1

AMBALAREA ȘI TRANSPORTUL LEGUMELOR

Ambalarea legumelor arc ea scop protejarea acestora In timpul transportului,

favorizarca unei rnanipulari mai U$Oare i o prezentare atragatoare in vederea
comercializarii.
Legumele se arnbaleaza In lazi din lemn sau din carton, In couri, In saci de
iuta, de plasa textila sau In ambalaje confectionate din material plastic.
Felul i marimea arnbalajului se stabilesc $i In functie de gradul de
perisabilitate al legumelor, care se apreciaza astfel:
- legume foarte U$Of perisabile (grupa A): verdeturi, dovlccei In t1oare,
fasolea $i mazarea verde, ridichile de luna i de vara, tomatele,
sparanghelul i ciupercile;
- legume U$Or perisabilc (grupa B): castravetii, ardei gra$i, vinetele,
conopida i varza timpurie, varza de Bruxelles, guliile timpurii,
radacinoasele de vara;
- legume perisabile (grupa C): ardei lung i gogoar, praz, conopida i varzli
de toamna;
- legume rezistentc: (grupa D): usturoi, morcov, patrunjel, telinli, sfecla
roie, gulie de toamna, ridiche de iarna.
Uncle legume cum sunt varza de toamna, pepenele verde, rlidacinoasele,
ceapa i usturoiul uscat pot fi transportate i neambalate, in vrac.
La alegerea tipului de ambalaj, se tine cont i de distanta de transport, direc1ia
de valorificare (intern sau la export), precum i de cerintele beneficiarului.
Stabilirea modului de ambalare i a tipului de ambalaj se face pe plan intern,
in conformitate cu STAS, norme interne, caiete de sarcini sau note de comanda,
iar pentru export, pe baza normelor stabilite de catrc Federatia Europcana de
Ambalare (EPF) i de Organizatia Internationala de Standardizare (ISO).
Pentru valorificarea pe plan intern a legumelor proaspete, se folosesc
ambalaje pentru transport, depozitare i desfacere, care pot fi rigide, fixe, pliante,
refolosibile, de capacitati diferite, confectionate din lemn, materialc plaslice,
metal sau fibre Lextile. Dintre accstea mai frecvente sunt: lazi de tip P cu
capacilate de 20-40 kg i dimensiuni de 60 x 40/55,6 cm, folosite pentru legume
cu pulpa tare (morcov, ceapii, usturoi, cartof) i pentru ardei, vinete, conopidii,
fasole, maziire, castraveti, dovlecei i altele;
-liidite
de tip C, cu capacitatea de 10-15 kg i dimensiuni de 60 x 40/1 8,8
cm i cu posibilitati de suprapuncre i sprijin pe suporti latcrali astfel ea
 2
produscle sa nu fie presatc, sunt folosite mai ales pentru Lomate, bame,
dovlecei in floare;

-liiditc din polietilenii ,navcte" -, · ' mai rezistente i mai uoare ea cele de

lemn;

-couri de nuiele cu volumul interior de 40 dm3 i respectiv 70 dm3 ,

tolosite pentru varza, conopida;
-saci de in, canepa, iuta, plasa pescareasca, fibre sintetice, cu capacitate
de 50-100 kg folosite pcntru ceapa, cartofi, varza, fasole piisHii.
Pentru transportul legumelor din camp pe folosesc containere mrui din metal,
lemn sau material plastic rigid cu capacitatca de 500-700 kg sau boxpalete din
lemn Lip EURO cu dimensiuni de 120 x 100/80 cm pentru: ardei, dovlecei, fasole
pastai, legume riidacinoase, vinete, varza. Maziirea boabe verzi se transporta in
tavi de aluminiu NI de 25- 30 kg, iar cea pentru industrializare, in bene NI de
400-500 sau in cisterne cu apa de 1500-2000 kg capacitate. Tomatele destinate
industrializarii se transporta in bene de 800-1000 kg.
Boxpaletele, paletele cu montanti sau lazile tip P sunt utilizate i pentru
depozitarea i pastrarea legumelor.
Pentru valorificarea la extern se folosesc lazi de lemn de diferite forme i
dimensiuni, Hizi de carton simplu sau ondulat (cu capacitate de 5-10 kg), cu sau
firi ii perforatii, saculeti din material plastic sau fibre textile,
care trebuie sii respecte exigentele din notele de comandii ale beneficiarului (fig.
10.4.1).
Indiferent de tipul de ambalaj folosit, acestca trebuie sa lndeplineascii
urmiitoarele conditii: sii fie curate i rara miros (ccle vechi, murdare sau infectate,
se spalii cu apa fierbintc i soda cu 20-50 de zile lnainte de folo-
sire); sii fie rezistente dar dit mai uoare; sa permitii aerisirea produsului ambalat;
sa fie cat mai ieftine; sa permitii rationalizarea i mecanizarea
 3

mesc rotative pentru colectarea produselor preambalatc. Astfel de sectii pot avea capacitatea de
preambalare de 8-10 t/schimb, pana la 25-30 t/schimb i sunt mai eficient utilizate in cadrul depozitelor
universale de legume-fructc unde au o functionalitate mai variata i ne1ntrerupta.
Preambalarea este un procedeu igienic, cstetic, rapid, eficient economic, care se va extinde pe
masura modemizarii comeqului cu legume.
In vederea valorificarii, legumele sunt transportate de la locul de producere in diferite spatii de
pastrare sau depozitare temporara, de unde urmeaza apoi sa fie transportate la beneficiar.
Pe distante mici, legume le pot fi transportate in carute, platforme, remorci sau alte mijloace auto
iar In sere i depozite se folosesc difcrite tipuri de carucioare, transpalete, stivuitoare i electrocare.
Pentru transportul pe distante relativ mici, care se pot parcurge pana la 10 ore se folosesc pcntru
transportul legumelor mijloace auto obinuite. Pc distante mari, cand transportul legumelor durcaza un
timp mai indelungat, sunt necesare mijloace speciale: semiremorci i vagoane izoterme ( cu
pcreti izolatori), refrigerate ( cu pcreti izolati i pungi de gheata) sau frigorifice (prcvazute cu agregate
frigorifice).
Pentru cantiti:i\i mari de legume, transportul se poate efectua cu mijJoace de transport maritime
(vapoare speciale, amenajate cu celule izolate termic) sau cu mijloace de transport aeriene care se
utilizeaza in special pentru legumele cu grad mare de perisabilitate.
Pastrarea calitatii produselor in timpul transportului se asigura prin respectarea anumitor conditii.
Astfel, nu trebuie depaita durata maxima de rezistenta a diferitelor specii (8 zile la majoritatca
legumelor: salata, conopida, tom ate, dovlecci i altele; 10-12 zile la cele mai rezistente, ea ceapa,
usturoiul, radacinoasele) .

Aranjarea in interiorul mijlocului de transport se executa in raport cu dimensiunile acestora, in aa

fel incat capacitatea de incarcare sa fie acoperita in intregime. De obicei ambalajele se orienteaza cu
lungimea pe directie de mers, suprapuse astfel 1ncat sa nu se deplaseze i uneori se pot lega in bloc
pentru a reduce trepidatiile. In cazul mijloacelor de transport frigorifice, modul de aranjare a
ambalajelor trebuie sa asigure i o buna circulatie a aerului recc in tot spatiul de incarcare.
Produsele trebuie sa se incarce in timp scurt, !ara a :fi expusc soarelui, ploii sau altor conditii de
mediu nefavorabile, iar ambalajele se aranjeaza cu atentie !ara a fi aruncate i lovite folosind la maximum
posibilitiitile de paletizare i mecanizare pentru a nu afecta calitatea produselor.

La transport, trebuie evitatc drumurile desfundate, neasfaltate, pentru a se evita pierderile datorate
ocurilor mecanice.
Calitatea produselor transportate este influentata de tcmperatura din interiorul mijlocului de
transport (tabelul 1 0.4.1) i de umiditatea rclativa a
acrului care trebuie sa fie de 85-95%, pentm a preveni ofilirea Iegumelor.
Pe timpul transportului legumele vor fi protejate de razele solare cu prelate sau rogojini, iar pe
distante mari se va evita transportul pe timp calduros, in timpul zilei, pentru a preveni deshidratarea
lcgumelor.
Legumele ce urmeaza a fi transportate la distante mari cu mijloace izotenne sau frigorifice vor fi
preracite. Pentru aceasta, dupa ambalare, legumele se introduc in dcpozite prevazute cu celule frigorifice
°
sau cu instalaii speciale cu vid, curenti de apa sau de aer rece (0 ... + 1 C). Se pot folosi, de asemcni,
agregate mobile (Tehnofrig), aezate in interiorul mi_jlocului de transport.
Prin transportul legumelor se urmarete, indiferent de mijlocul de transport utilizat, sa se mentina
calitatea legumelor transportate, acestea sa ajunga la destinatie in timpul eel mai scurt posibil, iar
 4

cheltuielile de transport sa fie cat mai reduse, pentru a nu spori prea mult pretul de valorificare al
produsului transportaL

Preambalarea este o metoda larg raspandita in numeroase !3ri, in vedcrea dezvoltarii sistemului de comercializare prin
autoservire. Legumele se pun in ambalaje de capacitate mica, egalizate sau cu continut i pret marcat astfel incat produsul se livreaza
la consumator, gata cantarit i ambalat. De obicei, marimea unitatilor de ambalaj se stabilete in functie de produs sau la cererea
beneficiarului, ea multiplu sau submultiplu unui kg.
Se folosesc plase textile sau din fibre de material plastic, de 2-5 kg, pungi de polietilena perforate sau nu, de 0,5 2 kg; scafe de
-

carton sau material plastic cu sau tara alveole. Uneori, pentru diversificarea formelor
de prezentare, se practica preambalarea cu folii termocontractabile i extensibile de material plastic (Creovac) in care legumele se
ambaleaza individual, tara suport, sau in scafe de carton sau material plastic de cate 46-8 fructe (fig. 10.4.2).

l''ig. 10.4.2 - Tipuri de ambalaje

Ambalajele utilzi ate trcbuie sa fie ieftine i igienice, sa fie suficient de rezistente pentru a permite
manipularea produselor, sa permita vizibilitatea produselor, sa nu prezinte mirosuri straine, sa mentina
ealitatea produselor.
Produsele supuse preambaliirii trebuie sa aiba o calitate superioara (Extra; 1), de aceea, inainte de
preambalarc, se face o conditionare riguroasa.
Preambalarea se poate realiza pentru un singur produs legumicol sau pot fi grupate mai multe
legume cum sunt morcov, patrunjel, pastamac, telina.
Operatiunile de preambalare necesitii o baza materiala adecvata, concretizata intr-un spa1iu
adecvat, sursa de apa i energie electricii, maini de ambalat, materiale pentru ambalaje, depozit frigorific
pentru piistrarea temporarii i un personal calificat.
In depozitele de legume-fructe exista sectii de preambalare echipate cu maini i utilaje
speciale:·benzi transportoare cu viteze recluse (0,5 - 0,5 rnls);
benzi de sortare; mese de ambalare; cantare automate i scmiautomate; apa-

35rate de sudat de legumicultura folia, tunele de contractie; aparate de marcat i lipit etichete;