorii de 5D (8,9Fr); Pentru a simplifica alegerea
dedurizatoarelor, atunci cind apa este folosita atit in instalatiile de incalzire cit si
pentru uz potabil, la iesire apa trebuie sa aiba 8,42D (adica aproximativ 15Fr)
pH-ului controlat trebuie sa fie cuprinsa intre 6,5 si 8,0, optima fiind valoarea de 7,3
Asa cum aratam si mai sus, pentru prelungirea duratei de viata a radiatoarelor, o importanta
deosebita o au:
calitatea apei de alimentare a instalatiei (atit prima umplere cit si apa de adaos). Astfel:
cantitatea de suspensii
uleiurile minerale provenite de la diverse ungeri ale mecanismelor in miscare
(pompe de circulatie a agentului termic)
Prin incalzirea apei se modifica cantitatea de:
oxigen dizolvat in apa
valoarea pH-ului (adica activitatea ionilor de hidrogen din apa).
Oxigenul dizolvat duce la producerea de zgomote in instalatie, la accentuarea
fenomenului de coroziune. La aerisirea instalatiilor, atunci cind se simt mirosuri neplacute,
este mai mult ca sigur ca s-a modificat cantitatea de hidrogen din apa. O valoare scazuta a
pH-ului precum si duritatea sub limitele impuse de normative, fac ca apa din instalatiile de
incalzire sa devina agresiva chimic, ducand deasemenea la accetuarea fenomenului de
coroziune. Prezenta sarurilor in apa face sa creasca conductivitatea electrica, ducand la asa
zisul fenomen de pila electrica.
Chiar si atunci cand instalatia a fost proiectata si executata corect din punct de vedere tehnic,
este posibil ca in timpul functionarii, mai ales in prima perioada de functionare, instalatia sa
prezinte probleme mai mult sau mai putin deosebite, cum ar fi: formarea gazelor in instalatie
in partile inalte si zgomot in corpurile de incalzire. Cauzele acestor probleme sunt multiple. Va
prezentam in continuare interventiile necesare pentru a le remedia.
In principal sunt trei cauze care duc la formarea gazelor in instalatiile de incalzire.
Prima este introducerea aerului in instalatie atunci cind se efectueaza umplerea sau
completarea cu apa. Datorita incalzirii gazele dizolvate se separa in cazan formand pungi de
gaz in partea superioara datorita greutatii specifice mai mici fata de cea a apei. Fenomenul
10
este temporar, se incheie relativ repede si apare numai in cazul depresurizarii instalatiei, la
golirea totala sau partiala a instalatiei. Din aceasta cauza nu este recomandata golirea
instalatiilor, cu exceptia cazurilor de forta majora.
A doua cauza este legata de prezenta in instalatie a unor materiale organice cum ar
reziduurile de prelucrare (span), canepa, teflon, care prin descompunere degaja gaz metan,
care la randul lui, ca si in primul caz, formeaza pungi la partea superioara a instalatiei si a
corpurilor de incalzire. Si acest fenomen este temporar, se incheie dupa ce s-a consumat
materialul care se putea descompune.
A treia cauza la care degajarea de gaze este mai persistenta depinde in primul rind de
calitatea apei de umplere a instalatiei si de temperatura acesteia. Aceasta are agresivitate
chimica diferita in functie de locul din instalatia respectiva, adica, intr-un fel actioneaza in
cazan, in altul in conducte si in alt fel in radiatoare.
Ca o paralela, in circuitul apei in natura, se absoarbe in mod diferit anhidrida carbonica din
aer si substantele minerale din sol, fara a mai tine cont si de numeroasele influente negative
ale diverselor procese industriale. Atunci cand apa foarte acida este introdusa in instalatia de
incalzire, tinde sa reactioneze cu componentele metalice, provocand procese chimice si
electrochimice (coroziune, cu degajare importanta de gaz, in special hidrogen). In cazul in
care nu se prevede tratarea apei de umplere a instalatiilor conform normativelor, fenomenul
poate dura mai multe sezoane, deteriorind instalatia. Atunci cand cauzele mentionate mai sus
sunt prezente simultan, amestecul gazos din radiatoare este alcatuit din:
Fiind cunoscute cauzele care duc la formarea gazelor in instalatiile termice si problemele
provocate, se propun interventiile necesare pentru a le elimina.
In primul rand este important sa se prevada o spalare atenta a instalatiei cu apa, pentru a
indeparta diversele reziduuri care favorizeaza formarea gazelor. Dupa ce apa este circulata
cateva ore, va fi evacuata prin deschiderea robinetului pentru golirea instalatiei.
Efectuati o noua umplere cu apa potabila care sa aiba o duritate de 12-14 Fr si un pH
cuprins intre 6.5 si 8 (nu utilizati apa dedurizata). Dupa ce s-a incheiat operatia de umplere
aduceti de mai multe ori apa din instalatie la o temperatura de 85-90 pentru a favoriza
separarea aerului.
Pungile de aer formate se elimina prin aerisirea radiatoarelor si a coloanelor prin intermediul
dezaeratoarelor. Aerisirea instalatiei este eficienta numai daca apa are calitatiile specificate in
aceasta documentatie si in acest caz formarea gazelor in instalatie este limitata si temporara.
In cazul in care apa de umplere a instalatiei are valori diferite de duritate sau pH, fata de cele
recomandate, fenomenul formarii gazelor poate fi foarte important datorita agresivitatii apei
care declanseaza procesele de coroziune care deterioreaza instalatia.
Datorita costurilor ridicate este imposibil de pus in pactica solutia prin care instalatia ar fi
urmarita de un laborator specializat in tratarea apei si atunci, pentru usurinta, propunem drept
remediu urmatoarele interventii confirmate drept utile prin experienta.
Dotati radiatoarele si coloanele cu dezaeratoare automate cu plutitor pentru evacuarea
gazelor.
11
Adititvati apa din instalatie cu poliamine alifatice care impiedica coroziunea si in consecinta
degajarea gazelor.
Evitati sa inchideti complet robinetii de sectionare a radiatoarelor pentru ca prin circulatia apei
sa se poata face evacuarea bulelor de gaze prin dezaerator.
Se evita astfel producerea de suprapresiuni care au drept consecinta spargerea radiatoarelor.
3.2. Zgomotul
Zgomotul datorat vitezei si turbulentei apei care intra in radiatoare se elimina actionand
asupra sistemului de reglare pentru a adapta debitul hidraulic la valorile din proiect.
Zgomotul datorat prezentei aerului in radiator se elimina prin montarea unui dezaerator
eficient.
Fenomenele de rezonanta datorate pompei de circulatie dispar daca se adapteaza debitul,
inaltimea de pompare si turatia motorului la parametrii instalatiei. Pentru a anula zgomotele,
in anumite cazuri este foarte important sa se introduca racorduri flexibile intre pompa si
conducte.
Pentru a evita zgomotele datorate dilatarii radiatoarelor, consolele de sustinere a acestora
trebuie protejate cu o ganitura amortizoare.
12
NR. CLASA PUTEREA PROIECTE NECESARE
1 - combustibil PIF, AF:
in baza proiectului instalatii gaze
gazos stampila operator gaze
si
in baza proiectului instalatii termo
Cazane clasa A
VTP (din 2 in 2 ani de la prima AF sau de la ultima VTP_la puteri cuprinse intre 70 kw- 400
kw):
VTP (din 4 in 4 ani de la prima AF sau de la ultima VTP_la puteri mai mari de 400 kw):
in baza proiectului instalatii gaze
stampila operator gaze
in baza proiectului instalatii termo
70KW
13
14