Avantajele utilizării maşinilor-unelte cu

comandă numerică
Masini-Unelte

de Zoltan Korka 08.12.2014

Se poate spune că un echipament este cu comandă numerică dacă instrucţiunile care permit
funcţionarea maşinii sunt transmise în formă codificată. Conform acestei definiţii, prima maşină
cu comandă numerică a fost războiul de ţesut a lui Jacquard (1800) care avea ca port program o
bandă perforată.

Prima maşină-unealtă cu comandă numerică (prototip) a apărut în anul 1952 (MIT). Ea a fost
dezvoltată în USA începând cu 1942 pentru a satisface nevoile industriei aeronautice: realizarea
suprafeţelor complexe cum ar fi paletele elicei elicopterelor sau buzunarele de diverse forme în
panouri mari de aluminiu.

Iniţial, aceste echipamente dispuneau de elemente de comandă alimentate prin cablu, iar
introducerea datelor se făcea prin cartele perforate. Cu apariţia microprocesoarelor şi cu
progresul electronicii, costul acestor echipamente a scăzut până prin anul 1970. Suporturile şi
transmiterea de date au putut fi asigurate cu ajutorul disketelor, a benzilor magnetice etc.

Figura 1 - Schema structurală a unei mașini de frezat cu comandă numerică

Figura 2 - Reprezentarea schematică a unui echipament clasic cu comandă numerică

Această evoluţie, care a asigurat prelucrarea datelor în timp real, a permis creşterea posibilităţilor
oferite de acest tip de comandă şi a favorizat integrarea acestora în construcţia de echipamente
automatizate.

Utilizarea comenzii numerice (CN) nu se limitează numai la maşini-unelte cu care se

îndepărtează material cu ajutorul unor scule cu tăiş, ci ea este prezentă şi la instalaţiile de
decupat cu fascicul laser, la prelucrarea prin electroeroziune cu electrod sau cu fir, la operaţiile
de asamblare etc. Ea se întâlneşte, de asemenea, astăzi, la comanda meselor maşinilor de
măsurat tridimensionale, la roboţi şi la alte echipamente.

În zilele noastre, producţia de piese mici nu poate fi considerată realizabilă fără maşini rapide cu
comandă numerică. Cu aceste maşini-unelte se poate realiza producţia în orice formă, cu
precizie ridicată. În prezent, maşinile-unelte CN asigură o precizie de prelucrare ridicată, putând
ajunge până la ±(0,015–0,02) mm, în cazul centrelor de prelucrare.

La prelucrarea suprafeţelor complexe cu maşini-unelte convenţionale, înaintea realizării

procesului de prelucrare propriu-zis, a fost necesară realizarea unui prototip din lemn sau din alt
material, care, apoi, a fost supus unei scanări şi copiat cu precizie variabilă într-o piesă nouă.
Acest proces era considerat un mult prea mare consumator de resurse umane şi/sau de
materiale. Astfel, mulţi angajaţi lucrau mai multe zile la o piesă complexă, care, cu tehnologia
actuală, se poate produce într-un timp considerabil mai scurt şi cu mare precizie. Este necesar,
însă, un model construit cu ajutorul calculatorului.

Evoluţii
Comanda Numerică Computerizată (CNC) este comanda unei maşini-unelte prin utilizarea de
numere, litere şi simboluri. Este un sistem în care mărimile programate sunt direct introduse şi
înmagazinate într-un anumit format, apoi automat citite şi decodificate pentru a determina
mişcarea corespunzătoare a maşinii pe care o comandă.

2. Avantajele tehnice şi economice ale comenzii numerice

În anii ’70 - ’80, era frecventă afirmaţia referitoare la comanda numerică cum că aceasta nu era
rentabilă decât la realizarea seriilor mari de piese sau la generarea suprafeţelor complexe cu
profil evolventic. Această judecată era în parte justificată, dacă se ţine cont de greutatea cu care
se realiza pregătirea fabricaţiei şi programarea (numeroase calcule geometrice făcute de mână,
timpi mari de schimbare a tehnologiilor, iar dispozitivele de înregistrare şi de citire a informaţiilor
erau dificile şi implicau activităţi laborioase).

La vremea respectivă, capacităţile slabe de calcul ale echipamentelor electronice de comandă nu

permiteau să se efectueze în timp real corecţii legate de geometria sculelor şi restricţionau
programatorul să definească traiectoriile axelor pentru fiecare sculă sau punct generator de pe
fiecare sculă. Altfel spus, el trebuia să scrie programul pentru o sculă dată, iar reascuţirea obliga
la corecţia programului. În paralel cu aceasta, costul ridicat al echipamentelor nu putea fi acceptat
decât la seriile mari şi consecutive de fabricaţie.

Astăzi, comanda numerică poate fi utilizată într-o manieră economică şi în cazul seriei mici sau
pentru fabricaţii de piese unicat, chiar dacă acestea din urmă au forme complicate.

În exemplul din figura 4, relativ la o placă pe care se efectuează găuriri simple şi filetare, se
observă că la realizarea unei piese avem un câştig de 1h15’ faţă de prelucrarea pe maşini-unelte
convenţionale, în timp ce la prelucrarea a 2 piese câştigul este de 4h15’, iar la o serie de 10 piese
deja se ajunge la un câştig de aproximativ de 40h.

Figura 4 - piesa de prelucrat

Acest câştig de timpi de execuţie provine din cheltuielile mai reduse de punere în fabricaţie şi de
prelucrare a datelor pentru un reper.

 Material prelucrat: lemn de esenţă tare;

 Viteza de aşchiere: 8 – 15 m/min.;
 Seria de fabricaţie: 3 – 12 piese;
 Informaţiile iniţiale, cum că prelucrările pe maşini-unelte cu comandă numerică sunt nerentabile,
trebuie, deci, să fie actualizate.

Progrese în domenii conexe şi avantaje oferite de MUCN

Asistenţa informatică permite definirea mai rapidă a modelului geometric al piesei, a proiectării
rapide a tehnologiei de prelucrare, calcule rapide şi în timp real pentru stabilirea condiţiilor de
operare. În acest context, timpii necesari pentru asigurarea programării pot fi reduşi la jumătate,
iar timpii de execuţie a celor 10 piese, de asemenea, pot fi reduşi la jumătate. (figura 5)

Figura 5 - Timpi de realizare a piesei pentru prelucarea pe MU convenționale și CN

Aceste avantaje sunt datorate, în general, aportului tehnic adus de comanda numerică, dar sunt
mult mai vizibile în cazul programării asistate de calculator, care elimină restricţiile legate de
timpii de programare, permiţând:

 scoaterea în exteriorul postului de lucru a sarcinilor legate de modelarea geometrică,

cinematică şi tehnologică a procesului de prelucrare;
 reducerea timpilor pentru mersul în gol, prin realizarea în regim automat a
secvenţelor procesului de prelucrare, prin punerea în poziţie de lucru a sculelor cu viteze
de deplasare rapide, prin schimbarea automată a sculelor, prin schimbarea automată a
vitezelor cu ajutorul sistemelor de comandă a motoarelor de acţionare;
 reducerea numărului de operaţii care erau necesare pentru efectuarea de lucrări
precise: trasare, utilizare de linete, eliminarea dispozitivelor de copiat;
 realizarea de suprafeţe complexe – prin deplasarea după mai multe axe simultan şi
posibilitatea realizării de piese cu suprafeţe mult mai apropiate de necesităţile funcţionale;
 definirea condiţiilor optime de lucru, pentru că aceste maşini oferă posibilitatea de a
face să
  varieze continuu viteza de lucru şi, astfel, creşte durata de viaţă a sculelor;
 diminuarea gradului de implicare a factorului uman, prin creşterea gradului de
automatizare
 a echipamentelor şi prin diminuarea sarcinilor de control, care sunt efectuate în timpul
derulării operaţiilor de prelucrare, de echipamente speciale;
 posibilitatea de a asigura flexibilitatea în raport cu evoluţiile tehnice actuale în
materie de
 moduri de schimbare a sculelor, de proiectare geometrică şi tehnologică sau de utilizarea
unor sisteme de procesare a datelor CFAC (Concepţia Fabricaţiei Asistată de Calculator).
 integrarea echipamentelor periferice (dispozitive pentru măsurarea sculelor,
manipulatoare, roboţi etc) sau integrarea MUCN în ansambluri automatizate (celule
flexibile, linii de fabricaţie).

Relativ la aportul tehnic şi economic al comenzii numerice, se pot concluziona următoarele:

 comanda numerică permite progresul spre excelenţă în fabricaţie pentru că ea

asigură: precizie ridicată, repetabilitate, fiabilitate - flexibilitate şi calitate, indispensabile
într-o economie de piaţă.
 comanda numerică asigură fabricaţia de piese complexe cu eforturi materiale şi
financiare minime.

Cum se alege o maşină-unealtă: Consecințe

referitoare la maşinile-unelte
Procesele de fabricație, generatoare de produse finale – bunuri de larg consum sau industriale
– trebuie să fie astfel alese, încât să satisfacă cerințele de sustenabilitate, în plus față de
eficiența costurilor, flexibilitate, fiabilitate, securitate. Ca mijloc de producție fundamental,
generatoare de alte mijloace de producție, mașinile-unelte trebuie să satisfacă multe condiții.
Producătorilor de mașini-unelte li se solicită să livreze sisteme de producție sustenabile din
punct de vedere ecologic, care să permită utilizatorilor să exploateze rațional resursele,
minimizând consumul de energie, de materii prime și de alte mijloace [63].

Precizie, fiabilitate, durabilitate, flexibilitate, ergonomie, dimensiuni compacte,

competitivitate, compatibilitate cu condițiile halei industriale sunt condiții general valabile pe
care trebuie să le satisfacă o mașină-unealtă competitivă [27, 114].

Dimensiuni compacte se referă, în principal, la cerea ca amprenta la sol (suprafața ocupată pe

radierul halei industriale, împreună cu toate instalațiile anexe) să fie cât mai mică, fără a
afecta spațiul de lucru (dimensiunile maxime de prelucrare). Aceste deziderate sunt
satisfăcute prin două măsuri: revizuirea structurii mașinii de bază și prin optimizarea
amplasării componentelor și a sistemelor auxiliare [87].

O mare dezvoltare au luat-o de câțiva ani buni centrele de prelucrare și, în special, cele
multioperaționale (capabile să execute prelucrări complexe și complete într-o singură prindere
a piesei). Acestea sunt foarte versatile, flexibile și eficiente din punct de vedere economic, dar
pot satisface solicitări curente, inclusiv de a fi economice la prelucrarea unor loturi de piese
începând cu o piesă în serie, până la producția de serie mare. S-au avansat concepte cum ar fi
Lifetime Productivity, care înseamnă realizarea de mașini-unelte capabile să asigure
productivitatea și precizia de prelucrare pe întreaga durată de viață a mașinii (cu anumite
intervenții periodice pentru menținerea parametrilor funcționali și de precizie) [89].

Tehnologia trebuie să ajute utilizatorul, nu să-i stea în cale. Fondatorii companiei HURCO au
considerat că tehnologia trebuie să minimizeze sarcinile obositoare, plictisitoare și
redundante, permițând operatorului să fie mai productiv. Ideea că tehnologia trebuie să
sprijine operatorul, nu să-l controleze, rămâne elementul central al culturii firmei și al
tehnologiei acesteia.

Parcurgerea mai rapidă a traseului de la desen (documentație tehnologică) la piesă este mintea
care prevalează asupra metalului și reprezintă conceptul companiei [110]. Preocupări
deosebite se desfășoară și sunt susținute consistent (investiții în cercetări care reprezintă 6,5%
din venitul anual net) pentru a integra mașina-unealtă în ecosistem [114].

Conform Raportului [144] există o diferență clară, semnificativă între evaluarea inovării în
țările din Nordul și Vestul Europei față de cele din Centrul, Estul și Sudul Europei. Pentru
menținerea unor nivele actuale de prosperitate este nevoie de accelerarea eforturilor de
inovare, iar Europa poate aștepta rezultate deosebite prin concentrarea pe resursele de creștere
a talentelor sale. Se explorează noi modalități de evaluare a inovării, a capitalului uman și a
competitivității în variate etape/stadii ale dezvoltării, ca și modul în care instrumentele de
evaluare pot fi utilizate pentru prioritizarea politicilor.

Din experiența firmei HURCO (și nu numai a acesteia) rezultă următoarele: componente de
înaltă calitate + fabricație meticuloasă = o mașină rigidă și fiabilă, construită să dureze.
Concurența din domeniul producătorilor de mașini-unelte ca și cea din domeniul
prelucrătorilor a impus primilor (producători de mașini universal sau de sisteme de mașini –
linii automate) să le reproiecteze.

Noile soluții (sprijinite de dezvoltările din domeniile componentelor – mecanice, electrice,

hidraulice, software etc) au condus la creșterea parametrilor dinamici (accelerație), la
diminuarea amprentei la sol, a rigidității etc, toate cu avantaje evidente pentru utilizator [112].
Eficiența, calitatea, flexibilitatea și disponibilitatea constituie bazele succesului oricărei
companii, indiferent de locul de amplasare a spațiului de producție. Costul minim este esențial
în determinarea plasării unei comenzi sau nu, dar nu trebuie să fie unicul parametru de
evaluare. Toate acestea sunt realizate cu ajutorul tehnologiei de producție inteligente.
Accentul cade pe îmbunătățirea conceptelor (echipamente, tehnologii de comandă și software,
scule și procese).

Printre stimulenții inovării se includ modificarea mărimii lotului de prelucrat, numărul foarte
mare de variante ale produselor diferite (tendința de personalizare a produselor, inclusiv a
celor în serie), noi materiale, cerințe de sustenabilitate ș.a. ,,în mod foarte general, cerințele ca
operatorul mașinii să trebuiască să dirijeze devin progresiv mai extensive și mai complexe”
Dr. Wilfried SCHÄFER.

Predictibilitatea procesului de prelucrare permite unei companii să ,,opereze” mașinile-unelte

nesupravegheate noaptea, în zilele libere, de sărbătoare producând permanent. Inițial, firma s-
a ocupat de proiectarea și producerea de matrițe pentru injectat mase plastice. Odată cu
dobândirea de experiență, s-a modificat profilul, producând matrițe pentru cauciuc, pentru
turnare și pentru suflare. S-a mers mai departe și, la ora actuală, firma s-a angajat în repararea
și recondiționarea matrițelor uzate. Au reușit să prelucreze matrițele la forma și la condițiile
finale, fiind necesare doar mici activități la banc.

Aceste reușite se datorează și capabilităților unei mașini-unelte care folosește blocuri de

program anticipative, capabile să utilizeze avantajele unor accelerații/decelerații mari [138].

Personalizarea mașinii-unelte este o altă soluție de a crește competitivitatea producătorului de

mașini-unelte și de satisfacere mai bună a necesităților utilizatorului. Această personalizare
comportă două aspecte:

· realizarea unei construcții modulare, care să permită producătorului de mașini-unelte să

,,asambleze” rapid mașina-unealtă solicitată, din module deja existente (elemente de structură,
sisteme electrice/hidraulice, software etc) sau s-o reconfigureze, la cerere, cu componente mai
performante (la zi);

· posibilitatea (re)echipării mașinii deja existente cu accesorii (compatibile), care să extindă

gama operațiilor tehnologice sau a domeniului de lucru, să permită dotarea cu sisteme de
ultimă oră (sisteme deschise) [114].

Productivitatea unei mașini-unelte poate fi mărită prin diverse metode, cum ar fi:

a. posibilitatea realizării de viteze mari de deplasare (avans) sau de rotire, pentru care este
nevoie de mărirea rigidității, a elementelor de structură (batiu, montant, traversă etc), a
ghidajelor (prin tipul și structura lor, prin distanța dintre ele – mărirea suprafeței de reazem
[138,146]), a amortizării și a preciziei constante a acestora [147] sau realizarea de sisteme
care să asigure buna funcționare a întregului; figura 1 includerea în aceeași ,,structură” de
mașină-unealtă a două tehnologii complet diferite, dar care pot fi complementare [115]. Este
cazul realizării unei mașini unelte ,,duble”, una având posibilitatea realizării fabricației
additive (3D printing), iar cealaltă (parte) având posibilitatea prelucrării complexe și complete
a piesei realizate pe prima mașină, utilizând sisteme robotizate, palete etc. Rezultă
implementarea a două tehnologii diferite pe aceeași structură. figura 2

b. diminuarea duratei ciclurilor auxiliare sau suprapunerea unora, dacă este posibil
(schimbarea parametrilor regimului de așchiere, prinderea/ desfacerea piesei sau a sculei,
alimentarea/evacuarea piesei sau sculei, încărcarea unui nou program de prelucrare,
verificarea piesei pe mașina-unealtă etc);

c. asigurarea simultană a productivității, preciziei și a scurtării duratei ciclurilor se poate

realiza și prin software [138], folosind blocuri de program anticipative, care pot utiliza
avantajele accelerației/decelerației mari și a rezoluției traductorului, asigurând realizarea unei
traiectorii precise și a unei deplasări line a ansamblurilor mobile;

d. standardizarea și modularizarea, care permit realizarea unei game largi de configurații

structurale [138] și funcționale, care asigură eficiență economică, disponibilitate ridicată la
instalare, posibilitatea și flexibilitatea reconfigurării, în funcție de evoluția activității
(cererilor). Acest mod de abordare și soluțiile elaborate se referă atât la părțile mecanice, cât
și la celelalte componente ale sistemului mașină-unealtă;

e. flexibilitatea tehnologiei de automatizare, care se referă mai mult la familii de piese și nu la

piese individuale, ajungându-se și în acest caz la modularizarea soluțiilor (blocuri cu funcții
specifice);

f. reducerea nivelului de vibrații (prin amortizare pasivă sau activă/autoreglabilă, sau prin
bucla de reacție a mașinii) permite obținerea unei rugozități mai bune a suprafeței prelucrate
și utilizarea unor regimuri de așchiere mai intense, simultan cu diminuarea uzurii sculei [138].
Această cerință se poate satisface și prin creșterea rigidității fixării sculei;

g. tot în cadrul soluțiilor de creștere a nivelului de flexibilitate se poate considera și instalarea

pe mașini-unelte ,,clasice” a unor tehnologii neconvenționale, diferite de prelucrarea prin
așchiere. Acestea pot fi de tipul prelucrări cu laser de diferite tipuri (în funcție de puterea
reglabilă a sursei sau a altor parametri) sau a tehnologiei de fabricație aditivă (3D printing)

• FIGURA 1

• FIGURA 2

Sustenabilitatea și protecția mediului impugn reducerea consumurilor de energie sau creșterea

eficienței energetice care se pot realiza și prin:

a. oprirea alimentării motoarelor de acțio nare ale diverselor mecanisme, atunci când
mașinaunealtă staționează (nu așchiază) un timp mai mare decât cel programat. Măsura este
coroborată cu un software de pornire rapidă (inițierea rapidă a setărilor anterioa re opririi);
b. utilizarea unor motoare adecvate (cu turație constantă sau variabilă, în funcție de aplicație)
la sistemele mașinii-unelte (principale sau auxiliare) [138]; anumite costuri suplimentare pot
fi amortizate în maximum 3 ani;

c. înlocuirea șuruburilor cu bile cu motoare liniare îmbunătățește dinamica (crește accelerația/

decelerația), prin reducerea frecării. O densitate de putere mai mare implică, pentru
echilibrare, o productivitate mai mare;

d. există mai multe pârghii, metode de creștere a randamentului (scăderea consumului de

energie) la acționarea arborelui principal, prin construcția motorului, prin tehnologia de
comandă a acestuia, prin utilizarea surselor optimizate de putere cu filtru de ieșire activ [138];

e. o soluție ,,hibridă”, care satisface atât cerinț a reducerii nivelului de vibrații, dar și
asigurarea nivelului de sustenabilitate îl reprezintă utilizarea structurilor din beton (variate
rețete). La rândul său, această tehnologie oferă o serie de avantaje, care-i asigură, deja,
aplicabilitate în multe situații, cu evidente avantaje (tehnice, economice, flexibilitate etc);

f. pentru a fi clasificat ca un produs eco-inteligent trebuie ca mașina-unealtă să aibă un impact

minim asupra mediului, pe întregul ciclu de viață a produsului. S-au elaborat metode și
procedure de analiză a impactului mașinii-unelte asupra mediului, pe întregul ciclu de viață a
a cesteia LCA to go (Life Cycle Assessment). Pe baza rezultatelor analizei se sugerează
măsuri concrete, care ar putea îmbunătăți certificatul de mediu [138].

Creșterea eficienței unei mașini-unelte sau a unui sistem tehnologic se poate realiza prin:

a. extinderea posibilităților tehnologice, ținând cont de faptul că o linie automată are durata de
viață de circa 20 de ani, iar durata de ,,viață” a unui tip anume de piesă este de circa 7 ani,
rezultă că acel sistem de producție trebuie să poată ,,să vadă” cel puțin trei generații de piese.
Soluția aleasă a fost de a asigura flexibilitatea sistemului prin dotarea cu posibilități multiple
(de exemplu doi arbori principali, având caracteristici diferite) sau cu posibilitatea reechipării,
în funcție de necesități, sau prin utilizarea de module CNC, fără ca acestea să fie centre de
prelucrare [138];

b. flexibilitatea liniilor automate este asigurată și de utilizarea unor sisteme de fixare/prindere

a pieselor modulare sau destinate unor tipodimensiuni de piese (familii de piese);

c. multe mașini-unelte pot fi considerate sisteme de producție , care asigură flexibilitate,

siguranță în funcționare și minimizarea costului pe piesă; aceste mașini-unelte dispun de
posibilități de aplicare a unor variate procedee tehnologice, permițând prelucrarea unor piese
complexe, cu condiții de precizie (dimensionale, de formă, rugozitate) foarte restrictive într-o
singură prindere;

d. flexibilitatea unor astfel de sisteme de producție este mărită suplimentar prin utilizarea unor
sisteme auxiliare, cum sunt roboții, sistemele de palete, magazine/magazii de scule, sisteme
de verificare/monitorizare pe mașină a piesei, sculei sau utilizarea sistemelor de securitate (a
operatorului, a mașinii și a mediului). Aceste soluții asigură, în mare măsură, satisfacerea
cerinței în creștere de personalizare a diverselor produse;
e. creșterea gradului de flexibilitate este mărit și prin utilizarea meselor rotative basculante
sau includerea în masa mașinii a unei mese rotative; aceste soluții constructive asigură
prelucrarea completă a 5 fețe ale piesei, într-o singură prindere [138];

f. extinderea posibilităților tehnologice se poate realiza prin utilizarea unor diverse capete de
lucru (accesorii), care pot fi schimbate automat și al căror inventar poate fi lărgit de către
furnizorul mașinii, la solicitarea utilizatorului;

g. multe mașini-unelte pot fi pregătite pentru un ,,al doilea ciclu de viață”. Acest lucru se
poate realiza prin două metode:

· prin retrofitare, care poate implica, suplimentar față de reparația capitală, modernizarea unor
mecanisme, simplificarea acestora, înlocuirea unor echipamente (electric, hidraulic, de
comandă numerică);

· prin reechipare, care are în vedere noi procedee de prelucrare, prin utilizarea unor noi scule
sau dispositive de prindere a piesei sau sculei, noi posibilități de deplasare [138];

h. mașinile-unelte, pentru a fi mai productive, pentru a putea prelucra varietatea tot mai mare
de tipuri de materiale (cu cerințe tehnologice foarte diverse), trebuie să atingă viteze de rotire
și de deplasare tot mai mari. Aceste condiții nu pot fi satisfăcute decât prin utilizarea de noi
tipuri de componente (acționări, sisteme de comandă și de urmărire etc), dar și prin
satisfacerea unor condiții speciale ale componentelor mașinii-unelte (precizia de execuție –
dimensională, de formă, de poziție, rugozitate), conceperea de așa manieră încât să se evite
masele excentrice sau să se prevadă echilibrarea lor (statică, dinamică), să se asigure
constanța unor parametri [147], să se asigure o lubrifiere care să permită menținerea frecării la
valori cât mai mici și evitarea contactului metal-pe-metal, dezvoltarea unei cantități minime
de căldură și evacuarea eficientă a acesteia (producătorii de rulmenți se preocupă intens de
dezvoltarea de produse și de metode de lubrifiere care să satisfacă aceste cerințe, indicând
producătorului și utilizatorului mașinii-unelte calități și cantități de lubrifiant, metode de
reglare a rulmenților, aparatură și software de urmărire a comportării în timp și de
monitorizare a acestora etc).

Pentru producătorii de mașini-unelte aceste condiții înseamnă mai multă flexibilitate, o

calitate mai bună (care se poate traduce în performanțe și caracteristici tehnice superioare,
precizie de prelucrare mai bună, durabilitate, întreținere și operare mai ușoare și mai puțin
solicitante etc), noi concept de producție, care pot utiliza/prelucra materiale cum sunt titanul,
materialele compozite ș.a., mașini care economisesc resurse (inclusiv energie electrică).

În multe cazuri, întregul concept al mașinii-unelte trebuie să fie revizuit, în acesta fiind
incluse sculele, echipamentele de comandă (numerică, hidraulică sau pneumatică), sistemele
de acționare, dispozitivele de măsurare, software-ul și modurile de interconectare a
informațiilor. Optimizarea integrării mașinilor sau a sistemelor de producție în întregul proces
de producție este o sursă de progres în aceste domenii. Sustenabilitatea în producția
industrială este decisivă pentru viitor, iar mașinile-unelte însele și consecințele utilizării lor
(realizarea altor tipuri de echipamente) sunt un factor esențial pentru îmbunătățiri importante
în producție referitoare la mediu [138]. Strategia de fabricație și-a găsit locul judicios în
dezvoltarea strategiei de afaceri a organizațiilor. Germania, Japonia și SUA au făcut investiții
semnificative în secțiile lor de producție, iar bunurile manufacturate în aceste țări au devenit
sinonime cu ,,cele mai bune din cele mai bune” [142]. Nu trebuie uitat, neglijat faptul că
,,tehnologia” singură nu poate rezolva toate cerințele de mai sus. Conform afirmației lui
Protagoras ,,omul este măsura tuturor lucrurilor”. Îmbinarea tehnologiei cu omul asigură
rezultate din ce în ce mai bune!