Cresterea Albinelor

AGEN IA NA IONAL DE CONSULTAN AGRICOL
OFICIUL JUDE EAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA -SEVERIN
Cre terea Albinelor
2007
0
CUPRINS
1. ………………………………………………………………………………3
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI………………………………………………4
1.2. ANATOMIA ALBINEI………………………………………………………………………………………………….9
1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI………………………………………………………………………………………….12.
2. ………………………………………………………………………………………14
2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE…………………………………………………………………………..16
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE………………………………………………………………………………………..20
2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI HRANA ALBINELOR ……………………………………………………………….21
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA…………………………………………………………………………….22
3 ........................................................................................................................................25
3.1.STUPUL ORIZONTAL…………………………………………………………………………………………………25
3.2.STUPUL VERTICAL…………………………………………………………………………………………………..25
3.3.STUPUL MULTIETAJAT………………………………………………………………………………………………26
4. ...................................................................................................................................28
4. 1. BACTERIOZE...............................................................................................................................................28
4.2. MICOZE.........................................................................................................................................................30
4.3.PROTOZOOZE..............................................................................................................................................31
4.4.VIROZE…………………………………………………………………………………………………………………32
4.5.PARAZITOZE.................................................................................................................................................35
4.6.BOLI NECONTAGIOASE...............................................................................................................................37
5. ………………………………………………… ………….…….38.
6. …………………………………………………………………………………………………………41
7. .............................................................................................................................42
7.1.MIEREA………………………………………………………………………………………………………………….42
7.2.APILARNILUL………………………………………………………………………………………………………….43
7.3.CEARA…………………………………………………………………………………………………………………..43
7.4.L PTI ORUL DE MATC …………………………………………………………………………………………….44
7.5.POLENUL……………………………………………………………………………………………………………….44
7.6.PROPOLISUL…………………………………………………………………………………………………………..44
7.7.VENINUL………………………………………………………………………………………………………………..44
8. …………………………………………………………………………………….45
9. …………………………………………………………………………………………….46
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR………………………………………46
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA……………………………………………………………………………….48
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA………………………………………………………………………………….52
10. .......................................................................................................................................53
10.1.ARBU TI MELIFERI......................................................................................................................................56
10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE - CULTIVAREA FACELIEI………………………………………………….59
11. ……………………………………………………………………………………………….61
12 …………………………………………………………………….62
13. ………………………………………………….64
13.1. SIROPUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………………64
13.2.SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………..65
13.3. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE……………………………………………………………………….66.
14. ………………………………………67
15.MANAGEMENT IN APICULTURA……………………………………………………………………………………68
16. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………….
1
CUVÂNT ÎNAINTE
Acest lucrare reprezint o selec ie de materiale de specialitate i articole, scrise de diferi i

speciali ti în domeniu i care reprezint un scurt documentar despre albine, apicultur , produsele
apicole, bolile i d un torii albinelor, lucr rile ce se efectueaz într-o stupin i multe alte
informa ii pe care le-am considerat importante pentru activitatea oric rui apicultor, fie el încep tor
sau profesionist.
În calitate de consultant agricol am considerat c este necesar s vin în sprijinul celor care
vor s înceap o afacere în domeniul apiculturii cu informa ii cu caracter tehnologic de cea mai
bun calitate, întrucât apicultura este i va fi o activitate profitabil , mai mult decât o ocupa ie sau
un hoby de sfâr it de s pt mân .
Agen ia Na ional de Consultan Agricol , prin Oficiul Jude ean de Consultan Agricol
Cara -Severin are datoria s sprijine i s îndrume pe apicultori în demersurile lor de a face pasul
de la gospod ria individual , de la stupina familiei la ferma familial cu caracter commercial,
modern i profitabil , cu care apicultorul s poat intra pe pia a european a produselor apicole,
fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau
mai târziu, reu ind astfel s prospere i s contribuie la dezvoltarea societ ii române ti i
europene.
CE SUNT ALBINELE?
Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide,
specia Apis mellifera , intrand în categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna
in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate
posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de
colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte
albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman
dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza în vederea continuarii
vietuirii.
Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare,
matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea
individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba
niciodata si sunt transmise ereditar.
Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de
crestere a puietului. In cazul în care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din
diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii
proteice ce contribuie la formarea corpului gras.
Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica
de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai
viata de colonie le poate avea.
Succesiunea si repartitiile muncii în stup sunt impuse în functie de varsta albinelor si de
necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor,
ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Nasanoff (glanda odoranta ce serveste la
identificarea albinelor aceluiasi stup).
2
1. IMPORTAN A APICULTURII
Apicultura (apis = albina, cultura = cultivare) este tiin a care studiaz via a, cre terea i
îngrijirea albinelor, în scopul ob inerii i folosirii produselor apicole i al poleniz rii culturilor
agricole (DEI). Ca ramur a agriculturii, se bazeaz pe instinctul albinelor de a depozita rezerve
hran peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor.
Pe meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupa ie înc din cele mai vechi timpuri. M rturii
în aces sens avem începând de la Herodot. Ast zi, apicultura are nu numai o importan
economic , ci i una ecologic i social . Dac la începuturi apicultura era practicat în mare parte
pentru avantajele de natur economic , ast zi ea a c p tat noi semnifica ii în contextul globaliz rii.
Cercet ri recente au ar tat c albinele au un rol deosebit în men inerea unui echilibru ecologic
stabil, mai întâi datorit faptului c prin polenizare asigur perpeturarea nenum ratelor specii de
plante care se constituie ca hran pentru celelalte vie uitoare din lan ul trofic, iar în al doilea rând
prin aceea c albinele se constituie în senzori ai polu rii, produsele rezultate în urma activit ii lor
con inând noxele prezente în mediu pe o raz de cca. 3 km în jurul stupului.
Importan a social a apiculturii provine din faptul c ofer un mod relaxant de petrecere a
timpului, în aer liber.
Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce înseamn c realizeaz în
comun o serie întreag de activit i necesare supravie uirii speciei: cre terea urma ilor, adunarea i
prelucrarea hranei etc. comportându-se în acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este
format din matc , albine lucr toare i trântori, împ r ire care este responsabil i de diviziunea
muncii în cadrul familiei.
Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspândit
pe tot Pamântul. Adaptarea la condi ii de clim diverse a dus la împartirea lor pe rase. În conditiile
de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina
româneasc carpatin . Ea este foarte bine adaptat condi iilor de clim i cules din ara noastr ,
calit ile ei principale fiind:
• este foarte prolific ;
• are o slab predispozi ie la roire.
Particularitatea care face albinele s fie atât de utile omului este aceea c
acumuleaz hran peste necesarul de consum, surplus pe care acesta îl valorific .
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit în pastrarea
echilibrului ecosistemelor. Ast zi, albinele sunt folosite nu numai pentru produc ia
direct (miere, polen etc.) dar i pentru beneficiile care pot fi ob inute în agricultur
prin polenizare. Se afirm chiar c prin polenizare se ob in beneficii de 30 de ori mai
mari decât prin valorificarea produc iei directe. Mul i agricultori î i instaleaz
stupiîn solarii pentru a ob ine produc ii sporite.
3
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI
Organizarea unei stupine
! "
#
$ %&'
( ) '&*
'+
%,%-"
! '.
/.+ '.+
$
& %0&'.+ ,.. '&*+
& %
*&0 %&'+
#
" $
2
!
!
"
"
1
) 3
4
!
)
) )
3 ) 4&,
0&- &
50 +
6
"
(
6
7 ( 50.&5,....
! 8
9
6(
" &
)
$
5%.&50. !
" :
(
$ "
2! 9 &
(
8 "
$
6 2
9 &
"
: & "
( 2
)
&
" !
( ; ;
'.&'0
< 0&-+ 3 '.. ,&
5
5. +
"
1 )
1
"
" 6( 5&% )
6 16
)
;( ;
%&' ( (
'.. "
9
!
5&5.. $
=
) =
5..&'.. 5%..&5'..
<
'..
-.. "
< )
!
16 "
! 16
! " "
!1
2
22
6
1.2. ANATOMIA ALBINEI
Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaz informa iile vizuale, gustative i olfactive.
Fig. 1
Cele mai importante p r i componente ale capului sunt :
Antenele (fig. 2). În stare s lbatic albinele tr iesc în scorburile copacilor iar în stare domestic ele
tr iesc în stupi. Atât într-o situa ie cât i în alta lumina nu p trunde prea mult în interiorul stupului.
Din acest motiv mirosul i atingerea sunt mult mai importante în interiorul coloniei decât v zul.
Fig. 2
Antenele albinelor situate de o parte i de alta a capului con in mii de senzori, unii specializa i
pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar al ii pentru gust. Ele sunt fixate la baz
printr-o membran într-un c u din cuticula capului numit soclu. Partea mai lung ce alc tuie te
baza antenei se nume te scapus i ad poste te organul lui Johnston ce are rol în echilibrul corpului.
Scapus-ul este continuat de pedicel i flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urm toarele organe de
sim :
• pentru pip it: peri tactili;
• pentru gust: conuri chimioreceptoare;
• pentru miros: pl cu e perforate, unele pentru modific ri de temperatur , altele pentru
concentra ia de acid carbonic din aer;
Nota Bene: Se considera c albinele nu pot s aud deoarece nu au organe de auz sensibile la
presiune a a cum au oamenii. Din acest motiv cercet torii nu puteau explica modul prin care
lucr toarele puteau totu i percepe bâzâitul dansului altor lucr toare. Cu ceva timp în urm s-a
7
descoperit c albinele pot într-adev r "auzi" sunete generate în apropierea lor cu ajutorul unor
peri ori mecano-receptori de pe antene. Aceast decoperire a ajutat la construirea unuei albine
robot care poate fi programat printr-un computer s danseze în interiorul stupului ghidând astfel
lucr toarele într-o anume loca ie.
Ochii. Albinele au doi ochi compu i care ocup o mare parte a suprafe ei capului dând
posibilitatea albinei s vad cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alc tuit din
celule individuale - omatidii: corespunz tor lor pe suprafa a acoperit de cuticul se observ mici
fa ete hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafe ele centrale sunt transparente i au
func ie de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de peri ori. Fiecare omatidie este
compus din multe celule de obicei incluzând elemente de focalizare a luminii (lentile i conuri) i
celule fotosensibile (celule retinale). Lucr toarele au circa 3.500 - 5.500 omatidii îns trântorii au
un num r de 7.000 - 8600 probabil pentru c ace tia au nevoie de abilit i vizuale mai bune în
timpul împerecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiecta i pentru imaginii
de înalt rezolu ie, a a cum sunt ai no tri, imaginea creat de ei fiind mai mult un mozaic. Totu i ei
sunt mult mai buni decât ochii no tri la detectarea mi c rii. De asemenea, albinele au trei ochi
simpli numi i oceli aproape de cre tetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofer informa ii
despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gur compus (Fig. 3) care ajut la mestecare i sugere.
Fig. 3
• labrul: sau buza superioar (anterioar ) este o mic pies mobil care închide cavitatea
bucal anterior;
• mandibulele: sunt "din ii" pereche (de i mandibulele albinelor nu au din i spre deosebire de
alte insecte înrudite) care servesc la malaxarea cerii, cur area sau mu carea altora.
Mandibulele au câte un an ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele
mandibulare. Mandibula m tcii are un pinten foarte bine conturat.
• proboscisul (trompa) este compus din:
o maxile i
o labium
Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Speciali tii consider c lungimea
proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul c ruia se apreciaz capacitatea productiv a
albinei. De obicei, trompa are în jur de 5 - 7 mm.
Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul i ganglionii
subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocup o suprafa
important ace tia ocupându-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compu i. Lobii
antenelor culeg informa ii de la antene.
Tot în untrul capului se afl organe endocrine cât i exocrine.
8
Abdomenul este alc tuit din ase inele la matc i lucr toare i apte inele la trântor. Inelele
evolueaz astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauz abdomenul albinei adulte const din
10 segmente.
• primul numit i propodeum este sudat la torace;
• urm toarele ase se disting foarte bine fiind vizibile;
• al optulea se afl în interiorul celui de-al aptelea i are rolul de a sus ine acul;
• al nou lea formeaz pl cile acului;
• al zecelea formeaz anusul.
Segmentele abdominale sunt alc tuite dintr-un tergit, un sternit i dou pleure. Cele ase inele
abdominale sunt telescopate i unite între ele printr-o membran segmentar din care cauz
abdomenul are o mare capacitate de distensie.
Sec iunea longitudinal pune foarte bine în eviden diversele p r i componente ale corpului
albinei.
Complexa alc tuire a albinei arat de cât specializarea este nevoie pentru înf ptuirea unor
activit i în aparen simple.
9
1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI
Sistemul digestiv (Fig. 1)
Hrana albinelor const din alimente energetice precum nectarul, mana i uneori zah rul, zaharuri
simple i complexe, acizi organici i alimente plastice (polen). Într-un an de zile o familie consum
aproximativ 100Kg nectar i 30-50 Kg polen. Polenul este consumat prin digestie în gu i
intestin. Hrana glucidic este folosit pentru producerea c ldurii, func ionarea mu chilor i la
alc tuirea rezervelor grase. Polenul (hrana proteic ) este necesar doicilor la alimentarea larvelor i
m tcii.
Fig. 1
P r ile componente ale sistemului digestiv sunt:
• intestinul anterior este compus din:
o faringe (cibarium) cu rol de pomp de nectar;
o esofag care continu cu gu a i proventriculul ce are rol de supap între intestinul
superior i cel mediu i care triaz polenul din nectar;
• intestinul mediu este por iunea în untrul c reia are loc digestia polenului i nectarului;
• intestinul posterior este format din:
o intestinul sub ire;
o punga rectal la cap tul c reia se afl anusul.
Sistemul respirator este alc tuit din tuburi traheene i saci aerieni. Orificiile care asigur
p trunderea aerului oxigenat i expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte
ramificate i permit alimentarea direct cu oxigen a celulelor.
Traheele sunt ni te tuburi rigide formate din cuticul fin , chitinizat , cu înt rituri de chitin
helicoidale în interior (tenidii) care men in în permanen traheea deschis . Traheele se divizeaz
în tuburi cu diametrul din ce în ce mai mic pân ce în final traheolele se deschid în celule. În
corpul albinei exist o serie de saci nepereche sau perechi care sunt dilata ii ale traheelor primare.
Sacii sunt dispu i astfel:
• cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori i 2 mandibulari);
• torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali
laterali i 1 scutelar);
10
• abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior i 2 abdominali laterali).
Stigmele sunt în num r de 10 perechi: dou perechi toracice i opt perechi abdominale, dintre care
una pe propodeum, ase pe inelele urm toare i una pe al 8-lea care este nefunc ional . Stigmele
toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide într-o mic excava ie în
depresiunea mesotoracelui, mascat de un lob al protergitului. În aceast excava ie se ad postesc
acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se deschid într-o camer numit atrium.
Sistemul muscular
Aproape to i mu chii sunt stria i, cu excep ia mu chilor direc ia ai zborului. Majoritatea mu chilor
sunt lega i de producerea unor mi c ri ale corpului i sunt lega i de chitina scheletului fie direct, fie
prin intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatur ..
Musculatura aripilor este cea mai important . Mu chii direc i ai zborului sunt foarte puternici
putând mi ca aripile de 190 de ori pe secund . Mu chii indirec i permit transformarea mi c rilor
verticale ale aripilor, printr-o ac iune transversal în mi c ri helicoidale care produc deplasarea
propriu-zis a albinei prin aer.
Sistemul circulator este foarte simplificat i este compus din: inim , aort i lacune de
hemolimf . Func ia sistemului circulator este aceea de a transporta substan ele nutritive c tre
organele efectoare i de a evacua de eurile din organism. Circula ia se realizeaz prin inim i
aort care alc tuiesc un tub relativ continuu, în partea dorsal , i anume dinspre partea poosterioar
c tre cea anterioar , pân la cap, de unde se continu cu o circula ie lacunar prin cavitatea
corpului cu ajutorul diafragmelor ventral i dorsal
Sistemul neuro-endocrin este alc tuit din celule neurosecretoare izolate, localizate în creier care
elibereaz hormoni ce activeaz glandele endocrine.
Hormonii sunt secreta i de:
• glandele prototoracice care secret ecdisonul sau hormonul n pârlirii.
• glandele retrocerebrale:
o corpora cardiaca - situate în apropierea aortei primesc i stocheaz secre iile
cerebrale pe care ulterior le elibereaz în hemolimf ;
o copora allata - vecine cu corpora cardiaca, secret hormoni cu func ii diverse
(juvenilizant , gonadotrop i metabolic ). Generic, produsul corpora allata este
desemnat ca hormon juvenil.
Sistemul nervos este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar i scalariform.
Creierul este alc tuit din 4 por iuni principale:
• protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli i ochii
compu i;
• deutocerebrum alc tuit din doi lobi;
• tritocerebrum care d na tere unui nerv frontal i unui nerv recurent care urm re te traseul
esofagului;
• ganglionul subesofagian;
• ganglioni toracici;
• 5 ganglioni abdominali, to i pereche i uni i între ei printr-un cordon dublu.
Sistemul vulnerant sau acul cuprinde:
• ansamblul glandular format din dou glande:
o glanda acid ce const din dou tuburi sub iri care se unesc înainte de a se deschide
într-un rezervor mare de venin;
o glanda alcalin sau lubrefiant .
11
• ansamblul motor cuprinde câteva pl cu e de chitin ale c ror mi c ri fac s avanseze acul
i s se descarce rezervorul de venin.
• ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ata at ansamblului motor printr-o pereche de
bra e curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lan etei - o pies rigid i goal la
interior, terminat ascu it, având pe fa a inferioar dou an uri în care alunec stile ii.
Lan eta i stile ii alc tuiesc împreun un canal prin care se scurge veninul. Stile ii sunt
termina i cu ni te creste, ca un harpon i sunt str b tu i de canalicule prin care veninul este
dirijat din canalul principal c tre rana provocat de lan et .
Aparatul reproduc tor :
• aparatul genital al m tcii const din patru p r i principale:
o organe generatoare - dou ovare;
o organe conduc toare - dou oviducte laterale;
o un oviduct median i cavitatea vaginal ;
o organe anexe - spermateca, cu glanda în Y;
o organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alc tuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care se deschid
într-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc formând oviductul median care dilatându-
se formeaz cavitatea vaginal , separat în dou de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfer în care se înmagazineaz spermatozoizii depu i de trântori în
curusul împerecherii. Pe ea se afl gland Y al c rei rol este de a activa spermatozoizii afla i în
repaus în spermatec . Peretele spermatecii este acoperit de o re ea foarte dens de traheole.
Cavitatea vaginal este separat de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a
deschiderii vaginului se afl dou cavit i - bursele copulatoare.
Dup împerechere ovarele se dezvolt foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze
celule germinative din care se dezvolt ovulele care evolueaz pân la stadiul de ou.
• aparatul genital al trântorului cuprinde:
o 2 testicule;
o 2 canale deferente;
o 2 vezicule seminale;
o 2 glande mucoase;
o canalul ejacululator;
o bulbul cu lob penat.
Cele dou testicule sunt situate pe partea superioar a abdomenului, de form aproximativ
triunghiular . Sunt alc tuite din fascicule de tuburi seminifere (~270 pentru fiecare testicul). La
baza testiculului, testiolele se deschid în canalul deferent care apoi se deschide în vezicula
seminal . Pere ii veziculei elaboreaz lichidul seminal care are rolul de a hr ni i între ine
spermatozoizii. Cele dou vezicule se deschid la baza a câte unei glande mucoase care se contin
în canalul ejaculator i care se termin în bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului este
musculos i globulos i este situat în dreptul segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testicule nefunc ionale i de dimensiuni mici. Spermatidele migreaz
prin canalul deferent, se aglomereaz în veziculele seminale unde, cu capul ancorat în peretele
veziculelor, se maturizeaz i se transorm în spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitate
12
CICLUL DE VIA
Albina se înmul e te prin ou . ele au culoare alb i sunt ca ni te bastona ede 1,4 pân la 1,6 mm,
curbate înspre partea dorsal i rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros i de aici se va
forma capul viitoarei albine. Cel lalt cap t ader la baza celulei. La câteva ore de la depunere în ou
se formeaz embrionul. Dup trei zile eclozeaz larva prin ruperea foi elor embrionare. Larva
cre te foarte rapid ajungând s ocupe toat celula. Dup 4 n pârliri larva începe s - i ese coconul
i trece apoi prin fazele de prenimf i nimf . În ziua a noua, coconul este acoperit cu un c p cel
de cear . De aici va ie i apoi albina.
2. CRE TEREA ALBINELOR

Cre terea albinelor este o activitate sistematic . Apicultorul trebuie s in cât mai bine eviden a
activit ii i evolu iei familiilor de albine, de obicei ajutându-se de un jurnal, deoarece neefectuarea
la timp a lucr rilor de între inere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca în acest jurnal s se
in i eviden a produselor apicole rezultate c ci cu cât mai multe informa ii despre un stup, cu atât
e mai u or de prev zut evolu ia lui viitoare.
Lucr rile pe care apicultorul trebuie s le efectueze în stupin trebuie s se sincronizeze cu ritmul
activit ilor pe care albinele le desf oar în func ie de anotimp.
Prim vara stuparul trebuie s fac un diagnostic asupra st rii familiilor i s aprecieze starea în
care acestea au ie it din iernat. Când temperatura exterioar trece de 12°C albinele încep zborul de
cur ire. Pentru stimularea zborului de cur ire se administreaz ap cald îndulcit în care se
adaug sare în concentra ie de 0,5g/litru. În cazul familiilor slabe se recomand hr nirea lor cu
sirop de zah r sau alte suplimente.
Activitatea de var începe odat cu înflorirea salcâmului, moment în care poate pleca în cules
pastoral. În acest perioad albinele ies la cules i fac provizii importante de miere, polen etc. De
câte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen i alte produse. Tot acum
acesta poate s - i sporeasc num rul familiilor de albine prin roire natural sau artificial
(provocat ).
Activitatea de toamn începe odat cu încetarea culesurilor din timpul verii i presupune
înlocuirea m tcilor necorespunz toare, înlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spa iului din stup
pentru p strarea c ldurii, completarea rezervelor de hran etc.
Iarna stuparul intervine foarte pu in în via a familiei de albine, de obicei mul umindu-se s
controleze starea lor prin ascultarea stupilor.
13
2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
'0&*.
-&, #
!
" 3
&
"
" "
5*&
%5&
" # $ % #
Ou 3 3 3 $
Larva 5 1/2 6 6 1/2
Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2 12 14 1/2
Total zile 16 21 24 "
&
)
' "
)
)
(
Roirea artificiala
) 6
& "
(
!
14
(
" & "
(
(
&
(
6
&
$
5+
%&' ,+
50&%.
6
( 5%&54 6
"
$
"
1
$
6( (
"
3
"
&
&' ! "
)
"
( &
$
; ;
"
15
&
&
9
5. 4
)
#
) (
) &
&
&
)
$ ( (
)
$
&
& "
" %*
$ "
& "
8
5..>
!
"
*
$
" "
'.. " 5<
5 5<
%
Roirea naturala
!
16
" 3
9
55&50$
$
& &
"
" $ %&'
&
8
( &
!
)
Ingrijirea roiurilor
$
" !
.,&5+
5.&5%+ )
&3
& "
"
& )
&
& (
"
( )
)
"
17
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE
5....
*....&,.... 5%&5* (
5..
# 6
$ %.&%0
%0.&%,.
) "
50&54
%..
&
!
!
) "
$ !
) 5...
! )
)
" %' " *
7 " %...
< ) '&* )
3
; ; ( $ 5&'
( 0.>
$ &
/&
" %
18
!
6
6
?
6 5'
"
9 "
5* #
" ( "
; );
!
-&5.+
%'
$ %.
( 50
9 " 5&%
'& 5' " "
-& 5%& "

' # (
5%&5,
5, %5& $
%.
8
"( !
0* 5.&5% -0
55&5% " %.&
%0 5.&%5
! " !
$
" "
19
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
$ ; ; " ;
;
9
6(
'&* 9
"
* " *
!
( "
$
6
; ; 6
2
22
! (
"
)
)
+, *
" * !
"
; ;
)
)
-
. /0
!
7
!
"
) 4&, (
9 "
3
) &
(
) )
:
& )
" "
20
1
( ; ;# "
@" A
" 0.
&
50&%. &
&
& 5. % =
8 )
& *&0
& "
& $
#
(
(
"
&
50 50 )
)
8 ) ) # &
'. & )
&
6 !
" "
& 5.&5% "
& ( = (
" '&
* "
&
& "
"
&
& =
=
&
" (
5&%
21
& $
)
& *&0
)
"
& 5&% " $
)
1. " !
& ( * "
& 4 *
%5
$ 5.&55
" : "
2 " ;
" ;
) 3
)
5&%
" !
)
$ "
& '
& " =
& 4&, "
& & "

5-&
& "
" 50&%.>
& " )
"
&
9 "
& " $
"
)
22
3 TIPURI DE STUPI
3.1.Stupul orizontal
Caracteristici principale:
• are capacitatea de 20 de rame Dadant i poate adaposti doua familii de albine;
• ramele sunt asezate perpendicular pe urdini ( în pat rece);
• fundul stupului este solidar cu corpul acestuia;
• urdini ul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului;
• are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului i sunt acoperite cu plasa de sârma;
• dac în stup locuiesc dou familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;
Confec ionare:
• Fundul stupului este fix i e realizat din scânduri de 20 mm încheiate în fal pe direc ia
lungimii stupului i are pe partea posterioar dou ipci de suport (30x50x516 mm);
• Corpul stupului este f cut din scânduri de 24 mm, cu pere ii îmbina i în fal , încheia i cu
cuie. Pere ii din fa i din spate au fal uri care permit fixarea scândurilor de podi or i a
ramelor. Dimensiunile sunt urm toarele:
o pe exterior: 516x828x400 mm;
o pe interior: 450x780x380 mm.
• Capacul este rabatabil i are 919x605 mm.
• Podi orul este compus din 6 scânduri de 484x130x10 mm i se a eaz una lâng alta
deasupra ramelor.
• Ramele sunt în num r de 20 i au 435x300 mm la exterior i 415x270 la interior.
Avantaje:
• este u or de exploatat i de aceea se recomand încep torilor;
• asigur condi ii optime de iernare atât în cazul ad postirii unei singure familii cât i în
cazul ad postirii a doua familii de baz sau a unei familii de baz si a unei familii
ajut toare;
• are capacitate util mare;
• e simplu de construit;
• asigur o ventilatie optima;
• permite cre terea m tcilor ajut toare lâng familia de baz .
Dezavantaje:
• are greutate mare;
• spatiul este limitat în conditiile dezvolt rii maxime a familiilor de albine (randament
sc zut);
• volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului;
• curatarea greoaie a fundului de stup în sezonul rece;
• nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stup rit intensiv;
• nu se preteaz stup ritului pastoral.
3.2.Stupul vertical
• capacitatea corpului este de 10 rame Dadant care pot fi a ezate în pat rece sau cald (paralel
cu urdini ul);
• elementele stupului sunt independente între ele i sunt fixate prin tije metalice;
• urdini ul poate fi amplasat pe latura scurt sau lung a corpului.
Confec ionare:
23
• Fundul stupului se folose te pe ambele p r i astfel c în l imea urdini ului poate fi de 18
mm în timpul culesului i 8 mm iarna. Scândura de zbor este deta abil i poate fi folosit
la închiderea urdini ului
• Corpul stupului este compus din 2 pere i laterali de 25 mm grosime i al i doi de 33 mm.
Laturile exterioare au dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de
450x386x312 mm. Interiorul are de o parte i de alta fal uri care permit suspendarea
ramelor iar în exterior exist scobituri care u ureaz manipularea stupului.
• Magazinele sunt asem n toare corpului, diferen a constând doar în înal ime: 175 mm.
• Capacul este prev zut cu deschideri pentru ventila ie.
• Podi orul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalt prezint un spa iu de 5 mm.
• Ramele au dimensiunile de 435x300 mmla exterior i 415x270 mm la interior pentru corpul
stupului i 435x162 mm la exterior i 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
• productivitate ridicat datorit condi iilor asem n toare celor naturale (dezvoltarea pe
vertical ) i datorit posibilit ii de m rire a capacit ii de produc ie prin adaugarea de
magazine;
• mierea din magazine are calitate superioar ;
• economie de timp întrucât se lucreaz cu corpul stupului i nu cu rama;
• faciliteaz formarea ghemului de iernat sub form de sfer iar albinele încep s cl deasc
fagurii mai devreme prim vara;
• mierea se extrage f r deranjarea cuibului.
Dezavantaje:
• necesit efort în cazul preg tirii pentru transport;
• în timpul culesului cuibul are tendin a de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai
des.
3.3.Stupul multietajat
• toate elementele stupului sunt independente unele fa de altele;
• spa iul productiv poate fi m rit prin suprapunerea unui num r mare de corpuri;
• ramele se a eaz în pat rece;
• capacitatea corpurilor este de 10 rame.
Confec ionare:
• Fundul stupului este mobil i reversibil i are grosimea de 20 mm, l imea la exterior de
420 mm, lungimea de 550 mm.
• Corpul stupului se compune din 3 p r i identice, fiecare parte cu dimensiunile
490x420x245 mm la exterior i 450x380x245 mm la interior. Pere ii au grosimea de 20 mm
i sunt încheia i la capete cu cepuri. Pere ii laterali au un orificiu de 10 mm prin care se
introduc tijele pentru fixarea corpurilor. Primul corp st pe fundul stupului.
• Magazinele sunt asem n toare corpului i au dimensiunile la exterior 490x420x172 mm,
iar la interior 450x380x172 mm..
• Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele exterioare ale
corpului pe care îl îmbrac , iar dimensiunile exterioare 534x463x101 mm i e acoperit cu
tabl zincat .
• Podi orul este confec ionat din scânduri de 10 mm i e încadrat de o ram cu în l imea de
30 mm.
24
• Rama de ventila ie este o ram obi nuit peste care se întinde o plas de sârm cu ajutorul
c reia se realizeaz aerisirea stupului.
• Tijele de fixare sunt confec ionate din o el cu diametrul de 7,5 mm, au o lungime de 991
mm i sunt prev zute cu filet în partea de sus, iar în partea de jos g uri de 3,3 mm prin care
se introduc ni te siguran e de fixare
• Ramele au dimensiunile de 435x230 mm la exterior i 415x202 la interior pentru cuib i
468x162 mm la exterior i 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
• are un volum util mare, spa iul putând fi u or de variat în func ie de condi ii;
• se ob ine o miere de calitate superioar datorit ramelor mici ce pot fi completate rapid de
albine;
• imit condi iile naturale de dezvoltare a familiei de albine;
• are productivitate ridicat ;
• este u or transportabil deci practic în culesul pastoral.
Dezavantaje:
• ghemul de iernare are form de elips i determin un consum mai ridicat de hran pe timp
rece.
4. 1. BACTERIOZE
Loca american este o boal infecto-contagioas produs de Penibacillus larvae.
Categoria afectat : larve în stadiul de puiet c p cit.
Semne clinice:
• moartea larvelor dup c p cire constatat prin deformarea c p celelor;
• c p celele sunt adâncite i perforate, de culoare maro-închis c tre negru;
• aspectul neuniform, cu aspect împr tiat, a puietului;
• consisten a vâscoas a larvelor moarte care au un miros greu de clei de tâmpl rie i sunt de
culoare cafeniu închis;
• aderen a larvei moarte la pere ii celulei iar încercarea de extragere cu un b de chibrit,
con inutul se întinde sub forma unui filament.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
• cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
• diferen iat - fa de loca european , puiet în sac i viroze.
Perioada de manifestare: septembrie - octombrie, dar i în restul sezonului activ.
Tratament:
• Locamicin 80 - 100 g prin pr fuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile. Altele
dou la 5 - 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup;
• Oxitetraciclin (teramicin ) 0,5 - 0,75 g / litru de sirop, câte 250 - 500 ml. Se pot aplica 4 -
5 tratamente la 4 -5 zile;
• Negamicin, eritromicin .
Combatere: se îndep rteaz fagurii cu puiet afectat în faz incipient i se vor topi într-un loc
izolat. Se vor trata toate familiile de albine din stupin . Se va efectua un tratament preventiv i în
prim vara anului urm tor.
Aten ie: Boala trebuie declarat .
25
Loca european este o boal infecto-contagioas produs de Bacillus alvei, Streptococcus
apis, Bacillus orphaeus, Bacterium eurydice.
Categoria afectat : larve în stadiul de puiet nec p cit.
Semne clinice:
• larvele nu ader la peretele celulelor i au un miros acru, o etit sau u or aromat;
• puietul este dispus neuniform în form de pâlcuri cu goluri în punctele atacate;
• larvele au aspect transparent i î i schimb culoarea din alb-sidefiu în galben i la final
maro închis;
• în fazele avansate ale bolii, dup 10 - 20 zile larvele se dezhidrateaz i se transform în
solzi ori de culoare cenu iu-brun care stau pe fundul celulelor.
Diagnostic:
• cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat (15x20 cm);
• diferen iat - fa de loca american , puiet în sac.
Perioada de manifestare: în sezonul activ.
Tratament: Locamicin 80 - 100 g prin pr fuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile.
Altele dou la 5 - 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup. Se poate folosi i
oxitetraciclina.
Combatere: se îndep rteaz fagurii cu puiet afectat în faz incipient i se vor topi într-un loc
izolat. Se trateaz întreaga stupin . Tratamentul se va efectua i în prim vara anului urm tor.
Aten ie: boala trebuie declarat .
Paratifoza sau salmoneloza este o boal infectec ioas produs de Salmonella schotmulleri alvei.
Categoria afectat : albinele adulte.
Semne clinice:
• albinele au abdomenul m rit, diaree i paralizie;
• albinele sunt incapabile de zbor;
• depopularea stupului.
Diagnostic:
• cert - în laborator, prin examinarea a 30 - 50 albine muribunde;
• diferen iat - fa de nosemoz , viroze i intoxica ii.
Tratament: Oxitetraciclin 0,5 g / litru sirop în por ii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr ri la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se îndep rteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului. Se dezinfecteaz
stupul.
Septicemia este o boal infectec ioas produs de Pseudomonas apiseptica i are atât form
acut cât i cronic .
Semne clinice:
• albine moarte în fa a stupului care se desfac în p r i componente la cea mai mic atingere;
• albinele sunt incapabile de zbor sau p r sesc stupul cu manifest ri nervoase;
Diagnostic:
• cert - în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau
muribunde) prin examen bacteriologic din hemolimf i musculatura toracic ;
26
• diferen iat - se face fa de septicemiile produse de virusuri, rickettsii, nosemoza acut ,
virozele cu simptomatologie nervoas i fa de intoxca iile cu pesticide.
de 4 -5 zile.
Combatere: Se îndep rteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din fa a acestuia. Se
dezinfecteaz stupul.
Septicemia este o boal infectec ioas produs de Spiroplasma apis.
Semne clinice:
• albine cu abdomen m rit;
• albinele sunt incapabile de zbor i au tremur turi musculare;
• albinele merg în jurul stupului i apoi mor;
Diagnostic:
• cert - în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau
muribunde);
Perioada de manifestare: în luna mai.
de 4 -5 zile sau pân la dispari ia semnelor clinice.
Combatere: Se îndep rteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din fa a acestuia. Se
dezinfecteaz stupul.
4.2. MICOZE
Ascosferoza (puietul vâscos) este o boal infecto-contagioas produs de micetul Ascosphaera
apis i care determin moartea larvelor de albine în primele dou zile ale stadiului de puiet c p cit.
Cu timpul, boala poate cuprinde puietul de lucr toare i pe cel din botci.
Categoria afectat : puietul.
Semne clinice:
• larve mumificate la fundul stupului i în fa a acestuia;
• neaderen a larvelor la pere ii celulelor;
• larvele infectate se îng lbenesc, se deshidrateaz i au consisten a cretei;
• celulele cu larve infectate sunt desc p cite i se poate observa miceliul de culoare alb al
ciupercii;
• aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.
Diagnostic:
• cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
• diferen iat - fa de loca european , puiet în sac i puiet pietrificat.
Perioada de manifestare: în tot sezonul activ.
Tratament:
• Micocidin în doz de 80 - 100 g preparat prin împr tiere printre rame, peste larve i
albine. Tratamentul se repet de 3 ori la interval de 3 - 4 zile i altele 2 dup 5 - 7 zile.
Dac boala este într-un stadiu avansat, se administreaz i sirop de Micocidin 250 ml (1 kg
Micocidin / 1 litru ap );
27
• Codratin 20 g / 975 ml sirop sau 25 g / 975 g zah r pudr care se administrez prin pudrare
sau 25 g / 900 ml ap în care s-au dizolvat 100 g zah r. Intervalele de administrare la fel ca
la Micocidin.
Combatere: se îndep rteaz i se ard larvele de pe fundul i din fa a stupului. Se topesc fagurii
puternic afecta i. Stupul se dezinfecteaz .
Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boal infecto-contagioas comun atât larvelor

cât i albinelor adulte produs de Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus.
Categoria afectat : puietul, albinele tinere i adulte.
Semne clinice:
• incapacitate de zbor a albinelor adulte i prezint st ri de agita ie, cad în fa a stupului sau
fac mi c ri dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale i mandibulelor;
• albinele moarte au abdomenul i toracele de consisten tare;
• larvele mor la momentul c p cirii sau imediat înainte;
• în celulele nec p cite apare o pânz de mucegai galben-verzui sau negru;
• zonele de fagure afectat se l rgesc formând insule de mucegai;
• larvele se deshidrateaz , sunt aderente la pere ii celulei, sunt invadate de de un miceliu
galben-verzui i au consisten dur ;
Diagnostic:
• cert - în laborator prin examen microscopic i micologic;
• diferen iat - fa de paralizii, intoxica ii i puiet v ros.
Perioada de manifestare: în sezoanele reci i umede.
Tratament: Îndep rtarea fagurilor afecta i..
Combatere: se îndep rteaz i se ard fagurii afecta i i albinele moarte din stup. Stupul se
dezinfecteaz .
Aten ie: Aspergiloza se poate transmite la om.
Melanoza este o boal micotic produs de Melanosella mors i atac m tcile determinându-
le sterilitatea.
Categoria afectat : m tcile.
Semne clinice:
• diminuarea pontei pân la încetare;
• dop de excremente în regiunea anusului.
Diagnostic:
• cert - în laborator prin examen microscopic i micologic;
• diferen iat - fa de sterilitatea m tcii produs de cauze neinfec ioase.
Perioada de manifestare: în tot cursul anului.
Tratament: Îndep rtarea m tcilor afectate.
Combatere: Îndep rtarea m tcilor afectate.
28
4.3.PROTOZOOZE
Nosemoza este o boal produs de un protozoar numit Nosema apis care se localizeaz în
intestinul mijlociu al albinei . Boala este condi ionat de factori favorizan i precum: iernare
prelungit , miere de man , umiditate mare în stup, familii slabe. Cunoa te dou forme: acut i
cronic .
Categoria afectat : albine adulte.
Semne clinice:
• uzura prematur a albinelor, depopularea stupului;
• pete de diaree pe speteze, faguri, pere ii i fundul stupului;
• fecale diareice de culoare maronie cu miros urât, acru, eliminate ca un jet în timpul
zborului de cur ire i care se observ pe scândura de zbor, capac i fa a stupului;
• albinele au abdomenul destins i moale i se deplaseaz cu greutate;
• albinele au aripile întinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaz i mor.
Diagnostic:
• cert - în laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
• diferen iat - fa de amoebioz , intoxica ii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: în cursul iernii i începutul prim verii.
Tratament:
• Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past de zah r;
• Ceaiuri medicinale precum sun toare, coada oricelului, ment , mu e el, busuioc sub form
de infuzie (20 g plante / litru de ap ) în care se adaug 1 kg zah r i zeama de la 1/2 l mâie
care se administreaz câte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se îndep rteaz periodic, mai ales iarna i prim vara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsec ia
întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfecta i cu sod de rufe
(50 g / litru).
Aten ie: Boala trebuie declarat .
Amoebioza este o boal produs de un protozoar numit Malpighamoeba mellificae. Boala este
condi ionat de factori favorizan i precum: caren e alimentare, temperaturi sc zute i exces de
umiditate în stup.
Semne clinice:
• abdomen m rit;
• incapaticatea albinelor de a zbura;
• diaree sub form de jet;
• tulbur ri nervoase;
• tremur turi ale aripilor.
Diagnostic:
• cert - în laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
• diferen iat - fa de amoebioz , intoxica ii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: în cursul iernii i începutul prim verii.
Tratament:
• Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past de zah r;
29
• Ceaiuri medicinale precum sun toare, coada oricelului, ment , mu e el, busuioc sub form
de infuzie (20 g plante / litru de ap ) în care se adaug 1 kg zah r i zeama de la 1/2 l mâie
care se administreaz câte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se îndep rteaz periodic, mai ales iarna i prim vara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsec ia
întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfecta i cu sod de rufe
(50 g / litru).
4.4.VIROZE
Paralizia acut este o boal infecto-contagioas produs de Virusul paraliziei acute.
Semne clinice:
• distensia abdomenului;
• tremur turi ale aripilor i antenelor;
• paralizii ale aripilor i membrelor;
• agita ie continu a albinelor;
• acul scos;
• miros de pe te a albinelor moarte;
• moartea dup 3 - 5 zile dup apari ia semnelor clinice.
Diagnostic:
• cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii;
• diferen iat - fa de intoxica iile acute, nosemoza acut i fa de alte viroze cu manifest ri
nervoase.
Perioada de manifestare: mai - iunie i la începutul toamnei.
Tratament: M suri generale.
Combatere: M suri generale.
Paralizia cronic este o boal infecto-contagioas produs de Virusul paraliziei cronice.
Semne clinice:
• paralizie;
• tremur turi ale aripilor;
• albinele cap t o culoare neagr cu un luciu metalic;
• depilare;
• contractarea abdomenului;
• aspect de furnic ;
• albine cu dimensiuni mai mici;
• se asociaz cu nosemoza.
Diagnostic:
• diferen iat - fa de intoxica iile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: tot timpul anului.
30
!" ! #$ este o boal infecto-contagioas produs de Virusul aripilor
opace.
Semne clinice:
• albine cu aripi opace, incapabile de zbor;
• mortalitate accentuat pân la dispari ia familiei de albine.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaz în special iarna);
• diferen iat - fa de intoxica iile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: iarna.
Viroza botcilor negre este o boal infecto-contagioas produs de Virusurile bolii botcilor negre.
Categoria afectat : nimfe de m tci i albine lucr toare.
Semne clinice:
• moartea nimfelor de matc în botci;
• botcile au o culoare mai închis iar prin transparen se observ în interior pete negre;
• fagurii pot prezenta puiet diseminat.
Diagnostic:
• prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaz în special iarna);
• cert - în laborator pe probe de botci i por iuni de fagure cu puiet (15 - 20 cm);
• diferen iat - fa de atacul larvelor de g selni .
Perioada de manifestare: în timpul sezonului activ.
Viroza filamentoas este o boal infecto-contagioas produs de Virusul virozei
filamentoase.
Semne clinice: (sunt nespecifice)
• albinele sunt incapabile de zbor;
• familiile devin reduse numeric.
Diagnostic:
• cert - în laborator pe 30 - 50 albine muribunde.
Perioada de manifestare: prim vara.
Puietul în sac este o boal infecto-contagioas produs de Virusul bolii puietului în sac.
Categoria afectat : larve de albine i trântori.
Semne clinice:
• moartea larvelor dup 4 zile de la c p cire;
• fagure cu puiet cu aspect împr tiat;
• celulele cu c p cele scufundate i/sau perforate;
• larvele cap t treptat o culoare galben-cenu ie i în cele din urm brun ;
31
• larvele moarte nu au miros;
• albinele adulte î i pierd apetitul pentru polen i tr iesc mai pu in;
• larvele extrase se prezint ca un sac plin cu lichid, larvele se deshidrateaz i iau aspectul
unei gondole sau unui papuc chinezesc de culoare brun .
Diagnostic:
• cert - în laborator pe probe de fagure de 10/15 cm cu puiet suspect.
• diferen iat - fa de loca american i viroza botcilor negre.
Aten ie: boal declarabil .
4.5.PARAZITOZE
Brauloza este o boal produs de insecta Braula coeca. Parazitul st pe albine i poate fi observat
tot timpul anului. Ou le, larvele i nimfele parazitului se pot observa pe pere ii celulelor, partea
inferioar a c p celelor, resturile de cear i propolis.
Categoria afectat : matc , trântori, albine.
Semne clinice:
• mic orarea familiei de albine;
• reducerea ouatului;
• moartea m tcii.
Diagnostic:
• cert - pe baza semnelor clinic, prin depistarea ou lor, larvelor i nimfelor insectei;
• diferen iat - fa de varoz .
Perioada de manifestare: tot timpul anului, în special în perioada activ .
Tratament:
• Fenotiazin i Fenobent care se administreaz prin fumiga ie (1 g / familie de albine).
Fumiga ia se face în dou reprize: prima a câte 30 - 40 rafale, a doua a câte 20 - 30 rafale.
Combatere: Folosirea Mavrirolului cf. prospectului.
Senotainioza este o boal produs de larvele insectei Senotainia tricuspis.
Semne clinice:
• albinele se târ sc în fa a urdini ului;
• mic orarea familiei de albine;
• cadavrele albinelor moarte sunt fragile;
• abdomenul albinelor moarte trepideaz datorit larvelor de Senotainia tricuspis .
Diagnostic:
• prezumptiv - prin examen clinic;
• cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: în sezonul cald.
Tratament:
• Insecticide la care se adaug o cantitate mic de amidon sau f in de grâu i cu care se
îmbib buc i de carton alb ce sunt inute ziua pe stupi.
Combatere: Farfurii umplute cu ap amestecat cu petrol ce se a eaz pe capacele stupilor.
Insectele de senotainia se vor înneca în aceste farfurii.
Triangulinoza este o boal produs de larvele insectei Meloe variegatus i Meloe proscarabeus.
32
Semne clinice:
• albinele stau în fa a stupului i prezint mi c ri convulsive;
• albinele î i periaz corpul cu picioarele.
Diagnostic:
• cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: în sezonul cald.
Tratament: Fumiga ie cu Varachet.
Combatere: Fumiga ie cu Varachet.
Varooza este o ectoparazitoz produs de acarianul Varroa jacobsoni i care se hr ne te cu
hemolimf .
Categoria afectat : puiet, albine tinere i albine adulte.
Semne clinice:
• prezen a parazi ilor pe corpul albinelor;
• albinele sunt agitate;
• mic orarea familiei de albine, p r sirea stupului;
• albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale i prezint malforma ii ale
picioarelor i abdomenului i nu pot zbura.
Diagnostic:
• cert - examen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet c p cit, detritusuri de la
fundul stupului;
• diferen iat - fa de brauloz .
Perioada de manifestare: tot timpul anului (pierderile sunt evidente iarna i prim vara).
Tratament:
• Varachet sub form de fumiga ii prin urdini ul stupului folosind benzi fumigene pe care se
picur substan a astfel: 2 pic turi pentru un corp de stup multietajat, 3 pic turi pentru un
corp Dadant i 4 pic turi pentru stupul orizontal. Temperatura exterioar trebuie s fie mai
mare de 18 grade Celsius, de obicei diminea a sau seara când majoritatea albinelor se afl
în stup. Dup administrare urdini ul se închide timp de 15 - 20 min. Tratamentul se repet
de înc 3 ori la interval de 7 - 10 zile.
• Mavrirol îmbibat în benzi textile de lungime 25 cm, câte dou pentru fiecare stup. La
început se pun pe rame iar dup 7 zile se introduc vertical între ramele 3 - 4 i 7 - 8. Se
men in în stup pân la 45 zile. Se execut dou tratamente pe an.
Combatere: Folosirea benzilor de Mavrirol toamna când puietul c p cit este pu in.
Aten ie: boala trebuie declarat .
Acarapioza este o boal endoparazitar produs de Acarapis woodi care în eap pere ii traheali ai
albinelor i se hr nesc cu hemolimf .
Semne clinice:
• depopularea stupului;
• zborul în salturi, tremur turi ale corpului;
• albinele î i in aripile asimetric i se adun în grupuri mici înainte de a muri;
• abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor.
Diagnostic:
• cert - examen de laborator a albinelor adulte în num r de 30 - 50;
33
Tratament:
• Varachet sub form de fumiga ii.
• Folbex VA.
Combatere: Varachet.
4.6.BOLI NECONTAGIOASE
Intoxica iile albinelor reprezint o problem important deoarece datorit lor se pierd anual zeci
de mii de familii de albine. Din p cate intoxica iile nu pot fi comb tute ci doar prevenite. În func ie
de natura agentului toxic, intoxica iile se clasific în:
• intoxica ii alimentare cu polen, miere de man , nectar toxic sau zah r impur;
• intoxica ii medicamentoase datorate excesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare sau
chimioterapice;
• intoxica ii cu pesticide;
• intoxica ii datorate noxelor industriale;
Intoxica iile pot lua dou forme:
1. acut - când mortalitatea este important i într-un timp scurt i este înso it de semne
precum: moartea majorit ii albinelor culeg toare, moartea puietului i m tcilor datorit
hranei toxice;
2. cronic atunci când mortalitatea dureaz un timp îndelungat sau tot timpul anului i e
înso it de apari ia albinelor cu malforma ii, albine incapabile de eclozionare, schimbarea
deas a m tcilor, mic orarea lent a familiei de albine etc.
Diagnosticarea se face în laborator prin examen toxicologic pe e antioane de 100 - 200 albine
muribunde sau moarte, faguri cu puiet i rezerve de hran .
Diareea albinelor este tulburarea fiziologic manifestat prin eliminarea de excremente de
consiten sc zut , cu modific ri de culoare i miros, con inând polen nedigerat. De obicei apare
datorit hranei necorespunz toare. Albinele afectate de diaree sunt agitate i au abdomenul m rit.
Prevenirea se face în special prin asigurarea unei hrane de bun calitate, în special iarna, în acest
anotimp lipsa polenului i a mierii conducând la slabirea rezisten ei albinelor. Tratamentul diareei
se realizeaz cu sirop de zah r din plante medicinale (ment , coada oricelului etc.). Dac sunt
necesare supliment ri de hran , la sfâr itul iernii i începutul prim verii, se pot da turte din miere,
zah r i Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20 ml / litru) sau lapte integral (50 ml / litru) sau
lapte praf (10 - 20 g / litru).
Anomaliile m tcilor sunt produse de boli, manipulare gre it , tulbur ri morfo-func ionale sau
congenitale. Se întâlnesc anomalii precum:
• m tcile trântori e care depun ou din care ies numai trântori;
• aplazia ovarelor, obstruc ia oviductelor etc. ce determin tulbur ri în depunerea ou lor.
M tcile care sufer de astfel de anomalii trebuies schimbate deoarece influen eaz negativ
activitatea întregii familii.
34
5.MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
7
) (
#' & #'(%' (% ) **+ & *& '
) * &,'% ) * &,'%-+*%'
A "
( 9
"
5. (
( #
' 4&5.
7 ) % < )
' < $ * < $ )
&
1 " 50&%.
5%
"
A " 7
) - &
9 A "
7
# )* *+$ . ( # *'/( %
7
( : %0
: 4&,
'&* 4&,! *0
A "
"
"% ( . ( # *'/( %
8
0&-
35
%+$ "+$0% '
1 !
'0. 7
% 4 #
5. " 8
. 2) *+$ . ( # *'/( %
:B :B
! *
!
0&-
$ -' ) *
6 :B &
0&- # ( 5%
8
"
# 4.>
'* 3 ( "+$0% '

! :B !
-*
*&4 7 0
-+$.'4 .'(3 -0# /'('

8 ( : 1
* *&4
, 8
" '.
% #+$ 0 *
#
" 8
.0 5 " '
% 5. "
& -+*# & &+(&'(%* % 56 7

-.> 16!
% < %. <
)
'&* *&4 ( 5%&%0
%*
#
36
& $ &% & &+(&'(%* % 897
50> (
0 %&'
( -
#' & #'(%' (% (+"'#+3
*+%+- $ " *+
! (
"
54 < '* <
+
,. <
-0# $. 0 *
8 :
%0 < 5, <
40.
5, <
.0.. "
"
(% . +% &' ' 03 &+$

%'(% +( *' 8 22
( 2
2
$+& # & ( 0 *
6
: 3 5+ " %0
( 8
,.&5.. 3 # ' ' %
0&4 ' ' %0.
5+ 3 5
+4 %'%* & &$ (

9( 9 .0&
.40 5
*&0 %0.&0.. *&0
$%' (% . +% &'
%'* # & (
"%*' %+# & ( "0$- % 3+$ '* %*+# & ( 1
(
"0."% (%' '3 (-'&% (%'
"+ & 0"% & $'" '

" !
*<
5.. *
5.. !
$
$
37
"+ & $& ( % "+$0% '
"
0&-> - 5..
& &'% & %',( & $ &,

" 8
& %
" -.&/0>
$%' '3 (-'&% (%'
: ;5 8
"
%
Principalii d un tori ai albinelor sunt:
Broa tele i opârlele î i g sesc ad post pe timpul nop ii sub stup iar ziua ies i atac albinele pe
scândura de zbor dac stupul este plasat la o în l ime joas . Pentru evitarea unei astfel de situa ii se
recomand în l area stupului pe t ru i la o înal ime de cel putin 30 cm.
Fluturele "cap de mort" intr în stup noaptea i poate r mâne acolo pân la câteva zile. Prezen a
sa în stup poate fi recunoscut datorit sunetului specific pe care îl emite, asem n tor cu acela al
m tcii. De obicei este depistat de albine i omorât. Poate consuma pân la 100 g miere.
Furnicile produc pagube importante datorit num rului lor mare. Intrând în stup în special noapte
pot consuma pân la 1kg miere pe zi. Deoarece albinele nu se pot ap ra atacul furnicilor trebuie
stopat prin ungerea picioarelor stupului cu p cur , sau a ezarea acestora în vase cu ap . Dac
mu uroiul este foarte aproape de stup se recomand distrugerea acestuia folosind insecticid sau
turnând pe el petrol.
Galerioza sau molia fagurilor numit i G selni se datoreaz fluturior Galeria melonella i
Achorea grisella care î i depun ou le pe faguri, ou din care ies larve care consum cear i
distrug astfel cuibul albinelor. G selni a se recunoa te prin pânza de fire asemn n toare m t sii
care apare în jurul galeriilor pe care larvele le sap în fagure. Pentru evitarea infest rii se
recomand tratarea fagurilor cu Galecid, mai ales a celor depozita i ca faguri de rezerv .
Lupul albinelor este o insect asem n toare viespii, dar mai mare, care atac albinele în zbor
consumându-le sau ducându-le la cuib pentru a- i hr ni larvele. Combaterea se face prin
distrugerea cuibului pe care lupul albinelor i-l face în p mânt.
P s rile atac albinele în zbor. Dintre acestea enumer m: vr biile, pi igoiul, rândunica,
cioc nitoarea i progoria. Aceasta din urm produce cele mai multe pagube atacând în stoluri. O
progorie poate consuma pân la 25 de albine într-o or . Stolurile de prigorii pot fi alungate prin
zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori.
oarecele este d un tor nu numai prin faptul c se hr ne te cu faguri i albine ci i pentru c sunt
agen i transmi tori ai amibiozei. Pot fi comb tu i prin folosirea de capcane.
Viespea comun într în stupi consumând mierea, uneori atacând i albinele. Pot fi comb tute prin
distrugerea cuiburilor u or de recunoscut.
38
G rg unul (Vesca carbo) este o specie de viespe destul de d un toare care atac albinele în
special diminea a. Se combate asemenea viespii comune.
Urechelni a poate p trunde în stup hr nindu-se cu miere, p stur i chiar puiet. Se pot combate cu
un aluat din 1 pahar din f in de grâu, 1 pahar cu f in de porumb, 2 linguri de zah r la care se
adaug fosfur de zinc pân ce aluatul devine cenu iu. Cu acest aluat se unge marginea fundurilor
stupilor i suprafa a de contact ale capacelor. Efectul aluatului dureaz pân la 1 an.
&
7.1.Mierea
Este produsul care ocup primul loc în lista produselor recoltate de la albine. În func ie
de sursa din care ea este ob inut o putem împ r i în:
• miere floral care este ob inut de albine din nectarul florilor (o secre ie apoas care se
compune din 70-80% ap , zaharoz , fructoz , dextrin , pigmen i, substan e aromatice etc.)
i poate fi:
o monoflor - ob inut din nectarul secretat de florile unei singure specii;
o poliflor - ob inut de la florile mai multor specii de plante.
• miere extrafloral sau de man care este ob inut dintr-o substan produs de glande
extraflorale ale plantelor i arborilor sau de unele insecte (afide, lachinide etc.).
Mierea se poate avea consisten e diferite:
• fluid ;
• vâscoas ;
• cristalizat .
Cristalizarea mierii este un proces natural care se declan eaz mai devreme sau mai tarziu în
func ie de con inutul de ap i raportul dintre glucoz i fructoz . Este fals ideea c dac mierea a
cristalizat înseamn ca nu e natural . Numai mierea de salcâm i de man nu cristalizeaz .
Lichefierea mierii cristalizate se realizeaz folosind înc lzirea ei în bain-Marie la o temperatur de
45° C.
Recoltarea mierii se realizeaz atunci când s-a maturat suficient, fapt care se determin prin
prezen a coroanei de miere c p cit în treimea superioar a ramei. Extrac ia se va realiza în spa ii
închise i de preferin noaptea astfel încât s se evite fur i agul. Extrac ia propriu-zis trebuie
precedat de desc p cire. Instrumentele folosite la extrac ie trebuie sp late cu o solu ie de sod 5%
i cl tite apoi cu ap fierbinte.
P strarea mierii se realizeaz în vase de sticl sau plastic (a se evita vasele din zinc i cupru) la
temperatur sc zut (8-12°C), în înc peri uscate, f r mirosuri. Condi iile optime de p strare
determin întârzirea procesului de cristalizare a mierii.
Falsificarea mierii este o practic uneori folosit de c tre apicultorii care doresc s - i sporeasc
necinstiti profiturile. O metod de indentificare a mierii falsificate o red Ioan Savu în cartea sa
Cre terea albinelor în gospod rie. Se amestec 60 ml ap cu 20 ml alcool rafinat care se toarn
într-un pahar cu 20 g miere i amestecul rezultat se agit . Dac pe fundul paharului apare un mic
sediment înseamn c mierea a fost falsificat . Dac amestecul are un aspect l ptos i nu apare nici
un sediment înseamn c mierea este natural .
7.2.Apilarnilul
Se ob ine din larvele de trântori în vârst de 7 zile i din con inutul celulelor de trântor i se
folose te la realizarea de preparate cu rol terapeutic.
Recoltarea apilarnilului se face cu o spatul de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate.
39
Stupii din care se dore te recoltarea apilarnilului trebuie s se bucure de îngrijire special :
• ridicarea temperaturii în stup prin restrângerea cuibului, reducerea urdini ului i închiderea
ventila iei (activitatea se începe cu sf. lunii martie);
• administrarea de hran energo-proteic începând cu luna aprilie pân la începutul culesului
de produc ie.
Apilarnilul trebuie p strat la temperaturi de -5°C.
7.3.Ceara
Se extrage din fagurii vechi ce urmeaz a fi sco i din uz, din ceea ce rezult în urma desc p celii,
din fagurii crescu i în afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:
• topitorului solar;
• topitorului cu aburi:
• topitorului electric.
Ceara ob inut de la topitoare se fierbe într-o cantitate de ap de 2 ori mai mare decât cantitatea de
cear astfel încât aceasta din urm s nu se degradeze. Ceara nu se fierbe decât pân când se
tope te. Con inutul rezultat prin fierbere se toarn într-un vas i se las s se r ceasc . Reziduurile
care se las la fund se îndep rteaz . Procesul se reia de înc o dat sau de 2 ori pentru a se elimina
cât mai bine impurit ile.
În func ie de calitate, ceara se împarte în:
1. calitate superioar care are culoare alb ;
2. calitatea I-a de culoare alb-g lbuie pân la galben;
3. calitatea a II-a de culoare galben pân la brun-închis sau chiar cenu iu închis.
Ceara poate fi folosit la ob inerea fagurilor artificiali, în industria farmaceutic i cosmetic etc.
7.4.L pti orul de matc
Este preparat de albinele tinere cu ajutorul secre iilor glandulare i este folosit pentru hr nirea
larvelor din botcile viitoarelor m tci. Are un miros caracteristic, o consisten vâscoas , gust
astringent.
Con inutul l pti orului de matc este urm torul:
• 65,5% ap ;
• 12,3% proteine;
• 6,5% gr simi;
• 12,5% zah r invertit;
• 2,4% alte substan e printre care i vitamine (B1 i B2).
L pti orul de matc are efecte tonifiante i revitalizante i se recomand în tratarea diferitelor
afec iuni, precum i în cosmetic .
Pãstura este polen transformat în pasta (plastifiat) de secre iile glandulare ale albinelor i se
extrage din celulele fagurilor vechi dup extragerea mierii.
Datoritã ac iunii secre iilor glandulare ale albinelor, pãstura are însu iri superioare polenului
proasp t.
Extragerea p sturii din faguri se face cu un ba de chibrit ascu it dup ce fagurii au fost sec iona i
astfel încât s fie expus con inutul celulelor.
40
&' "$()"
Este recoltat de c tre albine de pe anterele florilor, introdus în cavitatea bucal unde este
amestecat cu salvi i mici cantit i de nectar i apoi depus în "co ule ele" picioru elor posterioare
sub form de gr uncioare. Este folosit de c tre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin
transformarea lui în p stru .
Pentru a cre te 1 Kg de albine este nevoie de 1,5 Kg de polen.
Compozi ia polenului:
• 12-20% ap ;
• 7-30% substan e proteice sub form de: acizi aminici: histidin , leucin , lizin , triptofan,
valin etc.
• glucide;
• vitamine: B1, B2, PP, C;
Recoltarea polenului se realizeaz cu ajutorul colectoarelor de polen care se fixeaz la urdini .
Albinele sunt obligate s treac prin orificiile colectorului i prin frecare polenul se scutur print-
un gr tar pe o t vi . Colectoarele se in la urdini începând cu ora 11 iar in timpul marelui cules se
scot. Polenul astfel recoltat se întinde pe hârtie în straturi sub iri i se ine la umbr pentru uscare.
Ca alternativ se poate folosi usc torul de polen.
7.6.Propolisul
Este strâns de albine de pe înveli urile externe ale gr uncioarelor de polen din mugurii
unor plante cu con inut bogat în r ini i e de culoare verede-închis, maro sau brun în func ie de
planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentin . Se tope te la temperaturi
cuprinse între 80 - 104 grade Celsius. Se dizolv în alcool.
Albinele folosesc propolisul la lipirea cr p turilor stupului sau ramelor, la dezinfec ia celulelor în
care matca urmeaz s depun ou le, la învelirea animalelor sau insectelor care p trund în stup i
nu mai pot fi scoase de acolo.
Propolisul se recolteaz de c tre apicultor prin r zuirea lui de pe rame i partea interioar a
pere ilor stupului în toat perioada sezonului activ. P strarea lui se face la loc uscat i r c ros.
Este folosit în solu ie alcoolic la tratarea diferitelor afec iuni.
7.7.Veninul
Este secretat de glanda cu venin a albinei luc rtoare. Recoltarea sa se face cu greutate,
15 mg pe familie într-un interval de 15 zile, motiv pentru care este o practic rar întâlnit printre
apicultori.
Extragerea veninului se realizeaz prin diverse metode de excitare a albinelor:

• presiunea mecanic ;
• înc lzirea cu aer cald;
• pulverizarea cu vapori de eter;
• folosirea curentului electric.
Veninul este folosit la tratarea reumatismului i a diferitelor alergii.
41
*
Afum torul este folosit pentru a îndep rta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are
de desf urat activit i.
Colectorul de polen este construit dintr-o plas cu ochiuri de 0,5 cm diametru care se plaseaz la
intrarea în stup i colecteaz polenul adus de albine.
Colivia este o confec ionat dintr-o sit metalic i se utilizeaz la separarea m tcii atunci când se
dore te introducerea ei într-un stup orfan sau când se realizeaz activitatea de selec ie a m tcilor.
Cu itul de desc p cit este confec ionat din o el. Prin înc lzirea în ap fierbinte se folose te la
desc p cirea fagurilor. Un cu it de buc t rie cu lam lung este un înlocuitor foarte potrivit.
Dalta se utilizeaz pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis i pentru cur atul stupilor de
propolis i cear . La nevoie se poate folosi un cu it cu lam scurt .
Dispozitivul ptr. fixarea sârmei pe rame este o plan et prev zut cu role din lemn care ajut la
întinderea sârmelor pe rame.
Extractorul folose te la extragerea mierii din faguri. De obicei folose te for a centrifug .
Furculi a ptr. desc p cit este confec ionat din o el i este asemenea unui pieptene cu cca. 20 de
din i lungi de cca. 3 cm.
L di a pentru transportul ramelor se realizeaz din scândur sub ire, eventual PFL. În lipsa ei se
poate folosi un corp de stup mai vechi.
Hr nitorul este o cutie care se plaseaz deasupra cuibului sau alt turi de acesta i se folose te la
hr nirea familiilor slabe sau care nu i-au f cut suficiente rezerve de hran .
Maca de protec ie se confec ioneaz dintr-o plas deas (plas împotriva ân arilor) care se pune
pe cap i se strânge în jurul gâtului astfel încât s fie împiedicat p trunderea albinelor.
Peria pentru înl turarea albinelor de pe rame este confec ionat din p r de cal pentru a nu le irita.
O bun alternativ este folosirea unei pene de gâsc .
Plan eta pentru fixarea fagurilor artificiali pe rame.
Pulverizatorul se folose te pentru pulverizarea de solu ii pentru combaterea bolilor i pentru
unificarea familiilor slabe.
Tava ptr. desc p cit se realizeaz din tabl cositorit sau plastic. Pe fund are o sit iar dedesupt o
tav pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri.
Topitorul folose te la extragerea cerii din faguri. Un topitor simplu este acela care folose te
c ldura solar . Unul dintre avantajele acestuia, în afara faptului c nu consum energie, este c se
ob ine o cear de calitate.
9. LUCR RI ÎN STUPIN
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
( +
"
*
&
& ( "
&
42
&
&
&
$ (
(
!34 ,5
(
&
&
&
&
& ) )
&
@
; ;
9
( $
& &
8
"
!
*
*
(
A ( $
)
3 &
&
3
43
$
$
! & &
0&- 3
6
%
' " %
' %
$ !
" "
" 5<
5!
)
':
;
;
5 16 (
)
5<
'
5,&%.>
7
!
$
)
7 " ; ;
6( )
(
) ( (
$ (
'0
6( '
! " 3
(
# ) (
3 "
44
'0
)
8 ( &
& $
%..&%0. < $ (
3
3 5
%. ' %0 '- $
$
(
&
3 ! "
) ) (
$ &
2
222 2
22
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
A (
$
)
* " *
!
Intensificarea cresterii puietului
!
" &
<
&
%
:
(
"
& 1 )
.0>
" "
9
9
" & " !
! )
) &
3
)
)
"
45
8
#
; ;
!
! )
"
"
" $ "
&
%&'
=
" " 5<
5 %..&'.. %&'
= "
"
=
8
&
"
# " "
$ )
)
Asigurarea rezervelor de hrana

& "
(
& &
$
(0&-
9
"
"
&
7
$
9
7 "
46
*
$ & 9
%<
'
%4&' + ) 5,&%
+ 50+
:
5
,
C "
=
& "
" &
# " "
"
"
$
"
3 " %<
5 5
" %&' +
9
"
" #
6 "
%.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
! ) &
)
# )
"
)
)
( )
&
8 3
3 ) 50+
3 )
( 5*&50+
)
47
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
" A
;" ;3 &
) "
" #
3
" 6(
"
#
"
3
$ "
" )
) & & "
;
# ;
" ; ;
)
A " ( =
& 9
"
$
6 &
.0
;
;$
&
" (
(
#
&
& &
)
6( '
) $
) )
"
9 & " !
; ; %&'
48
" 7 (
=
; ; (
$ 3 '
)
&
&
& (
&
&
& ; ;! (
( 3 ; ;
(
3
; ;
5%
&
&
!7
!
1 "
"
" * &
" $
" "
" %&'
9 " " $
50+ "
"
" "
" ) $
# & ( 50
&
)
49
& )
& = )
&
@
" =
&
3 )
=
$
+,
Conditiile unei bune baze melifere:
– sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai
apropiate de vatra stupinei;
– sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in
vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna.
Evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei:
Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra în perimetru stupinei, dupa
modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale,
paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce
practic corespunde la o suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar
se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon
apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si
concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici).
Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic:
F = M/m, în care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3
din productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie
de albine pe timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9
kg) si mierea marfa planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din
vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi
raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata
ocupata de acesti pomi daca s-ar afla în masiv. Flora erbacee spontana ce
se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa
modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale).
Alegerea vetrelor de stupina:
Se va face în functie de existenta resurselor nectaro-polenifere.
La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de
100 de stupi.
50
Adapostirea stupilor nu este recomandata:
- pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor),
- in apropierea cailor ferate,
- a drumurilor intens circulate,
- a grajdurilor de animale
- a lacurilor mari.
Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de
cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in
cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum
sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind
obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia
oamenilor si animalelor.
La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine,
starea drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc.
Asezarea stupilor:
Se recomanda:
– pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul
cat mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;
– stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o
inaltime de 15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m
intre randuri (cand sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe rând (cand
sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 în
semicerc si cu urdinisurile in directii diferite).
– iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat
formand „oglinda stupului”. Cercetarea acestei portiuni de teren permite
stuparului sa-si dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul
sezonului.
Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui:
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in
general in functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau
in inflorescenta, stadiul infloririi precum si in functie de conditiile
pedoclimatice.
Conditiile pedoclimatice:
– Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie
optima a nectarului.
– Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia
de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei
in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil).
– Secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32
grade C si apoi scade treptat pana la + 35 grade C. La majoritatea plantelor
51
melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa între 16-25
gradeC.
– Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie
melifera la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un
maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens
intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secretiei de
nectar.
– Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si
diminuarea activitatii nectarifere.
– Plantele ce au nectariile adapostite în profunzime (trifoiul rosu) produc in
zilele cu soare de 2-5 ori mai mult nectar în timp ce plantele cu nectariile la
suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o
nebulozitate mai mare.
Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea:
Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce
precipitatiile abundente influenteaza negativ în timpul infloririi. Umiditatea
optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia
de nectar putând inceta cu desavârsire.
Varietatea plantei:
Secretia maxima de nectar la arbori este între 20-40 ani. Florile de la baza
faceliei sau a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vârf.
10.1.ARBU TI MELIFERI
1. Alunul
2. Amfora sau salcâmul pitic
3. Arinul sau aninul
4. Ar arul
5. Bârcoace
6. C linul
7. Cârmâzul sau hurmuzul
8. Castanul s lbatic
9. Cenu erul sau o etarul fals
10. Cornul
11. Cru inul
12. Dracila
13. G rdur ri a
14. Gl di a
15. Jugastrul
16. Lemnul câinesc
17. Mojdreanul
18. Murul
19. O etarul galben sau clocoti ul
20. P ducelul
52
21. Paltinul
22. Porumbarul
23. Salcâmul
24. Salcâmul japonez
25. Salcia
26. Socul
27. Teiul
28. Z mo i a
29. Zmeurul
10.2.Asigurarea bazei melifere - cultivarea faceliei
Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru
apicultura este destul de numeroasa.Apicultorii trebuie sa stie ca exista o
planta de cultura ,foarte valoroasa,care asigura productii mari de miere si a
carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru
apicultori. Acesta planta speciala este facelia.
Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii,situata in imediata
apropiere a stupinei,trebuie sa cultive facelia,atat pe terenurile propietate
personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor.Planta,pe langa
valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.
Specie anuala,originara din America de Nord unde creste si
spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera
dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-
furajere,fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa
la conditiile de clima si sol,gasind in tara noastra conditii bune de cultura in
toate regiunile.Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de
toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu,furnizand
culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.
Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe
inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la
baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la
inflorire trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand
de evolutia factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari,cultura de
vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile,in timp ce in zonele mai
umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare.
Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau
primavara in mustul zapezii (februarie-martie),in aceste cazuri inflorirea se
produce catre sfarsitul infloririi salcamului,prelungind culesul cu 2-3
saptamani.
53
Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile
martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea
semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii
rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat,iar plantele au un ritm de vegetatie
rapid,o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna.
Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa

culturile ce elibereaza devreme terenul,intre acestea fiind si graul,cultura ce
ocupa suprafete mari in tara noastra.Importanta culturilor de facelia
semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un
cules continuu pana toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei
furajere si constituie o sursa sigura de nectar.Se pot face amestecuri de
facelia cu plante leguminoase ca:mazarea,mazarichea,lupin,soia,s.a.,dar
cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche +
ovaz).Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha +
ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.
Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul

germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si
in mod uniform.Semanatul se face cu masina,distanta dintre randuri 12-15
cm sau 40-60 cm,folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar.
Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele
sunt mici,pentru a se evita imburuienarea.Recoltarea se face cu
combina,productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de
conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata.
Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire
trecand 45-55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile,influentata de evolutia
factorilor climatici,producandu-se din mai pana in octombrie in functie de
data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare,fapt ce determina albinele sa o
viziteze intens in tot cursul zilei.Cantitatea de nectar secretata de o floare si
implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta
factorilor pedologici,a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de
semanat si a agrotehnicii aplicate.In conditii favorabile cantitatea de nectar
secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg cu o concentratie in zahar a
nectarului de 28% (Cirnu 1973),dand productii de miere la hectar de 600-
1000 kg.In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la
54
hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.
Sursa : Manualul Apicultorului ; autor , colectiv ; ed.4 - 1979
In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului
pe care o sa fie cultivata facelia,pentru ca principala problema de aici vine.
Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si
pentru ei nu sunt obstacole,decat cele legate de cultura in sine si procurarea
banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :
- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie

contracte de cultivare cu cat mai multi propietari.In contract se stabilesc clar
toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.O forma de colaborare
contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura,in
schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul
de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine.
- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la

propietari,infiinteaza cultura,o foloseste in scop apicol,recolteaza furajul si
achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.
Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii :

suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren
cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care
justifica investitia.
55
++
IANUARIE
Albinele se afl în repaus

• se protejeaz stupul împotriva atacurilor d un torilor precum: oareci, p s ri etc.
• se protejeaz stupul împotriva curen ilor de aer rece;
• controale auditive s pt mânale f r a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului;
• îndep rtarea ghe ei de pe scândurile de zbor, cur irea urdini urilor eventual deblocarea
acestora;
• între inerea inventarului apicol;
• confec ionarea de stupi, rame etc.
FEBRUARIE
Albinele reîncep activitatea de cre tere a puietului

• controale auditive s pt mânale;
• cur irea stupilor în vederea zborului de cur ire, se cur urdini urile i scândurile de
zbor;
• se cur vatra stupinei i se a eaz rumegu , paie sau alte materiale pentru ca albinele
ie ite la zborul de cur ire s se a ez e pe z pad i s înghe e;
• se întorc fundurile la stupii prev zu i cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueaz starea
acestora dup cantitatea de albin moart g sit ;
• stimularea zborului de cur ire;
• activit i de între inere a inventarului apicol;
• construirea de stupi, rame etc.
MARTIE
Albinele încep dezvoltarea cuibului
• stimularea zborului de cur ire;
• cur irea stupilor, completarea rezervelor de hran , îngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
• aplicarea de tratamente acolo unde este cazul;
• hr nirea stimulatoare în zonele unde este specific culesul timpuriu;
• prevenirea fur i agului;
• preg tirea stupilor pentru culesul pastoral;
APRILIE
Albinele continu dezvoltarea cuibului
• revizia general de prim var ;
• cur irea stupilor, completarea rezervelor de hran , îngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
• aplicarea de tratamente acolo unde este cazul (în special împotriva varoozei);
• ad ugarea de faguri i preg tirea stupilor pentru cules;
• recoltarea polenului în caz de surplus;
• prevenirea fur i agului;
56
• înlocuirea fagurilor necorespunz tori;
• tratarea fagurilor de rezerv împotriva g selni ei;
• extragerea cerii de la fagurii necorespunz tori;
• preg tirea stupilor pentru culesul pastoral.
MAI
Albinele încep primele culesuri masive
• l rgirea cuibului familiei în acord cu dezvoltarea sa;
• înt rirea familiilor slabe cu faguri cu puiet;
• asigurarea unei ventila ii corespunz toare;
• cre terea artificial a m tcilor;
• recoltarea de cear ;
• extragerea mierii;
• uscarea i condi ionarea polenului;
• evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau închiderea urdini urilor când acest
lucru nu e posibil;
• preg tirea amplasamentului în cazul culesului pastoral;
IUNIE
Cuibul ajunge la dezvoltarea maxim
• extragerea mierii de salcâm i ob inerea de faguri cu rezerve de hran pentru iarn ;
• formarea de familii noi;
• combaterea îmboln virii familiilor prin m suri specifice;
• preg tirea pentru culesul de var ;
• extragerea mierii i cerii;
• culesul pastoral.
IULIE
Cuibul î i p streaz dezvoltarea atins în luna anterioar
• înlocuirea m tcilor neviabile cu m tci formate în luna precedent ;
• recoltarea i extragerea mierii;
• revizia general a cuiburilor;
• completarea rezervelor de hran acolo unde este cazul i administrarea de stimulente;
• tratarea fagurilor de rezerv contra g selni ei;
• preg tirea locului pentru iernare;
• repararea inventarului apicol dac este cazul.
AUGUST
Albinele se preg tesc pentru iernare
• recoltarea i extragerea mierii din culesurile târzii;
• completarea rezervelor de hran ;
• înlocuirea m tcilor neviabile;
• reducerea treptat a cuibului;
• identificarea fagurilor cu miere de man pentru verificarea calit ii, eventual înlocuirea
acestora;
• tratarea fagurilor de rezerv contra g selni ei;
• stimularea familiilor cu puiet.
SEPTEMBRIE
Cuibul î i restrânge tot mai mult volumul
• reducerea spa iului i preg tirea cuiburilor pentru iernare;
57
• completarea rezervelor de hran ;
• reformarea fagurilor necorespunz tori;
• unirea familiilor temporare sau ajut toare cu familiile de baz ;
• m suri de eliminarea a umezelii din stup;
• confec ionarea de ad posturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarn ;
• tratarea fagurilor de rezerv împotriva g selni ei;
• preg tirea inventarului apicol pentru sezonul urm tor;
• concluzii ob inute în urma complet rii jurnalului de eviden din sezonul încheiat
OCTOMBRIE
Activitatea albinelor este minim
• prevenirea atacului oarecilor prin amplasarea gr tarului la urdini ;
• stimularea zborurilor de cur ire;
• protejarea stupilor cu paie, papur etc. împotriva curen ilor de aer rece;
• cur irea fagurilor de rezerv ;
• cur irea stupilor f r albine sau de rezerv ;
• ad postirea i depozitarea inventarului apicol;
• ultimul control în stup.
NOIEMBRIE
• ultimul control în stup (dac nu s-a efectuat deja);
• stimularea i supravegherea zborurilor târzii;
• extragerea i condi ionarea produselor apicole r mase din lunile precedente;
• protejarea stupilor împotriva intemperiilor i temperaturilor sc zute prin ad posturi
improvizate.
DECEMBRIE
• supravegherea stupilor;
• stimularea i supravegherea zborurilor târzii;
• îndep rtarea z pezii i a ghe ii de pe scândurile de zbor;
• protejarea suplimentar a stupilor împotriva intemperiilor;
• aprovizionarea cu ustensile;
• conceperea unui plan de ac iune pentru sezonul urm tor.
12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI
(
( )
(
& (
# ; & &
&
"
)
"
&
58
! &
;
!
( 2
;
$
.0
5<
5 $ &
5. " (
'
$
3 8 9 " !
) # %
$ % " )
'
" .:
3!
.0 "
" "
C
$
$
? % "
3; 3 5. )
;
!< 2
; "
3
5.> 5.> / !
5 .'. #
" 8 ..0 .5 = )
..%0 ..5 =# ...5 #
%.&*. & =
3 .0..
/ !$ 3;0 6
$ " 3:
3;;;; *
6 2 8 93 *
) 5.&50
= !! 2
" 5/44
"
;
6 " (
&
*
6
* 6 * *
!
! & (
59
)
)
( & 5%&5* 4&5* 3 & (
) ,. %. )
& (
* 8
" !
9*
*" * ' *
* ' *
*
" !
3 ( ' *
(3 !
(4 !
(1 " !
(. " 6 !
+ 3.
!
" 3+ 440
1/0 !
"
' *
" !
2 6
>50 8(39
..0 !
"
13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

) " 7
) " "
)
" ; " ;
# &
9
&
! "
7
"
=
C "
60
13.1. Siropul de zahar (uz apicol)
6 ! 5&5.
( 50 "
5<
5 '<% %<
53 5<
5 5 5+ " 5-
" = '<
% '+ " % ', " = %<
5
%+ " 5 %% "
6
4:
3 1:
4!
"
8
4;0 " 3:
3 3;0 4:
39!
" " "
3:
3!
# "
"
"
; ;
!
"
9
# 5&0
( %.&%0
%&%0 %<
5 '<5
&
&
C 5<
5
" C %..
< C
= 5<
5 C
= %<
5
= ) %<
5 '<
%
% < "
13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)

1 "
" 1
#
&
" $
"
& (5+ " .%
" A
=
9
" $
50&'.
61
50&%.
& " A )
"
4.&,.
) " 9
) $
= & "
0+
= 5.
$
$
'
" $
"
&
0+ " .,0. & 5. A

%.&'.
A
"
,..
' 7
" " $
*.&0.
! "
? 5&50
"& 8
" " (
" ; ;
,&5% "
+- - ./ 0$ 1 !)0 . 2 $$
1
" 3
" =
=
# * "
8
" 6
" 5&% +
62
# ! .%&5+
"
! 6
"
3
7 " "
9 "
$
" ) $
( "
; ;
$ $
9 '&*
.50. 5.&50
.,0. $
*,
%" 7 "
"
" $ *0
= " &
8! . 3 ' %'
$ *
&
9
9
$
3 !) 7 7" : ! A 7 :
C : : : 7 : :
: 3 # : $ $
? ) 7
$ : # ?
7 $ ! A # 7" :
3 A : ! 7 :
$ ) 3 ? $ A ! C
" 3 : : : A 7" 7
A
. = & "
: %% + )
# $ 0,: $
5.. " 2
: 7 !
63
) )
( 5.&50 C
(0+ # :
( %+ %0&'0
C :
#
A
. & / = = "
) )
!
7 &
%.+ <
# = . 7 &:
%7 5.&50+ :
+ : &9 &:
6
5
7 6
- 0 , = " #
& '. + < 3

8 1
+'
7
(
1 &
&
? # + " 5..
& "
>;
1; # +
7 $
8 # + *4. '0+
C " " 9+ " 5%
) # +
# +
9
64
# + (
6
8 9 (
9 & &
&
! &
# + ' )
% )
7 # + &
)
=
( 7
6 " (
# +
"
# + %,
6
& &
& & 6
: 3
8 D7 E<
&
%
45... $
5*0.. # -...
+ 4*...+ 5,
%*...+
" %%...
# EE< ) - 5
# + " & !
6
" )
*0' %
-
' !#
!
= !
$ /;
./1 8 9 !
=
3; 44.;; ./1
! & ) = &
) %. 4
$ & &
65
" " 6 "
" & "
" )
# + 6 4.. "
+ " %4. &
& 5.
"
& 8
9 5 34 ' "
8 9 !
!
=
!
!
7
!
# + " 00+
# -. & -.
" %.
# + B FB" 0
9( " & 7 & &
# ? 5/-- F 6 B
%.. & !
!
' >;; !
4;;; !!
5/-, & C " " A G
C B8 &
# != ! +;
*
6
+; !
# +
) ;
; ;
) ;
66
topitor ram întreag
67

Cresterea Albinelor

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cresterea Albinelor

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

AGEN IA NA IONAL DE CONSULTAN AGRICOL

OFICIUL JUDE EAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA -SEVERIN

Cre terea Albinelor

Acest lucrare reprezint o selec ie de materiale de specialitate i articole, scrise de diferi i

Organizarea unei stupine

2. CRE TEREA ALBINELOR

" & "

-& 5%& "

& & "

Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boal infecto-contagioas comun atât larvelor

#' & #'(%' (% ) **+ & *& '

'* 3 ( "+$0% '

-+$.'4 .'(3 -0# /'('

& -+*# & &+(&'(%* % 56 7

#' & #'(%' (% (+"'#+3

(% . +% &' ' 03 &+$

+4 %'%* & &$ (

"0."% (%' '3 (-'&% (%'

"+ & 0"% & $'" '

& &'% & %',( & $ &,

$%' '3 (-'&% (%'

7.4.L pti orul de matc

Este folosit în solu ie alcoolic la tratarea diferitelor afec iuni.

Extragerea veninului se realizeaz prin diverse metode de excitare a albinelor:

Asigurarea rezervelor de hrana

Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa

Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul

- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie

- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la

Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii :

Albinele se afl în repaus

Albinele reîncep activitatea de cre tere a puietului

13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)

0+ " .,0. & 5. A

& '. + < 3

You might also like

& -+# & &+(&'(% % 56 7