Universitatea Politehnica Bucureşti.

Facultatea de Antreprenoriat. Ingineria şi Managementul Afacerilor.

Analiza situaţională pentru compania SC IKEA ROMANIA SRL

Program de licenţă: Ingineria si Managementul Afacerilor- Anul

III

Disciplina: Politici şi strategii pentru afaceri

Profesor coordonator: As.dr.ing Cristian Popescu

Bucureşti

2016-2017
 Cuprins:

I Introducere

1.1 Prezentarea firmei

1.2 Obiective

1.3 Descrierea produselor

1.4 Descriera pieţei ţintă

ÎI Analiză situaţională

2.1 Analiză externă

2.1.1 Analiză macromediului PEST

2.1.2 Analiză industriei

2.1.2.1 Analiză parametrilor determinaţi ai industirei şi a ciclului de viaţă

2.1.2.2 Analiză situaţiei concurenţiale

2.1.3 Evaluarea factorilor externi de fundamentare a strategiilor identificaţi.

2.1.4 Concluzii ale analizei externe

2.2 Analiză internă

2.2.1 Analiză resurselor şi capabilităţilor

2.2.2 Evaluarea factorilor interni de fundamentare a strategiilor

2.2.3 Concluzii analizei interne

2.3 Matricea SWOT

III Concluzii finale

IV Bibliografie
I Introducere
1.1 Prezentarea firmei
IKEA este o companie privată care comercializează mobilier casnic. Compania a fost
fondată în Suedia, dar este deţinută de către o fundaţie olandeză, controlată de către familia
Kamprad. Inter IKEA Systems B.V. este proprietarul şi francizorul mărcii comerciale IKEA.
Este o companie olandeză cu birouri în Olanda, Suedia şi Belgia.
Marca IKEA a fost înregistrată în anul 1943 în Suedia. Majusculele din denumirea IKEA
provin din iniţialele numelui fondatorului: Ingvar Kamprad, numelui fermei unde a crescut:
Elmtaryd, şi numelui localităţii în care s-a născut Ingvar Kamprad: Agunnaryd.
Deschiderea primului magazin IKEA într-o ţară centrală şi est europeană este considerată
de către unii că fiind un indicator care marchează sfârşitul tranziţiei acelei ţări către economia de
piaţă şi apariţia unei clase sociale de mijloc puternice.
Compania îşi distribuie bunurile prin intermediul magazinelor cu depozite cu vânzare, care
conţin mobilă şi decoraţiuni contemporane; IKEA urmăreşte ieşirea din convenţional, dar cel mai
larg întâlnit atribut este acela că cele mai multe piese de mobilier şi accesorii sunt asamblate de
către cumpărător. Mobilierul este asociat des cu designul interior realizat din materiale
sustenabile.
Harta ţărilor cu magazine IKEA

Fig 1.Harta ţărilor cu magazine IKEA

Lanţul are 338 de magazine în 43 de ţări, majoritatea în Europa, iar restul în Statele Unite,
Canada, Asia şi Australia. Peste 20 de magazine au fost deschise în anul 2005. IKEA este unul
dintre puţinele lanţuri comerciale care are puncte de desfacere în Israel cât şi în alte ţări din
Orientul Mijlociu.
 Catalogul "IKEA", care conţine aproximativ 12.000 de produse este tipărit în 211 milioane de
exemplare (2012) în toată lumea, este gratuit şi este distribuit direct la uşa sau în căsuţa poştală
gratuit, fiind disponibil şi în magazinele IKEA.

Ikea in Romania

Fig2. Investiţiile Ikea în România.

În prezent, singurul magazin IKEA din România se află în Bucureşti. Acesta a fost inaugurat
pe 21 martie 2007, fiind al 253-lea deschis în a 35-a ţară. Magazinul are 441 de angajaţi şi
dispune de un restaurant cu 470 de locuri. Magazinul se întinde pe o suprafaţă de 26.000 m2 şi
dispune de 1500 de locuri de parcare.
Până în martie 2010, magazinul din România a fost operat prin sistem de franciză. Compania
care deţinea franciză magazinului IKEA în România era Moaro Trading S.R.L. În martie 2010,
IKEA a achiziţionat drepturile de operare şi franciză magazinului din Bucureşti de la omul de
afaceri Puiu Popoviciu.
Magazinul este situat în Zona Comercială Băneasa şi a vândut în anul 2012 aproximativ 11
milioane de produse, cu o valoare totală de aproximativ 400 milioane lei, şi a avut un număr de
aproximativ 900.000 de vizitatori. În anul 2012, magazinul a avut vânzări totale de 400.991.553
lei. Catalogul IKEA este distribuit atât direct în format fizic cât şi online şi este valabil, de
regulă, începând cu dată de 1 septembrie până la sfârşitul lunii august a anului următor.
IKEA a deţinut în Siret, judeţul Suceava, o fabrică de mobilă - Swedwood România. Investiţia
în această fabrică a început în 1999 iar producţia a început în anul 2000. În anul 2004, fabrică a
avut 500 de angajaţi şi o cifra de afaceri de 15,6 milioane de euro.În anul 2008, fabrică a fost
închisă iar în anul 2009, această a fost vândută firmei Holzindustrie Schweighofer.
În iulie 2015, IKEA a cumpărat în România 33.600 de hectare de pădure, prima achiziţie de
acest fel efectuată la nivel mondial de grupul suedez.
Misiunea IKEA
Cine sunt?O campanie producătoare de produse moderne.
Ce fac? Fabric produse moderne
Pentru cine fac?Pentru toate categoriile de consumatori, preţul nu mai este o barieră în calea
acestora.
Cum anume se diferenţiază organizaţia faţă de concurenţă?Produsele moderne sunt vândute la
cele mai mici preţuri
Misiunea Ikea este de a oferi o gama largă de produse de mobilier, şi nu numai, cu un design
modern, de o calitate excelenţă şi durabilitate mare, la preţuri cât mai scăzute. Majoritatea
marilor producători de mobilă şi accesorii decorative de pe piaţă realizează produse de calitate
doar pentru o parte a consumatorilor, şi anume pentru cei care îşi permit din punct de vedere
financiar, deoarece preţurile sunt mai ridicate.
Conceptul IKEA îşi doreşte să satisfacă dorinţele şi nevoile tuturor consumatorilor, astfel încât
preţul să nu mai fie un obstacol în calea lor.

VIZIUNE IKEA
Viziunea noastră este aceea de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cât mai mulţi oameni.
Cum facem acest lucru? Oferind o gama largă de produse de mobilier, accesorii şi soluţii
funcţionale şi cu un design de calitate, la preţuri atât de scăzute încât cei mai mulţi oameni să şi
le poată permite

Gama de produse IKEA este extinsă din mai multe puncte de vedere:

Gama de produse IKEA este extinsă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, din punct
de vedere al funcţionalităţii: vei găsi tot ceea ce îţi trebuie pentru a-ţi decora casă, de la plante şi
mobilier, la jucării şi bucătării întregi.
În al doilea rând, datorită stilurilor abordate, gama noastră de produse acoperă atât gusturile celor
romantici, precum şi pe ale celor minimalişti. Şi nu în ultimul rând, gama IKEA fiind integrată,
categoriile de produse îmbină funcţionalitatea cu designul atrăgător în acelaşi timp. Indiferent de
stilul pe care îl preferi, la magazinul IKEA vei găsi întotdeauna ceva potrivit pentru ţine.
Orice producător poate fabrică produse de bună calitate la preţuri ridicate sau produse de slabă
calitate la preţuri scăzute. Dar pentru a crea produse de calitate la preţuri accesibile, e nevoie de
metode eficiente din punct de vedere logistic şi financiar, şi inovative, în acelaşi timp. Tocmai de
aceea, la IKEA ne străduim mereu să facem lucrurile altfel.
Enumerarea produselor vândute de IKEA

Piaţă ţintă
Principalele categorii de public ţintă sunt:
• Clienţii
• Comunitatea
• Acţionariatul
• Angajaţii
• Furnizorii de servicii şi materiale
• Distribuitorii
• Competiţia
Piaţă ţintă a companiei IKEA o reprezintă clienţii care sunt în căutarea unor piese moderne
la preţuri cât mai bune. Pentru un preţ cât mai bun aceştia trebuie să fie dispuşi să facă un pic de
muncă, adică să transporte produsele acasă şi să ansambleze singuri mobilă. Faptul că produsele
IKEA sunt vândute într-un ambalaj compact înseamnă că pot fi transportate cu o mai mare
eficientă şi uşurinţă. Ikea, distribuitorul global de mobilă cu sediul central în Suedia are o poziţie
strategică clară. Se poate spune că, clientul tipic Ikea este reprezentat de tânărul care îşi doreşte
stil la un preţ cât mai scăzut dar şi de consumatorii adulţi din mediul urban, cu venit mediu spre
superior, familişti, cu copii, orientaţi spre calitate şi confort.

2. Analiză situaţională/strategică
2.1 Analiză externă
2.1.1 Analiză macromediu PEST
Analiză PEST
În analiză PEST, ne vom uită la ceea ce va afecta de către mediul de afaceri.
Această include mediul politic, mediul economic, mediul social şi de mediu tehnologic.
Mediul politic: poate însemna un fel de reglementare sau problema de natură
juridică făcută de către guvern. Salariul minim poate fi un bun exemplu pentru IKEA,
nu putem vedea un impact semnificativ din mediul politic.
Mediul economic: timpul recesiunii economice, cei mai mulţi oameni
nu doresc să cheltuiască prea mult,clienţii vor gândi de două ori înainte de a plăti pentru un
produs. Un prim avantaj este acela că preţul este foarte rezonabil pentru publicul larg. Ei pot face
acest lucru pentru că produsele lor sunt realizate în principal în China,deci există un
impact pozitiv pentru IKEA în timpul recesiunii.
Factorii sociali în zilele noastre, oamenii nu privesc problemele legate de mediu.
Oamenii cred că este responsabilitatea unei organizaţii. Când cumperi ceva de la ei, nu
poţi vedea nici ambalaje de fantezie,deci factorii sociali nu vor aduce un impact pozitiv.
Mediul tehnologic. Tehnologia a devenit mai avansată. Este mai uşor pentru
IKEA să promoveze produsele lor pe internet. Oamenii pot să ştie mai multe despre
produsul IKEA. De exemplu, IKEA a pus pe catalog astfel încât clientul să cunoască
dimensiunea produsului. Deci, IKEA nu avea beneficii de pe urmă unei tehnologii
avansate.
2.1.2 Analiză industriei
2.1.2.1 Analiză parametrilor determinant ai industriei şi a ciclului sau de viaţă.
RESURSELE ORGANIZAŢIEI
Financiare

Fig3. Rapoarte financiare.

Fig4. Indicatorii din Bilantul Contabil.

 Fig5. Indicatori din Contul de Profit si Pierdere

Fig6. Indicatori derivaţi din Bilant

Fig7. Indicatori de profitabilitate

Fig8. Evoluţia cifrei de afaceri.

2.1.2.2 Analiză situaţiei concurenţiale

Structura organizaţională

Kamprad a fost foarte perspicace când a creat structura organizaţională a IKEA. Este deţinută în
ultima faza de un trust danez controlat de familia Kamprad, împreună cu mai multe holdinguri de
companii ce manevrează diferite aspecte ale operaţiunilor IKEA, cum ar fi francizele, producţia
şi distribuţia. IKEA are chiar şi un segment pe piaţă bancară. Kamprad a rezistat în repetate
rânduri presiunii de a transformă compania într-una publică, crezând că acest fapt ar duce la o
încetinire a procesului de luare a deciziilor care au permis creşterea fenomenală.
IKEA este în prezent deţinută de un ansamblu complicat de organizaţii non-profit, şi corporaţii
cu scop comercial din Olanda, Luxemburg şi alte câteva ţări. Această complexă structura
oranizationala se pare că a fost creată de Ingvar Kamprad pentru a evita taxele menţinându-şi
însă controlul asupra IKEA. Firma este divizată în principiu în două părţi: operaţional şi francize.
Cele mai multe din operaţiunile întreprinse de IKEA inclusiv managementul majorităţii
magazinelor sale, design-ul şi fabricarea mobilei şi achiziţionarea materialelor de la furnizori
sunt supravegheate de Ingka Holding, o firma privată daneză. Din cele 313 de magazine IKEA
din 37 de ţări, 276 sunt conduse de Ingka Holding, restul sunt francize. Conceptul IKEA precum
şi marca firmei sunt deţinute de o altă firma daneză Inter IKEA System. Fiecare magazin IKEA,
inclusiv cele conduse de Ingka Holding, plătesc o taxa de franciză de 3% firmei Inter IKEA
System.

Concurenţă
Concurenţă indirectă:
- MOBEXPERT – Datorită celor cinci hypermagazine din românia şi a altor 23 deunitati mici
,sub 1500 mp ce funcţionează în regim de franciză.
- ELVILA - este în prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii
sicomercializarii mobilei din România. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar decativa ani a
început să investească în suprafeţe mari
.- STAER – prin numărul mare de puncte de desfacere
- CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert,până în 2006
când a fost preluată de Camelia Sucu

Concurenţă directă:
- KIKA – Retailerul austriac de mobilă şi decoraţiuni interioare se pregăteşte să ridicecortina
pentru lansarea primului magazin în România. Pentru următorii cinci ani,compania şi-a propus
dezvoltarea unei reţele de opt magazine în România, devenidasfel un important concurent pt
IKEA- NEOSET - a intrat pe piaţă română în anul 1991 cu primul magazin, iar prima
fabricaNeoset din România s-a deschis în anul 1999. În prezent Neoset România
folosestefrancize în15 magazine din Romanaia.
- ALPROM – a estimat o creştere a vanzarilot cu 20% faţă de anul trecut
.- PARISOT – Este unul dintre cei mai importanţi investitori francezi în industriamobilei din
România.
- SORTILEMN - Este unul dintre principalii producători de mobilier de pe piaţă locală,estimează
pentru acest an o cifra de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu celraportat anul trecut.
Reprezentanţii Sortilemn spun că în în viitor compania se va axaexclusiv pe exporturi, renunţând
să mai vândă produse pe piaţă intern.Produse de calitate la preţuri accesibile.

Preţurile
Preţurile mici sunt piatră de temelie a viziunii IKEA. Gândirea care stă la baza creării întregii
game IKEA este aceea potrivit căreia preţurile mici fac că produsele funcţionale şi cu un design
de calitate să fie accesibile celor mai mulţi oameni. Ne străduim mereu să facem lucrurile mai
bine, mai simplu, mai eficient şi întotdeauna cu grijă de a reduce costurile.

Rivalitatea dintre concurenţii existenţi

Un domeniu nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde uşor în el noi concurenţi, care vor aduce
capacităţi de producţie şi resurse suplimentare şi care vor lupta pentru creşterea cotei de piaţă şi
împărţirea profiturilor. Intrarea în sector va fi uşurată dacă barierele de intrare şi tendinţa spre
relaţii concurenţiale între competitorii existenţi sunt mai puţin evidente sau reduse.
O aprofundare a analizei presupune studierea corelată a intrărilor şi ieşirilor potenţiale din
cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente în ambele cazuri.
Astfel:
-dacă ambele bariere – de intrare şi de ieşire – sunt mici, veniturile sunt stabile, dar mici pentru
că firmele intră şi părăsesc uşor, fără restricţii, sectorul respectiv; de asemenea există un risc
ridicat sub raportul gradului de concurenţă;
-dacă barierele de intrare sunt mici, iar cele de ieşire mari, firmele intră uşor atunci când
conjunctură este favorabilă, dar ies greu, în aceste condiţii, oferta de produse depăşeşte
capacitatea de absorbţie a pieţii, reducându-se nivelul profiturilor pentru toţi competitorii;
-cel mai bun şi atractiv sector este acela în care barierele de intrare sunt înalte, iar cele de ieşire
sunt mici. Astfel, se intră greu şi se părăseşte uşor domeniul în caz de recesiune;
-dacă ambele bariere sunt înalte, potenţialul de profit este ridicat, dar prezintă un risc mare
deoarece este îngreunată ieşirea din sector atunci când ritmul de creştere a activităţii şi
posibilităţile de obţinere de profituri devin stabile sau chiar încep să scadă

Puterea de negociere a cumpărăturilor

Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienţii au o putere de negociere
mare. Ei vor încerca să obţină preţuri de vânzare cât mai mici, produse de calitate superioară cu
servicii post-vânzare şi facilităţi comerciale deosebite. Această determina o concurenţă puternică
în cadrul sectorului şi scăderea profitabilităţii.
Publicul ţintă al produselor IKEA îl reprezintă consumatorii adulţi din mediul urban, cu
venit mediu spre superior, familişti, cu copii, orientaţi spre calitate şi confort.
Clienţi Ikea îşi pot crea propile modele de mobilă.
Puterea de cumpărare a furnizorului
Un domeniu nu este atractiv dacă furnizorii firmei au posibilitatea de a creşte preţurile resurselor
oferite şi de a reduce cantitatea livrată. Pentru a-şi asigura colaborarea furnizorilor, compania
IKEA a stabilit relaţii de lungă durata reciproc avantajoase cu aceştia.

Ameninţarea produselor de subtitutie

Un domeniu de activitate nu este atractiv dacă se caracterizează prin existenţa unor înlocuitori
actuali sau potenţiali ai produselor. Ei determina formarea unor “plafoane” ale preţurilor ce pot
fi obţinute că urmare a faptului că o parte din cererea existenţa migrează spre produsele
substituente. IKEA trebuie să urmărească în permanentă evoluţia preţurilor la produsele
înlocuitoare. O scădere a acestora determina o diminuare a cererii şi, în funcţie de această, a
preţului şi profitului pentru produsele substituite (de baza).

2.1.3 Evaluarea factorilor externi de fundamentare a strategiilor identificaţi

Matricei MEFE
Factori Importanta Note Scor ponderat
Oportunitati
Extinderea firmei si in
regiunile din Asia
,Africa 0,2 3 0,6
Primirea unor benificii
guvernamentale pentru a 0,2 4 0,8
se extine in noi zone
oferindasfel noi locuri
de munca
Negociere a
furnizorilor si a 0,1 2 0,2
dsitribuitorilor,
pentru a conduce la
preturi mai atractive
Extinderea in tari cu un 0,2 2 0,2
nivel de trai ridicat ar
asigura un venit mai
ridicat
Amenintari
Fluctuaţiile monedei 0,1 2 0,2
naţionale faţă de
moneda EURO sau
DOLAR.
Preturile 0,1 2 0,2
concurentiale din
partea concurentei
Legislatia restrictive.
0,1 3 0,3

Total: 1 2,5
Scorul obţinut în urmă realizării Matricei de Evaluare a Factorilor Externi este egal cu media de
2,5 ,ce ce dovedeşte că SC IKEA ROMÂNIA SRL profită de oportunitatiile existente şi
minimizează potenţialele efecte adverse ale ameninţărilor mediului extern .

2.1.4.Concluzii ale analizei externe

Industria se află în etapă de maturitate a ciclului sau de viaţă. Cererea este în creştere, acesta
fiind motivul principal pentru care vânzarea este suficient de mare, compania având un profit
bun şi o activitate motivată. Atât ameninţările din partea noilor intraţi, cât şi a produselor de
substituţie sunt mici. Comportamentul de cumpărare al consumatorilor este bine cunoscut, iar
puterea lor de negociere nu este o ameninţare deoarece firma se adaptează nevoilor acestora.
Diversitatea, inovaţia, puterea imaginii brandului şi loialitatea clienţilor sunt factorii cheie de
success ai industriei, factori de care compania se bucură din plin şi cu ajutorul cărora este
recunoscută pe piaţă în care activează la nivel mondial.
În urmă efectuării matricei EFE, reiese faptul că strategiile curente ale firmei profită de
oportunităţile existente şi minimizează cât mai mult potenţialele efecte adverse ale
ameninţărilor mediului extern. Chiar dacă pieţele sunt supraaglomerate cu produse similar,
firma profit de orice oportunitate pentru a avea success. Deşi competiţia este acerbă,IKEA încă
lider pe piaţă.

2.2.Analiză internă
2.2.1.Analiză resurselor şi capabilitatílor
Resurse umane
Numărul mediu al angajaţilor magazinului IKEA în anul 2011 a fost de 425 de persoane, dintre
care 54% sunt femei, iar 94% sunt angajaţi pe perioada nedeterminată. 65% dintre angajaţi
lucrează la magazinul IKEA de peste 3 ani, 62% au studii superioare, 31% au studii medii, restul
de 7 % având doar pregătire generală, iar media de vârstă în companie este în continuare de 31
de ani.

IKEA este structurată pe departamente: administrativ, design interior, facilităţi şi întreţinere, it,
juridic, logistică, management proiecte, dezvoltare produse, relaţii clienţi, resurse umane,
securitate, tehnică/calitate/mediu, vânzări, restaurant(ikea food).

Angajaţii IKEA sunt împărţiţi astfel:

-16 membri ai top managementului,

-40 în echipa de middle management,
-1 angajat resurse umane,
-1 country manager ,
-90 reprezintă forţă de vânzări,
-restul până la 425 fiind angajaţi în magazin.

Angajările s-au făcut în funcţie de găsirea acelor oameni ale căror seturi de valori personale au
coincis cu cele ale companiei. "Am căutat oameni simpli, eficienţi, modeşti. Am mai căutat ceea
ce lipseşte de pe piaţă forţei de muncă în general: perspectiva", spune HR managerul, adăugând
că la una dintre întrebările devenite clişeu deja "Unde va vedeţi peste cinci ani?". El adaugă că în
Ikea angajaţii sunt cei care decid care este direcţia în care se dezvoltă, întrucât chiar dacă cineva
a intrat în companie într-un departament anume, dezvoltarea să nu este limitată la acel
departament."Există foarte multă relocare. Din câte ştiu, cel puţin 20 de români lucrează în
străinătate pentru Ikea", spune HR managerul.

Resurse fizice
Oraganizatia are sediul în Bucureşti , sos. Bucureşti-Ploieşti 42A Et. 1,sector 1.
Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde alături de mobilierul de expunere a mărfurilor,
o gama largă de utilaje şi materiale indispensabile în procesul prezentării şi desfacerii mărfurilor.
Din categorioa utilajelor fac parte următoarele:
a.utilajele de baza ale sălii de vânzare:
- utilaje pentru calcul
- aparate pentru încercat şi verificat articole electrocasnice
- generatoare (cablu pentru televizoare)
- aparate de măsură
- pupitre pentru audiţii muzicale
b.utilajele suplimentare ale sălii de vânzare:
- dispozitivele
- aparate şi maşini pentru călcat
- aparate de fasonat, festonat, cusut, brodat, pentru articolele de ţesături
- maşini de marcat (casele de marcat fac parte din utilajele de baza ale sălii de vânzare având un
rol foarte important în toate punctele de vânzare, mai ales, în cele de mari suprafeţe
(supermarket-uri)
c.utilaj fix sau staţionar:
- rafturi
- gondole
- cârlige
- poliţe
d.utilaj suplimentar:
- caruciare
- coşuri
2.2.2.Evaluarea factorilor interni de fundamentare a strategiilor
Matricea MEFI
Factori Importanta Note Scor ponderat
Puncte tari
Societatea beneficiază
de un management 0,2 4 0,8
modern.
Ocupa pozitia de 0,2 3 0,6
importanta la
nivel mondial pe piata
produselor de
mobilier.
Gama diversificata de 0,1 4 0,4
produse usor de
asamblat si la preturi
acesibile
Calitatea produselor, 0,1 3 0,3
servirea cat si livrarea
mobilei in pachte usor
de transportat.
Sisteme de promovare 0,1 4 0,4
inovatoare.
Buna organizare in
distributie.
0,1 3 0,3
Puncte slabe
Compania opereaza
pe piata din Europa in 0,1 1 0,1
procent de 85%
Un singur punct de
desfacere in Romania 0,1 1 0,1
Total 1 3

În urmă realizării Matricei de Evaluare a Factorilor Interni,putem observă că am obţinut

un scor de 3,mult peste media de 2,5, ceea ce dovedeşte că firma are o poziţie internă puternică,
adică capacitatea de a realiza FCSI şi a putea crea avantaj concurenţial
2.2.3.Concluziile analizei interne.
Compania are o strategie financiară, care este concepută pentru a creşte marja profitului
brut şi pentru a reduce costurile, în scopul de a finanţa iniţiative de creştere şi pentru a genera o
profitabilitate mai mare. Această are o poziţie internă puternică, puterea de a crea avantaj
concurenţial şi capacitatea de a realiza FCSI.
Întreprinderea are că scop principal fabricarea de produse de îngrijire corporală, igienă
orală, uz veterinar şi uz casnic. Datoria acestora este de a veni în sprijinul clienţilor, oferind
produse de calitate superioară la cele mai competitive preţuri.

2.3Matricea Swot

Puncte forţe:
• Societatea beneficiază de un management modern.
• Ocupă poziţia de importantă la nivel mondial pe piaţă produselor de mobilier.
• Gama diversificată de produse uşor de asamblat şi la preţuri acesibile
• Calitatea produselor, servirea cât şi livrarea mobilei în pachte uşor de transportat.
• Sisteme de promovare inovatoare.
• Bună organizare în distribuţie.
Puncte slabe:
• Compania operează pe piaţă din Europa în procent de 85%
• Un singur punct de desfacere în România
Oportunităţi:
• Extinderea firmei şi în regiunile din Asia ,Africa
• Primirea unor benificii guvernamentale pentru a se extine în noi zone oferindasfel noi
locuri de muncă
• Negociere a furnizorilor şi a dsitribuitorilor, pentru a conduce la preţuri maiattractive
• Extinderea în ţări cu un nivel de trăi ridicat ar asigura un venit mai ridicat
Ameninţări :
• Fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR.
• Preţurile concurenţiale din partea concurenţei
• Legislaţia restrictive.

III CONCLUZII
Într-un mod simplist, se poate consideră că o firma multinaţională este o firma care are capacitate
productivă într-un anumit număr de ţări. Fluxurile de profituri şi venituri pe care ele le generează
reprezintă componentă principala a fluxurilor de capital străin care se mişcă între ţări.
Conceptul IKEA contrazice legea cauza-efect: calitate ridicată la un preţ mai ridicat. Oferă
mobilă de foarte bună calitate la preţuri pe care şi le poate permite oricine; sau cel puţin aşa
susţin ei. Întregul concept presupune şi modul de ambalare şi transportare a produselor.
Strategia IKEA este bazată pe managementul costurilor prin contractarea producătorilor
proveniţi în mare parte din ţări cu forţă de muncă ieftină care au acces la materii prime şi au
dezvoltată infrastructură. Producţia în cantităţi mari a articolelor standardizate permite realizarea
economiileor de scala. În schimbul contractelor pe termen lung, închirierea echipamentului şi a
asistenţei tehnice din partea IKEA, furnizorii fabrică doar la preţuri reduse pentru IKEA. De
asemenea furnizorii trebuie să transporte componentele la unul dintre centrele mari de distribuţie
cum ar fi cel din Almhult. Cele doisprezece centre de distribuţie aprovizionează apoi diverse
magazine care sunt de fapt mini-depozite.
Compania se bucură de numeroase avantaje în urmă practicării producţiei pe baza de contract:
investiţii minime de capital, timp şi expertiză managerială, control asupra marketingului,
protejarea mărcii, evitarea riscului valutar şi a problemei finanţării, evitarea problemelor legate
de stabilirea preţului, surmontarea barierelor legate de importuri şi ISD-uri.
Consumatorii IKEA sunt în acelaşi timp şi producători deoarece majoritatea produselor trebuie
asamblate. Distribuţia finală este şi responsabilitatea clientului. Cu toate că firma îşi doreşte că
toţi clienţii săi să participe activ în procesul de vânzare-cumpărare nu sunt foarte stricţi în
această privinţa. Există o limita între ceea ce trebuie să facă singuri clienţii şi ceea ce angajaţii
IKEA pot face pentru ei. Clienţii economisesc foarte mult venind singuri la magazin, încărcându-
şi marfă achiziţionată şi asamblând ei mobilă.
Mulţi analişti economici globali sunt îngrijoraţi privind rolul firmelor multinaţionale în ţările cu
venituri scăzute şi au identificat un număr de probleme asociate cu investiţiile străine directe. În
mod egal, alţi economişti şi politicieni argumentează că activitatea firmelor multinaţionale
conduce la creştere şi dezvoltare. Iar răspunsul corect este cu siguranţă la mijloc, amândouă
teorii fiind aplicabile în anumite ţări cu anumite firme multinaţionale şi în anumite perioade.
IV Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/IKEA
2. https://www.google.ro/search?q=poze+ikea&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahU
KEwjm9pmUlsrRAhXGCMAKHTIlA7wQ_AUICCgB&biw=1366&bih=662
3. https://ro.scribd.com/doc/213360267/Prezentare-Ikea
4. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/ikea-marketing-international-
275550.html
5.