Avantajele pompelor de caldura

Pompele de caldura va scutesc de toate aceste inconveniente. Pompele de

caldura sunt produse relativ noi pe piata din Republica Moldova dar foarte
cunoscute si folosite in tarile din vestul Europei mai ales in tarile Scandinave.
Chiar si pe aceste piete produsul este relativ nou dar in ultimii ani pompele de
caldura au devenit foarte populare. In Suedia, de exemplu, mai mult de 80% din
imobile, avand cele mai diverse destinatii - vile, apartamente, scoli, gradinite,
primarii, sedii de banci si in special hoteluri - sunt incalzite cu pompe de caldura.
Cu toate ca investitiile de inceput sunt mari, comparativ cu o centrala pe gaze sau
lemne, tot mai multi proprietari de case, vile sau cladiri opteaza pentru aceasta
forma de incalzire si producere a apei calde menajere datorita in primul rand
costurilor scazute de intretinere si functionare. De fapt pompele de caldura produc
de 3-5 ori mai multa energie decat consuma. La prima vedere aceasta suna ca un
hocus pocus dar adevarul este ca pompele de caldura preiau energia existenta in
mediul inconjurator chiar si la temperaturi scazute. Aceasta energie este procesata
de pompa termica si este livrata in instalatia de incalzire la o temperatura de 45-55
grade Celsius. In fapt, pentru fiecare kilowat de energie electrica absorbit de
compresorul pompei de la reteaua electrica, pompa livreaza in medie intre 4 si 5,5
kilowati energie termica. Din acestia, energia pe care clientul o plateste este cea
necesara functionarii compresorului din instalatia pompei de caldura, adica numai
cca din energia termica livrata de pompa de caldura.Cum este posibil acest
lucru? Foarte simplu. Diferenta de din valoarea energiei termice livrata
de pompa de caldura este absorbita de aceasta din mediu (aer, apa, sol, etc) si este
gratis.
Partile componente principale ale unei pompe de caldura sunt urmatoarele: un
condensator, un ventil de expasiune (laminare), un vaporizator, un compresor si
tevi din cupru prin care curge agentul frigorific de transport al caldurii. Acest agent
frigorific actioneaza intr-un sistem inchis de conducte, ceea ce inseamna ca agentul
nu are nici un fel de contact cu mediul inconjurator. Agentii frigorifici cei mai
folositi de producatorii suedezi sunt agenti frigorifici fara clor (dupa noile reguli
UE) care au o influenta negativa scazuta asupra mediului. Cel mai utilizat este
R134a, un agent stabil care nu uzeaza foarte mult compresorul dar care fiind
compus din molecule mici necesita un compresor cu capacitate mai mare (deci
costuri ceva mai mari). Se mai utilizeaza agentii din grupa glimer (un amestec de
mai multe gaze care au temperaturi diferite de vaporizare) R 407C si R 410 A care
lucreaza la presiuni si temperaturi mai ridicate decat R134a dar nu au nevoie de un
compresor de capacitate mare. Incepand din anul 2002 in Suedia (si implicit in
intreaga Europa inclusiv in Romania) este interzisa folosirea agentilor frigorifici
care contin clor (tip R12, sau R502) si este interzisa completarea instalatiilor cu
agent frigorific R22. Agentii folositi in pompele de caldura au proprietatea ca se
vaporizeaza (fierb) la temperaturi foarte scazute (ex: R134a la fierbe la temperatura
de -26C iar R410A fierbe la temperatura de 40C).

Principiul de functionare al pompelor de caldura este acelasi cu al oricarei masini

frigorifice dar inversat, in sensul ca daca in cazul frigiderului vaporizatorul se afla
in frigider si condensatorul in spatele frigiderului, in cazul pompelor termice,
caldura condensatorului este transferata sistemului de incalzire in timp ce
temperatura scazuta a vaporizatorului nu este folosita pe timp de iarna. In schimb,
temperatura scazuta obtinuta in vaporizator poate fi folosita pe timp de vara pentru
climatizarea cladirilor, in felul acesta pompa de caldura poate fi folosita atat pentru
caldura cat si pentru climatizare. Producatorii de pompe de caldura chiar indica
folosirea climatizarii pe timp de vara pentru ca prin climatizare se introduce in
pamant caldura preluata de pompa din cladiri, aceasta inmagazinandu-se pentru
iarna cu consecinta cresterii eficientei pompei de caldura.
Comparativ, daca se calculeaza costurile de instalare necesare unei pompe de
caldura care functioneaza atat pe incalzire cat si pe climatizare atunci aceste costuri
sunt comparabile cu cele necesare pentru instalarea unei centrale termice
performante si a unui chiller pentru incalzirea apei calde menajere plus o instalatie
de conditionare pentru perioada de vara. (cu mentiunea ca instalatiile de aer
conditionat clasice nu se pot considera instalatii de climatizare deoarece acestea nu
pot mentine o temperatura constanta in cladiri ci numai racesc aerul instantaneu).
In alta ordine de idei pompele de caldura economisesc intre 50-80% din costurile
de incalzire.

Pentru functionare, pompa de caldura are nevoie de o sursa de caldura de la care

vaporizatorul sa preia energia termica pentru procesat.In cazul nostru sursa de
caldura poate fi un put forat in pamant la adancimi de 40 150 de m , un sant sapat
la o adancime de peste 1,2 m , apa de pe fundul unui lac sau rau, (vezi figurile de
mai sus) caldura de pe returul unui proces tehnologic sau sistem de incalzire
(instalatii mai mari), apa din panza freatica sau caldura latenta de condensatie a
vaporilor de apa din mediul inconjurator. Avand in vedere temperatura scazuta de
vaporizare a agentului frigorific mentionat mai sus (-40C) pentru o functionare
optima a compresorului, temperatura sursei de caldura poate fi cuprinsa intre 0 si
10 C. Pentru a asigura necesarul de caldura pentru o casa si pentru a achizitiona
exact pompa de care este nevoie, trebuie ca acest necesar de caldura sa fie calculat
in mod riguros.
In functie de necesarul de energie, se calculeaza lungimea furtunului de plastic care
trebuie ingropat la o adancime de peste 1,2 m si o distanta intre spire de min 1,5m.
(in cazul ca serpuirile furtunului sunt prea apropriate, exista riscul ca lichidul din
furtun sa fure energie de la spirele mai apropiate si acestea sa inghete). In furtun se
foloseste un amestec de apa si etilenglicol pentru a evita riscul inghetarii. Lichidul
din furtun care preia energia inmagazinata in pamant sau apa, o transfera agentului
frigorific (tip R134a R407C sau R410A) din vaporizator (care este de fapt un tip de
schimbator de caldura in placi ). In consecinta, acesta se vaporizeaza trecand astfel
din stare lichida in stare gazoasa. Lichidul din furtun isi continua drumul ciclic in
circuitul inchis preluand in continuare energie din pamant. Agentul refrigerant aflat
in stare gazoasa in pompa de caldura trece mai departe in compresor unde, prin
comprimare, ajunge la o temperatura de cca 75-100 grade Celsius. Agentul
frigorific in stare gazoasa trece mai departe in condensator (tot un tip de
schimbator de caldura) unde cedeaza energia termica, apei din circuitul inchis al
sistemului de incalzire al imobilului. (sistem de incalzire care poate fi cu calorifere,
ventiloconvectoare sau incalzire prin pereti sau pardoseala). De asemenea o alta
parte a energiei este preluata de apa cu destinatie menajera din rezervorul de tip
acumulator. Temperatura apei menajere si a celei din calorifer/pardoseala se
mentine constanta in jurul valorii de 50 55C/30-35C.
La asfel de temperaturi ale apei din calorifer/pardoseala, temperatura din casa se
poate mentine in jurul valorii de 22-25C.
In cazul in care temperatura exterioara scade sub 15 C pompa de caldura este
ajutata de rezistentele electrice care pot intra in componenta instalatiei de
automatizare. Din studiile efectuate pe ultimii 100 de ani, rezulta ca pe teritoriul
Romaniei (in medie) sunt maximum 9 zile pe an cu temperaturi sub 15
C.Pentru zilele respective, instalatia de automatizare, va comanda functionarea
rezistentelor electrice, care vor asigura suplimentul necesar de caldura, de la cca
40-42 C cat genereaza pompa de caldura atunci ctnd temperatura mediului este
sub 15 C, pana la temperatura normala de 55 C.
Foarte important este faptul ca aceste mentiuni sunt valabile numai in cazul
incalzirii cu batranele si perimatele calorifere, care in materie de instalatii de
incalzire ale secolului XXI, pot fi comparate, extrapoland in domeniul circulatiei
auto, cu niste carute pe autostrada.
In comparatie cu sistemele de incalzire utilizate in UE, care sunt preponderent
instalatii de incalzire in pereti sau pardoseala ori instalatii cu ventiloconvectoare,
utilizarea caloriferelor aduce urmatoarele dejavantaje:
- Au un randament de incalzire extrem de scazut, datorita suprafetei radiante mici
- Realizeaza o incazire puternic neuniforma a incaperii, cu diferente de
temperatura, in cadrul aceleiasi camere de pana la 4 C
- Genereaza imobilizare de gabarit, de obicei sub ferestre
- Au un aspect inestetic care se accentueaza prin murdarire si pigmentare si
sunt greu de spalat, fapt care necesita revopsire
- Sunt adevarate colectoare de praf greu de curatat interspatial
Sunt generatoare de curenti puternici de aer si praf, datorita diferentei mari de
temperatura intre calorifer si incinta.
- Necesita temperaturi mari ale agentului termic, datorita suprafetei radiante mici si
genereaza implicit pierderi termice de transport mari.
- In general fiind executate din otel, sunt supuse unui proces rapid de coroziune. In
contraponderea acestor dejavantaje majore, incalzirea cu calorifere nu ofera nici un
avantaj tehnic.

Utilizarea sitemelor moderne de incalzire, prin pereti, prin pardoseala sau cu

ventiloconvectoare, elimina toate aceste dezavantaje, si odata cu ele dispare si
necesitatea ca la temperaturi ale mediului sub 15 C, pompa de caldura sa fie
ajutata de rezistentele electrice. Sistemele de incalzire cu capilare, avand
diametrul de 8 mm, extrem de usor de incorpotat atat in tencuiala tavanului, ori a
peretilor sau in sapa pardoselei, (cum rezulta din fig.), realizeaza o
incalzire uniforma, in toata incaperea, indiferent de varianta utilizata, cu o
temperatura agentului termic de numai 7- 10 C mai mare decat temperatura dorita
in camera , fapt care face ca temperatura de 55 C, oferita de pompa termica sa fie
atat de mare, incat sistemul de automatizare al instalatiei de incalzire, va recircula
cea mai mare parte a agentului termic. Cu astfel de instalatii de incalzire, se pot
realiza in imobile temperaturile dorite (daca este cazul, chiar 35-38 C - pentru
sauna). Un aspect deloc de neglijat este ca acelasi sistem de incalzire cu pompa
termica realizeaza pe timpul verii si conditionarea incaperilor, la temperaturi
prestabilite. La o privire rapida aceasta conditionare ar putea fi asemanata de
necunoscatori, cu aceea realizata de instalatiile clasice de conditionare. In fapt este
cu totul altceva si acest lucru a fost constatat de persoane care au facut imprudenta
sa adoarma in serile de vara fierbinte cu instalatia clasica de conditionare
deschisa.Singura directie ulterioara a fost spitalul.Spre deosebire de aceste
instalatii, care in fapt nu sunt instalatii de conditionare ci numai instalatii de racire
(deoarece a conditiona inseamna a respecta anumite conditii, deci a controla),
instalatiile cu pompe termice realizeaza o conditionare reala a incaperii in sensul ca
mentin in camera o temperatura prestabilita, indiferent de variatiile de temperatura
ale mediului exterior.
La acest capitol se impun cateva clarificari. Din discutiile avute cu diversi
beneficiari, am inteles ca exista o varianta folclorica, conform careia, incalzirea
prin pardoseala sau pereti ar crea curenti de aer ascendenti, care ar antrena
microorganismele de la sol, generand afectiuni respiratorii.
RASPUNS. Teoria este total eronata. In orice incapere, ca si in natura, curentii
de aer sunt generati de diferentele de temperatura si au intensitatea direct
proportionala cu aceste diferente. In cazul utilizarii caloriferelor, diferenta de
temperatura dintre calorifer (aprox. 70C) si mediul interior (aprox. 22 C ) este
de peste 45C, in timp ce la incalzirea prin pereti sau pardoseala, diferenta de
temperatura intre perete (sau pardoseala) si mediul interior este in medie de 6-7 C
(greu sesizabila). Din acest motiv, in cel de-al doilea caz nu exista conditiile de
generare a curentilor de aer, curenti care sunt foarte puternici in cazul utilizarii
caloriferelor. Cine nu crede, isi poate aminti (sau poate experimenta), de jucaria
din copilarie, constand dintr-o elice confectionata dintr-un patrat de hartie, fixata
pe un betisor, cu un bold pe post de ax, care, amplasata deasupra caloriferului cald,
se invarteste destul de tare, evindentiind, fara dubii, existenta unor puternici curenti
ascendenti, care genereaza turbioane si curenti orizontali si verticali de inlocuire in
toata camera.
Tot din discutiile cu beneficiarii am inteles existenta unor retineri privind
conditionarea pe timp de vara, prin capilarele amplasate in pereti sau pardoseala,
pe motivul ca este neplacuta la atingere o pardoseala sau un perete rece, chiar in
conditiile de vara.
RASPUNS. Intelegerea termenului de rece este eronta. Mentionez ca zonele de
perete sau pardoseala respective, nu sunt mai reci decat mediul interior cu mai mult
de 6-8 C, deci, daca in camera sunt pe timp de vara 23C, pardoseala (sau
peretele), vor avea cca. 16 C, ceea ce vara le face placute la atingere. Ceva de
genul placerii cu care in serile fierbinti de vara, atingem un cearceaf aerisit, sau o
perna, aduse din debaraua mai racoroasa, sau de placerea cu care in aceleasi zile ne
asezam pe scaunul mai rece din pivnita.
Referitor la pompele termice, calculele de dimensionare puse la dispozitie de
fabricantul suedez, arata ca pentru o cladire de 150 m2 bine izolata localizata in
centrul Suediei consumul anual de curent electric sau combustibil este de 24 000
kW (6500 kw=1 m3 combustibil) sau 3,5 m3 de combustibil. O pompa de caldura
dimensionata pentru o cladire de 150 m2 consuma intre 5000 si 8000 kw. Deci
consumul unei pompe de caldura este de 3-5 ori mai mic decat al unei centrale
termice performante. In cazul Romaniei unde temperatura in sol sau a panzei
freatice este mult mai ridicata (8-12C fata de 0-5C in Suedia), consumul de
energie poate fi de 4-5 ori mai mic fata de un sistem clasic.
Cu cat suprafata de incalzit este mai mare cu atat investitia intr-o pompa de caldura
se amortizeaza mai rapid.
Pompele de caldura functioneaza bine pana la temperaturi de -15 C. Sub aceste
temperaturi sistemul are in anumite cazuri, nevoie de ajutor fie de la rezistente
electrice care uzual fac parte din completul de automatizare fie de la un alt sistem
de incalzire (centrala cu gaze, lemne, etc).
In Republica Moldova instalarea unei pompe de caldura este si mai eficienta
avand in vedere faptul ca pompa poate asigura caldura, apa calda menajera si aer
conditionat pe timp de vara. Daca facem un calcul estimativ pentru o vila de 300-
400 de m2 comparativ cu cat costa o centrala termica performanta si o instalatie
de aer conditionat tip chiller ne putem foarte usor da seama ca de fapt pompa de
caldura este mai ieftina si reprezinta o alternativa in timp mult mai eficienta
amortizarea facandu-se in 3-4 ani.