I SUNT ORGANISMELE
ADAPTATE LA MEDIUL LOR DE VIATA?
O
rganismele vii sunt mai mult sau mai putin
adaptate" conditiilor mediului in care
traiesc. Adaptarea poate fi considerata ca o
ajustare a organismului la mediu sau a unui organ la
functia pe care o indeplinete.
Adaptarea organismului poate fi realizata in trei
planuri:
In plan structural - adaptare morfologicd.
Exemple: corpul fusiform al delfmilor, corpul turtit al
animalelor care traiesc pe fundul apei, membrele pasa-
rilor rapitoare (fig. 1), coloritul protector al cameleo-
nului i limba sa lunga i deosebit de mobila, cu care
prinde insectele (fig. 2) etc.
fig. 2
In plan functional - adaptare fiziologicd.
Exemple: rezistenta viermilor intestinali la actiunea
sucurilor digestive ale gazdei, a diferitelor organe de
simt la intensitatea stimulilor etc.
In plan comportamental - adaptare etologicd.
Exemple: imobilitatea insectelor care mimeaza substratul,
imobilitatea puilor din cuiburi daca au fost avertizati printr-
un semnal de alarma, comportamentul puiului de cue ce
elimina ouale parintilor sai adoptivi etc.
in lumea vie se observa o compensare reciproca
a celor trei tipuri de adaptari; o imperfectiune morfo-
logica este compensata printr-o adaptare fiziologica sau
etologica.
Cand structurile, fianctiile sau comportamentele
vietuitoarelor sunt similare cu cele ale unor grupuri de
vietuitoare foarte diferite, dar care traiesc in conditii de
mediu similare, poarta denumirea de convergenfd.
Exemple: membranele interdigitale ale membrelor
numeroaselor animale acvatice (broasca, rata, lutria etc.).
fig. 3
 LUCRARE PRACT/CA
ESTE BROASCA ADAPTATA LA MEDIUL DE VIATA?
^ Competente specifice
Evidentierea i explicarea adaptarilor orga-
nismelor la mediul de viata.
Materiale necesare
Broasca conservata, tava, rigla gradata, sfoara.
Modul de lucru
1. Intr-o tava puneti broasca cu abdomenul in sus.
Apoi intoarceti-o. Ce diferente constatati la culoarea pielii?
Culoarea pielii ajuta broasca sa se protejeze de dumani.
2. Observati cu atentie membrele broatei. Cu o
rigla gradata masurati lungimea membrelor posterioare
i a celor anterioare. Care pereche este mai lunga? i
de cate ori este mai lunga?
3. Cu o bucatica de sfoara masurati circumferinta
membrului anterior. Apoi aflati lungimea sforii cu rigla.
4. Repetati pasul 3, dar masurati circumferinta
piciorului posterior. Comparati masuratorile.
5. Studiati degetele de la membrele broa^tei. Cum
difera ele?
4 I
\ <S>
6. Deschideti gura broatei i observati limba.
Aceasta este bifurcata i se poate plia. Limba este de
obicei invelita intr-o substanta lipicioasa. Broasca ii
folosete limba pentru a obtine hrana.
Atentie: Spalati-va pe maini dupa ce ati atins
broasca!
Intrebari
1. Care pereche de membre este mai importanta
pentru sarit? Expficati!
2. Cum este adaptata broasca pentru inot?
3. Cum prinde broasca insectele?
4. Dati trei exemple de adaptare a broatei la mediul
de viata.
5. Explicati cum se dezvolta amfibienii din oua in
mormoloci i apoi in adulti.
6. Cum supravietuiesc amfibienii adulti pe pamant
i in apa?
7. Pe ce criteriu sunt amfibienii clasificati in doua
grupe? Dati cate un exemplu pentru fiecare grupa.
8. Ce foloase aduc amfibienii oamenilor?
^ Retineti
Un organism este adaptat conditiilor de mediu daca
ii poate gasi hrana, se poate apara de dumani i este
capabil sa lase urmai.^
SISTEME
DE ORGANE
LA PLANTE
SI ANIMALE
 TIPURI REPREZENTATIVE
I DE T E S U T U R I V E G E T A L E

epiderma
superioara
tesut
palisadic

tesut
lacunar

molecula
' de apa

particula
de sol

Sistemeie de organe ale plantei (radicular, de transport ^i foliar).

M l
Tipuri reprezentative de fesuturi vegetale

Reamintiti-va:

Plantele, spre deosebire de animale, nu se
deplaseaza. Ele traiesc, de fapt, Tn doua medii, unui
umed i lipsit de lumina din care se aprovizioneaza
cu apa, Tn care trebuie s a se ancoreze profund i
altui uscat i luminos Tn care pierd apa 1 formeaza
substante organice prin fotosinteza. Sistemeie unei
plante, adaptate acestor doua medii diferite, sunt:
sistemul radicular (de absorbtie), sistemul de
conducere i sistemul foliar.
Tesuturile sunt grupari de celule cu aceeai fomid,
structure i aceleai functii. Aceste grupari de celule
indeplinesc trei cerinte:
- sunt unite prin punti citoplasmatice care strabat peretii
celulari, formand o unitate anatomies pennanenta;
- sunt specializate, adica adaptate la Tndeplinirea
unei anumite functii, constituind o unitate fiziologicS;
- sunt subordonate unitatii organismului din care
fac parte.

6
 mitoze organism tanar
planta
(embrion)
contine meristeme primore

tontine tesuturi in organele tu creslerein lungime;

embrionare contine meristeme secundare

(meristeme in organele cucrestere in

primore) grosime;
confine jesuturi specializote
pentru diferite Functii.

1. M E R I S T E M E
Embrionul plantelor este structura provenita din Crejterea Tn grosime a copacilor: fig,2
zigot i exista in samanta inainte de germinarea acesteia. 1. duramen (inima lemnului) - are numai funcfie de
In timpul germinatiei semintei, embrionul devine susfinere; 2. cambiu - adauga Tn fiecare an un inel;
3. scoarfa (coaja) - protejeaza copacul; 4. floem -
plantula. Creterea tulpinii i a radacinii se realizeaza
transports zaharoza produsa prin fotosinteza; 5.
prin activitatea unui tesut care ii pastreaza proprietatea
alburn - confine xilem activ
de a se divide repetat (meristem). Meristemele care
asigura creterea in lungime sunt meristeme primare. Felogenul este meristem al tulpinilor plantelor
Creterea in grosime a tulpinii i a radacinii este lemnoase; prin diviziunea celulelor de felogen se formeaza
realizata de meristemele secundare. Se poate afirma la extenor suberul iar spre mteriorfelodermul. Felogenul
ca o planta are un corpprimar (comun tuturor plantelor) impreuna cu suberul i felodermul alcatuiesc periderma,
i un corp secundar, intalnit la gimnosperme, la an- un strat extern impenneabil ce protejeaza tesuturile
giospermele dicotiledonate, dar nu i la cele mono- interne ale trunchiului. Periderma a preluat functiile
cotiledonate. epidermei. Felogenul produce din loc in loc ni^te
umflaturi poroase ce strabat tesuturile exteme formand
2. T E S U T U R I L E D E F I N I T I V E lenticelele care asigura schimburile de gaze dintre
Din tesuturile meristematice iau natere tesuturile tesuturile interne i atmosfera.
definitive, care nu mai prezinta aceeai capacitate de
diviziune continua ca tesuturile embrionare. Tesuturile
definitive sunt specializate pentru indeplinirea unor functii
esentiale pentru viata plantei: de acoperire a unor
organe i protejarea unor structuri, de conducere a
sevei brute din pamant spre fiiinze i a sevei elaborate
de la frunze in restul corpului, asimilatoare fiind bogate
in cloroplaste i de sustinere mecanica.
Tesuturile care se formeaza prin cretere secundara
sunt denumite fesuturi secundare i formeaza corpul
secundar al plantei. Creterea in grosime a tulpinii i a
radacinii se realizeaza ca urmare a activitatii cambiului
vascular i a felogenului.
Cambiul vascular fascicular se gasete in tulpina i
in radacina. Prin diviziunile celulelor sale produce xilem
secundar floem secundar. In cazul tulpinilor mature,
cambiul vascular se extinde lateral formand un inel complet.
Portiunile dintre fasciculele vasculare cuprind
Secfiune transversala prin tulpina fig 3
cambiul interfascicular.

7
 TESUTURI VEGETALE

CORPUL SECUNDAR ALPWNTEI

de cre^tere meristemele in varful cambiul in tulpina i in radacina, in

(meristeme) apicale organelor vascular cilindrul central, prin
diviziuni produce structuri
liberolemnoase noi
meristemele situate lateral in scoarta tulpinilor i radacinilor
intercalare felogenul batrane, formeaza tesuturi groase ?i
rezistente (suber i feloderm)
aparatoare epiderma la suprafata periderma cu functie de protectie, care permite
(de protectie) frunzelor, copacilor i schimbul de gaze
radacinilor ;i
tulpinilor tinere
exoderma la exteriorul
scoartei
radacinilor
endoderma la interiorul
scoartei
radacinilor
vasculare xilemul primar in cilindrul xilemul cu functie de transport al sevei brute,
central al secundar cu dar i de rezistenta, indeplinind i
radacinilor i peretii vaselor functie mecanica
tulpinilor; mai ingroati
asigura (album)
circulatia apei
floemul primar asigura floemul cu funcfie de transport al sevei bmte
circulatia sevei secundar
elaborate
mecanice colenchimul in tulpinile albumul din celulele xilemului sunt vii 1
(de sustinere) tinere i in trunchiul indeplinesc functia de transport, dar
nervurile copacilor i de sustinere
frunzelor

sclerenchimul in tulpinile i inima lemnului tesutul lemnos este mort, peretii

nervurile (duramen) celulelor sunt putemic ingroati,
mediane ale conferind rezistenta
frunzelor

asimilatoare {esutul palisadic in mezofilul

tesutul lacunar frunzei

de depozitare in tuberculi, ri-

zomi, radacini,
seminte etc.
 TIPURI REPREZENTATIVE
I DE T E S U T U R I ANIMALE
Reamintiti-va: formarea gametilor

Nu toate speciile de animale au organe i sisteme se formeaza scheletul,

de organe. Intr-un sistem de organe se realizeaza o muchii, sistemul respira-
interactiune fizica i chimica, avand drept rezultat tor, sistemul circulator,
creterea eficientei procesului respectiv - exemplu, sistemul excretor, siste-
transformarile succesive ce au locTn tubul digestiv ai mul reproducator.
mamiferelor cu participarea secretiilor glandelor di- Ectodermul - stratui
gestive (salivare, float, pancreas, gastrice, intestinale). extem de celule al gastru-
Endoderm - stratui inferior al gastrulei din care lei din care se formeaza formarea gastrulei
provin tubul digestiv i glandele anexe ale acestuia. pielea i sistemul nervos.
Mezoderm - stratui de mijioc al gastrulei din care
formarea organelor

cresterea,
1. T E S U T U L E P I T E L I A L specializarea tesuturilop

Epitelii de acoperire suprafata libera

Fiecare epiteliu are o suprafata libera i o mem-

brana bazala, care este o foita subtire din material fibres
51 chimic, prin care difuzeaza substantele hranitoare din
tesutul conjunctiv de sub ea. Epiteliile de acoperire pot
a\a un singur strat de celule (unistratificate) sau mai
multe straturi (pluristratificate).
Jesut epitelial:
figl
* ^ Epitelii glandulare a) unistratificat; 1. celule epiteliale;
2. membrana bazala; 3. Jesut conjunctiv
Celulele acestor epitelii secreta enzime digestive,
b) pluristratificat
mucus, hormoni, se asociaza cu tesut conjunctiv i
formeaza glande. La animale exista doua categorii de
glande: glandele endocrine, care ii descarca produii Epitelii senzoriale
Je secrepe direct in sange i glandele exocrine, al caror Prin celulele pe care le contin, receptioneazS stimuli
produs de secrejie este eliminat printr-un canal sau o din mediul inconjurator ^i genereaza impulsuri nervoase,
-etea de canale la suprafata pielii sau in diferite cavitati. care vor fi transmise prin nervi spre creier.

2. T E S U T U L C O N J U N C T I V
Tesutul conjunctiv {conjungo, ere lat.= a lega) este proteice (in special colagen i elastina) i 0 mare
alcatuit dintr-un numar redus de celule, din fibre cantitate de substanfd fiindamentald.

TESUTURI CONJUNOIVE PARTiCULARlTAJ! LOCALIZARE m a n

Tesut conjunctiv lax fibre pufine in tegument ji in interiorul leaga diferite organe, alte tipuri
Jesut conjunctiv dens fibre abundente corpului de tesuturi i rol de hranire
 Sange tesut lichid ce contine
plasma, celule sanguine
(rojii i albe) i trom-
bocite
Tesut adipos celulele sale contin grasimi
Tesut cartilaginos substanta fundamentala
contine condrina
Tesut osos compact - alcatuit din
sisteme hawersiene
spongios - spatiile
contin maduva hema-
togena sau saci cu aer
(pasari), substanta
fundamentala contine
oseina i saruri de calciu
3. T E S U T U L M U S C U L A R
Tesutul muscular este format din celule alungite i
contractile, denumite fibre musculare.
Contractilitatea este proprietatea unor structuri
specifice fibrei musculare, denumite miofibrile, dispuse
paralel cu axul longitudinal al celulei.
Exista doua tipuri de miofibrile: unele au pe toata
a) Jesut conjunctiv lax: 1. fibre proteice; 2. substanfa fundamentala (fluida); 3. ceiula conjunctiva fig
b) Jesut cartilaginos: 1. fibre abundente; 2. substanfa fundamentala (semidura); 3. celule cartilaginoase
c) Jesut adipos: 1. grasime; 2. nucieu; 3. membrana
10
in sistemul vascular transports 0, i
sanguin substantele nutritive
spre tesuturi de la care
preia CO^ i alti produji
de excretie
in piele i in jurul prin- termoreglare
cipalelor organe
in scheletul embrionilor realizeaza legatura
vertebratelor, scheletul dintre oase, sustinerea
pejtilor, in trahee perejilor cartilaginoji ai
embrionului, scheletul
pentru trahee
in scheletul celor mai multe inlocuiete tesutul i
vertebrate cartilaginos al embri- j
onului 1
tesutul osos susfinere, depozitare de i
saruri de Ca, P 1
compact este situat la
exteriorul oaselor, iar eel
spongios in interior reduce greutatea 1
specifica in zbor 1
(pasari) 1
adapostete maduva 1
care produce celulele j
sangelui 1
lungimea lor striuri transversale, iar allele sunt neteo;
sau lipsite de striuri.
Muchiul scheletic este constituit din celule (fibrr
musculare. Lungimea unei fibre musculare este in meof
de 4-5 cm, dar poate ajunge la unii mujchi scheletici
12-15 cm.
-
 a) Jesut muscular striat: 1. fibre musculare; 2. nucieu
b) Jesut muscular neted: 1. celule musculare netede
c) Jesut cardiac: 1. joncfiuni mtre celule alaturate

4. T E S U T U L NERVOS
Tesutul nervos intra in alca- receptor buton
terminal
tuirea sistemului nervos. El este
format din celule nervoase sau
neuroni i nevroglii sau celule dendrite
gliale. NEURON SENZmv corp
Ceiula nervoasd este unitatea de celular

baza a sistemului nervos. Un neuron este

format din corp celular, in care gasim toate
organitele studiate in clasa a IX-a la ceiula
butoni
animala, dar i organite proprii numai acestor
terminali
celule: neurojibrile i corpusculi Nissl. Corpul
corp
celular are numeroase prelungiri citoplasmatice subtiri celular
putemic ramificate denumite dendrite, precum i o dendrite

prelungire unica, filiforma, denumita axon.

Neuronii care aduc informatii de la receptorii specializati
pentru recepfia modificarilor survenite in mediul extem i in
mediul intern la sistemul nervos central se numesc neuroni
senzitivi.
Neuronii care transmit impulsuri nervoase de la sistemul nervos
central spre muchi i glande (efectorii) se numesc neuroni motori.
Neuronii stabilesc legaturile dintre receptori i efectori.
Impulsurile tree de la un neuron la altul prin sinapse.
Celulele gliale indeplinesc functii de protectie i de suport pentm
celulele nervoase.

Sensul circutafiei impuisului nervos J i g 4

in neuronii din sistemul nervos al
unui animal vertebrat

I 11
 1

PRINCIPALELE PARTICULARITATI ALE

S I S T E M E L O R DE ORGANE LA PLANTE
Reamintiti-va: mugure terminat

Organele vegetative ale unei plante sunt: radacina,

tulpina i frunza.
Organele reproducatoare ale plantelor superioare
sunt: florile, fructele i semintele.
Plantele inferioare nu au organe vegetative ci
numai un organ care se numete tal.

1. S I S T E M U L R A D I C U L A R 1 F U N C T I I L E
SALE

SISTE\-
DE TRANS-
SISTEM
KAOICULAK
RADACINA
. Sistemul radicular tibros Sistemul radicular PRINCIPALA
este constituit din numeroase ^\ pivotant are o singurS
rSdacini de dimensiuni egale. radScind principals din
care pornesc radacini
laterale.

fig. 2 Sistemul radicular: a - fibros; b - pivotant

pen RADACINA
ahsurhanfi LATERAL A
Radacinile cresc in lungime prin varfurile lor. (SECUNDARA)
varful
Tesutul vascular este dispus central se prezinta radacinii

sub forma unor tuburi. Zona de absorbtie sau a perio-

rilor absorbanti marete enorm suprafata de absorbtie Planul de organizare a unei plante cu flori fig.
a apei i a sarurilor minerale. La periferie este dispusa
epiderma (rizoderma).
Radacinile unor plan-
intre epiderma i tesutul conducator este scoarta .
te cu nutritie parazita ?i se-
Unele radacini pivotante acumuleaza substante nu-
miparazita emit prelungiri
tritive care le asigura supravietuirea in timpul iemii
care se infig in radacinile
(morcov) sau pentru creterea viitoare a plantei (sfecla).
altor plante (gazde) i ser-
Radacinile adventive pomesc din tulpina i se transfor-
vesc ca sugdtori sau ha-
ms in elemente suplimentare de sustinere. Radacinile
ustori (organe ce absorb
proptitoare se dezvolta la nivele din ce in ce mai inalte pe
substantele nutritive).
masura ce tulpina se inalta.
Radacinile adventive se dezvolta nu numai din tulpini
Radacini adventive proptitoare fig
i ramuri, ci i din frunze (begonie), servind la inmultirea care pornesc din tulpina $i au
vegetativa. ledera are radacini adventive ce indeplinesc devenit elemente suplimentare per
fimctia unor crampoane" cu care se agata de ziduri. susfinerea plantei

12
 2. S I S T E M U L D E TRANSPORT A L P L A N T E L O R 1 P R O G R E S U L SAU E V O L U T I V

Reamintiti-va:

t Tulpina de la briofite (muchi) este lipsita de un
tesut conducator liberolemnos tipic, avand numai celule
alungite, cu rol Tn conducerea sevei brute i a celei
elaborate. Nervura frunzei este constituita din celule
alungite situate Tn partea mediana a acesteia.
Tulpina, Tn cele mai multe cazuri, este subpaman-
teana, rezistenta i cu pozitie orizontala - rizom.
Solzii de pe suprafata acestuia sunt ramaite ale
petiolilor frunzelor din anul precedent. Sistemul de
transport al nervurilor contine unui sau doua fascicule
liberolemnoase. Nu are cambiu i, ca atare, nu apar
Tngroari secundare.
Fasciculele conducatoare sunt dispuse pe un cere
care delimiteaza zona corticala de zona medulara.

Tulpinile tinere au o structura primara care se

formeaza prin diviziunea celulelor din varful lastarului.
floem
AlcStuirea externa a unei ramuri ^
Pe tulpina i in varful acesteia se gasesc muguri.
Mugurii sunt lastari foarte condensati, alcatuiti dintr-o
tulpinita scurta i frunzioare rasucite. La exterior,
mugurele este acoperit de alte frunzi^oare, denumite
cambiu
solzi, ce indeplinesc functia de protectie a partilor tinere
i fragede. La partea superioara a mugurelui se afla
varful vegetativ.

muguri solzi

terminali protectori

Organizarea tulpinii de monocotiledonat $i

a unui dicotiiedonat (ierboase) cicatrice
lasata de solzii
protectori

Tulpinile ierboase ale celor doua clase de angio- .cicatricea

frunzei
sperme difera prin organizarea tesuturilor. Plantele
crefterea
dicotiledonate au fasciculele conducatoare liberolem-
anuala a
noase dispuse ordonat pe un cere, in timp ce la mono- tulpinii
:otiledonate aceste fascicule liberolemnoase condu-
catoare sunt dispuse neregulat. In structura primara a
mi
tulpinii se disting, de la exterior spre interior: epiderma,
scoarta i cilindrul central sau stelul. Spre deosebire Dispunerea mugurilor fig. 5
de radacina, unde vasele alcatuiesc fasciculele formate Mugurii pot fi muguri terminali, situati in varful
numai din vase liberiene sau numai din vase lemnoase, tulpinii sau al ramurii, prin dezvoltarea carora se pro-
in tulpina aceste fascicule sunt mixte, formand duce creterea in lungime a tulpinii sau a ramurii i
fascicule liberolemnoase, cu vasele lemnoase dispuse muguri axilari, dispui la noduri, la subsuoara frunzelor.
spre centrul tulpinii, iar cele liberiene spre exteriorul Din punct de vedere fiziologic, mugurele terminal
acesteia. produce auxind, o substanta cu actiune foarte impor-
Plantele ierboase au tulpini verzi i pot sintetiza tanta in procesul de cretere, dar i substante ce inhiba
substanta organica in prezenta luminii. Tulpinile ierboase cresterea mugurilor laterali, acestproces fiind denumit
sunt lipsite de tesuturi tari. dominanfd apicald.

13
 3. S I S T E M U L F O L I A R A L P L A N T E L O R 1 P R O G R E S U L SAU E V O L U T I V

Frunzulita muchiului de pamant este simpla, nu are petiol i nici nervuri. M i -

MUSCHI croscopic se evidentiaza un singur strat de celule asimilatoare pe marginile
frunzulitei i cateva celule cu functie de conducere in portiunea centrala.

Frunzele foarte tinere sunt rasucite in spirala; cele mature au petiol i un limb
divizat. Mezofilul frunzelor este bine dezvoltat, aparat de epiderma, adeseori
FERIGI
divizat in tesut palisadic i tesut lacunar. Nervura are 1-2 fascicule
conducatoare, fiecare fiind protejat de endoderm.

GIMNOSPERME Forma este de ac (aciculara), stomatele sunt afiindate in mezofilul frunzei.

Apararea este realizata de o cuticula groasa. Cuticula reduce mult transpiratia.
(CONIFERE)
mai ales in anotimpul rece, cand absorbtia apei este aproape imposibila.

ANGIOSPERME Frunzele prezinta foarte mari varia^ii in ceea ce privete dimensiunea, forma,
dicotiledonate dispunerea nervurilor. Frunzele pot fi simple i compuse din mai multe foliole.

O anume regiune a plantei - sistemul foliar - depinde in functiile sale fiindamentale de o alta regiune
acesteia, aflata uneori la mare distanta - sistemul radicular.
Transportul substanteior organice elaborate, pe de o parte, i al apei cu saruri minerale, pe de alta parte.
desfaoara in doua sisteme complet separate: floemul i xilemul.
in mod obi?nuit, xilemul transporta apa i sarurile dizolvate in mod ascendent prin tulpina, de la radacir
frunze, iar floemul este implicat in transportul descendent al unei solutii bogate in glucide, in special zahar
produsa prin activitatea fotosintetizatoare a frunzelor. Exista, insa, ^i exceptii: substantele organice trebuie un.
sa se deplaseze i ascendent spre fructele situate mai sus pe tulpina.

xilem
epiderma
superioara nervura "
floem cloroplaste
cuticula

tesut
palisadic

mezofil

epiderma
inferioara stomata
patii intercelulare

Frunza este constituitii din numeroase fesuturi. In partea centrala se gasesc vasele condu-
catoare de apa $i saruri minerale (xilemul) ji vasele conducatoare de seva elaborata Tn M6
procesul fotosintezei (floemul) constituind nervurile. Mezofilul confine $i celule bogate Tn
cloroplaste

14
 LUCRARE PRACT/CA \ <3>
ervairi. M i -
: marginile Observatii macroscopice si microscopice asupra frunzei de muscata
ala.

?i un limb in aceasta lucrare practica veti observa alcatuirea 5. Observati ca celelalte

L adeseori generala a unei frunze (teaca, petiolul i limbul), locul celule ale epidermei sunt aco-
fascicule de insertie pe tulpina, precum i actiunea mediului asupra perite de un strat continuu de
celulelor ajutatoare (anexe) din epiderma frunzei de substante ceroase, formand
mucata. cuticula.
al frunzei.
anspiratia, 6. Puneti cateva picaturi
la. de apa sarata i aplicati lame-
la. Desenati din nou stomata
ea, forma, i celulele ajutatoare.
frunzal
:e foliole. 7. Observati cu atentie por-
tiunea din epiderma.
8. Consemnati in tabel
alta regiune a modificarile survenite.
9. Comparati desenele
; alta parte, se voastre cu imaginile alaturate.
fig. 7 in centru, este redat cazul
la radacina la cand celulele anexe sunt pline
cial zaharoza, cu apa (turgescente), stomata
trebuie uneori
Competence specifice este deschisa i face posibila
Localizarea stomatei i a celulelor ajutatoare din intrarea CO,.
epiderma frunzei. a) stomata deschisa ~
Observarea stomatei i a celulelor ajutatoare b) stomata inchisa - celule cu
I anexe). pufina apa (plasmolizate)
Explicarea mecanismului prin care stomatele i
anexele sale mentin homeostazia organismului unei intreba
plante in conditii de mediu modificate.
1. Ce s-ar intampla daca prea multa apa ar parasi
Materiale necesare;|P corpul plantei?
Ghiveci cu o muscata, hartie absorbanta, lame i 2. Cum impiedica stomata pierderea apei?
;~ ele microscopice, microscop, solutie salina, bisturiu. 3. Cum a modificat solutia salina aspectul stomatei?
4. Cum au raspuns celulele stomatei la aceasta
Modul de l u c r u ' ^ | ^ ^ |
schimbare?
1. Rupeti frunza printr-o mi?care brusca. 5. Observati in figura 8 ca lacunele din tesutul asi-
2. Desprindeti cu grija o portiune din epiderma in- milator comunica cu stomatele.
ferioara a frunzei de muscata. Retineti!
3. Decupati o portiune din epiderma - manipuland Celulele epidermei realizeaza supravegherea" modi-
bisturiul cu o deosebita atentie - pe care o a^ezati pe ficarilor ce au loc in mediul extem sau in interioml
lama microscopica. plantei, astfel incatprocesele fiziologice sa se desfa?oare
fig. 6
4. Localizati stomata i celulele anexe ei i realizati in conditii optime. Aceasta reglare de catre organism a
desenul. compozitiei sale chimice se numete homeostazie.^

I 15
 PRINCIPALELE PARTICULARITATI A L E
I S I S T E M E L O R DE ORGANE LA ANIMALE
1. S I S T E M E L E ORGANISMULUI ANIMAL
Tesuturile sunt grupate in organe care interactioneaza i contribuie la indeplinirea aceleeai functii. Sistemek
organismului animal sunt mentionate in tabelul de maijos.

Sistemul Principalele structuri si organe Functii

Cochilie, casuta, oasele corpului, cartilajele, arliculatiile i Sustinerea corpului ?! protectia unor orgi--
Osos vitale.
ligamentele care le conecteaza.
Mu?chii corpului, unii sub control voluntar (muchi striati),
Reprezinta organe de mijcare (efectori).
altii sunt netezi $i involuntari.
Sistem nervos difuz i situat la suprafata corpului (spongieri,
hidra de apa dulce).
Nervos Coordonarea i controlul organismului.
Sistem nervos ganglionar central (nevertebrate).
Sistem nervos cerebrospinal dorsal (vertebrate).
Totalitatea glandelor endocrine (hipofiza, tiroida, Hormonii transporta{i de sange |i i- j
Endocrin
paratiroidele, suprarenala, pancreasul, gonadele). stimuleaza fiincjii specifice.
Este alcatuit din organe respiratorii ca branhii, trahei,
Mediaza schimbul de gaze dintre organisr
Respirntor plamani. Sistemul pulmonar este constituit din cai aeriene ?!
mediu.
plamani.
Inima i vasele de sange. Sangele transporta substanje
nutritive, gaze respiratorii, hormoni etc. Asigura ^i comunicarea" dintre organe.
Uirdio-vosculai Un sistem deschis de vase care apare numai la vertebrate i
Umfatic
care transporta limfa cu limfocite i cu substante nutritive in Functii de drenare, transport imunitate. 1
tot corpul.
Componentele sistemului digestiv sunt diferit reprezentate la
Digestiv animalele vertebrate in functie de mediul de via|a ji regimul Digestia produce nutrimentele.
alimentar.
Rinichi ji cai de excrejie. La unele vertebrate (amfibieni,
Elimina produjii de metabolism i as . -.-i
Excretor reptile, pasari), urina, excrementele i produii organelor
homeostazia.
reproducatoare se elimina prin cloaca.
Gonade mascule, spermiducte, glande anexe i organe
exteme.
Gonade femele (ovare), oviducte, orificiu genital.
Reproducator Asigura perpetuarea ?! supravietuirea spec;
Pasarile au un singur ovar.
La unele specii de peti, ovarele ocupa cea mai mare parte a
abdomenului.

2. S I S T E M U L OSOS ( S C H E L E T U L )

a. Scheletul pendicular pe suprafata corpului, dar ?i un "schek: .

Structurile de protectie i de sustinere pot ft la
exteriorului corpului (exoschelete) sau in interiorul
corpului (endoschelete).
Exoscheletele intalnite in lumea vie (la unele protiste
i animale nevertebrate) cunosc o complicare structurala
i flinctionala progresiva. In alcatuirea lor intra diferite
substante (spongina, chitina etc.).
Organismele unicelulare pot avea la exterior o
patura" constituita din macromolecule orientate per-
tern" precum casute, cochilii constituite din difr- -
substante chimice.
Corpul spongierilor i al unor cnidari este sus: - _-
de un schelef' constituit din spiculi de forme diferite j :
al molu^telor de o cochilie secretata de manta.
Artropodele au un schelet extem chitinos sec. s
de catre piele i impregnat cu samri minerale iar .
nodermele un schelet dermic" prevazut cu
aparatori.

16

J
IALE Endoscheletul este caracte-
listic cordatelor i ii are originea craniu
PMALE^ in coarda dorsala situata deasupra
SBtemului nervos. oasele
fetei
l b . Sistemul osos clavicula
Scheletul animalelor verte-
iinctii. Sistemeie
brate adapostete organe vitale
precum encefalul i maduva spi- omoplat
narii (craniul i coloana ver- stern
humerus
:ebrala), inima i plamanii (cutia cutie
unor organe toracica) i asigura suprafete de toracica
insertie pentru muchii scheletici
t (efectori). I locomotia). radius
Totalitatea structurilor osoa- Centura ulna
>e formeaza scheletul, adica un pelvina
anismului.
fel de schela" care da forma carpiene
sange i limfa generala i proportiile corpului.
Oasele sunt legate intre ele prin metacarpiene
dintre organism ji strucmri conjunctive care le asi-
falange
gura mobilitatea, adica posibi-
litatea deplasarii unele in raport
tre organe. cu allele.

imunitate.

olism 1 asigura

tarsiene
metatarsiene
ie{uirea speciei. Scheletul uman. figl
falange

Poti identifica structurile similare din scheletul unui mamifer?

un "schelet ex-
ile din diferite

ri este sustinut
rme diferite, iar
lanta.
litinos secretat
lerale iar echi-
vazut cu tepi Rechin fig-2 Mamifer (schema generala) M3
 Pesti Amfibieni Reptile Posfiri Mamifere

Constituit din
Este constituit din
foarte numeroase Mandibula este articulata Numarul de oase este
mai putine oase,
oase, se de craniu prin osul patrat. mult mai redus
acestea sunt
prelungete cu Are forma
sudate tntr-o cutie La crocodili i broate comparativ cu al reptilelar
Croflii^ arcuri branhiale globuloasa ?i se
craniana testoase, cavitatea bucala (8 pentru bolta craniana.
cartilaginoase sau continua cu
incomplet inchisa, este separata de cavitatea 13 la fata ^i mandibulaL
osoase (schelet ciocul.
care se articuleaza nazala printr-o boltd Oasele fetei regreseaza
visceral) care treptat.
de coloana palatini osoasa.
sustin lamelele
vertebrala.
branhiale.
Regiunea Cuprinde 5 regiuni:
Constituita din -cervicala (din 7
Este constituita Numarul de vertebre este cervicala (a
50-60 vertebre vertebre);
dintr-un numar mai mare la erpi, gatului) are
(sau 400 la unii -dorsala (in legatura cu
mai mic de cuprinde 4 regiuni, cea numeroase
peti coastele);
vertebre, grupate codala are dimensiuni vertebre.
cartilagino^i), dar -lombara;
in patru regiuni: variabile. La ^oparle, la Celelalte regiuni
cu numai doua -sacrala (cu vertebre
cervicala, dorso- mijlocul anumitor au vertebrele
vertebrala regiuni: a sudate in osul sacrum .
lombara, sacrala vertebre codale exista un mai mult sau
trunchiului ji a -codala (sau coccigiani
i caudala (la cartilaj care permite mai putin sudate
cozii. Poate fi cand are loc disparitia
anure redusa la un ruperea fara hemoragie intre ele, dar ^i
cartilaginoasa sau cozii).
singur os). (autotomia). cu oasele
bazinului.
Stemul este
prevazut cu
Este in general bine carena. Fiecare
dezvoltata. Este Este bine dezvoltata. es:
coasta este
Cutio
constituita din coaste i constituita din stem 51
Nu exista stem. Nu exista. divizata in doua
toracica stem. La erpi stemul coaste (prezente numai
segmente
lipsete. vertebrele dorsale).
reunite de o
articulatie
cartilaginoasa.
Sunt constituite Au acelai plan de
dupa modelul: organizare ca i membrele
amfibienilor.
Centura clavicula ilion Centura
scapulars omopi,\at \ ischion pelviana
Inotatoarele coracold / pubis
pi
perechi (pectorale
bral humerus femu coapsa Membrele
?i abdominale) ale
anterioare
pejtilor sunt Au acelasi plan de
transformate in
omoloage cu organizare, dispozitii
Membrele tibie
aripi, iar cele
forma oaselor difera c.
membrele radius
antebrat
cubitus peroneu gamba posterioare au
anterioare i, modul de locomotie.
functie de
respectiv, carp sustinere.
posterioare ale
metacarp Ooo^^ metatars
tetrapodelor.

/ I I * \
falange ' j I ^ \

I I *

3. S I S T E M U L M U S C U L A R Exista trei tipuri diferite de muchi in organism

Sistemul muscular cuprinde musculatura i este - mu^chii scheletici sau voluntari care, impre_-i
capabil de contractie, permitand atat mijcarea intregului cu oasele i tendoanele, sunt responsabili petitru toi":
organism, cat i a structurilor interne. Inima este com- formele de micari con^tiente; sunt, de asemenea. ; - -
pusa aproape in intregime din muchi. plicati in reactiile automate sau reflexe; aceti mus: -

18
i?Bit activati de nervii motori care pleaca din maduva
/OTiarii i care preiau impulsurile provenite de la creier
?nntr-un tract nervos;
- muchii netezi, implicati in micarea organelor
ialeme (intestinele, vezica urinara etc.), au o inervatie
motorie; impulsul se propaga la mai multe celule, ceea
ce ajuta, de exemplu, la transportul hranei in intestin;
- mu^chiul cardiac, constituent principal al inimii.
4. S I S T E M U L NERVOS A L A N I M A L E L O R
Sistemul nervos este constituit din celule nervoase
conectate cu celule senzitive (receptoare de stimuli) i
>trucmri efectoare (celule musculare, glandulare).
Celulele nervoase din corpul animalelor nevertebrate
au grade diferite de interconectare, fiind organizate in
retea (hidra) i in ganglion! nervoi, situati in diferite
regiuni ale corpului, dar cei anteriori (cefalici") cunosc
o dezvoltare progresiva.
pe^te osos amfibian reptila
Evolufia encefalului la animalele vertebrate
Animalele vertebrate au sistemul nervos format din
- : .:~al i maduva spinarii, fiind conectat cu organele
^. ^.mt i cele efectoare.
Encefalul este alcatuit la exterior din substanta ce-
-usie. care cuprinde celulele nervoase, iar in interior
> jbsianta alba compusa din fibrele nervoase.
Encefalul reunete cinci formatiuni: telencefalul
creierul anterior), diencefalul (creierul intermediar),
mezencefalul (creierul mijlociu), metencefalul (creierul
posterior) i mielencefalul (bulbul rahidian).
In encefal exista centrii care prelucreaza infor-
matiile senzitive i centrii motori care emit comenzi.
Maduva spinarii, protejata de coloana vertebrala,
este conectata cu receptorii i cu efectorii, indeplinind
functia reflexa, dar i cu encefalul pe care-1 informeaza
?i de la care primete comenzi.
Nervii sunt alcatuiti din fibre nervoase lipsite de
mielina la animalele nevertebrate; fibrele nervoase ale
vertebratelor sunt in cea mai mare parte mielinizate i
mentinute impreuna prin intermediul unui tesut conjunctiv.
Encefalulpe^tUor ocupa numai o parte din cutia
craniana i reprezinta o masa foarte mica in comparatie
cu cea a corpului. Lobii olfactivi, tuberculii bigemeni i
cerebelul au o pondere importanta, in timp ce emisferele
cerebrale sunt slab dezvoltate fiind reprezentate mai
ales de catre corpii striati.
Encefalul amfibienilor prezinta emisfere ce-
rebrale mai bine individualizate iar tuberculii bigemeni
au tendinta sa se dedubleze. Epifiza este dezvoltata la
1 - lob olfactiv
2 - encefal
3 - lob optic
4 - cerebel
5 - bulb rahidian
6 - maduva
spinarii
pasare mamifer
fig-4
anure (amfibieni fara coada), la mormolocii acestora
prezentandu-se sub forma unei vezicule situate deasupra
craniului, sub piele (organ pineal). Amfibienii fosih aveau
un ochi pineal.
Encefalul reptilelor are emisferele cerebrale mult
mai dezvoltate i chiar un inceput de scoarta cerebrala,
iar tuberculii bigemeni pot ft dedublati. La Hatteria (rep-
tila primitiva din Noua-Zeelanda), dar i la alte specii,
epifiza are structura unui ochi minuscul (cu retina ?i cu
cristalin) situat sub piele.
Encefalul pasarilor are emisferele cerebrale
mai dezvoltate decat ale reptilelor, lobii olfactivi redui.
Cerebelul este voluminos, constituit dintr-o parte me-
diana (vermis) $i doi lobi laterali.
Encefalul mamiferelor este caracterizat prin pre-
ponderenta emisferelor cerebrale, care sunt atat de
voluminoase incat acopera mai mult sau mai putin restul
encefalului. Suprafata lor este constituita din scoarta
cerebrala (substanta cenu^ie) i poate fi neteda (exem-
plu: iepurele) sau cutata, formand circumvolutiuni mai
mult sau mai putin numeroase (exemplu: omul). Scoarta
cerebrala, lipsita de localizari senzitive i motorii pre-
cise, devine un centru coordonator din ce in ce mai
perfectionat la mamifere. Cele doua emisfere cerebrale
sunt legate prin comisuri de substanta alba. Cerebelul
are lobii laterali voluminoi i cu suprafata cutata.
5. S I S T E M U L E N D O C R I N
Sistemul endocrin (hormonal) este constituit din to-
talitatea glandelor endocrine, care secreta hormonii
(eliberati in sange).
Insectele poseda numeroi hormoni ce intervin in
dezvoltare, controland metamorfoza. La vertebrate, sis-
temul endocrin este dezvoltat.
In organism, glandele endocrine controleaza, in ge-
neral, activitatile lente, ce se desfaoara in timp, cum
sunt, de exemplu, creterea i dezvoltarea sexuala. La
vertebrate, cele mai importante glande cu secretie in-
terna sunt: hipofiza, tiroida, suprarenalele, paratiroidele,
gonadele, portiunea endocrina a pancreasului.
6. S I S T E M U L R E S P I R A T O R
tuburi (trahei) < <
cavitatea
plamani"
mantalei \
(plamani",
7f-
brannii
Nevertebratele au structuri respiratorii M- ^
diferite: plamani", trahei, branhii.
20
Nu toate animalele au un sistem respirator.
luarea oxigenului i eliberarea dioxidului de carbo-
lizandu-se pe toata suprafata corpului.
Sistemul branhial este tipic pentru animalele pr -
acvatice (molute, crustacee, peti). Branhiile sur .
mele intens vascularizate i care asigura o mare -
fata pentru schimburile gazoase. Sistemul tralx ;
tipic aerian i este caracteristic in primul ranc
telor Sistemul respirator pulmonar necesita prez
unuia sau a mai multor plamani.
La unii peti, pe langa branhii, au aparut i plamani.
de aici i denumirea dipnoi care s-a dat acestor peti
din raurile emisferei sudice. Aparitiaplamanilor a fost Oi r
determinata de conditiile speciale de clima calda i *e*--c
secetoasa, fiind absolut necesari cand nivelui apei scadea
i erau nevoiti sa respire aerul atmosferic. in b
Plamanii sunt prelungiri ale peretelui ventral al
faringelui, initial oferind o mica suprafata de schimb,
care se extinde treptat.
-11-n
amfibian reptila mamifer
Crejterea suprafetei de schimb gazos la fig, 6
vertebrate. |
in esenta, plamanul poate fi considerat o membrana
subtire, umeda, foarte putemic pliata, ce marete su-
prafata de schimb gazos. Aeml ajunge in plamani prin
bronhii i bronhiole. Plamanii nu contin tesut muscular,
ventilarea lor realizandu-se prin micari respiratorii, al
caror mecanism variaza de la un gmp de vertebrate la
altul.
Sistemul respirator al pasarilor prezinta particula-
ritati stmcturale i functionale ce sunt consecinte ale
adaptarii la zbor a acestor animale.
 I
em respirator, pre- Astfel, plamanii lor sunt plini
lalui de carbon rea- -in tesut parenchimatos, care trahee
hn. me un sistem de bronhiole in-
vase de sange
tu animalele primar - ulmonare ramificate. Ramifi- pumonare
. Branhiile sunt la- caiiile care parasesc plamanul se
gura o mare supra- diata mult i formeaza nite pungi"
Hemul traheal este membranoase extrapulmonare,
primul rand insec- denumite saci aerieni, care patrund
; necesita prezenta printre organe, in oase i sub piele.
La mamifere, plamanii sunt
I aparut i plamani, situati tot in cutia toracica, spri-
I dat acestor peti jinindu-se de muchiul diafragm,
I plamanilor a fost de mare importanta/fTPprocesul
de clima calda i le^iratiei. Bronhiile patrunse in
aivelul apei scadea interiorul plamanilor se ramifica
iferic. in bronhii secundare i apoi in
retelui ventral al bronhiole formand arborele bron-
rafata de schitnb. 5ic. Bronhiile respiratorii se ter- a) inspiratie b) expirafie
nina cu alveolele pulmonare
Particuiaritafi ale sistemului respirator la pasari fiig. 7
- zi lectia Respiratia la om").

7. S I S T E M U L C I R C U L A T O R
Mijcarea lichidelor corpului (circulatia) are loc intr-un sistem circulator, constituit din totalitatea organelor
care realizeaza circulatia.
Sistemul circulator este constituit din inima fi un sistem vascular, adica o retea de vase specializate. Exceptand
animalele nevertebrate inferioare (spongieri i cnidari), care nu poseda un sistem circulator propriu-zis, toate animalele
poseda un sistem circulator deschis (lacunar) (fig.8) sau un sistem circulator inchis (fig.9).
Progresul evolutiv consta in trecerea de la sistemul circulator deschis la un sistem circulator inchis, prevazut
en vase sanguine cu pereti proprii, la viermii inelati (rama, lipitoare etc.). La aceti viermi, sistemul circulator
este reprezentat de vase sangui-
me longitudinale legate intre ele
prin cateva vase sanguine trans-
lamifer
wersale (circulare) (fig. 9). In par-
sla fig. 6 Ka anterioara a corpului, un grup
it \e transversale functioneaza
I
CIO .inima" ce pompeaza sangele
\"ase. Molu^tele 1 artropodele au
a^t o membrana
nn sistem de vase sanguine des-
ce mare^te su-
duse fi o inimd situata dorsal, im-
in plamani prin
partita in camarute. Spatiile dintre
I tesut muscular, eneane sunt pline cu tesut conjunc-
1 respiratorii, al
ce constituie un sistem lacunar.
de vertebrate la
Prin contractia inimii, sangele
tincolor) este impins prin aorta in
zinta particula- hcune de unde se raspandete in
consecinte ale iregul corp.

21
 Circulafie simpla la pe^ti cu branhii (a) $i circulafie dubia la - W W

animalele cu plamani (b)

La animalele vertebrate, sistemul circulator se perfectioneaza atat prin

aparitia inimii, ca organ musculos propulsor, cat i printr-o retea de vase- sistem
vascular, ce se dezvolta progresiv de la peti spre mamifere.
Toate vasele de sange care due sangele (oxigenat sau neoxigenat) de la
inima (din ventricule) la diferite organe se numesc artere, iar vasele care aduc
sangele (oxigenat sau neoxigenat) la inima (in atrii) se numesc vene.
Inima vertebratelor este situata ventral, iar planul general de alcatuire a
sistemului circulator este unitar, cu particulantati structurale i functionale corelate
cu adaptarea animalelor la viata terestra^i cu trecerea de la un metabolism
a)
scazut al animalelor poikiloterme la url metabolism intens al animalelor ho-
meoterme (pasari i mamifere). Inima vertebratelor cunoate o complicare
capilare
progresiva i treptata, prin trecerea de la inima bicamerala (peti), la inima
pulmonare
tricamerala (amfibieni ?i reptile) i apoi tetracamerala (pasari i mamifere). In
plan functional, perfectionarea progresiva consta in suprimarea treptata a
amestecului celor doua categorii de sange, oxigenat i neoxigenat (fig. I I ) .

pe^te tipic pe^te cu plamani broasca reptila mamifer

sange bine oxigenat

sange neoxigenat ,1 .".^

sange amestecat
b)
[in atriu HI ventriculfjl smus venos aortic

Progresul evolutiv al inimii animalelor vertebrate

8. S I S T E M U L D I G E S T I V
Componenta esentiala a sistemului digestiv este
tubul digestiv.
in lumea animala, tubul digestiv poate fi:
- absent, substantele hranitoare fiind absorbite pe
toata suprafata corpului;
- incomplet, cand poseda un singur orificiu care
indeplinete atat rolul de gura, cat i pe eel de anus
(hidrele, meduzele, viermii lati etc.);
- complet, cand este prevazut cu doua orificii: unui
pentru intrarea hranei - gura, celalalt pentru eliminarea
excrementelor - anusul (viermi inelati, molute, insecte,
vertebrate etc.).
Animalele inferioare au, in general, un tub digestiv
cu foarte putine diferentieri anatomice, cu un diametru
aproape constant pe toata lungimea lui.
Peretele tubului digestiv prezinta celule musculare
?i structuri glandulare care realizeaza o digestie me-
canica i chimica.
La animalele superioare, tubul digestiv prezinta
organe bine diferentiate, atat anatomic, cat i fiziologic
(cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin sub-
tire, intestin gros, rect), care realizeaza mastica^ia, in-
muierea, inghitirea, digestia propriu-zisa, absorbtia, in
"mediul intem" al animalului i inlaturarea deeurilor.

22
 \'ertebratele au glande anexe tubului digestiv: glandele salivare, ficatul, pancreasul.

ciclostom rechin soparia pasare vacS

0 esofag ^^gu^a stomac (^^pipota ^$^cecum ^^intestin ^^ficat

^vez/ca biliara(Q^pancreas ^^cloaca ^recf

Sisteiiliul digestiv fig. 12

9. S I S T E M U L E X C R E T O R
.Animalele nevertebrate, inferioare, acvatice
* exemple: spongieri, cnidari), nu au un sistem excretor
specializat, fiecare ceiula ii elimina produii de
iezasimilatie pe intreaga sa suprafata corporala.
La celelalte animale exista un sistem excretor
>pecializat, a carui complexitate depinde de pozitia
iisiematica a grupului respectiv: celule cu flamura
ibratila la viermii lati, nefridii la viermii inelati, tuburi
Slalpighi la artropode i rinichi la animalele vertebrate.
Tuburile Malpighi, prezente la insecte, sunt inchise la
un capat, plutesc sau se scalda in sange, din care preiau
deeurile, pe care le varsa la celalalt capat in intestin.
La toate animalele vertebrate sistemul excretor este
constituit din rinichi i cai urinare i se afla in relatie,
mai mult sau mai putin stransa, cu sistemul reproducator,
folosind adesea cai comune cu acesta. Dintre reptile,
numai oparlele i broatele testoase au vezica urinara.

23
 10. S I S T E M U L R E P R O D U C A T O R ( U R O -
GENITAL)
La cele mai multe animale vertebrate, sistemul
excretor (rinichi, canale urinare, vezica) i sistemul geni-
tal (gonade i cai de conducere) se gasesc in relatie mai
mult sau mai putin stransa i folosesc adeseori aceleai
cai, de aceea poarta i denumirea de sistem uro-genital.

Sistemul uro-genital al reptilelor jlg //

Testiculele pasarilor sunt in legatura cu cloaca prin

Pesti ososi
Sistemul uro-genital al pe^tilor
spermiducte independente de uretere i prevazute cu
vezicula seminala. La femelele pasarilor, numai ovarul
stang persists (eel drept este atrofiat) i contine ovule
foarte bogate in vitellus (galbenu) in diferite stadii de
dezvoltare. Oviductul (stang) incepe in dreptul ovarului
Pesti cartilaginosi
printr-un pavilion larg i apoi se deschide in cloaca.
Jig /j

Sistemul genital propriu-zis este constituit dintr-o

pereche de gonade sau glande genitale; ovarele la
femele i testiculele la masculi. Caile lor de conducere
se numesc oviducte i, respectiv, spermiducte.
Gonadele amfibienilor sunt suspendate de un corp
adipos de culoare galbuie. La broasca se observa, pe
langa glandele genitale i un ovar nefunctional. La masculii
castrati, acest ovar intra in activitate i devine fiinctional.

Sistemul uro-genital al pasarilor Jig, 18

La mamifere, legatura dintre sistemul excretor i
genital este prezenta numai la masculi, nu i la femele.
Uretra masculilor conduce urina dar i sperma. Particu-
laritatile structurale ale sistemului uro-genital sunt
evidentiate in lucrarea practica de la lectia Reproducerea".

Sistemul uro-genital al amfibienilor Jlg_ / 5

Celulele sexuale sunt evacuate de catre reptile prin

conducte independente fata de cele de urinare (uretere).
Reptilele mascule au un organ copulator (penis)
exceptie facand oparlele i erpii care au cate doua.
Ouale acestor animale sunt voluminoase, putin
numeroase, cu coaja moale, uor impregnata cu saruri
Sistemul uro-genital al mamiferelor Jig jg
de calciu.
24
 FUNCTIILE DE
fig. 17
lura cu cloaca prin
re i prevazute cu
NUTRITIE
ilor, numai ovarul
:) i contine ovule
n diferite stadii de
il dreptul ovarului
:hide in cloaca.

pavilion

oviduct

fiig.18
?mul excretor i
, nu i la femele.
sperma. Particu-
iro-genital sunt
.J^eproducerea".

25
 A B S O R B T I A A P E I $1 A S A R U R I L O R
I
4

MINERALE
Reamiiititi-va:
Toate organismele vii au nevoie de apa deoarece
protoplasma sau acel "coioid viu" al celulei este, fn
cea mai mare parte, apos.
Tn apa sunt dizolvate substante nutritive care,
astfel, pot fi absorbite din sol i transportate Tn planta;
Apa este, totodata, materialul esential din care
organismul fotoautotrof sintetizeaza glucide.
Planta utilizeaza apa i ca pe un material de
sustinere, deosebit de important pentru o planta
ierboasa, care are prea putine fibre lemnoase. Apa
umfia celuleie, asigurandu-se astfel turgescenta.
Celulele turgescente asigura plantelor iertxjase verti-
calitatea, iar pierderea apei duce la prabuirea plantei.
Radacinile fixeaza planta In sol, functia lor princi-
pala fiind aceea de a aproviziona Intreaga planta cu
apa.
Celulele rizodermei Tn zona absorbanta emit
prelungiri, care maresc enorm suprafata hidro-
absorbanta.
Vacuolele acestor celuie, pline cu sue celular
urmeaza conturul peretelui celular. Concentratia
moleculelor de apa este net superioara Tn sol fata de
cbncentratia moleculelor de apa din sucul vacuolar.
Apa din sol patrunde prin membrana semipemneabila
a periorului absorbant i prin peretele celular
impregnat cu foarte putina celuloza.

1. A B S O R B T I A A P E I
Plantele se aprovizioneaza cu apa necesara desfaurarii activitatilor vitale din mediul in care traiesc.

radacina
tip

a) Diagrama varfului unei radacini secfionat longitudinal. Sunt precizate principalele zone ale unei
radacini tinere cu specializarile lor functionale.
b) Un detaliu structural, care evidentiaza prin sagefi drumul parcurs de apa cu sarurile minerale din
sol pana la vasele conducatoare lemnoase. Meristemul din varful radacinii da najtere unui inveli^ j~ j
protector - scufia sau piloriza ji fesuturilor primare ale radacinii. .

26

k
 ItaHiu absorbtia apei, nu toate plantele dispun de
^ c i a l i z a t e in acest scop, existand o mare
a structurilor absorbante. Astfel, organismele
e care traiesc in apa absorb apa pe toata
lor.
La organismele pluricelulare submerse, cat i la
: care au organe diferentiate (radacina, tulpina,
L absorbtia apei se face prin toate celulele i toate
plantele supraterestre, organul specializat pentru
Qa apei este radacina i, in special, peril absor-
darfrunzelei tulpinile pot absorbi, de asemenea,
cantitate de apa.
l A b M r b t i a apei cu ajutorul fungilor
Ap* poate fi absorbita de catre fungi i pusa la
liscozitia radacinilor plantelor superioare. Prezenta
acestor fungi stimuleaza i absorbtia ionilor
"i de catre radacinile plantelor, iar fungii
' de obtinerea unor nutrienti organici solubili
ie radacinilor.
Aceasta interactiune intre indivizi ce apartin unor
diferite i care este benefica ambilor parteneri
simbioza.
Mtcorizele reprezinta o asociatie simbiotica intre
diferitelor specii de plante i miceliul unor
Tinand seama de intimitatea raporturilor ce
; intre cei doi simbionti, micorizele sunt de
: eaicforii: micorize peritrofe, micorize ectotrofe i
saize endotrofe.
iScorteleperitrofe sunt prietenii de la distanta".
I dupercilor formeaza in jurul radacinilor pasle
dar nu vin in contact direct cu radacinile, in
ea carora se dezvolta. Ciuperca elimina in
i adjstante azotoase necesare plantei, reactia solului
r aadiifica, permitand astfel plantelor sa traiasca in
: nu corespund cerintelor lor ecologice.
Dt pilda. in prezenta unor specii de Penicillium,
i in sol acizi, stejarul poate create i pe soluri
, pe care, in absenta acestor ciuperci, nu ar
vktui normal.
fcorizele ectotrofe reprezinta asociatii mult mai
intre radacinile arborilor din paduri (pin, brad,
plop, mesteacan, tei .a.) i ale pomilor
i (prun, cire, mar etc.) cu miceliul diferitelor
de ciuperci. Hifele ciupercii se afla in contact
cu radacinile alcatuind un manon ce infaoara
varflirile radacinii. O parte dintre hifele ciupercii patrund
i in spatiile dintre celulele scoartei, iar unele formeaza
chiar haustori, ce patrund in interiorul celulelor. Ace^tia
din urma vor fi insa repede nimiciti de celulele plantei
gazda. Inceputul acestei asocieri este identic cu procesul
de atac al ciupercilor parazite, apoi se instaleaza un
echilibru, o adaptare benefica pentru ambii parteneri.
Radacinile micorizante sunt scurte, nu depa^esc
8 mm, au culori variate: brun, ocru, galben, rou, albastru.
In alcatuirea micorizelor ectotrofe intra ciuperci din
clasa bazidiomicete i, in special, ciuperci cu palarie
(Amanita, Boletus, Lactarius etc.) care, in afara
procesului de asociere cu radacinile arborilor, nu
fructifica".
Hifele ciupercii micorizante inlocuiesc fiinctional
periorii absorbanti ai radacinilor, sintetizeaza vitamine
din complexul B i auxine pe care le excreta stimuland
astfel ramificarea i dezvoltarea viguroasa a radacinilor
arborilor.
Micorizele endotrofe sunt mult mai frecvente
decat cele ectotrofe i se deosebesc de acestea prin
faptul ca hifele patrund in interioml radacinilor, rizomilor,
tuberculilor sau in embrionul semintelor, in spatiile
intercelulare sau in interiorul celulelor.
Micorizele endotrofe
se intalnesc atat la plan-
tele ierboase, cat i la
cele lemnoase din mai
multe familii de plante i
la unele plante cultivate:
grau, porumb, orz, seca-
ra, ovaz, tutun etc. Mico-
rizele endotrofe au fost
studiate prima data la
Orhidee.
fig. 2
Cultivatorii acestor plante nu au reuit sa obtina
germinarea semintelor acestor plante daca insaman-
tarea nu s-a realizat in pamantul in care a crescut planta
mama.
in acest sol, semintele sunt inconjurate de hifele
ciupercii, prin ale caror substante nutritive este posibil
procesul de incoltire a acestor seminte foarte mici,
aproape microscopice i cu embrionul redus la un grup
de celule.
 ?aiini absorbtia apei, nu toate plantele dispun de
sane specializate in acest scop, existand o mare
sariirtate a structurilor absorbante. Astfel, organismele
csiulare care traiesc in apa absorb apa pe toata
aia lor.
L i organismele pluricelulare submerse, cat i la
care au organe diferentiate (radacina, tulpina,
I. absorbtia apei se face prin toate celulele i toate
plantele supraterestre, organul specializat pentru
ua apei este radacina i, in special, peril absor-
dar frunzele i tulpinile pot absorbi, de asemenea,
cantitate de apa.
1 Absorbtia apei cu ajutorul fungilor
Apa poate fi absorbita de catre fungi i pusa la
JEsozitia radacinilor plantelor superioare. Prezenta
acestor fungi stimuleaza i absorbtia ionilor
"i de catre radacinile plantelor, iar fungii
de obtinerea unor nutrienti organici solubili
Ie radacinilor.
Aoeasta interactiune intre indivizi ce apartin unor
difente i care este benefica ambilor parteneri
simbioza.
Micorizele reprezinta o asociatie simbiotica intre
diferitelor specii de plante i miceliul unor
Tinand seama de intimitatea raporturilor ce
intre cei doi simbionti, micorizele sunt de
; oacgorii: micorize peritrofe, micorize ectotrofe i
: endotrofe.
iicorizeleperitrofe sunt prietenii de la distanta".
ciupercilor formeaza in jurul radacinilor pasle
r nu vin in contact direct cu radacinile, in
'a carora se dezvolta. Ciuperca elimina in
afciante azotoase necesare plantei, reactia solului
permitand astfel plantelor sa traiasca in
nu corespund cerintelor lor ecologice.
Dr pilda. in prezenta unor specii de Penicillium,
in sol acizi, stejarul poate create i pe soluri
, pe care, in absenta acestor ciuperci, nu ar
vktui normal.
itcorizele ectotrofe reprezinta asociatii mult mai
c i m r e radacinile arborilor din paduri (pin, brad,
plop, mesteacan, tei .a.) i ale pomilor
i (prun, cire, mar etc.) cu miceliul diferitelor
de ciuperci. Hifele ciupercii se afla in contact
ca radacinile alcatuind un manon ce infaoara
varflirile radacinii. O parte dintre hifele ciupercii patrund
i in spatiile dintre celulele scoartei, iar unele formeaza
chiar haustori, ce patrund in interiorul celulelor. Ace^tia
din urma vor fi insa repede nimiciti de celulele plantei
gazda. Inceputul acestei asocieri este identic cu procesul
de atac al ciupercilor parazite, apoi se instaleaza un
echilibru, o adaptare benefica pentru ambii parteneri.
Radacinile micorizante sunt scurte, nu depa^esc
8 mm, au culori variate: brun, ocru, galben, rou, albastru.
In alcatuirea micorizelor ectotrofe intra ciuperci din
clasa bazidiomicete i, in special, ciuperci cu palarie
(Amanita, Boletus, Lactarius etc.) care, in afara
procesului de asociere cu radacinile arborilor, nu
fructifica".
Hifele ciupercii micorizante inlocuiesc fiinctional
periorii absorbanti ai radacinilor, sintetizeaza vitamine
din complexul B i auxine pe care le excreta stimuland
astfel ramificarea i dezvoltarea viguroasa a radacinilor
arborilor.
Micorizele endotrofe sunt mult mai frecvente
decat cele ectotrofe i se deosebesc de acestea prin
faptul ca hifele patmnd in interioml radacinilor, rizomilor,
tuberculilor sau in embrionul semintelor, in spatiile
intercelulare sau in interiorul celulelor.
Micorizele endotrofe
se intalnesc atat la plan-
tele ierboase, cat 1 la
cele lemnoase din mai
multe familii de plante i
la unele plante cultivate:
grau, porumb, orz, seca-
ra, ovaz, tutun etc. Mico-
rizele endotrofe au fost
studiate prima data la
Orhidee.
Cultivatorii acestor plante nu au reuit sa obtina
germinarea semintelor acestor plante daca insaman-
tarea nu s-a realizat in pamantul in care a crescut planta
mama.
in acest sol, semintele sunt inconjurate de hifele
ciupercii, prin ale caror substante nutritive este posibil
procesul de incoltire a acestor seminte foarte mici,
aproape microscopice i cu embrionul redus la un grup
de celule.
 2. N U T R I T I A M I N E R A L A A P L A N T E L O R
Plantele absorb sarurile minerale din mediul incon-
jurator (sol, apa, aer), prin radacini i frunze, sub forma
de substante anorganice, ca: dioxid de carbon, apa i
saruri minerale.
Plantele folosesc in nutritia minerala, in special, sa-
rurile solubile din solutia solului, sub forma de ioni. Ele-
mentele minerale patrund in planta printr-un proces
complex, ce permite o absorbtie selectiva.
Absorbtia elementelor minerale poate fi un proces
complex, de difuzie, ce depinde de permeabilitatea
membranei plasmatice a celulei vegetale, de absorbfie
ROLUL ELEMENTELOR MINERALE !N VIATA PLANTELOR
Elementui Principalele sale functii
Intra in alcatuirea proteinelor, acizilor nucleici.
AzotuI Favorizeaza cresterea plantei, fiind component
al unor vitamine ?i hormoni.
Intra in alcatuirea acizilor nucleici, proteinelor .a.
Fosforu!
Are 0 foarte importanta functie energetica.
^ Sulful
Intra in alcatuirea unor aminoacizi, enzime.
Intra in alcatuirea unor enzime i este necesar in
Magneziul
formarea clorofilei.
Fierol Are rol in fotosinteza.
la nivelul periorilor absorbanti ai radacinii i de schimb
reciproc de ioni intre celulele plantei i solutia solului.
Nutritia minerala a plantelor este suplimentata prin
frunze, cu substante care in mod obinuit se absorb
prin radacini.
Patrunderea ionilor in frunza (in citoplasma) este
un proces care, in principal, se aseamana cu absorbtia
de la nivelul radacinii.
Modul de aplicare a acestor substante, indeosebi a
celor mai greu accesibile prin administrare in sol, este
eel mai adesea prin stropire, utilizand solutii ce se
pulverizeaza pe organele vegetative (frunze, tulpini).
28 .
Mai ales in pomicultura, nutritia prin frunze are un
rol deosebit deoarece radacinile prea adanci nu asigura
intotdeauna o absorbtie satisfacatoare a ionilor minerali.
Agricultorii i gradinarii tiu ca plantele lor vor
create incet i vor produce recolte slabe daca nu vor
fertiliza solul cu ingraaminte sau nu vor efectua
stropirile necesare.
In natura, plantele moarte retumeaza solului saru-
rile minerale, care vor fi utilizate de o alta generatie.
Prin strangerea recoltelor, oamenii impiedica revenirea
in pamant a elementelor minerale i, de aceea, trebuie
completata prin ingraaminte.
Cateva simptome cauzate de deficit
Cretere incetinita sau suprimata, ingalbenirea
frunzelor.
Absenta fosforului intarzie inflorirea i coacerea
fructelor.
Absenta sulfului provoaca incetinirea creterii i
dezvoltarii plantelor.
Incetinirea fotosintezei.
Ingalbenirea frunzelor.
Carbonul, hidrogenul i oxigenul sunt asigurate de
catre dioxidul de carbon i de catre apa. AzotuI este
indispensabil creterii plantelor.
AzotuI molecular din atmosfera, dei se gasete
in cantitati uriae, nu poate fi folosit decat de unele
bacterii. Bacteriile din genul Rhizobium pot fixa azot
daca se asociaza cu radacinile plantelor leguminoase
(de exemplu, mazare, fasole, lucema). Aceste bacterii
sunt localizate in nodozitatile caracteristice aflate pe
radacini.
Cultivarea plantelor leguminoase constituie o
metoda de sporire a cantitatii de azot din sol.

radacina
:za intre o planta leguminoasa i fig. 3
J - frunzele sunt prevazute cu o cuticula groasa, sunt
Adaptari ale plantelor la diverse condifii de
zte u ii*!H: r . i f s:;-:"'.?
Concentrafia mediului extern
Apa din sol contine in mod normal foarte putine
lie dizolvate. Daca udam o planta dintr-un ghiveci
o solutie prea concentrata in saruri, apa nu poate fi
ltd. Aa se intampla i in cazul administrarii de
inte chimice in doze netiintifice.
in natura exista plante, denumite halofite, care
o concentratie mare de saruri in sol. Asemenea
se intalne^te in sdrdturi - terenuri bogate in
saruri minerale solubile, cu fertilitate scazuta - sau pe
malul lacurilor sarate.
Numeroase plante halofite sunt suculente. In
celulele radacinilor acestor plante, concentratia sub-
stanteior minerale dizolvate este atat de mare, incat o
depaete pe cea din sol, facand posibila absorbtia apei
din sol.
Plantele care traiesc intr-un sol cu prea multa
umezeala sau pe terenuri partial acoperite cu apa sunt
denumite hidrofiite i prezinta urmatoarele adaptari:
- reducerea tesuturilor mecanice, care sustin
planta;
- reducerea tesutului vascular sau conducator;
- reducerea sistemului radicular.
Plantele care traiesc intr-un mediu prea uscat se
Cactus
numesc xerofiite i reuesc sa pastreze apa in organismul
lor prin:
- prezenta unor tulpini sau frunze umflate, pline cu
apa (suculente);
paroase, rasucite, reduse, transformate in spini, care
reduc transpiratia;
- fotosinteza i respirafia sunt reduse iar creterea
este incetinita. <
Din aceasta categoric de plante fac parte cactuii
din deerturi, numeroase specii de plante care traiesc
pe dunele de nisip, in turbarii etc.
Cele mai multe plante sunt adaptate la soluri bine
aprovizionate cu apa i saruri minerale, purtand
denumirea de mezofite.
Aceste plante se ofilesc in caz de seceta deoarece
nu au adaptari prin care sa evite pierderile de apa.
29
 r

N U T R I T I A A U T O T R O F A C U $1 F A R A
I CLOROFILA
Reamintiti-va:
Fotosinteza este procesul prin care organismele
CELULA VEGETALA
fotoautotrofe sintetizeaza substante organice pornind
de la dioxid de carbon, apa i elemente minerale, tn
prezenta luminii solare. Sinteza se produce numai
prin folosirea energiei luminoase fixata de clorofila. membrana dubIa
La plante i la majoritatea algelor, fotosinteza se grana
desfaoara fn cloroplaste i cuprinde doua categorii.
Tesuturile asimilatoare au cloroplaste.
Cioropiastele sunt constituite din grana cu clorofila
i stroma.
9 Clorofila este prezenta Tn celuleie tuturor orga-
nismeior fotosintetizatoare, conferindu-le acestora
culoarea verde.
Fotosinteza poate fi exprimata i astfel: CLOROPLAST
lumina
CO2 + 2 H 2 O [ C H 2 O ] n+ H 2 O + O2 fig- I
m clorofila

Nutritia autotrofa este acel tip de nutritie in care Pigmenfii activi sunt: clorofda, cu rol esential in . .
organismele sintetizeaza substante organice pornind de fotosinteza (clorofda a), bacteriocloroflla, prezenta in
la substante anorganice. Procesul se realizeaza cu aport bacteriile sulfuroase, verzi i purpurii, bacterioviridina.
energetic (lumina, procese oxidative). intalnita la bacteriile sulfuroase verzi; alti pigmenti
Substantele organice contin, in primul rand, carbon, functioneaza ca receptori de energie (clorofda b, ca-
hidrogen, oxigen, azot. Principala sursa de carbon este rotenul, cianina), pe care 0 vor transfera apoi clorofdei a.
dioxidul de carbon, iar de azot, indeosebi nitratii. Procesul de formare a pigmentilor clorofilieni
Carbonul este elementui esential pentru plante ?i (biosinteza lor) este influentat de numero^i factori
extemi i intemi: oxigenul, glucidele, samrile minerale,
animale, de aceea sursa de aprovizionare a organismului
lumina, temperatura etc.
cu carbon constituie un criteriu fundamental de clasi-
ficare a nutritiei in lumea vie. Alte organisme (unele gmpe de bacterii) utilizeaza in
procesul de asimilare a carbonului energia rezultata, eel
Asimilatia carbonului se poate realiza prin doua
mai adesea, din procesele chimice (oxidarea compu^ilor
procese: fotosinteza i chemosinteza.
anorganici), de unde denumirea de chemoautotrofe. W-
1. F O T O S I N T E Z A /
Fotosinteza la plante
Carbonul este preluat din atmosfera de catre plante Moleculele de clorofda se asociaza mai multe la un
sub forma de CO^ i incorporat in tesuturile plantelor in loc (in jur de 300 molecule), constituind adevarate
procesul de fotosinteza. fotosisteme de captare a luminii solare. Exista doua
Organismele care au clorofda, denumite fotosin- asemenea fotosisteme: fotosistemul I 1 fotosistemul i
tetizatoare sau fotoautotrofe, au ca sursa de energie II, ce difera prin lungimea de unda a luminii absorbite
lumina ?i prin pigmentii fotosintetizanti absorb cuan- de moleculele lor de clorofila i prin modul de transfer j
tele de lumina, premisa esentiala pentru desfaurarea al electronilor catre clorofila.
fotosintezei.
30
 I cuprinde doua faze majore, strans legate
lumina
r: una dependents de lumina - faza de lumina Reacfii dependente de
12H,0 60,
lumina
mdependenta de lumina - faza de intuneric.
ADP ATP
de lumina NADP* NADPH
l i aceasta faza, clorofila capteaza energia solara
11 trece intr-o stare de excitare, adica devine Reactii independente de
. reactiva. Molecula de clorofila a, ce constituie lumina

I'-^xru de reactie, aduce electronii la niveluri ener-

r mai inalte, care sa dea posibilitatea preluarii lor
re alte substante denumite acceptor! de electroni.
Membrana dubIa
_ J cedarii de electroni (e clorofila revine la
grana
- ergetic initial, fiind capabila sa capteze iarai
jira. Astfel, clorofila este, pe rand, acceptoare
-e de electroni.
; a energiei luminoase absorbita de clorofila
jrmata, in cloroplaste, in energie chimica,
formarea ATP (adenozintrifosfat) din ADP
lifosfat), precum i in descompunerea apei,
denumita fotoliza apei, care decurge astfel:
H . 0 ^ 2W + 2e- + 1/20^
^Ongenul eliberat prin fotoliza apei se elimina in
. iar hidrogenul se fixeaza pe diferiti acceptori
(lidrogen, aa cum este NADP (nicotinadenin-
. cu rol esential ml
aid). care prin hidrogenare trece in forma sa
mfda, prezenta in
- NADPHj.
ii, bacterioviridina,
? este fosfatul care are capacitatea de a se combina
jrzi; alti pigmenti
ntele organice inerte pe care le transforma in
ie (clorofila bTca^
active.
Ta apoi clorofilei a.'
1 urmare, infaza de lumina, energia luminii solare
atilor clorofilieni j I de clorofila este folosita la transformarea ADP in
numeroi factori I P. b fotoliza apei i la reducerea NADP in NADPH^.
, sarurile minerale, Fjzu de intuneric
Eaergia solara, acumulata in ATP, servete la trans-
cterii) utilizeaza in carbonului din dioxidul de carbon In acid
ergia rezultata, eel ebceric i apoi in glucide (glucoza, fructoza).
idarea compu$ilor I procesul de reducere a dioxidului de carbon iau
temoautotrofe. : ?roduii fazei de lumina: ATP-ul ?i NADPH+H".
-. reactiile fazei de intuneric se desfa?oara ciclic
sul a trei etape) i au fost descrise de savantul
^ m a i multe la unl ; Calvin (laureat al premiului Nobel in 1961),
tituind adevarate il este denumit ciclul Calvin.
lare. Exista doua | Faza de intuneric se desfaoara in stroma cloro-
/ i fotosistemul \
luminii absorbite Pnmul glucid format in timpul fotosintezei este fruc-
nodul de transfer icare. apoi, va fi transformata in amidon insolubil.
I noptii, mai ales, amidonul este transformat in
solubila i transportat sub forma de seva
6CO, ' 6H,0
substanh substan,
cu P
cu P
C,H,,0,
Schema reacfiilor chimice care au loc Tn jig 2
ambele faze ale fotosintezei |
elaborata in locurile in care va fi utilizat sau spre
organele de rezerva ale plantelor
Nu toate substantele produse sunt utilizate pentru
inlocuirea celulelor uzate i creterea plantei. Vor servi
i la sinteza celulozei - constituent de baza al celulelor
vegetale, al proteinelor i al lipidelor
Glucidele, proteinele i lipidele sunt substantele
esentiale ale organismelor vii. In afara acestor sub-
stante de baza sau primare, in corpul plantelor se
formeaza i substante secundare, cu importanta fizio-
logica i ecologies deosebita, care dau parfumul i
culorile flori lor, substantele de aparare impotriva ani-
malelor, substantele care consolideaza tulpinile se-
cundare, alcaloizii (nicotina, cofeina, teina, cocaina,
calenicina ?.a.) etc. Aceste substante nu sunt esentiale
pentru metabolism.
Fotosinteza la bacterii
Exista grupuri de bacterii care prezinta ca pigment
fotosintetizant bacteriocloroflla i care se hranesc
autotrof. Aceste bacterii au nevoie de o sursa de
hidrogen (hidrogenul sulfiirat, alcoolul sau alti compui
organici).
Fotosinteza bacteriilor care contin bacteriocloroflla
se desfaoara in absenta oxigenului liber (anaerobioza).
Organismele clorofiliene (plante, alge, bacterii)
realizeaza produc|ia primara.
i 31
 Influenta factorilor de mediu asupra fotosintezei

ExperimentuI nr. 1
in laborator plantele pot fi cultivate in solutii nutritive sau pe un mediu solid inert, de exemplu nisipul, ale carui
componente universale nu sunt utilizabile de catre plante, pe care il umezim permanent cu solutia nutritiva.
Compozitia chimica a amestecului nutritiv este stabilita prin tatonari. Un mediu nutritiv este satisfacator daca
permite dezvoltarea completa a unei plante. Solutia nutritiva frecvent folosita se numete i solufie Knop (sin-
tetizata de Knop in 1860) care contine azotati de calciu 1 de potasiu, sulfat de magneziu, fosfat de potasiu
(monopotasic).

in experimentul de mai sus plantele de porumb sunt Au fost puse la incoltit 10 serii de culturi a cate 20
cultivate in pahare cu nisip, care este stropit zilnic cu de seminte incoltite. Fotografia de mai sus a fost
urmatoarele solutii nutritive: realizata dupa ase saptamani dc la punerea in solutiile
1. solutie completa nutritive a cariopselor de porumb germinate, deshidratatej
2. solutie fara fosfor i cantarite.
Mediul de cultura
3. solutie fara azot , ' Masa medie a 1 2 3 4 5
4. solutie fara potasiu '-'^.i-- subslantei usca-
5. apa demincralizata. te pentru un 0,85 0,60 0,35 0,24 0,20
cuib (in g)
/ ' '

Experimentul nr. 2
Experimentul urmator permite stabilirea unei corelatii intre concentratia de CO^ din aer i productia de
substanta organica.
Montarea experimentului
Se cantaresc 3 loturi de seminte de ridiche i se pun la incoltit in conditiile urmatoare:

32 I
 ILUMINARE UNIFORM A

temperatura uniforma stropire uniforma

aer S
atmosferic aer fara CO, aer
imboga^cu CO^

concentrafie concentrafie concentrafie

CO,= 0,03% C O = 0 % C O = 3 %

Rezultate
Dupa 20 de zile de la montarea acestor culturi" de ridiche, fiecare recolta" se deshidrateaza i se cantarete.
Masa substantei uscate obtinute se compara cu masa semintelor de ridiche puse la incoltit.
Diferenta reprezinta masa de materie uscata produsa.

Experimentul nr. 3
Pentru a trai, plantele au nevoie de lumina. Rezul-
nicie experimentului urmator permit stabilirea unei
tiim intre cantitatea de lumina primita de planta i
?cb>tanta organica produsa. Distanta de la sursa de
-rr.ina la suprafata are importanta covaritoare in
S2.rilirea cantitatii" de lumina ce cade pe o suprafata,
le^: a iluminarii acesteia.
Analizati experienta ^i trageti concluziile.
B C c r a n e mai mult sau mai pufin opace; 2. Cutie
luniobscura; 3. Termometru; 4.Luxmetru;
5 l Solutie nutritiva; 6. Cultura de ridichi

materia
uscata acumulata
(g/m')

400- Iluminarea culturilor in %

din lumina solara totala
200- energia luminoasa
captata de plante
(MJ/nr')
Masa uscata a .semintelor
r Masa uscata a recoltei
100 200 300 400

Interpretati graficul Productia

33
 Fotosinteza este influentata de numeroi factori
extemi: lumina, dioxidul de carbon, apa, temperatura.
Lumina, ca sursa de energie, determina in mare
masura desfaurarea fotosintezei. Numaml cuantelor
de lumina preluate, i nu continutul lor energetic,
influenteaza intensitatea fotosintezei. Domeniul rou din
spectml luminii este in mod special activ in fotosinteza.
Dioxidul de carbon, eliminat in mediu ca produs
al dezasimilatiei i al proceselor de ardere tehnologica,
constituie un produs de plecare in fotosinteza. Prin
concentratia sa, de 0,03% in aer, dioxidul de carbon
constituie un factor limitativ al fotosintezei.
i taierea acestora, iluminare suplimentara in sere;
- suplimentarea dioxidului de carbon in sere, tiut
fiind ca o concentratie mai mare de CO, in aer (in
anumite limite) marete randamentul fotosintezei;
- apa trebuie asigurata, in cazul deficitului prin lucrari
de irigatii sau prin indepartarea excesului de pe terenurile
cultivate prin lucrari de desecare;
- temperatura poate fi reglata prin incalzirea serelor
sau prin cultivarea acelor plante ale caror necesitati
tenmice corespund zonei respective de vegetatie.
Productia agricold este cantitatea de biomasa
recoltata de om ca urmare a cultivarii unei specii, soi

FAQORIi DE MEDIU CARE LIMITEAZA RESURSELE VEGETALE

Altemarea inghetului cu dezghetul determina degerari ale plantelor, dezradacinari prin umflarea
Temperaturile
stmcturilor, blocarea apei la nivelul radacinilor .a.
Moartea plantelor prin deshidratarea accentuata a citoplasmei celulare i o coagulare ireversibila a acesteia.

Reducerea considerabila a productiei agricole

Rugina i fainarea cerealelor, mana i putregaiurile pentru diferitele specii de plante cultivate,
bacteriozele $i virozele plantelor aduc pagube imense.
Sunt organisme ce apartin regnului Fungi, regnului Animalia (insecte ^i rozatoare) i ataca plantele
Qgjfnritnri' cultivate, precum i regnului Plantae - buruienile. Buruienile sunt daunatoare deoarece invadeaza terenurile
cultivate devenind concurenti ai plantelor de cultura, pentru spatiu, lumina, apa, substante minerale.

Apa participa direct la multe reactii metabolice, sau a unui hibrid vegetal in conditii normale. Productia
printre care i fotosinteza, constituind o premisa pentm agricola se exprima in unitati de volum (1, dl, hi) sau de
formarea compuilor organici. ! masa (kg, g, t etc.) i este reprezentata de partite plantelor
Temperatura influenteaza in special faza de intuneric. pe care le utilizeaza omul in alimentatie (seminte, fmcte,
Pentru asigurarea unei fotosinteze optimale, la radacini, tulpini etc.) sau pentm alimentatia animalelor
cultivarea plantelor trebuie luate unele masuri, cum sunt: domestice, precum i in diferite ramuri industriale (fibre
- asigurarea luminii prin respectarea distantei optime textile, sfecla de zahar, tutun .a).
intre plante, intre randurile de pomi ftuctiferi, precum
(

^ Retineti!
O Fotosinteza este singuml proces prin care energia
solara este transformata in energie chimica, acumulata in
substantele organice sintetizate de organismele care au
pigmenti asimilatori (producatorii de substanta organica);
(J Prin fotosinteza se asigura acumularea de substan-
te organice, fenomen esential pentm existenta vietii pe
Terra;
O Omul i animalele nu pot sintetiza substantele
organice pomind de la substante minerale;
O Fotosinteza are o mare importanta in practica
agricola pentm obtinerea de recolte bogate, deoarece
plantele depun, ca rezerve, i importante cantitati de grasimi,
de proteine, pe langa marea cantitate de glucide;
O Exista o corelatie directa intre conditiile favorabile
desfaurarii fotosintezei plantelor cultivate i recoltele
bogate de pe o anumita suprafata de teren;
O Conditiile de mediu care influenteaza fotosinteza
(lumina, temperatura, apa i samrile minerale) sunt i
factorii determinanti ai recoltelor mari.

34
 ..^ M transforma NH^, substanta volatila ?i toxica in concentratii
amarfJtia apei si
sarurilor minerale
prin radacini
transportul
cu
r^c 'atia
- ' - jzei
transportul
zaharozei prin
radScini
elajia dintre radacini, tulpini ^i frunze
:. CHEMOSINTEZA
Chemosinteza constituie un tip de nutritie autotrofa,
at apare la unele grupe de bacterii care nu pot capta
aerpa solara, fund lipsite de clorofda. Aceste bacterii
a smtetizeaza substantele organice folosind energia
"OBhata din reactiile de oxidare a unor compui
oreanici, de exemplu H^S, NH^, HNO^.
Dupa substantele minerale pe care le oxideaza,
laoeriile chemosintetizante se grupeaza in bacterii
mUficatoare, sulfoxidante, feroxidante etc.
Bacteriile nitrijicatoare se gasesc in sol $i in ape,
amio unde exista substante organice in descompunere.
Exista doua grupe distincte de bacterii nitrificatoare:
r.r^-.cacterii i nitratbacterii.
''jjitbacteride oxideaza amoniacul la acid azotos,
lertru obtinerea energiei necesare reducerii CO^ i
fiE^nzarii compuilor organici proprii. Oxidarea are loc
-:rform reactiei:
ZNH, + 3O2 -> 2HN0, + 2H,0 + energie
Din grupul acestor bacterii mentionam: Nitrosomonas.
Sitratbacteriile produc ulterior oxidarea acidului
JZT'tos la acid azotic, dupa reactia:
ZNOjH + Oj 2HN0, + energie
Dintre nitratbacterii face parte Nitrobacter.
Bacteriile nitrificatoare au un rol foarte important, in
- r - i a l pentru agricultura, deoarece prin nitrificare
mari, in acid azotic, care intra in reactie cu fosfatii ?i
carbonatii din sol, formand nitrati netoxici, solubili i, deci,
accesibili plantelor in nutritia minerala a acestora.
apei
Bacteriile sulfoxidante traiesc, in special, in apele
saruri minerale cu mult hidrogen sulfurat. Aceste bacterii transforma
prin frunze
HjS in sulf liber i apoi in acid sulfuric:
2H,S + Oj 2H2O + + energie
S, + 30^ + 2 H p 2SO^H2 + energie
fotosinteza Exista bacterii sulfoxidante care au capacitatea de
a folosi energia chimica provenita din oxidarea S^, dar,
mai ales, energia solara, datorita prezentei in celulele
lor a pigmentilor asimilatori. In acest caz, deosebirea
fata de fotosinteza consta in faptul ca, la sulfobacterii,
donatorul de hidrogen este H,S, iar in fotosinteza
j^g ^ plantelor verzi este apa.
Bacteriile feroxidante. Aceste bacterii traiesc in
apele i locurile bogate in saruri de fier Ele obtin energia
necesara sintetizarii substanteior organice pe seama
oxidarii sarurilor feroase in combinatii ferice, dupa
reactia:
4FeC0, + bWp + O^ - 4Fe(OH)3 + 4C0, + energie
Energia pusa in libertate este folosita la reducerea CO^.
In procesele de chemosinteza nu se elimina oxigen,
datorita faptului ca microorganismele il utilizeaza pentru
oxidarea substanteior minerale.
Importanta practica a chemosintezei
Bacteriile chemosintetizatoare se intalnesc in sol i
ape, contribuind la descompunerea unor substante toxice
(de ex., hidrogen sulfurat, amoniac) i la imbogatirea
solului cu substante nutritive pentru plante.
Bacteriile chemosintetizante sunt utilizate i in
epurarea apelor uzate. Substantele organice, care con-
stituie impurificatorul principal al apelor, potfiindepartate
din apele uzate de catre microorganismele care le
utilizeaza drept hrana, respectiv ca sursa de carbon.
Prin procesele anaerobe pot fi obtinute grade de
indepartare din apa a poluantilor organici cuprinse intre
50 $i 90%. Epurarea realizata cu ajutorul microorga-
nismelor este numita biologica i se aplica pentru epu-
rarea apelor uzate din zootehnie, industria alimentara,
industria textila i a pielariei, precum i anumitor ape
uzate din industria chimica.
I 35
I NUTRITIA HETEROTROFA

1. D E L A A U T O T R O F I E L A H E T E R O T R O F I E
Reamintiti-va:
Organismele clorofiliene produc materia organica. servesc, apoi, drept hrana animalelor carnivore -
Substantele organice sunt consumate de catre consumatori secundari.
animalele denumite i consumatori primari, care Pentru consumatori, hrana este sursa de energie.

Combinatiile anorganice sunt apa i substantele
universale, iar combinatiile organice sunt proteinele,
lipidele, glucidele i acizii nucleici.
Apa are cea mai mare importanta pentru organis-
mele vii, fiind principala componenta a lichidelor corpului
cum sunt plasma sanguina, lichidul interstitial, limfa,
lichidul cefalo-rahidian .a. Apa este principalul mediu
de reactie, reactionand cu substantele organice in
prezenta unui catalizator (reactii de hidroliza).
Elementele chimice existente in organismele vii sunt
numeroase, dar numai 24 sunt indispensabile- vietii.
Unele dintre ele sunt elemente plastice, dintre care
fac parte C, H, O, N , Ca, P, K, S, Na, Cl i Mg; alte
elemente sunt prezente doar in cantitati foarte mici,
numite i microelemente: Fe, Cu, Mn, Zn, Mo, Co, Cr,
Va, F, I , Sn, Se, Si.
Substantele minerale variaza in fiinctie de varsta
i de regimul de hrana al animalului i indeplinesc functii
multiple.
Proteinele sunt cele mai importante componente
structurale i functionale ale organismelor. Acest rol
primordial se oglindete in denumirea lor, care deriva
din cuvantul grecesc protos" care inseamna cel
dintai".

FUNCTII BiOLOGiCE ALE PROTEINELOR

Constituenti structurali ai citoplasmei,
membranelor celulare, ai nucleului Asigura permeabilitatea membranelor
celulelor vii
Proteine contractile Participa la contractia musculara
Participa la toate reactiile chimice esentiale pentru fiinctionarea normala a
Enzime (biocatalizatori)
celulelor vii
Hormonii proteici (hormonii de cre^tere, insulina etc.) regleaza numeroase
Proteine reglatoare (hormoni)
procese metabolice
Proteine transportoare - hemoglobina
Vehiculeaza gazele respiratorii
- hemocianina
Proteine nutritive Intra in compozitia chimica a laptelui mamiferelor

FUNCTII BiOLOGiCE ALE LIPIDEl4

Lipidele sunt substantele organice cu eel mairidicatcontinut caloric
Sursa de energie
(lglipide=:9,5 Kcal)
Asigura organismelor o anumita independenta fata de un aport de hrana redus
Rezerva de energie
sau absent pentru o anumita perioada de timp (hibemare)
Protectie mecanica La pasarile acvatice asigura impermeabilitatea penajului
Animalele homeoterme din marile reci nu ar supravetui fara stratui gros de
Izolare termica
lipide subcutanate
Lipide stmcturale in membranele celulare, mitocondrii, lizozomi i reticul endoplasmatic
Vitaminele liposolubile A, D, E i K sunt vehiculate i depozitate de catre
Depozitare de vitamine (A, D, E, K)
lipide
36 I
 Unele lipide constituie punctul de plecare pentra sinteza unor enzime i a unor
Biosinteza de vitamine i hormoni
hormoni (sexuali .a.)
'-^.eiuri volatile Atrag insectele polenizatoare
In semintele plantelor oleaginoase (floarea soarelui, sola, in, canepa, rapita,
1 .eiuri de rezerva
ricin, maslin etc.)
Glucidele alcatuiesc cea mai mare parte a compuilor organici; numai celuloza plantelor constituie aproximativ
: din combinatiile carbonului pe Terra.

! FUNqil BIOLOGICE ME GLUCtDILOR

Glucidele constituie cea mai importanta sursa de energie necesara pentru mentinerea
S j-va de energie
proceselor vitale
>ibstante de rezerva Amidonul la plante ji glicogenul animalelor constituie forma de depozit a glucidelor
S-ibstante de Celuloza este principala substanta de sustinere a plantelor, iar chitina pentra ciuperci i
sustinere animalele nevertebrate

Acizii nucleici (ADN j i ARN) se combina cu
rrcteinele i formeaza nucleoproteinele, constituenti
r::portanti ai celulelor.
Biocatalizatorii sunt compui organici elaborati de
celulele v i i i care au ca principala caracteristica,
n-ezenta lor in organism in cantitati foarte mici.
Manifesta actiuni pe cat de importante, pe atat de
Eiense. Structura chimica este variata, fimctia lor nu
i^:e structurala i nici energetica, ei asigurand
jesra^urarea normala a functiilor vitale ale omului,
animalelor i plantelor. Lipsa lor duce la tulburari grave
^\ adesea, la moartea organismului. Includem intre bio-
catalizatori enzimele, vitaminele i hormonii.
Diversitatea substanteior organice produse de
organismele autotrofe constituie alimente" pentru or-
ganismele heterotrofe (cereale, legume, fi^cte, seminte,
came, oua, lapte etc.).
Animalele, spre deosebire de plante, ii procura din
alimente energia necesara indeplinirii diferitelor functii
ale organismului i efectuarii diverselor activitati.

r alimente gaze respiratorii

fig.l
piele

Schema
utri|iei
animale

nutrimente
- C O ,
S4A
rtrnnatit^ ORGANE
o,
nutrimente
de^euri

sistem
excretor

de^euri ale digestiei urina

37
 L LUCRARE PRACT/CA \ <S?>
DETERMINAREA ENERGIEI DIN ALIMENTE

Competente specifice
Utilizarea investigatiei i a experimentului. 5. indepartati cutia cu tubul de testare de pe aluna.
Formarea de deprinderi de utilizare a ustensilelor 6. Tineti un chibrit aprins langa aluna pana cand
de laborator pentru evaluari calorice. aceasta incepe sa arda singura.
Observarea, inregistrarea i prelucrarea precum 7. Aezati repede cutia i tubul de testare peste
i interpretarea, datelor experimentale. , aluna arzanda. Agitati uor apa cu sarma i urmariti
Materiale necesare temperatura, care, treptat, va create, atinge un maxim,
dupa care va incepe sa scada (dupa ce aluna a ars).
Tub de teslare de 20 ml, cutie calorimetrica meta-
Temperatura maxima observata se inscrie in tabel ca
lica, dop de pluta, ac, termometru (nu cu mercur), clete
temperatura finala (T^).
pentru sustinerea tubului, cilindru gradat, balanta, chi-
8. Cu ajutorul cletelui scoateti tubul i aruncati
brituri, sarma pentru agitarea apei, alune sau nuci
continutul. Atentie: tubul de testare ar putea fi inca
curatate.
fierbinte. Se repeta experimentul de mai multe ori.
Modul de lucru 9. Determinati variatia temperaturii (AT = T^.- T_)
1. Luati o aluna sau o nuca i determinati masa pentru fiecare incercare. Diferenta de temperatura (AT)
acesteia (m^, in g). inmultita cu masa apei (m^ = 15 g), reprezinta numarul
2. infigeti acul in aluna (nuca); acul cu aluna se de calorii absorbite de apa (C, cal). Notati in tabel.
fixeaza, in pozitie verticala, in dopul de pluta. 10. Raportati numarul de calorii cedate de aluna, la
3. Aezati dopul cu aluna sub cutia metalica. masa apei. Veti obtine numarul de calorii cedate de un
Coborati tubul de testare pana la o distanta de circa 1 gram de alune (cal/g). Transformati caloriile in kilo-
cm de aluna. Cu ajutorul cilindrului gradat, se toama calorii. Calculati media tuturor experimentelorefectuate.
15 ml de apa in tubul de testare.
4. Masurati temperatura apei-temperatura initiala,
T., i notati in tabelul de lucru.

Masa Masa Variapa Masa apei, C^m^x AT, C/(maXlOOO),

Temperatura apei, in C
experimentului alunei, temperaturii, ma, in g calorii Kcal/g
ni,ing Initiala, T, Finala, Tf AT = T f - T i
/'

Interpretarea datelor
1. Aflati dintr-un material documentar continutul de
kilocalorii al alunelor. Comparati aceasta valoare cu
aceea obtinuta in laborator.
2. De ce nutritionitii folosesc mai ales kilocaloriile
i nu caloriile cand exprima valoarea calorica a hranei?
3. Cum ati putea imbunatati montajul acestei
experiente?
4. Cum ati determina valoarea calorica a unui ali-
ment precum laptele?

38 I
 2. H E T E R O T R O F I A S A P R O F I T A (SAPROFAGA)

imiiititi-va:

AzotuI este esential pentru toate organismele dispozitia altor organisme. Plantele preiau indirect azo-
arece el intra Tn alcatuirea proteinelor, substante tul, ca urmare a doua procese, nitrificarea i fixarea
#e importanta fundamentala Tn alcatuirea i azotului de catre unele bacterii.
imcticnarea viului. Descompunatorii sunt microorganisme cu nutritie
Cantitatea uriaa de azot atmosferic nu este di- heterotrofa, care transforma cadavrele i deeurile
med accesibila decat unei categorii de bacterii spe- animale i vegetale Tn substante simple, accesibile
oaizate Tn fixarea acestuia i pus, astfel, indirect la plantelor

Nutritia cu azot
Analizati schema de mai jos:

N.. atmosferic

bacteriile fixatoare de azot i-

transforma in ( N H j ) care in i
prezenta apei devine (NH*^). |

j nitrati ( NO 3) in sol \

pierdere nit rap pierderi de azot

prill ^Mi^rs..-.- (ex. uree)

i i
denitrificare nitrificare amonificare

bacterii denitrificatoare unele bacterii transforma bacteriile transforma substantele

transforma hidratii in N O , hidratii (NH\ t n ( N O ,) cu azot in N H , , care in prezenta
si apoi in N , . iar allele (NO) in ( N O , ) . apei devine (NH*,).

, circuituiul azotului in natura fig-2

Nitrificarea
\zotul atmosferic se combina cu oxigenul sub
-r>ea luminii i formeaza oxizi de azot, care patrund
1 si se transforma in nitrati. Nitratii se formeaza
. - produii de excretie ai vietuitoarelor (amoniac
.a.), din cadavrele acestora; prin reactii de oxidare se
formeaza, in primul rand, nitriti i apoi nitrati. Aceste
reactii sunt catalizate de enzimele produse de bacteriile
nitrificatoare, precum Nitrosomonas i Nitrobacter.

39
Nitrificarea realizata de catre aceste bacterii este deo- inert, neputand fi asimilat de catre majoritatea organismelor
sebit de importanta pentru ca amoniacul nu poatefiutilizat Solurile bogate in bacterii denitrificatoare sunt sarace
de catre plante, in timp ce nitratii sunt preluati cu uurinta in compui ai azotului.
din sol de catre sistemul radicular al plantelor. In absenta
acestor bacterii nitrificatoare, omul intervine cu compui iMBOGATIRFASOLULUiiNAZOT SARACIREASOIUL!
azotati, fertilizand astfel solurile sarace in azot.
fixarea azotului de catre
Bacteriile ale caror enzime realizeaza oxidarea bacteriile libere
denitrificarea biologica
amoniacului in nitriti (azotiti) sunt denumite nitrit- fixarea azotului de catre
bacterii, iar cele care participa la oxidarea nitritilor in bacteriile simbiotice
nitrati (azotati) se numesc nitratbacterii. Fixarea azotului de catre unele bacterii
In unele regiuni ale globului, cu climat cald i cu Bacteriile fixatoare de azot traiesc liber sau in simbi-
lungi perioade secetoase, nitratii, rezultati din nitrificarea
oza - o asociere intre doua organisme ce apartin unor
dejectiilor unor animale sau a cadavrelor, s-au acumulat specii diferite, care creeaza interdependenta, cu avan-
i concentrat prin actiunea caldurii, formandu-se de- taje reciproce. Capacitatea de a fixa azotul ca organis-
pozitele geologice de salpetru (Chile, Peru). me independente o au bacteriile saprofage Azotobac-
Denitrificarea ter, Clostridium, Anabaena i altele.
Denitrificarea este procesul chimic de reducere Un interes deosebit tl prezinta bacteriile fixatoare
a nitratilor din sol in azot molecular, care se degaja in de azot care traiesc in simbioza cu plantele legu-
atmosfera. Procesul este efectuat de bacteriile denitri- minoase. Din categoria aceasta fac parte bacteriile din
ficatoare (de exemplu, Pseudomonas denitrificans), genul Rhizobium.
care utilizeaza nitratii ca sursa de energie pentru proce- Pentru agricultura, simbioza dintre bacterii i legumi-
sele lor vitale. Denitrificarea este un proces de respira- noase este deosebit de importanta. In urma acestui
tie anaerobd. proces, solul se imbogatete in substante cu azot, ce
NO3 -^NOj NO N^ constituie ingraaminte pentru culturile ce urmeaza dupa
Azoml molecular ajunge in atmosfera, unde este relativ leguminoase.

LUCRARE PRACT/CA \ <S>

CONDITIILE DE VIATA ALE UNOR ORGANISME SAPROFAGE

Materiale necesare 4. Observati zilnic aceste cutii, timp de o sapta-

Alimente diferite (branza, paine, sue de tomate, mana. Notati ceea ce observati.
cartofi, cafea etc.), frunze moarte, o bucata de lemn, 5. Izolati cu 0 pensa fungii, puneti-i pe lama de sticla,
microscop, lame i lamele microscopice, penseta, pipeta, adaugati o picatura de apa i observati.
cufii Petri. intrebari .^j^m^j^g^^

Modul de liicru 1. De ce a fost necesara apa?

1. Puneti fiecare aliment, precum i materialele 2. De ce ati acoperit fiecare mostra?
vegetale in cate o cutie Petri. 3. Pe care mostre au crescut fungi?
2. Adaugati cateva picaturi de apa pe fiecare mostra 4. Care proba a avut cei mai multi fungi?
solida. 5. De unde au aparut fungii pe mostre?
3. Acoperiti i etichetati fiecare cutie Petri. 6. Cu ce se hranesc fiingii?

40
 1 . H E T E R O T R O F I A PARAZITA
fitmttele parazite nu sintetizeaza substante orga-
WBt. Bu au clorofila i traiesc pe seama substanteior
^Moe de la organismele vii, denumite gazde.
AJk plante au impins i mai departe acest parazitism,
d f a o m d parazite propriu-zise (Cuscuta, Orobanche,
l i H e s i a etc.), deoarece sunt lipsite de clorofila ?i nu
e t i z a substanta organica. Ele iau din planta gazda
3mt substantele de care au nevoie. Toata energia
A K T plante este folosita pentru inflorire i producerea
^ f d o r . Toate celelalte parti ale plantei sunt reduse.
Cuscuta este o planta parazita raspandita. Tulpinile
i fcnientoase se infaoara in jurul tulpinilor plantei
JHrii. in care trimite haustori ce absorb hrana. Cuscuta
m^-^fi plante diverse: trifoiul, lucema, mazarichea.
- - Jta paraziteaza o tulpina de urzica Jjg 5
- :-z,jne printr-un haustor
--jnzele Cuscutei sunt reduse la mici solzi situati
- -a. Radacina este prezenta numai in primele
3tosinteza este realizata de catre cotiledoane
^ are, apoi tulpina, de la haustori in jos, se usuca
. :e Din acest moment incepe viata parazitara. Flo-
- ar pe tulpini sunt numeroase i produc un numar
- -eminte minuscule. Semintele germineaza in
?rielnice, radacina este numai temporara, in
alpina se alunge?te foarte repede i se tarate
. aaca gase^te o gazda convenabila, ea se inco-
e in juml acesteia i ii infige haustorii in interioml
- acest moment, radacina moare i Cuscuta devine
nta de gazda ei. Daca nu gasete o gazda, tanara
- _ _ :r,oare in cateva zile.
Una dintre cele mai uiraitoare plante parazite se
Rafflesia i traiete in Malayesia i zonele
invecinate. Nu are radacina, tulpina i nici fmnze, in
schimb produce cele mai mari flori din lume.
M4
Rafflesia paraziteaza diferite plante agatatoare.
Samanta se afunda in scoarta plantei gazda, trimite nu-
meroase filamente sugatoare in vasele conducatoare
i. foarte curand, formeaza un mugure floral la suprafata
gazdei. Mugurele create noua luni i apoi se va deschide
intr-o floare enorma de peste 60 de cm latime i de
cea. 10 kg greutate.
Plantele parazite au urmatoarele caractere comune:
- nu au absoluta nevoie de lumina;
- nu au cloroplaste;
- fhinzele reduse la solzi, scuame sau chiar absente;
- tulpina redusa i lipsita de pigmenti asimilatori;
- au haustori ce patmnd in tesutul conducator al
plantelor autotrofe de unde i^i iau hrana gata preparata;
- florile lor produc un mare numar de seminte.
4, H E T E R O T R O F I A A N I M A L A
Ce mananca animalele?
Analiza continutului stomacal al unui animal este
o modalitate practica de determinare a regimului
alimentar. Cercetatorii apeleaza la endoscopic i la
extragerea continutului stomacal prin spalaturi stoma-
cale i administrarea de substante vomitive sau prin
disectia unui animal mort.
In continuturile stomacale al unui mare numar de
pastravi au fost gasiti: peti, viermi (numeroase rame),
amfibieni, molute (diferiti melci acvafici), cmstacee,
arahnide (paianjeni), miriapode, insecte adulte terestre
cazute accidental in apa, insecte acvatice adulte i larve,
deeuri animale diverse.
I 41
 Studiul continutului stomacal al animalelor demon- Analiza ingluviilor
streaza existenta unor ritmuri sezoniere caracterizate Cand cucuveaua mananca un oarece, de exemplu,
printr-un maximum de alimentatie in timpul verii i un acesta este inghitit in intregime, in stomac sunt digerate
minimum in timpul iemii, in corelatie directa cu factorii numai tesuturile moi, peril i oasele fiind aglomerate
de mediu: lumina i temperatura. intr-un ghem negricios ce este evacuat prin gura la ca-
Shidiul continutului stomacal al pastravilor demon- ^teva ore dupa ce a fost inghitit. Acest ghem se numete
streaza i existenta unui ritm diurn, hrana devine mai ingluvie, iar prin analiza se pot stabili speciile de animale
abundenta in amurg deoarece o multime de neverte- consumate de respectivul rapitor intr-un sezon sau
brate devin mai active. anotimp.

Tipul vegetarian Tipul cornivor Tipul omnivor

Animalul este: Animalul este: Animalul este:
-ierbivor, daca se hranete cu iarba, -canivor propriu-zis, daca se hranejte -omnivorpropriu-zis, daca se
frunze etc.; cu carne; hranete cu carne i vegetale;
-frugivor, daca se hranejte cu fructe; -piscivor, daca se hrane?te cu pete; -planctofag, daca se hranejte cu
-granivor, daca se hrane^te cu -insectivor, daca se hranete cu insecte; plancton;
graunte; -tiematofag, daca se hranejte cu sange -saprofag, daca se hranete cu
-xilofag, daca se hranejte cu lemn materie organica in
descompunere;
-coprofag, daca se hrane?te cu
excremente
Alimentele animale sunt produse in afara corpului lor, de aceea ele trebuie cautate, gasite, ingerate,
digerate, absorbite i transportate in organism.
Hrana poate ft solvita in lichide, se poate gasi sub forma de particule mici sau sub forma de bucati mari. In
functie de aceste particulantati ale hranei, animalele o pot procura prin diverse procese.

MODURi DE PROCURARE A HRANEI

Absorbtie priti tegument Viermii lati paraziti: tenia, viermele de galbeaza, nematodele parazite.
In urma unei intepaturi: numeroase insecte, lipitorile, ciclostoinii sau prin pompa bucala -
Sugere '
puii mamiferelor.
Filtrare Numeroase mamifere acvatice a caror hrana o constituie planctonul filtreaza apa prin
(animale microfage) diferite mecanisme (balenele).
Consumare de bucati Hrana este sfaramata cu radula (melcii), cu diferite piese bucale (crastacee, insecte,
mari vertebrate). Prin digestie extracorporala: paianjeni, stele de mare.
Insecte ce cultiva in unele dintre tesuturile lor alge verzi care, cu dioxidul de carbon fiimizat
Simbioza
de animal, sintetizeaza substante organice $i pentru gazda.

1 Digestia in lumea animala

Digestia este procesul degradarii hranei cu ajutoml
enzimelor in produ^i mai simpli ce pot fi absorbiti i
asimilati. La cele mai multe animale, digestia are loc in
segmentele tubului digestiv (vezi Sistemul digestiv) i
se numete digestie extracelulard. La protistele he-
terotrofe (protozoare) i spongieri, digestia are loc in
interioml celulelor - digestie intracelulard. Celulele
cu flagel i gulera (coanocitele) capteaza particulele
alimentare i apoi le transforma in substante solubile
cu molecule mici.
La cnidari digestia este inceputa in cavitatea
gastrica, dar, dupa sfaramarea ei pana la un anumit
grad, celulele endodermului (gastroderm), prin micari
amiboidale, capteaza aceste particule i continua
digestia intracelular. Situatii asemanatoare se intalnesc
la unii viermi, la molutele lamelibranhiate, echinoderme
etc. In lumea animala se constata o trecere treptata
de la digestia intracelulard la digestia extracelulard,
fara ca cea dintai sa dispara complet (leucocitele
vertebratelor superioare au digestie intracelulara). Daca
in digestia intracelulara toate transformarile chimice
erau realizate de o singura celuld, digestia extra-

42
 este rezultatul unei specializari functionale
cdulelor in^iruite in lungul tubului digestiv i al di-
telor sale cavitati.
Lumea animala degradeaza hrana cu ajutorul
elor, fie intr-o vacuola digestiva, fie intr-o cavi-
amt digestiva ca la cnidari, prevazuta cu o singura
tiEKhidere i care indeplinete functiile de gura i anus,
fie intr-un canal digestiv, care strabate aproape intregul
c a p aJ animalului. Moleculele mari ale hranei vor fi
inctionate aici prin hidroliza i apoi vor strabate
le tubului captu?it cu celule absorbante.
B racti^ri (f^rA cefalizBre)
simetrie bilaterala
L Jsu cefafaiiua!
Cc4e doua tipuri de simetrie a corpului animal
guri
'\
' corpului
divizata
cavitate
minala
Corpul animalelor cu simetrie bilaterala poate fi
complet lipsit de o cavitate generala sau poate avea o
cavitate generala (celom) plina cu lichid, care
constituie principala cavitate interna la majoritatea ne-
vertebratelor i vertebratelor i in care se gasesc mai
multe organe.
Stomacul rumegdtoarelor este tetracameral, for-
mat din ierbar, ciur, foios i cheag. lerbarul (rumenul)
este o camera vasta, cu un volum de aproximativ 1001 la
bovine i de numai 6 1 la ovine, in care hrana vegetala
imbibata cu mari cantitati de saliva este depozitata pentru
aproximativ 9 ore. Aici, datorita temperaturii constante
de 39 C, a omogenizarii continue a continutului prin con-
tractiile muchilor stomacali i sub actiunea enzimatica
a bogatei microflore, celuloza este hidrolizata in glucide
cu molecule mai mici, care vor suferi un proces de
fermentatie.
fig- 5
piele
fesuturi
diferite
(fara
cavitate)
fig 7\
Dupa fermentatie, continuUil rumenului format din
cavitatea resturile vegetale nedigerate, dar i dintr-o imensa masa
corpului
microbiana, ajung in cheag, unde vor suferi procesul de
digestie similar celorlalte mamifere. Celulele microorga-
nismelor sunt supuse apoi digestiei in stomacul glandular
i constituie astfel o importanta sursa de proteine i vita-
mine pentru animalul gazda, uneori singura.
Relatiile dintre microorganisme ?i mamiferele ru-
cavitatea
megatoare sunt benefice pentru ambii parteneri. La ier-
uman bivorele nerumegatoare (cal), rozatoare (iepure) sau la
tn cele omnivore (pore), digesfia celulozei are loc cu aju-
abdo-
si toracica
torul microorganismelor localizate in nite prelungiri ale
intestinului denumite cecumuri.
 Digestia la om catie se realizeaza i bolul alimentar suficient de mic
Sistemul digestiv este constituit din organele impli- pentru a putea trece prin esofag.
cate in procesul de prelucrare mecanica i chimica a Deci, in cavitatea bucala au loc atat o digestie chi-
alimentelor, denumit digestie. La mamifere, sistemul mica, cat $i o digestie mecanica.
digestiv este reprezentat de tubul digestiv i structurile
anexe: dintii, limba, glandele salivare,ficatul, pancreasul
i vezica biliara. uvula se
alimente
Tubul digestiv (tract digestiv) este impartit in regiuni ridica

specializate pentru ingestia, digestia, absorbtia hranei faringe

i eliminarea resturilor nedigerate. Ingestia hranei este epiglota
realizata de gura, prin care hrana patrunde in cavitatea limba apasa
pe pal at epiglota
bucala. Digestia incepe in cavitatea bucala unde sa- esofag
coboara
liva, secretata de glandele salivare, lubrifiaza alimentele,
prin mucina ce o contine, iar prin amilazd hidrolizeaza trece aerul

amidonul fiert sau copt pana la dizaharide in timpul

masticatiei i dupa aceea. fig. 9

Procesul de deglutitie - trecerea bolului alimentar

prin faringe in esofag i stomac - este un act reflex
declanat de prezenta alimentelor in cavitatea bucala.
in timpul deglutitiei, vdlulpalatin se ridica impiedicand
patrunderea alimentelor in cavitatea nazala, iar epiglota
evita intrarea bolului alimentar in laringe.
Contractiile ^i relaxarile musculaturii genereaza
unde (micari) care conduc bolul alimentar in stomac
(peristaltismul).

Mi^carile de segmentare sunt alternative

Activitatea motoric a stomacului este realizata de

M8
Alimentele sunt fragmentate (masticate) in cavi-
tatea bucala cu ajutorul dintilor i al mu^chilor masti-
catori - digestie mecanica , ceea ce face ca suprafata
supusa digestiei chimice sa fie mai mare. Prin masti-
44 I
straturi musculare longitudinale, circulare i oblice.
Micarile realizeaza imbibarea alimentelor cu enzimele
produse de celulele secretorii situate in cutele mu-
coasei gastrice, precum i triturarea (faramitarea)
hranei. Orificiile stomacului (sfmctere) sunt prevazute
at mtschi circulari care asigura inchiderea i muchi produce numeroase enzime digestive precum peptidaze
TWiar! care asigura deschiderea acestora. fi maltaza. Celelalte portiuni ale intestinului subtire,
jejunul i ileonul, asigura transferul substanteior nutri-
tive, rezultate in urma digestiei, din lumenul intestinal in
sange sau limfa, care le transporta la ficat. Ficatul preia
excesul de glucoza din sange 1-1 transforma in glicogen.
De asemenea indepline?te functii importante i in trans-
formarile chimice ale aminoacizilor, acizilor grai etc.
Alimentele solide sunt transformate in substante
chimice solubile. Intestinul subtire contine, la sfaritul
digestiei, un lichid laptos denumit chil.
Ficatul este alcatuit din unitati hexagonale, denumite
lobuli, in care hepatocitele (celulele hepatice) indepli-
strat
muscular
nesc flinctii metabolice importante, precum convertirea
oblic glucozei in glicogen. Glicogenul este substanta de re-
zerva a glucidelor in organismul animal. Ficatul secreta
continuu un lichid complex, denumit bila, care este
inmagazinata in vezica biliara. Bila nu contine enzime,
fig.n reduce tensiunea superficiala a picaturilor lipidice i
favorizeaza fractionarea lor in particule fine, deci emul-
Ttestinul subtire este portiunea tubului digestiv sionarea acestora. in timpul digestiei, bila este varsata
_T-nsa intre stomac i intestinul gros. Prima parte a intermitent din vezica biliara in duoden.
JBescinului subtire se numete duoden. Partea interioara Pancreasul secreta sucul pancreatic^ care contine
a iKestmului subtire (mucoasa) prezinta o enorma enzime digestive, indeosebi amilaza, tripsina i lipaza.
ifil'i. constituita din numeroase proeminente numite Sucul pancreatic ajunge in duoden prin canalul (ductul)
iti intestinale. pancreatic.
Intestinul gros este constituit din colon ^\
intre intestinul subtire i colon se gasete o rami-
ficatie inchisa a tubului digestiv denumita cecum care
vilozitate
se prelungete cu o proeminenta mica denumita apen-
capilare dice. Functiile apendicelui nu sunt clarificate. Bacteriile
arteriale ajunse in apendice pot determina intlamarea acestuia
capilare
venoase
(apendicita).
capilare
limfatice portiunea
ascendents a
colonului

ultima
portiune a
fig-12 intestinului
subfire
apendice
I d structura unei vilozitati se gasesc: un epiteliu cu fig-13
HODsili, vase de sange i limfatice, precum i fibre
Knilare netede care provoaca micarile vilozitatilor. Functiile colonului sunt de reabsorbtie a apei i de
Duodenul, in lungime de 25-30 cm, primete sucul formare a materiilor fecale. Microflora normala a acestui
dc i bila. Epiteliul intestinal (mucoasa duodenala) segment realizeaza importante procese de fermentatie

45
a monozaharidelor neabsorbite i de piitrefactie a pro- lungime de 20-30 cm, cuprinsa intre colon i anus,
teinelor nedigerate. Peretii intestinului gros secreta Principalul rol al rectului este de a depozita materiile
mucina, care ajuta la formarea bolului fecal. fecale inainte de eliminarea lor la exterior, proces care
Rectul este portiunea terminala a tubului digestiv in se numete defecatie.
Principalele procese chimice ale digestiei

Saliva

Sue gastric

Sue pancreatic

Sue intestinal

Chil
glicerol + acizi grasi acizi aminici

Jimente Secretia ecrefiile ficatului,

glandelor saliv; pancreasului,
jaereielui intestinal

1
Intestin subfire
Gura
digestie chimica
digestie mecjnir^
chimica 3
Stomac
digestie mecanica
chimica

monozaharide fi
Intestin gros
Esofag aminoacizi
absorbfia apei
acizi graft
j/ glicerol

loni fi apa
materii fecale

Schema proceselor ce au loc Tn sistemul digestiv Mi4 f

46

1
 CMtrolul digestiei umane
Tnnsfomiarile fizice i chimice ale alimentelor, prin activitati motorii i secretorii ale organelor sistemului
?r:v. sunt controlate de catre sistemul nervos vegetativ i de catre hormoni.

stari
hrana sistem nervos central
emotionale

neuroni reflexe neuroni

senzitivi lungi motori

muschi
Peretele
rec( =ptori netezi si
tubului
glande
digestiv

reflexe locale (scurte)

Lumenul

I fig- 15
tubului
digestiv

Procesele digestive sunt influentate de mediul fi modul de viata ale fiecdruia dintre noi. Cum?

Controlul activitatii motorii

.Activitatile motorii digestive sunt: masticatia, deglutitia, peristaltismul i activitatea sfincterelor.

J p e o motorie Structurile care o realizeaza Controkti odivitotii

.atia Act reflex, cu receptorii in cavitatea bucala, Centrii nervoi subcorticali sunt sub
centrii nervoi situati in sistemul nervos central controlul scoartei cerebrale.
iar efectorii sunt muchii masticatori care mica
mandibula.
. -Ufia Receptorii i efectorii sunt la nivelul cavitatii bu- Lant de reflexe ce au centrul nervos
cale, faringelui ?i esofagului. in bulbul rahidian; sunt conectate cu
centrii respiratori (respiratia este opri-
ta in timpul deglutitiei) i controlate
de scoarta cerebrala.
Musculatura neteda din peretele tubului digestiv Sistemul nervos vegetativ parasim-
se contracta succesiv, generand unde ce se propa- patic sdmuleaza mobilitatea tubului
ga de la esofag spre rect. digestiv, iar sistemul nervos simpatic
0 inhiba.
fcsdiiderea $i Sfincterele piloric, ileocecal i anal au muchi cir- Centrn nervoji simpatici i parasim-
^niderea unor culari bine dezvoltati, inervati de parasimpatic, patici sunt coordonati de hipotalamus
care inchid orificiul i muchi radiari, inervati de (creier vegetativ).
simpatic, care deschid orificiul.

47
 Hipotalamusul, o structura nervoasa deosebit de
complexa, situata la baza encefalului, regleaza o gama
larga de procese, printre care i hranirea. Reglarea se
realizeaza atat prin sistemul nervos vegetativ, cat i prin
sistemul endocrin, prin intermediul hipofiziei.
Tubul digestiv are o dubla inervatie: - simpatica i
parasimpatica. Aceasta este nu numai antagonicd, ci
i de tip altemativ.
Parasimpaticul P comanda contractia (+), iar sim-
paticul S comanda relaxarea (-). Mecanismul este reglat
de valorile pH-ului duodenal. Chimul gastric acid, intrat
in duoden, produce excitatia i nervii parasimpatici con-
tracta musculatura circulars, inchizand sfmcterul piloric.
Sucul pancreatic (alcalin), impreuna cu bila, neutrali-
zeaza aciditatea lichidului de aici. pH-ul neutru - inhiba
parasimpaticul la nivelul sfmcterului piloric ?i excita
simpaticul mu^chilor radiari ai piiorului, avand loc des-
chiderea acestuia.
Intestinul subtire este i el un organ P+S-, pe cand
valvula ileo-cecala este un organ P-S+.
Altemarea unui organ P+S- cu un sfmcter P-S+
consrituie o adaptare flinctionala ce permite golirea com-
partimentelor digestive prin anumite sfinctere.

Relaxare $i contractare fig. 16

1 - stomac 4 - valvula iieocecala
2 - pilor 5 - colon P- s+
3 - intestin 6 - anus

CONTROLUL ACTIVITATII SECRETORII

Sucul digestiv Glandele secretoare Functii Controlul secretiei

saliva glandele salivare inmoaie alimentele ^i participa la secrefia de saliva este

formarea bolului alimentar stimulate! de prezenta hranei in
gura, de mirosul sau gandul la
0 mane are
sue gastric glandele gastrice din contine enzime proteolitice (pcpsina) centrii nervo^i din bulb i unii
mucoasa stomacului i HCI hormoni
bila ficatul emulsioneaza lipidele secretia de bilii este controlata
de hormoni i sistemul nervos.
sue acinii pancreasului enzimele hidrolizeaza amidonul crud se realizeaza de catre hormoni
pancreatic (amilaza), proteinele (tripsina) i secretati de mucoasa
lipidele (lipaza) duodenala i de sistemul
nervos vegetativ
sue intestinal glandele situate in contine enzime digestive + maltaza, secretia de sue intestinal este
mucoasa intestinalii peptidaza ji mucus stimulata de parasimpatic i

48 I
 Hipotalamusul, o structura nervoasa deosebit de
complexa, situata la baza encefalului, regleaza o gama
larga de procese, printre care i hranirea. Reglarea se P + S -
realizeaza atat prin sistemul nervos vegetativ, cat i prin
sistemul endocrin, prin intermediul hipofiziei.
Tubul digestiv are o dubla inervatie: - simpatica i
parasimpatica. Aceasta este nu numai antagonicd, ci
i de tip alternativ.
Parasimpaticul P comanda contractia (+), iar sim-
paticul S comanda relaxarea (-). Mecanismul este reglat P+ S -
de valorile pH-ului duodenal. Chimul gastric acid, intrat
in duoden, produce excitatia i nervii parasimpatici con-
tracts musculatura circulara, inchizand sfmcterul piloric.
Sucul pancreatic (alcalin), impreuna cu bila, neutrali-
zeaza aciditatea lichidului de aici. pH-ul neutru - inhiba
parasimpaticul la nivelul sfmcterului piloric i excita
simpaticul muchilor radiari ai piiorului, avand loc des- >+ s-
chiderea acestuia.
Intestinul subtire este i el un organ P+S-, pe cand
valvula ileo-cecala este un organ P-S+.
Altemarea unui organ P+S- cu un sfmcter P-S+
constituie o adaptare flinctionala ce permite golirea com-
partimentelor digestive prin anumite sfinctere.

Relaxare ji contractare fig. 16

1 - stomac 4 - valvula iieocecala
2 - pilor 5 - colon P- s+
3 - intestin 6 - anus

CONTROLUL ACTIVITATII SECRETORII

Sucul digestiv Glandele secretoare Functii Controlul secretiei

saliva glandele salivare inmoaie alimentele ^i participa la secretia de saliva este

formarea bolului alimentar stimulata dc prezenta hranei in
gura, de mirosul sau gandul la
0 milncare
sue gastric glandele gastrice din contine enzime proteolitice (pcpsina) centrii nervo^i din bulb ^i unii
mucoasa stomacului i HCI hormoni
bila ficatul emulsioneaza lipidele secretia de bilii este controlata
de hormoni i sistemul nervos.
sue acinii pancreasului enzimele hidrolizeaza amidonul crud se realizeaza dc catre hormoni
pancreatic (amilaza), proteinele (tripsina) i secretati de mucoasa
lipidele (lipaza) duodenala i de sistemul
nervos vegetativ
sue intestinal glandele situate in contine enzime digestive + maltazii, secretia de sue intestinal este
mucoasa intestinalii peptidaza ji mucus stimulata dc parasimpatic

48
I NUTRITIA MIXOTROFA
SI H E T E R O T R O F I E )
e organisme unicelulare prezinta nutritie mixta:
(AUTOTROFIE

La Nepenthes, capcana provenita dintr-o portiune

c au nutritie heterotrofa, iar in prezenta luminii
. fotosinteza.
re semiparazite
- plante sunt partial parazite sau semipara-
roduc numai o parte din substantele hranitoare
M trimit in planta gazda organe speciale pentru
. u sarurile minerale - haustorii (lat. haurire =
de frunza contine lichide ce atrag insectele, care vor fi
digerate in interiorul acesteia. Substantele digerate sunt
absorbite de tesuturile plantei. Unele specii au capcana
prevazuta cu un capacel care impiedica apa de ploaie
sa patrunda i sa dilueze sucurile digestive (Asia, Aus-
tralia).

ul nu are radacini proprii, el create numai pe

Tr*giie altor copaci, plopi in special, este intotdeauna
si produce substanfe organice prin fotosinteza.

Clocotici este tot un parazit partial, are radacini

poprii dar care nu sunt prea eficiente i cea maumare
p n e a apei i a sarurilor minerale este preluetta prin
iMBHori trimii in radacinile plantelor ierboase inve-
aote. .Aceasta planta poate crete fara acest ajutor,
ramane pitica i nu inflorete.
Plantele carnivore
\ceste plante prezinta nutritie normala (autotrofa
*^sinteza) dar sunt adaptate i la prinderea i
.ja unor insecte. Atunci cand aceste plante
>c pe un sol complet, cresc i infloresc, dar pe un
mm incomplet, sarac in azot, nu infloresc daca nu
MKSuma insecte.
Insectele sunt prinse in capcane provenite din frunze
d i n parti ale frunzelor modificate i apoi digerate prin
mame proteolitice. Sunt descrise peste 250 specii de
Nepenthes fig- 2
ffante carnivore (Nepenthes, Drosera .a.).

4 49
 Drosera atrage insectele prin picaturile stralucitoare
situate deasupra tentaculelor de pe suprafata frunzelor,
Insectele se lipesc de acest lichid, iar frunza se inchide
pe timpul digerarii insectei.
Embrionul spermatofitelor (gimnosperme j i
angiosperme) are o nutritie heterotrofa, deoarece utili-
zeaza zaharurile rezultate din hidroliza glucidelor sau
provenite din transformarea lipidelor depozitate in en-
dosperm.
Pana la aparitia frunzelor verzi i asimilatoare,
embrionul se hranete prin hidrolizarea rezervelor din
cotiledoane.

^ Retineti!
PRIVIRE G E N E R A U ASUPRA NUTRITIEI I N LUMEA VIE

SURSA SURSA DE ENERGIE

DEAZOT AUTOT ROFE
Chenwsinleza Fotosinteza HETEROTROFE MIXOTROFE
N2 inolecukir Unele bacterii din (w^teri Bacteriile tlxatoiire dc a/o(
din aunosfera
preluat din C?ianobacteriile, algele i^i Unele flagelate (protisie). Unele flagelate
azotatii care plantele incolorc (Euglena)
provin din Plantele
degradarea semiparazite
substanteior
organice
N, din Uneleflagelatede intuneric Plantele carnivore
aminoacizi Fungii
Animalele
Embrionul plantelor

NUTRITIA

PUNTE ANIMALE
Pulerea de sinte/a a organismului vegetal este (carte marc. Puierca de sinteza a organismului animal este mai mica dccal
a organismului vegetal.
Majoritatea plantelor sunt auttrtrofe. Toate animalele sunt heterotrofe.
Exista plante hctcroirore dar putcrea lor de sinieza esu? Ele folosesc azotul din aminoacizi.
superioara ainiiialelor. ele putand folosi. eel mai adesea, azotul
mineral ^i, uneori. azotul liber gazus.
plante, hrana (COj. apa. sarurile minerale) si energia sunt animate, alimentele sunt sursa de energie.
preiuale separal.
La plantele carnivore captarea hranei ^i digestia au loc in mod Complexitalea alimcntatiei animale a detcrminat difcrentierea
similar animalelor. unui sislem digestiv speciaiiasit.

50
 LCu urmatoarele orgatie ale sistemului digestiv: ficat - intestin subfire - pancreas - orificiul bucal - stomac - rect
be - glande salivare - intestin, completati tabelul de mai jos:
-.-tiv
1 care au loc transformiirile chimice ale alimentelor (in ordinea producerii
-are produc sucurile digestive (in ordinea acpunii lor)
- --ntre afirmatiile de maijos, numai una este corecta.
aceasta?
zam este un fenomen:
consta in descompunerea alimentelor cu ajutoml
.; ^i a sucurilor digestive;
. are alimentele sufera transformari chimice;
n care nutrimentele sunt transformate de cStre
-rzimele digestive;
1 ande amidonul este transformat in molecule mai mici,
precum aminoacizii;
i care se realizeaza in intestin, cu participarea a numeroase
enzime.
Care dintre afinnatiile de mai jos vi se pare cea corecta?
Mamacul:
L este locul unde se termina digesda glucidelor;
: este locul unde incepe digestia proteinelor;
. este locul unde incepe digestia lipidelor;
1 regleaza ?i controleaza trecerea alimentelor in intestinul
fubtire;
; ?ste locul unde amilaza salivara continua sa actioneze.
- Fiecare dintre exercitiile de maijos contine o aftrmatie
de 0 explicatic. Cititi afirmatia ji decided daca ea este
sau falsa. Cititi explicatia i decided daca ca esfe
sau falsa. Daca ambele sunt corecte, dccideti~3aca
tia justifica sau nu afirmatia.
J- O bucata de came foarte bine masticata va trece mai
repede in intestin decat una sumar masticata.
Deoarece: pilorul nu lasa sa treaca solidele foarte
Mimii lease.
r Fenomenele mecanice de amestec al alimentelor au o
mica importanta.
Deoarece: digestia este numai un fenomen chimic.
c. Dupa un pranz, apa traverseaza piloml timp de mai
multe ore.
Deoarece: apa potabila este apa care nu contine substante
ve ^i microorganisme patogene.
d. Produsele digestiei proteinelor din carne pot fi
deosebite de cele provenite din pe?te.
Denumirea organelor
Deoarece: aminoacizii sunt diferiti de la o specie la alta.
e. Saliva ^i sucul gastric nu au aceeaji actiune asupra
amidonului.
Deoarece: numai unui dintre ele are un pH acid.
f. Glucoza este digerata in intestinul subtire.
Deoarece: ca ji amidonul, glucoza este un glucid.
g. Bila (fterea) este un sue digestiv foarte important.
Deoarece: ea are rol in digestia lipidelor
h. Celuloza ^i apa sunt alimente simple care sufera
transformari.
Deoarece: nici un sue digestiv nu contine coenzime care
sa le atace.
i. Sucurile digestive nu au aceeai actiune asupra
alimentelor.
Deoarece: ele nu sunt secretate in acelai loc in tubul
digestiv.
5. Pentm fiecare gmp a, b, c, redactati un text, unind intr-
o ordine logica notiuni exprimate dupa o ordine prccisa.
a. Aliment compus, aliment simplu, digestia, hrana;
b. Macromolecule organice, digestia, enzime, hrana;
c. Diferenta intre proteine, digestia, aminoacizii, pierdere
de specificitate.
6. in prima coloana sunt o serie de notiuni, iar in cea de
a doua sunt definipilc. Stabiliti corespondente intre aceste
doua coloane. O notiune poate sa corespunda la una sau
doua definitii.
1. Digestia a. Mici molecule solubile care se
gasesc in intestinul subtire.
2, Hrana h. Molecula organica care pcnnite
digestia.
3. Enzima c. Simplificiu-eamoleculara a
macronioleculelor organice.
4. Duodenul d. Mici molecule organice ciwe rezulta
de la digestia proteinelor.
5. Sucul e. Prima parte din intestinul subtire.
pancreatic
6. Aminoacizii f Sucul digestiv.
51
 R E S P I R A T I A IN L U M E A V I E
I Reamintiti-va:

I Respiratia este, ca i liranirea, o caracteristica a
tuturor organismelor vii. Respiratia implica luarea
oxigenului, care folosete la "arderea" substanteior
hranitoare in celulele corpului i extragerea energiei
acestora. Procesul de obtinere a oxigenului de cStre
celulele corpului i utilizarea lui de catre organism se
numete respiratie.
I Majoritatea organismelor folosete, Tn procesul
respiratiei, oxigenul din aer, apa, sol i, de aceea,
aceasta forma de respiratie se numete respiratie
aeroba. Alte organisme, putine la numar, Tn lipsa
oxigenului, folosesc energia provenita de la descom-
punerea unor substante organice, care se gasesc Tn
mediul lor de viata. O astfel de respiratie se numete
respiratie anaeroba (fermentatie).

1. R E S P I R A T I A A N A E R O B A A M I C R O O R G A N I S M E L O R
Reamintiti-va:
I Anumite substante organice sunt degradate, pana alcoolica, lactica, butirica, acetica .a.
la produi mai simpli, de enzimele produse de unele Transformarea mustuiui Tn vin, cu formare de
bacterii i fungi, fara inten/entia oxigenului molecular alcool etilic i dioxid de carbon, este produsa de
f Dupa produsele finale ale diferitelor fermentatii, ciuperca uniceluiara drojdia de bere (Saccharomy-
se pot deosebi urmatoarele tipuri de fermentatii: ces cerevisiae).

fn timpul unor inundatii trecatoare, plantele rezista un timp limitat Tn absenta oxigenului, chiar i o saptamana.
Energia necesara proceselor vitale provine din moleculele substanteior celulare proprii. Acest mod de respiratie
anaeroba se numete respiratie intramoleculard.

LUCRARE PRACTICA \ <S>

EVIDENTIEREA FERMENTATIEI ALCOOLICE

Materiale necesare
Solutie de zaharoza 10%, hidroxid de bariu solutie
20%, suspensie de drojdie de bere, iod (cristale), cilindru
gradat, eprupeta mare, tub de cauciuc, suport, clema,
incalzitor sau lampade spirt, termometru. , ^
Mod de lucru
1 .Executati montajul din figura 1.
2. In tubul de sticla, la care s-a montat incalzitorul,
introduceti o solutie de zaharoza 10%.
3. Adaugati 2 ml de suspensie de drojdie de bere
diluata (1 g drojdie de bere in 10 ml solutie de zahar), cu
40-60 minute inainte de experiment.
fig-I
52 i
 - inchideti eprubeta cu un dop de cauciuc i faceti
CU eprubeta in care se gasete o solutie de
-TTod de bariu.
!"calzind solutia de zaharoza la temperatura de
1 se grabete fermentatia.
T- Dioxidul de carbon degajat in procesul de
t r l t i e trece in solutia de hidroxid de bariu, care
iTTiffn.Ta datorita formarii carbonatului de bariu.
rntru a identifica alcoolul format in timpul
-:iei, incalziti solutia la cea. 60 C i adaugati astfel i fermentatia?
^. stale de iod; iodoformolul format in prezenta
^ - I este un precipitat cu miros caracteristic.
Intrebari
1. Ce fel nutritie are drojdia de bere?
2. Cine a produs transformarea zaharozei in alcool?
3. Cum evidentiati prezenta dioxidului de carbon?
4. Cum evidentiati prezenta alcoolului?
5. Ce importanta practica are acest proces micro-
biologic?
6. Temperatura favorizeaza inmultirea drojdiilor i
7. De ce au fost necesare 40-50 minute pentru
aparitia alcoolului?

1 R E S P I R A T I A A E R O B A A P L A N T E L O R 1 A N I M A L E L O R

=-piratia aeroba a plantelor

; sul respiratiei se manifesta la nivel individual, prin luarea oxigenului i eliminarea dioxidului de carbon.
: . :a procesului respirator este eliberarea energiei in urma reactiilor de oxidoreducere ce au loc al nivelul
r-r leior mitocondriale ale fiecarei celule aprovizionata cu oxigen.
-imatoarea ecuatie chimica rezuma esenta respiratiei:
C6H,206 + 6O2 ^ CO2 + H2O -I- energie (674 calorii)
glucoza
rjniitatea de energie eliberata depinde de natura chimica a substanteior supuse oxidarii.
.'.iispiratia plantelor nu poate fi separata de fotosinteza acestora, cele doua procese constituind o unitate.
 COMPARATIE INTRE FOTOSINTEZA
,->-r,-.:--t: - .-
Este dependenta dc lumina Se realizeazii atat la luminii cat ^ii la intuneric (permanent)
Planta ia din tnediul de viajS CO? Planta ia din mediul de viafa O2
Planta eliniinS Planta elimina COi
Planta acumuleazS, stocheazii energia luminoasa Tn Planta elibereaza energia chimica din substante organice
substante chimice
Are loc numai In organele fotosintetizatoare (frunze. Are loc in toate celulele plantei (in mitocondriile acestora)
tulpini) care contin cloroplaste
Planta cres^tc in greutate Planta scade in greutate
in plante, oxigenul patrunde prin toate organele: permeabil pentru gaze, intrucat nu toate celulele corpu-
radacini, tulpina, flori, dar mai ales prin frunze, datorita lui imui asemenea animal pot veni in contact cu oxigenul
suprafetei lor mari, a numarului imens de stomate i a din mediul de viata, vasele de sange, prezente in numar
spatiilor intercelulare numeroase (tesutul lacunar). mare la nivelul tegumentului, vor prelua oxigenul i-l
Schimbul de gaze vor transporta la toate celulele corpului, de la care vor
Patmnderea oxigenului in corpul plantei i eliminarea lua dioxidul de carbon i-l vor aduce spre suprafata de
dioxidului de carbon se realizeaza prin toate organele schimb (tegumentul).
acestuia. Structurile specializate pentru schimbul de gaze Respiratia tegumentara este importanta i pentru
sunt stomatele frunzelor Acest schimb de gaze res- animalele care au un sistem respirator (amfibieni). Prin
piratorii are loc permanent, atat ziua, cat i noaptea. in aparitia mediului intern circulant, oxigenarea celule-
timpul zilei, la lumina, are loc i preluarea dioxidului de lor corpului i debarasarea lor de dejeul metabolic -
carbon necesar procesului de fotosinteza i eliminarea dioxidul de carbon, devin mai eficiente.
oxigenului ca de^eu metabolic al acestui proces. Pentru Respiratia se desfaoara in trei etape:
evidentierea consumului de oxigen i al eliminarii CO^ schimbul de gaze dintre cele doua medii ale
executam urmatoarea experienta: o tulpina de mucata animalului: mediul extem i mediul intem (sange, limfa,
cu 7-8 frunze este tinuta intr-un pahar cu apa alaturi lichid intercelular). Aceasta prima etapa se desfdfoa-
de care se afla un pahar cu apa de var limpede, totul rd la nivelul organelor respiratorii;
sub un clopot de sticla, intr-un dulap intunecos, pana a transportul oxigenului de la organele respiratorii
doua zi. Sub actiunea dioxidului de carbon, apa de var la toate celulele corpului i al dioxidului de carbon de la
din pahar devine tulbure. celule la organele respiratorii;
oxidoreducerea substanteior organice la nivelul
c Respiratia aeroba a animalelor celulelor corpului i conversia energiei chimice a acestora
Animalele care au o nutritie heterotrofa parazitara, in ATP, proces care are loc in fiecare ceiula a organismelor
in interioml corpului gazdei (endoparaziti ca teniile, limbricii pluricelulare i in ceiula procariotelor i protistelor
etc.), in conditiile lipsei de oxigen liber necesar oxidarilor b. Respiratia branhiala este posibila numai in apa.
celulare, s-au adaptat la aceste conditii de viata, realizand Branhiile sunt lamele fine, bogat vascularizate, care
o respiratie anaerobd. Aceste animale descompun realizeaza o suprafata mare de schimb gazos (molute,
glicogenul cu ajutorul imor enzime, pana la CO^, H^, crustacee, peti) {fig. 3).
energie i acizi organici, unii dintre ei putand ft toxici. Viermii inelati marini realizeaza, prin branhiile lor
Respiratia aeroba consta din preluarea oxigenului ramificate, cu peretii foarte subtiri i foarte bogate in
i eliminarea dioxidului de carbon i are loc in lumea vase de sange, 0 suprafata foarte mare de schimb gazos.
animala in moduri diferite: Respiratia intestinald a unor peti (tipaml) este
a. Respiratia cutanee sau tegumentara nu nece- o adaptare secundara. in conditii normale de aerisire a
sita un sistem respirator diferentiat. Este posibila in apa apei i la temperaturi scazute, respiratia branhiala aco-
i pe uscat, la majoritatea viermilor, crustacee, la dafnii pera nevoile organismului i petii nu revin la suprafata
i ciclopi. Tegumentul acestora este subtire, umed i ca sa inghita aer.

54
 COMPARATIE INTRF - ^
*

Este dependenta de ImniniJ Se realizeaza atat la lumina cat ^i la intimeric (permanent)

Planta ia din tnediul de viaffi CO2 Planta ia din mediul de viafa O?
Planta eliminfi Planta elimina CO^
Planta acuinuleazil, stocheaza energia luminoasa hi Planta elibereaza energia chimica din substanje organice
substanje chimice
Are loc numai In organele fotosintetizatoare (frunze. Are loc in toate celulele plantei (In mitocondriile acestora)
tulpini) care coajin cloroplaste
Planta create in greutate Plantii scade in greutate
in plante, oxigenul patrunde prin toate organele: permeabil pentru gaze, intrucat nu toate celulele corpu-
radacini, tulpina, flori, dar mai ales prin frunze, datorita lui unui asemenea animal pot veni in contact cu oxigenul
suprafetei lor mari, a numarului imens de stomate i a din mediul de viata, vasele de sange, prezente in numar
spatiilor intercelulare numeroase (tesutul lacunar). mare la nivelul tegumentului, vor prelua oxigenul i-l
Schimbul de gaze vor transporta la toate celulele corpului, de la care vor
Patrunderea oxigenului in corpul plantei i eliminarea lua dioxidul de carbon i-l vor aduce spre suprafata de
dioxidului de carbon se realizeaza prin toate organele schimb (tegumenhil).
acestuia. Structurile specializate pentru schimbul de gaze Respiratia tegumentara este importanta i pentru
sunt stomatele frunzelor Acest schimb de gaze res- animalele care au un sistem respirator (amfibieni). Prin
piratorii are loc permanent, atat ziua, cat i noaptea. in aparitia mediului intern circulant, oxigenarea celule-
timpul zilei, la lumina, are loc i preluarea dioxidului de lor corpului i debarasarea lor de dejeul metabolic -
carbon necesar procesului de fotosinteza i eliminarea dioxidul de carbon, devin mai eficiente.
oxigenului ca deeu metabolic al acestui proces. Pentru Respiratia se desfaoara in trei etape:
evidentierea consumului de oxigen i al eliminarii CO^ schimbul de gaze dintre cele doua medii ale
executam urmatoarea experienta: o tulpina de mucata animalului: mediul extem i mediul intem (sange, limfa,
cu 7-8 frunze este tinuta intr-un pahar cu apa alaturi lichid intercelular). Aceasta prima etapa se desfdoa-
de care se afla un pahar cu apa de var limpede, totul rd la nivelul organelor respiratorii;
sub un clopot de sticla, intr-un dulap intunecos, pana a transportul oxigenului de la organele respiratorii
doua zi. Sub actiunea dioxidului de carbon, apa de var la toate celulele corpului i al dioxidului de carbon de la
din pahar devine tulbure. celule la organele respiratorii;
oxidoreducerea substanteior organice la nivelul
4 Respiratia aeroba a animalelor celulelor corpului i conversia energiei chimice a acestora
Animalele care au 0 nutritie heterotrofa parazitara, in ATP, proces care are loc in fiecare ceiula a organismelor
in interioml corpului gazdei (endoparaziti ca teniile, limbricii pluricelulare i in ceiula procariotelor i protistelor
etc.), in conditiile lipsei de oxigen liber necesar oxidarilor b. Respiratia branhiala este posibila numai in apa.
celulare, s-au adaptat la aceste conditii de viata, realizand Branhiile sunt lamele fine, bogat vascularizate, care
o respiratie anaerobd. Aceste animale descompun realizeaza o suprafata mare de schimb gazos (molu?te,
glicogenul cu ajutorul unor enzime, pana la CO^, H^, cmstacee, peti) {fig. 3).
energie i acizi organici, unii dintre ei putand fi toxici. Viermii inelati marini realizeaza, prin branhiile lor
Respiratia aeroba consta din preluarea oxigenului ramificate, cu peretii foarte subtiri i foarte bogate in
$i eliminarea dioxidului de carbon i are loc in lumea vase de sange, o suprafata foarte mare de schimb gazos.
animala in moduri diferite: Respiratia intestinald a unor peti (tipaml) este
a. Respiratia cutanee sau tegumentara nu nece- 0 adaptare secundara. in conditii normale de aerisire a
sita un sistem respirator diferentiat. Este posibila in apa apei i la temperaturi scazute, respiratia branhiala aco-
i pe uscat, la majoritatea viermilor, crustacee, la dafnii pera nevoile organismului i petii nu revin la suprafata
i ciclopi. Tegumentul acestora este subtire, umed i ca sa inghita aer.

54

riti sensul circulafiei apei ji al sangelui r-
branhiilor
diametml de un micron. Traheile comunica cu exterioml
prin orificii denumite stigme. Traheile insectelor sunt, de
fapt, invaginari sau prelungiri spre interioml corpului ale
tegumentului, de aceea acest tip de respiratie poate fi
considerat un tip particular de respiratie tegumentara (ca
i branhiile, de altfel). Circulatia aemlui (ventilatia) in
trahei este ritmica i asigurata de mufchi abdominali,
expiratia fund procesul activ, iar inspiratia eel pasiv.
Animalele nevertebrate terestre iau oxigenul din
aerul atmosferic prin structuri respiratorii variate:
plamani" (melcii, paianjenii), trahei (insectele).
d. Respiratia pulmonara este tipic aeriana i
necesita prezenta a unuia sau a mai multor plamani,
uneori conectati cu traheile (de exemplu, la paianjeni i
scorpioni), alteori dezvoltandu-se ca stmcturi conectate
cu faringele (exemplu: vertebratele terestre).
, Sistemul respirator al tetrapodelor are un plan de
, organizare imic, fiind format din cai aeriene i din plamani.

_a temperaturi ridicate i coeficient mic de solu-

s2rt a gazelor, petii inghit" mereu aer, care ajunge nari
cavitate
- ^ i n . ai carei epitehu, putemic vascularizat, preia nazala
faringe
- din aer.
plaman
.;i cateva forme, inferioare, au branhiile exteme
- ijate, restul animalelor dispun de o camera
- - 1 molute), de o camera branhiala (cmstacee,
sau de o camera perifaringiand (urocordate i laringe

\. :
orsala
aifc- nervos) notocord

m
fig. 5,

Mecanismul respiratiei se perfectioneaza prin apa-

ritia, incepand cu reptilele, a cutiei toracice, ale carei
micari produc inspiratia (introducerea aemlui in plamani)
1 expiratia (eliminarea aemlui din plamani).
Numai broatele testoase (chelonienii) inghit aeml -
I taringe la fel ca amfibienii, deoarece cutia lor toracica nu poate
i^ra fante efectua micari, fiind sudata de carapace.
branhiale
La mamifere, plamanii se sprijina pe muchiul
fig. 4 diafragm, muchi existent numai la acest gmp de animale.
Aeml ajunge in plaman prin bronhii ^\. La
c Respiratia traheala este tipic aeriana $i este capatul unei bronhiole se gasesc alveole delimitate de
i-teristica, in primul rand, insectelor. Ea se realizeaza o membrana foarte subtire, irigate de numeroase
-o retea deasa de canalicule, unele dintre ele avand capilare sanguine.

55
 La acest nivel se realizeaza schimburile de gaze respiratorii (oxigen i dioxid de carbon). Alveolele pulmonar;
sunt foarte numeroase; de exemplu, la carnivore numarul este de 300-500 milioane, realizand o imensa suprafau
de schimb gazos. Perfectionarea treptata a sistemului respirator se concretizeaza printr-un aport ridicat de
oxigen necesar metabolismului crescut, asigurand i energia necesara mentinerii temperaturii constante a corpuli,
(pasari i mamifere) - (vezi lectia Respiratia umana").

alveole

Fiecare alveola este Tnvelita Tn capilare, schimburile de gaze realizandu-se la acest nivel M6
V Retineti!
O Respiratia acvatica o precede pe cea aeriana, deoarece primele vietuitoare au fost acvatice.
O Respiratia aeriana reprezinta un progres biologic, care a facut posibila aparitia homeotermiei de la pasari
i mamifere.

LUCmE PRACTICA \ <S>

CUM AF^nrEAZA TEMPERATURA RATA RESPIRATIEI UNUI PESTE DIN ACVARIU

Jp^Competente specii^cT^ Ip'Modul de lucru^

Utilizarea experimentului pentru explicatia res-
piratiei petilor in diferite anotimpuri.
Materiale necesare (pentru o grupa)
Pahar Berzelius de 600 ml, plasa de prins petii,
peti de acvariu, gheata, lampa de spirt, hartie milime-
trica, termometru, cronometru.
56
1. Umpleti pe jumatate paharul Berzelius. Luati
petiorul cu ajutorul plasei, cu multa atentie, ca de
fiecare data cand manipulati animale vii.
2. Introduceti termometrul in pahar i lasati petele
nederanjat 5 minute ca sa se obinuiasca i apoi
inregistrati temperatura apei.
 .marati de cate ori respira pe minut acest
i temperatura camerei.
-Tculii se deschid de fiecare data cand pe?tele
-petati acest punct de 3-4 ori i calculati me-
eti acest numar.
roduceti paharul in apa cu gheata. Urmariti
^ra din pahar i cand aceasta scade cu mai
C decat cea a camerei numarati de cate ori
. >tiorul i calculati media,
oduceti paharul cu petiorul intr-un vas cu
- i d . a carei temperatura depaete cu 3C pe
1 .uimerei; calculati rata medie a respiratiei.
intrebari ^ ^ P H ^ ^ ^
1. Cum respira un pete?
2. Care este rata medie a respiratiei la temperatura
camerei, la temperatura scazuta i la temperatura ridicata.
3. Construiti un grafic cu datele inregistrate: abscisa
graficului reprezinta temperaturile, iar ordonata, rata
(media) respiratiilon
4. Comentati graficul pe care 1-ati construit.
5. Cum afecteaza temperatura rata respiratori e a
unui pe?te?
6. Care sunt posibilele surse de eroare din aceasta
investigatie? Explicati.

CONSUMUL DE OXIGEN AL UNUI MAMIFER

Executati montajul din figura 7.
Acest aparat simplu permite masurarea consumului de oxigen al unui mamifer mic.
. . . . ..

dop de
foarece butelie de sticla gratar cauciuc

fig. 7

Analizati datele din tabelul de maijos i stabiliti corelatii intre cantitatea de oxigen consumata, talia animalului
j i numarul de micari respiratorii pe minut.

Animale Ritm respirator Consum de Q> Greutatea animalului

oarccele 130 1580mmVg/h 25 g
Iepurele 50 466 mmVg/h 2.2 kg
Copilul 40 318 mmVg/h 12 kg
Omul 16 200 mm Vg/h 70,0 kg
Elefantul 7 67 mm Vg/h 3800,0 kg
 3. R E S P I R A T I A UMANA cartilaginoase incomplete, conduce aerul in bronhiile
Pentru desfaurarea unei activitati fizice sau principale (doua), care se ramifica progresiv in bronhii
intelectuale i pentru intretinerea functiilor vitale se mai mici i apoi in bronhiole. La capaml unei bronhiole
cheltuiete energie provenita din oxidarea substanteior se gasesc alveolele, irigate de numeroase \e sanguine.
organice in mitocondriile celulelor. La nivelul alveolelor au loc schimburile de gaze
Introducerea oxigenului necesar arderii" substan- respiratorii (CO, i O,).
teior organice i eliminarea dioxidului de carbon rezultat Plamanul este, in esenta sa, un ansamblu de alveole,
sunt asigurate de sistemul respirator, format din cai constituite din membrane subtiri, umede, cutate putemic.
aeriene (cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii formand astfel o imensa suprafata pentru schimburile
i ramificatiile lor) i plamani. de gaze. Plamanii nu contin tesut muscular, mifcdrile
Aerul intra in cavitatea nazala, trece prin faringe, respiratorii sunt executate de diafragm i mufchii
laringe, trahee ^i ajunge in bronhii. Laringele contine intercostali. Fiecare plaman este invelit la suprafata
corzile vocale. Micarile cartilajelor produse de muchii de o seroasa numita pleura, formats din doua foite
laringelui modifica tensiunea corzilor vocale schimband (parietala - la exterior, aderenta de cutia toracica i
inaltimea sunetelor produse de acestea. Sunetele articu- viscerala - la interior ce adera de plamani). Intre cele
late vor fi modificate de cavitatile bucala i nazala. doua foite exista un spatiu mic - cavitatea pleurala
Traheea, permanent deschisa datorita inelelor care contine lichidul pleural.

coasts sectionata bronhii

lobii plamanului
bronhiole
drept

lobuli pulmonari

diafragma

58 i
 Schema mecanismelor respiratiei
Caile aeriene - introduc aerul in alveole.
Plamanii sunt solidarizati cu peretii cutiei toracice
- n pleura. O retea foarte fma de capilare sanguine
":onjura alveolele. Aerul i sangele sunt in contact
i o suprafata foarte mare.
Mifcdrile respiratorii realizeaza inspiratia 1
piratia. Plamanii urmeaza pasiv micarile cutiei
'2cice.
Se deosebesc mifcdri respiratorii obifnuite i
mifcdri respiratorii fortate.
Schimburile gazoase_SQ realizeaza in plamani, cand
aerul cedeaza oxigenul i preia dioxidul de carbon.
In capilarele pulmonare sangele fixeaza oxigenul:
hemoglobina + oxigeiT* oxihemoglobind
Sangele cedeaza organelor pe care le strabate
oxigenul, care este preluat de tesuturi:
oxihemoglobina hemoglobina + oxigen
in organe sangele se incarca cu dioxid de carbon,
hemoglobina + 02^* carboxihemoglobind
Respiratia aprovizioneaza cu oxigen organele
corpului i evacueaza dioxidul de carbon pe care acestea
il produc. Realizarea acestor procese necesita coope-
rarea functionala a sistemului respirator cu sistemul
circulator.
Precizati privind figura 11 informatiile flimizate de
tabelul de mai jos cu privire la sageata 4 i cu privire la
sageata 5? Ce relatie stabiliti intre micarile respiratorii
i schimburile indicate prin sagetile 3 i 4?

Aerul este aspirat in plamani, cand volumul fig. 9

oracic create prin tracfiunea diafragmei. Cand
dbtragma este contractata, presiunea aerului din
U o n (cutia toracica) sad^ iar balona^ele (plamanii)
se umplu cu aer (stanga). Cand diafragma se relaxea-
za. presiunea din balonul de sticia (cutia toracica)
oe^e $i balona^ele (plamanii) se desumfla.

mufchii gatului

muschii intercostali

mu^ctiii supracostali

stern

diafragma
\ repaus
yn contractie

M i l
Aer Aer SSngele Sangele
Inspirut Expirat sosit la alveolit care pleach
ml %i ml gtii. ml ga/. de la alveoli
ml ga/.
100 ml acr 100 ml aiT lOOmUangc
100 mlsange
Oxigen 20 16 14 20
Dioxid
0,(B 4 60
de carbon
Azot 80 80 2 2
Ifliycarile respiratorii $i Tabelul arata modificarile survenite in compozitia aerului, dar
fig. 10
tiii respiratori i a sangelui, care tree prin plamani.

59
 4. C O N T R O L U L R E S P I R A T I E I
Schimbul respirator are un reglaj nervos i unui
umoral, eficace i prompt. Se tie ca dupa retinerea
voluntara a respiratiei timp de un minut, la reluarea
respiratiei numarul micarilor respiratorii pe unitatea de
timp (min) create de la 18, cat este normal, la 28, ele
devenind mai profiinde.
Lipsa de oxigen i creterea cantitatii de CO^ din
sange, care actioneaza ca un excitant asupra centrului
respirator, determina accelerarea micarilor respiratorii.
Centrul" respirator cuprinde un centru inspirator i
unui expirator, care functioneaza prin inductie
simultana fi consecutiva. Cand centrul inspirator este
in excitatie (+) i descarca impulsuri spre maduva
spinarii, prin ai carei nervi se comanda contractiile
muchilor respiratori, se produce inspiratia. La sfaritul
inspiratiei, centrul inspirator intra in inhibitie (-) i eel
expirator in excitatie (+).
Reglarea nervoasa a respira|iei. fig, 12
A. Inspiratia. B. Expiratia.
1. Centrul reglator; 2. Centrii expirator!;
3. Centrii inspirator!; 4. Nerv frenic stang;
5. Nerv frenic drept; 6. Nerv vag motor;
7 . Nerv vag senzitiv; 8 . Muschi intercostali;
9. Diafragma
60 ,
Impulsurile provenite de la scoarta cerebrala au o
importanta deosebita in reglarea respiratiei; in mod
voluntar, respiratia poate fi oprita pentru un anumit
timp, poate fi accelarata sau incetinita. In vorbire, in
cantatul vocal sau la instrumente de suflat, respiratia
nu mai este controlata de centrii subcorticali, ci de
scoarta cerebrala.
O alta dovada a influentei scoartei cerebrale asupra
respiratiei ne-o da faptul ca starile emotionale ca: rasul.
plansul, frica, furia, interesul, surpriza etc., determina
schimbarea ritmului respirator.
Tulburari ale reglarii respiratiei - reflexe
respiratorii de aparare
Tusea consta intr-o inspiratie proflinda, urmata de in-
chiderea glotei, continuata de o expiratie exploziva i
sonora in care viteza aerului poate atinge 200 - 300 m/s.
indepartandu-se prin expectoratie corpii straini din caile
respiratorii.
Strdnutul este reflex respirator de aparare declanat
de stimularea mucoasei nazale. Consta dintr-o inspiratie
urmata de o expiratie, rapida i exploziva, prin cavitatea
bucala i fosele nazale, prin care se indeparteaza agentui
care a iritat mucoasa nazala.
5. ADAPTARI A L E R E S P I R A T I E I IN
F U N C T I E D E M E D I U L 1 M O D U L DE
VIATA
1 Adaptari ale animalelor la factorul temperatura
Viata activa a animalelor nu este posibila decat
intre anumite limite de temperatura, foarte variabile
de la o specie la alta, dar la modul eel mai general
intre 0?i 50 C.
Din punct de vedere al temperaturii corpului.
animalele sunt impartite in doua mari categorii:
a. Animalele poikiloterme (sau animale cu tempe-
ratura corpului variabila) sunt acele animale a caror
temperatura interna difera putin de cea a mediului
inconjurator i se modifica in functie de variatiile
acesteia, exemple: toate animalele, cu exceptia pasarilor
i a mamiferelor.
b. Animalele homeoterme (sau animalele cu tempe-
ratura corpului constanta) sunt acele animale a caror
temperatura interna, independenta de cea a mediulu;
inconjurator, oscileaza foarte putin in jurul unei anumite
valori, exemple: pasarile i mamiferele.
 Homeotermia animalelor superioare (pasari i Scaderea presiunii oxigenului sau rarefierea aemlui
mamifere) asigura o independenta progresiva fata de (hipooxigenare) se manifesta prin raul de munte".
mediul ambiant. Cei mai inalt grad al acestei eliberari Tulburarile care apar sunt: palpitatii cardiace, dureri de
fa;a de mediul extem 1-a atins omul, a cami extraor- cap, oboseala, ameteli, greata i chiar voma, insomnii,
dinara dezvoltare a sistemului nervos a permis tulburari vizuale i auditive etc.
adaptarea la cele mai variate conditii de mediu (cu Daca excursionistul nu renunta i ramane la
ajutoml focului, uneltelor, imbracamintei etc.). altitudinea de 4000 m, va constata ca dupa aproximativ
Termoreglarea homeotermelor se poate realiza prin 10 zile aceste simptome se atenueaza sau dispar
-^.ion (produce caldura), prin transpiratie (pierdere deoarece in organismul uman s-au produs modificari
;e caldura). Exista i un anumit numar de mamifere functionale temporare, ca: aprofundarea micarilor
care nu transpira sau transpira prea putin (exemplu: respiratorii, creterea ritmului cardiac la 85 batai pe minut
camele), la acestea excesul de caldura pierzandu-se i creterea numamlui de hematii la 6 milioane/mm\
printr-o respiratie frecventa i zgomotoasa (gafait). Aceste modificari functionale determina fixarea
Pasarile sunt lipsite de glande sudoripare, gafaie foarte unei cantitdfi mai mari de oxigen de catre sange fi
putin. pierderea de caldura se realizeaza in primul rand ajungerea acestuia mai repede la celulele corpului.
pnn sacii aerieni.
Hibemarea nu trebuie confiindata cu amortirea sau Adaptarea cronica la hipooxigenare
mobilitate animalelor poikiloterme, apamta in urma scaderii Oamenii care traiesc de mai multe generatii in
Kmperaturii mediului ambiant (frigul excesiv omoara Podiul Tibet, in juml Muntilor Himalaia i in America
>?ildlotermele fara a le trezi). Hibemarea consta in de Sud, indeosebi in Muntii Anzi, s-au adaptat prin
~x)bilitate i somn in conditiile scaderii temperaturii modificari stabile, ereditare. Aceste modificari sunt:
ritm cardiac 90/min, respiratii mai profiinde deoarece
-.:cporale, a metabolismului, a ritmului respirator i a ritmului
-i-diac. Scaderea excesiva a temperaturii intrerupe capacitatea pulmonara este marita (8000-10000 ml),
- oemarea, permitand animalelor deplasarea i hranirea. numar de hemarii 8-9 milioane intr-un centimetm cub,
Hibemarea este prezenta la unele mamifere i cresterea cantitatii de hemoglobina (pigmentul rou care
ine rara la pasari. transporta gazele respiratorii).
inaltimea de 13000-14000 m este limita la care un
Adaptarea temporara a respiratiei la mari aviator poate ridica nava lipsita de o cabina ermetic
altitudini i presiune atmosferica scazuta inchisa. La aceste inaltimi, viata este posibila numai
Presiunea atmosferica scade direct proportional cu daca oxigenul este inhalat sub presiune.
_-: :_dmea; la 5000 m, presiunea este jumatate de atmosfera Presiunea atmosfericd crescuta nu afecteaza
rresiunea partiala a oxigenului de 50 mm Hg. organismul uman in timpul zborurilor, deoarece avioanele
:ine (m) sunt presurizate, adica se mentine o presiune normala,
egala cu presiunea atmosferica la nivelul solului.
Scufundatorii liberi, dotati cu un tub pentm respiratie,
la o adancime de numai 2 m, nu mai pot expira, cu
toate ca in plamani au aer la o presiune normala; muchii
(f.
lor nu pot invinge presiunea suplimentara de 0,2
atmosfere cat este la aceasta adancime.

0 200 400 600 760mmHg

~I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 50 100 ISOmmHgPOj

Kpama altitudine - presiune atmosferica flg ] j

presiune partiala a oxigenului i

I 61
 VERIFrCATr-VA CUNOSTINTELE! ^
1. Printre afirmatiile de mai jos numai una este corecta.
In procesul expiratiei:
a) tot aerul continut in plamani este expirat; b) doar dioxidul de carbon este expirat; c) dioxidul de carbon i
azotul sunt evacuate; d) o parte din aerul din plamani este expirat; e) numai oxigenul este expirat.
2. Subliniati singura afirmatie falsa.
Hemoglobina:
a) este capabila sa fixeze oxigenul; b) este o substanta dizolvata in plasma; c) este de culoare rojie intunecata:
d) este abundenta in globulele roii.
3. Aveti doua liste: una cu cuvinte sau expresii notate fiecare cu cate o litera, alta cu propozitii notate fiecare
cu cate uri numar. Faceti corespondenta literelor ?i a numerelor. Atentie: un cuvant poate corespunde cu una sau
mai multe propozitii sau sa nu aiba corespondent.

A. Inspiratie 1. Are un perete fm.

B. Expiratie 2. Fixeaza oxigenul dizolvat in plasma.
C. Volum rezidual 3. ii schimba culoarea prin fixarea oxigenului.
D. Alveola pulmonara 4. Se manifesta printr-o marire a toracelui.
E. Globula roie 5. Permite innoirea partiala a aerului.
F. Hemoglobina 6. Sunt foarte numeroase.
7. Corespunde cu ieirea aerului din plamani.
8. Se manifesta prin micorarea diametrelor toracelui

4. Pentru fiecare grup a, b, c, redactati un text,
reunind intr-un mod logic notiuni exprimate conform
unei ordini logice.
a) micari respiratorii ritmice, reinnoirea partiala a
aerului, schimburi gazoase permanente;
b) muschii intercostali, diafragm, cutia toracica,
plamani, pleura, intrarea aerului;
c) oxigen dizolvat in plasma, molecula de hemo-
globina, oxihemoglobina.
5. Fiecare exercitiu contine o afirmape urmata de
o explicatic.
Cititi afirmatia, spuneti daca este corecta sau falsa.
Cititi explicatia, spuneti daca este corecta sau falsa.
Daca ambele sunt corecte, spuneti daca explicatia
justifica sau nu afirmatia.
a) Schimburile de gaze sunt intrerupte la sfaritul
expiratiei.
Deoarece: in acel moment nu exista aer in plamani.
b) Diminuarea globulelor ro^ii antreneaza scaderea
schimburilor de gaze pulmonare.
Deoarece: hematiile sunt celule foarte numeroase.
c) Sangele care parasete plamanii prin venele
pulmonare este rou aprins.
Deoarece: toata hemoglobina este sub forma de
oxihemoglobina.
d) Peretele alveolelor i capilarelor separa mediul
intem de aer.
Deoarece: acest perete este foarte fm.
6. Priviti figura 14. Desprindeti informatii din grafic
i interpretati-1 pe baza cuno^tintelor dobandite. Graficul
arata cantitatea de oxigen fixata de 100 ml de sange in
functie de presiunea oxigenului din aeml cu care sangele
este in contact.
a) Indicati cantitatea de oxigen fixat pentm o presiune
de oxigen corespunzatoare celei din aeml alveolar.

62 I
 b) Daca presiunea oxigenului in aerul alveolar ar fi icantil atea dt O, fix US de
mai mare, sangele ar fixa, ca de obicei, oxigenul? WO 1 til sang ; in fun cfie de

Spuneti de ce reprezentarea hemoglobinei in sangele presli nea O din~at rui

alveo lar cu :are sa ngekr
care parasete plamanii este corecta. este i r contc ct
c) Daca presiunea oxigenului in aerul alveolar scade
puiin (cazul unei persoane care traiete intr-o camera
crisita), aceasta va avea consecinte grave asupra
-.1 oxigenului din sange?

presi jnea C , in
aero- aiveo
fig.T4

presiunea O

7. Folositi-va cunotintele:
Se poate trai la altitudini mari?
15 milioane de oameni traiesc la altitudini mai mari de 3000 m, unii traind chiar la mai mult de 4500 m
alfimdine (Tibet, Peru). Dupa cateva zile la altitudine, alpini^tii regasesc un ritm respirator normal. lata cateva
rezultate ale analizelor sangelui realizate unor locuitori din Peru:

450 m 4500 m
Cei mai mic numar de hematii pe mm' de sange 4850000 6400000
Hemoglobina pentru 100 ml de sange 15.4 g 20,10g
Cantitatea totala dc .sange in corp 4.8 1 5,7 1

a) Ce informatii va aduc aceste rezultate?

b) Explicati comportamentul respirator normal al locuitorilor dintr-o localitate situata la 4500 m altitudine.
c) Cum explicati adaptarea alpinifilor la alfitudine?

8. Asoeiati nofiunile din cele doua coloane:

.\ trahei 1. lamele fine cu peretii subtiri i foarte bine vascularizate

B. respiratia celulara 2. proces realizat la nivelul organelor respiratorii
C. pielea 3. retea de canalicule ce transporta aerul in corpul unor
artropode
D. schimbul de gaze 4. proces care se desfaoara in toate celulele organismului
animal i vegetal
E. branhii 5. realizeaza schimburi gazoase, atat in aer, cat i pe uscat

I 63
 C I R C U L A T I A fN L U M E A V I E

1. CIRCULATIA (CONDUCEREA) L A PLANTE

Reaniintlti-va:
Organismele unicelulare traiesc Tn mediul acvatic, Pentru organismele de talie mica (avasculare),
din care Ti procura direct substantele nutritive i mijlocul adecvat de transport Tntre teritoriile apropiate
oxigenul necesar metabolismului lor i Tn care elimina, este difuzia.
totodata, produii de dezasimilatie. Organismele de talie mare i-au perfectionat
La organismele pluricelulare nu mai are loc mecanismele de transport, care nu se mai bazeaza
contactui direct al tuturor celulelor cu apa din mediul pe micarile moleculelor Tntr-o solutie, ci pe principiul
extern, fapt ce a determinat aparitia unui mediu in- deplasarii Tn masa a solutiei printr-un sistem de trans-
tern, reprezentat de lichidele din organism. port (plantele) i un sistem c/rcu/ator (animalele).

L LUdnARE PRACTICA \ <S>

COMPARATIE INTRE 0 PLANTA AVASCULARA SI UNA VASCULARA

Competente specifice
7. Cu o lupa de mana observati varfiil unui muschi.
Observatia, comparatia, realizarea de diagrame,
8. Descried structura terminala din varful plantei.
masuratori, Tnregistrari de date.
sporogonul. Puneti continutul sporogonului pe o lama
Materiale necesare de sticla, adaugati o picatura de apa i lamela.
O feriga i un fragment de muchi de pamant, rigla, 9. Observati i desenati sporii, aa cum apar ei in
lupa de mana, foarfece, pipeta, microscop, lame i campul microscopic.
lamele. ,. ^ ,. - , B. Examinati feriga.
1. Identificati organele plantei: frunzele, tulpina i
Modul de lucru radacina. Cu ajutorul lupei, examinati petele maronii de
A. Izolati 0 singura planta din fragmentul compact pe dosul frunzelor, in care sunt adapostiti sporii.
de muchi. 2. Trasati diagrama ferigii. Masurati i notati inalti-
1. Identificati formatiunile care se aseamana cu mea plantei.
tulpina, frunzele i radacinile. 3. Taiati un fragment de 5 mm din partea superioara
2. Masurati i notati inaltimea plantei. a unei frunze de feriga i puneti-o, cu fata superioara in
3. Plasati aceasta planta in centrul unei lame de jos, pe o lama de sticla. Utilizand o pipeta medicala.
sticla. puneti o picatura de apa peste acest fragment i acoperip
4. Cu ajutorul pipetei puneti o picatura de apa i cu lamela. Examinati preparatul astfel obtinut cu obiec-
acoperiti cu o lamela microscopica. tivul mare (puterea minima de marire) a microscopului
5. Examinati preparatul astfel obtinut cu puterea 4. Deschideti cu atentie sporangele, puneti continutul
minima a microscopului. pe o lama de sticla, adaugati o picatura de apa 51
6. intocmiti o diagrama a structurilor observate. acoperiti cu lamela.

64 I
 OIkservatii $i concIuziiH a. Factorii care determina ascensiunea apei in plante
- Care sunt dimensiunile frunzei de feriga, dar ale Apa absorbita din sol este impinsa de la radacina
..aia de muschi? pana in varful tulpinii de presiunea radiculard.
1 Care suprafata a frunzei de feriga este mai neteda? Existenta acestei presiuni poate fi pusa in evidenta prin
r- Care frunza este mai tare i mai rezistenta, a taierea unei tulpini; apa va iei la suprafata taieturii. Un
ssmm sau a mu^chiului? Cum explicati rezistenta frunzei manometru ataat de tulpina sectionata permite
k fcriga'^ masurarea acestei presiuni.
4. Ce considerati ca realizeaza suprafata neteda a in coloana de apa i saruri, care urea prin xilemul
^-mai. dar cea cu spori? plantelor, exista o forta de atractie intre moleculele de
:' Mu^chiul este o planta vasculara sau avasculara? acelasi tip. Coeziunea acestor molecule constituie un
-ar lenga? alt factor al ascensiunii sevei brute. Transpiratia sau
Prin ce se aseamana mu^chiul cu feriga? eliminarea apei prin stomate determina inlocuirea
Prin ce difera feriga de muchi? acesteia, contribuind astfel la formarea acestui flux,
s. Care dintre formatiunile ferigii denota adaptari denumit curent de transpiratie. Combinarea acestor
r - r - ^ j supravietuirea in mediul terestru? Formulati trei factori - presiunea radiculara, transpiratia i
coeziunea moleculelor de apa - mentine neintrerupta
coloana de lichid din vasele xilemului.
Ferigo
b. Evidentierea i masurarea presiunii radiculare
) Presiunea radiculara reprezinta forta milioanelor de
Honta
celule vii din radacina care impinge apa absorbita din
sol de la radacina i pana in varful tulpinii.
Sporii Existenta acestei presiuni poate fi evidentiata prin
taierea unei Uilpini a unei plante bine udate: la suprafata
taieturii apare apa.
Conducerea sevei brute in corpul plantei Diferentele de presiune pot f i masurate sau
Cunoaterea drumului parcurs de substantele nutri- apreciate prin diferentele de presiune existente intre
e prin corpul plantelor are importanta practica, dand doua coloane de lichid. Cei mai simplu dispozitiv de
sibilitate omului sa intervina in dirijarea acestora. De masurat presiunea (manometrul) este un tub in forma
nnplu, taind lastarii laterali de la tomate sau de la vita de "U". Daca presiunea care urmeaza sa fie masurata
\ie. putem orienta substantele organice spre fructe, actioneaza la unui din capete, celalalt capat fiind deschis,
- "du-se astfel coacerea i marindu-se recolta. se realizeaza o diferenta de nivel al coloanelor de lichid
. toate substantele organice sunt utilizate in nutritia in cele doua ramuri ale tubului. Aceasta diferenta
: na i in creterea organelor. O mare parte din reprezinta valoarea presiunii cautate.
intele organice sunt depuse ca substante de
a. La plantele anuale, depunerea substanteior de
a are loc in friicte i seminte. La plantele bianuale
:ele perene, substantele organice sunt depuse in
ie radacinilor ?i ale tulpinilor.
i idenfierea conducerii sevei brute prin xilem
- ate realiza prin examinarea cu atentie a sectiunii
. - . ersale printr-o ramura care a stat cateva ore in
-u cerneala. Cerneala, in acest caz, poate f i
parata cu sarurile minerale dizolvate in apa.
Daca introduceti in apa colorata cateva fiainze de
-^cata cu petiolul lung sau o ramura mica a unei plante
-c apartament veti observa colorarea nervurilor acestora.

65
 Materiale necesare
Plante de floarea soarelui crescute in ghiveci; tuburi
din sticla in forma de " U " ; tuburi de cauciuc, tija lunga
i bagheta din lemn; creion de ceara sau creion der-
matograf
Modul de lucru $i observafii "%
1. Se uda bine plantele din ghiveci. 2. Se sectioneaza
transversal tulpinile la cea. 3 cm de suprafata
pamantului. 3. Se monteaza repede la nivelul sectiunii
tubul de cauciuc i eel din sticla. 4. Tubulde sticla se
fixeaza vertical cu ajutorul unei baghete de lemn infipta
in apropierea tulpinii sectionate. 5. Se introduce in Uibul
de sticla apa pana ce se umple tubul de cauciuc. 6. Se
noteaza nivelul din tubul de sticla i se marcheaza pe
tub cu ajutorul unui creion de ceara. 7. Notati intervalele
de timp i nivelul lichidului din tubul de sticla.
Intrebari
1. De ce a fost necesara udarea plantelor inainte
de efectuarea sectionarilor?
2. Ce corelatie se poate stabili intre turgescenta
milioanelor de celule din radacina i presiunea exercitata
asupra coloanei de seva bruta?
3. Pot varia valorile presiunilor radiculare in fiinctie
de umiditatea solului?
4. De ce presiunea radiculara are, in general, valon
mai mari primavara, inainte de aparitia sistemului foliar?
5. Comparati ciuperca i planta alaturata din fig. 2
i precizati avantajele existentei unui sistem vascular

c. Conducerea sevei elaborate prin tulpina

(translocatia)
Evidentierea procesului. Pe tulpina unei plante de
apartament faceti o taietura inelara, inlaturati cu grija
scoarta pana la lemn, apoi fixati de ea un cilindru cu
apa (fig. 3). Dupa cateva saptamani veti observa ca
deasupra acestei decorticari inelare se formeaza o
umflatura pe care vor aparea in curand radacini ad-
ventive.
Prin aceasta interventie asupra tulpinii au ramas Substantele organice care circulau prin tuburile
intacte numai vasele conducatoare lemnoase. ciuruite ale floemului au fost oprite din drumul lor des-
Cum explicati aparitia umflaturii deasupra inciziei? cendent i s-au acumulat formand aceasta umflatura.

66
 La suprafata taieturii (executata in planta) se for- Concentratia interna ridicata a zahamlui in partea
i totdeauna un tesut cu celule nediferentiate, apa- superioara a floemului face ca apa sa patmnda prin
dezorganizate, ca un raspuns la ranirea produsa, osmoza in elementele aceshiia. Se creeaza astfel o presiune
cc poate fi considerata o reactie de aparare. pozitiva considerabila, capabila sa deplaseze intreaga
Celulele situate sub aceasta decorticare inelara incep coloana a solutiei de zahamri in sens descendent.
s i se divida intens folosind substantele depuse in scoarfa in cazurile in care concentratia de zahar din
mainte de rdnire. In curand se formeaza o umflatura elementele floemului este mai mare intr-un punct situat
o r e cicatrizeaza rana. Din aceasta umflatura se for- mai jos pe tulpina, forta va fi in sens ascendent - cazul
eaza radacini adventive la ficus sau muguri la alte transportului zahamrilor in fmctele situate in parjile
pbnte. Prin urmare, substantele organice circula numai superioare ale unui arbore.
prin floem.
Circulatia sarurilor minerale i a substanteior
chimice complexe in uiteriorul unei plante poarta numele
SURSA
<fc translocafie. , \
(celule mature J*. V
Translocatia cuprinde doua dm frunze) ~p '

procese importante. Primul /. mecanisme de

transport activ care APA
consta in preluarea apei i a imping substanfele
slrurilor minerale din sol ?i sevei elaborate in 2. ca rezultat al
tubul ciuruit concentrapei scSzute,
Tscerea lor in mod ascendent de
apa intrS din celulele
la radacina spre diferitele organe anexe spre tubul ciuruit
ale plantei. Cei de al doilea consta
3. seva elaborata se
in transportul substanteior orga-
deplaseaza conform
nice sintetizate in frunze, in sens curentului de inerpe
descendent sau ascendent, spre
zonele de cre?tere. Primul proces
este realizat de xilem, iar eel de
4. seva este
al doilea, de floem.
transportate activ
spre celulele cele
mai profunde ale
rSdHcinii <:ONSUMUL
^cgice regiune a plante,
(re necesita compuf
organici

I Vas liberian format din elemente ciuruite fig^ 4

dispuse cap ia cap. Celulele anexe asigurS su-
: portui metabolic al tuburilor ciuruite parti-
! cipand direct la activitatea lor.
Mecanismul deplasarii compu$ilor organici
prin floem pe baza unui curent de presiune
Deplasarea glucidelor prin tesuturile conducatoare
ale plantelor se explica prin crearea unui putemic in-
flux de apa prin osmoza. Intre sursa, adica locul de
formare a glucidelor, i locul de utilizare a acestora se
instaleaza un gradient de concentratie.
Seva elaborata din frunze sau din tulpinile situate in
partea superioara are 0 concentratie de zaharoza mult
mai mare decat in partile inferioare ale tulpinii i in radacini.
fig. 5
Cine mentine presiunea scazuta in regiunea de
consum? in aceasta regiune substantele organice sunt
descarcate in celulele proftmde care le folosesc pentm
refacerea stmcturilor, pentm realizarea de stocuri, penttu
respiratia aeroba etc.
Concluzie: Mi^carea compuilor organici prin
tuburile ciumite (floem) se realizeaza datorita diferentei
de presiune dintre "sursa" de substante organice $i locul
de "consum" al acestora.
M l IVanspiratia
Pierderea apei sub forma de vapori de catre plante
constituie transpiratia. Frunzele pierd prin suprafata
lor mari cantitati de apa.
Evidentierea fenomenului se realizeaza prin metode
simple care dau o imagine ^\a intensitatii transpi-
ratiei.
Modificarea culorii unei solutii simpatice. Pe
fiecare parte a frunzei unei plante din laborator sau
apartament, se ataeaza o hartie de filtru impregnata
cu clorura de cobalt, care este colorata albastru deschis,
cand este uscata i are proprietatea de a vira culoarea
in roz ori de cate ori este hidratata. Rezultatele obtinute
1. De unde au aparut fig. 6
vaporii de apa pe peretii vasu- \
lui Erlenmeyer (a)?
2. Se poate determina canti-
tatea de apa din planta? Ce rol
Tndepline^te stratui de ulei din
eprubete (b)?
3. Experimentul (c) demonstrea-
za scaderea nivelului apei in
tubul din sticla Tn forma de U.
Scaderea in greutate. Taiati o ramura cu frunze
de pe o planta oarecare i puneti-o infr-un vas cu apa.
Pe suprafata apei tumati putin ulei pentru a suprima
evaporarea. Puneti vasul cu apa i planta pe talerul unei
balante i aflati masa acestuia. A doua zi veti constata
reducerea cantitatii de apa din vas. Talerul balantei se
15
68 I
demonstreaza ca:
Stomatele sunt mai abundente pe fata inferioara
a frunzei;
Coloratia in roz a hartiei impregnate cu clorura de
cobalt nu este uniforma; daca este obser% ata cu atentie,
cu ajutorul unei lupe, se vad mici puncte. care sugereaza
ca apa a ieit prin porii mici (stomate).
Condensarea vaporilor de apa pe peretii unui
vas Erlenmeyer (a) de sticla. Se cantarete vasul inainte
i dupa experiment.
Nu uitati sa astupati cu vata gura vasului de sticla.
Se afla astfel cantitatea de apa transpirata.
\
L 1 1
b)
ridica. Pentru reechilibrarea balantei va trebui sa mai
adaugati cateva greutati, astfel veti afla cantitatea de
apa absorbita de frunzele ramurii respective.
Pentru evidentierea i masurarea cantitatii de apa
eliminata de planta de la ora 8^ la ora 20 realizam
montajul de maijos:
10
10 15
.fig. 7
 1. Tub ce serve^te la umplerea aparatului.
2. Planta ce a fost crescuta in solutie nutritiva (apa
n i ingraaminte minerale).
3. Ceara pentru inchiderea etana.
4. Tub gradat in cm\
a = nivelul apei la inceputul experien^ei
b = nivelul apei la sfaritul experientei
La ce servete montajul B?
Ce concluzii puteti formula in urma observatiilor din
nontajul A?
La ora 8- montajul A se aaza pe talerul stang al unei
biiante. Stabiliti echilibml prin punerea de greutati pe taleml
jrept. Dupa 12 ore (ora 20^) ttebuie restabilit echilibml
rijiand o greutate de 20 g pe taleml drept. Nivelul apei,
care se gasea la diviziunea 15 a ajims la diviziunea 3.
Ce concluzii puteti formula?
Precizam ca 1 litm de apa (1 000 cm^) are masa
de 1 kg.
Umiditatea aerului. Cu cat aeml are mai multi
vapori de apa cu atat transpiratia este mai mica.
Temperatura. Intensitatea transpiratiei create di-
rect proportional cu temperatura, dar numai pana la
30-40 C. Temperaturile mai mari modifica sau coagu-
leaza protoplasma celulelor.
Lumina. Transpiratia este mult mai intensa la lumina
fata de intuneric.
Ingrdfdmintele. O planta elimina cu atat mai putina
apa prin transpiratie cu cat solutia din sol este mai
concentrata.

-1

2. C I R C U L A T I A L A A N I M A L E
Procesul circulatiei substanteior la animale consta, pe de o parte, in transportul nutrimentelor i al oxigenului
m intreg organismul, iar pe de alta parte, in a lua i a conduce la organele de eliminare produii nefolositori
rezultati din dezasimilatie, dar i hormonii produi de glandele endocrine.
In acest proces, rolul principal il are mediul intern, intmcat prin intermediul acestuia celulele organismului
Tnmesc i elimina substante.
Micarea prin organism a lichidelor care alcatuiesc mediul intem poarta numele de circulafie.
Totalitatea organelor care indeplinesc circulatia formeaza sistemul circulator. Sistemul circulator a evoluat
Lr lumea animala de la un sistem circulator deschis la un sistem circulator inchis.

Mediul intern $i circulatia la animalele nevertebrate

.\nimalele inferioare (spongieri, cnidari, viermi lati) nu au sange i nici sistem circulator specializat, deoarece
r^iul ambiant acvatic asigura toate functiile indeplinite de mediul intem al celorlalte animale.

LICHIDELE CORPULUI SI CIRCUIATIA LOR LA NEVERTEBRATE

Mediul intern ^ Sistemul circulator

Spongieri si Cnidari Hidroiimfa Nu au sistem circulator propriu-zis
\"iemii inelati Hemolimfa Primul sistem circulator din lumea animala, format din
vase de sange longitodiiiale i circulare. Este inchis.
Mdu^te ^ Hemolimfa Sistemul de vase sanguine este deschis la cap&s. Prima
inima din lumea animala.
-Artropode Hemolimfa Este organizat ca al molu^teior: inima dorsala $i va.se de
sange deschise la capete.
Urocordate Sange incolor Sistem circulator deschis, inima a^/ata ventral, pulseaza
Cefalocordate Sange incolor sangele altemativ, o data in partea posterioara a corpului, o
data in cea anterioara.

Transportul oxigenului de la organele respiratorii pana la tesuturi se efectueaza prin intermediul unui
::gment sanguin. La animalele nevertebrate, pigmentul poate ft hemocianina (pigment albastm pe baza de
-upm), dar i alti pigmenti ce se gasesc dizolvati in plasma i niciodata inchii in globule.

I 69
 Circulara la animalele vertebrate

Grupu!
Uchideiecircuionte Caracteristici ale sistemului tircuiotor si oie circulotiei
de animale
Pe$ti Sangele contine hemoglobina (ro?ie). Inima petilor este bicamerala (un atriu iji un ventricul).
Limfa este incolora. Pentru prima data in lumea animala apare un sistem
circulator limfatic legat de eel sanguin.
AmUbieni $i sangele confine hematii nucleate, Inima este tricamerala (doua atrii !>i un ventricul).
reptile acestea insa se potfiagnientain Ventriculul unic asigura totu^i o repartifie fiziologica a
porpiini celulare anucleaie. care sangelui in organism: sangele neoxigenat este dirijat spre
continua sS (\mc{ioneze. organele de respiratie. sangele amestecat este trimis in
corp, iar eel oxigenat la creier.
Sistemul limfatic este mai bine dezvoltat decat la peti.
Pdsdri SSngele conpne globule ro^ii (hematii) Inima este teuacamerala (doua atrii ?i doua ventricule).
nifcleatc. Cele doua categorii de sange, oxigenat i neoxigenat, nu se
sangele are o compozifie chimica mai anicsteca nici in inima i nici in vasele de sange.
constanta. Sistemul circulator limfatic este mai perfectionat, este
alcatuit din capilare limfatice, vene limfatice, care se
deschid in venele sanguine.
Mamifere Silngele mamiferelor confine hematii, Inima este tetracamerala i circulatia sangelui este
care la maturitate sunt liihtite de nucieu, asemanatofire cu a pasarilor, cu unele particulantati.
o adaptare care permite citoplasmei sa Si.stemul circulator limfatic este constituit dintr-un numar
inglobeze o candtate crescuta de mai mare de ganglioni limfatici, inarind astfel posibilitafile
hemoglobina. de aparare ale organismului fafa de niicrobi.
Exista mecanisme reglatoare care Cele doua sisteme circulatorii sanguin i limfatic sunt
asigura compozifia chimica a tluidelor cele mai perfectiouate din lumea animala, asigurand
din corp. condifiile necesare desfaurarii unui metabolism ridicat.

^ Retineti!
O La plantele bine aprovizionate cu apa i in conditii fiziologice normale se dezvolta, in radacina lor, o
presiune pozitiva care face ca apa sa fie absorbita de radacini i condusa prin tulpina pana la fhinze.
O Transpiratia mentine osteolele stomatelor deschise, permitand astfel schimbul de gaze;
O Prin transpiratie se creeaza un deficit de apa care determina un curent ascendent continuu al apei cu
sarurile minerale prin vasele conducatoare;
O Experientele au demonstrat ca reducerea transpiratiei nu este un fenomen daunator, ci chiar folositor. Se
5tie ca in regiunile tropicale, unde ploua in fiecare zi, create tea mai luxurianta vegetatie i nu in regiunile aride
unde plantele au o transpiratie intensa.

PLANTE ANIMALE

Nu exista o adevarata cuculatic", ci numai o Deplasarea lichidelor coipului se realizeaza la majoritatea

conducere a .substanteior taifice.
Compozijia chimica ^i caracteristicile fizice ale
sevei sunt pufin stabile.
La plante, 99% din apa sevei brute este eliminata
sub forma de vapori prin procesul traiLspirafiei
stomatice.
animalelor tntr-un circuit tnchis.
Lichidele coipului circula printr-un sistem de vase, pe traseul
carora se interpun organe reglatoare (rinichi. organe respiratorii,
ficat, tub digestiv). care contribuie la realizarea homeosiaziei,
adica a unei compozitii chimice constante.
Transpimfia animalelor nu poate fi comparata cu cea a plantelor.
ea avand un rol excretor ^ i dc termoreglare, prin evaporare
pnxliicandu-se pierderi de caldura.

70 I
 LUCRARE PRACT/CA \ <3>
EFECTUL UNOR SUBSTANTE ASUPRA RITMULUI INIMII

Competente specifice 5. inregistrati datele in tabel.

Utilizarea experimentului.
Stabilirea de corelatii intre unii factori nocivi i RITM CARDIAC

"-2tea inimii. incercari 1 2 3 Media

Materiale necesare Dafnii in apa

Dupa adaugarea alcoolului
microscop, lame ^ i lamele de sticla, pipeta,
6. Puneti o picatura de alcool pe lamela. Dupa 1 -2
rrs de bumbac, alcool, ceai, cafea, cola cu cofeina,
minute observati i inregistrati numarul de batai pe minut.
: ^ fara cofeina.
7. Folosind cate o noua dafnie de fiecare data,
-Modul de lucru repetati paii 3,4 i 6, inlocuind alcoolul cu cafea, ceai,
1. Puneti, cu ajutorul unei pipete, 1-2 dafnii de cola obinuita i cola decofeinizata.
. T^_ra. pe o lama de sticla. Analiza datelor $i concluzi|
1 indepartati excesul de apa, puneti cateva fire de
1. Care a fost media ritmului cardiadn conditiile
_~:bac (pentru a incetini micarile dafiiiei) i acoperiti
mediului natural (apa)?
- -imela.
2. Cum a fost aceasta valoare in comparatie cu
Cu obiectivul mare al microscopului localizati
datele clasei?
T^JL dafiiiei.
3. Cum a afectat fiecare substanta ritmul inimii
4. Cu ajutorul a doi colegi cronometrati i numarati
acestui mic crustaceu?
-i3ile inimii intr-un minut. Calculati media de la trei
4. Utilizand datele, construiti un grafic care sa
Tiisuratori diferite.
ilustreze rezultatele obtinute.

OBSERVATIA CIRCULATIEI SANGELUI IN INOTATOAREA CODALA A UNUI PESTE DIN ACVARIU

jmpetenfe specifice 3. Cu plasa de prins petii scoateti cu atentie un

Observarea i manipularea atenta a imui animal viu. pete de acvariu i aezati-l peste vata umezita din cutia
Identificarea structurilor observate i formularea Petri i inotatoarea codala deasupra sticlei de ceas.
;--'ncluzii. Aezati o a doua bucata de vata umezita deasupra
petelui.
Materiale necesare (pentru un singur grup) 4. A?ezati doua lame de sticla, una dedesubtul i
,-.nar Berzelius de 150 ml, un pcjte de acvariu, alta deasupra cozii petelui.
\, vata hidrofila, o cutie Petri, o sticla de 5. Asigurati-va ca vata este in permanenta uda; mai
Joua lame de sticla, plasa de prins petii de acvariu, adaugati, din cand in cand, cateva picaturi de apa de
--.scop. acvariu din paharul Berzelius.
6. Examinati la microscop, cu obiecfivul mare,
^ Modul de lucru ^^j/fH^ coada petelui, micand sticla de ceas cu inotatoarea
1. Umpleti paharul Berzelius cu apa din acvariu. codala a petelui pana cand veti vedea sangele circuland
2. Cu ajutorul pipetei umeziti o bucata de vata cu prin vasele de sange.
.Co de acvariu. 7. Localizati un vas de sange (un capilar) i notati

! 71
directia de circulatie a sangelui.
8. Urmariti capilarul pana cand acesta se unete uniform?
cu un vas de sange mai mare (arteriola).
9. Urmariti apoi capilarul pana cand acesta se unete
cu o venula.
10. Notati tipurile de vase de sange observate.
Precizati, prin sageti, sensul de circulatie a sangelui.
11 .Puneti petele in acvariu imediat ce ap incheiat
investigatia.
d Observatii
1. Descried forma i culoarea celulelor sanguine.
2. Descrieti micarea sangelui prin capilare. timp ce venulele il transporta inapoi la inima. Capilarele
3. in ce tip de vase sangele pare sa pulseze?
in ce tip de vase sangele pare sa curga lent, cu ritm
4. Descrieti vasele de sange.
Analiza $i concluzii|||||||||||||||^^
1. Explicati de ce capilarele sunt atat de mici.
2. De ce sangele curge in arteriole cu debit diferit?
3. Cum curge sangele prin capilare, arteriole i vene?
4. Sangele curge neregulat pentru ca este impins
de bataile inimii. Aceasta curgere este observata ca o
micare pulsatorie in arteriole.
5. Arteriolele conduc sangele spre capatul cozii, in
unesc arteriolele i venulele.

OBSERVATII REALIZATE PE INIMA UNUI MAMIFER (PORC, MIEL ETC.)

1, Alcatuirea interna

inima de miel - fafa ventrala: fig g fig- 9

a. ventricul drept; b. ventricul stang;
c. atriu drept; d. atriu stang;
e. artera aorta; f. artere pulnronare;
g. vena cava inferioara; h. vena
cava superioara; i. vene pulmonare
Inima de miel - fa|a dorsala:
e. artera aorta; f. artere pulmonare;
g. vena cava inferioara; h. vena
cava superioara; i. vene pulmonare

Tuburile de cauciuc sunt introduse in vasele de
sange. incercati sa le recunoateti. Inima are forma
unui con, varful conului este indreptat inapoi (mielul
merge in patru picioare). La exterior se disting doua
zone: una superioara i una inferioara. in regiunea
superioara se observa doua mase simetrice, mici, moi.
de culoare violacee - auriculele (atriile). Regiunea
inferioara are o consistenta mai tare, culoarea este roie.
destul de inchisa. Aceasta parte este formata din
ventricule. Pe fata ventrala se observa o cuta care
marcheaza limita dintre cele doua ventricule: peretele
sau septul interventricular.

72
 La partea superioara a inimii se observa vase de lar, in stanga acestuia. Departati marginile inciziei i
-dmge care au fost taiate de catre macelar. veti observa ca peretele ventriculului drept este mult
Naseie de sange nu sunt toate la fel, unele au peretii mai subtire decat al ventriculului stang.
satsaci i tari - arterele: aorta i artera pulmonara Inima de miel disecata. Recunoateti diferitele parti
:3re este bifurcata). Celelalte vase de sange, din ale acesteia cu ajutorul desenului alaturat i, in cele din
:;:cr-l au peretele moale (flasc) i au aspectul unor urma, fara acesta.
dm panza; acestea sunt venele: venele cave, in In dreptul orificiilor dintre atrii i ventricule se
xsiTta i venele pulmonare, in stanga. observa nite cute cu trei lobi in partea dreapta i cu
Tot la exterior, pe regiunea ventriculara, in cute mai doi lobi in partea stanga, care au menirea de a asigura
: sau mai putin umplute cu grasime, se gasesc vasele circulatia sangelui intr-un singur sens. Ele se numesc
.i hranesc inima ~ arterele i venele coronare. valve: tricuspida i bicuspida. Asemenea capacele
2. Observatii pe inima disecata (valvule) pot fi remarcate i la baza arterelor mari,
Executati o incizie (taietura) la un centimetru avand forma semilunara i purtand denumirea de
i^icanta de cuta care marcheaza septul interventricu- valvule sigmoide.

aorta
principala

artera
pulmonara

yene
pulmonare
atriu stang
valvula
sigmoids
valvula
atriu drept
bicuspids
-peretele, , ,
valvula ventriculului
tricuspid^
ventri 'fire
tendinoase
cul
ventricul
drept stang,
perete al
ventriculului drept

fig. 10 fig. 11

3. C I R C U L A T I A S A N G E L U I L A O M

Functionarea inimii - revolutia cardiaca

Prin ascultare sau luand pulsul aflam ca ritmul car-
diac normal este de 70 batai pe minut i cuprinde trei
timpi: contractia atriilor-s?5to/<2 atriald, contractia
entriculelor-5/5to/a ventriculara i repausul general
i j atriilor i al ventriculelor-J/a^to/a generala.
Cei trei timpi determina o revolutie cardiaca, care
ijreaza 0,85 secunde (70 de batai pe minut). Inima
este un muchi ce are nevoie de relaxare, de odihna,
pentru a-i elimina deeurile i pentru a-i reface
rezervele. Aceste procese de recuperare au loc in
diastola generala.
Se observa ca o cavitate a inimii nu este niciodata
complet golita de sange; prezenta aerului in sistemul
circulator ar provoca accidente grave.
Inima functioneaza ca o pompa ce impinge
sangele in vase.
 MISCAREA SANGELUI IN INTERIORUL INIMII

B. Contractia atriilor C. inceputul contractie! ventri- D. Contractia ventriculeior, con

A. Inima in repous (diastola)
(s'istola atriala) culelor{sistola ventriculara) a expuizot sangele in artere

In diastola atriile sunt pline
cu sangele adus de vene.
Prin orificiile atrioventricu-
lare sangele se scurge liber
in vennicule.
Puteti asocia notiunea de
diastola cu cea de umplere?
Atriile se contracta <ii
expulzeaza sangele in
ventricule. In sistola atriala
se produc modificari ale
volumului 1 presiunii in
interiorul acestor cavitati.
Lichidele curg intotdeauna
de la o presiune mai mare
spre o presiune mai mica
Ventriculele se contracta ^i
sangele sub presiune apropie
lamele valvelor (bi i tricus-
pide) inchizand astfel comu-
nicarea dintre atrii $i ventri-
'cule. Sangele preseaza insa
asupra valvulelor de la baza
aortei i arterei pulmonare. In
acest timp, atriile primesc
sangele adus de venele cave
$i de venele pulmonare
Presiunea din interioml
ventriculeior devine destul de
mare pentru a indeparta
lamele de la viilvulele
(sigmoide) arterelor. De ce
sangele nu .se poate intoarce
in atrii? De ce sangele nu
intra imediat in aorta sji in
arterele pulmonare?

Functionarea vaselor de sange

Funcfionarea arterelor
ARTERA
La fiecare contractie a ventriculeior, arterele se
dilatd (umfla), perepi lor fiind elastici, iar in momentul
diastolei revin la dimensiunile initiale, exercitand o / 17^ sr?
tunica
mufchi tesut elastic endoteliu
presiune asupra sangelui. Activitatea perefilor externa neted fesut fibros / \^
arterelor mici transforma jeturile succesive ale inimii
in curgere continua. Diametrul variabil al acestor vase
VENA
asigura cantitati suplimentare de sange organelor in
activitate.
valva
Funcfionarea capilarelor
Diametrul capilarelor poate varia in functie de
activitatea organului irigat de catre acestea. Circulatia CAPILAR
sangelui prin capilare este foarte lenta, aici avand loc
schimburile de substante.
M 12
74 1
 Fuctionarea vendor
M vene, sangele cir-
icondnuu spre inima
i aspiratiei pe care
I Tatizeaza inima in di-
mecvL XaKialele in fer-
a l samlunara, prezente
a teade situate in par-
B !fenoara a corpului,
p w d i c a intoarcerea
M E c l a i . favorizand as-
=isiDiiea sa impotriva
iarffi gravitationale.
mu^chiului fiS- 13
c in
i^ia sangelui
cap
superioare
Schema simplificatS a circulafiei sangelui fig. 14
Sangele care parasete ventriculul stang, prin aorta,
este distribuit tuturor organelor corpului (oase, muchi,
glande etc.).
In interiorul organelor, sangele circula prin capilare,
apoi se intoarce prin vene la inima, in atrii.
Venele care parasesc organele contin sange de cu-
loare mai inchisa i se deschid in venele cave {vena
cava superioara i vena cava inferioara), care due
sangele in atriul drept; aceasta este marea circulatie,
numita i circulafie generala.
In capilarele plamanilor, sangele redevine rou i
se intoarce in atriul stang prin cele patru vene i, apoi,
trece in ventriculul stang. Acest circuit este denumit i
mica circulafie sau circulafia pulmonara.
Schema din fig. 14 ne da o imagine de ansamblu a
circulatiei sangelui i a limfei in corpul omenesc. Cu-
loarea galbena reprezinta sistemul limfatic, care este
constituit dintr-o retea de vase ce transporta limfa spre
sistemul circulator sangvin.
membrele
Culoarea sangelui depinde de cantitatea de oxigen
hmisportata - rou aprins sau de cea de dioxid de car-
bon, mai inchis de culoare, atunci cand parasete organele.
La plamani culoarea sangelui redevine roie luminoasa,
datorita trahsformarii hemoglobinei in oxihemoglobind.
4. ADAPTAREA C I R C U L A J I E I L A
NEVOILE ORGANISMULUI
Cand organismul este agresat, acesta raspunde prin
masuri de aparare.
Agresiunile sunt foarte diferite: un zgomot putemic,
de exemplu, ne face sa tresarim, inima ii accelereaza
ritmul, muchii se contracta etc.
Figura 15 ilustreaza modul in care sistemul nervos
periferie controleaza ritmul cardiac.
Nervii senzitivi trimit informatii catre centml car-
dioreglator din maduva spinarii i bulbul rahidian.
Ritmul cardiac este adaptat de catre sistemul nervos
simpatic i parasimpatic. Un nerv parasimpatic impor-
tant este nervul vag, care inhiba activitatea cardiaca.
Emotiile, nelinitea, iritarea etc. modifica ritmul car-
diac, ceea ce denota interven^ia encefalului in controlul
ritmului cardiac.
Zonele nervoase centrale actioneaza asupra inimii
prin intermediul nervilor eferenti (centrifugi).
I
 hipotalamus

hipofiza (elibereaza
un hormon - ACTH)

Raspuns imediat

Raspuns tardiv

Act iu nea
sistemului nencr
Acfiunea
hormonilor

suprarenala
(elibereaza
hormoni)

rinichi

organe

Mecanisme neurohormonale din faza de adaptare

fig.

^ Retineti!
O Atriile se contracta i trimit sangele in ventricule
{sistola atriala).
O Ventriculele se contracta ?i trimit sangele in artere
{sistola ventriculara).
O Inima se odihnete {diastola generala).
O Revolufia cardiaca dureaza la om 0,85 secunde.
O Inima este organul care pune sangele in
mifcare.
O Arterele se dilata in timpul sistolei ventriculare
i apoi revin la diametrul lor normal; se asigura astfc
curgere continua.
O Capilarele asigurS schimburile dintre sange
tesuturi.
O Exista 0 circulafie mare sau circulafie gener.
i o mica circulafie sau circulafie pulmonara.
O Sistemul nervos adapteaza activitatea inimii
circulatia sangelui la nevoile organismului.

76 I
 V E r a F I C A X I - m CUNOSTINTELEl,
1. Printre afirmatiile de maijos numai una este corecta. Care? sunt corecte, deeideti daca explicatia justifica sau nu afirmatia.
O artera este un vas sanguin. a. Globulele ro?ii transfuzate la o persoana exista
a. in care sangele devine din ce in ce mai putin oxigenat; intotdeauna in sangele sau ^ase luni mai tarziu.
h. in care sangele devine din ce in ce mai putin bogat in Deoarece: globulele rojii ale tuturor persoanelor au
kaoa 1 nutrimente); hemoglobina care serve^te la transportul oxigenului.
c. in care sangele este intotdeauna foarte oxigenat; b. Daca maduva osoasa ro?ie a unei persoane nu fimctio-
d. in care sangele se duce de la inima spre un organ; neaza, numaml globulelor raii din sange scade.
e. in care sangele circula lent. Deoarece: globulele rojii sunt formate in maduva roie
I . Care este singura aftrmatie falsa? a oaselor late.
Capilarele sanguine sunt vase: 8. Utilizand cuvintele de mai jos, stabiliti ordinea traseului
a. al caror diametru este mic; imei hematii:
b. al caror perete este fm; artera pulmonara, auriculul stang, ventriculul drept,
c. in care sangele circula lent; ventriculul stang, venele cave, auriculul drept, artera aorta,
d. care se gasesc numai in unele organe; venele pulmonare
e al caror numar este foarte important tn organismul uman. Subliniati cu ro?u cavitatile ^ i vasele sanguine care
3. Spuneti afirmatiile care sunt false i cele care sunt exacte. vehiculeaza hematiile cu oxigen.
Lichidul intersdtial: 9. Puneti urmatoarele vase de sange in tabelul de mai
a- se formeaza la nivelul capilarelor din plasma sanguina; jos: vena cava superioara, artera pulmonara, artera
b. este recuperat de capilarele limfatice i se reintoarce in intestinala, artera hepatica, vena coronara, vena pulmonara,
OKge: vena posthepatica, artera renala, artera aorta, vena femurala,
c. este mediul in care celulele noastre sunt in contact direct; artera coronara.
d. nu contine globule ro?ii.
4. Care este raspunsul corect?
In timpul trecerii sangelui in organe, celulele: Sensul circulapei sangelui
a. preiau totalitatea oxigenului din sange; in raport cu inima
b. preiau intotdeauna aceeaji cantitate de oxigen; centripet
centrifug
c. preiau o parte din oxigenul din sange; (spre inima)
; nreiau o cantitate de oxigen variabila in functie de calitatea bogat in O2
> sale. sangelui sarac in O2
5. Spuneti care definitie este corecta.
-\nemia:
1. reprezinta scaderea nivelului normal al numaralui de 10. Spuneti care propozitii sunt adevarate. O hematic care
- cule rojii sanguine; pleaca din ventriculul drept, pentm a reveni la acelai ventricul,
este scaderea sub nivelul normal a cantitatii de trebuie:
:cT.oglobina in sange. a. sa treaca a doua oara prin inima;
6. Pentm fiecare gmp a, b, c redactati un text folosind intr- b. sa treaca obligatoriu prin toate organele;
i r>xl logic notiunile exprimate conform unei ordini precise: c. sa treaca eel putin o data prin capilarele intestinului;
a Oxigen dizolvat, lichid interstitial, membrana celulara, d. sa treaca obligatoriu prin plamani;
-z- -leie organelor; e. sa treaca o data la nivelul creiemlui.
b Degradarea materiel organice, oxigen, eliberarea 11. Pentru fiecare gmp a, b, c, redactati un text, reunind
--.ergiei, celulele organelor; in mod logic notiunile exprimate conform unei ordini precise.
c. Moleculele de aminoacizi, proteine ingerate, proteine a. Umplerea ventriculilor, diastola, sistola atriilor,
^eafice organismului, program genetic. expulzarea sangelui, sistola;
Fiecare exercitiu contine o afirmatie urmata de o b. Sistola ventriculara, atrii, valvule, artera pulmonara, aorta;
: e. Argumentati exactitatea unei afirmatii ?i a explicatiei. c. Debitul sangelui evacuat prin ventriculul stang,
Irmatia. Spuneti daca este corecta sau falsa. Cititi distributia in paralel, circulatiile cerebrala 1 coronara,
- liia. Spuneti daca este corecta sau falsa. Daca ambele supravietuirea organismului.
H E X C R E T i A IN L U M E A V I E
1. P R O C E S U L S E C R E T O - E X C R E T O R A L P L A N T E L O R
Reamintiti-va:
Vacuolele celulelor vegetale, acumuleaza diferite
substante rezultate din metabolismul celular.
In celulele vegetale excretia se realizeaza la
nivelul vacuolei.
Vacuolele depoziteaza deeuri metabolice toxice
(alcaloizi i unii acizi organici, Tn special acidul oxalic).
IHi Secretia la plante
Produ^ii metabolismului vegetal (uleiuri volatile,
raini, balsamuri, nectar, latex etc.) sunt depui fie in
interiorul celulei, fie sunt eliminati in spatiile intercelulare
sau in afara organismului.
Structurile care varsa produsele de secretie in spa-
tiile intercelulare, in canale sau la exteriorul organului
se numesc elemente excretoare sau glandulare.
Structurile care pastreaza produii de secretie in
1 Excretia plantelor
Excretia plantelor se realizeaza prin radacini i prin
frunze.
Excretia prin radacini ' "
Radacinile plantelor elimina ioni i substante in sol?
Plantele elimina, mai ales spre sfaritul perioadei de
vegetatie, cantitati importante de ioni, de substante minerale,
dar ?i unele substante organice cu molecula mica.
Aceasta excretie realizata de catre radacinile plan-
telor este un proces invers absorbtiei i este influentata
de pH-ul solului.
L LUCRARE PRACT/CA
EVIDENTIEREA GUTATIEI
I ^ M a t e r i a l e necesare
Ramura cu frunze, eprubeta mare, dop de cauciuc
perforat, tub de sticla, palnie, tub de cauciuc, clema i
suport.
78
Osmoza este procesul prin care apa traverseaza
o membrana semipermeabila, de la solutia mai putin
concentrata spre solutia mai concentrata.
Ecfiilibrul osmotic este atins in momentul Tn care
cele doua solutii au aceeai concentratie ionica sau
moleculara.
interiorul celulelor constituie elementele secretoare. 0
parte din produii de secretie se depun in citoplasma
celulei, iar altele se depoziteaza in vacuole (taninuru
alcaloizi, latexuri).
Printre plantele cu aparat secretor dezvoltat sunt
lamaiul, portocalul, tutunul, nucul, tomatele .a. Latexui
unor plante tropicale, terebentina ^\e coniferelor.
camforul 1 opiul sunt produi de secrepe ai plantelor
Cand solul are o reactie alcalina, excretia de iom
este slaba. Plantele leguminoase pot elimina prin
radacinile lor cantitati apreciabile de fosfor, cat i azoL
mai ales sub forma de aminoacizi.
Excrefia prin frunze
In varful i pe marginile frunzelor, in dreptial vaselor, sc
gasesc stomate modificate, care elimina, in timpul nopiii
apa sub forma de picaturi, constituind aa-numitul proces
de gutafie. Picaturile contin saruri i substance organice ^
de aceea, gutatia poateficonsiderata un proces de excretie
\ <3>
Modul de lucru
1. Intr-un dop de cauciuc perforat introducep o
ramura cu frunze, cu diametrul apropiat de eel al
orificiuluidopului (fig.l).
 2. Introduceti dopul cu ramura la partea inferioara
a unei eprubete mari.
3. Introduceti in orificiul dopului ?i un tub de sticla,
pus in legatura cu o palnie prin intermediul unui tub de
cauciuc de cea 30 cm lungime.
4. Fixati tubul i palnia pe un stativ, cu o clema.
5. Tumati apa prin palnie pana ce aceasta ramane
plina. Verificati etanarea.
6. Aezati instalatia la umbra i racoare.

In dreptul nervurilor se formeaza picaturi.

I ntrebdrl^jHlllgjijgii^
1. De ce a fost necesara prezenta unei coloane de apa?
2. Cine impinge apa in fmnze i determina elimi-
narea apei sub forma de picaturi?
3. Care sunt factorii de mediu care favorizeaza
eliminarea apei sub forma de picaturi? .1

2. E X C R E T I A A N I M A L E L O R

Reamintiti-va:
Apa reprezinta aproximativ 2/3 din greutatea totala
a organismelor vii.
Un animal acvatic (marin sau dulcicol) sau terestai
are tendinta sa-i stabilizeze nu numai temperatura,
ci i compozitia chimica a citoplasmei celulare i
compozitia chimica a sangelui (homeostazia).
Mentinerea homeostaziei ridica probleme diferite
Tn cele trei medii (apa sarata, apa dulce, aer).
La animalele vertebrate exista nu numai o excretie
renala, ci i una cufanata.
Produii eliminati de un organism viu depind Tn cei
mai Tnalt grad de tipul de regim alimentaral organismului.
Tn general, glucidele i lipidele din alimentatie au
ca produi finali ai metabolismului mai ales CO^ i
HjO, Tn timp ce proteinele elibereaza i substante
azotate (amoniac, uree, acid uric).

In urma proceselor biochimice din organism i, in
primul rand, a oxidarilor celulare rezulta energia ufilizata
de organisme in procesele vitale, dar i o serie de sub-
stante ce trebuie eliminate intmcat sunt fie nocive, fie
in exces.
Functia excretoare asigura astfel nu numai elimi-
narea deeurilor metabolice, ci ?i mentinerea constanta
a compozitiei mediului intem.
Excretia in seria animala a dus la aparitia unor
organe ce asigura filtrarea substanteior toxice i elimi-
narea lor la exterior
Sistemul excretor realizeaza eliminarea din orga-
nism a produfilor de excrefie (apa, samri minerale,
uree etc.) sub forma de urina.
Animalele vertebrate au sistemul excretor constituit
din rinichi i din cai de excrefie.
Unitatea esentiala morfofiziologica a rinichiului este
nefronul, alcatuit din doua elemente: glomerulul i
tubul urinifer
Mamiferele poseda o pereche de rinichi, situati in
cavitatea abdominala. Nefronii comunica cu o cavitate
din interioml rinichiului - pelvisul renal, de unde urina
se scurge prin uretere in vezica urinara.
La mamifere, de la vezica urinara pomete o uretra
care se deschide la exterioml corpului. La masculi trece
prin penis ?i servete i la eliminarea spermei.
Ureea este principalul produs final al excretiei
azotului in cazul mamiferelor.

I 79
 PARTICUURITATI ALE EXCRETIEI UNOR ANIMALE

Grupa de animale Particularitfiti ale nefronilor Caracteristici ale urinei

PETI Glomerulii sunt teduiji sau Economisirea apei se realizeaza printr-o foarte putina vehiculare a acesteia.
osoji marini chiar absenti.

Glomerulii sunt mari Apa abundenta ^i acccsibila; aceste animale elimina o cantilatc mare de urina
PE$TI activi. Nu sunt segmente care este diluata (hipotonica fa{a de mediul intern).
de apa dulce pentru reabsorbtia apei.

Suprafata defiltrareeste Urina este hipotonica faja de mediul intem ^i abundenta.

maie. Reabsorb{ia apei nu
AMFIBIENI are loc, sarurile sunt
conservate.
REPTILE Crocodilii elimina o urina mai concentrata fafa de mediul lor intem.
acvatice;
croccxlilii Glomerulii sunt bine
REPTILE dezvoltati. Reptilele terestre economisesc apa prin recuperarea ei de catre percjii cloacaii
terestre: ^erpii iji incat excreta o urina concentrata, semisolida sau solida.
^oparlele

Ansa Henle reabsoarbe apa
PASARI
^i Na*.
Nefronii sunt numeroiji,
MAMIFERE activi, cu glomeruli $i anse
Henle bine dezvoltati.
Urina este foarte concentrata (hipcrtonica), reabsorbtia apei se face $i in
cloaca.
Urina este concentrata prin reabsorbtia tubuiara (prin contracurent) prin
interventia unor hormoni.

Rinichiul este bogat vascularizat (fig.3). Artera nefronii desfaurati i aezati cap la cap, ar reprezenta
renala se ramifica in arteriole, apoi in capilare arteriale o lungime de aproximativ 75 km.
care se incolacesc in gheme (glomeruli).

vena renala

aorta zona corticala \

zona medulara I

vena cava inferioart-

capsula renala
artera renala

rinichi artera renala

vena renalS

ureter

vezica urinarS

uretra ~

AparatuI excretor ia om Sec|iune printr-un rinichi uman figS

Fiecare rinichi contine cea. un milion de glomeruli Mecanismul formarii urinei se desfaoara in t:.
(puncte mici iroii din zona corticala). Fiecare glomerul faze: filtrarea glomerulard, reabsorbtia tubuiara
este inconjurat de o capsula (capsula Bowman), de la secrefia tubuiara.
care se desprinde tubul urinifer Pentru un rinichi uman.

80
 Aa cum observa W. Bowman, care a descris in Rinichiul fabrica din substante plasmafice toxice,
secolul trecut capsula nefronului, aceasta functioneaza ca substante mai putin toxice, ce vor fi eliminate in urina,
un filtru prin care se produce urina primara din sangele precum acidul hipuric 1 sarurile amoniacale. Rinichiul
care circula prin glomerulul de capilare. Proteinele i sintetizeaza ipigmenti urinari, urocromul i urobilina
hemabjle din sange sunt retinute de fdtru, dar moleculele care coloreaza urina.
mai mici din plasma il strabat. Rata acestui proces poate fi Urina
masurata prin injectarea unui glucid vegetal cu molecula Urina este un lichid galben, u^or acid (5<pH<6,5),
mare - inulina. Inulina poatefiinjectata in sange pana la o dar poate deveni alcalin (pH=7,5) in cazul alimcntatiei
anumita concentratie i apoi masurata concentratia ei in predominant vegetariene; este sarata, are un miros
urina. Astfel se poate calcula cantita^_de_sange filtrata caracteristic cand este proaspata, dar degaja un putemic
de ambii rinichi. La om acesta este djl80^ 1 pezT^ miros amoniacal cand este expusa la aer, unde are loc
Cum se realizeaza absorbtia apei i a substanteior o fermentatie bacteriana.
dizolvate? Urina primara, o data formata, trece din cap- Un om adult elimina lafiecaremictiune 200-400 ml
sula in tubul urinifer. Are loc o putemica reabsorbtie a urina, cea 1500 ml in 24 de ore, volum care variaza in
apei i a unor anumite substante (glucoza^amin^^ functie de cantitatea de lichide baute, transpiratie,
ioni de sodiuetc.) din urina primara. temperatura, efort muscular
Celulele tuburilor urinifere au proprietatea de a Un litm de urina contine 950 g apa, in care sunt
secreta anumite substante, care se amesteca cu filtratul, dizolvate substante minerale (clomri, sulfati, amoniac,
intrand astfel in compozitia urinei. sodiu, calciu, potasiu etc.) i substante organice, printre
Prin reabsorbtie i secretie renala se formeaza urina care i substante toxice, uree (20 g), acid uric, acid
finala. hipuric i pigmenti, urocromul i urobilina.
Dei prin glomemli se filtreaza zilnic 1801 plasma,
FILTRAREA este evident ca nu se excreta decat o mica parte din
acesta cantitate.
sangele e filtrat la nivelul glo-
merulul, plasma fara pro-
Tuburile nefronului vehiculeaza o mare diversitate
teine patrunzand in capsula de materiale intre fluidul tubular ^\e care
Bowman
inconjoara tuburile la exterior
Nu numai peste 98% din apa este reabsorbita, ci ?i
REABSORBTIA
majoritatea sarurilor, toata cantitatea de glucoza,
apa ?/ unele substance (glu-
majoritatea aminoacizilor, a vitaminelor i 0 multime de
coza, aminoacizi) se reintorc
in sangele din capilarele ce alte substante importante, care reintra in felul acesta in
inconjoara porpunea tubulari circulatie i sunt conservate de organism.
a nefronului
Structura nefronilor difera in lumea vertebratelor,
in directa corelatie cu diversitatea mediilor de viata,
dar i cu nevoia conservdrii apei in organism a
unele substanfe fiecarei speed in parte.
Dintre vertebrate, pasarile i mamiferele excreta 0
urina mai concentrata decat sangele, fapt corelat cu
existenta unui segment subpre i alungit al nefronului,
EXCRETIA
numit ansa lui Henle.
In canalele colectoare din aceasta regiune apa este
urina finals extrasa pe cale osmodca, incat urina finala poate fi mai
concentrata decat plasma sanguina din care s-a for-
mat initial prin filtrare.
TrasaUira cheie a sistemului consta in faptul ca exista
Procesele prin care se formeaza urina finala flg 4 doua conducte prin care lichidul se scurge in directii
opuse i ele schimba intre ele substante.
i 81
^ Retinetil
O Echilibml hidric este asigurat printr-o mare
diversitate de stmcturi.
O Adesea, stmcturile excretoare au aspectul unor
tuburi prevazute cu cili i fac legatura intre cavitatea
corpului i mediul extem.
O Tuburile pot fi sinuoase i complicate, permitand
reabsorbtia unor componente i secretia altora in fluidul
care circula prin ele.
O Existenta stmcturilor excretoare permite organis-
mului sa exercite un control strict asupra concentratiei
lichidelor corpului, dupa cum substantele secretate sunt
mai concentrate sau mai putin concentrate in organism
decat in exterior.
O Principala fimctie a rinichilor este reglarea com-
COMPARATIE INTRE EXCRETIA PLANTELOR SI CEA A ANIMALELOR
PUNTE
Pentru plante problema echilibrului hidric nu este majora, peretii Pentru animale echilibrul hidric este esenfial 51 adaptativ pentru
celulari vegetali confera o toleranta considerabila faja de umflarea speciile ce traiesc in medii in care apa trebuie con.servata in
celulelor.
Plantele nu folosesc proteinele ea surse de energie, ele
metabolizeaza in primul rand glucidele (substanfe lipsite de azot).
Plantele lemnoa.se au tendinta de a depozita compu^ii azotati
(ligninele i alcaloizii) Tn xilemul din duramen.
Excretia $i bilantul hidric
Peftii, spre deosebire de nevertebratele marine, nu
sunt in echilibru osmotic cu mediul lor de viata.
Concentratia osmotica a corpului lor reprezinta aproxi-
mativ 2/3 din cea a mediului lor de viata, adica sunt
hipotonici in raport cu acesta. Petii au, deci, o pierdere
continua de apa prin tegumente.
apa eliminata
apa de^
Schimburi osmotice ia un pe^te marin fig-5
82
pozitiei i a volumului sangelui care, la randul sau.
determina volumul i compozitia lichidului extracelular.
O Functionarea rinichiului se deosebete de ce-
lelalte stmcturi excretoare prin faptul ca el prelucreaza
intreaga cantitate de lichid circulant.
O Unitatea flinctionala a rinichiului la animalele ver-
tebrate este tubul urinifer sau nefronul.
O Prezenta i marimea glomemlilor sunt adaptative
pentm mediul de viata al animalului. Nevoia de econo-
misire a apei in organism se coreleaza cu reducerea
suprafetei de filtrare a sangelui.
O Animalele pot h^i in conditii de uscaciune extrema
i in ape cu salinitate crescuta, dar i in mediu acvatic
dulcicol atunci cand organismul este inundat de apa.
ANIMALE
organism.
Animalele au 0 nutritie bogata in proteine, iar prin degradarea
aminoacizilor se elimina azot. Majoritatea mamiferelor formeaza
uree ca produs final al metabolismului iizotat (mai pufin toxica
decat amoniacul).
Pentm compensarea pierderilor de apa, petele bea
foarte multa apa, care va trece din intestin in sange.
Excesul de samri astfel absorbite nu vor ft eliminate
prin rinichi, ci printr-un transport activ" la nivelul
branhiilor, care elimina astfel in mod constant samri in
apa inconjuratoare.
Nevertebratele, dar i vertebratele de apa dulce
(peti i amfibieni) au intotdeauna corpul hipertonic in
raport cu apa dulce care-i inconjoara.
apa absorbita saruri
eliminate
urina (eliminare de apa)
Schimburi osmotice la un pejte de apa dulce fig- 6
 Prin tegumentele lor patrunde permanent apa insotita de o pierdere de saruri. Apa este eliminata prin rinichi
irina). iar sarurile sunt recuperate fie pe cale alimentara, fie printr-un "transport activ" la nivelul branhiilor, care
^r>>orb in mod constant saruri din mediul acvafic.
La animalele terestre, cand aportul de apa compenseaza pierderile suferite, bilantul de apa (hidric) este
r:hilibrat. In deshidratare, bilantul hidric este negativ i moarteaa survine mai devreme sau mai tarziu.
Biian^ul hidric al unui animal terestru
Principalele surse de apa sunt:
1. apa de baut (absenta la unele animale)
2. apa continuta in alimente
3. apa formata prin oxidarile substanteior organice
i nivel celular:
- oxidarea a Ig de glucide = 0,6g apa
- oxidarea a 1 g de lipide = 1,1 g apa
- oxidarea a I g de proteine = 0,3g apa
Principalele cai de eliminare a apei sunt:
a. respiratia (vapori de apa)
b. transpiratia (sudoarea)
c. urina i excrementele.
3. C O N T R O L U L E X C R E J I E I
Vascularizatia rinichiului poate fi observata pe un
rreparat obtinut prin injectarea in rinichi de materiale
r^asiice de culori diferite: roz in artera renala, albastru
- ' ena renala, galben pa! in ureter, i apoi distrugerea
^sumrilor prin tratarea cu acid. Urina se formeaza din
>onge prin filtrarea acestuia, reabsorbtie i secretie.
in urma filtrarii la nivelul glomemlilor renali se
rc-rmeaza o cantitate imensa de urina primara (170 1
m 24 de ore) care va fi supusa unui control hormonal
m ceea ce privete schimburile lichidului de aici cu
singele din reteaua din jur.
aport de apa
pierdere de apa
^^^^^^
M 7
Sistemul nervos influenteaza indirect activitatea
renala prin influentarea irigatiei rinichiului. Centrii
nervo^i care controleaza acest proces sunt situati in
bulbul rahidian, hipotalamus i scoarta cerebrala.
El iminarea produilor de dezasimilatie la nivelul rinichilor
se realizeaza printr-un proces de diaUzd sau de difiizie
selectiva printr-o membrana semipermeabila. Acest proces
a fost imitat de tehnica prin realizarea unor instalatii ce pot
fi numite rinichi anificiali. Sangele din artera radiala este
condus printr-un sistem de vase de plastic intr-un dializor
cilindric in care circula un lichid asemanator cu plasma.
Sangele pierde ureea i bicarbonatii i se intoarce purificat
printr-un alt sistem de tuburi.
Retineti!
O Rinichii au rol esential in economia organismului;
integritatea morfologica i fimctionala a acestor organe
este de importanta vitald, fiind principalele organe
reglatoare ale compozitiei chimice a mediului intem
necesar destaurarii proceselor vietii.
O Compozitia mediului intem implica ^i mentinerea
unei temperaturi constante, proces complex in care
intervine evaporarea sudorii.
O Plamanii intervin in excretie, prin eliminarea
dioxidului de carbon, dar i a vaporilor de apa.
I 83
 unele secretii celule CO, eliminat excretata celule pierderi prin
active prin plamani prin urina active exfoliere

VraEEETCATT-m CUNOSTINTEI^r
1. Controlati-va cunojtintele:
Copiati denumirile acelor organe care apartin
sistemului excretor, ordonandu-le dupa traiectul urmat
de urina, de la formarea sa pana la eliminare:
intestin - vezica - rinichi - esofag - uretra - ure-
ter - vena.
2. Scrieti propozi|ia care corespunde eel mai bine
defmitiei urinei:
a. limfa este bogata Tn substante de dezasimilatie;
b. sangele este lipsit de proteine;
c. plasma este lipsita de proteine;
d. plasma este modificata i lipsita de substantele
utile ale organismului;
e. este plasma modificata lipsita de substanje de
dezasimilatie.
3. Subliniati afirmatiile false: / de glucoza in plasma dupa un pranz.
Urina:
a. este elaborata de rinichi;
b. este stocata pentm un anumit timp in vezica urinara
c. este produsa periodic;
d. este produsa din plasma sangelui care sosete
prin arterele renale;
e. eliminarea sa nu are nici o consecinta asupra
compozitiei sangelui din venele renale.
4. Constmiti ofrazareunind logic cuvintele urmatoare:
ureea - protidele - urina;
5. Faceti o fraza reunind logic cuvintele propuse
maijos i in ordinea mentionata:
aport de lichide - volumul plasmei - constant -
eliminarea urinei.
6. Judecati asupra exactitatii afirmatiei i a expli-
catiei alaturate. Fiecare exercitiu contine o afirmatie
urmata de o explicatic. Cititi afirmatia, spuneti daca
este adevarata sau falsa. Cititi explicatia, spuneti daca
este adevarata sau falsa. Daca sunt adevarate, spuneti
daca explicatia justifica sau nu afirmatia.
a. O parte din glucidele provenite din alimentatie
sunt evacuate
Deoarece: urina este fabricata de rinichi din plasma.
b. Eliminarea urinei se opune creterii concentratiei
Deoarece: nu exista glucoza in urina, exceptand
cazul de diabet zaharat.
c. Volumul i concentratiile in ioni minerali ai plasmei
variaza putin.
Deoarece: volumul ?i compozitia urinei sunt variabile.
d. Sangele venei renale este mai bogat in uree decat
eel din artera renala
Deoarece: urina este mai bogata in uree decat
plasma sanguina.

84
3 1
"
FUNCTIILE DE
RELATIE
f SiNSilBILITATEA $1 MISCAREA
IN L U M E A V I E
I . MICAREA 1 S E N S I B I L I T A T E A P L A N T E L O R
Reamintiti-va:
Micarea este o Tnsuire generala a viului, ce se
intalnete la toate nivelurile de organizare ale acestuia:
celular (curenti citoplasmatici), individual (locomotie),
populational (migratie).
m. Excitabilitatea sau sensibilitatea este, de aseme-
Plantele sunt organisme /orate i realizeaza micari
de deplasare a unor organe (radacini, tulpini, carcei etc.),
cauzate de unii factori externi (lumina, temperatura, apa
etc.) i de factori intemi (hormoni sau fitohormoni).
Mijcarile plantelor sunt tropismele i nastiile.
H Tropisme
Micarile plantelor care se pot realiza intr-o singura
directie, sub actiunea unui factor extem (gravitatie,
lumina, umiditate, atingeri, substante chimice etc.), se
numesc tropisme. Cresterea in directia stimulului
constituie un tropism pozitiv, iar indepartarea de stimul
constituie un tropism negativ.
86
nea, o insuire a oricarui organism prin care acesta
raspunde la modificarile mediului.
Speciile cuprinse Tn regnui PLANTAE nu au mi-
cari de locomotie.
Fototropismul reprezinta creterea organelor plantei
in functie de lumina. In general, tulpinile aeriene se
indreapta spre lumina, in timp ce radacinile se in-
departeaza de lumina. Fototropismul este sub controlul
unui fitohormon, numit auxind - substanta care stimu-
leaza cresterea prin marirea dimensiunilor celulelor.
Prin experimenhil din fig. I poate fi demonstrat rolul
auxinei in alungirea primei fmnze, sub forma de deget
de manu^ia, care protejeaza mugurele la plantele din
familia graminee. Aceasta frunzulita protectoare se
nume?te coleoptil.
1. Taierea coleoptilului la o planta de ovaz, alaturi
de un coleoptil normal.
2. Plantula nu se mai alungete, comparativ cu
coleoptilul normal alaUirat.
3. Butaul obtinut se pune pe un agar nutritiv (sub-
stante nutritive de origine animala, solidificate cu aga-
m l " extras din unele specii de alge roii) i se lasa pana
cand auxina patmnde in agar.
4. Fragmenml de agar ce contine auxina aplicat dea-
supra sectiunii coleoptilului detennina alungirea rapida
a acestuia, ca in coleoptilul normal (5).
Plantele din fig. 2 au fost crescute in intuneric, apoi au
fost expuse la lumina (partea dreapta) pentm cateva ore.
 Geotropismul (gravitropismul) este declanat de
gravitatie care, spre deosebire de lumina, determina o
reactie permanenta i uniforma.
Fotografia alaturata ilustreaza geotropismul unei
planUile de floarea soarelui tinuta la intuneric. Plantula
are varsta de 5 zile. In prealabil a fost aezata orizontal
^1 a fost marcata la distante de 0,5 cm. Dupa numai 30
mmute a fost detectata curbura de orientare a plantei
in sus. Pozitia cea mai apropiata de verticala a fost
realizata in timp de aproape 2 ore.
Tigmotropismul este micarea realizata de carceii
-lantelor agatatoare (vita de vie, mazare etc.) i de
irful plantelor numite volubile, ce vin in contact cu
>uportul (fasole, zorele etc.) i care determina o cre^tere
megala pe cele doua parji opuse.

M3

Nastii V ^
Nastiile sunt mifcdri neorientate sau independente de directia stimulului extem. Exemple de nastii:
- deschiderea florilor de brandua i lalea, ca raspuns la creterea temperaturii - termonastii;
- deschiderea florilor de regina noptii la caderea serii - fotonastii;
- indoirea i aplecarea finnzei de mimoza atunci cand aceasta este atinsa uor- seismonastie (Mimosa pudica).

MISCARILE PLANTELOR

Tipul de miscare Factorul care determina miscarea (excitantui) Lace plante se intalnesc

TROPIS.ME
fototropisme lumina peiiolul frunzelor ^i tulpinile plantelor
geotropisme gravilatia la toate radacinile plantelor (geotropism pozitiv) ?i
tulpinile acestora (geotropism negativ)
tigmotropisme contactui cu suportul la toate plantele agatatoare (vija de vie. bostan.
iedera) plante volubile (hamei, volbura. fasole
etc.)

.NASTII

I'otonastii lumina Ilori de papadie, regina noptii,

frunze de trifoi, salcam .a.

termonastii temperatura flori de brandu^a, lalea

^ Retineti!

O Lumina este esentiala pentm plante, intensitatea acesteia influentand direct procesul de fotosinteza.
O Intensitatea inegala a luminii determinafototropismele sau micarile orientate i fotonastiile sau micarile
neorientate.
O Influenta luminii asupra plantelor se manifesta nu numai prin intensitatea sa, ci i prin durata de actiune.^
87
 Geotropismul (gravitropismul) este declanat de
gravitatie care, spre deosebire de lumina, determina o
reactie permanenta i uniforma.
Fotografia alaturata ilustreaza geotropismul unei
plantule de floarea soarelui tinuta la intuneric. Plantula
are varsta de 5 zile. In prealabil a fost aezata orizontal
51 a fost marcata la distante de 0,5 cm. Dupa numai 30
minute a fost detectata curbura de orientare a plantei
in sus. Pozitia cea mai apropiata de verticala a fost
realizata in timp de aproape 2 ore.
Tigmotropismul este micarea realizata de carceii
plantelor agatatoare (vita de vie, mazare etc.) i de
\l plantelor numite volubile, ce vin in contact cu
suportul (fasole, zorele etc.) i care determina o cre^tere
inegala pe cele doua parti opuse.

Nastii
Nastiile sunt mifcdri neorientate sau independente de directia stimulului extem. Exemple de nastii:
- deschiderea florilor de brandua i lalea, ca raspuns la creterea temperaturii - termonastii;
- deschiderea florilor de regina noptii la caderea serii - fotonastii;
- indoirea i aplecarea frunzei de mimoza atunci cand aceasta este atinsa uor- seismonastie (Mimosa pudica).

MISCARILE PLANTELOR

Tipul de miscare Factorul core determina miscarea (excitantui) Lace plante se intalnesc

TROPKSME
folotropismc lumina pejiolul frunzelor ^i tulpinile plantelor
geotropisme gravilatia la toate radacinile plantelor (geotropism pozitiv) ^i
tulpinile acestora (geotropism negativ)
tigmotropisme contactui cu suportul la toate plantele agatatoare (vifa de vie. bostan.
iedera) j i plante volubile (hamei, volbura. fasole
etc.)

NASTII

I'otonastii lumina Ilori de papadie, regina nopjii,

frunze dc trifoi, salcam ^.a.

termonastii temperatura flori de brandu^a, lalea

^ Retineti!

O Lumina este esentiala pentm plante, intensitatea acesteia influentand direct procesul de fotosinteza.
O Intensitatea inegala a luminii determinafototropismele sau micarile orientate i fotonastiile sau micarile
neorientate.
O Influenta luminii asupra plantelor se manifesta nu numai prin intensitatea sa, ci i prin durata de actiune.
I
 L LUCRARE PRACT/CA 0 <S>
am. CUM GASESC RADACINILE APA SI FRUNZELE LUMINA?

'''^Competente speci^c^P 3. Puneti o bucata de sugativa uda peste aceste

Formularea dc ipoteze.
Observatii experimentale.
Comparatii i interpretarea observatiilor.
Formularea concluzii lor.
Materiale necesare
15 boabe de grau, pipete, foarfece, o foaie de staniol,
cutie Petri, banda adeziva, vata hidrofda, hartie sugativa,
o coala de carton, foarfece, solutie nutritiva.
^odufde lucru
Cu doua zile inainte de investigatia propriu-zisa se
pun la inmuiat boabele de grau.
1. Selectati 4 boabe de grau umflate i puneti-le pe
o cutie Petri.
2. Dispuneti aceste boabe intr-o linie dreapta, per-
pendicular unui fata de celalalt, care sa treaca prin centrul
cutiei Petri ca in figura 4.
seminte.
4. Acoperiti sugativa cu vata uda, astfel incat cutia
sa fie total acoperita, inchideti cutia Petri cu capacul ei
i lipiti-1 cu banda adeziva.
5. Aezati cuda in pozitie verticala, sprijinind-o cu
doua benzi de carton.
6. Luati alte 6 boabe de grau umflate, le punep la
incoltit intr-o cutie Petri, cat mai distantate intre ele i
adaugati putina apa cu saruri nutritive.
7. Aezati ambele cutii intr-un loc uscat, timp de
2-3 zile.
8. Dupa incoltirea acestor seminte, observati directia
in care sunt orientate radacinile ?i frunzele plantulelor.
9. Confectionati din staniol 3 coifuri mici, prin
rasucirea foliei pe varfiil unui creion. Aezati cate un
coif in varful a 3 plantule.
10. Aezati cutia Petri cu cele 6 plantule intr-un loc
luminos timp de 4 zile ?i aveti grija sa le udati zilnic.

H Observatii $i concluzii
1. De ce semintele incoltesc la intuneric?
2. Ce factori ai mediului au influentat directia de
cre^tere a frunzelor i a radacinilor plantulelor din
cufiile Petri?
3. in ce directie cresc frunzele plantulelor de grau
neacoperite?
4. Ce influenta a avut coiful de aluminiu asupra
directiei de cretere a plantulelor de grau?
5. Care este factorul de mediu care a influentat
directia de crejtere a frunzelor plantulelor?

fig. 4
88 I
 : O R G A N E L E D E S I M J IN L U M E A de neuroni senzitivi in epiteliul olfactiv.
ANIMALA Epiteliul olfactiv al vertebratelor se numete mu-
Sistemul nervos al unui animal este permanent coasa olfactiva. Mucoasa olfactiva poate fi localizata
-format prin intermediul unor formatiuni nervoase intr-o singura fbsa nazala (ca la vertebratele fara falci)
ceciale, denumite receptori. Receptorul este, aadar, sau in cele doua fose nazale, ca la toate celelalte verte-
structura periferica a sistemului nervos, cu rolul de a brate (cu falci).
r-cTcepe o anume forma de energie (stimul sau exci- La vertebratele terestre, fiecare fosa nazala comu-
-int I 51 de a 0 transforma intr-un proces de excitatie nica cu exteriorul printr-o nard externa, dispusa latero-
JTS oasa (impuls nervos). anterior de botul animalului i cu interiorul (cavitatea
Organele de simt ale animalelor pot fi grupate in bucala) sau faringele prin nara interna.
iriiamari categorii: organe sensibile \astimulichimici La vertebratele tetrapode mucoasa olfactiva este
organe sensibile la stimuli fizici. La aceste doua cutata, aceste pliuri sunt sustinute de excrescente carti-
-iiegorii de organe de simt se adauga simtul pozitiei laginoase sau osoase, denumite cornete.
:TpuIui (proprioceptori).
La vertebratele inferioare receptorii gustativi
Organe sensibile la stimuli chimici (mugurii gustativi) sunt localizati, pe suprafete intinse
ale corpului, dar i in cavitatea bucala, inregistrand sub-
In lumea organismelor unicelulare nu putem vorbi
stantele chimice prezente in mediul acvatic i pe cele
:e existenta organitelor specializate pentru receptia
din alimentele ingerate de animal.
:-.Tiulilor chimici. Aceasta se realizeaza pe intreaga
La mamifere, limba este principalul sediu al
-prafata a corpului.
receptorilor gustativi i mugurii gustafivi se asociaza in
Receptorii pentru miros 1 gust sunt numiti chemo-
proeminente, denumite papile gustative.
::eptori. Aceste doua simturi nu pot fi izolate intot-
leauna unui de celalalt. In general, la animalele teresfre, Unele papile gustative ale limbii indeplinesc i o
2Jsml este un simt chimic, de contact cu substanta chimica functie mecanica, protejand limba de actiunea distruc-
iizoK ata, in timp ce mirosul se exercita la distanta, fie de tiva a alimentelor prea dure.
. iJe substante gazoase, fie de picaturi sau particule
. ustente in aer.
Organe sensibile la stimuli fizici

Aceste organe de simt sunt mult mai variate decat

fig. 5 fosetele faciale ale crotalilor etc.).
Cu un penson care a fost introdus in apa indulcita
atingem tarsul anterior al unui fluture ale carui aripi au
fost imobilizate cu grija. FluUirele ii deruleaza trompa.
Flumrii de zi i alte insecte au simtul gustativ localizat
pe piesele bucale. De ce?
Receptorii olfactivi ai vertebratelor au o structura
isemanatoare cu cei ai nevertebratelor, adica prezenta
chemoreceptorii i pot fi grupate, la randul lor, in doua
categorii:
a. Receptori de contact, sensibili la stimularea
directa - pipait, presiune, temperatura, deplasare in
mediul de viata etc.
Aceti receptori pot fi raspanditi pe toata suprafata
corpului (exemplu: simtul tactil ?i simtul termic,
localizate in pielea a numeroase animale) sau in zone
precise ale corpului (exemple: linia laterala a petilor,
Linia laterala este un organ de simt prezent la pefi,
constituit dinfr-un ?ir de orificii aezate in linie in lungul
capului i al partilor laterale ale corpului in care se
gasesc peri senzoriali. Aceti receptori percep variatiile
presiunii apei i servesc la detectarea obiectelor aflate
in micare. De la acest organ, informatiile sunt fransmise
la creier prin nervul liniei laterale.

I 89

Linia laterala la pejte fig ^ Organele cordotonale pot fi localizate pe antene.
b. Receptori de distant^, sensibili mai ales la stimuli
sonori - auzul i la stimuli luminoi - vdzul. Auzul este
legat in lumea animala de simtul echilibrului, fiind
percepute de receptori ai auzului fi ai echilibrului.
Sunetele nu sunt percepute de piele, ci de celule
senzoriale specifice ce alcatuiesc organulstatoacustic.
Primul organ statoacustic din lumea animala este
statocistul, care are in interior statolite, ce se sprijina
pe varful cililor celulelor senzoriale. Statociti au
meduzele pe marginile umbrelei, viermii, molutele,
insectele acvatice, echinodermele.
mmm celule situate in mod normal sus"
wmm celule situate in mod normal jos"
Organul echilibrului la un meic
90
Insectele terestre au orga-
ne timpanale, timpanul fiind
-\
M
tegument cu foarte putina chi-
tina, sub care se gasete o cavi-
tate (subtimpanala) provenita
timpanh
dinfr-o trahee foarte dilatata ?i
tihie
care indeplinete rol rezonator.
Timpanele cosa^ului sunt situate pe tibia g
primei perechi de picioare j
Insectele percep sunete pe care omul nu le poate
auzi. De ex.: femeia tantarului (Culex) emite in zbor
sunete de inalta frecventa, care produc vibratii ale
antenelor masculilor, prevazute cu numeroi peri.
Excitatia ajunge prin nervul auditiv la ganglionul nervos.
Nu toate animalele au organe auditive.
La insecte, organele auditive sunt reprezentate de
organe cordotonale care inregistreaza toate tipurile
de vibratii (sunete, micari ale aerului etc.) i care
intervin i in echilibru.
palpi, aripi, picioare, torace etc. Ele sunt asociate uneori
cu organe timpanale sau cavitati inchise de o mem-
brana care vibreaza (de exemplu, la greier, lacusta etc.).
La vertebrate, urechea, intotdeauna situata in re-
giunea cefalica, se dezvolta progresiv in trei componente:
- urechea interna la peti, cu rol preponderent in
echilibru i mai mic in auz;
- urechea interna i urechea medie la amfibieni, rep-
tile i pasari (cu un singur oscior denumit columela);
- urechea interna, urechea medie i urechea externa
la mamifere (cu trei oscioare i cu organul lui Corti) -
(vezi figura 15 de la lectia Sensibilitatea la om").
Frecventa sunetelor percepute de animale este
extrem de diferita.
Omul aude" frecvente cuprinse intre 16 vibratii s
i 20000 vibratii/s, in schimb unele animale (liliecii (
percep ultrasunetele cu peste 100000 vibratii/s.
Ecolocatia reprezinta emisia i receptia de sunete
sau de ultrasunete care permit animalelor sa repereze
obstacolele sau sa detecteze prada intr-un intuneric
deplin (hliecii, delfinii .a.).
 c. \azul
Fotoreceptorii in lumea vie
Lumina reprezinta un factor vital in hranirea au-
rwofa. de aceea la unele organisme unicelulare (de
:Xinplu flagelate) s-a diferentiat un organit de culoare
"!|ie. fotosensibil, numit stigma.
In multe organe ale plantelor exista un pigment de
-jmsrk proteica denumit fitocrom, substanta chimica
: i-senta in doua forme: activa, cand planta se gase^te
i. hunina roie inchisa sau lumina normala a zilei i o
Ocelii au fonna unor vezicule optice pline cu un corp
vitros iar celulele vizuale sunt indreptate spre lumina (la
cnidari, viermi, molute, artropode, echinoderme).
in grupul molu^telor poate fi urmarita complicarea
structurala de lafosete vizuale provenite prin adancirea
ectodermului (a) la vezicule optice cand foseta vizuala
se adancete ?i se umple cu o substanta gelatinoasa
(corp vitros) cu rol de concentrare a luminii (b). in felul
acesta, celulele vizuale sunt mai bine aparate de factorii
mediului de viata. Ochii caracatitelor (c), prin organizarea

retinS

epiderma (Iotoreceptoare)
cornee
celulS cristalin
cristalin
iotoreceptoare
cclula
ceiula iris
Iotoreceptoare
pigmentara corp vitros
ceiula
pigmentara

fig.9

- a inacfiva, cand planta este expusa la culoare roie
-iisa sau intuneric.
Forma activa a fitocromului regleaza importante
- -xese vegetale (fotoperiodism).
Organul perceptiei luminoase este ochiul. Acest or-
- a existat la toate animalele ce au trait sau traiesc la
-Tima.
-Animalele lipsite de ochi pot sa o perceapa cu for-
-aduni mai simple: celule vizuale tegumentare, pete
zuale, oceli, omafidii, ochi compui. Rama, de pilda,
-e printre celulele tegumentului i celule sensibile la
-'nind. Aceste celule senzitive se pot aglomera for-
mand vezicule oculare (la lipitoare).
Celulele vizuale cu bastona?e sensibile la lumina
' : prelungiri pana la inelul nervos.
lor superioara, amintesc de cei ai animalelor vertebrate.
Cele doua camere ale ochiului sunt separate printr-un
perete constituit din cristalin i corpul ciliar. Camera
anterioara este limitata spre exterior de corneea
transparenta.
Ochii compufi caracteristici artropodelor (fig. 10)
au celule fotoreceptoare i celule pigmentare dispuse
in formatiuni denumite omatidii.
Cristalinul, de forma conica, dirijeaza razele lumi-
noase. Celulele pigmentare se gasesc la baza crista-
linului; unele celule pigmentare speciale se pot extinde
i inconjura omatidia separan5-o de cele din vecinatate.
Numaml omatidiilor dintr-un ochi compus este foarte
mare (injur de 20 000).

a. Ochiul compus al
gandacului de bucatarie
b. Cristalinul de forma
conica dirijeaza razele
luminoase. Celulele pig-
mentare pot tnconjura
omatidiile
 COMPONENTELE OCHIULUI ANIMALELOR VERTEBRATE

Regiunile ochiului Functii

Tunica externa
Sclerotica Protejeazii globul ocular
Corneea transparenta Focalizeaza lumina
Tunica medie
Coroida Rol de hriinire a ochiului
Strat pignientar Previne retlexia luminii
Iris Mic^oreaza sau marete pupila in tuncpe de intensitatea luminii
Pupila Asigura patrunderea luminii
Cristalinul Direcponeaza lumina catre celulele fotosensibile
Umoarea apoasa Transmite lumina $1 menpne presiunea oculara
Corpul vitros Transmite lumina i constituie un supoil pentru ctistalin
Tunica internet
Retina Absoarbe ^i converte^te linnina in impuls nervos
Foveea Asigura acuitatea maxima
Originea nervului optic (pata oarba) Transmite impulsuri nervoase la creier
Retina
Razele de lumina care tree prin cristalin stimuleaza
individual celulele cu conuri din fovee, generand un sclerotica-
retina
impuls nervos care este transmis prin celulele bipolare coroida
i multipolare la nervul optic i de aici la creier, unde
fovee
formeaza senzatiile vizuale.
pata
Informatia poate ft transmisa ?i orizontal in retina oarba
prin celulele orizontale.
Celulele cu bastona nu sunt prezente in fovee, ci
cornee^.
mai ales la marginile retinei i sunt raspunzatoare de u moare-
upoasa
vederea la lumina slaba.
muschi ciliar
Celulele cu con functioneaza mai bine la lumina corp vitros
putemica i sunt concentrate in fovee.
Toate mesajele de la organele de simt sunt proiec-
Structura ochiului uman
tate pe scoarta cerebrala, care le analizeaza i le trans-
forma in senzatii (contiente).
Organele de simt au o evolutie progresiva sant ce separa lobul
frontal de lobul parietal
in lumea animala, in timp ce sensibilitatea
tegumentara se restrange treptat, ramanand ^anf perpendicular

numai tactila, termica i dureroasa.

Elementele receptoare din pielea anima- zona senzitiva
lelor inferioare sunt celulele tegumentare 1
ele sunt excitate de oricare stimul extem. La
animalele superioare, elementele receptoare
se specializeaza in receptia unui anumit ex-
citant.
Fa|a externa a emisferei cerebrale stangi ia om fig. 12

92 I
 I

Organe de simt ale pozitiei corpului (proprioceptori)

Organele proprioceptive sau proprioceptorii sunt organe de simt specializate prin care animalul dobande?te
formatii despre propriul corp, spre deosebire de toate celelalte organe de simt, care fumizeaza informatii din
lediul de viata (organe exteroceptive).
Urechea intema a vertebratelor ^ i statoci^tii nevertebratelor deservesc atat simtul static (pozitia) cat i
SHnnil cinetic al organismului. Muchii adapostesc receptori de tensiune care informeaza sistemul nervos
despre pozitia exacta a corpului sau a unor parti ale acestuia.

CINE INFORMEAZA SISTEMUL NERVOS AL ANIMALELOR NEVERTEBRATE?

STIMULI FIZICI CHIMICI

SIMTUL Tactil vazui A u z u l i Mirosul Gustul

echilibrul
1 Spongierii Toata suprafata - - - -
corpului
f Cnidari i Celule senzitive Oceli sau Statocijtii constituit! din Celulele chemorcceptoare sunt celule
' celenteratele) pc toat;! suprafata receptori ai .statolite car's se sprijina senzitive rasfiandiie pe toatS suprafata
corpului intensitatii luminii pe vSrful celulelor corpului, diu- mai ales pc tentacule
senzoriale
Viermii la|i liberi Celule senzitive Pete pigmentare i Slatociijii Celule senzitive cu cili sau flageli cu rol
pe toata .suprafata oceli oUiactiv $i gustativ
corjjului
Viaroii cilindrici - - - Celule sen/oriale chemorcceptoare bine
para/.iii dezvoUaie situate in fosele olfactive
Moluijtele Celule senzitive Doi ochi siiuali in Slatoci^ti situati in Celule senzoriale situate tn gropite
iBtefopode (melci) pe corp, tentacule v&ful tentaculelor regiunea cefalica ?i olfactive
i mania lungi picior
Lamelibranhiatele Pi'in marginile Oceli pe inarginea Statoci^ti in picior Pe branhii i in cavitatea paleaia exista
fscoici) mantalei ^i palpi mantalei celule chenioreceptoare
bucal i
Cefalopotiele Pe tot coipul Iji pe Ochi cu strueturt Statoci^ti in regiunea Celule .senzoriide cu Pe brate, pe
'lepii. caracati|c) brate complexa cefalicS cili in fosele branhii si in
olfactive, a^ezate cavitatea paleaia
Tnapoia tKhilor, cu exists
care simt prada de chemoreceptori
la distanta
.\rtropode Peri^ori senzitivi Oceli (ochi Statoci^ti situati in Chemoreceptorii sunt bine diferentiat!.
Chelicerate pe structurile din simpli) partea anterioara a situat! in fante ale epiteliului
'jiianjeni, capuije, zona gurii celalotoracelui
scorpioni)
Antenate Peri^ori senzitivi Ochi simpli ?i Statoci;;ti situati la baza Peri senzoiiali Antcnele au ?!
'crustacee ^i situati fi6 antene ochi compuji antenelor situati pe corp, pe functie giistativa
miriapode) apendice;! in
special pe antene
Insecte Peri^ori senzitivi Ochi coiTijiuiii Organele timpanale Fosele olfactive iji Celule senzoriale
situati pe antene :ji care inregistreaza prezente la insectele antene prevazute cu situate pe antene.
pe structuri din iiu numai terestre. peri sensibili. Albinele, fumicile
zona gurii intensitatea Auzul e bine dezvoltat Simtul olfactiv este ffi fluturii au
luminii. ci i)i foarte dezvoltat simtul gustului
forma $1 culoarea bine dezvoltat

Echinoderme Celule senzitive Unele specii au .Statociyti Sensibilitatea gustativS olfactiva este mai
pe tol coipul oceli redusa decfit cea a insectelor
- Kordate ^i Celule senzitive
., :,u'.>cordrtte pe toata suprafata
corpului iji pe cili

i 93
 CUM PRIMESC VERTEBRATELE INFORMAJII?

SIMTUL

Animalul tactil vazul auzul mircsul gustul simturi

speciale
Pe^jtii Toata suprafata Vedere Obuna Sensibili la Bine Linia
corpului, dar colorata; nu au receptie a substantele dezvoltat, de laterala,
mai ales prin vedere sunetelor tn solubile tn apa. 500 ori mai .sensibiUt la
Tnotatoare !^i binoculara. apa ^i nulii in Au fosete sensibil la vibratiile
mustati. afara apei. Au olfactive. dulce decat apei.
numai ureche omul.
intema.
Amfibienii Simt umezeala, Vedere Bine dezvoltat. Au saci cu Putin Mormolocii
caldura, frigul coloratii. Au ureche mucoasa dezvoltat. au linie
^i presiunea. percep bine internii i olfactiva. laterala.
orice miijcare. ureche medie.
Reptilele Putin Vedere Putin MeditxTu, cu Putin Organe
dezvoltat. colorata. dezvoltat. exceptia dezvoltat. sensibile la
reprilelor razele
priidatoare. infraro^ii.
Pasarile Ciocul este i Vedere foarte Foarte Au mucoasa Putin Orientarea
organ tactil. buna; vad perfectionat. olfactiva i doua dezvoltat. prin
colorat. miri; slab ultrasunete la
dezvoltat. anumite
specii.
Mamiferele Bine dezvoltat. Vedere Au ureche Mucoasa Putin
exemple; colorata. interna. olfactiva. Apare dezvoltat.
nasul.
Pisica Pipaie cu peril O vedere Dezvoltat, dar Bine dezvoltat, Putin
tacdli i cu noctuma foarte inferior celui al dar inferior dezvoltat.
urechile. buna. cainelui. cainelin.
Cainele Foarte Vedere buna; Foarte Foarte dezvoltat. Putin Orientare
dezvoltat. nu disceme dezvoltat. de 10() milioane dezvoltat. binia.
culorile. ori mai bun decat apreciaza
al omului. distanjele.
Calul Peri tactili. Nu are vedere Mai dezvoltat Slab dezvoltat. Putin Detecteaza
colorata. deciit la om. dezvoltat. cu uurinta
apa in
de^erturi.

I ORGANE DE SIMT A L E OMULUI

Reaniintiti-> a:
Sensibilitatea este una dintre insu^irile fundamen-
tale ale organismelor din cele cinci regnuri.
Organismele detecteaza, interpreteaza i raspund
la modificarile mediului (de exemplu: stimuli lumino?i,
mecanici, chimici etc.).
La organismele unicelulare, lipsite de sistem
nervos, receptionarea i raspunsul la un anumit stimul
au loc in aceeai ceiula.
Animalele au organe de simt care informeaza
sistemul nervos i organele efectoare care executa
comenzile acestuia.

94 ,
 Receptorii specializati capteaza informatiile din mediul inconjurator i le transforma in impulsuri sau mesaje
re sistemul nervos. Aceste mesaje sunt conduse spre centrii nervo?i prin nervii aferenti: nervi cranieni
r u creier (encefal) i nervi spinali pentru maduva spinarii.

ORGANE DE SIMT ALE OMULUI

Relea Un an.samblu de receptori tactili, termici $i dureroi.

Ochi Un an.samblu complex de medii transparente care functioneaza ca un sistem de lentile ce perniit fomiarea unei
imagini. Retina tran.slbnna aceste imaaini Tn impulsuri transmise creiemlui prin nervii optici.
Ureche Urechea intema indeplincijte doua functii, la nivelul ei gasindu-se doua tipuri de celule receptoare:
unele sunt sensibile la vibratiile care sosesc de la timpan, prin oscioarele urechii medii iji care inter\'in in auz;
f altele sunt sensibile la deplasarile lichidului prezent in canalele semicirculare ^i care intervin in eclvliljni.
Vavul Este 0 parte a sistemului olfactiv care adaposte^te receptori sensibili la substantele chimice, impulsurile sunt
uimise spre creier prin nervii olfactivi.
Limba Limba prezinta pe partea sutierioara numeroi muguri gustativi, care adapostesc receptorii sensibili la cele patru
tipuri de gusturi: dulce, sarat, acm, amar. Infomiatiile gustative sunt transmise la creier prin intermediul unor nervi
cranieni.

95
 Scoarta cerebrala este formatiunea de substanta
cortex parietal
cenuie de la suprafata emisferelor cerebrale, in care ajung
informatiile de la toate organele de simt, pe care le
integreaza (asambleaza) pentm a puteafianalizate, servind
ca punct de plecare pentm comenzile motorii voluntare.
Aceste comenzi pleaca spre bulbul rahidian i maduva
spinarii i de aici, prin nervii cranieni motori i nervii spinaU,
la efectori (muchi, glande). receptor

Maduva spinarii este in legatura cu receptorii i de presiune

efectorii i poate prelucra informatiile primite i comanda

micari reflexe innascute ?i involuntare. Aceste reflexe
medulare sunt indispensabile vietii.
Cunoaterea lumii inconjuratoare se realizeaza prin
interpretarea informatiilor sosite de la organele de simt
maduva spinarii
i interpretarea lor de catre scoarta cerebrala.
- ganglion spinal

- neuroni senzitivi
Drumul mesajelor nervoase de la receptorii Jig. 17
din piele pana la cortexul parietal

L wcmimTicA 0 <s>
VEDEREA

Utilizarea investigatiei i argumentarea propriilor 5. in timp ce va uitati fix la x, parteneml continua

concluzii.
MaterialellMW* ^^^-^--^ ^
Hartie aiba. creion, rigla, panglica.
Modul de lucru
1. Legati o bucata de 1 m- de hartie alba de perete
la nivelul ochiului. Faceti un x in centrul hartiei.
2. infaurati un creion intr-o bucata mica de hartie
alba astfel incat sa i se vada doar varful. Legati hartia
in juml creionului cu o panglica.
3. Stati la 30 cm fata de x. Acoperiti ochiul stang
cu mana stanga. Uitati-va la x cu ochiul drept.
4. in titnp ce va uitati fix la x, parteneml tni^ca varful
creionului infaurat in hartie, incet, de la marginea dreapta
a hartiei spre x. Cand nu mai vedeti capatul creionului,
spuneti-i sa se opreasca i sa faca un semn pe hartie.
micarea creionului pe hartie. Cand puteti vedea varful
creionului din nou, puneti-1 pe partener sa faca un al
doilea semn. Cu o rigla, masurati i notati distanta dintre
cele doua semne. Aceasta masuratoare reprezinta
diametml petei oarbe a ochiului drept.
6. Repetati aceasta activitate pentm a afla diametml
petei oarbe a ochiului vostru stang.
7. Repetati pa^ii 1 -6 pentm a afla dimensiunile petei
oarbe a ochilor partenemlui.
intrebSri ^ 1 ^ ^ ^ ^
1. Care este diametrul petei oarbe a ochiului tau
drept?
2. Care este diametml petei oarbe a ochiului tau stang?
3. Ce dimensiuni ati obtinut?

96 ,
 1. Care este afirmatia falsa?
Putem distinge stimulii sonori de cei termici deoarece:
a. receptorii sunt diferi|i; b. caile care conduc me-
iajele nervoase sunt diferite; c. natura mesajelor vehi-
rilate prin acele cai este diferita; d. zonele cortexului
:are analizeaza mesajele sunt diferite.
2. Care afirmatii sunt false?
Corpii celulari ai neuronilor se gasesc in:
a. nervi; b. radacinile anterioare ale nervilor rahi-
.i-eni; c. substanta cenuie, maduva spinarii; d. substanta
cenu^ie, emisferele cerebrale; e. ganglionii radacinilor
>?sterioare.
3. Care sunt afirmatiile false?
tzHr.
Suntem capabili de a distinge o presiune (atingere)
; ercitata asupra pielii unui deget de cea aplicata pe
pielea spatelui:
a. receptorii de presiune functioneaza diferit in
diferite regiuni ale corpului; b. caile pe care circula me-
iajele provenite de la receptori sunt distincte;
c mesajele sosesc din suprafete senzoriale diferite;
mesajele emise prin receptori sunt de natura diferita;
i- mesajele sosesc in locuri diferite pe o alta suprafata
corticala, diferita de cea a sensibilitatii tactile.
4. Aveti doua liste: una cu notiuni sau expresii no-
aie fiecare cu cate o litera, iar cealalta cu propozitii
otate cu cate un numar Asoeiati literele cu numerele.
rontiniii Aieniie: un cuvant poate sa nu aiba corespondent, iar
ihul sa aiba mai multe:
ica u: a. nerv rahidian
ita dintre b. nerv senzitiv
prezinta c. ganglionul radacinilor posterioare
d. cortexul lobului parietal
iiametnri e. radacinile anterioare
(. muchii flexori ai membrelor
mile pew g. maduva spinarii
1. este un centru nervos
2. este.un conductor de mesaje nervoase
3. reactioneaza la mesajele vehiculate prin fibrele
hiului laa cferente ale nervilor rahidieni
4. sunt cai nervoase aferente
itau>-- r 5. care exista in substanta cenuie a centrilor nervoi
6. contine corpi celulari ai neuronilor senzitivi, ce
capteaza informatii de la receptorii din piele.
5. Judecati asupra corectitudinii unei afirmatii sau
a unei explicatii.
Fiecare exercitiu contine o afirmatie urmata de o
explicatic. Cititi afirmatia/explicatia, spuneti daca este
adevarata sau falsa.
a. Dupa sectionarea maduvei spinarii nu se mai
produc micari in regiunea situata sub sectiune.
Deoarece: mesajele nervoase provenite din aria
motorie a creiemlui nu ajung la muchii din aceasta regiune.
b. In timpul reflexului de indoire a membmlui infe-
rior ca urmare a inteparii piciomlui, nervul sciatic
transmite mesajele nervoase in ambele sensuri.
Deoarece: este format prin unirea fibrelor nervoase
aferente i a fibrelor nervoase eferente.
c. Pentru acest exercitiu luati in consideratie
afirmatia urmatoare, care este adevarata: excitarea
artificiala a unei fibre nervoase (stimularea electrica,
de exemplu) provoaca formarea de impulsuri nervoase.
Excitarea artificiala a fibrelor nervoase ale unui recep-
tor pentm cald i ale unui receptor pentm presiune
declanjeaza senza|ii diferite:
Deoarece: mesajele emise sunt diferite.
6 . Faceti un text unind in mod logic datele de mai
jos, pastrand ordinea enumerarii lor:
- stimularile mecanice ale pielii;
- receptorii la presiune;
- neuronii bulbului rahidian;
- senzatia.
7 . Utilizati cuno^tintele pentru a face schema
functionala a unei reacjii comportamentale.
Considerati urmatoarea reactie comportamentala:
soneria telefonului care declanieaza miscarea maini i spre
receptor. Ordinea structurilor indispensabile pentm
executia acestei reactii este: aria motorie a cortexului,
radacinile anterioare (ventrale) ale nervilor rahidieni,
maduva spinarii, receptorii auditivi ai urechii inteme,
muchii bratului, antebraful i mana, nervul acustic
(auditiv), nervii rahidieni ai membrelor anterioare, aria
auditiva a lobului temporal, fibre nervoase descendente
provenite din aria motoare. Puneti aceste stmcturi diferite
intr-o schema care sa arate dmmul urmat de mesajele
nervoase in timpul acestei reactii. Veti arata locul unde
mesajele nu sunt numai transmise, ci i prelucrate.
I 97
 PRINCIPALELE TIPURI D E S I S T E M
NERVOS

Sistemul nervos poate fi considerat eel mai
reprezentativ sistem al organismului animal, intrucat
particuiaritatile structurale i functionale ale
acestuia sunt dependente de organizarea sistemului
nervos.
Sistemul nervos este format din celule nervoase
(neuroni).
Un animal primete informatii din mediu (stimuli),
pe care sistemul nervos le prelucreaza i, pe baza
carora, emite comenzi.

1. S I S T E M U L NERVOS A L etc. Acest pol anterior devine, in majoritatea cazurilor.

i directia de inaintare a animalului i, de aceea, poate
NEVERTEBRATELOR
fi denumit pol director al intregului organism. Consecinta
Cnidarii reprezentati prin polipi au mobilitate redusa
acestei polaritati este cefalizarea sistemului nervos -
i un sistem nervos simplu, difuz, sub forma unor celule
aparitia creiemlui cu rol conducator al organismului.
nervoase izolate formand o retea. Un asemenea sistem
Plathelmintii (viermii lati) marcheaza inceputul
nervos permite producerea unor reflexe generalizate,
cefalizdrii prin concentrarea unei mase de neuroni in
care cuprind intreg corpul polipului sau al hidrei.
ganglioni cefalici, de la care pornesc, in lungul cor-
Celulele nervoase sunt mai numeroase in zona
pului, fascicule nervoase dispuse in cordoane.
orificiului buco-anal i a tentaculelor i sunt conectate
Tipul de sistem de nervos ganglionar scalariforn:
cu celule receptoare senzitive i cu celule efectoare
metameric este caracteristic viermilor inelati. Imaginea
mioepiteliale realizand primul arc reflex din lumea
de scara este prezenta numai la cateva specii; la ma-
animala.
joritatea lor, insa, ganglionii find sa fiizioneze. Ganglionii
cerebroizi sunt bine dezvoltati, in corelatie cu buna
dezvoltare a organelor de simt.
La molu?te, ganglionii sunt situati in fiecare regiune
a corpului, constituind un sistem nervos ganglionar
regional.
La cefalopode, intreaga masa nervoasa fuzioneaza
intr-un adevarat creier, dispus intr-o cutie cu stmctura
cartilaginoasa, analoaga cu cutia craniana a vertebratelor
inferioare.
Artropodele au, in general, o stmctura nervoasa
segmentara i schita unui sistem nervos scalariform ca al
Evolufia de la sistemul nervos difuz (hidra) spre fig^ ]
anelidelor, in special la miriapode, datorita segmentarii
sistemul centralizat ;i cefalizat (caracati|a)
metamerice a corpului. Masa nervoasa cerebroida
Meduzele au o relatie mai complexa cu lumea (asemanatoare cu un creier) este mai dezvoltata, in legatura
inconjuratoare, mobilitate mai mare i organe de simt; cu dezvoltarea organelor de simt i a mobilitatii animalelor.
apar primele concentrari ale celulelor nervoase in Sistemul nervos al celor mai multe insecte se
centrii nervo^i, care au aspect de inel periumbrelar. caracterizeza prin cresterea complexitatii masei
Aparitia simetriei bilaterale, ca plan ftjndamen- ganglionare cerebroide, adapostite intr-o capsula
tal de organizare a animalelor, determina aparitia polului cefalica. Tot in capsula cefalica a insectelor au fos:
anterior sau apical i ale celui posterior sau caudal, identificate stmcturi nervoase ce coordoneaza organele
precum i a laUirilor corpului. vegetative, precum i formatiuni neurosecretorii. In
Spre polul anterior se concentreaza cele mai multe aceasta masa nervoasa cerebroida se gasesc i stmc-
organe de simt, in primul rand ochii, celulele olfactive turi ce constituie substratul morfologic al comporta-
98

Greier: 1) creier"; 2) ganglion subesofagian; jig
3) ganglioni toracici; 4) ganglioni abdominali;
5) nerv antenar; 6 ) nerv optic; 7) nerv auditiv;
8) nerv toracic; 9) nerv abdominal
.-.enmlui complex al acestor animale.
Echinodermele adulte simt animale cu mobilitate
-edusa i cu simetrie radiara, cu organe de simt relativ
i.io dezvoltate. Consecinta modului lor de viata este
regresiunea sistemului nervos, prin disparitia concentrarilor
ganglionare propriu-zise.
^ Retineti!
Diversitatea planului de organizare a sistemului
ner\S al acestor animale exprima heterogenitatea lumii
nevertebratelor.
O La nevertebrate se disting urmatoarele tipuri
fiindamentale de organizare a sistemului nervos:
- tipul difuz, cu neuroni conectati in retea (cnidarii);
- tipul cordonal i cu ganglion cerebroid director"
la polul anterior al animalului (plathelminti);
- tipul scalariform cu doua componente, una dea-
supra tubului digestiv (supradigestiva) i alta dedesubtul
acesmia (infradigestiva). Veriga de legatura a acestor
componente este inelul periesofagian;
Central
(centrii
SISTEM. Cerebro-spinal nervo^i)
NERVOS (..voluntar")
Periferie
(nervi)
Vegetativ, Ganglioni,
visceral (involuntar") nervi ^i
plexuri
- tipul de concentrare regionala al molutelor, or-
ganizat pe baza structurii regionale a corpului, maximul
de concentrare nervoasa (la cefalopode) in zona ce-
falica trebuie corelat cu perfectionarea organelor de
simt i cu modul de viata de pradator activ al acestor
animale;
- tipul de sistem nervos intalnit la insecte, mult
modificat fata de precedentul, cu o inalta diferentiere
i complicare ce asigura substratul morfologic al com-
portamentului complex al acestor artropode;
- tipul descentralizat ?i radiar de la echinoderme.
2. S I S T E M U L NERVOS A L
VERTEBRATELOR
2
Toate functiile organismului animal sunt coordonate
i controlate cu o precizie ce create progresiv de la
peti spre mamifere. Acest control este realizat, mai
ales la vertebratele superioare, prin doua sisteme de
control disrincte: unui nervos i celalalt hormonal, care
se interconecteaza.
^oarece: 1) lob olfactiv; 2) creier; 3) cerehe]; jlg 5
4) bulb rahidian; 5 ) maduva spinarii; 6 ) nerv
olfactiv; 7) nerv optic; 8 ) nerv rahidian
Tabelul de maijos cuprinde principalele componente
ale sistemului nervos al animalelor vertebrate.
Creierul mare
Encefal Cerebel
(in craniu) Bulb nihidian
Maduva spinarii (in coloana vertebrala)
Nervi cranieni (provenip din Senzitivi
encefal) Motori
Nervi nihidieni (proveniti din maduva Senzitivo-motori
spinarii) (micsti)
Parasimpatic (conectat cu creierul ^i cu regiunea sacrata a maduvei
spinarii)
Simpatic (conectat cu regiunea dorsala $i lombara a inSduvei
spinarii)
99

Greier: 1) creier"; 2) ganglion subesofagianpy^g 2
3) ganglioni toracici; 4) ganglioni abdominali;
5 nerv antenar; 6) nerv optic; 7) nerv auditiv;
8/ nerv toracic; 9) nerv abdominal
xenmlui complex al acestor animale.
Echinodermele adulte sunt animale cu mobilitate
redusa i cu simetrie radiara, cu organe de simt relativ
siab dezvoltate. Consecinta modului lor de viata este
regresiunea sistemului nervos, prin disparitia concentrarilor
ganglionare propriu-zise.
^ Retinetil
O Diversitatea planului de organizare a sistemului
nen OS al acestor animale exprima heterogenitatea lumii
nevertebratelor.
O La ne\'ertebrate se disting urmatoarele tipuri
tundamentale de organizare a sistemului nervos:
- tipul difuz, cu neuroni conectafi in retea (cnidarii);
- tipul cordonal i cu ganglion cerebroid director"
ia polul anterior al animalului (plathelminti);
- tipul scalariform cu doua componente, una dea-
supra mbului digestiv (supradigestiva) i alta dedesubtul
acesmia (infradigestiva). Veriga de legatura a acestor ale sistemului nervos al animalelor vertebrate.
componente este inelul periesofagian;
Central
(centrii
SISTEM. Cerebro-spinal nervo^i)
NERVOS (..voluntai-")
Periferie
(nervi)
Vegetativ, Ganglioni,
visceral {..involuntar") nervi %\
plexuri
- tipul de concentrare regionala al molu^telor, or-
ganizat pe baza structurii regionale a corpului, maximul
de concentrare nervoasa (la cefalopode) in zona ce-
falica trebuie corelat cu perfectionarea organelor de
simt 1 cu modul de viata de pradator activ al acestor
animale;
- tipul de sistem nervos intalnit la insecte, mult
modificat fata de precedentul, cu o inalta diferentiere
?i complicare ce asigura substratul morfologic al com-
portamentului complex al acestor artropode;
- tipul descentralizat i radiar de la echinoderme.
2. S I S T E M U L NERVOS A L
VERTEBRATELOR
Toate functiile organismului animal sunt coordonate
i controlate cu o precizie ce create progresiv de la
peti spre mamifere. Acest control este realizat, mai
ales la vertebratele superioare, prin doua sisteme de
control disrincte: unui nervos i celalaU hormonal, care
se interconecteaza.
^oarece: 1) lob olfactiv; 2) creier; 3) cerebel;y^g 5
4) bulb rahidian; 5) maduva spinani; 6) nerv
olfactiv; 7) nerv optic; 8) nerv rahidian ^
Tabelul de maijos cuprinde principalele componente
Creierul mare
Encefal Cerebel
(in craniu) Bulb nrhidian
Maduva spinarii (in coloana vertebrala)
Nervi cranieni (proveniji din Senzitivi
encefal) Motori
Nervi rahidieni (provenifi din maduva Senzitivo-motori
spiniirii) (mic:^ti)
Parasimpatic (conectat cu creierul ^i cu regiunea sacrata a mSduvei
spinarii)
Simpatic (conectat cu regiunea dorsala ^i lombara a maduvei
spinarii)
99
 Nervii care due informatii de la organele de simt Centrii nervoi pot fi mai mult sau mai putin
sistemului cerebro-spinal se numesc nervi senzitivi, iar voluminoi i concentrati in regiunea dorsala a corpului.
nervii care iau natere din axul cerebro-spinal i se Encefalul create in volum de la peti spre mamifere i om.
distribuie musculaturii striate sunt nervi motori. Vis- Rolul centrilor nervoi este de a ingloba (Integra)
cerele sunt comandate prin nervi vegetativi. Prin nervi informatiile primite de la receptori, de a le prelucra i
circula influxul nervos, a carui viteza difera mult de la compara i de a elabora comenzi, spre efectori. in
un grup de animale la altul. Comparati viteza de integrare intervin i date care au fost stocate in centrii
deplasare a influxului nervos la unele animale nervoi sub forma de memorie.
nevertebrate i la om din tabelul de maijos: Cea mai mare parte a raspunsurilor comportamentale
ale animalelor (fliga, capturareaprazii, cautarea partenemlui
Animalul Viteza influxului nervos
Melcul sexual etc.) necesita micari complexe.
0,4 m/s
Insecte 2-12 m/s in fotografia de maijos este evidentiat nervul sciatic
$erpi 10-35 m/s al unei broa^te spinale, adica broasca avand encefalul
Om 30-120 m/s distrus dupa o prealabila anestezie.

fig-4
Analiza rezultatelor incluse in tabelul de maijos permite stabilirea rolului pielii, a nervului i a maduvei spinarii
(singuml centm nervos care exista deoarece encefalul a fost distrus).

Experiente efettuote pe diferite broosie

1. Anestezja cu eter a piciorului stang (tenninatiile nervoase din piele devin astfel
insensibile)
stimularea picioi-ului stang prin ciupire cu pemA nici un raspuns
stimularea piciorului drept prin ciupire cu pensa indoirea piciorului drept
2. Sectionarea nervului sciatic al piciorului stang
stimulaiea piciorului stang nici un rSspuns
stimularea piciorului drept indoirea piciorului drept
3. Stimularea unui capat al nervului sciatic sectionat
capatul periferie miscare tie intindere a piciorului stang
capatul central Indoirea piciorului drept
4. Distrugerea inaduvci spinarii
stitniilarea piciorului drept niei un rSspuns
stinwlarea piciorului stang nici un r4spyn

100
 TIPURI DE E F E C T O R I

Reamintiti-va:

Efectorul este o ceiula sau un organ, care pro- Legatura functionala dintre receptori, centri nervoi
duce un rSspuns atunci cand este stimulat de un i efectori este redata Tn schema urmatoare:
iit^uls nervos.

RECEPTORI CENTRI EFECTORI

^ neuroni INTEGRATOR^ activafi de
STIMULI . RASPUNS
^ fienzitivi ' neuroni cli neuroni^
asociatie motori

1. T I P U R I D E E F E C T O R I DIN L U M E A ANIMALA

Denumirea Centri coordonotori Exemple

cromatoforii Celule cu granule de pigmenti care sc
pol concentra $i dispcrsa in citoplasma
!ji modifica astfel coloritul animalului
facandu-1 asemanator cu eel al substra-
tului pe care se afla.
organele Celule musculiire modificate $i supra-
electrice puse care formeaza ptdci electrice dis-
pu.se in serie marind intensitatea curen-
tului.
organele Aglomerari de celule in care au loc
luminoase reacfii chimice, bioluininiscente.
.Sistemul nervos simpatic care ..pre-
gSlc^te" animalul pentru situatii neo-
bi>inuite de fuga $i lupta", de apa-
rare (ji camuflaj.
Sistemul nervos, prin impulsurile tri-
mise. deteimina o cie^tere a dife-
rentei de potential dintre ceiula i
mediul extem.
Sunt arme de atac i de aparare.
Impulsul nervos determina oxidarea
unei substante (luciferina) de catre o
enzima (luciferaza) producand astfel
lumina.
Moluijtele cefalopode (sepia
i caracatila, unele crustacee),
unele reptile (catneleonul ^.a.).
Peijtele torpila sau tipaml
electric, anghila electrica, an-
ghila de Nil, vulpea de mare
.a.
Licuricii, dar ^i alte in.secte.
Majoritatea pe^tilor abisali au
organe luminoase necesare
pentru atiagerea prazii. inde-
paitarea du^manului. gasirea
partenemlui de repnxlucere.

2. M U S C H I I
Sunt organe active ale micarii i sunt constituiti
din celule musculare. Acestea apar pentru prima data
in lumea animala, la cnidari i se numesc i celule
mioepiteliale. La celelalte animale, celulele musculare
se diferentiaza in fibre musculare striate care
actioneaza diferite segmente i membre i fibre
musculare netede care constituie muchii din peretii
diferitelor organe inteme.

I
Denumire
Celule mioepiteliale
Musculatura striata
Musculatura neteda
Mujchi cardiac
Localizate Centrii coordonator:
In peretele corpului de la cnidari. Sub controlul celulelor nervoase dispuse in relca (hidra) sau
sub fonna de inel nervos (meduzii).
In general estefixatape oa.se. dispusa fn sistemul nervos somatic, este o musculatura voluntara.
in fascicule.
In [jeretii organelor inteme, ai vaselor Celulele sale se contracta lent, spontan, dar pot prezenta i
de sange. contiactii piclungite fara sa oboscasca.
Muschi specific inimii vertebratelor; Se gase^te sub controlul sistemului nci-vos vegetativ, sistemul
are o activitate spontana. nervos simpatic il stimuleaza. iar eel parasimpatic il inhiba.

101
 3. G L A N D E L E
Glandele sunt celule sau grupuri de celule ce secreta
anumite substante. Animalele au doua categorii de
glande: glande endocrine care ii descarca produii
de secretie direct in sange (hormoni) i glandele exo-
crine, al caror produs de secretie este eliminat printr-
un canal la suprafata pielii sau in diferite cavitati.
In organism, glandele endocrine controleaza in ge-
neral activitati lente care se desiaoara pe termen lung,
de exemplu creterea i dezvoltarea sexuala.

PRINCIPALELE GLANDE ENDOCRINE ALE VERTEBRATELOR SI FUNCJII ALE SECREJIEI LOR

Denumirea giandei Localizarea glondelor Efede ale hormonilor

HiiJofiz/i bazacreierului Homwni care controleaza cresterea, activitatea aitor

glande endocrine, secretia lactata etc.
Tiroida La baza gStului Homwnii tiroidieni controieza intensitatea proceselor
metabolice, dezvoltarea fizica i activitatea sistemului
nervos
Paralimida Doua perechi in spatele tiroidei !a venebratele Parathormonul regleazii caniitatea dc calciu din sange
superioare
Glandele Deasupra rinrchiior HonjMnii controleazii procese metabolice
suprarenale

PRINCIPALELE G U N D E EXOCRINE ALE VERTEBRATELOR SI FUNCTII ALE SECRETIEI LOR

Denumirea glondei Localizarea glondelor Denumireo si functia secretiei

Glanda Uicrimold Sub pleoapele venebratelor terestre Curata si umezesc fata anterioara a
ochiului
Glande salivare In vecinatatea gurii animalelor terestre
Glande gastrite In peretele stomacului $i al intestinului animalelor Sucurile digestive confin enzime ce
y/ intestinale hidrolizeaza substantele organice
Glande sudoripare in pielea mamiferelor, pe suprafe^ dilbrite la priniate Sudoarea este prtxius de excretie ^i
reali/^azl ^i tennoliza (pierderea dc
caldura)
Glande sehacee tn pielea mamiferelor. aia^ate dc foliculiifirelorde par Sebuinul hrane^te finil de par
Glande mamare Pe piefMul $i abdomenul mamiferelor numarul (2-20) | i Laptele este lichidul hranilor pentm puii
pozijia lor variaza de la o specie la alta mamiferelor
Glande Cowper liinga prostata Lichid cc intra in alcatuirea lichidului
seminal
Prostata La nivelul gatului vezicii urinare la masculii mamiferelor Lichidul prostatic se amesteca cu
spenna. de obicei in timpul ejacuiarii ^i
activeaza spermatozoizii

G U N D E MIXTE SI FUNCTII ALE SECREJIEI LOR

Denumirea giandei Localizareo glandelor Efecte d e hormonifor

Pancreas Stvrciia exocrina Sucul pancreatic, ajunge in duoden si contine enzime

digestive
Secretia endocrina HMTOMii ce regleaza nivelul glucozei din sange (glicmiia)
Testicule l.a cele mai multe vertelM^Je sunt situate in Setia exocrina este coastiluiia din spennaiozoizi sau
cavitatea rpu!ui in aprtipiere de rinichi, la celule sexuale mascule, Secrefia endocrina stimuleaza
mamifere in scr dezvoltarea gonadelor ji a caracterelor sexuale secundare
Ovare De <rt>icei .sunt crgane pereche Functia exocrina e*e ovogmeza Secretia endocrim consta
din hwTOoni sexuali care [wegatesc rqHwlucerea

102
 LOCOMOTIA iN D I F E R I T E MEDII DE VIATA
Locomofia reprezinta capacitatea organismului de
a se deplasa intr-o directie data in mediul sau de viata.
Pentru realizarea locomotiei este necesara o forta de
propulsie care sa actioneze asupra substratului lichid,
solid sau gazos.
Exista, prin urmare, o locomotie acvatica, o
locomotie terestra i o locomotie aeriana.
1. L O C O M O T I A A C V A T I C A
Organismele unicelulare se pot deplasa prin
modificarea formei celulei i formarea de curenti
citoplasmatici- miscarea amiboidald, prin micarile de
biciuire a apei de catre flageli {organismele flagelate)
i de vdslire executate de multimea cililor de pe
suprafata corpului (ciliate, viermi lati, larvele acvatice
ale viermilor, molu?telor, echinodermelor).

P
MODUL DE DEPLASARE A UNOR GRUPE DE ANIMALE NEVERTEBRATE

Grupe deanimole Structurile care realizeaza deplasareo

Cnidari Celule mioepiteliale. Muschi radiari ^i circulari dispu?i pe fata interna a umbrelei. Expulzarea
{meduze, hidre) apei prin deschiderea mica a valului.
Viermi lafi Fibre musculare circulare, longitudinale i oblice dispuse sub tegument.
(Planaria)
Viermi inelafi Strat muscular circular spre exterior i longitudinal la interior; deplasarea se face prin
(Nereis) ondulatii ale corpului.
Molu^te
Scoica de apa dulce Picioral in forma de lama de topor care realizeaza o tarare foarte lenta.
Sepii i caracatije Se deplaseaza cu ajutoml bratelor musculare ^i prin ondulatiile tegumentului. Palnia sau
sifonul prin care este expulzata apa datorita contractiilor muchilor din perepi camerei paleale
(miscarea este spre inapoi).
Artropode Inainteaza cu ajutoml picioarelor, cu inotatoarea codala (telsonul) i prin indoirea brusca a
(Racul de rau) abdomenului realizeaza inotui (inapoi).
Echinoderme Se deplaseaza prin aplicarea ambulacrelor pe substratul solid.
-Steaua de mare
-,'\riciu] de mare

MODUL DE DEPLASARE A UNOR GRUPE DE ANIMALE VERTEBRATE

Grupe de animate Structurile care realizeaza deplasarea

Pe^ti Deplasarea este realizata de inu^chii cozii, inotatoarele dau directia iji asigura echilibrul.
Amfibieni >/ Cele doua perechi de picioare cu muschii diferentiati (lungi, scurti iji lati); degetele sunt
Reptile unite cu membrane interdigitale.
Pasari acvatice Picioare scurte iji prinse de partea posterioara a corpului, degetele anterioare unite prin
(pinguini, rate) membrana intcrdigitala.
Mamifere acvatice Membrele anterioare transformate in lopeti, cele posterioare au disparut, coada latita este
(delfinul. baiena) transformata in inotatoare.

103
 Tdrdrea animalelor vertebrate se deosebete de
cea a animalelor nevertebrate intrucat scheletul lor in-
tem nu permite sub|ierea sau ingustarea corpului ci
numai indoirea acestuia.
Mersul sau inaintarea prin aplicarea succcesiva a
membrelor pe substrat. Exista animale lipsite de picioare
precum lipitoarea i larvele unor insecte care inainteaza
prin sprijinirea altemativa a celor doua capete ale
corpului.
degete tibie rotulS

plantigrad
\
\
digitigrad 1
aplicarea intregii aplicarea degetelor substratul este atins
plante pe substrat pe substrat numai cu varful
degetelor protejate
de copite

fig-4

Retineti! Saltul consta in desprinderea temporara a corpului

Mijloacele folosite in locomotia acvatica sunt flagelii,
cilii, propulsia apei, mi^carile ondulatorii (de erpuire)
ale intregului corp (viermii, anghila etc.) sau numai a
cozii (petii, mamiferele acvatice). In deplasarea lor,
animalele acvatice au de invins rezistenta apei, din aceasta
cauza majoritatea animalelor acvatice se niica incet,
ta?nind cu mare viteza numai la nevoie.
2. L O C O M O T I A T E R E S T R A
Tdrdrea pe substrat solid este comuna animalelor
nevertebrate (viermi i molute) $i vertebrate (reptile),
modul de realizare este insa diferit.
de substrat. Propulsarea corpului in sus i inainte este
realizata prin impingerea putemica a picioarelor
posterioare in sens opus.
Aterizarea este adaptata i corelata cu modul de
hranire. Animalele carnivore aterizeaza pe membrele
anterioare, i cu gura direct in ceafa victimei, in timp
ce animalele ierbivore aterizeaza pe picioarele
posterioare (iepurele, canguml .a.) fiind astfel pregatite
pentm urmatoml salt.
Alergatul se compune din salturi intrempte de mers.

fiig-3

104
 GRUPUL DE VIETUITOARE MODUL DE DEPUSARE STRUCTURILE CARE REAUZEAZA DEPUSARE/

Organisme unicelulare
Amiba Tarare Pseudopode
ANIMALE NEVERTEBRATE
Viermi cilindrici
Oxiuri, limbrici U^oare mi^cSri ondulatorii Un singur strat de celule (fibre)
musculare longitudinale ce alun-
gesc i scurteaza corpul.
Viermi inelati
Rama Mi^cari de marirea ^i niic^orarea Stratui muscular circular la exte-
diametrului corpului rior i stratui muscular longitudi-
nal spre interior.

Melcul Tarare lenta Piciorul in forma de talpa.

Artropode
Paianjeni Mers 4 perechi de picioare prevazute cu
gheare 1 cu muchi striap.
arpele orb Deplasare rapida Picioare putemice 1 numeroase
Coropi^nila Sapa galerii subpamantene 3 fjerechi de picioare puse in mis-
care de muchi striati ji antagoniti.
Cosa^ul Salturi
ANIMALE VERTEBRATE
Amfibieni
Broasca Saltul Membrele posterioare sunt mai
lungi i mai putemice.
Reptile
l^oparle Tarare Cele patm picioare sunt prinse pe
$erpi Tarare partile laterale ale corpului i nu
susfin corpul; deplasarea se face
prin mi^cari de erpuire".
Broa^te testoase Tarare Patm picioare laterale care nu
ridica corpul de la sol.
Pasari
Kiwi Mers Membrele posterioare sustin in-
treaga greutate corporala (bipede).
Struful Alergare
Mamifere
Plantigrad (arici, uri, nminiute i.a) Mers greoi Membrele aring substratul cu
intreaga talpa.
Digiti grade Mers mai uijor decat al Contactui cu solul este realizat
plantigradelor numai de degete.
Unguligrade: pore, c^ra, oaie, Viteza de deplasare crescuta Sprijinul este numai pe varful
zebra etc. degetelor; degetele folosite in
mers s-au dezvoltat mult
comparativ cu cele neutilizate.
105
 3. L O C O M O T I A A E R I A N A - Z B O R U L
Animalele care reuesc sa se ridice i sa se mentina
in aer realizeaza cu ajutorul aripilor, forma de
deplasare numita zbor.

Zborul insectelor
Aripile dure sau elitrele au rol in echilibru, in timp
ce aripile membranoase se despaturesc i etaleaza
suprafete mari cu care bat aerul. Aripile membranoase
au rezistenta conferita de nervuri (prelungiri ale siste-
mului respirator traheal).
Alte insecte au ambele perechi de aripi membranoase.
Aripile insectelor se mica in sus ?i in jos, dar executa i o
rasucire, inainte i inapoi, modificand astfel pozitia aripilor
fata de corp. Acest mecanism complex permite insectelor
bune zburatoare (albine, tantari .a.) sa se ridice in linie
dreapta sau sa schimbe directia. In timpul zborului,
insectele cheltuiesc multa energie, micarile lor fiind cele
mai rapide din infreaga lume animala.

Zborul pasarilor
Zborul pasarilor difera de eel al insectelor. Aripile
pasarilor sunt membrele anterioare, ale caror oase fie
s-au alungit (humerus, radius i ulna), fie i-au redus
numarul (metacarpienele 1 falangele), asigurand o mare
fig.8

Pasarile practica doua tipuri de zbor:

Cocor fig_
suprafata pentru prinderea penelor (remige) (figurile 7
18).
Orientarea aripilor, a cozii i a capului permit co-
corului sa atinga 100 km/h.
Aripile sunt puse in micare de o musculatura
pectorala putemica i de culoare alba.
1) zborul ramat, realizat de bataile aemlui de catre
aripi;
2) zborul planat, realizat dupa ce pasarea a prins
viteza i se folosete de curentii de aer.
Recunoate 1 denumete stmcturile din figura de
mai sus. Pe ce segmente se sprijina remigele?
Zborul liliecilor este rapid i silentios. Membml
anterior este constituit dintr-o membrana subtire susti-
nuta de membml anterior, in special de 4 degete din
6 cele 5 degete, care s-au alungit foarte mult.
Muchii zbomlui sunt foarte putemici i se insera
pe o lama osoasa a stemului denumita carena.

106
 4. L O C O M O T I A UMANA in alergare 1 saritura omul
Omul are o pozitie verticala i se deplaseaza numai de pe sol.
cu membrele inferioare. Omul este biped.
In mers, omul executa o serie de micari succesive,
pe parcursul carora se sprijina fie pe ambele picioare,
fie pe unui singur

Omul m alergare
fig-11

Saritura omului, cu picioarele alahirate cuprinde urma-

toarele faze:
- elanul: din ghemuit, cu bratele intinse inapoi;
- saritura propriu-zisa: extensia brusca a membrelor
Mersul omului fig.9 inferioare, simultan cu balansarea bratelor pe langa
in timpul mersului, omul inclina uor tmnchiul, altemativ, trunchi, spre inainte; saritura spre inainte i in sus (zbor),
spre stanga i spre dreapta, iar bratele le mica in sens cu desprinderea de pe sol, la inalpme; aterizare pe ambele
invers, mentinand echilibrul. Omul se sprijina pe sol prin picioare, indoind treptat, prin articulatia genunchiului
intreaga suprafata a talpii (planta); omul este plantigrad. (flectand gamba pe coapsa), cu bratele spre inainte.
Scheletul imparte membrele in segmente, care se
mica in jurul unor articulafU, datorita muchilor fixati
pe diferite puncte ale scheletului prin tendoane.
Muschii flexori conduc la indoirea unui membru,
facand ca cele doua parti ale membrului sa ajunga una
langa alta, iar muschii extensori provoaca intinderea
membrului.

^ Retinetil
O Locomojia este realizata prin actiunea muchilor
striati de diferite forme i cu dispozitii diferite: longi-
tudinali, circulari, oblici etc.
O La pe^d, musculatura somatica este nediferen-
coapsa tiata, spre deosebire de tetrapode (amfibieni, reptile, pa-
sari i mamifere), care au muchi individualizati, asigurand
micari foarte variate.
genuncbi O Exista i animale fixate de un suport, pe o perioada
de timp, mai mare sau mai mica, a ciclului lor vital (ex.:
spongierii, coralii etc.). Acestea realizeaza in jurul lor un
curent de apa care le aduce hrana i oxigenul i care faci-
gambS
liteaza indepartarea deeurilor.
O Organismele unicelulare se deplaseaza prin fla-
geli, cili ?i pseudopode.
picior O Principalele moduri de locomotie a animalelor
sunt: inotui, tdrdrea, mersul i zborul.
Membrul inferior al omului O Organele locomotorii, care realizeaza deplasarea,
fiig.W
sunt inotatoarele, ambulacrele, picioarele i aripile.
k 107
 C O M P O R T A M E N T U L ANIMAL
IReamintiti-va:
Un animal de aceeai specie poate avea, pentru
semenul sau, semnificatii variate:
- partener sau rival sexual;
- parinte sau progenitura;
- partener dejoc;
- membru al aceluiai grup social, dar cu statut de
dominant sau subordonat etc.
Studiul tuturor relatiilor ce se stabilesc intre un or-
ganism i mediul sau extem formeaza obiectul de studiu
al ecologiei.
Pentru stabilirea acestor relatii, animalul i-a
dezvoltat un ansamblu de activitafi, din care face parte
i comportamentul.
Comportamentul reprezinta totalitatea activitatilor
unui organism intreg, realizate in vederea mentinerii
integralitatii sale in conditiile de mediu mereu schimbatoare.
Cauzele comportamentului sunt: factorii stimulatori
extemi i factorii motivationali intemi (pulsiuni).
a. Factori externi
Din multitudinea stimulilor extemi, numai o parte sunt
necesari pentm a declana o anumita reactie compor-
tamentala i pe acetia ii denumim stimuli-semnal.
O reactie comportamentala este declanata nu
numai de un singur stimul-semnal, ci de o combinatie
formata din doi sau mai multi asemenea stimuli. Intocmai
cum mecanismul unui self permite deschiderea numai
atunci cand se realizeaza o anumita combinatie de cifre
sau litere, reactia comportamentala se produce prin
selectarea din mediu a acelor combinatii de stimuli-
semnal proprii respectivelor reactii.
Acest mecanism a fost denumit mecanism declan-
ator inndscut. Aceai stimuli-semnal pot declansa unui
animal o reactie maxima intr-un anumit moment dat, dar
i 0 reactie slaba sau chiar nici un efect, intr-un alt mo-
ment, ceea ce presupune i actiunea unor factori intemi.
b. Factori interni
Observarea atenta a comportamentului animal arata
ca, cu cat animalul este mai infometat, cu atat va
accepta mai uor hrana i va receptiona ca atare stimuli
diferiti de aspectul normal al hranei obinuite.
108 I
e Aceste semnificatii diferite determina stabilirea
de relatii foarte variate prin intermediul unor compor-
tamente caracteristice.
i Animalul care apartine unei alte specii poate avea
|i el semnificatii diferite: duman, prada, concurent
biologic de rang superior sau inferior, simbiont,
comensal, parazit.
Motivafia sau impulsul este un proces nervos care
impinge organismul spre o anume actiune sau scop, a
cami obtinere are ca rezultat diminuarea impuisului.
Setea i foamea sunt motivatii, ingestia hidrica i de
alimente le reduce. Durata privatiunii (insetarii,
infometarii etc.) determina o motivatie foarte putemica
i poate declansa reactia instinctiva i fara stimulul
semnal. Aceasta se numete reactie in gol", descrisa
de K. Lorenz la un graur captiv, care executa, in mod
repetat, intregul tipar comportamental de vanare a
insectelor: urmarire, prindere, ucidere i inghitire fara
existenta vreunei insecte prin preajma. Intre factorii
intemi, alaturi de sistemul nervos, sunt implicati i unii
hormoni. Mecanismele nervoase, sensibile la anumite
impulsuri de origine intema sau de origine extema, care
contribuie la supravietuirea individului i a speciei se
numesc instincte.
Exemple de instincte: reproducerea, dobandirea
hranei, ingrijirea corporala (comportamentul de confort),
comportamenhil tentorial, agresivitatea, ritualurile nuppale,
ingrijirea puilor, comportamentul social, altmismul .a.
Comportamentul invdfat sau dobandit in cursul
existentei animalului este in legatura directa cu gradul
de dezvoltare a sistemului nervos, atingand maximul de
dezvoltare la om. In cursul existentei animalului, sistemul
nervos se restmctureaza permitand o adaptare optima
a programelor genetice prin acumularea unei experienfe
individuate in cadml procesului de invdfare. La baza
comportamentului dobandit este reflexul condifionat
prin care animalele invata sa stabileasca o legatura intre
doua evenimente care se repeta, de exemplu obolanii
invata dmmul eel mai scurf spre hrana dintr-un labirint,
sau sa apese pe o pedala pentm obtinerea acesteia.
 DIFERITE TIPURI DE COMPORTAMENT INVATAT

Tipul Caracteristicile comportamentului Exemple

.vatare asociativa Animalul invata sii nu mai riispunda la un stimul Cainele invata sa nu mai latrc la un vizi-
lobi^nuinta) care se repeta mereu. tator frecvent.
Reflexul conditional Animalul invata sa raspundii la stimuli care in Cainii in mod normal saliveaza la mancare.
mod obi^nuit nu provoaca un raspuns. Salivatia lor poate ti conditionata de
sunetul unui clopotcl.
Invafare prin Animalul repeta incercarea panS obtine rezultatul Un pui de pisica vaneaza ^oarcci ?i
incercare dorit. eventual prinde unui. El iiji perfectioneaza
>/' eroare mi^carile de atac.
Invdfare latenta Se realizeaza tara repetare ?i pcdeapsa sau recom- Un ^oarecc care tocinai s-a saturat de se-
pensa. Are loc cand animalul explorcaza un terito- minte nu se sinchise^te de un depozit de
riu nou. graunte. Soarecele va reveni insa la acest
depozit cand va fi flamand.
Invatare intuitira Se realizeaza pc baza unei experiente anterioare in Un tanar care a invafat tainplaria poate
(inspiratie, gasirea dintr-o data a solutiei problcmei. repara orice obiect din lemn, un evalet
perspicacitate) de exemplu.

L LUCRARE PRACT/CA \ <a>

OBSERVAREA COMPORTAMENTULUI INSECTELOR

Competente specifice 2. Scuturati eprubeta pana cand insectele se des-

Masurarea i inregistrarea raspunsului insectelor,
care apar in jurul unui fruct in fermentatie (musculite
de otet), la lumina i gravitatie.
Determinarea raspunsului care influenteaza mai
mult insecta.
Materiale necesare
2 eprubete cu dop, banda adeziva, sursa de lumina,
ceasomic, insecte.
Modul de lucru " ^ ' " ^
1. Introduceti opt pana la zece insecte intr-o eprubeta.
prind de pe peretii eprubetei. Scoateti dopul eprubetei,
puneti o alta eprubeta in capatul eprubetei in care se
afla insectele ?i a?teptati pana cand insectele vor ocupa
ambele eprubete.
3. Acoperiti una din eprubete cu hartie neagra
(husa) i aezati aceste eprubete in pozitie orizontala
pe o masa. Aezati o sursa de lumina langa eprubeta
neacoperita. Ateptati 2 minute. Indepartati hartia
neagra i nuinarati insectele din fiecare eprubeta. Notati
rezultatul numararii.
4. Schimbati directia tubului. Mutati husa pe cealalta
eprubeta. Repetati acest experiment de cateva ori i
schimbati directia eprubetelor de fiecare data.
Inregistrati rezultatele.
5. Acoperiti ambele eprubete i tineti-le in pozitie
verticala timp de 2 minute, indepartati ambele huse ?i
numarati repede insectele din eprubeta superioara i
din cea inferioara. inregistrati rezultatele.
6. Rastumati eprubetele i repetati pasul 5 de cateva
ori. inregistrati rezultatele.
109
 7. Testati raspunsul insectelor la lumina 1 gravitatie
tinand din nou eprubeta acoperita, vertical. Descoperiti
eprubeta opusa fata de aceea in care va a$teptati ca
insectele sa se adune ca raspuns la gravitatie. Iluminati lumina i la gravitatie?
aceasta eprubeta pentru doua minute. Mutati husa de
la celalalt capat. Numarati insectele. Repetaji acest pas
de cateva ori i inregistrati datele. mediu comportamentul insectelor in natura?
1. C O M P O R T A M E N T A L I M E N T A R
i Metode de cercetare a instinctelor de hranire
a. Studiul reactiilor puilor nou-ndscuti la actiunea
unor stimuli extemi auditivi i olfactivi arata ca acetia
nu au semnificatie deosebita asupra cateilor i pisoilor
nou-nascuti, in timp ce atingerea cu botul a unui vas cu
apa calda acoperit cu blana de iepure declaneaza suptul
i salivatia. Puii animalelor copitate realizeaza acte
motorii i secretorii caracteristice pentru sugere nu
numai la atingerea botului cu o suprafata calda, ci i la
umbrirea capului i la stimuli auditivi.
b. Metoda izoldru. Poarta in etologie i denumirea
de metoda Hauser dupa numele unui baiat (Kasper
Hauser), care a locuit in Niirenberg, in prima parte a
secolului al XlX-lea, i care pana la varsta de 16 ani a
fost complet izolat de oameni.
Puii de veverita, scoi din adapostul lor cand erau
inca orbi i crescuti intr-o camera, efectueaza mi^cari
de ingropare a alunelor Dupa efectuarea unui numar
de asemenea micari, veverita ia o noua aluna i ope-
ratiunea se repeta.
Metoda izolarii a permis studiul instinctului de rapitor
al puilor de pisica domestica.
c. Metoda inregistrdrii comportamentului sau
realizarea de etograme consta in inregistrarea actelor
motorii succesive ale unui animal intr-o situatie data.
Henri Fabre, supranumit i Homer al insectelor", autor
a 10 volume de Amintiri entomologice", poate fi con-
siderat intemeietoml acestei metode. Dupa observatiile
lui H. Fabre, o categoric de viespi sapa gropi in care
introduc greieri paralizati, pentm ca larvele lor sa aiba
asigurata o hrana vie i consistenta.
Actele motorii executate de viespe sunt: cautarea
prazii, atacarea i paralizarea ei prin inteparea cu precizie
a ganglionilor cerebroizi sau a creiemlui" i ingroparea
acesteia. Daca greieml este scos din groapa de catre
1. Cum reactioneaza insectele acestea la factorul
2. Care este scopul schimbarii directiei eprubetelor?
3. Explicati cum influenteaza aceti doi factori de
experimentator, viespea se intoarce la groapa, iar la ieirea
din aceasta o inchide cu nisip cu toate ca greieml lipsete.
Larva ce va ecloza va muri de foame, dar aceasta nu
mai face parte din instinctul viespii, care repeta mecanic
aceeaiji operatic timp de mii de generatii.
d. Observatii asupra animalelor captive, din
grddini ^i parcuri zoolgice
Ratonul aflat in captivitate, nevand posibilitatea sa-
^\e hrana intr-o apa curgatoare apropiata, aduce
hrana oferita de om la vasul cu apa de baut, o amnca in
interioml acestuia, o pierde" i apoi o cauta". Dupa
ce o gasete, inainte de a o consuma, o agita in apa cu
labutele anterioare.
Aceeai semnificatie o are i obiceiul altor mamifere
care-i procura hrana din mediul acvatic (vidra, nurca.
ursul polar etc.) de a transporta hrana oferita de ingrijitor
in bazinele cu apa unde le pierd" ^\i le recaptureaza
de mai multe ori. Acest joc reface caracteml activ al
procurarii hranei, care este suprimat in captivitate.
Un rozator sud-american in stare de libertate
consuma legumele i fioietele numai dupa ce le inlatura
coaja. in captivitate realizeaza acest lucru chiar i cu
fmctele curatate. Un lucm similar realizeaza i maimu-
tele care incearca sa cojeasca chiar i painea.
Speciile camivore, care in libertate trebuie sa doboare
i sa ucida prada, in captivitate fiind, camea proaspata
ce li se ofera le satisface numai foamea, dar nu i compor-
tamentele (apetitive) premergatoare fazei consumatoare.
Fmstrat de acesta satisfactie, animalul captiv cauta sa o
obtina pe alte cai ce asigura, totodata, descarcarea
energiei nervoase necheltuite. in situatii extreme s-au
observat automutilari, animalul mucandu-i exti-emitatile.
in special coada. Aceste manifestari se incadreaza in
ceea ce etologii au denumit foamea de stimuli".
 Experimentul nr. 1: momeala din
broasca plasata
Broasca se hranete cu insecte, limaci etc. Dupa carton negru
tntr-un cilindru
deplasata in
reperarea prazii, broasca se indreapta spre ea in pozitie de sticla
jurul broastei
de atac, avansand lent. Cand a ajuns la distanta potrivita,
numarul
limba este proiectata in afara. tentativelor
de capturar
Introduceti o broasca vie intr-un vas cilindric de
sticla. Deplasati cateva cartoane de culoare neagra,
de aceeai inaltime, dar de lungimi diferite i notati,
pentru fiecare carton, numarul de incercari de capturare
realizate de animal. Cartonul trebuie deplasat numai in
plan orizontal i numai in fata animalului. momelile
folosite

Broasca f\a sa M l
Experiment nr. 2:
Analizati datele de maijos i explicati modificarile
de comportament ce apar, fie datorita invatarii, fie
datorita creterii unor organe. Experimentul de mai jos a fost realizat pe un lot de
15 pui de gaina proaspat eclozati, timp de 5 zile. Puii au
fost tinuti la intuneric i hraniti cu faina de porumb
introdusa direct in gura. TestuI, realizat pe fiecare Individ
in parte, consta in plasarea pe sol, in fata animalului, a
doua sau trei graunte de mei, i de a nota rezultatele
primelor 25 de incercari de ciugulire ale puiului. Daca
a reuit, grauntele de mei ciugulit este inlocuit.
Dupa primul test, trebuie lasati puiorii sa se
alimenteze normal i apoi se testeaza eficacitatea
ciugulitului dupa 12 ore.
Rezultatele prezentate in tabel au fost obtinute pe
25 de puiori diferiti i sunt exprimate in procente pentru
tentativele nereuite, raportate la 25.

Varsta Rezultate
puilor Primul lest Al doilea test
1 zi 24,20 7,84
2 zile 17,28 7,04
3 zile 12,00 3,04
4 zile 7,52 0,64
5 zile 4,00 0,40

1111
 2. C O M P O R T A M E N T D E A P A R A R E

Animalele i$i apSrS integritatea corporala in cadrul comportamentului de salvare, animalele

Animalul se poate indeparta activ de dumani sau
se salveaza in mod pasiv.
Salvarea activa " se declan^eaza la aetiunea unui
stimul - semnal, consta in comportamente de aparare
foarte diversificate i se afla in concordanta cu modul
de viata al organismului (izolat, colonial, grup).
evita stimulii noi, fata de care au o reactie de fuga,
ascundere, imobilitate etc. Unele animale poseda o
cunoastere innascuta a stimulilor-semnal, dumanul
(pradatorul) fiind recunoscut dupa una sau doua
trasaturi caracteristice.

STIMULII SEMNAL CARE DECLANSEAZA

; SALVAREA ACTIVA A UNOR ANIMALE

Grupul de animale Stimulul semnal care declonseaza comportamentul de salvare

Nevertebrate .Subsianie cliimice emise de pradatoii (stele de mare)

melci acvatici, scoici
Vertebrate O umbra ce se deplaseazii deasupra lor
pescami, gate salbati- Orice obiect ce zboara lent
ce, ciori Uliul porumbar ^i ^oimul cSlator le declan^azS reacjia de
imobilitate
Mamiferele din stepe In prezenta rapitorilor, acestea lug in zig-zag sau cu viteza mare

Salvarea pasiva" include numeroase adaptari. ' '

ADAPTARI SPECIALE DE APARARE

Utilizarea de refugii Scorburi, gropi etc. Numeroa.sc animale nevertebrate ^i

naturale vertebrate
Construirea de Galerii subpamantene. cuiburi PasSri, mamifere
adSpo.sturi
Homocromia Asemanarea pronuntatA a anintalului cu mediul in care Numeroase insecte, brotScelul,
permanenta u-aicifte penajul unor pasari, ur$ii polari etc.

Homocromia .SezonierS, cand animalele au o culoare vara $i o altfi Numeroase mjunitere !}i nevertebrate
ocazioiiaia culoare iama
Ocazionaia. cand Ui schimba bnisc culoarea Dintre vertebrate - camcleonul
Mimetismul Imitarea de citre uncle organisme inofensive a coloritului Numeroase insecte, amfibieni, reptile,
unor vietuitoare periculoase pasari
Eroitrea de substante Cerneala" care tulbura apa formand o perdca de camutlaj Punga cu cerneala a molu^telor
de camuflare In spatele cflreia animalul se retrage ^i se aijazS pe fundul cefalopode
apei, imitilnd culoiu-ea acestuia
Emiterea de substante Apara organismele care le elaboreaza contra speciilor care Scorpioni, $erpi venino^i. vipcre etc.
toxice le-ar putea produce daune Vipera africana scuipa venin in ochii
atacatoi-ului
Aspect tnfricoatar Se apara prin luarea unei inl%ti$iri ee inspaimanti Bufnita, foparta Hlamidosauruij. unii pcfjti
atacatorul
Estjvarea Reducerea metabolismului ^i intrarea in inactivitate a unor Sfecli de melci $i reptile
animale in zonele calde !>i aride
Hibemarea Suprimarea mobilitatii ^i limitarca respiratiei prin acfiunea Numeroase animale din regiunile
concentratiei crescute a CO; asupra centrilor respiratfjri temperate
Autotomia Autoamputarea spontanS a unei parfi din corpul animalului Este frecventa la nevertebrate ^i rara la
la prindere sau apasare vertebrate (^oparla)
Tuburi, valve, Viemiii policheti constructori de tuburi Viermi. scoici, melci, echinoderme.
cochilii, tepi etc. Molu(>tele au un exoschelet secretat de niantii broa^tc festoase, mamifere (ariciul) etc.

112 I
 Animalele care traiesc in grupuri i colonii i-au specie. Agresivitatea posesorului unui teritoriu este maxi-
" irmat mecanisme speciale de organizare a grupului, ma in zona centrala, adica in acea zona in care se indepli-
cum ar fi comportamentul de tip altruist"; de exemplu, nete activitatea instinctiva esentiala in acel moment
o pasare care se preface ca este ranita 1 ademenete (adapostire, hranire, reproducere etc.) i descrete pe
astfel pradatorii departe de cuib. In felul acesta, mama masura ce intrusul se indeparteaza de aceasta zona.
se sacrifica salvand progenitura. Tot o forma de altru- Conflictele teritoriale survin rar deoarece posesorul
ism" este i emiterea de semnale de alarma sau de unui teritoriu ii avertizeaza, prin diferite mijloace, eventuaUi
avertizare, deoarece individul emitator ii poate diminua concurenti, care se refrag de cele mai multe ori, evitand
astfel ansele de supravietuire. De exemplu, iepurele ciocnirile directe. Aceasta autoafirmare a posesorului unui
de camp, in caz de pericol, lovete pamantul cu picioa- teritoriu se realizeaza prin comportamentul de marcare,
rele i numai dupa aceea incepe cursa. Prin lovirea animalul manifestandu-se olfactiv, optic sau acustic.
pamantului este expusa partea alba a cozii care aler- Marcarea olfactiva consta din emiterea unor sub-
teaza iepurii din imprejurimi. Manifestarile de altruism stante odorante specifice produse de glande specializate,
din lumea aniraala sunt acte incon^tiente i nu pot fi depunerea lor in anumite locuri i reinnoirea lor periodica.
confundate cu atitudinile morale umane. .. ,,.. In felul acesta se semnalizeaza prezenta ocupantilor.
Marcarea olfactiva este eficienta pentru ca ftmctioneaza
Animalele i$i apara spatial de viata (teritoriul) de la distanta, in absenta posesomlui teritoriului respectiv.
Spajiul de viata este necesar animalelor pentru Marcarea optica se realizeaza prin etalarea intre-
desfaurarea ciclului lor vital i se numete i biotop. gului corp sau numai a unor portiuni ale acestuia, ade-
Spatiul de viata este impartit eficient intre indivizii seori intens colorate sau micate intr-un anumit fel.
ce apartin aceleeai specii printr-un mecanism de Marcarea acusticd consta in emiterea de sunete
aparare a teritoriului individual, a cuplului sau a familiei. caracteristice: ragetul leilor, cantecul pasarilor, oracaitul
Teritoriul are un punct central - adapostul ^l puncte broa^telor, taraitul greierilor etc. In lumea insectelor, emi-
tixe precum locul de hranire, departe de adapost sau terea de sunete se face prin stridulatia produsa de frecarea
de caile de comunicatie, situat la distanta de locul in care ritmica a femurelor posterioare de marginea aripilor
\a de obicei animalele rapitoare, locuri de adapare,
^ Retinetil
de efectuare a toaletei individuale, de depozitare a
O Teritorialismul asigura o repartizare eficienta
produselor de excretie, de imperechere etc.
a rezervelor de brand ale unui biotop intre membrii
In interiorul teritoriului sau, animalul nu circula de
unei populatii.
la un punct la altul, in mod intamplator, el folosete
O Teritorialismul asigura animalului securitatea
intotdeauna anumite trasee pe care le frecventeaza cu
optima. Numai in interiorul teritoriului sau, animalul
regularitate. In afara acestor trasee, animalul manifesta poate gasi, intr-un minim de timp, hrana, dar i mijlocul
dezorientare i nesiguranta. de a evita dumanii sau, daca acest lucru nu este posibil,
Animalele din toate cele trei medii de viata (terestru, sa-i atace cu o violenta maxima.
acvatic i aerian), i-au constituit asemenea trasee. O Teritorialismul previne agresivitatea intraspe-
Pasarile pradatoare care sunt zburatoare de inalta cificd, prin manifestarile de autoafirmare, iar rivalii sunt
performanta nu survoleaza la intamplare teritoriile lor, preveniti i descurajati.
ci au anumite rute pe parcursul carora beneficiaza de O Teritoriul ofera condi(iile optime pentru creste-
curenti termici ascendenti care le permit un zbor planat, rea, protejarea i instruirea puilor.
cu o importanta economic de efort. O Teritorialismul previne suprapopularea.
Teritoriul nu este delimitat strict de granite fizice. De O Dei teritoriul nu are o delimitare precisa, el poate
aceea, este mai bine sa utilizam termenul de fi observat, apreciat cantitativ.
comportament tentorial, nopune care exprima faptul ca O In interiorul teritoriului animalul realizeaza diferite
animalul indeplinete anumite activitati in zone spatiale activitati in puncte precis localizate, dar i intr-o anu-
strict localizate ^i in perioade de timp bine definite. mita succesiune.
Posesorul unui asemenea teritoriu manifesta un O Manifestarile animalelor in natura au o anume
comportament agresiv fa^ de indivizii inhaii, din aceeai ritmicitate.
I 113
 Animalele eare traiesc in grupuri i colonii i-au specie. Agresivitatea posesorului unui teritoriu este maxi-
format mecanisme speciale de organizare a grupului, ma in zona centrala, adica in acea zona in care se indepli-
cum ar fi comportamentul de tip altruist"; de exemplu, nete activitatea instinctiva esentiala in acel moment
o pasare care se preface ca este ranita i ademenete (adapostire, hranire, reproducere etc.) $i descrete pe
astfel pradatorii departe de cuib. In felul acesta, mama masura ce intrusul se indeparteaza de aceasta zona.
se sacrifica salvand progenitura. Tot o forma de altru- Conflictele teritoriale survin rar deoarece posesorul
ism" este i emiterea de semnale de alarma sau de unui teritoriu ii avertizeaza, prin diferite mijloace, eventuaUi
avertizare, deoarece individul emitator ii poate diminua concurenti, care se refrag de cele mai multe ori, evitand
astfel ?ansele de supravietuire. De exemplu, iepurele ciocnirile directe. Aceasta autoafirmare a posesorului unui
de camp, in caz de pericol, lovete pamantul cu picioa- teritoriu se realizeaza prin comportamentul de marcare,
rele ?i numai dupa aceea incepe cursa. Prin lovirea animalul manifestandu-se olfactiv, optic sau acustic.
pamantului este expusa partea alba a cozii care aler- Marcarea olfactiva consta din emiterea unor sub-
teaza iepurii din imprejurimi. Manifestarile de altruism stante odorante specifice produse de glande specializate,
din lumea animala sunt acte incon?tiente i nu pot fi depunerea lor in anumite locuri i reinnoirea lor periodica.
confundate cu atitudinile morale umane. .. ,,, ^ In felul acesta se semnalizeaza prezenta ocupantilor.
Marcarea olfactiva este eficienta pentru ca ftmctioneaza
Animalele i$i apara spatiul de viata (teritoriul) de la distanta, in absenta posesomlui teritoriului respectiv.
Spajiul de viata este necesar animalelor pentru Marcarea optica se realizeaza prin etalarea intre-
desfaurarea ciclului lor vital i se numete i biotop. gului corp sau numai a unor portiuni ale acestuia, ade-
Spatiul de viata este impartit eficient intre indivizii seori intens colorate sau micate intr-un anumit fel.
ce apartin aceleeai specii printr-un mecanism de Marcarea acusticd consta in emiterea de sunete
aparare a teritoriului individual, a cuplului sau a familiei. caracteristice: ragetul leilor, cantecul pasarilor, oracaitul
Teritoriul are un punct central - adapostul ?i puncte broatelor, taraitul greierilor etc. In lumea insectelor, emi-
fixe precum locul de hranire, departe de adapost sau terea de sunete se face prin stridulatia produsa de frecarea
de caile de comunicatie, situat la distanta de locul in care ritmica a femurelor posterioare de marginea aripilor.
\a de obicei animalele rapitoare, locuri de adapare,
^ Retinetil
de efectuare a toaletei individuale, de depozitare a
O Teritorialismul asigura o repartizare eficienta
produselor de excretie, de imperechere etc.
a rezervelor de brand ale unui biotop intre membrii
In interiorul teritoriului sau, animalul nu circula de
unei populatii.
la un punct la altul, in mod intamplator, el folosete
O Teritorialismul asigura animalului securitatea
intotdeauna anumite trasee pe care le frecventeaza cu
optima. Numai in interioml teritoriului sau, animalul
regularitate. In afara acestor trasee, animalul manifesta poate gasi, intr-un minim de timp, hrana, dar i mijlocul
dezorientare i nesiguranta. de a evita dumanii sau, daca acest lucm nu este posibil,
Animalele din toate cele trei medii de viata (terestru, sa-i atace cu o violenta maxima.
acvatic i aerian), i-au constituit asemenea trasee. O Teritorialismul previne agresivitatea intraspe-
Pasarile pradatoare care sunt zburatoare de inalta cificd, prin manifestarile de autoafirmare, iar rivalii sunt
performanta nu survoleaza la intamplare teritoriile lor, preveniti 1 descurajati.
ci au anumite rute pe parcursul carora beneficiaza de O Teritoriul ofera conditiile optime pentru creste-
curenti termici ascendenti care le permit un zbor planat, rea, protejarea i instruirea puilor.
cu o importanta economic de efort. O Teritorialismul previne suprapopularea.
Teritoriul nu este delimitat strict de granite fizice. De O Dei teritoriul nu are o delimitare precisa, el poate
aceea, este mai bine sa utilizam termenul de fi observat, apreciat cantitativ.
comportament tentorial, nopune care exprima faptul ca O In interioml teritoriului animalul realizeaza diferite
animalul indeplinete anumite activitati in zone spatiale activitati in puncte precis localizate, dar i intr-o anu-
strict localizate ^i in perioade de timp bine definite. mita succesiune.
Posesorul unui asemenea teritoriu manifesta un O Manifestarile animalelor in natura au o anume
comportament agresiv faja de indivizii intrui, din aceeai ritmicitate.
I 113
 3. COMPORTAMENT SOCIAL In grupurile individualizate pot aparea conflicte
Comportamentul social cuprinde totalitatea agresive, dar neutralizarea conflictelor ocazionale se
actiunilor pe care animalul le manifesta intr-un grup realizeaza prin comportamente de amenintare i de
de indivizi al unei specii animale, care formeaza supunere i prin acceptarea unei ierarhii din partea
grupuri temporare precum cardurile, stolurile 1 tur- animalelor subordonate. Animalul dominant conduce
mele, care se constituie la inceputul deplasarii sezoniere grupul in cursul actiunilor colective de dobandire a
in cautarea unor conditii de mediu mai prielnice (unele hranei, de evitare a dumaniIor sau de migrare. Acesta
insecte, peti, pasari i mamifere). mentine coeziunea grupului i aplaneaza conflictele.
Numeroase animale formeaza grupuri (societdti) Individul dominant (sau alfa) influenteaza direct
familiale iplurifamiliale, in care au loc ingrijirea puilor, comportamentul animalelor din grupul respectiv. De
procurarea hranei, metinerea unei temperaturi optime etc. exemplu, prinderea unor animale dintr-un card este
extrem de dificila sau imposibila atat timp cat membrii
Grupurile familiale acestuia ii coreleaza micarile dupa modelul
Grupurile temporare se pot constitui numai daca exista conducatorului lor. De indata ce acest conducator a
un contact senzorial wtiQ indivizii aceleeai familii. Acesta fost prins sau ucis, celelalte animale devin dezorientate
se observa la vertebratele superioare, in special la $i nu-i mai sincronizeaza micarile.
mamifere, printr-un contact direct cu parintii i indeosebi
cu mama, realizandu-se astfel un proces de imprimare.
Stimularea sociala este activa, adica animalul cauta
un partener de fixare i, daca acesta lipsete, atunci se
proiecteaza fixarea asupra primului element mobil
intabit. Etologii au obtinut imprimarea unor pui de pasari
nidifuge fata de cutii oscilante suspendate de un fir,
fata de o minge sau orice obiect micator perceput
imediat dupa venirea lor pe lume.
Animalele domes-
tice pot realiza impri-
marea fata de om sau
fata de orice alt animal
din gospodarie. Atitudini care exprima ierarhia la lupi fig. 4
Animalul imprimat
fata de om poate ridica Masculii dominanti, dintr-un motiv sau altul, ii pot
probleme de nerezolvat pierde rangul, adica acea postura specifica, de natura
atunci cand se matu- intema (neuroendocrina), care alimenteaza compor-
rizeaza, deoarece fixa- tamentul de impunere. Tendinta de a schimba ierarhia
rea timpurie i-a modi- existenta in gmp se manifesta prin agresivitate sau
fig.s
ficat nu numai compor- prin amenintare (petii ii ridica inotatoarele, pasarile i
tamentul social, ci ?i pe eel reproducator. mamiferele ii zbarlesc penele, respectiv paml, cami-
Este important de tiut acest lucru, deoarece orice vorele ii dezvelesc dintii).
animal, gasit sau capturat la varste foarte fragede, La unele specii (cerbi, reni .a.) exista stmcturi
trebuie sa fie crescut intr-un mediu social normal pentru specializate pentm confmntarile agresive - coamele,
el, adica printre indivizi de aceeai specie. dar acestea nu ranesc cu adevarat decat foarte rar,
Un grup social adevarat, individualizat, se formeaza deoarece rivalul fuge sau adopta o postura de linistire,
atunci cand exista i o atracpe interindividuald care fie prin indreptarea coamelor in directie opusa, fie prin
se stabilete pe baza de stimuli - semnal specific!. expunerea unor parti ale corpului foarte vulnerabile,
La speciile care de obicei sunt solitare, in momentul precum gatul, abdomenul.
agregarii temporare, are loc suprimarea agresivitatii. Mecanismul de oprire a conflictului este adaptativ.
114 I
el impiedica autodistrugerea speciei i poarta numele
de ritualizare. Ritualizarea este esentiala in mediul
natural de viata, deoarece impiedica suprimarea celor
temporar invini, dar i risipa de energie a invingatorului,
care, daca este masculul dominant, ar putea risca
supravietuirea grupului.

Grupurile permanente
Sunt denumite 1 societati"i se bazeaza pe
intrajutorare. Trebuie mentionat ca indajutorarea in lumea
animala este innascuta, spre deosebire de cea umana,
care are, pe langa componenta innascuta, i una foarte
importanta, dobandita sau invatata. Un stup de albine
este alcatuit dintr-o matca-mama a intregului stup, din
mii de lucratoare, femele incomplete, sterile, i din cateva Cre^a de pinguini imperiali jig ^
sute de trantori (dintre care va fi selectat unui singur). acupiarea i clocirea oului. Puii de doua saptamani sunt
reuniti intr-o crea colectiva, pazita de cativa adulti. In
acest timp, parintii prind pete cu care ii hranesc puii
lor, dar i pe cei ai altor cupluri.
Cand pe acelai teritoriu traiesc mai multe familii,
societatea este plurifamiliald.
4. C O M P O R T A M E N T D E R E P R O D U C E R E
Comportamentul de reproducere cuprinde nu numai
instinctul sexual, ci i pe eel de ingrijire a puilor.
El are urmatoarele faze:
- constituirea cuplului, curtarea;
- acupiarea (imperecherea), naterea, creterea puilor,
iar la pasari ?i mamifere exista i o instruire a puilor;
fig-5
Grupurile permanente sunt, prin urmare, descendenta Constituirea cuplului reproducator
unui cuplu reproducator, care constituie o societate, in Pentru animalul salbatic liber, primele manifestari
care individul biologic este absorbit in intregime de viata ale instinctului de reproducere sunt gasirea i atragerea
colectivitafii 1 pentru care face numeroase sacrificii sau, partenemlui sexual.
in termenii teoriei sistemelor, programul individual este
subordonat programului superior, al speciei. Programul
speciei este supraviefuirea prin urmai i impune
indivizilor un progiam prudent i econom pentru fiecare
albina lucratoare i tot el hotarate marele sacrificiu anual
- roirea, cand grupul, ajuns la maxima prosperitate,
abandoneaza stupul in favoarea generatiei viitoare, pentru
a cauta un nou adapost i a incepe strangerea de provizii
de la zero.
In lumea pasarilor, de exemplu, gaitele tinere ingrijesc
puii mai mici, in timp ce mama clocete o a doua ponta.
La pinguinii din Antarctica, in interiorul coloniei,
fiecare cuplu pastreaza un mic teritoriu, unde au loc Turma de cerbi in perioada imperecherii jig 7

115
 La speciile sociale aceasta prima etapa consta in
depistarea $i selectarea indivizilor la care dispozitia de
imperechere a atins nivelul maxim de activare.
In captivitate, formarea cuplului sau a grupului
reproducator constiUiie rezultatul interventiei omului, dar,
practic, apar dificultati majore, uneori de netrecut, ceea
ce duce poate chiar la suprimarea acestuia.
Unele animale (ursul panda, de exemplu) i in libertate
manifesta o mare selectivitate in alegerea partenerului
de sex opus, ceea ce este aproape imposibil de asigurat
in gradinile zoologice, de aceea in aceste institutii a inceput
sa se recurga la metoda insamantarii artificiale.
Captivitatea unui cuplu in spatiu restrans o perioada
indelungata diminueaza valoarea stimulatorie a parte-
nerului i poate duce la stabilirea unor relatii de tip pa-
rental sau fratesc, opuse unor relatii sexuale normale.
Noutatea i separarea periodica stimuleaza declan-
area comportamentului de reproducere.
Modificari comportamentale:
- nu mai consuma hrana;
- tumefierea partii posterioare a maimutelor;
- emanarea unor mirosuri intense, emiterea de su-
nete caracteristice etc.
Penhn ca un grup reproducator sau un cuplu sa poata
functiona este necesara sincronizarea fiziologicd i
comportamentala a activitatii componenfilor sai.

Factorii intemi sunt esentiali, iar cei extemi impun determinarea intensitatii i frecventei raspunsurilor ammalului.

FACTORII CARE CONDITIONEAZA REPRODUCEREA

Factori externi Factori interni

populatiile din speciile raspandite i n zona temperata axul hipotalamo-hipofizo-gonadal

au 0 reproducere sezonierd, caracter ce se estompeaza varsta, imbatranirea diminueaza ritmul reproducerii
progresiv pe masura ce ne apropiem de ecuator animalele cu o activitate nervoasa labila $i neechilibrata
variatiile hranei survin tot datorita variatiilor climatice alti factori comportamentali
carduirea masculilor j i a femelelor i n sezonul de rut
creterea animaluliu i n absenta unor stimulari sociale
timpuri i

Curtarea este necesara pentru sincronizarea

cuplului reproducator Formarea cuplului este precedata fig.S
de un ansamblu de modificari morfologice i compor- Curtarea
tamentale, denumit paradd nuptiald. Parada nuptiala la
se manifesta sub un mare numar de forme la insecte, pinguini
peti, pasari i mamifere.
In studiul comportamentului sexual, prin folosirea
metodei mulajelor, s-a constatat ca masculii unor specii
declaneaza reactia de curtare la vederea unui mulaj cu
conditia ca acesta sa prezinte o dilatare in zona abdominala.
Curtarea este necesara in prevenirea agresivitatii
dintre parteneri i de a se opune tendintei de dispersare,
facand posibila reunirea temporara a indivizilor de sex
opus intr-un cuplu reproducator.
Curtarea poate ft inhibata datorita activarii unui alt
instinct, cum ar ft la masculi eel al agresivitatii teritoriale
i al instinctului de pradare. La femele, supraactivarea
instinctului de salvare le impiedica sa adopte atitudinile
de supunere i de acceptare pasiva, ceea ce declan-
eaza i mentine agresivitatea masculului.

116 I
 Acupiarea se desfaoara dupa ni^te tipare com-
portamentale caracteristice pentru fiecare specie.
Comportamentul de imperechere nu este in intregime
iimascut, animalele il invata partial prin observare i
participare la jocuri cu semnificatie sexuala, care au loc
in grupul social (de exemplu, la primate).
Ingrijirea puilor
Putini peti au grija de pui. Tilapia (din apele dulci
ale Africii i OrienUilui Mijlociu) este o exceptie. Cand
apare un pericol, puii se adapostesc in gura adultului,
unde au ftjst protejate i ouale.
Femeia broatei fara limba (traie$te in America de
Sud) poarta ouale in gropije in care are loc ocrofirea
larvelor.
Pasarile nidicole se numesc astfel deoarece puii
ies din oua intr-un stadiu timpuriu al dezvoltarii, sunt
lipsiti de pene in momentul eclozarii i raman in cuib o
perioada relativ lunga de timp.
Comportamentul de hranire a puilor este declanat
la pasarile nidicole prin stimuli - semnal simpli i vizibili:
deschiderea larga a ciocului, insotita de semnale acustice.
Pasarile nidicole dispun de comportamente
complexe de aparare a puilor; astfel, ele nu due hrana
direct la cuib, ci executa mai multe ocoluri sau se aaza de
la inceput pe pomii invecinati i numai daca nu exista vreun
pericol se indreapta spre cuib. In caz de pericol, pasarea
da drumul hranei din cioc i emite sunete de alanna a
caror frecventa create pe masura ce pericolul se apropie
de cuib. La auzul lor, puii devin tacuti i nemi^cati.
La speciile de
pasari nidifuge, puii
ies din oua intr-un
stadiu relativ avansat
de dezvoltare, puii lor
putandu-se deplasa
la scurf timp de la
eclozare. I Pasare nidil^ga fig ]j
in captivitate survinfrecventperturbari ale comporta-
mentului de cretere a puilor, in diferitele sale etape, ce
merg de la nehranirea lor i pana la devorare (canibalism).
Puii slab dezvoltati la natere constituie un stimul-
semnal prea slab, incapabil de a declana activitatea
comportamentala de protectie i de hranire.
Stresul poate determina un comportament deviant,
impiedicand relatiile normale mama-pui.
La unele mamifere (lemurianul tupaia), din cauza
stresului, glanda stemala a femelei-mama nu mai pro-
duce secretia caracteristica ce servete la marcarea
olfactiva a puilor proprii. Lipsiti de acest semnal pro-
tector, puii sunt atacati $i mancati de mama lor sau de
alti membri ai grupului.
I 117
 T
Comportamentul matem al unei specii cunoa^te un
mare grad de variabilitate individuala. Suportul acestor
variatii de comportament este de natura neuro-endocrina.
Instruirea puilor constituie, de asemenea, un
comportament complex, inca putin studiat, la baza lui
stand imitarea, jocul i imprimarea.
La camivore, un prim aspect al comportamentului
de instmire este scoaterea puilor in lume". Femeia
scoate zilnic din adapost cate un pui, il tine in gura i il
depoziteaza in fata intrarii. Procesul incepe cu puiul eel
mai bine dezvoltat, urmand apoi i ceilalti. Treptat, puii
sunt depui tot mai departe de adapost, fiind supra-
vegheati cu atentie de mama, care-i dirijeaza intotdeauna
spre intrarea acestuia, de multe ori impingandu-i cu botul
sau luandu-i din nou in gura. Puii sunt plasati apoi in
puncte diferite i tot mai departate de adapost pentm a
M 12
se extinde spatiul cunoscut.

Studiul experimental al unui comportament matem
Experimentul nr. 1
Se plaseaza mielul nou-nascut alaturi de o oaie; in
orele urmatoare, aceasta il linge i il accepta la supt.
Experimentul nr. 2
Imediat dupa fatare, cateva oi sunt separate total
de mieii lor, astfel incat sa nu existe contact tactil, vizual
i auditiv. Dupa un anume timp l i se restituie mieii.
Procentajul oilor care au inca un comportament matem
este reprezentat in figura de maijos.
Experimentul nr. 3
Prin izolari parfiale (intr-o cutie transparenta prin care
mama i l poate vedea, auzi, dar nu i mirosi) se de-
monstreaza ca printre informatiile senzoriale,mirosul este
stimulul eel mai important in stabilirea legaturii cu mama.
Analizati rezultatele unui astfel de experiment.

50% mai 30% mai 17% mai

au instinct au instinct au instinct
matern matern matern

Dupa fatare, 100% oi

au instinct matern

in absenfa contactului
4ft 12h

24h
cu mielul

90% au
instinct
matern

Oi menjinute cu mieii apoi separate timp

timp de 48 dh ore de 24 de ore

Comportament matern la oaie fig. 13

118 I
REPRODUCEREA
TN LUMEA VIE

119

 Toate organismele vii pot genera organisme noi - cand toti indivizii sunt diploizi i numai gametii
apartinand aceieeai specii. sunt fiaploizi i meioza are loc Tn cursul gametoge-
Reproducerea Tn lumea vie prezinta doua tipuri nezei. Acest ciclu se Tntalnete la ciliate i la majori-
fundamentale: tatea plantelor i animalelor
- reproducerea asexuatS: fara participarea celulelor - cand toti indivizii sunt haploizi, deoarece meioza
reproducatoare specializate (gameti); se efectueaza imediat dupa fecundatie, numai zi-
- reproducerea sexuata: cu participarea celulelor gotul este diploid (se Tntalnefe la Briofite i Spo-
reproducatoare specializate, gameti masculi i rozoareetc).
gameti femeli, care se contopesc prin fecundatie, - cand fazele haploida i diploida sunt aproape
rezultand un zigot (celula-ou), din care se fonneaza egale i alterneaza cu regularitate (alge brune, fora-
un nou Individ. minifere etc.).
La organismele din regnui Protista, reproducerea
sexuata poate avea rol redus fn multiplicarea indivi-
zilor, care este asigurata mai ales de reproducerea
asexuata.
La numeroase specii se stabilete o alternanta
Tntre aceste doua moduri de reproducere.
Dupa locul meiozei Tn desfaurarea ciclului evo-
lutiv, se poate marea succesiunea mai mult sau mai
putin regulata a fazelordiploide (cu 2n cromozomi) i
haploide (cu n cromozomi), care determina trei tipuri Schema unor cicluri evolutive fig- 1
de cicluri evolutive: : i

I REPRODUCEREA ASEXUATA
La organismele unicelulare, diviziunea celulara La unele plante se formeaza tulpini subterane, din
este precedata de o perioada de sinteza i insotita de acestea pot rezulta radacini adventive, aa cum se
dublarea componentelor structurale ale celulei. Aceasta intampla in mod caracteristic la cartof, la care pe
perioada de sinteza i dezvoltare este obligatorie, intrucat tubercul se formeaza tulpinite (fig.2).
descendentii sunt inzestrati numai cujumatate din masa
i structura organismului mama" (parental).
La organismele pluricelulare, pe organismul pa-
rental se formeaza muguri, spori i gameti.
Mugurii se formeaza la alge (Volvox), la animale
(Hidra), dar i la plantele cu flori.
Capunul, de exemplu, produce la suprafata solului
tulpini speciale denumite stoloni care se indeparteaza
de planta prin creterea i diviziunea celulelor din varfiil
lor. La o distanta de cativa zeei de centimetri, stolonul
genereaza radacini i dintr-un punct alaturat se poate
forma un mugure ce va da natere unei tulpini noi cu
frunze. Tulpina initiala se poate usca sau se poate rupe,
astfel are loc separarea descendentului de planta mama. fig-2
120 I
 La ferigi i la ciupercile i unele plante terestre, cum sunt muchii ^\
numeroase grami- ferigile, se inmultesc in mare masura prin spori.
nee, o tulpina sub- Sporii sunt celule reproducatoare care se pot transfor-
terana (rizom), a- ma intr-un organism individual fara ca in prealabil sa fiizio-
naloaga cu stolo- neze cu o alta ceiula reproducatoare. Din spor se poate
nul, poate da atat forma un organism asemanator cu organismul parental
frunze noi, cat i sau unui care reprezinta un alt stadiu al ciclului vital.
radacini adventive. Reproducerea asexuata a animalelor se realizeaza
fig.3 prin inmugurire (la hidra) i fragmentare.
Bulbil, care sunt tulpini subterane caracteristice Fragmentarea consta in desprinderea unor frag-
pentru lalele i brandue, ca i ansamblul frunzelor mente din corpul animalului, care, apoi, se transforma
carnoase de la ceapa, pot forma ramuri care se in indivizi. Este intalnita mai des la viermii inelati i la
detaeaza i due o viata independenta. unii cnidari.
La unele plante, ori de cate ori o frunza atinge solul, La numeroase animale nevertebrate exista o mare
se formeaza o tulpina i radacini (unele ferigi). Algele, putere de regenerare.

L LUCmE PRACTICA \ 0 >

Competenfe specifice 4. Puneti vasele grupate cate trei in pungi de plas-

tic. Suflati uor in punga, dupa care legati-o ermetic la
Producerea de plante noi prin taieturi (incizii) i
capat. Pungile vor impiedica uscarea plantelor.
obtinerea de butai.
5. Etichetati pungile cu numele vostru i data.
Expl icarea diferentelor de cretere a plantelor taiate. Aezati-le intr-un loc insorit.
Materiale necesare 6. Curatati locul de activitate i spalati-va pe maini.
6 plante mici (aceea^i specie) i pamant umed in y.Supravegheati plantele periodic, adaugati apa daca
care cresc, foarfece, ruleta, ata i pungi din material este nevoie.
plastic transparent. 8. Dupa trei saptamani, scoateti plantele din vase.
Modul de lucru i H J B IJI intrebari JHHHHi
Copiati in caiete tabelul de date. 1. Numarul de frunze a avut vreo influenta asupra
1. Folosind foarfecele, faceti urmatoarele taieturi: creterii plantelor? Explicati.
tulpina cu 4 frunze, tulpina cu 2 frunze, la planta 2. Care soi de planta a crescut mai repede?
Coleus. Faceti taieturi identice i la planta Begonia. 3. Cum arata nolle plante comparativ cu planta
2. Masurati inaltimea fiecarei tulpini taiate i treceti mama din punct de vedere genetic?
datele in tabel. 4. Presupunand ca dupa cateva luni ve^i face noi
3. Faceti o gaura in pamant cu un creion. Plantati fieca- taieturi din plantele tinere, cum va arata al doilea set de
re tulpina la o adancime de 2 cm. Etichetap fiecare vas. taieturi fata de planta initiala?
Taieturi (incizii) Numarul de franze Inaltimea, in cm
La inceput Dupa trei sdptamani La inceput Dupa trei saptamani
Coleus 4 Irunze
2 frunz*
numai tuljnna
Begonia 4 frunze
2 ftunze
numai tulpina
121
 REPRODUCEREA SEXUATA

Rcaniintiti-va:

La majoritatea plantelor i animalelor exista o La plante este posibila autofecundatia, ca urmare

distinctie morfologica clara Tntre gametii masculi i
cei femeli.
1^ GametuI femel este Tn general imobil, acumuleaza
rezerve nutritive (plantele cu flori) sau stabilete re-
latii placentare cu organismul matern (mamiferele).
a polenizarii directe, dar, mai ales fecundatia
incruciata cand gametii provin de la indivizi diferiti
Tn urma polenizarii Tncruciate. Exista i o polenizare
Tncruciata artificiala realizata de om, Tn scopul
obtinerii unor soiuri cu productivitate mare la hectar.

1. R E P R O D U C E R E A S E X U A T A A In mod tipic, floarea este alcatuita dintr-un re-

PLANTELOR ceptacul pe care sunt aezate sepalele, petalele, sta-
Angiospermele au organe specializate pentru minele i carpelele. Elementele florale sunt adaptate
indeplinirea acestui proces, denumite flori. Florile pot fi pentru realizarea polenizarii i a fecundatiei, procese
minuscule i verzui, caracteristice gramineelor pole- ce vor fi urmate de producerea de seminte i de fructe.
nizate prin vant, dar i mari i viu colorate, la plantele Unele flori sunt a-
polenizate de insecte. Adesea, florile sunt reunite in daptate pentru a fi pole-
inflorescente. Unele inflorescente sunt atat de com- nizate de insecte cu
pacte incat dau impresia ca este o singura floare. trompa scurta, avand tu-
bul corolei scurt i larg

deschis, nectarul fiindu-
le uor accesibil. Florile
polenizate de insectele cu
trompa lunga au corola
cu tub lung, format din
petale concrescute, iar
nectarul se gasete intr-
un loc mai greu accesibil,
simanfa astfel incat trompa in-
sectei sa atinga stigmatul
A inainte de a ajunge la
DIPLOFAZA meioza meioza
fecundatie nectar. Dimpotriva, flo-
in antera tn ovar
HAPLOFAZA rile polenizate prin vant
sunt mai greu de obser-
vat, anterele ies mult in
afara corolei, iar stig-
maUil este paros, adaptat
spori man sa retina grauncioarele
(megaspori) de polen. Dupa pole-
nizare, graunciorul de fig.2
Staminele se rotesc
polen germineaza, for-
lasand polenul pe
meaza un tub polinic prin
corpul insectei
Ciclul de viafa al unei plante cu fieri care inainteaza cei doi
fig.l
122
 spermatozoizii. Fiecare ovul contine, in afara de nucieu,
i organite celulare, precum i o cantitate mai mare sau
mai mica de substanje de rezerva (vitellus").
Fecundatia sau contopirea gametilor este un
fenomen complex ce include o succesiune de etape,
aceleai in intregul regn animal.
Exista doua tipuri de fecundatie, extema 1 intema.
Fecundatia externa se desfaoara i n afara
organismului femel, in mediul acvatic i poate avea loc:
- la intamplare, fara ca parin|ii sa se apropie (exemplu:
echinodermele):
- la intamplare, dar cu o anumita apropiere a celor
doi parin|i pe teritorii bine delimitate (exemplu: petii);
fig- 3
- prin pseudoimperechere, masculii plasati in spatele
gameti masculi. Gametii patrund in sacul embrionar i
femelelor a?teapta ca acestea sa elimine ovulele i
fuzioneaza cu nuclei femeli diferifi. Se formeaza doi
depun peste ele spermatozoizi.
zigoti: zigotul principal (din nucleul spermatiei i al
oosferei), din care se va forma embrionul, iar din zigotul
secundar - endospermul. Grauncioarele de polen i sacul
embrionar sunt spori, dar acetia se deosebesc de sporii
muchilor j i ai ferigilor prin faptul ca ei nu devin
organisme independente.
Dupa ce ovulele au fost fecundate, peretele ovamlui
se transforma in peretele fructului. La formarea fructului
mai pot participa i alte parti ale florii.
Exista ?i plante la care fmctul se formeaza in
absenta polenizarii (acest proces poarta denumirea de
partenocarpie). Fmctele astfel rezultate sunt lipsite
de seminte ?i nu pot participa la reproducerea plantei
(bananele, ananasul .a.). Obtinerea de fructe fara
seminte poate fi indusS cu ajutoml fitohormonilor in
scopuri comerciale(pepeni, tomate). ' - n - ; .c-?

2. R E P R O D U C E R E A SEXUATA A
ANIMALELOR
Pseudoimperechere la broascS (fotografie in jig 4
La animale, gametii masculi se numesc sperma- infraro^)
tozoizi i se formeaza in testicule, iar gamepi femeli
se numesc ovule i se formeaza in ovare. Fecundatia interna se desfaoara in corpul orga-
Spermatozoizii sunt celule mobile i foarte mici. nismului femel i poate fi asigurata prin intermediul imui
Fiecare spermatozoid este constituit dintr-un cap, spermatofor sau a unui organ copulator.
care confine nucleul i acrozomul (cu rol important in Spermatoforul este un saculef membranos secretat
fecundafie), o piesa intermediara sau gat i un flagel de glande anexe ale masculului in care sunt inveliti
care asigurS mobilitatea celulei. spermatozoizii. Spermatofoml poate fi depus de catre
La unele nevertebrate (nematode, cmstacee i mascul in apropierea femelei, care i l capteaza prin ori-
insecte), exista specii ai cSror spermatozoizi sunt lipsiti de ficiul sau genital (exemplu: tritonul) sau poate fi introdus
flageli, deplasarea realizandu-se prin micari amiboidale. in cavitatea paleaia (exemplu: sepia) sau in piele
Ovulele sunt celule imobile i mult mai mari decat (exemplu: lipitoarea).

I 123
 Organul copulator al masculului (penis) introduce
spemiatozoizii in caile genitale ale organismului femel
(exemplu: majoritatea animalelor superioare).
Animalele sunt ovipare cand clocesc ouale (exemplu:
pasarile) i vivipare cand aduc pe lume indivizi gata
formati(exemplu: mamiferele). -n.
Ovoviviparitatea este situatia in care eclozarea
oului precede ponta sau coincide cu aceasta (exemplu:
unele reptile).
Hermafroditismul. Un animal este hermafrodit
daca poseda ambele tipuri de gonade (mascule i
femele) i produce, astfel, i spermatozoizi i ovule.
/
Hermafroditismul poate f i normal, accidental i
succesiv.
a. Hermafroditismul normal este prezent in mod
constant la toti indivizii unei sspecii i in tot cursul vietii
acestora (exemplu: rama, melc, numeroase plante).
b. Hermafroditismul accidental apare uneori
numai la unii indivizi ai unor specii (exemplu: numeroase
specii, inclusiv omul).
c. Hermafroditismul succesiv se caracterizeaza
prin dezvoltarea gonadelor mascule i, mai tarziu, a celor
femele (exemple: echinoderme, molute etc.).

Rameie sunt animale hermafrodite, unui dintre indivizi funcfioneaza ca mascul fig. 5
iar celalalt ca femel

Caractere sexuale secundare. Gonadele elaboreaza celulele sexuale, dar functioneaza i ca glande endo-
crine, varsand direct in sange hormoni sexuali. Cei mai importanti hormoni sexuali ai animalelor vertebrate sunt
testosteronul i foliculina, raspunzatori de aparitia caracterelor sexuale masculine" i, respectiv, feminine".
Exemple de caractere sexuale secundare: creasta" cocoului, coamele unor mamifere etc.
Experienta nr. 1 Experienta nr. 2
Caso-area unui coco (inliiturarea testiculelor) Castrsu-ea unei gaini
(inlaturarea ovareior)
Regresia sau disparitia:
Dobande^te treptat:
- crestei i a barbiei (cele doua cute de sub cioc);
- penaj caracteristic;
- instinctului combativ, c^ntecului;
- pinten.
- pastrarea pintcnilor osoi.

^ Retinetil gameti (reproducere sexuata).

O Exista o alteman(d degenerafii in ciclul de dezvol-
tare a unui individ, care difera intre ele ca aspect, numar
de cromozomi, mod de viata i de reproducere.
O Majoritatea plantelor, dar i numeroase animale,
combina functia de reproducere din celule izolate (ase-
xuata) cu reproducerea pe baza de celule sexuale -
O Creasta, barbiile, instinctul combativ i cantecul
sunt caractere sexuale secundare masculine, provocate
de prezenta testosteronului.
' J Penajul i pintenii sunt caractere neutre, care
exista la ambele sexe, dar sunt inhibate la gaina de catre
foliculina.

124
 L LUCRARE PRACT/CA \0
ANATOMIA SISTEMULUI REPRODUCATOR AL UNUI MAMIFER (SOARECE)

Observatii asupra ^oarecilor

Mascul sau femeia?
Femeia are 3 orificii: anusul, orificiul eel mai apro-
piat de coada; orificiul genital median; orificiul urinar,
situat anterior, in varfiil unei papile.

-glanda suprarenala
rinichi

fesuf adipos
ovar
oviduct

corn uterin drept

glanda suprarenala
rinichi
testicul ureter

vezica urinara

vagin
epididim

orificiu urinar
-orificiu genital
spermiduct penis
anus

orificiu uro- Sistemul genital $i urinar al unui

fig. 7
genital foarece femeli
1. vezicula seminala (doua)
J
scrot
2. prostata
3. glandele lui Cowper sexuala intr-un sac cutanat denumit scrot; cele doua
4. glande prepupale epididime ataate anatomic de cele doua testicule; do-
ua spermiducte cu canalele deferente; uretra, care este
Sistemul genital f\r al unui M6 un canal comun pentru sperma i pentru urina.
^oarece mascul
Organul genital extem se numetepenis i la extre-
Masculul are numai 2 orificii: anusul in partea pos- mitatea lui se deschide orificiul comun, urinar i geni-
Terioara, adesea, acoperit cu saculetul ce contine tes- tal (uro-genital).
ticulele; orificiul uro-genital, situat anterior, la extremi- Doua glande sebacee mari (glandele preputiale) se
tatea penisului. Sistemul genital mascul cuprinde:cele deschid la extremitatea inveliului cutanat al penisului
doua testicule, care se gasesc in perioada de activitate (preputul).

I 125
 ORGANIZAREA SISTEMELOR
I REPRODUCATOARE UMANE
1. SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULIN

GONADE testicule Glande ovoide de 4-5 cm lungime, situate la exterioml corpului intr-un sac
cutanat (scrot).
epididtiTie Organe ataate de testicule ce contin un canal lung (6m) i incolacit.
CAI canalele Canale fine de 40 cm limgime, in continuarea epididimului.
GENITALE deferente Ele patmnd in abdomen i se dilata in spatele vezicii urinare, intalne-sc
veziculele seminale, traverseaza prostata i se deschid in uretra.
GLANDE uretra Canal prin care se gole^te vezica urinara i care, dupa deschiderea cana-
ANEXE lelor deferente, devine un canal comun pentm sperma i pentru urina.
Uretra printe i secrejia glandelor Cowper, iar apoi parcurge corpul
penisului i se deschide la exterior.
ORGANE penisul Organ reproducator extem ce introduce sperma in tractul genitai femel.
GENITALE Penisul intra in erectie inainte de actui sexual, fie datorita afluxului de
EXTERNE sSnge, fie ca urmare a actiunti muchiior.

Sistemul r^roducStor fiS- 1

Sagefiie indict drumul

veziculS seminalS
spermei spre exteriorul vez/^ unnar,
canal
corpului
! ncierent prostata
?^ glands Cowper

: uretra

penis

Msticul

Spermatogeneza sau producerea de spermatozoizi

consta dintr-o serie de diviziuni celulare ce au loc in
tubii seminiferi din testicule.
Din celulele initiale (primordiale) (2n), denumite i
spermatogonii, prin mitoza, se formeaza spermatocite .
Prin meioza devin spermatide (n), care se transforma in
spermatozoizi (n).

fig.2
Sec|june prin tubul seminifer
Sg - spermatogonii
Se - spermatocite
Sd - spermatide
Ta - flagel

126
 Spermatozoidul sau ceiula reproducatoare matura este
formata din cap, care contine un nucieu haploid ?i un acro-
zom cu care patrunde in ovul in timpul fecundatiei, o
portiune de mijioc bogata in mitocondrii, care asigura e-
nergia pentru deplasare i coada sau flagelul care, prin
micarile ei, ii asigura inaintarea.
Testiculele adulte secreta hormonul masculin (an-
drogen), denumit testosteron - un compus sterolic ce
contribuie la formarea caracterelor sexuale secundare:
pilozitate caracteristica, ingroarea vocii etc.
Androgenii sintetici sunt folositi in practica me-
dicala pentru a favoriza creterea in greutate dupa
boli debilitante.
Utilizarea steroizilor anabolizanti de catre atieti in scopul
dezvoltarii musculaturii corporate poate afecta ficatul i
este interzisa de catre majoritatea autoritatilor sportive.

gat (piesa
cap flagel
interivediara)

Jig-3

2. S I S T E M U L R E P R O D U C A T O R FEMININ

GONADE ovare Glande de marimca i de tbnna unei migdale, cu o lungime de 3 -5 cm $i o

greutate de 4-8g. La femeia adulta are culoarero^iatica$i la suprafata
prezinta cicatrice, luand aspectul unui sambure de piersica.
CAI GENITALE Irompe Canale de 10-12 cm lungime ce pomesc de la uter. Canalele sunt initid
foarte fine, apoi se dilata (reptat i fonneaza in dreptul ovareior o palnie
firanjurata.
ORGANE uter Organ musculos de forma $i marimca unei pere nuci i care se continua cu
GENITAI F vaginul.
INTERNE vagin Canal elastic localizat intre colul uterin $i organele genitale exteme.

ORGANE labia mica Buze sau pliuri cutanate mici i man, situate intern $i extern $i care se une^
GENTTALE labia mare la nivelul clitorisului.
EXIERNE clitoris Organ mic i de erectie in apropierea deschiderii oificiului urinar i a
orificiului genital
orificiul genital Este deschiderea vaginului. La na^re este acoperit de un pliu membranar
(himen).

Sistemul reproducator feminin

M4
Sagefile indica drumul ovuiuiui de la originea sa (ovar) ^i pana la uter

127
 Ovogeneza sau formarea i dezvoltarea gametului Menstruatia survine in general in zilele 13-14 dupa
femel (ovul) se desfa?oara in ovare. ovulatie.
Celulele sexuale imature din ovar se divid prin mitoza La mamifere, ciclul sexual se numete i estru
i fonneaza ovocite primare; acestea se divid prin me- (oestru, calduri) sau ciclu estral. In momentul in care
ioza, formand un ovocit secundar i un globul polar. se produce ovulatia, femeia manifesta o agitatie
Ovocitele sunt prezente in ovare la natere i reprezinta neobinuita i emite semnale vizuale, sonore, olfactive
numarul total de ovule ce pot fi produse. In ovogeneza, care atrag masculul. Femelele mamiferelor nu accepta
fiecare ovocit primar produce numai un singur ovul. raportul sexual decat in aceasta perioada.
Primele faze ale dezvoltarii ovulelor au loc in struc- 3. REPRODUCEREA U M A N A
turi cu aspect de sac plin cu lichid, denumite foliculi
Fecundatia este unirea spermatozoidului cu ovulul.
ovarieni.
Procesul implica fiiziunea nucleilor gametilor, intrucat
Ovulul in curs de dezvoltare, aflat in interiorul foli-
citoplasma este disproportionat de abundenta in ovule
culului ovarian, migreaza spre suprafata ovarului. In
fata de spermatozoizi. La mamifere, fecundatia se
momentul maturarii ovuiuiui, foliculul ovarian se rupe i
desfaoara in interiorul cailor genitale femele, in care
elibereaza ovulul, proces denumit ovulafie. La femeie
masculul a depus spermatozoizii.
i la majoritatea mamiferelor, ovulatia se produce spon-
tan. La unele mamifere, anumite femele pot avea o
ovulatieprovocatd de existenta unor anumiti stimuli.
Ovulatia este perioada de mijioc a unui ciclu lunar Spermatozoizii patrund prin
invelifurile ovuiuiui tn
(menstrual). citoplasma
Ciclul menstrual incepe in prima zi a menstrei i se
termina inainte de menstra urmatoare (fig.5).
menstrS menstra
ziua ovulatiei Nucleul spermatozoidului
fuzioneaza cu eel a I ovuiuiui
fi formeaza zigotul
ciclul
preceden

ciclul Clivarea longitudinals a

durata ciclului menstrual urmator zigotului
V
Schema unui ciclu menstrual
J A doua clivare
Perioada fertila se situeaza intre a 11-a zi i a I5-a produce 4 celule

zi de la sfaritul menstruatiei precedente.

In fiecare ciclu, luna de luna, mucoasa care captu-
ete uterul mamiferelor (denumita endometru) se pre- Clivarile succesive
gatete pentru pnmirea unui ovul fecundat (zigot). Daca produc morula

nu se produce implantarea ovuiuiui fecundat, endometrul

regreseaza. La majoritatea mamiferelor, regresia endo- Celulele migreazS^
metrului nu se manifesta printr-un semn exterior. spre exterior si
delimiteazS o
Menstruatia cavitate
La femeie i la femelele maimutelor se produce o
desprindere a celei mai mari parti din endometru, insotita
de hemoragia cauzata de ruptura vaselor de sange. Eli- blastocist i

minarea la exterior a acestor fragmente de mucoasa

amestecate cu sange constituie sau menstruatia.
Aceasta scurgere sanguina este o caracteristica a ciclului .\itate uterina
sexual al femeii. fig. 6
128 I
 fecundafie trompa uterina In luna a ^asea apar primele reflexe, fatul suge i
inghite lichid amniotic. Mana executa mi^cari de
agatare. La inceputul lunii a aptea poate fi nascut
prematur i poate trai intr-un incubator.
incepand cu luna a ^aptea, creieml i organele de
simt se perfectioneaza, fatul create, scheletul se osifica,
muchii se intaresc.
Omul, ca toate mamiferele placentare, asigura schim-
burile de gaze respiratorii i de substante nutritive intre
sangele embrionului i al mamei, prin intermediul placentei.
Embrionul animal este protejat 1 hranit de membrane
extraembrionare care, la om, se numesc membrane
intrarea spermatozoizilor
fetale, dinfre care mai dezvoltate sunt corionul i amniosul.
O portiune din corion participa la formarea placentei.
Migrafia gamefilor fecundafia in caile
fig-7 Amniosul asigura embrionului un mediu lichid necesar
genitale feminine
dezvoltarii sale (vertebratele terestre sunt amniote).
Oul care a rezultat Tn unna fecundatiei va migra Nafterea survine la sfaritul gestatiei.
din trompa spre uter, se va fixa in mucoasa uterina unde in cursul ultimei luni de gestatie, copilul coboara in
se va dezvolta progresiv stabilind legaturi stranse, prin bazin, contractiile musculare ale utemlui cresc progresiv
placenta, cu organismul matem. in intensiiate i frecventa. Sunt necesare cateva ore
Nidatia (implantarea) sau fixarea ovuiuiui fecundat pentru ca orificiul sa treaca de la diametml de 3-4 mm la
in peretele utemlui. Dupa fecundatie, ceiula ou incepe 11 cm, diametm ne-
sa se divida, formand o aglomerare de celule (momla). cesar trecerii capului
'placenta
Peretele utemlui, captu?it de o mucoasa, formeaza cui- copilului. La om, in uter
bul" embrionului. 99% din cazuri, o cordon

Gestatia. Gestatia sau graviditatea, cum se nu- mama nate deodata ombilical

mete la femeie, este perioada care incepe cu fecun- un singur copil, in

-agin
datia 1 se termina cu naterea sau parturitia. Dupa 1% din nateri apar
nidatie, apar prelungiri infipte in mucoasa uterina, for- gemeni, la 10 000
mandu-se placenta prin care embrionul extrage hrana. nateri apar 3 ge-
Primele doua luni constituie perioada embrionard; meni, iar la un miHon
remarcam aparitia capului, schitarea membrelor i denateri 4 gemeni.
dobandirea unui aspect uman. Aceasta este o perioada Legaturile din-
esentiala, in eare se constmiesc organele i embrionul tre mama i copil nu
este deosebit de sensibil la prezenta substanteior toxice se intrerup dupa
exteme. Dupa luna a doua timpul malformatiilor mari a natere. Copilul nu
trecut, dar vimsurile ?i medicamentele pot sa mai produca poate asimila decat
grave perturbari. lapte. in timpul lac-
De la 3 la 9 luni este perioada fetald in care au tatiei se stabile^te o
loc: alungirea membrelor, difcrentierea organelor geni- noua dependenta
tale - luna a treia, aparitia pamlui, intrarea rinichilor, fiziologica, de data 'acenta se
ficaUilui, pancreasului in activitate, precum i organizarea aceasta intre mama detapeaza

scheletului - luna a patra. i sugar.

Incepand cu luna a cincea au loc organizarea sis-
irdon
temului nervos i realizarea de micari coordonate de titnhilical
acesta, care se propaga in intregul fat. Mama simte
aceste micari. fig-8
129
 fecundafie trompa uterina In luna a ^asea apar primele reflexe, fatul suge i
inghite lichid amniotic. Mana executa micari de
agatare. La inceputul lunii a aptea poate fi nascut
prematur i poate trai intr-un incubator.
incepand cu luna a ^aptea, creieml i organele de
simt se perfectioneaza, fatul create, scheletul se osifica,
muchii se intaresc.
Omul, ca toate mamiferele placentare, asigura schim-
burile de gaze respiratorii i de substante nutritive intre
sangele embrionului i al mamei, prin intermediul placentei.
Embrionul animal este protejat i hranit de membrane
extraembrionare care, la om, se numesc membrane
intrarea spermatozoizilor
fetale, dinfre care mai dezvoltate sunt corionul i amniosul.
O portiune din corion participa la formarea placentei.
Migrafia gamefilor fecundafia Tn caile
fig. 7 Amniosul asigura embrionului un mediu lichid necesar
genitale feminine
dezvoltarii sale (vertebratele teresfre sunt amniote).
Oul care a rezultat Tn unna fecundatiei va migra Nafterea survine la sfaritul gestatiei.
din trompa spre uter, se va fixa in mucoasa uterina unde in cursul ultimei luni de gestatie, copilul coboara in
se va dezvolta progresiv stabilind legaturi stranse, prin bazin, confractiile musculare ale utemlui cresc progresiv
placenta, cu organismul matem. in intensiiate i frecventa. Sunt necesare cateva ore
Nidatia (implantarea) sau fixarea ovuiuiui fecundat pentm ca orificiul sa treaca de la diametml de 3-4 mm la
in peretele utemlui. Dupa fecundatie, ceiula ou incepe 11 cm, diametm ne-
sa se divida, formand o aglomerare de celule (momla). cesar trecerii capului
'placenta
Peretele utemlui, captu?it de o mucoasa, formeaza cui- copilului. La om, in uter
bul" embrionului. 99% din cazuri, o cordon

Gestatia. Gestatia sau graviditatea, cum se nu- mama nate deodata ombilical

mete la femeie, este perioada care incepe cu fecun- un singur copil, in

-agin
datia i se termina cu naterea sau parturitia. Dupa 1% din nateri apar
nidatie, apar prelungiri infipte in mucoasa uterina, for- gemeni, la 10 000
mandu-se placenta prin care embrionul extrage hrana. nateri apar 3 ge-
Primele doua luni constituie perioada embrionard; meni, iar la un miHon
remarcam aparitia capului, schitarea membrelor i denateri 4 gemeni.
dobandirea unui aspect uman. Aceasta este o perioada Legaturile din-
esentiala, in eare se constmiesc organele i embrionul fre mama i copil nu
este deosebit de sensibil la prezenta substanteior toxice se intrerup dupa
exteme. Dupa luna a doua timpul malformatiilor mari a natere. Copilul nu
trecut, dar vimsurile i medicamentele pot sa mai produca poate asimila decat
grave perturbari. lapte. In timpul lac-
De la 3 la 9 luni este perioada fetald in care au tatiei se stabile^te o
loc: alungirea membrelor, difcrentierea organelor geni- noua dependenta
tale - luna a treia, aparitia pamlui, intrarea rinichilor, fiziologica, de data
ficatului, pancreasului in activitate, precum i organizarea aceasta intre mama
scheletului - luna a patra. i sugar
incepand cu luna a cincea au loc organizarea sis-
ordon
temului nervos i realizarea de mi?cari coordonate de hmbilical
acesta, care se propaga in intregul fat. Mama simte
aceste micari. fig. 8
129
 i Conceptia o optiune? Metoda nu este perfecta, deoarece ovulatia poate
Concepfia reprezinta fecundarea ovuiuiui de catre surveni 1 in afara datelor prevazute.
spermatozoid in trompele uterine. 2. Metoda temperaturilor se bazeaza pe stabilirea
Cuplurile modeme cauta, din ce in ce mai mult, sa cu precizie a momentului ovulatiei prin observarea cre-
programeze momentul conceptiei. Aceasta presupune terii temperaturii corpului. Metoda este sigura. Aparitia
doua situatii: evitarea conceptiei atunci cand nu se termometrelor electronice faciliteaza folosirea acestei
dorete sau sa concepi numai daca vrei. metode.
B. Metode mecanice
Principiile contraceptiei Aceste metode impiedica spermatozoidul sa intalneasca
Contraceptia reprezinta ansamblul de procedee ovulul sau fixarea zigotuluiv in peretele uterului.
care au ca scop impiedicarea procrearii in urma unui Prezervativul este un tub din cauciuc ge se aaza
act sexual. Vom enumera numai principiile generale ale peste penis i care impiedica sperma sa patrunda in
metodelor contraceptive folosite. Cele mai multe metode vaginul femeii.
urmaresc sa impiedice fecundatia; exista i o metoda Diafragma este o capsula din cauciuc care aco-
care impiedica nidatia zigotului pe cale de dezvoltare. pera colul uterin.
Aceste metode nu afecteaza activitatea sexuala. Steriletul este un inel din metal sau din material
A. Metodele contraceptive naturale de auto- plastic ce poate fi introdus in uter de catre medicul spe-
observatie cialist i care impiedica nidatia.
1. Metoda calendarului se bazeaza pe faptul ca C . Metoda hormonala
ovulatia are loc in general cu 14 zile inainte de ciclul Aceasta metoda consta in administrarea pe cale
urmator. Socotind i cele doua zile cat poate supravietui bucala a unor pilule care contin in anumite doze cei doi
ovulul, trei zile perioada de supravietuire a sperma- hormoni ovarieni: foliculina i progesteronul, raspunzatori
tozoizilor, precum i o zi de siguranta inainte i una dupa, de producerea ovulatiei. Aceti hormoni se secreta in
se obtine o perioada fertila pe parcursul careia nu ovar numai daca hipofiza stimuleaza acest proces.
trebuie sa aiba loc contacte sexuale. Hormonii din pilula impiedica hipofiza sa dea acest
semnal chimic, in felul acesta ovula|ia fiind suprimata.
OVULAJIA - Pilula de a doua zi", care trebuie luata in termen
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
de trei zile de la data contactului sexual.
22 24 26 28

- Pilule care impiedica ovulatia.

- Pilule care produc avortul.
D. Metode chirurgicale
i
er St Sterilizarea este o o metoda de contraceptie chi-
1 rurgicala. La barbati se taie canalele deferente (vasec-
tomia). La femei se practica blocarea definitiva a
trompelor uterine. Sterilizarea este considerata, in ge-
Curba termica fig g neral, o metoda ireversibila sau definitiva.
_J

130 I
1. Asoeiati notiunile din prima coloana cu explicatiile din cea de a doua coloana.
1. conjugarea a. actul in care se contopete gametul mascul cu un garnet femel
2. zigotul . b. este constituit din citoplasma bogata in substante nutritive, dar
are numai n" cromozomi
3. spermatozoidul c. tip de reproducere sexuata in care are loc un schimb reciproc
de substante nucleare
4. ovulul d. ceiula diploida ce se poate forma in organismul femel sau in
mediul acvatic
5. fecundatia e. ceiula haploida formata din cap, piesa intermediara i coada.

2. Asociaji nojiunile din prima coloana cu explicatiile din cea de a doua coloana.
1. ovoviviparitatea a. contopirea celulelor sexuale are loc in organismul femel
2. fecundatia intema b. animalele care clocesc ouale
3. hermafrodit c. eclozarea oului precede sau coincide cu depunerea acestuia
4. ovipare d. este 0 functie a gonadelor
5. secretia de hormoni e. organismul animal care poseda atat gonade mascule, cat i
gonade femele.

3. Care afinnatii sunt incorecte?

1. Autopolenizarea prezenta la unele plante este o etapa a reproducerii asexuate.
2. Reproducerea asexuata se realizeaza prin inmugurire i fragmentare.
3. Gametii se formeaza prin meioza i sunt haploizi.
4. Sporii sunt stmcturi ce realizeaza reproducerea asexuata.
5. Autofecundatia poate avea loc la animalele hermafrodite i este o reproducere asexuata.

4. Asoeiati notiunile din prima coloana cu explicatiile din cea de a doua coloana.
1. spermatofoml a. functia lor de baza este producerea de gamefi
2. foliculina b. caz particular de reproducere sexuata in care fecundatia este
absenta
3. gonadele c. hormon masculin, denumit i androgen
4. partenogeneza d. hormon feminin secretat de glandele sexuale
5. testosteronul e. sac membranos

5. Asoeiati notiunile din prima coloana cu explicatiile din cea de a doua coloana.
1. caractere sexuale secundare a. celule specializate, haploide
2. caractere neutre b. favorizeaza perforarea membranei ovuiuiui i astfel i fecundatia
3. gametii c. sunt determinate de hormoni secretati de glandele sexuale
4. inmugurirea d. sunt prezente la ambele sexe
5. acrozomul e. tip de inmuhire asexuata in care se produce aparitia unui nou
individ, frecvent la hidra de apa dulce.

I 131
 6 . Asoeiati notiunile din prima coloana eu explicatiile din cea de a doua coloana.
1. reproducerea asexuata duce la aparitia de noi indivizi, a. bulbi, tuberculi, bulbo-tuberculi
proveniti dintr-un singur parinte
2. inmultirea vegetativa are loc prin b. spori, inmugurire, fragmentare
3. gametii se formeaza prin meioza c. sporete variabilitatea genetica
4. fecundatia d. dublarea numarului de cromozomi
5. reproducerea sexuata e.injumatatirea numarului de cromozomi

7 . Menstruatia este:
a. eliminarea mucoasei uterine in absenta fecundatiei;
b. o hemoragie care apare atunci cand embrionul se cuibarete in uter;
c. o hemoragie care apare atunci cand eliminarea ovuiuiui (ovulatia) rupe suprafata ovarului.

8. Prostata este:
a. 0 boala a barbatilor varstnici;
b. o glanda endocrina;
c. o glanda ce produce lichid seminal.

9. Fecundatia se desfaoara:
a. in vagin;
b. in trompa uterina i apoi in uter;
c. numai in trompa uterina.

10. Durata ciclului menstrual:

Varsta
13-17 20-24 30-34 40-50
femeii
Durata
ciclului in 349 31+5 30+5 284
zile

Afirmam adesea ca durata medie a ciclului menstrual al unei femei este de 28 de zile; este exacta aceasta
afirmatie?
Comentati datele din tabelul de mai sus.

11. Presupunand ca ciclul menstrual are o durata constanta de 30 de zile i ca ciclurile sunt reluate la doua
luni de la na$tere, calculati:
a. numarul de ovule eliminate de o femeie a carei pubertate s-a instalat la varsta de 13 ani, iar menopauza la
50 de ani.
b. numarul de ovule eliminate de o femeie, cu datele de mai sus, dar care a nascut 3 copii.

132 I
ADAPTARI
FUNCTIONALE ALE
ORGANISMELOR LA
DIFERITE MEDII DE
VIATA
ADAPTARI
FUNCTIONALE ALE
ORGANISMELOR LA
DIFERITE MEDII DE
VIATA
 INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU
ASUPRA ORGANISMELOR
1. I N F L U E N T A T E M P E R A T U R I I 1 A LUMINII ASUPRA
P L A N T E L O R ( V E R N A L I Z A R E A 1 F O T O P E R I O D I S M U L )

Ontogenia unei plante cu flori reprezinta parcurgerea succesiva i ciclica a doua etape distincte: creterea i
dezvoltarea.
Cresterea include formarea i marirea organelor vegetative ale plantei, in timp ce dezvoltarea cuprinde
formarea organelor de reproducere i participarea acestora la formarea fructelor i a semintelor. Ciclul ontoge-
netic al unei plante cuprinde, prin urmare, o faza vegetativa i o faza reproductiva.
In fimctie de durata ciclului ontogenetic (vital), plantele cu flori pot fi:

Plonte anuale lnflore.sc i fructiticil intr-o singurS perioadS de mazflrea, fasolea, inul, porumbul etc.
vegetatie
Plante bienole Ciclul vital se desfSsjoara in douS perioade de morcovul. varza, sfecla .a.
vegetatie.
Plante plurienole intloresc ?i fructiftcfl mai multi ani. pomii fructiferi, ierburile perene etc.

Temperatura sunt lipsite de clorofila. Totalitatea modificarilor suferite

In general, limitele biologice de temperatura se
situeaza intre 0 i 35C. Intre aceste limite se situeaza:
temperatura minima, la care planta incepe sa
creasca;
temperatura optima, la care creterea se face
cu maximum de intensitate;
temperatura maxima, care oprete procesul de
cretere.
Cunoaterea acestor temperaturi este importanta
pentru practica, deoarece semanatul anumitor plante
trebuie realizat numai atunci cand temperatura solului
a depait cerintele de temperatura ale speciei respec-
tive.
Lumina
Plantele, fiind organisme fotosintetizatoare, au
nevoie de o anumita intensitate i durata de iluminare.
In absenta luminii, tesuturile parenchimatice devin mai
mari i cu peretii celulari mai subtiri, iar tesuturile
mecanice sunt slab dezvoltate. La intuneric, plantele
de plante in lipsa luminii se numete etiolare, iar plantele
se numesc etiolate.
Apa este necesara creterii plantelor. Plantele
terestre nu cresc pe soluri saturate de apa sau acolo
unde apa baltete deoarece solurile respective due lipsa
de oxigen. In solurile uscate sau cu o cantitate mica de
apa, creterea plantelor este incetinita sau oprita.
Sarurile minerale influenteaza direct creterea
plantelor. Concentratiile mari de saruri minerale sunt
toxice pentru plante.
Raportul dintre perioada de iluminare (ziua) i
perioada de intuneric (noaptea) poate da o zi lunga"
sau o zi scurta", care influenteaza direct inflorirea
plantelor. Ansamblul reactiilor de raspuns ale
organismelor la duratele variabile de iluminare i de
intuneric se numete fotoperiodism.
Dupa cerintele fafa de durata zilei, plantele se impart
in trei categorii: plante de zi scurta, plante neutre i
plante de zi lunga.

Plante de zi scurto
inflorirea poate fi provocate sau accelerata de durata zilei sub capsunul, crizantemele .a.
12 ore.
Inflorirea poate fi provcKatS sau acceteratS de durata zilei de spanacul. orzul de primavara
Plante de zi lunga
peste 12 ore. ?.a.
Plante neutre la Inflorirea are loc indef>endent de durata zilei. porumbul, castravetele $.a.
durata zilei

134
 Mecanismul fotoperiodismului este complex. In
toate organele plantelor exista un pigment de natura
proteica i de culoare albastra-verde, denumit fitocrom.
Cantitatile de fitocrom sunt foarte mici in corpul plantei,
dar moleculele lui sunt un fel de ochi al plantei, care este
activ numai cand planta este iluminata i se afla sub fonna
inactiva la intuneric. Fitocromul controleaza sinteza de
enzime, care influenteaza germinarea semintelor, creterea
ramurilor, formarea florilor, fiuctelor i semintelor.
DeficiUil de fitocrom este legat de etiolare, care
apare la plantele crescute in intuneric; acestea consuma
mai multe resurse pentru alungirea tulpinilor i foarte
putine pentru creterea frunzelor, constituind o forma
de dezvoltare anormala.
Fitocromul este implicat i infianctionareaceasului
biologic" sau bioritmul anual i circadian (ritm biologic
intem pe o durata de aproximativ 24 ore) al plantelor,
existent i in afara semnalelor luminoase.

fitocrom fitocrom rSspuns

inactiv nactiv

Efectele duratei iluminarii asupra spanacului fig 2

- M
Stanga - zi scurta; dreapta - zi lunga j

2. A D A P T A R E A L A M E D I U IN L U M E A P L A N T E L O R

Kearnintiti-va:

* Factorii mediului ambiant sunt: factori climatici plantelor).

(temperatura, lumina, aerul, vantui), factori edafici Fotosinteza se realizeaza Tn frunzele plantelor.
(structura, chimismul i substantele hranitoare din Viata activa a plantelor se poate manifesta numai
sol), factori b/of/c/(legaturile reciproce dintre plante, Tntre anumite limite de temperatura, ce difera Tn functie
dintre plante i animale, dar i influenta omului asupra de specie i de varsta acestora.

Adaptarea reprezinta capacitatea organismelor vii de a- Capacitatea organismelor de a se adapta la

i modifica stmctura i functiile pentm a corespunde conditiile schimbatoare ale mediului este determinata
schimbarilor intervenite in mediul ambiant, asigurand, iii acelai genetic. In absenta adaptarii, supravietuirea nu este
timp, supravietuirea i posibilitatea de a se reproduce. posibila.

ADAPTARI ALE PUNTELOR

ADAPTARI DEPENDENTE DE FACTORII ABIOTIC!

In zonele tropicale e.xi.sta ortikfce lipsite dc fhinzc. ia care radacinilc latite contin pigmcn|i fotosinlctizaiori.
Adaptari
In de^rturi, firunz.cle pot ti nxlus<c b fcpi tulpina preiit func|ia foiosintctizatoare.
dependent Organe adaptate pentru depozitarea siihstantelor de rezer\d: radacini luberizate (morcov, patrunjel, {elini,
de hrana hrean, dahe etc.). tulpini .subterane (rinimi. tuberculi, bulbi $i bulbo-tuberculi).
.Alte nuMlaiihifi de hranire ale {rfantelor constituie adaptarea la viaja parazitara prin hatistori, care sug seva
elaborata din planta pizda (Rafiksia, lupua, miima-pndurii $.a.).
Pkuttek carnivore captureazi insecte, fie cu jepi lipicio^i.fiecufirunzetransformate in tmie. cqxane etc.
i 135
 La poli. numarul redus de specii ierboase i cele cateva specii de arbuti scunzi iau aspectul unor tufe
Adaptari
compacte. in interiorul carora temperatura se menpne aproape constanta. Padurile de larija din estul
dependente de
Siberiei suporta geruri de -7()"C.
temperatura
Plantele de apa (hidrofite) pot trai complet scufundate (ciuma apelor), numai la suprafata apei
Adaptor! (nufarul) sau numai cu radacina i o parte a tulpinii in apa (papura). Unele plante acvatice i-au
dependente de pierdut complet radacinile (de exemplu. o feriga denumita i petioara).
Plantele care cresc in locuri umede, bogate in vapori de apa, au radacini, fhinzele lor au o cuticula
umiditate
subtire i stomate pe ambele fete; transpiratia poate ti oprita i, de aceea, ele elimina frecvent apa sub
forma de picaturi (gutatia).
Plantele din deerturi i stepe sunt xeroftte i opresc sau mic^oreaza pierderile de apa prin
transpiratie, prin reducerea sistemului foliar sau transformarea lui in spini.
Plantele deshidratate din de^erturi pot intra in anabioza.
Frunzele sunt dispuse pe tulpinii in aja fel incat sa nu se acopere una pe cealalta; fhinzele de la baza
tulpinii sunt, de obicei, mai mari i descresc, treptat, spre varf, astfel incat toate primesc lumina in
Adaptari mod egal.
dependente de Alternanta dintre zi i noapte, dar mai ales variatiile duratei zilei i a noptii in cursul anului,
lumina determina reactii complexe ale plantelor denumite fotoperiodism.
Plantele reactioneaza la modificarea directiei i intensitatii luminii ^r'm fototropisme.
FotonastiUe sau somnul plantelor sunt reactii combinate ale luminii cu alti factori .

ADAPTARI DEPENDENTE DE REUTIILE DINTRE SPECII

Relajia
Parfumurile petalelor, nectarul. forma stigmatului ?i a grauncioarelor de polen atrag insectele i
favorizeaza polenizarea. Florile plantelor tropicale polenizate de catre pasari au o corola robusta i
planta-animal
cu mari cantitati de nectar.

ADAPTARI PRIVIND RASPANDIREA FRUGELOR SI A SEMINTELOR

Fmctele au anexe care le permit sa pluteasca in aer (artar, papadie, curpen .a.).
Raspandirea cu
Fmctele au prelungiri in forma de creste, spini sau carlige (brusture, morcov, lipicioasa .a.), cu
ajutorul vantului,
care se agata de blana animalelor.
animolelor ^ i Fructele camoase consumate de pasari contin numeroase seminte, care nu sunt atacate de sucurile
pasarilor digestive.fiind clif)erate o data cu excrementele tn diferite locuri, uneori chiar la distante mari (cire
salbatic, afin, capritbi etc.).

3. A D A P T A R I L A M E D I U IN L U M E A ANIMALA

ADAPTARI DEPENDENTE D E FACTORII ABIOTICI

Adaptari ale Animalele acvatice inotatoare au corpul fliziform, respirapa este in general branhiala (exceptie
animalelor mamiferele acvatice). Animalele care traiesc pe fimdul apelor au corpul turtit, allele sunt fixate pe
fundul stances (midia). iar altele ingropate in mai (scoica de lac). Animalele de la mari adancimi au
acvatice
organe luminoase.
Adaptari ale Toate animalele terestre sunt mobile, deplasarea realizandu-se prin alergare. tarare, iar unele au
organismelor
locomotie aeriana (insecte, pasari .a.). Organele de simt sunt perifectionate, respiratia este traheala
i pulmonara. .Animalele terestre economisesc apa prin limitarea transpiratiei (pielea este protejata
terestre
de solzi comoi).
Adaptari depen- Alimentele vegetale sunt apucate cu piese bucale modificate (insecte). cu ciocuri care taie fiiinzele
dente de hrana %\e camoase, cu buze, incisivi i limba cu care apnea iarba, la mamiferele ierbivore.

136
 Pradatorii au vazul i>i mirosul bine dezvoltate, viteza de deplasare crescuta, ciocuri i gheare
putemice, dentitie bine dezvoltata, culori protectoare (cnidari, cefalopode, erpi). Unele animale
imobilizeaza prada cu otravuri (cnidari, cefalopode) sau cu ocuri electrice (unii peti marini).
C E MANANCA A N I M A L E L E ?
Insectele fitofage adulte (carabuul de mai) consuma frunze pe care le taie cu piesele bucale
(niandibule), iar larvele rod radacinile plantelor.
Melcii de uscat sfarama fmnza cu radula.
Vertebratele ierbivore (girafa. zebra, broasca jestoasa) taie iarba cu incisivii sau cu o placa comoasa.
Hrana vegetala Granivorele sunt speciile care se hranesc cu semintele plantelor (gargarita grauiui, botgrosul,
vrabia, pasarile domestice).
Nectarivorele sunt animalele care se hranesc cu sucul dulce al florilor (albinele. fluturii, bondarii,
unii lilieci, pasarile colibri .a.).
Frugivorele sunt animale care se hranesc mai ales cu fructe (veverita comuna, cimpanzeul .a.).
Canuvorele pot sfaia prada (tigml, lupul etc.) sau imobiliza cu venin j i apoi sa o inghita intreaga
(erpii) sau sa o digere in afara corpului (steaua de mare).
Piscivorele sunt animale ce se hranesc cu pete (tiuca, crocodilul, pelicanul, vidra).
Hrana animala Hematofagii-ta.ntam. taunii. lipitoarea, unele specii de lilieci tropicaii (vampiri) sunt specializati
pentru sugerea sangelui ^i au substante anticoagulante.
Insectivore-mmaoase artrqxxie (paianjeni, insecte), mamifere (fumicarul, cartita, ariciuL, liliacul .a.).
Hranirea se realizeaza prinfiltrareaapei (rata, baiena) cu organisme plutitoare mici (plancton)-
Hoitarii-consuma cadavre (de exemplu rechinul, hiena, $acalul ^.a.).
Hrana vegetala Regimul alimentar cuprinde produse variate de origine vegetala 1 animala (gandacul de bucatarie.
si animaio porcul mistret, hipopotamul, ursul bmn, omul).

POLUAREA
I Poluarea este degradarea mediilor de viafa (apa,
aer, sol) de catre factori naturali i, mai ales, de catre
deeurile provenite din activitatile umane.
Poluarea naturald, prima infrata in istoria omenirii,
a insotit omul de-a lungul mileniilor. Este provocata de
diverse cauze naturale.
Poluarea artificiala este determinata de om, ca
rezultat al activitatilor gospodare?ti, agricole, industriale etc.
Dupa mediul in care actioneaza, poluarea poate fi:
poluare acvatica, poluare atmosfericd i poluare a
solului.
\ POLUAREA ACVATICA
Poluarea acvatica consta in modificarea calitatilor
fizice, chimice i biologice ale apelor, produsa de
activitatile umane, facandu-le improprii pentiii folosirea
normala i cu consecinte nefavorabile asupra ecosis-
temelor acvatice (marine, dulcicole, lacustre etc.).
Consecinfele acestei poluari se manifesta asupra
biotopului i asupra biocenozelor. Apa ii schimba
caracteristicile naturale: culoarea, gustul, mirosul,
transparenta i turbiditatea (concenfrajia in particule
solide aflate in suspensie).
Turbiditatea crescuta determina o reducere a
procesului de fotosinteza a organismelor autotrofe
acvatice i, ca urmare, grave consecinte biologice prin
reducerea biomasei.

Originea Substantele Modificori ale Consecinte

poluantilor poluante biotopului biologice
Menajera Detergenti etc. Apa !$i schimba culoarea, gustul. Reducerea biomasei.
Agricola Ingraaminte chimice. mirosul, transparenta, turbiditatea. distrugerea descompunatDnkM-
pesticide etc. Apele poluate devin neutilizabile ca carc tramforma cadaxTele $i
Industriala Apele leziduale. inclusiv sursa de apa potabila pentru regiunile de^etuile ve^laie i animale
apa calda, e\'acuate de strabatute de apa curgatoare. in substante simple arcesibile
uzine $i altele organismelor autotrofe.

137
 Masuri de combatere a poludrii apelor prin Apa menajera trebuie tratata mecanic, chimic i
stafii de epurare biologic.
Apele poluate sunt supuse in statiile de epurare unor in centralele nucleare, apa este folosita ca agent
tratamente succesive, in urma carora continutul de de racire. Poluarea termica este extrem de daunatoare
poluanti este diminuat, astfel incat cantitatile ramase in pentru viata din ape.
apa evacuata in rauri sa nu mai prezinte nici un pericol. Tratamentele aplicate includ tehnologii bazate pe
procese i fenomene naUirale: fizice (epurare mecanica),
chimice (epurare chimica) i biologice (epurare biologica).
Epurarea mecanica consta in retinerea materiilor
in suspensie din apa uzata cu ajutorul gratarelor i al
unor bazine in care apa circula cu o viteza redusa,
favorizand astfel sedimentarea acestor suspensii.
Epurarea chimica se aplica atat pentru poluantii
in suspensie, cat i pentru cei dizolvati. Acest procedeu
inglobeaza o treapta de epurare mecanica, urmata de
una chimica, prin care, cu ajutorul unor reactivi, se
provoaca sedimentarea celor mai fine suspensii din apa,
precum i precipitarea i depunerea poluantilor dizolvati.
Epurarea biologica urmeaza treptei mecanice de
epurare i folosete activitatea unor microorganisme
pentru eliminarea din apa a poluantilor organici
Stafie de epurare a apei fig. 1
biodegradabili.
^ . 1

2. POLUAREA A T M O S F E R I C A
Poluarea atmosfericd se manifesta prin alterarea mediului aerian de catre unele substante chimice i
deeuri industriale, de pulberile i gazele rezultate din ciclul normal de dezvoltare a unor plante (polen, sporii
vegetali etc.), de fiirtunile de praf sau de vulcani, avand consecinte negative asupra omului, animalelor i vegetatiei.
Poluarea aeriana este produsa, indeosebi, de arderea combustibililor fosili in termocentraie i de gazele de
eapament, din care rezulta oxid i dioxid de carbon, dioxid de sulf etc.

Originea poluantilor Substantele poluante MODIFICARI ALE AERULUI Consednje pentru om

industria oxidul de carbon Gazele amplifica efectul de sera, adica Boli ale cailor
Gazele de dioxidul de carbon efectul produs in atmosfera prin respiratorii, scaderea
e^apament oxizi de azot absorbtia radiajiilor infraroijii, ceea ce randamentului
Termocentralele acizi organici determina cresfterea temperaturii medii a fotosintezei, otrSvesc
clor, acid clorhidric. pamantului ^i a atmosferei. alimentele, se
ozonul, metanul acumuleaza in organism
i dau afecfiuni cronice.
Arderea dioxidul de sulf Aceste gaze, in prezenta vaporilor de ap5 Vegetafia este afectatS,
combustibihIoT oxizii de az^ot din atmosfera, fonneaza acidul sulfuric !ji frunzele plantelor sunt
fosili. gazele de acidul azotic in apa ploi lor i zapezii. distruse cu penurbarea
e^apament sau oprirea procesului de
fotosinteza.
Benzina tratata cu metalele grele, ca Poluarea cu nietale grele cuprinde Se incorporeazJ in
plumb plumbul i mercurul atmosfera, dar prin spalarea i moleculele organice 51 i^i
transportul ionilor metalici din sol pot exercita efectele toxice
ajunge in apa raurilor 1 a lacurilor, in prin inlocuirea metalelor
urma ploilor acide. esentiale ale moleculelor
biologice active.
 3. P O L U A R E A S O L U L U I
Solul este locul de intalnire a diverilor poluanti: pulberi din aer i gaze antrenate de ploi, apele raurilor poluate
degradeaza suprafetele inundate sau irigate, reziduurile solide (gunoaiele oraeneti, haldele de cenua sau de
steril), depozitate sau aruncate la intamplare, ingraamintele chimice utilizate netiintific etc.

Originea poluantilor Substantele poluante MODIFICARI ALE SOLULUI Consednte biologice

Agricultura Ingra^amintcle Deteriorarea structurii solului prin A c u m u l a r e a acestor
chimice folosite i n reducerea h u m u s u l u i . substante i n plante,
m o d exagerat 5 0 - 6 0 % d i n cantitiitea de pesticide tblosite a n i m a l e i?i o a m e n i . fn
Pesticidele in agriculture se incorporeaza i n .sol. t u b u l d i g e s t i v al o m u l u i
Reziduuri se t r a n s f o r m a i n n i t r a f i
zootehnice t o x i c i !fi a p o i i n
Dei^ciiri m e n a j c r c n i t r o a m i n e (substante
cancerigene).

Poluarea a devenit in prezent o problema ce preocupa intreaga omenire, deoarece efectele ei pot detennina
dezechilibre ecologice, aparitia de intoxicatii grave, creterea nunjarului de anomalii genetice i psihofunctionale etc.

4. C O N S E C I N T E A L E V A R I A T I I L O R C O N D I T I I L O R D E M E D I U A S U P R A I N T E G R A -
L I T A J I I ORGANISMULUI

Reamintiti-va:

Sistemeie biologice sunt ansambluri formate din Sistemeie biologice sau naturale se gasesc Tn
elemente diferentiate aflate Tn interactiune. echilibru dinamic cu mediul lor de viata.
Mecanismele de autoreglare (autocontrol) confera Integrplitatea este rezultatul interactiunii dintre
sistemelor o anumita stabilitate. partile componente ale sistemului (individului biologic).

Pierderea capacitatii de autoreglare, sub influenta 5. C O N T R O L U L P O L U A R I I M E D I U L U I

unor factori perturbanti, determina un dezechilibru
functional. Daca factorii perturbanti se prelungesc in
timp, sistemul se dezorganizeaza.
Factorii care influenteaza negativ mediul de viata,
avand, implicit, actiune defavorabila asupra omului i
celorlalte vietuitoare, pot ft naturali i artificiali.
Activitatea omului, uneori prea egoista in context
ecologic, nu este totdeauna in limitele echilibrelor natu-
rale. Rezulta perturbari in sistemeie ecologice i in
mediul inconjurator, cu rezultate dezastruoase chiar
asupra populatiei umane.
Interventia omului in activitatea mediului i in actiunile
de combatere a poluarii in scopul protectiei populatiei
biotopurilor de interes economic i tiintific, asigurarii
lanturilor trofice normale ale biocenozelor, asigurarii i
pastrarii resurselor naturale ale mediului (apa, aer, sol),
reclama un efort antipoluant din partea sa.
Controlul poludrii cuprinde probleme de depistare,
cunoatere i masurare a agentilor poluanti, de
organizare a sistemului de contil i supraveghere pe
teren i de adaptare a normelor de expunere maxima a
oamenilor la actiunea noxelor.
Masurile de combatere a poluarii privesc reducerea
in limitele admisibile a emisiilor de agenti poluanti in
Industrie, agricultura, zootehnie, transporturi etc. i
tratarea deeurilor i chiar eliminarea lor.
De pilda, limitarea poluarii agricole cu pesticide
(substante chimice cu toxicitate mare, folosite pentru
combaterea daunatorilor) se poate realiza printr-o
combatere integratd (ansamblu de mijloace i metode
fizice, chimice i biologice) i prin combatere biologica
(distrugerea daunatorilor prin utilizarea dumanilor
naturali ai acestora - pradatori, paraziji sau a unor
produse de natura biologica).

I 139
 6. D E Z E C H I L I B R E E C O L O G I C E , D E Z A S T R E 1 C A L A M I T A T I N A T U R A L E
Reamintiti-va:
Biosfera este ansamblul ecosistemelor de pe Terra,
adica totalitatea organismelor vii i mediile lor de viata.
^ Biosfera include inveliul de apa al Terrei (hidro-
sfera), inveliul solid de la exteriorul planetei (litosfera)
i inveliul gazos al acesteia (atmosfera).
Echilibrul dinamic este starea unui sistem biologic
(individ, popula^ie, biocenoza, ecosistem) de a se mentine
in aproximativ aceleai limite i consta in schimbul per-
manent de materie i energie cu mediul extem.
e Factorii de mediu find sa dezechilibreze sistemul
biologic, care insa are tendinta sa-i pastreze stabilitatea
intema (homeostazia).
Integralitatea ?i echilibml dinamic ale unui sistem
biologic se realizeaza prin mecanisme de autoreglare.
Ecologia studiaza conexiunile ce apar intre orga-
nisme i mediul lor de viata (factori abiotici i biotici).

Omul poate avea o influenta nefasta asupra mediului
sau naUiral, iar inraurirea acestuia asupra vietii poate fi
ucigatoare. De aceea, ecologia, prin raspunderea care-i
revme, poateficonsiderata ca o TIINTAA PRUDENTEI.
Mediile de viata - aerul, apa i solul, acumuleaza cu
uurinta in masa lor substance toxice, pe care apoi le transmit
omului prin intermediul plantelor i animalelor. Solul i apa
constiUiie verigi de legatura intre materia anorganica i
cea a organismelor vii. Substantele toxice din apa i sol
ajung i se descarca in organismul uman, prin intermediul
lanturilor trofice, organismele consumand i fiind consumate
la randul lor

Empfiile vulcanice prin produ^ii gazo^i, lichizi i prin fragmentele solide pot schimba. local sau
Poluarea naturala
regional, compozitia atmosferei, a apelor $i pot acoperi intinse suprafete cu material steril.
Cutremurele
Seismele de magnitudine ridicata pot detennina, local, degradari ale solului, ale echilibmlui
hidrogeologic. prin deranjarea cursului apelor 1 prin mi^cSri de versanti.
Furtunile de prof
Solurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele secetoa.se, pierd partea aeriana de vegetatie
^i raman expuse actiunii de eroziune a vantului.
Dereglari Caderile prea abundente de precipitatii sau, din contra, seceta prelungita, aduc mari pagube
meteorologice vegetatiei, culturilor realizate de om, industriei 1 cailor de comunicatie.
Plantele nu degradcaza mediul, dar polenul unor angiosperme, intr-o mare abundenta primavara
Actiunea
^i la inceputul verii, produc omului stari alergice ^ i , probabil, i altor animale. Animalele pot
vietuitoarelor degrada solul prin saparea de canale, prin formarea de carSri care pot constitui un inceput de
erodare a solului.

SUPRAPOPULATiA (EXPLOZIA DEMOGRAFICA)

I 1. R E D U C E R E A M O R T A L I T A J I I
Progresele medicinei au contribuit la reducerea
accentuata a mortalitatii, realizand, in unele tari, o
"imbatranire demografica" prin creterea ponderii
populatiei varstnice i batrane.
Din punctiil de vedere al patologiei, omul civilizat
de astazi este mai putin expus infectiilor 1 bolilor
contagioase sau celor cauzate de carenta vitaminica.
Omul modem este mai expus bolilor degenerative
(ateroscleroza, reumatism), cariei dentare, defectelor
de vedere, bolilor alergice i auto-imunitare, nevrozelor
i bolilor psihosomatice, cancemlui. Omul zilelor noastre
nu reuete intotdeauna sa evite sedentarismul, stresul
140 I
i supraalimentatia, ceea ce-i pericliteaza vitalitatea i
rezistenta. Mortalitatea, la nivelul globului, a fost in
perioada 1990-1995 de 9%o.
2. M E N T I N E R E A N A T A L I T A J I I L A UN
NIVEL RELATIV RIDICAT
Rata medie anuala a natalitatii populatiei globului
(1990-1995) a fost de aproximativ 25%o. Calculele arata
ca pentm o rata medie anuala de 1 %, populatia se poate
dubla in 70 de ani, de 2% in 35 de ani, iar de 3%, in 23
ani. Aceasta posibila suprapopulare a Terrei genereaza
consecinte importante de ordin economic i social.
 6. D E Z E C H I L I B R E E C O L O G I C E , D E Z A S T R E 1 C A L A M I T A T I N A T U R A L E
Reamintiti-va:
Biosfera este ansamblul ecosistemelor de pe Terra,
adica totalitatea organismelor vii i mediile lor de viata.
1 ^ Biosfera include inveliul de apa al Terrei (hidro-
sfera), mveli?ul solid de la exteriorul planetei (litosfera)
i inveliul gazos al acesteia (atmosfera).
Echilibrul dinamic este starea unui sistem biologic
(individ, popula^ie, biocenoza, ecosistem) de a se mentine
in aproximativ aceleai limite i consta in schimbul per-
manent de materie i energie cu mediul extem.
e Factorii de mediu tind sa dezechilibreze sistemul
biologic, care insa are tendinta sa-i pastreze stabilitatea
intema (homeostazia).
Integralitatea ?i echilibml dinamic ale unui sistem
biologic se realizeaza prin mecanisme de autoreglare.
Ecologia studiaza conexiunile ce apar intre orga-
nisme i mediul lor de viata (factori abiotici i biotici).

Omul poate avea o influenta nefasta asupra mediului omului prin intermediul plantelor i animalelor. Solul i apa
sau naUiral, iar inraurirea acestuia asupra vietii poate fi constiUiie verigi de legatura intre materia anorganica i
ucigatoare. De aceea, ecologia, prin raspunderea care-i cea a organismelor vii. Substantele toxice din apa i sol
revine, poateficonsiderata ca o TIINTAA PRUDENTEI. ajung i se descarca in organismul uman, prin intermediul
Mediile de viata - aerul, apa i solul, acumuleaza cu lanturilor trofice, organismele consumand i fiind consumate
uurinta in masa lor substance toxice, pe care apoi le teansmitla randul lor

Empfiile vulcanice prin produ^ii gazo^ii, lichizi i prin fragmentele solide pot schimba. local sau
Poluarea naturala
regional, compozitia atmosferei, a apelor $i pot acoperi intinse supratefe cu material steril.
Cutremurele
Seismele de magnitudineridicatapot detennina, local, degradari ale solului, ale echilibmlui
hidrogeologic. prin deranjarea cursului apelor ?i prin mijcari de versanti.
Furtunile de prof
Solurile afSnate din regiunile de stepa, in perioadele secetoase, pierd partea aerianii de vegetatie
!ji raman expuse actiunii de eroziune a viintului.
Dereglari Caderile prea abundente de precipitatii sau, din contra, seceta prelungita, aduc mari pagube
meteorologice vegetatiei, culturilor realizate de om, industriei iji cailor de comunicatie.
Plantele nu degradcaza mediul, dar polenul unor angiosperme, intr-o mare abundenta primavara
Actiunea
^i la inceputul verii, produc omului stari alergice ^ i , probabil, i altor animale. Animalele pot
vietuitoarelor degrada solul prin saparea de canale, prin formarea de carSri care pot constitui un inceput de
erodare a solului.

SUPRAPOPULATIA (EXPLOZIA DEMOGRAFICA)

I 1. R E D U C E R E A M O R T A L I T A T I I
Progresele medicinei au contribuit la reducerea
accentuata a mortalitatii, realizand, in unele tari, o
"imbatranire demografica" prin creterea ponderii
populatiei varstnice i batrane.
Din punctijl de vedere al patologiei, omul civilizat
de astazi este mai putin expus infectiilor i bolilor
contagioase sau celor cauzate de carenta vitaminica.
Omul modem este mai expus bolilor degenerative
(ateroscleroza, reumatism), cariei dentare, defectelor
de vedere, bolilor alergice i auto-imunitare, nevrozelor
i bolilor psihosomatice, cancemlui. Omul zilelor noastre
nu reuete intotdeauna sa evite sedentarismul, stresul
140 i
i supraalimentatia, ceea ce-i pericliteaza vitalitatea i
rezistenta. Mortalitatea, la nivelul globului, a fost in
perioada 1990-1995 de 9%o.
2. M E N T I N E R E A N A T A L I T A T I I L A UN
NIVEL RELATIV RIDICAT
Rata medie anuala a natalitatii populatiei globului
(1990-1995) a fost de aproximativ 25%o. Calculele arata
ca pentm o rata medie anuala de 1%, populatia se poate
dubla in 70 de ani, de 2% in 35 de ani, iar de 3%, in 23
ani. Aceasta posibila suprapopulare a Terrei genereaza
consecinte importante de ordin economic i social.
 E F E C T E L E POLUARII ASUPRA
O R G A N I S M U L U I UMAN
Experienta medicala, veche de sute de ani, arata
ca daca bolnavul sta linitit, in repaus fizic i psihic,
consuma alimente uor digerabile, temperatura este
constanta, pot fi stimulate mecanismele de aparare ale
organismului i vindecarea de diferite afectiuni.
Raspunsul organismului la diferiji poluanti (agenti
nespecifici) este foarte variat, dar global, intrucat
vizeaza intregul organism. Urbanizarea i tehnicizarea
vietii cofidiene impun organismului uman un efort
adaptativ special, numit reactie de adaptare sau cu
termenul global i greu traductibil in limba romana, stres.
Termenul stres" provine din engleza i franceza
medievala: distress (necaz, dificultate, situatie
stramtorata) prin pierderea prefixului "di". Sub aceasta
forma, cuvantul stres" este utilizat in fizica (forta,
tensiune), fonefica (accent), medicina (stare, ciocnire
organism-mediu), fiziologic (uzura organismului),
psihologie (solicitare). Pe de alta parte, i cuvantul
adaptare" are in acceptiunea moderna intelesuri
diferite in diferitele ramuri ale biologiei. In sensul sau
perturbatori sunt prea putemici in raport cu posibilitatile
de rezistenta ale individului, survine, dupa faza de
rezistenta, faza de epuizare, in care mijloacele de apa-
rare ale organismului se imputineaza. ,
Stresurile repetate i de lunga durata sunt raspun-
zatoare de raspandirea aa numitelor boli ale civilizatiei"
precum depresiile nervoase, afectiuni cardio-vasculare
i renale, deficiente ale sistemului imunitar .a.
Fiecare componenta a mediului ambiant (atmosfera,
hidrosfera, solul, biocenozele) are autoreglare i
homeostazie. O influenja perturbatoare precum mur-
darirea unei ape curgatoare cu dejectii, sau incarcarea
aemlui cu substante nocive pot deregla mecanismele
de autoreglare ale organismului daunatoare pentm om.
Hipotalamusul

fiziologic, adaptarea reprezinta totalitatea reactiilor stimuieazS acfiunea

fiziologice i comportamentale ale organismului,

adica reacfii adecvate i reversibile. Hipofiza elibereaz,
hormonii ce
In conditii obinuite, organismul uman se afla in actioneaza asupra
echilibru, functionand la parametrii fiziologici normali Glande suprarenale

precizati la studiul functiilor respective. Daca survine Cardioaccelerafie

Hiperglicemie Parul (zbarlire)
un factor agresiv (fizic, chimic sau fiziologic), acest Crefterea presiunii Pupilele (se dilata)
echilibru fragil se rupe. arteriale Bronhiile (se dilatS)
Vase sanguine Digestia (incetineste)
Sistemul nervos i eel hormonal realizeaza un Transpirafia (se
superficiale
ansamblu de modificari biochimice care se exprima prin (contracpe, paloare) intensifica)
Muschii (primesc mai
modificari fiziologice i comportamentale menite sa
mult sange)
mobilizeze resursele organismului i sa-1 adapteze la
stimulii stresanti.
Primul raspuns pe care-1 da organismul uman este o
mobilizare generala" a fortelor de aparare ale organismului
sau 0 stare de alarma''' care poate dura cateva zile sau
cateva ore, numai daca agentui agresiv (sfresant) nu a Fenomene ce au loc in stres MI
fost atat de dur incat sa fie incompatibil cu viata.
Daca organismul este in stare sa supravietuiasca,
atunci acea reactie initiala de alarma este inlocuita cu
"stadiul de rezistenta " in care mediul intem ii redo-
bandete constantele. Daca factorii de mediu
IJCUPRINS
SUNT ORGANISMELE ADAPTATE LA MEDIUL LOR DE VIATA? 3

1. SISTEME DE ORGANE LA PLANTE SI ANIMALE 5

TIPURI REPREZENTATIVE DE TESUTURI VEGETALE 6

TIPURI REPREZENTATIVE DE TESUTURI ANIMALE 9

PRINCIPALELE PARTICULARITATI ALE SISTEMELOR DE ORGANE LA PLANTE 12

Sistemul radicular si functiile sale 12
Sistemul de transport si progresul sau evolutiv 1s
Sistemul foliar si progresul sau evolutiv 14

PRINCIPALELE PARTICULARITATI ALE SISTEMELOR DE ORGANE LA ANIMALE 16

2. FUNCTIILE DE NUTRITIE 25
ABSORBTIA APEI SI A SARURILOR MINERALE 26

NUTRITIA AUTOTROFA CU SI FARA CLOROFILA 30

Fotosinteza so
Chemosinteza 35

NUTRITIA HETEROTROFA 36
De la autotrof ie la heterotrofie 36
Heterotrofia saprofita 39
Heterotrofia parazita 4i
Heterotrofia animala 41
Digestia l a o m 44

NUTRITIA MIXOTROFA 49

RESPIRATIA IN LUMEA VIE 52

Respiratia anaeroba a microorganismelor 52
Respiratia aeroba a plantelor si animalelor 53
Respiratia umana 58
Controlul respiratiei 60
Adaptari ale respiratiei Tn functie de mediul si modul de viata 60

142 I
 CIRCULATIA IN LUMEA VIE 64
Conducerea la plante 64
Circulatia la animale 69
Circulatia sangelui la om 73 *

EXCRETIA IN LUMEA VIE 78

Procesul secreto-excretoral plantelor 78 /

1
Excretia animalelor 79
Controlul excretiei 83
\
3 . F U N C T I I L E DE R E L A T I E 85

SENSIBILITATEASI MISCAREA IN LUMEA VIE 86

. . Miscarea si sensibilitatea plantelor 86 '
Organele de simt Tn lumea animala 89 ' '

PRINCIPALELE TIPURI DE SISTEM NERVOS 98 /

.If TIPURI DE EFECTORI 101 /

LOCOMOTIA IN DIFERITE MEDII DE VIATA 103

Locomotia acvatica 103

Locomotia terestra 104 /
Locomotia aeriana 106
Locomotia umana 107 -

^ COMPORTAMENTUL ANIMAL 108

Comportament alimentar no
Comportament de aparare 112
Comportament social 114
Comportament de reproducere 115 !

4 . R E P R O D U C E R E A TN L U M E A V I E 119

REPRODUCEREA ASEXUATA 120 \

REPRODUCEREA SEXUATA 122

1
ORGANIZAREA SISTEMELOR REPRODUCATOARE UMANE 126

REPRODUCEREA UMANA 128

5 . ADAPTARI FUNCTIONALE ALE ORGANISMELOR
LA DIFERITE MEDII DE VIATA 133
INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ORGANISMELOR VEGETALE 134

Influenta temperaturii si a luminii asupra plantelor 134

' Adaptarea la mediu Tn lumea plantelor 135
. :r Adaptarea la mediu Tn lumea animala 136

POLUAREA 137

SUPRAPOPULATIA 140

EFECTELE POLUARII ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 141

fii ....... . ^

e o " . . , , . . . . . . . . . . ......i . . . . . . . ,..

U? ... .... .

::f ..- . ' , ' {

., . ; ;

; , <.- . .

V
- ' ' .. ^ - XJ<:---^jJtlOtJ-?-'

yf:

\t . . .

144 1