Accidentul vascular cerebral este o stare patologica rezultata atunci cand creierul

nu primeste cantitatea de sange necesara bunei functonari, consecinta fiind

distrugerea celulelor neuronale.

Tipuri de accidente vasculare:

-Accidentul vascular cerebral ischemic (AVCI) reprezinta o perturbare

functionala si/sau anatomica a tesutului cerebral, determinata de intreruperea sau
diminuarea brusca a perfuziei arteriale in zonele cerebrale, provocand necroza
localizata a tesutului.

- Accidentul vascular cerebral hemoragic (AVCH) se defineste printr-o sangerare,

extravazare difuza a sangelui in parenchimul (tesutul) cerebral. Acest tip este mai
putin frecvent, dar mai grav.

Din punct de vedere clinic, AVCI-ul se clasifica in :

1. AVCI tranzitor (AIT) ischemie intr-o zona localizata a creierului, cu deficit

motor < 24 ore, (de la cateva minute la cateva ore), fara sechele.
2. AVCI involutiv (minor stroke) ischemie cerebrala acuta cu deficit motor
>24 de ore, cu involutie completa a acestuia timp de 21 de zile.
3. AVCI lacunar initial se manifesta ca AIT/minor stroke, cu debut dupa o
criza HTA acuta, uneori are evolutie asimptomatica.
4. AVCI n evolutie (stroke-in-evolution) evolutie lent-progresiva (ore -zile).
Simptomele clinice persista >3 saptamani, deficitul motor
evolueaza/regreseaza in aproximativ 30 de zile. In evolutie progresiva, poate
duce la AVCI constituit.
5. AVCI constituit (major stroke) consecinta a distrugerii neuronale in
teritoriul vascular lezat, care se va manifesta clinic cu deficit motor cert
instalat.

Factori de risc care pot duce la aparitia AVCI-ului:

Factori de risc nemodificabili:

- Varsta riscul de AVC creste odata cu varsta, acesta dublandu-se la fiecare

decada dupa varsta de 55 de ani;
 - Rasa persoanele de origine africano-americana si hispanica au riscul mai
mare de a face un atac vascular cerebral fata de persoanele de rasa alba.
- Sexul accidentul vascular cerebal este mai frecvent la barbati decat la femei
pana la varsta de 75 de ani. Dupa aceasta varsta, femeile sunt mai afectate.
Insa indiferent de varsta, procentul femeilor care decedeaza in urma unui
AVC este mai mare decat cel al barbatilor.
- Ereditate riscul de AVC este mai mare daca in familie unul din parinti, frati
sau surori a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic
tranzitor.
- Existenta anterioara a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor.

Factori de risc modificabili:

- Tensiunea arteriala crescuta, al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta

pacientului;
- Diabetul zaharat aprox. 25% din persoanele cu diabet inregistreaza decese
prin atac vascular cerebral;
- Colesterolul crescut din sange, care duce la afectiuni ale arterelor coronare,
dar si la infarctul miocardic, care creste riscul producerii de AVC;
- Afectiuni ale arterelor coronare si alte afectiuni cardiace precum fibrilatia
atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace sau cardiomiopatie;
- Fumatul, inclusiv cel pasiv;
- Lipsa activitatii fizice si obezitatea;
- Folosirea de medicamente precum anticonceptionale orale la femeile care
fumeaza sau care au avut tulburari de coagulare si anticoagulare;
- Consumul ridicat de alcool consumul excesiv de alcool creste foarte mult
riscul de AVC.
- Terapia hormonala post-menopauza.

Manifestari clinice:

Cu o probabilitate de 72% se poate suspecta sau nu AVC prin evaluarea rapida a

fetei, membrelor superioare si a capacitatii de vorbire a persoanei .

- Fata pacientul prezinta asimetrie a fetei (zambet, aratare a dintilor).

- Membrele superioare pacientul este in imposibilitatea de a ridica unul din
brate sau de a-l mentine ridicat comparativ cu celalalt brat.
- Vorbirea dizartrie, dislalie (tulburari de vorbire, in special la articularea
cuvintelor)
Simptomele caracteristice pentru AVC

- Senzaie de amorteala sau slabiciune in regiunea fetei, extremitatilor

superioare/inferioare, unilaterala, instalata brusc.
- Confuzie mentala, tulburari de vorbire sau intelegere, instalate brusc.
- Tulburari de mers, tulburari de coordonare si posturale, instalate brusc.
- Tulburari ale vederii uni- sau bilaterale, instalate brusc.
- Cefalee severa instalata brusc, fara cauza evidenta..

Simptomele majore ale AVC

- Dereglare de constienta: de la stare confuzionala,amorteala fizica si psihica

generala, incetarea gandirii, pana la coma.
- Dereglri senzitive: parestezii unilaterale ale membrelor cu/sau fara
parestezii faciale (apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa a
zonei de creier afectata).
- Dereglari motorii, preponderent unilateral.
- Simptome vizuale: hemianopsie( deformatie a vederii care nu permite
ochiului sa cuprinda decat jumatate din campul vizual).
- Dereglari de limbaj: pierderea totala sau partiala a capacitatii de vorbire si de
intelegere a limbajului articulat.
- Simptome cerebeloase: tulburari de coordonare.
- Simptome de lezare a trunchiului cerebral: diplopie (tulburare a vederii care
consta in perceperea dubla a imaginii unui obiect), disfonie (modificare a
timbrului si a intensitatii vocii), disfagie (dificultate in deglutitie),dizartrie
(articulare defectuoasa a cuvintelor), vertij.
- Crize paroxistice epileptice, tulburari sfincteriene, tulburari psihice.

Preventia primara:

Scopul prevenitiei primare este acela de a reduce riscul de AVC la persoanele

asimptomatice.

Managementul factorilor de risc vascular

Recomandari:
 1. Tensiunea arteriala ar trebui verificata in mod regulat. Se recomanda ca
hipertensiunea arteriala sa fie tratata prin modificarea stilului de viata si
terapie medicamentoasa individualizata, avand ca tinta niveluri de 120/80
mmHg. Pentru pacientii prehipertensivi (120 -139/80 -90 mmHg), cu
insuficienta cardiaca congestiva, infarct miocardic, diabet sau insuficienta
renala cronica este indicata medicatia antihipertensiva.
2. Glicemia trebuie verificata cu regularitate. Se recomanda ca diabetul sa fie
tratat prin modificarea stilului de viata si terapie medicamentoasa
individualizata . La pacientii diabetici, tensiunea arteriala ridicata trebuie
intensiv tratata, avand ca tinta niveluri sub 130/80 mmHg. Atunci cand este
posibil tratamentul ar trebui sa includa un inhibitor de enzima de conversie a
angiotensinei sau un antagonist de receptori ai angiotensinei .
3. Colesterolul sanguin trebuie verificat cu regularitate. Se recomanda tratarea
hipercolesterolemiei (LDL > 150 mg/dl )prin modificarea stilului de viata si
adiministrarea unei statine.
4. Se recomanda descurajarea fumatului si a consumului cronic de alcool in
cantitati mari
5. Se recomanda activitatea fizica regulata si scaderea in greutate pentru
persoanele cu indicele de masa corporala ridicat.
6. Se recomanda o dieta cu continut scazut de sare si grasimi saturate si bogata
in fructe, legume si fibre.
7. Nu se recomanda suplimentele vitaminice antioxidante. Un aport scazut de
vitamina D se asociaza cu un risc crescut de AVC, dar suplimentele de calciu
cu vitamina D nu reduc riscul de AVC. Suplimentele de tocoferol si beta-
caroten de asemenea nu reduc riscul aparitiei AVC-ului.Un studiu asupra
suplimentelor cu vitamina E a aratat ca aceasta poate creste mortalitatea
atunci cand este folosita in doze mai mari sau egale cu 400 UI/zi.
8. Terapia de substitutie hormonala post-menopauza creste riscul de AVC la
femei.

Investigatii paraclinice

Recomandari:

In cazul pacientilor cu AVC acut sau AIT se recomanda evaluare clinica rapida,
inclusiv parametrii fiziologici si analizele sanguine de rutina
 Se recomanda o serie de analize de laborator pentru toti pacientii cu

AVC sau AIT (hemoleucograma completa, timpul de protrombina sau

INR, timpul partial de trombina (PTT), electrolitii serici, glicemia, proteina C

reactiva (PCR) sau VSH ,biochimia hepatica si renala.

- Hipoglicemia este cea mai frecventa afectiune care produce simptome

asemanatoate atacului cerebral. Este corectata usor, iar corectarea duce la
disparitia rapida a simptomatologiei.
- Tulburarile electrolitice, hiperglicemia, hipoglicemia si uremia ar trebui luate
in considerare ca si cauza de status mental alterat si deficit psihic.
- Hemoleucograma completa ofera informatii referitoare la hemoglobina si
hematocrit, la fel ca si numarul trombocitelor care sunt importante la
candidatii pentru terapie fibrinolitica. In plus siclemia, policitemia si
trombocitoza cresc riscul de accident cerebral.
- Timpul de protrombina si timpul partial de tromboplastina: multi dintre
pacientii cu AVC sunt in tratament anticoagulant cum ar fi heparina sau
dicumarinice (warfarina). Decizia de tratament, cum ar fi terapia
trombolitica, necesita date despre statusul de coagulare. Un INR crescut
poate contraindica terapia cu trombolitice.
- Enzimele cardiace: nu de putine ori la pacientii cu atac cerebral apare si
ischemia miocardica acuta. In plus fata de constatarile ECG, cresterea
enzimelor cardiace poate sugera afectare cardiaca concomitenta.
- Criteriide eligibilitate pentru fibrinoliza: Trombocite > 100.000/cmc,
Glicemie > 50 mg/dL si < 400 mg/dL, INR 1.7
- Tratamentul anterior cu anticoagulante orale de tip antivitamina K
(Sintrom, Trombostop, Warfarina) nu constituie o contraindicatie pentru
tromboliza daca INR 1.7. Daca pacientul se afla in tratament cu
anticoagulante orale de tip antagonisti de trombina sau de factor X activat, nu
se poate efectua tromboliza.Tratamentul antiagregant plachetar nu
constituie o contraindicatie. Tratamentul anticoagulant intravenos cu
heparina permite tromboliza, daca valoarea APTT 1,5 ori valoarea normala.

Se recomanda ca pentru toti pacientii cu AVC acut sau AIT sa se efectueze o

ECG (electrocardiograma) cu 12 derivatii. ECG -ul poate evidentia aritmii
cardiace, cum ar fi fibrilatia atriala, sau poate indica ischemie acuta.Toti pacientii
cu atac cerebral ar trebui sa aiba efectuat un ECG ca si parte din evaluarea initiala.

Se recomanda ca pentru pacientii cu AVC sau AIT consultati dupa depasirea

fazei acute sa se efectueze monitorizare ECG Holter pentru 24 de ore atunci cand
se suspecteaza aritmii si nu se gasesc alte cauze de AVC.

Radiografia de torace si EEG (electroencefalograma) se realizeaza la cazuri

selectionate.

Studii imagistice: la pacientii cu suspiciune de AVC sau AIT se recomand CT

cranian de urgenta sau alternativ RMN.

Referinte

1. Managementul etapizat al pacientului cu accident vascular cerebral:Vasile

Gavrila, Adriana Babeti, Kristina Kronbauer, Lucian Tandara; UPU
SMURD Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara
2. GHID DE DIAGNOSTIC s I TRATAMENT PENTRU BOLILE
CEREBRO-VASCULARE ;RESPONSABIL Prof. Dr. Ovidiu Bjenaru,
Presedinte Comisia de Neurologie siNeurologie Pediatric a Ministerului
Sntii