MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $1 PADURILOR Newer Direcfin Generali Evaluare Impact si Controlul Polu Se aprobi, & Secretar de Stat Mihail FACA AVIZ DE MEDIU Nr. 3/ din $.08.2015 Ca urmare a notfictrii adresate de Ministerl Fondurilor Europene cu sedi in municipal Bucuresti, bd. Ion Mihalache nr. 15 ~ 17, sector 1, inregistraté cu nr. 105 din 28.01.2014 {n urma analizari decumnentelortransmise sia verificiti, in urma parcurgeriiintegrale a etapelor procedurale conform prevederilor H.G. rr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluirii de mediu pentru planuri si programe, ‘in baza H.G. nr, 38/2015 privind organizarea si funcfionarea Ministerului Mediului, Apelor si PAdutilor, a Ordonanfei de Urgent a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modifiedrle si completarile ulterioare aprobati. prin Legea nr. 265/2006 cu modificar si complet, se emite: AVIZ pentru Programul Operational Infrastructura Mare 2014 ~ 2020 promovat de Ministerul Fondurilor Europene {in scopul adoptirit Programului Operajional Infrastructurd Mare (POIM) 2014 ~ 2020 Situatia actuala in Roménia este urmatoarea: = Rominia dispune de o tefea hidrografica complex cu o lungime de aproximativ 79.567 km, ce cuprinde urm&toarele categorii de ape: * rfuri permanente ~ 55.535 km, ce reprezinti 70 % din totalul cursurilor de ap; So ni. rs sesMINISTERUL MEDIULUL APELOR $1 PADURILOR, ‘+ rduri nepermanente ~ 23.370 km, ce reprezinté 30 % din totalul cursurilor de ap lacuri naturale - 117 cu suprafafa mai mare de 0.5 km®, dintre care 52 % sunt fn Delta Dunasiis + scumutar -255 cu suprafaja mai mare de 0.5 km; + ape tranzitori ~781.37 km? (128 km ape tranzitorii marine si lacul Sinoe); ape costicre — 571.8 km? (116 km). din punct de vedere al adminisrari sistemului de gospodirire al apelor, tritoriul Rominiei este imparfit in 11 bazine hidrografice: Somes ~ Tisa, Criguri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges ~ Vedea, Ialomita Buziu, Siret, Prut - Barlad, Dobrogea Litoral; in anul 2012, au fost monitorizat gi evaluati din punct de vedere al stiri ecologice / potentialului ecologic cca. 28.894 km, la care se adaug& cce, 2.728 km pentru care: s-4 evaluat doar starea din punct de vedere al clementelor suport (fizico-chimice generale si poluanti specific), Ja nivelul anului 2012 au fost evaluate 140 de corpuri de apa subterand din totalul de 142), numaral corputilor de apd ce prezintéo stare chimic& bund fiind in crestere; la nivelul anului 2012, procentul populajiei aprovizionate cu api in sistem centralizat in zone cu peste 5.000 de locuitori sau cu un volum de distibutie de peste 1.000 me/zi a fost de 48%, sursa de apa distribuitt find reprezentati de 64,72 ‘% apa de suprafays, 32,48 % aps subterand gi 2,8% din alte suse; pe parcursul anilor 2010-2012 volumul de ape uzate evacuate care nu necesita ‘epurare (ape conventional curate si ape geotermale) a fost in scidere avind 0 ppondere de 60,28 % pentru anul 2010 , 56,67 % in 2011, respectiv 55,92 % in anul 2012, din volumul total de ape uzate evacuate; de asemenea, volumul de ape uzate ce necesité epurare (constituit din volumul de ape wzate corespunzitor, necorespunzitor si neepurate) a erescut, prezentind urmitoarele valori: 39,72 % - 2010, 43,33 % - 2011 si 44,08 % - 2012; Janivelul anului 2012, evaluarea calititi aerului in Romania sa realizat permanent prin intermediul a 138 stati automate ce fac parte din Rejeaua Nafionala de Monitorizare a Calitigii Aerului (R.N.M.C.A.) repartizate pe intreg teritoriul tii; statiile sunt dotate cu analizoare automate ce masoara continuu concentratile urmatorilor poluanfi: dioxid de sulf ($0:), oxizi de azot (NO,, NOs), monoxid de carbon (CO), benzen (CsHe), oz0n (Qs), particule in suspensie (PMio $i PMs); {in anul 2012, inventarul national privind siturle potential contaminate menjiona 1.287 de situri contaminate; in totalul poluasilor accidentale inregistrate la nivelulanilor 2010-2012, in medie 18 % provin din surse neidentificate, 17,67 % au cauzat mortalitate piscicola, iar Tenomenele naturale (ploi torenfiale, temperaturi ridicate si debite sc&zute) au contribuit cu 9,07 % inRominia, circa 1,3 milioane de hectare sunt expuse inundafillor, putin fi afectati aaproximativ 500,000 de locuitori,principalele zone afectate find situate de-a lungul celor mai unre gurl din Cimpia Romi (Sire,Neseret MINISTERUL MEDIULUL APELOR $I PADURILOR judeful Buziu; réurle Arges, Olt, Jiu) si din CAmpia Banat ~ Crigana (rdurile Somes, Cris, Mures); lannivel de far, sa estimat, la o inventariere provizorie,c& sunt afectate de diferite procese de eroziune de panti 3.372.916 ha, din care foarte putemic (spre excesiv), circa 664.879 ha; peste 33,5% (1.129.652 ha) din suprafaa raportata se situeaz in Regiunea Nord-Est, dar suprafefe importante afectate de eroziune gi alunectri se gisesc si in Regiunile Sud-Est (20,4%, 689,410 ha), Centru (440,745 ha), Vest (29,238 ha) si Nord-Vest (316,809 ha); in totalul cantiti de degeuri municipale, cea mai mare parte o reprezintl deseurile rmenajere gi deseurileasimilabile celor menajere (circa 72%), iar aproximativ 459% din acestea © reprezinti degcurile biodegradabile; acestea provin atit din gospodirile populatiei cat si de la operatori economic, spatii comerciale, birouri, institutt publice, unititi sanitare, precum si din spafii publice (parcuri, gridini publice, pief, stzi etc); conform Raportului Netional privind Starea Mediului din anul 2012, eliminarea eseurilor municipale se realizeazi exclusiv prin depozitare; pan’ in 2012, in Roménia nu au fost puse in fimetiune instalaii pentru incinerarea degeurilor ‘municipal {n anul 2011, majoritatea locuinfelor (95.5%) defineau un spagiu amenajat pentru colectarea deseurilor, colectarea selectivfiind raportatl in jumatate din locuinte; problemele cu care’ se confrunti Romfnia, in ceea ce priveste gestionarea Aeseurlor, pot fi sintetizateastal: + depozitarea pe teren descoperit reprezinti cea mai importanté cale pentru climinarea finald a acestora; * depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuinjetor, a apelor de suprafaté sau subterane, a zonelor de agrement; + unele depozite de deseuri nu sunt amenajate corespunzitor, © ‘terenurile ocupate de deporitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nui mai pot fi uilizate in scopuri agricole; la ora actual, in ‘Romina peste 18.000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor gi reziduuri solide; cantitatea de deseuri municipale generate pe cap de locuitor au avut o evolufie descendentd, ajungind la 312 kg/loc/en in 2012; fn cursul anului 2011, cantitatea de deseuri generate de industria extractiva, ‘energeticd si prelucritoare a fost de cca. 213 milioane tone, din eare, cea mai mare parte (peste 9076) au fost deseuri rezltate din activitatile de extract (minerit). {in cursul anului 2012, au fost in operare 30 de depozite pentru deseuriindustriale periculoase si nepericuloase, din care: ‘© 6 depozite pentru deseuriindustriale periculoase: = 4 depozite conforme ale operatorilor economici care isi depoziteazi proprile deseuri; - 2 depozite zonale conforme, unul in judeful Talomita si unul in judepul Prahova; 3MINISTERUL MEDIULUL APELOR $1 PADURILOR ‘+ 24 depozite pentru degeuri industriale nepericuloase: = 10 depozite conforme pentru degeuri industriale nepericuloase; = 12 depozite care utilizeazi instalafii de “hidro-transport” a degeurilor sau care depoziteazs degeuri in stare lichida gi degeuri cu proprietati corozive, oxidants; 2 iazuri de decantare, pentru incinerarea degeurllorindustriale, pe parcursul anului 2012 au funefonat: ‘= 8 instalajii de incinerare/coincinerare aparfindnd la 8 operatori privafi din Industrie care incinereazi/coincinereazi propriile degeuri periculoase; ‘+ 15 instalafit existente pentru incinerarea degeurlor periculoase aparfindnd ‘operatorilor privati care incinereaz& pentru tert; ‘+ 7 instaaji de co-incinerare in cuptoare de ciment - autorizate pent tratarea degeurilor periculoase solide gi lichide. ‘in perioada 2008- 2013, principala sursi de poluare sonori din oragele mari este reprezentata de traficul tier, urmata de traficul aerian; ‘ncepdnd cu anul 2007 a inceputrealizarea hartilor de zgomot pentru: aglomeririle ‘cu mai mult de 250.000 de locuitori drumurile principale care au un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de autovehicule pe an, cle ferate principale care au un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an, aeroporturle civile care au un ‘trafic mai’ mare-de $0,000 de miscdri de aeronave pe an si portur aflate in aglomerdri cu mai mult de 250.000 de locuitoris {ncepnd cu anul 2012 a inceput realizarea hinilor de zgomot pentru toate aglomerirle, inclusiv pentru aeroporturle si porturile situate in interiorul acestora, precum si pentru drumurile principale gi caile ferate principale, sursa de 2gomot care afecteaz zonele marilor aglomerdri urbane este taficul rutier (nclusiv autovehiculele din transportul public) urmaté de zonele industriale, procentul persoanelor deranjate de zgomorul produs de traficul rutier din zone rezidentiale cu trafic intens fiind de doud ori mai mare decét cel din zone rezidentiale cu trafic redus; la nivel national in anul’ 2012, ponderea principala era detinut& de terenurile agricole (61,39%), urmate de piduri si de alte terenuri cu vegetafie foresters (28,35%),restul categorilor de folosinfé reprezentind 2 — 4%; {n Romania sunt urmatoarele tipuri de ecosisteme: naturale gi seminaturale (cca. 47% din suprafata tari), agricole (45%), iar restul de 8% fiind reprezentat de constructii si infrastructur;categorile majore de ecosisteme sunt reprezentate de: ecosisteme forestiere, ecositeme de pajisti, ecosisteme de ap& dulce gi salmastri, ecosisteme marine si de coast si ecosisteme subterane; ‘in Romania existi 3 categori de arii naturale protejate, srupateastfe: ‘© ari de interes comunitar (reteaua Natura 2000 ~ ocupi in prezent aproximativ 22,68% din suprafata tii): arii speciale de conservare ce au la baz 383 situi de important comunitard (SCI) insumind o suprafsta de 4.152.152,607 ha (17,42% din suprafata far) si arii de protectiespecialé avifaunistca (SPA) - 4MINISTERUL MEDIULUL APELOR $1 PADURILOR 148 de SPA-uri, ale chror suprafafé total reprezinté 3.694,394,291 ha (15,5% in suprafaya tari); ‘+ aril de interes nafional (7% din suprafija till: 937 rezervaii stintfice, rezervafi naturale si onumente ale naturi, 13 parcuri nationale si 14 parcuri naturale; ‘© arii de interes international: 3 rezervaii ale biosferei (Delta Dundri, Retezat si Pietrosul Rodnei), 19 zone umede de importanji interationel& (situr RAMSAR), situri naturale ale patrimoniului natural universal (Delta Danii si 2 geoparcuri (Geoparcul Dinozaurilor Tara Hajegului $i Geoparcul Platoul Mehedin). ~ inceea ce privest transportul, pentru diminuarea impactului asuora mediulu, pind ‘in prezent au fost realizate urmitoarele misur: © sectorul rutier: © introducerea normelor EURO 2 (1998), EURO 3 (2002) si EURO 4 (2008) si benzineifird plumb a condus la scdderea unor emisiipoluante produse de autovehicule (in special SO2 —dioxid de suf, COV ~ compusi ‘organici volatli, C6HG - benzen, Pb - plumb, CO — monoxid de carbon), (© introducerea’ programului de stimulare a innoirii Parcului auto national (programul “Rabat © derularea programului de stimulare a innoirii Parcului national tractoare si masini agricole autopropulsate (Programul “Rabla” pentru tractoare)- in anul 2011 # sectorul feroviar: © modernizarea parcului de materil rulant existent; © echiparea vagoanelor cu fréne silentioase; © reabilitarea instalaillor si sistemelor de colectare, drenaje i ddecantare/separare a reziduurilor petrliere; © achizitionari si montiri de sisteme de colectare reziduuri petroliere. ‘sectoral fluvial si maritim: (© modernizarea sistemelor de semnalizare; © protectii si consolidari de maluri, Iucrari pentru imbundtiirea conditilor de navigatie pe Dunére. ~ refetitor la transportul inter de marfi pe eategorti (transport rtier,feroviar gi c&i navigable interioere), in anul 2009, 60 % din cantitatea de marfa era transportatS de cftre sector rutier, 20 % de ctr sectorul feroviar si 20 % de cle navigabile {nterioare; in perioada 2000-2009, transportul de merf% a crescut in ceea ce priveste sectorul de ci navigabile (de la 8 % din cantitatea totalé intern’ de marfi transportaté - tone/km - pe toate sectoarele, in anul 2000, la 21 % in anul 2008) si ‘mai ales in sectoral rutier (de la 43 % anul 2001, 1a 70 % in anul 2008, respect la 60 % in anul 2009), sia sc&zut pe modul de transport feroviar (de la 49 % din cantitatea total intern de marfa transport -tonerkm pe toate sectoarele, i anul 2000, la 19 % in anul 2009); sectorl aerian a crescut de la 19 le 23 mii de tone.MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $1 PADURILOR = conform Insttutului National de Statistic, populajia Romaniei ta nivelul anului 2013 era de 21.305.097 de persoane; populafia feminind este majoritari, reprezentind 51,33 % din populatia stabila; mai mult de jumatate dintre barbati (G1,8 %) si dine femei (53,7 %) locuese in muricipi si orage; ~ la nivelul inregi tir, denstatea populajei este de 79,9 locuitori pe kmp; judefele cel mai dens populate sunt: Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), lagi (132,1 locdkmp), Dambovita (123,8 loc/kmp), Galati (113,6 loc/kamp), Cluj (98,8 locikmp), Brasov (94,2 loc/kmp), Constanta (89,2 loe/kmp); = numaral fotal al monumentelor istorice inscrise fc Lista monumenteloristorice este de 30-108; cele mai multe monumente istorice aparjin eategoriei II - monumente de arhitecturd (59,49 %), urmate de monumentels din categoria I - monumente de atheologie (32,70 %), categoria IV - monumente memoriale gi funerare fiind Prezenti in proportie de 4,96 %, iar cele mai putine apartin categoriei I ~ monumente de for public, respectiv 2,85 %; dupa valoarea acestora, 76,95 % din ‘monumentele istorice sunt monumente de interes national (categoria A), iar 23,05 % reprezintd monumente de interes local (categoria B). cu urmitoarele condi Obicctivul global al Programului Operational Inffastructuri Mare 2014 - 2020 il constituie dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de transport, mediu, energie $i prevenirea riscurilor, in vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile, in condifii de protecte si utilizare eficienta a resurselor naturale. Programul Operational Infrastructuri Mare 2014 - 2020 a fost elaborat pentru a rAspunde nevoilor de dezvoltare ale Romaniei identificate in Acordul de Pateneriat 2014 ~ 2020, si in acord cu Cadrul Strategic Comun si Documental de Pozitie al serviciilor Comisiei Europene. Pentru perioada 2014 — 2020, POIM asiguri cadrul de implementare a investifilor la nivel local, regional si national in infrastructura de transport (rutier, feroviar, aerian, naval, maritim $i intermodal), in infrastructura de mediu gi managementul riscurilor (pt, api uzati, degeur, biodiversitate, schimbiri climatice, gestionare dezastre), precum si a investfiilor in domeniul eficienjei energetice (energie regenerabilé, ‘cogenerare, distribuje si siguranya). Programul Operational Infrastructuré Mare 2014 ~ 2020 cuprinde opt axe prioritare, structurate pe 3 domenii: 1. Infrastructura de transport: 1. Axa Provtart 1 — fmbunktyrea mobili prin dezvotarea refelei TEN-T si a ‘transportului cu metroul Obiectival tematic 7 ~ promovarea sstemelor de transport durbie i eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor retelelor majore ‘MINISTERUL MEDIULUL, APELOR $1 PADURILOR Prioritatea de investiii 7.1 ~ spriinirea unui spatiu european unie al transporturilor de tip multimodal prin investifi in rejeaua transeuropeand de transport (TEN-T) Obiectivul Specific OS 1.1. ~ eresterea mobilititi prin dezvoltarea transportului rutier pe refeaua TEN-T Obiectivul Specific OS 1.2. - cresterea mobilitii prin dezvoltarea transportului ferovier pe refeaua TEN-T central Obiectivul Specific OS 1.3. - cresterea atractivititi transportului naval prin dezvoltarea c&ilor navigabile si a porturilor situate pe refeaua TEN-T centralé, Priortatea de investi 7.2 ~ dezvotarea si imbundtitiea unor sisteme de transport durabilinclusv acelor eu zgomot redus, scare au emisireduse de carbon, inclusiv a clilor navigabile interoare sia sistemelor de transport maritim, a porurlor, a legituilor multimodale si infrastructurilor aeroporuare, eu scopul de a promova mobilitatea durabilé la nivel regional si local Obicctivul Specific OS 1.4, —cresterea atractviatirefelei de metrou in Bucuresti prin dezvoltarea infrastructuri si servicilo aferente . Axa Prioritari 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil si eficient Obiectivul tematic 7 ~ promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rejelelor majore Prioritatea de investitii 7.1 ~ sprijnirea unui spafiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investi in refeaua transeuropeand de transport (TEN-T) Obiectivul Specific OS 2.1. ~ cresterea mobilityii prin dezvoltarea transportului rutier pe refeaua TEN-T Prioritatea de investtii 7.2 — stimularea mobilitifi regionale prin conectarea nodurilor secundare si tertare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale; Obiectivul Specific OS 2.2. ~ cresterea accesibilit zonelor cu o conectivitate redusi Prioritatea de investiii 73 —dezvoltarea gi reabilitarea de sisteme feroviare globale, interoperable gi de inalti calitate, precum si promovarea misurlor de reducere a zgomotului Obicctivul Specific OS 2.3. ~ cresterea mobilitit regionale prin dezvoltarea sustenabil8 a aeroporturilor Obiectivul Specific OS 2.4. ~cresterea atractivitati transportulu intermodal pentru stimularea utilizacii modurilor de transport sustenabil Obiectivul Specific OS 2.5. cresterea gradului de siguranta si securitate pe toate modurile de transport si reducerea impactului transporturilor asupra mediulut Obiectivul Specific OS 2.6, fluidizarea traficulu la punctele de iesire din yard regionale prin conectareaMINISTERUL MEDIULUL APELOR $I PADURILOR Prioritatea de investiji 7.4 —_dezvoltarea si reabilitarea de sisteme feroviare globale, interoperabile si de inalté calitate, precum si promovarea masurilor de reducere a ‘zgomotului Obiectivul Specific OS 2.7. ~ cresterea sustenabilitaii gi calitatii transportului feroviar prin masuri de reforma si modemnizare a refelei si servisiilor Proteefia mediului si managementul riscurilor: . Axa Prioritard 3 ~ Dezvoltarea infrastructurii de mediu in condifii de management eficient al resurselor Obiectivul tematic 6 - protectia mediului si promovarea uiliziri eficiente a resurselor Priortatea de investti 6.1 — investi’ in sectorul degeuri pentru indeplini cerintele acquis-ului de mediu al Uniunii si pentru a rispunde nevoilor identificate de statele ‘membre pentru investiii suplimentare acestor cerinfe Obiectivul Specific OS 3.1. — cresterea gradului de reutilizare si reciclare a ‘oom, uci de po (NOs Sos Pio doy) les ‘emma pole ropa pt Powe Sevuenprina intone Cann play en “dein Sopot onl ta rs pie ewe ioe emule Sepa 18 lel eater denial etx tte (CO2 CeO, temas emi ns ‘ose eau apomete roel pape i POM Se espa nee COs eis Cana eu cute ce nana sua en tilde cele ene Hani einer ete ‘easumen noice, st ets, ‘itt ce prin ec) tues ous Sagat de inlets Seven ae chev ctlntne ede pete et ami tie alors ae oi “em arco Ripe ss Sh se py. 12 adm onan ane | Senda eg nh Fojcamaapoleasacron eesti ale mate ace pater De prteat< 50%, caesar mca Po Thai cei dae op ae wn en ENS ont emcee lo fol a umate «nee veer rap rin POD Se enya al eat Rezultatele programului de monitorizare a efectelor asupra mediului se vor prezenta Ja autoritatea emitenti a avizului de mediu pani la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizirii monitorizirii, 6MINISTERUL MEDIULUL APELOR $1 PADURILOR Enmiterea avizului de mediu s-a ficut avindu-se in vedere: Procedura de evaluare de mediu s-a desfisurat conform prevederilor H.G. or 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evelutrii de mediu pentru planuri si programe, considerajile de mediu au fost integrate in program, stabilindu-se urmatoarele obiective relevante de mediu: 1, Conservarea habitatelor naturale sia specilor de flor si fauna sbatice inclusiv cu ‘mentinerea gi dezvoltarearefelei nationale de aii protejate iminuarea factorilor de rise si imbundtitirea stiri de sindtate a populatiei umane Limitarea impactului asupra solului si menfinerea capacitaii productive a acestuia . Imbundtitirea calititit corpurilor de apa si mentinerea functilor ecologice ale acestora 5. fmbundtiirea caliti aerului . Preveniea gi minimizarea efectelor negative generate de schimbarile climatice . Prevenirea si reducerea pierderilor economice . Protectia si conservarea patrimoniului cultural inclusiv pistrarea traditilor si obiceiurilor locale Protectia si imbundtitirea peisajului natural (sia celui rural traditional) 10. imbundtatireaeficientei energetice si autlizaniiresurselor de energie 11. Reducerea externalititilor de mediu aferente actvititilor de transport 12. Reducerea cantitiilor de deseuri generate sia cantitatilor eliminate prin depozitare 13 Reducerea exploatirii resurselor epuizabile 5 faciltareautliziriicelor regenerabile 14, imbundtitirea comportamentului fata de mediul inconjuritor prin incurajarea pPractcilor durabile si a participdri publicului eaaM AeL Sau facut toate demersurile prevazute de H.G. nr. 1076/2004 pentra informarea $i participarea publiculu -tiularul programului a publicat in mass ~ media sia afigat pe pagina propre de internet anunfuri prin care publicul a fost informat despre: © cisponibilizarea proiectului de program, finalizarea raportului de mediu, Jocul gi orarul consultirii acestora, precum gi faptul c& publicul poate trimite comentari si propuneri scrse la sediul titularului gi al autoritafii competente pentru protectia medjulu, in termen de 45 de zile calendaristce de la data publiciriultimului anu; * organizarea sedintei de dezbatere publict a proiectului de program propus si ‘a raportului de mediu; * varianta revizuiti a proiectului de program, insofti de lista finalé de proiecte majote propuse pentru finanjate prin POIM 2014 - 2020, a raportului de mediu elaborat pentru acesta gi a studiului de evaluare adecvatl, rezultata procedurii de evaluare de mediu derulate, inclusiv a consultirilor publice desfisurate, a consultirlor si negocieriior cu reprezentantii serviciilor specializate ale Comisiei Buropene, precum gi a noii versiuni a Master Planului General de Transport.MINISTERUL MEDIULUL APELOR $1 BADURILOR Dezbaterea publica s-a desflgurat Ia sediul Ministerului Fondurilor Europene; din ppublicul inferesat panrtcipant la dezbatere au flcut parte i urmitoarele institujivorganisme neguvernamentale: Business Development Group, Club Feroviar, Fundatia COnvergente Europene - ONG pentru promovarea dezvoliiit durabile in ccomunitate, AROPA - Asociatia Romana a Operatorilor din Aviafie, EU CONCEPTS R&D - ONG pentru promovares dezvolari durabile pentru transport si mobilitate, Agenjia Romind de Consultangi si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitare EURONEST. Observatile gi sugestiile publicului au vizat tn principal o detaliee a efectelor potenfiale asociate anumitor tipuri de proiecte (ex: imbundtiirea condifilor de navigate, protecta gi reabilitaea zoneicostiere, mésurie structurale pentru reducerea cfectelor si a pagubelor asupra populatiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbarileclimatice), includerea in Raportul de media a unor hari pentra o mai bund infelegere a suprapunerii proiectelor eu arile naturale protejate, detalirea unora dintre masurile propuse de reducere a potenfalor efecte negative i @ indicatorilor de monitorizare pentru biodiversitate. Toate comentarile si propunerile au fost luate in considerare gi au fost incluse in versiunea final a Raportului de mediu. Pe lingi altemativa “O”,s-au prezentat inc 2 versiuni ale programului diferenfate prin faptl cin versiunea a doua s-a redus riscul apartiei unor potegile efecte negative semnificative ca urmare, in principal, a elimindrii posibilitjilor de finanjare a capactitilor de producte a energieielecrie in microhidrocental; altemativa finald aleasi contine de asemenea numeroase ate imbundiafri, prin care si finanjarea cu Prioritte, in cadrul obiectivului specific ce vizeaz& reducereaefectelor sia pagubelor asupra populafeicauzate fenomenele naturale asociate prncipalelor riscuri accentuate de schimbatile climatice, a masurilor de tipulinfrastructuri veri, si doar acolo unde acestea se dovedesc insuficiente vor fi promovate masur structurale. Astfel, altemativa de program aleasi prezinté cele mai bune rezultate pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului in urma implementirii programului, in conditii de maximi eficienji economics, fiind superioard din punct de vedere al modului in care réspunde obiectvelor de mediu relevante stabilite gi asigurind un nivel riiat de protect @ mediului si promovare a dezvoltii durabil Raportul de mediu a evidentiat faptol c& implementarea programului va rezolvarea unor probleme de medi, principalele efecte ale implementiri find: = potenfiale efecte pozitive asupra mediului; ~ reduceres stafionirilorin trafic, eliminarea ambuteijelor, diminuarea duatei medi de calatorie, cresterea vitezei medi de transport, precum gi reducerea consumului de combustibil, ca urmare a implementiriisistemelor automatizate de semnalizare, constructiei de noi pasaje rutiere/feroviare subterane i supraterane, deszipezirii eficiente a drumurilor urmare sia fluidizari traficuiui, 8MINISTERUL MEDIULUL APELOR $1 PADURILOR reducerea poluitii atmosferice si fonice in zonele locuite unde a fost diminuat traficul sau au fost ameliorate condijile de circulatie si astel o imbundtatire a calitfii serului, inclusiv datorita modernizariiinfrastructuii de transport feroviar pentru conectarea refelei interoperabile la refeaua feroviar8 TEN- transportul va deveni mai sigur si mai eficient; reducerea semnificativ8 a emisiilor de poluanti si a congestei traficului rutier pe rate alternative, prin oferirerea unor alternative ecologice care asigurd transportul pasagerilor $i mirfurilor cu un grad de siguran(i si securitate sporit fa de alte ‘moduti de transport [eee een ee gece ee tae ew +m | ae a = [eae ere faat Se ar — ees {— mee} ase —p oe a 7 a ee Sumas‘Fara pots Rebiars fears 17. | Stent ap wl waa oe ae tor, | sel Se nets cama oa | Raila saree pele conaioe 1a, | Arena Toms anf ta Wein 2016 tt 201m tv ‘Fara pul Enders elias | 101 eiRN —| — 201s —| S01 | AP a, | tc gh tat I ep ies ae Brno wales | — BIT —} — SRW —| ia} A sp, | soem de sla cvapt 8 clans a cen Toes aca Rana ene | — TOT TW aa] aE ie heed Terman Fics poesia Ginza Glare | — 10TH —| — 21ST —| 200A maven 104 | NATHAN fet tos, | Pei eben aoe cone ~ Fn Vin V B/8 1 | Fr prone Reduce waco Fue Revtologiwe sistem (temo i mip Bch aves | ‘Salemi i nomae praia mee olsen 3 tox [emir npc cue Derotire pai de per 8 ST a ‘ares sou Bu de ps np oo, | Sets Romina = Repba Woke (Gopeenie dn prea de eanpee ae 200ml sor, | snr come epoca mel] soggy | aoisreiny | tiny | att cae int ete ce Sacer] orate | a0rTeimiv | atti | APP