Accidentul vascular cerebral (AVC)

Elev:Sile Alina-Georgiana
Clasa:MG 3 B
Profesor:Scheopu Georgeta
 Accidentul vascular cerebral (AVC)

Este o boala gravă, în care se produce o întrerupere bruscă a irigării cu sânge a

unei părţi a creierului. În lipsa sângelui proaspăt şi, prin urmare, a oxigenului,
celulele din creier vor suferi, gradul de suferinţă depinzând de mărimea şi de
localizarea zonei de creier care a fost afectată. Dacă în cazul altor organe o
asemenea suferinţă este în mare parte reversibilă, în cazul creierului, privaţiunea
de oxigen de doar câteva minute duce la afectări definitive ale acestuia, mergând
chiar până la deces. Spre exemplu, în urma unui accident vascular cerebral, pot
apărea paralizia unei părţi a corpului sau a ambelor părţi, dificultăţi în mers sau în
efectuarea activităţilor cotidiene, cum ar fi alimentaţia, pierderea capacităţii de a
de a vorbi sau de a înţelege ceea ce se vorbeşte. .
Întreruperea bruscă a circulaţiei sanguine se poate datora fie unei obstrucţii în
interiorul vasului sanguin sau printr-o compresie din exteriorul acestuia. Astfel se
produc cele două tipuri de accidente vasculare cerebrale:de tip ischemic şi de tip
hemoragic.

Accidentul vascular ischemic este cel mai frecvent (80% din cazuri) şi se
produce datorită îngustării vasului de sânge ca urmare a formării cheagurilor.
Astfel este împiedicată alimentarea cu oxigen şi substanţe nutritive al creerului.
Există însă şi situaţii în care un cheag vine de la distanţă şi se opreşte într-o arteră
cerebrală (sunt aşa-numitele accidente vasculare embolice). O formă particulară de
accident vascular ischemic este aşa-numitul atac ischemic tranzitoriu, care uneori
(în 10% din cazuri) anunţă un accident vascular în viitorul imediat. Simptomele lui
dispar relativ repede (în câteva minute sau ore) prin dizolvarea cheagului mic,
format la locul depozitului aterosclerotic arterial. El poate fi însă provocat şi de o
îngustare permanentă a diametrului arterial, situaţie care contribuie la recidiva
atacului.

Cauzele AVC ischemic sunt:

 ateroscleroza: îngusteaza lumenul vasului şi favorizează formarea

cheagurilor;
 nivelul crescut de colesterol în sânge;
 hipertensiunea arteriala și/sau diabetul;
 afecţiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiacă înlocuita (artificială sau
biologică), apariţia de vegetaţii la nivelul valvelor, inflamaţia lor (endocardite),
 insuficienţa mitrală, stenoza mitrală (aparută mai ales din cauza infecţiei cu
streptococ beta-hemolitic);
 staza sanguină-întâlnită în dilatări ale cavităţilor inimii, tulburări de ritm
cardiac (fibrilaţia atrială)
 cardiomiopatie ischemică, infarct miocardic.

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cel mai grav, dar mai puţin
frecvent (20% din cazuri). El se produce prin ruptura unui vas de sânge din creier,
rezultând o privare de sânge într-o anumită zonă, cât şi o hemoragie locală.
Sângerarea poate fi mică sau se poate forma un cheag mai mare care comprimă
ţesuturile din jur. Uneori sângele poate pătrunde în sistemul ventricular, din care
decurge o situaţie deosebit de gravă.

Uneori, o asemenea hemoragie poate apărea în plină stare de sănătate prin

ruperea unui aşa-numit anevrism arterial cerebral. Anevrismul este o dilataţie
arterială – de obicei necunoscută, care poate fi şi congenitală – al cărui perete,
având o rezistenţă mai scăzută, la un efort sau o creştere a tensiunii arteriale, se
poate rupe brusc, producând, de cele mai multe ori, o hemoragie extrem de gravă.
Cauzele AVC hemoragic sunt:

 hipertensiunea arterială-valorile tensionale crescute;

 anevrismul cerebral;
 tulburări de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia;
 tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunzător;
 sângerare în tumori cerebrale;
 inflamaţii ale vaselor de sânge;
 traumatisme craniene;
 iradiere în tratamentul unor cancere ale capului.

Prevenirea accidentului vascular cerebral

Probabilitatea unui accident vascular cerebral creşte odată cu vârsta, îndeosebi

după 65 de ani. Incidenţa este mai crescută la bărbaţi, la cei care au mai avut în
familie asemenea boli şi la cei cu atacuri ischemice tranzitorii în antecedente.
Patru din cinci bolnavi cu accident vascular cerebral au avut asemenea atacuri
înainte. De asemenea, riscul este mai mare la femeile care iau contraceptive și
care, în acelaşi timp, fumează sau au migrene frecvente.
Există o serie de semne care trebuie să ne atragă atenţia asupra unui iminent
accident vascular cerebral. Acestea sunt:

 oboseală sau amorţire simţite la mână, la picior sau la muşchii feţei, de

obicei doar pe o singură parte;
 dificultate de a vorbi sau de a înţelege cuvintele, pierderea salivei prin
colţul gurii;
 tulburări de vedere sau pete în câmpul vizual;
 mici pierderi de echilibru sau de precizie în efectuarea unor mişcări;
 senzaţia de ameţeală sau leşin care se repetă;
 dureri de cap apărute brusc, inexplicabil;
 modificări ale personalităţii, ale comportamentului: iritabilitate, nerăbdare,
suspiciune.

Dacă asemenea simptome apar la o vârstă încă tânără, de 30-40 de ani, se impune
prezentarea de îndată la un medic specialist. Există însă o serie de factori care sunt
implicaţi în producerea accidentelor vasculare cerebrale şi care pot fi influenţaţi
printr-un stil de viaţă adecvat. Aceşti factori sunt:

 hipertensiunea arterială suprasolicită peretele arterelor, situaţie care, în

timp, duce la slăbirea rezistenţei acestora;
 fumatul, prin substanţele chimice ale fumului de ţigară, afectează
proprietăţile sângelui, făcându-l mai predispus la formarea de cheaguri;
 nivelul crescut de colesterol în sânge duce la acumularea colesterolului în
pereţii arteriali, accelerând progresia aterosclerozei.

Tratamente naturiste în accidentul vascular

Accidentul vascular cerebral, este o afecţiune acută, care se poate trata doar la
spital şi unde este transportat de urgenţă de obicei bolnavul. Aici vom discuta
numai despre cazul în care această afecţiune este cronică sau a doua variantă,
după accidentul cerebral bolnavul este trimis acasă pentru continuarea
tratamentului.
Anumite tratamente medicamentoase ar putea să fie perturbate de către
tratamentele naturiste. De aceea trebuie neapărat să discutaţi cu medicul curant
despre dorinţa dv de a-l ajuta în tratamente cu produse (infuzii, decocturi, tincturi)
naturiste şi din cele care le cunoaşteţi trebuie să-i spuneţi ce anume aţi ales să
faceţi.

Se vor face clisme pentru curăţarea colonului, câteva zile la rând. Acestea se vor
face din decocturi sau infuzii de diferite plante:

 nalbă: decoct din 2 linguriţe de rădăcină la 250 ml apă. Se clocoteşte timp

de 10 minute;
 muşeţel: decoct din 1 linguriţă de flori la 250ml apă. Se clocoteşte timp de
5 minute;
 sunătoare: infuzie din 2 linguriţe de flori sau plantă la 250 ml apă. Se
infuzează 10 minute;
 tătăneasă: decoct din 2 linguriţe de rădăcină la 250 ml apă. Se clocoteşte 5
minute.

Tot pentru curăţirea organismului şi în special al aparatului digestiv este indicat să

se consume cărbune de pomi fructiferi măcinat fin. Acesta se va lua câte o
linguriţă după fiecare din cele 3 mese principale (este indicat să se ia 6 mese sau
chiar mai multe dar reduse cantitativ). Se consumă minimum 7 zile.