Pentru a fi studiate, corpul pasarilor se imparte in 4 parti, fiecare parte fiind

impartita in regiuni specifice. Cele 4 parti sunt:-cap

-gat
-trunchi
-membre

CAPUL:-este potrivit ca marime, care ca baza antomica: oasele craniului si ale

fetei si ne poate da relatii in legatura cu rasa, starea de sanatate, sexul si ,intr-o
oarecare masura, relatii despre tipul morfoproductiv

Principalele regiuni ale capului sunt:-ciocul

-creasta
-barbitele
-urechiusele
-urechile
-ochii
-fata

Ciocul:-la gaini este de forma conica acoperita la exterior de un invelis cornos

de consistenta tare
-lungimea ciocului este de 3-4 cm
-baza anatomica o formeaza cele 2 maxilare: inferior si superior, iar cel superior
fiind mai dezvoltat si usor incovoiat
-culoarea poate fi galbena, alba, inchisa. De regula culoarea este asemanatoare
cu culoarea unghiilor si fluierelor si putem sa ne dam seama de culoarea pielii

Creasta:-este o formatiune a pielii puternic vascularizata, inserata pe linia

mediana a capului de la mediana pana la crestet
-culoarea este rosie de diferite nuante in functie de starea fiziologica si cea de
sanatate
-forma este variabila si reprezinta un caracter de rasa si totodata este mai
dezvoltata la masculi si reprezinta un caracter sexual secundar
-principalele forme de creasta sunt:-simpla
-dubla
-tripla
-batuta
-sub forma de coronita
-sub forma de cornite
-sub forma de fluture
-sub forma de frunze de stejar
Creasta simpla:-are aspectul unei lame cu marginea superioara lubiera si
terminata posterior cu un lob rotunjit desprins de ceafa sub numele de fanion
-ca marime difera in functie de rasa, astfel:
-la rasele usoare creasta simpla este foarte dezvoltata,
-la rasele intermediare este potrivit de dezvoltata,
-la rasele grele este foarte putin dezvoltata
Creasta batuta:-se prezinta sub forma unei escrescente a pielii, cu partea
anterioara latita si presarata cu formatiuni granulate.
-lobul posterior este alungit si ascutit si desprins de ceafa si se numeste sageata
-la unele rase de gaini cresta batuta este aplecata mult in fata, creasta la care
lipseste lobul posterior, si poarta numele de lobata sau luciforma

Creasta tripla:-este formata din 3 lame joase concrescute la baza avand lama
din mijloc ceva mai dezvoltata

Barbitele:-sunt formatiuni ale pielii puternic vascularizate, inserate sub ramurile

curbate ale mandibulei
-reprezinta un caracter de rasa prin forma si marime si un caracter sexual
secundar

Urechiusele:-sunt formatiuni ale pielii de forma rotunda, ovala, elipsoidala, sub

urechea propriu-zisa. De regula, sunt de culoare rosie, iar in special, la rasele
usoare, sunt de culoare alba

Urechile:-sunt reprezentati prin deschiderea canalului auditiv la cca. 1cm in

spatele ochilor si putin mai jos de linia mediana. Nu au pavilionul extern. La
exterior sunt acoperite de pene mici si dese

Ochii:-sunt situati lateral, ceea ce face ca privirea sa fie monooculara. Forma

ochilor este rotunda sau ovala cu aspect bombat, aspect care ne poate da relatii
cu starea de sanatate si productivitatea. Astfel, privirea vioaie, cu ochi
stralucitori si proeminenti, marginea pleoapelor subtire, caracterizeaza pasarile
sanatoase si productive. Privirea somnolenta cu ochii infundati in orbita si fara
luciu si marginea pleoapelor ingrosate, caracterizeaza pasarile bolnave si slab
productive.

Fata:este regiunea din jurul ochilor cu suprafata golasa sau acoperita cu pene
rare si aspre

GATUL: -are ca baza anatomica vertebrele cervicale si se caracterizeaza prin:

lungime, grosime si forma. Lungimea si grosimea gatului variaza de la rasa la
rasa astfel:
-La rasele combatante, gatul este lung si subtire
-La rasele usoare gatul este tot lung si subtire
-La rasele intermediare gatul este potrivit de lung si gros in functie de
specialitate

D.p.d.v al formei, putem intalni o forma tronconica sau cilindrica. Aceste forme
sunt date de lungimea si abundenta penajului care la forma tronconica ajunge
sa acopere linia umerilor, iar la forma cilindrica nu ajung pana la linia umerilor.
TRUNCHIUL:-reprezinta cel mai voluminos segment al corpului si se
caracterizxeaza prin forma, marime si directie.
Ca forme puntem avea:
- forma patratica sau circulara. Forma caracterizata raselor grele sau asiatice si
la care lungimea, largimea si adancirea sunt egale, iar penajul este abundent

-forma trapezoidala. Cu baza mare inapoi, specifica raselor usoare

-forma dreptunghiulara. Ce caracterizeaza rasele intermediare si la care

lungimea este mai mare decat largimea si adancirea

-forma ovoidala. Cu partea rotunjita dispusa anterior specifica raselor

combatante

D.p.d.v al marimii, trunchiul poate fi purtat orizontal sau aproape orizontal

(rasele grele si rasele intermediare), mai mult sau mai putin oblic (rasele
usoare), oblic sau aproape vertical (rasele combatante)

Trunchiul este format din urmatoarele regiuni:-toarecele

-spinarea
-abdomenul
-reciunea cloacala
-coada

Toracele:-are ca baza anatomica intreg sternul cu apofizele sale, carena

sternala, coastele, claviculele, muschii pectorali si toracali
Este limitat anterior de baza gatului, linia umerilor, lateral de spinare, iar
posterior de apendicele xifoid si se caracterizeaza prin lungime, adancire,
largime, profunzime
Aceste dimensiuni variaza de la rasa la rasa astfel:
-la rasele grele toracele este adanc, larg, mai putin profund

-la rasele usoare toracele este profund si mai putin larg si adanc

-la rasele intermediare toracele este potrivit in functie de specializare

Adancimea toracala este data de distanta dintre varful anterior al carenei si linia
umerilor.
Largimea este data de distanta dintre fetele externe ale umerilor
Profunzimea este data de distanta de linia umerilor si curbura ultimei coaste
Toracele este format din urmatoarele sub regiuni:-capul pieptului
-pieptul propriu-zis
-sub-regiunea costala
 Capul pieptului:-este sub regiunea cuprinsa intre linia umerilor, varful
anterior al carenei si sub regiunea costala avand ca baza anatomica claviculele
si muschii
Aceasta regiune poate fi adanca sau mai putin adanca intre linia umerilor si
varful anterior al carenei, larga sau ingusta intre umeri si rotunjita sau ascutita
in functie de gradul de imbracare in muschi

Pieptul propiu-zis:-este regiunea cuprinsa intre varful anterior al carenei si

varful apendicelui sifois si are ca baza anatomica intreg sternul cu carena
sternala

Forma pieptului:-este data de gradul de imbracare cu muschi, iar

aprecierea se face prin palpare cand se determina forma carenei sternale

Sub-regiunea costala:-este regiunea cuprinsa intre lniia umerilor, capul

pieptului, abdomen si spinare si are ca baza anatomica coastele si muschii
intercostali

Spinarea:-este regiunea curpinsa intre baza gatului si linia umerilor si baza

cozii. Are ca baza anatomica: vertebrele dorsale, oasele spetei, vertebrele
lombosacrale si oasele bazinului si se caracterizeaza prin lungime, largime si
directie.
La rasele usoare spinarea este lunga, ingusta si purtata mai mult sau mai putin
oblic.
La rasele grele spinarea este scurta, larga, concava si purtata orizontal sau
aproape orizontal.
La rasele intermediare in functie de specializare, spinarea poate fi potrivit de
lunga, larga si purtata orizontal sau aproape orizontal.

Partea posterioara a spinarii poarta denumirea de sale, iar sub regiunea

formata din oasele ischium si pubis se numeste crupion.

Abdomenul:-este regiunea cuprinsa intre sub regiunea costala, apendicele

sifoid si oasele bazinului avand ca baza anatomica muschii abdominali
Abdomenul trebuie sa fie larg, voluminos si bombat iar la palpare moale si
elastic.
Abdomenul lipsit de elasticitate si atarnand caracterizeaza pasarile slab
productive

Regiunea cloacala:-este curpinsa intre abdomen, crupion si coada. La femele

regiunea cloacala trebuie sa fie stramta sau larga in functie de starea
fiziologica, iar la mascul stramta sau uscata

Coada:-are ca baza anatomica intreg pigostilul cu muschii caudali si se

caracterizeaza prin forma si directie. Forma si dezvoltarea cozii constituie, pe
deoparte, un caracter de rasa, iar pe de alta parte un caracter sexual secundar.
La rasele usoare coada are o forma de sece la mascul, iar la femele fie cu
rectrpcele stranse fie cu rectricele deschis in evantai.
La rasele grele coada este globuloasa, iar la intermediare este semiglobuloasa
Directia cozii este data de unghiul pe care-l formeaza linia spinarii cu penele
caudale.
Putem avea:-coada obliga, cand unghiul format este de aproximativ 135*
-coada orizontala, cand unghiul format este aproximativ 180*
-coada verticala, cand unghiul format este aproximativ 90*
-coada de “veverita”, cand are unghi <90*

Coada verticala si cea de “veverita” sunt considerate defecte la rase de

productie si caracter de rasa la rasele decorative.

MEMBRELE:-sunt reprezentate de aripi si de picioare

Aripile trebuie sa fie puternice si bine prinse de trunchi, dar nu si la cele de rasa
Aripile prea indepartate, ca si cele purtate in jos, reprezinta pasarile bolnave, cu
exceptia caracterelor de rasa
Regiunea umarului: cu baza anaotmica scapulo-hemurala

Regiunea bratului: cu baza anatomica humerus

Regiunea cotului posterior: cu baza anatomica articulatia humero-radio-ulnara

Regiunea antebratului: cu baza anatomica articulatia radio-ulnara

Regiunea cotului anterior: cu baza anatomica radio-ulno-carpo-metacarpiana

Regiunea varfului aripii: cu baza anatomica mecarpiene si falangiere

Aripa secundara: cu baza anatomica falanga degetului mare

Picioarele: principalele regiuni:

-Coapse: cu baza anatomica femurul, limitata de sold si de regiunea rotuliana
-Soldului ii corespunde baza anatomica osul coxofemural, iar regiunii rotuliane ii
corespunde articulatia femuro-tibio-tarso-rotuliana
-Gamba: cu baza anatomica tibio-tarso-fibula
-Fluierul: cu baza anatomica osul tarso-metatars. Este mai lung la rasele usoare
si intermediare si scurt si gros la rasele grele. La exterior, fluierul, este acoperit
de solzi cornosi de aceiasi culoare cu a ciocului. In treimea inferioara exista la
masculi o formatiune cornoasa numita pinteni.

Degetele au ca baza anatomica falangele. De regula fiecare picior are 4 degete,

unul e dispus posterior si altul anterior. Numaratoarea degetelor incepe cu cel
posterior si se numara astfel: 1-deget posterior; 2-deget partea interioara;
3-deget mijloc; 4-deget partea exterioara
 METODE DE APRECIERE A EXTERIORULUI LA PASARI

Principalele metode de apreciere sunt:-metoda libera

-metoda biometrica
-metoda punctelor
-metoda prin fotografiere

Indifirent de metoda care se foloseste este necesar ca in examinarea si

aprecierea exterioara sa se tina seama de:
-Aspectul general
-Conformatia corporala a fiecarei specii
-Armonia imbinarii regiunilor corporale

Examinarea si aprecierea exterioara se face in coformatie cu standardul rasei

hibridului sau firmei respective.
Printr-un standard se intelege totalitatea particularitatilor mediului exterior si
particularitatiilor medii de productie intalnite la rasa, hibridul sau forma
respectiva

Cerinte pentru un standard bun:

-sa dea relatii cat mai utile despre exterior
-sa dea relatii despre caracterele productive
-sa dea relatii despre caracterele biologice

Metoda libera

Prin aceasta metoda se poate aprecia exteriorul si starea de sanatate. Metoda

consta in aprecierea din ochi si prin palpare a diferitelor regiuni corporale si a
celor mai mici detalii exterioare utile pentru a putea caracteriza pasarea
respectiva. Este o metoda foarte usoara. Examinearea prin aceasta metoda se
face intr-o anumita ordine:
-se observa pasrea in libertate
-se prinde si se cantareste
-in final, se observa de aproape regiunea capului, gatului, trunchiului,
membrelor si dezvoltarea penajului.

Pentru a fi studiata de aproape, pasarea se contentioneaza, iar contentia se

face diferit la fiecare specie.

La gaini si bibilici: -se tine pasarea in palma cu capul spre examinator, astfel
incat, sa se sprijire pe stern si carena sternala. Degetul mijlociu al mainii se
trece printre picioare in asa fel incat acestea sa fie intre aratator, mijlociu si
inelar. Alta metoda este tinerea cu o singura mana de baza aripilor

La rate, gasti si curci: -se aseaza piricoarele pe o suprafata plana, se strang

aripile de trunchi si se apasa usor pe spinare. Dupa contentie, se determina prin
palpare lungimea si adancimea trunchiului, lungimea si largirea pieptului si
lungimea carenei sternale

Metoda biometrica
Consta in anumite masuratori si este considerata o metoda ajutatoare metodei
libere pentru ca inlatura subiectivismul. In functie de scopul urmarit exista mai
multe seturi de masuratori: -de masa
-de conformatie
-de crestere

Masuratorile de masa sunt necesare pentru a caracteriza in linii generale

dezvoltarea corporala a unei grupe de pasari

Masuratorile de crestere sunt necesare pentru a stabilii ritmul de dezvoltare la

unele regiuni la acelasi exemplar si la varste diferite. Incepe de la varsta de o zi
si examineaza saptamanal sau din 2 in 2 saptamani in funtie de scopul urmarit.
Aceste masuratori se face, de regula, de catre o echipa formata dintr-un
operator si 4 ajutoare din care:- 1 contentioneaza
-1 noteaza datele
-2 prind pasarile

Se recomanda ca aceeasi echipa sa aprecieze si sa contentioneze. Pentru a

putea fi masurate pasarile se contentioneaza iar metoda se face altfel decat cea
libera
-gaini si bibilici: se prind cu o mana de fluiere, una de baza aripilor, doar sa aiba
spinarea orizontala. O alta metoda consta tinerea cu o singura mana de fluiere
cu capul atarnand in jos

-ratele, gastele si curcile se contentioneaza ca si pentru metoda libera cu

exceptie si anume atunci cand se masoara lungimea pieptului, pasarile se intorc
pe spinare

PENAJUL PASARILOR DOMESTICE

Prin penaj se intelege imbracamintea externa a pasarilor. Importanta penajului
este data de faptul ca, acesta contribuie la zbor, protejeaza corpul de
temperaturi extreme, la stabilirea starii de sanatate si intretinere, varsta
Permite stabilirea gradului de naparlire, la recunoasterea diferitelor rase si
varietati si au importanta in import.

Penele de si acopera tot corpul ele nu cresc uniform pe suprafata acestuia.

Zonele de pe corp in care cresc pene se numesc pterii, iar zonele in care nu
cresc se numesc apterii.
Principalele zone pterii
-o dunga dorsala ce porneste de la cap si ajunge la vertebrele coccigiene
-o dunga ce porneste de la cap, se desparte in dreptul gusii, apoi se reuneste pe
partea posterioara a abdomenului pana la anus
-o dunga transversala pe umeri
-o dunga longitudinala pe fata externa a aripilor
-o dunga transversala pe coapse
-o dunga ce imbraca in totalitate gambele

De regula, grasimea sub cutanata se gaseste in aceste zone

Partile componente ale unei pene

O pana normala sau complet formata este alcatuita dintr-un tij si lama

Partea inferioara a tijului de forma cilindrica si implantata in cea mai mare parte
in piele se numeste ealamus sau radacina penei

Partea superioara este de forma prismatica si din ce in ce mai subtire catre varf
si dealungul caruia se insera lama se numeste rahis

Lama este formata din numeroase ramuri lungi si paralele dispuse de o parte si
de alta a rahisului, sub denumirea de barbe

Pe latura inferioara si superioara a fiecarei barbe se gasesc fiecare ramuri

secundare numite barbule

Barbulele de pe latura superioara fiecarei barbe sunt prevazute cu o serie de

carlige microscopice ce poarta denumirea de hamuli cu ajutorul carora se prind
de barbulele inferioare a barbei vecine

La baza lamei, barbulele nu sunt complet dezvoltate pe motiv ca le lipsesc

carligele si din aceasta cauza barbele sunt libere intre ele formand partea
pufoasa a penei

Pana care este formata dintr-un numar restrans de barbe libere la baza lamei,
poarta denumirea de pana cu lama intreaga sau pana intrerupta

Pana care are pe jumatate rahisului barbe libere se numeste pana semipufoasa

Pana unde are barbele libere la nivelul rahisului se numeste pana pufoasa sau
puf cu rahis

Pana careia ii lipseste rahisul si barbe care pornesc din calamus se numeste puf
sau puf fara rahis

Pana formata numai din tij poarta denumirea de pana paroasa

Tipuri de penaj
Dupa functia si locul penelor de pe tot corpul pasarilor poate fi: de acoperire, de
incalzire sau paros.

Penajul de contur si acoperire reprezinta masa principala a penajului si este

format din pene mari sau pene propriu-zise si pene mici sau fulgi.
Penele mari sunt pene cu lama intreaga ce se gasesc la aripa si coada.
Penele mari de la aripa poarta denumirea de remige si au rol in zbor,
determinarea gradului de naparlire, determinarea varstei si in determinarea
sexului

Sunt de 2 feluri: -primare: in numar de 9-11, luati in medie 10, dispusi pe partea
superioara a varfului.
-secundare: in numar de 15 dispuse pe partea posterioara a
antebratului

Remigele primare: -sunt separate de cele secundare printr-o pana mai mica cu
rahisul drept, cu lama simetrica si varful rotunjit, dispusa in dreptul oaselor
carpiene, pana ce poarta denumirea de pana axiala
-sunt lungi, cu rahisul usor curbat, cu lama asimetrica si cu
varful oarecum ascutit, iar cele secundare sunt scurte, rahis usor curbat, lama
simetrica si varful oarecum rotunjit

Penele mari de la coada poarta denumirea de retrice. Au o forma oval alungita,

sunt in numar de aproximativ 14 si au rol de directie pentru pasarile care zboara
si rol in mentinerea echilibrului pentru cele care nu zboara. Retricele au rahisul
drept, lama simetrica si varful oarecum rotunjit. La masculii de rasele usoare, la
gaini, retricele au forma de secera.

Atat remigele cat si retricele sunt acoperite la baza pe ambele fete de pene mai
mici cu lama intreaga, pene ce poarta denumirea de tectrice. Forma acestor
pene este data de forma penelor pe care le acopera.

Penele mici acopera tot restul corpului si sunt reprezentate de penele

semipufoase. Fulgul are o forma ovala cu varful rotunjit, iar rahisul urmeaza
curbura regiunii corporale pe care o acopera.

La gaini pe gat si pe sale, fulgii sunt alungiti, inchisi si alungiti la varf si se

numesc lanțete.

Penajul de incalzire: -este format din pene pufoase si puuf si au rolul de a

asigura un strat termo-izolant mai bun. Acelasi rol il are si partea pufoasa a
penelor din penajul de acoperire.
Penajul de acoperire: -creste in zonele pterii, cat si apterii si este mai abundent
pe abdomen si la pasarile crescute in frig
Penajul paros: -este rar intalnit pe corpul pasarilor si are rol decorativ.