Golgojan Florinela-Eliza

Master II Theoretical Physics

Capitolul 3

Simetria BRST - antiBRST

Acest capitol, care este in mare parte monogra…c, se refera la cea mai sim-
pla simetrie BRST extinsa si anume simetria BRST-antiBRST. Sectiunea
3.1 prezinta implementarea simetriei BRST-antiBRST Hamiltoniene in doua
versiuni existente in literatura: versiunea Batalin-Lavrov-Tyutin (BLT) si
versiunea Gregoire-Henneaux (GH). Rezultatele sintetizate in aceasta sec-
tiune se bazeaza pe lucrarile [28], [29] si respectiv [32]-[34]. In sectiunea 3.2
este prezentata simetria BRST-antiBRST Lagrangiana in versiunea Gregoire-
Henneaux (GH). Sectiunea 3.3 are un caracter original si prezinta pe scurt
aproximatia pe nivele a simetriei BRST-antiBRST atat in varianta Hamil-
toniana cat si in cea Lagrangiana. Sunt abordate numai teoriile ireductibile
urmand ca, in capitolul 4 sa prezentam pe larg, aproximatia pe nivele a
simetriei BRST extinse sp(3) atat in cazul ireductibil cat si in cel reductibil.
Am introdus aceasta sectiune deoarece ne este utila la stabilirea echivalentei
celor doua abordari, Lagrangiana si Hamiltoniana, asa cum am propus-o noi
in sectiunea 3.4.
La putin timp dupa ce simetria BRST a fost pusa in evidenta s- a con-
statat, initial pentru teoriile de tip Yang-Mills, ulterior si pentru celelalte
teorii de etalonare, ca este posibila implementarea unei simetrii suplimentare,
s¹, numita simetria anti BRST. Aceasta simetrie se poate de…ni prin relatiile

s¹2 = 0 ; s¹s + s¹s = 0; (3.1)

"(¹
s) = 1 ; gh(¹
s) = 1: (3.2)
Exploatarea proprietatilor anterioare ale simetriei antiBRST a evidentiat fap-
tul ca, pentru o clasa larga de etalonari, aceasta simetrie este nilpotenta in
afara foii de masa si anticomutativa in raport cu simetria BRST standard
pe foaia de masa. Mai mult, existau etalonari care distrugeau proprietatea
de nilpotenta. Aceste aspecte au condus la concluzia ca noua simetrie nu

49
are o importanta la fel de mare ca simetria BRST insasi. Totusi, simetria
anti-BRST s-a dovedit a … utila in rezolvarea unor probleme majore care
au permis intelegerea semni…catiei acestei simetrii. Aceste probleme pot
… sintetizate astfel: (i) s-a dat o interpretare coomologica a simetriei si a
ecuatiei care o genereaza [?]; (ii) anomaliile au fost reinterpretate in con-
textul noii simetrii; (iii) a fost explicat mecanismul de aparitie a celor doua
simetrii (BRST si antiBRST) in formalism Lagrangian prin de…nirea a doua
antiparanteze [31]; s-a demonstrat echivalenta formularilor Lagrangiana si
Hamiltoniana pentru simetria anti-BRST. Cea mai importanta realizare o
reprezinta insa dezvoltarea unei teorii coerente care uneste simetriile BRST
si anti-BRST intr-un dublet al grupului simplectic sp(2). O astfel de teorie a
fost initial formulata de Batalin, Lavrov si Tyutin, ulterior constructia …ind
reluata si dezvoltata intr - un cadru geometric extrem de riguros de catre Ph.
Gregoire si M. Henneaux.

3.1 Simetria BRST-antiBRST Hamiltoniana

In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt cele doua versiuni referitoare la
simetria BRST - antiBRST Hamiltoniana.

3.1.1 Versiunea Batalin -Lavrov-Tyutin

Asa cum am mentionat anterior, grupul Batalin, Lavrov si Tyutin reali-
zeaza prima constructie coerenta a simetriei sp(2). Vom expune pe scurt
in aceasta sectiune rezultatele obtinute de acesti autori in lucrarile [28]-
[29]. In acest scop vom considera un sistem dinamic care in spatiul fazelor
¡0 = f(q i; pi ); i = 1; ¢ ¢ ¢ ; N g; este descris de hamiltonianul H0(q; p) si de mul-
timea de constrangeri de clasa I liniar independente fG ® = G® (q; p); ® =
1; ¢ ¢ ¢ ; M g; avand paritatile Grassman "(H0 ) = 0, respectiv "(G® ) = "® : Pre-
supunem de asemenea ca au loc relatiile

[G ® ; G¯] = c®¯ ° G° ; [H0; G® ] = V® ¯G ¯; (3.3)

unde paranteza Poisson [,] este de…nita in raport cu variabilele (q; p).

Spatiul fazelor extins

In teoria BRST spatiul fazelor contine doua sectoare diferite. Primul, de-
terminat de impulsurile ghost, poate … organizat ca un complex diferential
prin de…nirea unei diferentiale de tip Koszul. In teoria BRST - antiBRST

50
diferentiala Koszul se despica in doua piese nilpotente, anticomutative

±T = ± 1 + ± 2 ;

± a ±b + ±b ±a = 0; a; b = 1; 2: (3.4)
Diferentiala BRST sT are aceeasi omologie cu ±T si se poate exprima [33]-
[34] ca o suma in care primele doua piese sunt diferentiala ± T si diferentiala
modulo ± T ; DT
s T = ±T + DT + ¢ ¢ ¢ : (3.5)
Simetria sT se poate realiza prin intermediul transformarii canonice

sT ¤ = [¤; -T ]: (3.6)

Determinarea diferentialei s T devine astfel echivalenta cu determinarea sarcinii

BRST -T :
Spectrul concret al ghosturilor depinde de simetria pe care dorim sa o
implementam. Spre exemplu, pentru teoria de etalonare ireductibila descrisa
in spatiul fazelor original de hamiltonianul de clasa I, H0; si de multimea de
constrangeri de clasa I liniar independente, fG® t 0; ® = 1; :::; Mg; com-
plexul Koszul al impulsurilor ghost adecvat implementarii simetriei BRST -
antiBRST va … generat de variabilele

PA ´ fP®a; ¼ ® ; ® = 1; ¢ ¢ ¢ ; M; a = 1; 2 g: (3.7)

Complexul exterior longitudinal va … generat de ghosturile

QA ´ fQ®a ; ¸® ; ® = 1; ¢ ¢ ¢ ; M; a = 1; 2 g; (3.8)

care se introduc intr-un asemenea mod incat DT sa …e o diferentiala mo-

dulo ± T : Aceste variabile sunt canonic conjugate cu impulsurile ghost (3.7),
conjugare de…nita in raport cu structura de paranteza Poisson generalizata

±F ±G ±G ±F
[F; G] ´ ¡ (¡1)"F " G A ; (3.9)
±q ±pA
A ±q ±pA

unde ¡ ´ fq A; pAg ´ fq i; pi ; QA; PAg reprezinta spatiul fazelor extins gene-

rat de perechile canonice originale si de perechile canonice de tip ghost, iar
functionalele F; respectiv G sunt de…nite pe spatiul fazelor extins mentionat
anterior, avand paritatile Grassmann " F ´ "(F ) si "G ´ "(G). Parantezele
Poisson fundamentale nenule vor …

[q i; pj ] = ± ij ;

51
 [P¯b ; Q®a ] = ¡±®¯ ±ab ; [¼¯ ; ¸ ® ] = ¡± ®¯ : (3.10)
Daca paritatile Grassman ale constrangerilor sunt

"(G ® ) ´ "® ;

atunci paritatile Grassmann ale noilor variabile vor …

"(P®a) = "(Q®a ) = "® + 1 (mod 2); "(¼ ® ) = "(¸® ) = " ® :

Pentru toate variabilele spatiului fazelor extins se introduce graduarea dupa

numarul de ghost dupa cum urmeaza

gh(qi ) = gh(pi) = 0;

gh(Q®1) = 1; gh(Q ®2) = ¡1; gh(¸® ) = 0;

gh(P®1) = ¡1; gh(P®2) = 1; gh(¼ ®) = 0: (3.11)

Teoreme de existenta pentru simetria BRST-antiBRST

In spatiul fazelor ¡ ´ fqA; pAg teoria este simultan invarianta in raport cu
doi operatori s a; a = 1; 2 (s1 ´ s; s2 ´ s¹): Aceasta sugereaza posibilitatea
de a de…ni doua sarcini BRST, -a ; a = 1; 2 (-1 ´ -, -2 ´ -): ¹ Pentru a
determina aceste sarcini BRST trebuie rezolvate ecuatiile

[-a ; -b ] = 0 a; b = 1; 2; (3.12)

care se completeaza cu conditiile la limita

¯ ¯
±- a ¯¯ a ±- a ¯¯
= ±b G® ; = " abP®b : (3.13)
±Q®b ¯P =¼=¸=0 ±¸® ¯G=Q=¼=0

In lucrarea [29] este demonstrata o teorema care asigura existenta solutiei

pentru problema (3.12) + (3.13). Pe baza acestei teoreme, solutia exista si
este unica pana la o transformare canonica.
Determinarea Hamiltonianului extins (care trebuie sa …e simultan s- in-
variant cat si ¹s- invariant) presupune rezolvarea unor ecuatii generatoare de
forma
[H; -a ] = 0; a = 1; 2; (3.14)
cu conditia la limita pentru H

Hj P=¼=Q=¸=0 = H0: (3.15)

52
In ceea ce priveste Hamiltonianul cu etalonare …xata, acestuia i se asigura o
invarianta sp(2) daca se pune sub forma
1
H© = H + "ab[[©; - a]; -b]; (3.16)
2
unde © este o functie bosonica de …xare a etalonarii iar H reprezinta Hamil-
tonianul extins BRST invariant. O teorema referitoare la existenta solutiei
problemei (3.14) + (3.15) a fost demonstrata in [29]. Nu vom relua aici
demonstratiile celor doua teoreme invocate anterior intrucat acestea pot …
consultate in lucrarile mentionate.Vom preciza numai ca solutiile ecuatiilor
(3.12) si (3.14) sunt de forma unor dezvoltari in serie dupa puterile vari-
abilelor Q®a si ¸® : De asemenea, trebuie mentionat ca in teoria BRST stan-
dard solutiile ecuatiilor fundamentale (3.12) + (3.13), respectiv (3.14) +
(3.15) sunt dezvoltari in serie dupa ghosturi asociate cu numere de ghost
pozitive in asa fel incat cerinta de conservare a numarului ghost in …ecare
ordin determina complet structura dezvoltarii. Reamintim ca variabilelor
originale li s-a asociat numarul ghost egal cu zero, pe cand ghosturilor li s-a
asociat numarul de ghost egal cu unu. In teoria BRST-antiBRST lucrurile
se complica oarecum deoarece Q ®1 ´ Q ® reprezinta ghosturile asociate sime-
triei BRST, deci lor li se asociaza numarul ghost egal cu unu, pe cand Q ®2
reprezinta „antighosturile“ asociate simetriei antiBRST carora le corespunde
numarul ghost egal cu (¡1) asa incat vom avea gh(Q ®1Q®2) = gh(¸® ) = 0
ceea ce implica faptul ca structura dezvoltarii in serie dupa puterile vari-
abilelor Q®a si ¸® nu mai este …xata prin cerinta de conservare a numarului
ghost. Astfel, apare necesitatea introducerii unui nou grad, numit noul nu-
mar ghost, ngh. Pentru toate variabilele spatiului fazelor extins de…nim
urmatoarea graduare
ngh(qi ) = ngh(pi ) = 0;
ngh(Q ®a ) = 1; ngh(¸® ) = 2;
ngh(P®a ) = ¡1; ngh(¼® ) = ¡2;
ngh(AB) = ngh(A) + ngh(B): (3.17)
In plus, impunem conditiile
ngh(- a) = 1; ngh(H) = 0: (3.18)
Cu precizarea ca structura dezvoltarilor in serie dupa puterile variabilelor
Q ®a si ¸® va … complet determinata prin impunerea cerintei de conservare a
noului numar ghost in …ecare ordin, efectuam dezvoltarile in serie
1
X
a
- = - an; ngh (-an) = 1; -an s Qn¡m ¸m; (3.19)
n=1

53
respectiv
1
X
H = H0 + Hn ; ngh(Hn) = 0; Hn s Qn¡m¸m : (3.20)
n=1
Forma concreta a primului termen din dezvoltarea generatorului BRST (3.19)
este
-a1 = G® Q ®a + "ab P®b¸ ® + ¢ ¢ ¢ : (3.21)
Nu vom intra in detalii legate de constructia teoriei sp(2) deoarece acestea
pot … consultate in literatura citata. In schimb vom reveni la analiza unei
astfel de constructii in sectiunea 4.1 unde vom dezbate mai pe larg aceasta
problema pentru simetria sp(3).

3.1.2 Versiunea Gregoire - Henneaux

Sa trecem acum la simetria BRST extinsa in versiunea propusa de Ph.
Gregoire si M. Henneaux in lucrarile [32]-[34]. Vom realiza o prezentare
pe scurt a principalelor probleme fara a intra in detalii. Pentru aceasta
sa consideram o teorie de tipul celei prezentate la inceputul subsectiunii
3.1.1. Primul pas in implementarea simetriei BRST - antiBRST il repre-
zinta dublarea constrangerilor originale, mai precis inlocuirea constrangerilor
{G® 0 t 0; ®0 = 1; ¢ ¢ ¢ ; M0 g; cu multimea echivalenta de constrangeri de
clasa I
G A0 t 0; A0 = 1; ¢ ¢ ¢ ; 2M0 ; (3.22)
G A0 ´ (G(1) (2) (1) (2)
®0 ; G® 0 ); G®0 ´ G ®0 ´ G®0 :

Prin acest proces de dublare a constrangerilor teoria initial ireductibila se

transforma intr-o teorie 1-reductibila
Z®0 A0 GA0 = 0; (3.23)
unde Z®0 A0 ´ (± ®0 ¯0 ; ¡± ®0 ¯0 ):
Urmand linia constructiei BRST pentru sisteme reductibile in formalism
Hamiltonian spectrul de ghosturi [32]-[34] va …
Q ®(1)0 ; Q ®(2)0 ; "(Q®(1)0 ) = "(Q®(2)0 ) = " ®0 + 1 ; (3.24)

(ghosturi pentru constrangerile G® 0 cu "(G ®0 ) = "® 0 )

¸® 0 ; "(¸®0 ) = "® 0 ; (3.25)
(ghosturi de ghosturi pentru relatiile de reductibilitate (3.23)). Variabilele
de tip ghost au respectiv impulsurile conjugate
P®(1)
0
; P®(2)
0
; "(P®(1)
0
) = "(P®(2)
0
) = " ®0 + 1; (3.26)

54
 ¼® 0 ; "(¼®0 ) = " ®0 : (3.27)
Parantezele Poisson fundamentale nenule se de…nesc astfel

[P®(1)
0
; Q¯(1)0 ] = [P®(2)
0
; Q ¯(2)0 ] = [¼ ®0 ; ¸¯0 ] = ¡± ®0 ¯0 : (3.28)

Se observa ca diferentiala Koszul - Tate se poate despica in doi operatori

nilpotenti si anticomutativi
@ @
± 1 ´ G (1)
®0 + P ®(1) ;
@P®(1) @¼ ®0
0
0

@ @
± 2 ´ G (2)
®0 + P ®(2) : (3.29)
@P®(2)
0
0
@¼ ®0
Spatiul fazelor extins corespunzator unei astfel de teorii se poate organiza
ca un complex diferential pe care se demonstreaza ca exista atat simetria
BRST s; cat si simetria antiBRST ¹s: Cele doua diferentiale se pot reuni
intr-un dublet al grupului simplectic sp(2), si mai mult decat atat, ele sunt
construite in asa fel incat algebrele lor de coomologie de ordin zero sa contina
…ecare observabilele teoriei de etalonare initiale
v
H 0 (s) = H 0 (¹s) = C 1(§=G): (3.30)

Cei doi operatori - BRST, s, si antiBRST, s¹ -satisfac o relatie de anticomutare

de tipul
s + ¹ss = 0; s 2 = 0; ¹s2 = 0:
s¹ (3.31)
In aceste conditii teoria va … invarianta simultan in raport cu ambele diferen-
tiale, ceea ce sugereaza construirea a doua complexe diferentiale si in acelasi
timp introducerea unui nou concept si anume acela de birezolutie. In acest
context, pentru a realiza constructia sp(2) se de…nesc urmatoarele graduari:
(i) numarul de birezolutie, bires, generalizeaza numarul de rezolutie din
cazul standard deci se va atasa impulsurilor ghost:

bires = = (res1; res2); res = res 1 + res2 ; (3.32)

(ii) bigradul pureghost, bipgh, atasat bicomplexului generat de campurile

ghost unde actiune netriviala are derivata exterioara totala
¹
DT = d + d; (3.33)

(iii) bighostul, bigh, de…nit pentru toate variabilele spatiului fazelor ex-
tins, este generalizarea numarului ghost din teoria standard,

bigh = (gh1; gh2) = bipgh ¡ bires: (3.34)

55
Nu vom intra acum in detalii suplimentare deoarece vom relua si vom dez-
volta pe larg aceasta discutie in contextul simetriei sp(3).
In cazul unei teorii originale reductibile [33], intre constrangeri exista
relatii de forma
Z® 1 ® 0 G®0 = 0;
Z®2 ®1 Z®1 ® 0 t 0;
..
.
Z®k ®k¡1 Z®k¡1 ®k¡2 t 0; (3.35)
..
.
relatii care vor necesita introducerea de noi variabile pentru a realiza des-
crierea corecta a teoriei respective. In acest caz spatiul fazelor extins va
avea o structura mult mai complexa. In lucrarea [33] este demonstrata o
teorema care ofera structura exacta a spatiului fazelor extins pentru o teorie
reductibila de ordinul L.
Referitor la problema existentei sarcinii BRST -T , generatorul canonic
al simetriei BRST extinse, aceasta este rezolvata prin demonstrarea unei
teoreme [33], [34] pe baza careia se poate scrie urmatoarea relatie

-T = - + -: (3.36)

In aceasta situatie ecuatia

[-T ; -T ] = 0; (3.37)
este echivalenta cu trei ecuatii
¹ = 0; [ -;
[-; -] = 0; [-; -] ¹ -]
¹ = 0: (3.38)

Diferentialele BRST si antiBRST se pot realiza sub forma transformarilor

canonice
¹
s¤ = [¤; -]; ¹s¤ = [¤; -]; (3.39)
bigh(-) = (1; 0); bigh(-) ¹ = (0; 1):

Demonstrarea existentei sarcinii BRST totale si a faptului ca aceasta poate

… descompusa in exact doi termeni anticomutativi reprezinta rezultatul fun-
damental al teoriei sp(2) in formularea Gregoire - Henneaux.
Similar se poate arata ca extinderea BRST invarianta a Hamiltonianului
canonic H0 ; notata cu H si satisfacand ecuatia

[H; -T ] = 0; (3.40)

56
 bigh(H) = (0; 0);
este de asemenea solutie a ecuatiilor
¹ = 0:
[H; -] = 0; [H; -] (3.41)

Problema care mai trebuie rezolvata este …xarea etalonarii. In teoria BRST
standard, Hamiltonianul …xat la etalonare este de forma
¡
HK = H + K = H + [Y; - T ] = H + (s+ s)Y; (3.42)
³ ¡
´
unde Y reprezinta functia fermionica de …xare a etalonarii. Daca s+ s Y
³ ¡´
contine numai termeni cu bigradul (k; k), adica numarul ghost al lui s+ s Y
³ ¡
´
este zero, atunci s+ s Y este automat atat BRST cat si antiBRST invari-
ant.
Concluzie. Pentru o teorie de etalonare arbitrara, simetriile BRST si
antiBRST pot … construite prin simpla dublare a constrangerilor de clasa I
si folosind constructia BRST pentru teorii reductibile. Termenii de …xare a
etalonarii, care trebuie sa …e atat BRST cat si antiBRST invarianti, sunt
¡
(s+ s) exacti.
In sectiunea 4.1 vom relua argumentele din [33], [34] care au fost expuse
pe scurt anterior pentru a demonstra, intr-un mod asemanator, existenta
simetriei sp(3).

3.2 Simetria BRST - antiBRST Lagrangiana

In acest paragraf vom face o scurta prezentare a simetriei BRST - antiBRST
Lagrangiene in versiunea Gregoire - Henneaux. In acest scop, consideram o
teorie gauge descrisa de actiunea Lagrangiana S0 [©] invarianta la transfor-
marile gauge
±" ©i = Ri® (©)"® ; (3.43)
"(©i) = " i; "(Ri® ) = "i + "® (mod 2)
care sunt ireductibile (generatorii transformarilor gauge sunt liniar indepen-
denti). Invarianta actiunii la transformarile gauge (3.43) ne conduce la iden-
titatile Noether
±S0 i
R = 0: (3.44)
±©i ®
Pentru simplitatea calculelor vom considera cazul teoriilor bosonice ("i = 0)
extinderea la cazul fermionic …ind relativ directa prin introducerea unui factor
de faza.

57