Introducere

Lucrarea de față prezintă studiul unei patologii complexe a membrului superior întâlnită
la un pacient adult, și anume pareza de plex brahial, survenită la nașterea acestuia.
Paralizia de plex brahial a fost menționată inițial de către Erb în anul 1872, actualizată de
Duchenne doi ani mai târziu și completată de către Klümpke în anul 1885.
Indiferent de vărsta la care se manifestă, este o afecțiune severă ce poate duce, fără un
tratament corespunzător, la imposibilitatea funcțională parțială sau chiar totală a membrului
superior afectat, punându-și astfel amprenta radical asupra vieții pacientului. Pe lângă
degenerarea funcțională, în literatură este descrisă o absență parțială sau totală a sensibilității
cutanate, adică o hipoestezie sau o anestezie.
Incidența acestei patologii este de 1 la 800 de nou năcuți vii, putând afecta în aceeși
măsură atât băieții, cât și fetele. Prevalența a fost raportată ca fiind de 1-2% în lumea întreagă,
conform datelor furnizate de World Health Organization, numărul crescând în țările
nedezvoltate.
Paralizia de plex brahial apare cel mai frecvent după nașteri dificile, sau uneori după
nașteri aparent normale. Paralizia este consecutivă lezării elementului principal al sistemului
nervos periferic aferent membrului superior, și anume plexul brahial al fătului, în momentul
nașterii, de către un factor traumatic. Factorul traumatic ce acționează în aceste cazuri poate fi,
de cele mai multe ori, manevrele obstetricale brutale sau defectuoase, care pot leza reversibil sau
ireversibil mișcările membrului superior respectiv al nou-născutului.
Din complexitatea acestei patologii, care va fi prezentată în cele ce urmează, am ales să
studiez evoluția acestei afecțiuni în timp, la un pacient adult, studiind metodele și tehnicile de
recuperare a mobilității, dar și a sensibilității.

3
 Kinetoterapia, în anii ce au trecut, a reprezentat un domeniu apreciat de persoanele care
au urmat un astfel de tratament, fiind una dintre cele mai noi componente a medicinei fizice și
reprezintă o metodologie activă de bază pentru refacerea funcțiilor sistemelor complexe mio-
artro-kinetice și cardio-respiratorii ale organismelor afectate de boală sau traumatisme.
Traumatismele la nivelul capului, al toracelui, fracturile sau luxațiile care afectează
umărul sau coloana vertebrală au de cele mai multe ori și un sediu plexural. Lezările
supraclaviculare sunt mai frecvente, cu un grad mai mare de severitate, fiind asociate cu un
prognostic sumbru, în comparație cu afectările infraclaviculare.1
Importanța temei studiate, dincolo de etiologia acestei suferințe, constă în faptul că,
acest traumatism determină limitări fizice, economice, sociale, psihice mergând chiar până la
dependeța de o altă persoană sau de mijloace ajutătoare, putând avea caracter invalidant.
În literatura de specialitate se cunosc deosebit de multe cauze ale acestei afecțuini, însă
paraliziile obstetricale de plex brahial, la nou născuți împreună cu cele de origine traumatică sunt
printre cele mai studiate.
Recuperarea, în cazul paraliziilor de plex brahial, la copii sau la adulți, diferă din
numeroase puncte de vedere.
La copil, care este în plină creștere si dezvoltare, sistemul nervos e în proces de plină
dezvoltare, în timp ce în cazul adultului, sistemul nervos este ajuns la maturitate, având un
comportament divers, iar odată cu înaintarea în vârstă, sistemul nervos cunoaște declin
fiziologic.
Motivele alegerii acestei teme se bazează pe experiențe anterioare, confruntându-mă cu
astfel de cazuri și observând caracterul invalidant, dificultatea pentru autoîngrijire, declinul
pihologic produs, mai cu seamă în cazul persoanelor care nu urmează un program de recuperare,
dar și interesul meu personal pentru neurologie.
Afectarea pacientului poate fi unilaterală, sau bilaterală, situație extrem de dificilă pentru
o persoană. Aceasta se confruntă cu mari probleme de mobilitate a membrului superior afectat,
întâmpinând dificultăți în activitățile zilnice. Odată cu înaintarea în vârstă, organismul uman,
intră într-un proces de regresie, ceea ce inseamnă că în sistemul nervos apar modificări ale
transmiterii influxului nervos. Acest aspect devine și mai neplăcut în cazul persoanelor înaintate
în vârstă, care suferă de paralizii de plex brahial, recuperarea lor fiind mai dificilă.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9179891 16 Ianuarie 2014

1

4
 Dezvoltarea tehnicii și tehnologiei influențează și cercetările medicale, deschizându-se
astfel noi căi pentru recuperarea paraliziilor de plex brahial și lasă deschis drumul spre noi
descoperiri, inovații de tehnică sau procedură. De aceea în vederea progresului spre sănătatea
umană, metodele actuale sunt dintre cele mai diverse, însă nu toate potrivesc în tratarea
paraliziilor de plex brahial. Astfel, este important să se combine mai multe forme de tratament,
alături de kinetoterapie, ca de exemplu fizioterapie și diversele tehnici chirugicale de transplant
muscular sau nervos.

Lucrarea de făță este structurată astfel:

1. INTRODUCERE
2. CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PLEXULUI BRAHIAL. NOȚUINI GENERALE
3. CAPITOLUL II
PARTICULARITĂȚILE MORFO-PATOLOGICE A PAREZEI DE PLEX BRAHIAL
4. CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
5. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PLEXULUI BRAHIAL. NOȚUINI GENERALE
Așa cum sugerează și titlul, capitolul descrie succint anatomia plexului brahial la om,
evidențiind părțile de interes pentru această lucrare.
CAPITOLUL II
PARTICULARITĂȚILE MORFO-PATOLOGICE A PAREZEI DE PLEX BRAHIAL
Acest capitol tratează diferențele survenite față de dezvoltarea normală a acestei regiuni
afectate, descriind metode tehnici și aprecieri cu privire la terapiile folosite. În această secțiune
am analizat tipul de paralizie a plexului brahial, tabloul clinic, diagnosticul și tratamentul în caz
de paralizie obstetricală de plex brahial, ținând cont de elementele de anatomie, dar și de
biomecanica membrului superior, descrisă pe segmente.

5
 CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ
Capitolul tratează tabloul clinic al pacientului xy de la Spitalul.....din......
Studiul s-a realizat pe parcursul unui an, observând mai mulți subiecți, cărora le-am
urmărit și analizat din punct de vedere statistic și științific evoluția lor spre recuperare completă
sau parțială, alegând dintre aceștia un pacient adult. Acest studiu de caz este prezentat în cele ce
urmează.
La finalul lucrării am atașat o listă cu bibliografie selectivă.

Pe această cale aş dori să mulţumesc (profesorul coordonator cu toată titulatura) pentru sugestiile
ce le-am primit de la dânsul, pentru alcătuirea acestei lucrări.