X Patrimoniu Turistic Alim

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul Phare TVET RO 2OO2/OOO–586. O5. O1. O2. O1. O1
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X - a
DOMENIUL: Turism şi alimentaţie

CALIFICAREA: Lucrător în alimentaţie
NIVELUL: 1
MODULUL: Patrimoniu turistic
2005
PATRIMONIU TURISTIC
clasa a x a
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
AUTOR
prof. Daniela Andronache – Colegiul Tehnic „Octav Onicescu” Botoşani
CONSULTANŢĂ:
Dana Stroie----expert CNDIPT
Cristian Dincă expert local
Modulul I: Patrimoniul turistic
CUPRINS
CUPRINS..............................................................................................................3
1. INTRODUCERE ............................................................................................4
1.1 Unităţi de competenţă relevante pentru modul .......................................5
1.2 Obiective urmărite ..................................................................................6
1.3 Fişa de descriere a activităţilor ...............................................................7
2. MATERIALE DE REFERINŢĂ ......................................................................8
2.1 Fişa de documentare nr. 1......................................................................8
2.2 Fişa de documentare nr. 2....................................................................10
2.3 Fişa de documentare nr.3………………………………………………….10
2.4 Glosar de
termeni………………………………………………………….1111
3. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI ...............................................................133
3.1 Fişa de lucru nr.1................................................................................133
3.2 Fişa de evaluare nr. 1 ........................................................................155
3.3 Fişa de lucru nr.2...............................................................................188
3.4 Fişa de lucru nr. 3…………………………………………………………………………………….19
3.5 Fişa de evaluare nr. 2..........................................................................21

4. SOLUŢII SI SUGESTII METODOLOGICE ................................................233
4.1 Fişa de lucru nr. 1...............................................................................233
4.2 Fişa de evaluare nr.1..........................................................................266
4.3 Fişa de lucru nr. 2....................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.7
4.4. Fişa de lucru nr. 3…………………………………………………………..28
4.5 Fişa de evaluare nr.2.................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.9
4.6 Portofoliu…………………………………………………………………….31
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................32
Domeniul: Turism şi alimentaţie 3

Calificarea: Lucrător în alimentaţie
1. INTRODUCERE
Auxiliarul curricular este un material care cuprinde informaţii ce vin in sprijinul

profesorului si al elevului. El oferă sugestii metodologice pentru activităţile propuse
elevilor, cuprinzând şi exemple rezolvate de exerciţii şi aplicaţii.
Fişele de documentare incluse pot fi utilizate de către profesor ca folii de
prezentare pentru retroproiector sau pot fi utilizate ca fişe conspect ce pot fi folosite
atunci când activitatea elevilor se organizează pe grupe. Aceste fişe reprezintă un alt
mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult mai atractiv pentru elevi
şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare - învăţare.
Toate activităţile şi exerciţiile propuse elevilor spre rezolvare urmăresc atingerea
criteriilor de performantă in condiţiile de aplicabilitate stabilite în Standardele de
pregătire profesională. Activităţile prezentate în acest ghid pregătesc elevii în vederea
evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probe de evaluare prezentate în
standarde.
Acest material a fost elaborat pe baza Standardelor de pregătire profesională
pentru nivelul 1, calificarea “lucrător în hoteluri” şi respectând curriculum pentru clasa a
X-a Şcoala de Arte şi Meserii, pentru pregătirea de bază în domeniul Turism şi
alimentaţie.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din SPP pentru obţinerea certificatului de
competenţă profesională. De aceea este necesară validarea integrală a competenţelor
din SPP prin probe de evaluare.

1.1 Unităţi de competenţă relevante pentru modul
U12 – Potenţialul turistic
C1 – Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale ;
C2 – Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice ;
U1 - Comunicare şi numeraţie
C 6 - Prelucrează grafic rezultatele obţinute într- o operaţie simplă.

1.2 Obiective urmărite
După parcurgerea acestor unităţi elevii vor fi capabili:
• ...să ştie:
• definiţia potenţialului turistic;
• componentele potenţialului turistic natural şi antropic;
• caracteristicile obiectivelor turistice naturale şi antropice;
• ...să înţeleagă:
• deosebirile dintre obiectivele turistice naturale şi antropice;

• importanţa obiectivelor turistice naturale şi antropice în
oferta turistică.
• ...să poată:
• furniza clienţilor informaţii cu privire la obiectivele turistice
naturale şi antropice ;
• identifica mărimile necesare întocmirii graficelor şi
diagramelor;
• trasa grafice şi diagrame simple.

1.3 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în modulul “Patrimoniu turistic” pentru

unităţile de competenţă U12 şi U1. Acest table vă va fi folositor în procesul de colectare
a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.
Competenţa Sarcina de lucru Obiective Rezolvat

U 12 : Potenţialul turistic
Exerciţiul nr. 1.1. Defineşte
C12.1 potenţialul turistic
Exerciţiul nr. 1.3. Identifică
componentele
turistice naturale
Exerciţiul nr. 1.2.; Caracterizează
1.4. obiectivele
turistice naturale
Exerciţiul 2.1.; 2.2. Identifică
C12.2 componentele
turistice antropice
Exerciţiul 3.1.; 3.2. Caracterizează
obiectivele
turistice antropice
Exerciţiul 3.1. Informează turiştii
U 1 ;Comunicare şi numeraţie
C1.6 Exerciţiul 3.2. Prelucrează grafic
rezultatele
obţinute într-o
operaţie simplă.

2. MATERIALE DE REFERINŢĂ
2.1 Fişa de documentare nr. 1
Structura potenţialului turistic natural

Potenţialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor (naturale
şi antropice) ce se constituie ca atracţie turistică şi care se pretează unei amenajări
pentru vizitarea şi primirea turiştilor.
Potenţialul turistic natural reprezintă componentele cadrului natural.
POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

Relief Clima Hidrografia Vegetaţia Fauna Natura
ocrotită
Trepte şi forme Cuprinde Formată din Reprezentată Reprezintă Reprezintă
de relief:peisaj, regimul următoarele prin parcuri, fondul parcuri
forme bizare precipitaţiilor, elemente de pajişti, cinegetic naţionale şi
de relief, temperatura şi potenţial arborete, (vânat cu păr şi rezervaţii ale
structuri umiditatea turistic:râuri, păduri de pene), fondul biosferei
geologice şi aerului, stratul fluvii, lacuri interes social- piscicol, spcii
fenomene de zăpadă, naturale, recreativ faunistice
geologice, durata de terapeutice, ocrotite
monumente ale strălucire a Marea Neagră,
naturii soarelui, Delta Dunării,
brizele ape minerale şi
montane şi termominerale
marine
Cuvinte cheie: rezervaţie naturală
rezervaţia biosferei
faună
floră

Formele de turism specifice componentelor potenţialului turistic natural
Relieful- se constituie atât ca atracţie turistică de sine stătătoare, cât şi

ca suport pentru alte elemente de potenţial (hidrografie, floră,
faună)
-formele de turism practicate sunt: drumeţia, alpinismul, odihnă şi
recreere, speoturism.
Clima- constituie o condiţie de bază pentru practicarea unor forme de
turism:
• sporturi de iarnă
• cură heliomarină
• climatoterapia
Hidrografia- favorizează practicarea turismului de sfârşit de săptămână,
de pescuit, de cură heliomarină, de practicarea sporturilor
nautice, de tratament balnear.
Vegetaţia- prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă,
recreere, agrement, ştiinţific.
Fauna- favorizează practicarea turismului de vânătoare, de pescuit
sportiv, ştiinţific, de cunoaştere.
Natura ocrotitoare- reprezintă baza pentru turismul profesional şi de
cunoaştere.
Cuvinte cheie: alpinism

speoturism

Potenţialul turistic antropic

Componentele potenţialului turistic antropic
POTENŢIAL ANTROPIC
CULTURAL ISTORIC TEHNICO-ECONOMIC SOCIO-DEMOGRAFIC
1. Vestigii arheologice: 1. Amenajări hidroenergetice, 1. Populaţie
greceşti, dacice, romane, medievale. baraje, lacuri de acumulare. 2. Aşezări urbane, rurale
Exemplu: Exemplu: Exemplu:
cetatea Sarmisegetusa, Histria, Porţile de Fier, Lacul Vidraru Bucuresti, Cluj-Napoca. Iasi,
Sighişoara 2. Canale de navigaţie, Timisoara
2. Monumente istorice de arta şi drumuri şi poduri Sate turistice: Marginea,

arhitectură Exemplu: Moldoviţa, Bran
Exemplu: Podul de la Cernavodă.
Biserica Neagră din Braşov, Castelul 3. Diferite unităţi economice

Peleş, Monumentul Eroilor de la ferme agricole, centre viticole.
Marăşesti. Exemplu:
3. Elemente de etnografie şi Centre viti-vinicole Cotnari,
folclor. Panciu, Murfatlar, Drăgăşani.
Exemplu:
costumele populare, Târgul de Fete

de pe Muntele Găina
4. Instituţii şi evenimente cultural

artistice
Exemplu:
case memoriale, Festivalul muzical

George Enescu
Cuvinte cheie: antropice

cetăţi medievale
vestigii arheologice
itinerarii

2.4 Glosar de termeni
Aeroionizare tratament cu ioni atmosferici (eliberaţi prin descărcări electrice

sau prin evaporarea apei)
Alpinism ramură sportivă care cuprinde ascensiunile în munţi, în
special escaladarea părţilor greu accesibile ale acestora
Aerosol sistem prin care se realizează împrăştierea mecanică în aer sau
într-un gaz a unor particule solide sau lichide .
Antropic fenomen datorat acţiunii omului, cu urmări asupra reliefului,
vegetaţiei şi climei.
Balnear privitor la băile de mare.
ă
Cură tratament medical constând din aplicarea metodică a unor
mijloace terapeutice.
Defileu vale transversală îngustă, adâncă şi lungă, săpată de o apă
curgătoare în zonele muntoase, generând un peisaj de o
atracţie deosebită
Demografic element constitutiv al societăţii, exprimat de densitatea
populaţiei, ritmul de creştere, structura şi mobilitatea ei.
ă
Faună totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune
Fitoterapie tratament cu preparate din plante medicinale
ă
Floră totalitatea plantelor care trăiesc într-o anumită regiune a
globului, sau într-un anumit mediu
Helioterapie tratament care constă în expunerea corpului omenesc la
acţiunea razelor solare ultraviolete, folosit în rahitism,
reumatism, tuberculoză osoasă, unele boli de piele; baie de
soare
Peşşteră
ă cavitate, scobitură naturală subterană adâncă şi mar, formată
prin dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltraţie;
grotă
Rezervaţţie naturală
ă suprafaţă de teren în care natura este protejată integral sau
parţial (botanic, faunistic, forestier, speologic, ştiinţific, istoric,
marin, mixt) pentru frumuseţea sau particularităţile peisajului
natural şi antropic şi în care sunt interzise activităţile care ar
dăuna echilibrului ecologic
Salinitate conţinutul în săruri al unei ape sau al unui sol
Speoturism formă de turism specializată în studierea peşterilor
Talasoterapie tratament terapeutic care constă în băi de mare asociate cu aer
marin, folosit în boli ca: reumatismul cronic, sinuzita.

3. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
3.1 Fişa de lucru nr.1
I. Completaţi în text spaţiile libere:
Resursele turistice cuprind ansamblul ……(1)……turistice……(2)… şi … (3)….
dintr-o, regiune sau ţară.
II. Organizaţi-vă pe grupe de câte …elevi şi caracterizaţi următoarele zone
de atracţie turistică din ţara noastră:
Carpaţii româneşti
Litoralul Mării Negre
Delta Dunării
Pentru realizarea acestei activităţi, fiecare grupă va caracteriza câte o
zonă turistică, folosind harta şi ghidul turistic.
III. Încadraţi următoarele obiective turistice naturale în rubricile
corespunzătoare:
Obiectiv turistic Caracteristici
Tip Localizare Trăsături generale
Cocoşul de munte,
căpriorul, mistreţul
Lacul Sf. Ana
Peştera Ialomicioara
Cheile Bicazului
Rezervaţia Babele

IV. Se prezintă următorul itinerar turistic:
Bucureşti- Sinaia- Buşteni- Predeal- Braşov- Victoria- Bâlea Lac-
Bâlea Cascadă- Lacul Vidraru- Curtea de Argeş- Bucureşti
Folosind harta şi ghidul turistic, identificaţi componentele
potenţialului turistic natural.

3.2 Fişă de evaluare nr. 1
Tema: Structura potenţialului turistic natural
I. Alegeţi varianta corectă de răspuns- 2,5 puncte
1. Lacul Amara face parte din categoria lacurilor de câmpie pentru:
a). agrement
b). recreere şi odihnă
c). tratament balnear
2. Pădurile de stejar cu aspect exotic, Letea şi Caraorman, se întâlnesc în:
a). Munţii Căliman
b). Câmpia Română
c). Valea Oltului
d). Delta Dunării
3. Precizaţi care din următoarele elemente se înscriu printre particularităţile
potenţialului turistic al Mării Negre:
a). acţiunea aerosolilor
b). prezenţa mofetelor
c). valorile de etnografie şi folclor
4. Peştera Topolniţa este situată în:
a). Munţii Banatului
b). Podişul Mehedinţi
c). Munţii Apuseni
d). Munţii Bucegi
5. Mofetele sunt emanaţii de:
a). dioxid de carbon
b). gaze de sondă
c). gaz metan

II. Notaţi fiecare enunţ cu litera A dacă consideraţi că acesta este adevărat şi cu
F dacă apreciaţi că enunţul este fals-1,5 puncte
6. Vegetaţia submediteraneană se întâlneşte în Valea Cernei.
7. Barajul Vidraru face parte din categoria resurselor turistice naturale.
8. Stânca cu formă bizară, numită ’’ Sfinxul’’, se găseşte în Munţii Apuseni.
III. 9. Enumeraţi patru componente ale potenţialului turistic natural-1punct
a). relieful
b)…………….
c)…………….
d)…………….
e)…………….
10. Enumeraţi patru resurse naturale din România, folosind harta şi ghidul
turistic: Lacul Techirghiol, izvoarele minerale din staţiunea Borsec………………-1 punct
IV. Completaţi tabelul următor, după modelul dat, cu obiective turistice naturale.
Marcaţi cu ’’X’’, pentru fiecare obiectiv turistic, căsuţa corespunzătoare
componentei turistice în care se pot încadra- 3 puncte

Componenta turistică naturală

Nr. Obiectiv Rezerva
crt. turistic Relief Climă Hidrografie Floră Faună ţii
naturale
1. Stratul de
zăpadă de
pe Semenic
2. Peştera
Scărişoara
3. Lacul Roşu
4. Pădurile de
liliac
5. Fondul
cinegetic:
ursul, cerul,
râsul
6. Rezervaţia
Parcul
Naţional
Retezat
Din oficiu se acordă 1 punct.
Total punctaj: 10 puncte.

3.3 Fişa de lucru nr.2
1. Completaţi tabelul de mai jos:
Nr. Obiectivul turistic Componenţa de potenţial Localizare
crt. antropic antropic
1. Sarmisegetusa Vestigii arheologice Munţii Orăştie
2. Monumente istorice şi de Sinaia
artă: castele şi palate
3. Ansamblul sculptural Târgu- Jiu
al lui Brâncuşi
4. Mănăstirea Voroneţ Monumente istorice şi de
artă: mănăstiri
5. Case memoriale Ipoteşti
6. Muzeul Antipa Bucureşti
7. Cetăţi medievale
8. Serbările zăpezii
2. Decupaţi şi lipiţi diferite obiective turistice antropice, grupaţi-le după
zona sau caracteristici. Realizaţi o mapă cu aceste obiective.

3.4. Fişa de lucru nr.3
1. La hotelul “Turist” situat în următoarele oraşe: Craiova, Braşov, Constanţa,
Sibiu, Baia-Mare, soseşte un grup de turişti. Ei doresc să viziteze obiectivele
turistice antropice din zonele menţionate mai sus.
Pentru prezentarea obiectivelor turistice se procedează în felul următor:
• se va împărţi clasa în cinci grupe
• fiecare grupă îşi va alege câte o zonă
• utilizând materialul bibliografic adecvat, elevii vor identifica obiectivele
antropice din zona respectivă şi vor completa tabelul de mai jos
• fiecare grupă îşi va alege un lider care va prezenta în faţa clasei
informaţiile legate de caracterizarea obiectivelor
Nr. Componenta
Obiectiv turistic Caracterizare
crt. turistică antropică

2. Se dă următorul itinerar turistic:
Bucureşti – Sinaia – Predeal – Pârâul Rece – Râşnov – Bran – Rucăr –
Târgovişte – Bucureşti.
Organizaţi-vă pe grupe de câte …….. elevi şi folosind harta turistică şi
ghidul turistic realizaţi următoarele sarcini de lucru:
- calculaţi lungimea traseului turistic
- precizaţi obiectivele turistice, naturale şi antropice, specifice itinerariului
caracterizaţi câte două obiective turistice naturale şi antropice de pe
parcursul traseului turistic.

3.5. Fişă de evaluare nr. 2
Tema: Structura potenţialului turistic antropic şi natural
I. Alegeţi varianta corectă de răspuns- 0,6 puncte
1. Casa Memorială ‘’Ciprian Porumbescu’’ se află în localitatea :
a). Braşov
b). Cluj- Napoca
c). Stupca
d). Suceava
2. Castelul Bran se încadrează în categoria:
a). elemente de etnografie şi folclor
b). aşezări rurale
c). monumente istorice, de artă şi arhitectură
d). instituţii şi evenimente cultural- artistice
3. Din categoria vestigiilor arheologice şi monumente istorice fac parte:
a). centrele meşteşugăreşti, ruinele cetăţilor dacice
b). porţile maramureşene, Palatul Culturii din Iaşi
c). mănăstirile din Moldova, muzeele etnografice
d). Cetatea Histria şi Biserica Neagră din Braşov
II. 1.Exemplificaţi cel puţin cinci resurse antropice din România, folosind ghidul
turistic- 1 punct
- Biserica Neagră din Braşov, Muzeul Antipa din Bucureşti,………………………………
III.
4. Grupaţi următoarele resurse turistice in cele doua categorii resurse
naturale si resurse antropice- 3 puncte

- Mănăstirea Cozia, Lacul Roşu, Fenomenul geologic Detunatele, Mofetele de
la Băile Tuşnad, ’’Coloana Infinitului’’ de la Tg. Jiu, Casa Memorială de la
Stupca.
A. Resurse naturale B. Resurse antropice
5. Realizaţi asocierea elementelor din coloana A cu cele din coloana B:
A. B. 3 puncte
1. Staţiunea Sinaia a. Peştera Vântului
2. Băile Tuşnad b. Cetatea de Scaun
3. Bucureşti c. Castelul Peleş
4. Suceava d. Mofetele
5. Şuncuiuş e. Cimitirul Vesel
6. Săpânţa f. Atheneul Român
1…………; 2…………; 3……………; 4…………….; 5………………..; 6……………………;
IV. Se prezintă următoarele componente de potenţial antropic - 1, 4 puncte
Biblioteca Bathyaneum- Alba- Iulia, Biserica Trei Ierarhi- Iaşi, Casa
Sfatului- Braşov, Cetatea Alba- Iulia, Barajul Vidraru, Mănăstirea Voroneţ,
Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă de la Suceava.
Încadraţi aceste componente în tabelul prezentat mai jos :
Vestigii Monumente Elemente de Instituţii şi Potenţial
arheologice istorice şi de etnografie şi evenimente tehnico-
artă folclor culturale economic

4. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE
4.1 Fişa de lucru nr. 1
I.
(1) - atracţiilor
(2) - naturale
(3) - antropice
II. Carpaţii Româneşti

-acoperă o treime din supraţa ţării.
Prezintă următoarele particularităţi:
• Diversitatea şi atractivitatea peisajelor generate de diferite forme de
relief:
- relieful glaciar din Munţii Rodnei, Făgăraş, Parâng, Retezat. Prezenţa
cheilor (Cheile Nerei, Cheile Turzii…), defileelor (Defileul Mureşului,
Defileul Oltului, Defileul Dunării), peşterilor (Peşterile Urşilor, Scărişoara,
Cetăţile Topolniţa din Podişul Mehedinţi)
- relieful vulcanic: ex.: conurile vulcanice din Munţii Harghitei şi Călimani.
• Prezenţa văilor pitoreşti: Valea Prahovei, Valea Oltului, Valea
Argeşului……………
• Lacuri glaciare din Munţii Retezat, Rodnei, Făgăraş
• Lacuri de mare atractivitate: Lacul Sfânta Ana, Lacul Roşu
• Domenii schiabile din Masivele Postăvarul, Bucegi, Gârbova,
Vlădeasa, Semenic
• Existenţa unui important fond cinegetic (ursul brun, cerbul, râsul,
căpriorul, mistreţul, cocoşul de munte), şi piscicol, datorită bogăţiei
speciilor.
• Prezenţa unor rezervaţii naturale: Parcul Naţional Retezat, Pietrosul
Rodnei, Cetăţile Ponorului, Complexul carstic de la Scărişoara.

Litoralul Mării Negre

-cuprins între Braţul Chilia şi localitatea Vama Veche, având o lungime de
245 km.
• orientarea plajelor spre est, sud- est
• plaja coboară lent în mare, favorizând băile în mare
• lăţimea relativ mare a plajelor, de 500 m în Mamaia
• prezenţa nisipului şi calitatea acestuia
• compoziţia chimică a apei de mare şi salinitatea redusă
• prezenţa aerosolilor
• prezenţa valurilor
• lipsa curenţilor puternici
• bogăţia resurselor balneare (ape minerale şi mezotermale,
lacuri sărate şi sulfuroase, nămoluri terapeutice)
• temperaturile moderate şi prezenţa brizelor
Delta Dunării
-are o suprafaţă de 4375 kmp
• plajele întinse din zona litorală de la Sulina, Portiţa, Sfântu Gheorghe
• prezenţa dunelor de nisip: Letea, Caraorman
• fauna ornitologică foarte bogată, ’’ paradisul păsărilor’’ faunat de peste
280 de specii (pelicanul creţ, egreta, flamingo)
• un important fond cinegetic şi piscicol
• vegetaţie de mare diversitate: păduri de stejar cu aspect exotic: Letea
şi Caraorman

III.
Obiectiv turistic Caracteristici
Tip Localizare Trăsături generale
Cocoşul de munte, Fauna Munţii Călimani, -specii faunistice ocrotite, care generează
căpriorul, mistreţul Rodnei, Ceahlău, practicarea următoarelor forme de turism:
Bistriţei vânătoare, turism de cunoaştere, ştiinţific
Lacul Sf. Ana Hidrografia Munţii Harghitei -lac de origine vulcanică
Peştera Ialomicioara Relief Munţii Bucegi -creează condiţii pentru practicarea unei
multitudini de forme de turism: speoturism,
turism de cunoaştere, ştiinţific
Cheile Bicazului Relief Munţii Hăşmaşul -atractivitatea peisajului, practicarea
Mare şi Munţii alpinismului, floră, faună
Ceahlău
Rezervaţia Babele Natura Munţii Bucegi -atractivitatea peisajului, importanţă pentru
ocrotită turismul profesional, de cunoaştere, floră,
faună
IV.
Localităţi Poziţionare geografică Componente naturale
Sinaia -denumită şi ’’Perla Carpaţilor’’ -factori naturali de cură: bioclimat tonic, stimulent, aer curat,
-dispusă la poalele Muntelui apă minerală sulfuroasă oligo minerală
Furnica, din Masivul Bucegi -Rezervaţia naturală Bucegi, aflată în parcul oraşului
-floră şi faună caracteristică
Munţilor Bucegi
Buşteni -situată la poalele Munţilor Jepii -factori naturali de cură: bioclimat tonic, stimulent, ape
Mici minerale clorurate, iodurate
-punct de organizare a numeroase drumeţii şi excursii pe
platoul Bucegi, în zona Zamora, la cascada Urlătoare
Predeal -oraş străjuit de masivele -climat montan, stratul de zăpadă se menţine peste 100 de
muntoase Bucegi, Postăvarul, zile, ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă
Piatra Mare şi Clăbucet -factori naturali de cură
Braşov -situat în Depresiunea Braşov -oraşul este străjuit de Dealul Tâmpa, acoperit în întregime
cu păduri, constituind rezervaţie ştiinţifică, fiind descoperite
obsiga bârsana şi crucea voinicului
Lacul -situat în Munţii Făgăraş -este cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraş
Bâlea
Cascada -situată în Munţii Făgăraş, pe -cade de la o înălţime de 50m, pe un perete de stâncă
Bâlea drumul Transfăgărăşan aproape vertical
-lacul şi împrejurimile formează Rezervaţia Naturală Bâlea,
întinsă pe 200 ha; fauna- reprezentată de capra neagră

4.2. Fişa de evaluare nr. 1

Fişa de evaluare nr.1
I. 1----c
2----d
3----a
4----b
5----a 5x 0,5= 2,5 puncte
II. 6---A
7---F
8---F 3x 0,5= 1,5 puncte
III. 9. b.- hidrografie

c.- vegetaţie
d.- climă
e.- faună 4x 0,25= 1 punct
10. Lacul Amara, Peştera Urşilor, Vulcanii Noroioşi, Valea Prahovei, Cheile
Turzii…… 4x 0, 25= 1 punct
IV.
Nr. Obiective Componenta turistică naturală
crt turistice Relief Climă Hidografie Vegetaţia Fauna Rezervaţii
naturale
1. Stratul de X
zăpadă de pe
Semenic
2. Peştera X
Scărişoara
3. Lacul Roşu X
4. Pădurile de liliac X
5. Fondul cinegetic X
6. Rezervaţia Χ
Retezat

4.3. Fişa de lucru nr. 2
1.
Nr. Obiectivul turistic Componenta de Localizare
crt. antropic potenţial antropic
1. Sarmisegetusa Vestigii arheologice Munţii Orăştie
2. Castelul Peleş Monumente istorice şi de Sinaia
artă: castele şi palate
3. Ansamblul sculptural al Monumente istorice şi de Târgu- Jiu
lui Brâncuşi artă: monumente de artă
4. Mănăstirea Voroneţ Monumente istorice şi de Bucovina
artă: mănăstiri
5. Casa Memorială ’’Mihai Case memoriale Ipoteşti
Eminescu’’
6. Muzeul Antipa Instituţii şi evenimente Bucureşti
cultural-artistice
7. Cetatea Sighişoara Cetăţi medievale Sighişoara
8. Serbările zăpezii Evenimente culturale Vatra Dornei
Azuga
Buşteni

4.4. Fişa de lucru nr. 3
6. Se evaluează următorii itemi:
Itemi Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV GRUPA V

Alegerea materialului şi
utilizarea acestuia
Identificarea obiectivelor
antropice din zonă
Caracterizarea obiectivelor
antropice
Prezentarea
Pentru evaluarea fiecărui item, se aplică un punctaj de la 1 la 10. După
prezentarea făcută de fiecare grupă se calculează punctajul total.
2. Se evaluează următorii itemi:
Nr. Itemii Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV Grupa V

crt
1. Folosirea
materialelor
2. Trasarea
itinerariului
3. Determinarea
distanţei
4. Precizarea
obiectivelor
naturale
5. Precizarea
obiectivelor
antropice
6. Caracterizarea
obiectivelor
turistice naturale
7. Caracterizarea
obiectivelor
turistice antropice

4.5. Fişa de evaluare nr. 2
I. 1----c
2---c 3x 0,2= 0, 6 puncte
3---d
II. 4. Se exemlifică cinci obiective antropice:

- Castelul Peleş ;
- Casa Memorială de la Ipoteşti
- Castelul Bran 5x 0,2= 1 punct
- Mănăstirea Voroneţ
- Cimitirul Vesel de la Săpânţa
III. 4. 6x 0, 5= 3 puncte
Resurse naturale Resurse antropice
Lacul Roşu Mănăstirea Cozia
Fenomenul geologic Detunatele Coloana Infinitului de la Tg. Jiu
Mofetele de la Băile Tuşnad Casa memorială de la Stupca
5. 1----c
2----d
3----f 6x 0, 5= 3 puncte
4----b
5----a
6----e

IV.
Vestigii Monumente istorice Elemente de Instituţii şi Potenţialul
arheologice şi de artă etnografie şi folclor evenimente tehnico-
culturale econonic
Cetatea Biserica Trei Festivalul datinilor şi Biblioteca Barajul
Alba- Iulia Ierarhi- Iaşi obiceiurilor de Bathyaneum- Vidraru
iarnă- Suceava Alba- Iulia
Mănăstirea Voroneţ Casa Sfatului-
Braşov
7x 0,2= 1,4 puncte

4.6. PORTOFOLIU
Este o metodă complementară de evaluare, flexibilă, complexă,

integratoare ca alternativă viabilă la modalităţile tradiţionale de evaluare. Datorită
acestor caracteristici se impune din ce în ce mai mult atenţiei şi interesului profesorilor
în practica şcolară.
O funcţie importantă pe care o preia portofoliul este aceea de investigare
a majorităţii ’’produselor’’ elevilor reprezentând în acelaşi timp un stimulent pentru
desfăşurarea întregii game de activităţi didactice.
Scopul unui portofoliu este acela de a confirma faptul că ceea ce este
cuprins în obiectivele învăţării reprezintă, în fapt, şi ceea ce ştiu elevii sau sunt capabili
să facă.
Portofoliul poate cuprinde momente relevante ale progresului elevului,
servind ca instrument de evaluare destinat profesorului sau ca instrument de
autoevaluare pentru elevi.
Portofoliul stimulează creativitatea, ingeniozitatea şi implicarea personală
a elevului în activitatea de învăţare, dezvoltând motivaţia intrinsecă a acestuia şi oferind
astfel profesorului date esenţiale despre personalitatea elevului ca individualitate în
cadrul grupului.
Portofoliul, ca instrument în evaluarea curentă, îşi dovedeşte utilitatea
furnizând informaţii esenţiale profesorului, pe baza cărora acesta îşi poate întemeia o
idee despre performanţa elevului pe o perioadă mai lungă de timp.
Portofoliul reprezintă ’’cartea de vizită’’ a elevului, urmărindu-i progresul de
la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul.
Portofoliul oferă o imagine clară asupra evoluţiei elevului, reflectând
motivaţia pentru învăţare şi constituind o modalitate eficientă de comunicare a
rezultatelor şcolare şi a progreselor înregistrate atât pentru elev, cât şi pentru părinţi.

BIBLIOGRAFIE
1. Bran Florina, I. Istrate, Anca Gabriela Roşu - Economia turismului şi mediului
înconjurător, Editura Economică, Bucureşti, 1996
Anca Gabriela Roşu
2. Rodica Minciu - Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2004
3. Rodica Minciu - Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Sylvi, Bucureşti, 1995
4. Standard de Pregătire Profesională- Domeniu: Turism şi alimentaţie, Nivelul I
Site-uri web:
- www.altavista.com
- www.romanianturism.ro
- www.totaltourism.ro


X Patrimoniu Turistic Alim

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

X Patrimoniu Turistic Alim

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul Phare TVET RO 2OO2/OOO–586. O5. O1. O2. O1. O1

DOMENIUL: Turism şi alimentaţie

MODULUL: Patrimoniu turistic

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

3.3 Fişa de lucru nr.2...............................................................................188

3.4 Fişa de lucru nr. 3…………………………………………………………………………………….19

3.5 Fişa de evaluare nr. 2..........................................................................21

Domeniul: Turism şi alimentaţie 3

Auxiliarul curricular este un material care cuprinde informaţii ce vin in sprijinul

Domeniul: Turism şi alimentaţie 4

1.1 Unităţi de competenţă relevante pentru modul

U12 – Potenţialul turistic

C1 – Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale ;

C2 – Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice ;

C 6 - Prelucrează grafic rezultatele obţinute într- o operaţie simplă.

Domeniul: Turism şi alimentaţie 5

1.2 Obiective urmărite

După parcurgerea acestor unităţi elevii vor fi capabili:

• deosebirile dintre obiectivele turistice naturale şi antropice;

Domeniul: Turism şi alimentaţie 6

1.3 Fişa de descriere a activităţilor

Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în modulul “Patrimoniu turistic” pentru

Competenţa Sarcina de lucru Obiective Rezolvat

Domeniul: Turism şi alimentaţie 7

2.1 Fişa de documentare nr. 1

Structura potenţialului turistic natural

POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

Cuvinte cheie: rezervaţie naturală

Domeniul: Turism şi alimentaţie 8

2.2 Fişa de documentare nr. 2

Formele de turism specifice componentelor potenţialului turistic natural

Relieful- se constituie atât ca atracţie turistică de sine stătătoare, cât şi

Cuvinte cheie: alpinism

Domeniul: Turism şi alimentaţie 9

2.3 Fişa de documentare nr. 3

Potenţialul turistic antropic

CULTURAL ISTORIC TEHNICO-ECONOMIC SOCIO-DEMOGRAFIC

1. Vestigii arheologice: 1. Amenajări hidroenergetice, 1. Populaţie

Exemplu: Exemplu: Exemplu:

2. Monumente istorice de arta şi drumuri şi poduri Sate turistice: Marginea,

Exemplu: Podul de la Cernavodă.

Biserica Neagră din Braşov, Castelul 3. Diferite unităţi economice

costumele populare, Târgul de Fete

4. Instituţii şi evenimente cultural

case memoriale, Festivalul muzical

Cuvinte cheie: antropice

Domeniul: Turism şi alimentaţie 10

2.4 Glosar de termeni

Aeroionizare tratament cu ioni atmosferici (eliberaţi prin descărcări electrice

Domeniul: Turism şi alimentaţie 12

3. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

3.1 Fişa de lucru nr.1

I. Completaţi în text spaţiile libere:

Resursele turistice cuprind ansamblul ……(1)……turistice……(2)… şi … (3)….

dintr-o, regiune sau ţară.

II. Organizaţi-vă pe grupe de câte …elevi şi caracterizaţi următoarele zone

de atracţie turistică din ţara noastră:

Litoralul Mării Negre

Pentru realizarea acestei activităţi, fiecare grupă va caracteriza câte o

zonă turistică, folosind harta şi ghidul turistic.

III. Încadraţi următoarele obiective turistice naturale în rubricile

Obiectiv turistic Caracteristici