GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE nr._______

din ____________________________________
Chișinău

Cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

pentru completarea articolului 18 din Legea cetățeniei
Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000
-------------------------------------------------------------------

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru

completarea articolului 18 din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV
din 2 iunie 2000.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei Victoria Iftodi

Y:\008\ANUL 2018\HOTARIRI\9634\9634-redactat-ro.docx
 3

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.
din 2018

AVIZ
la proiectul de lege pentru completarea articolului 18 din
Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru completarea articolului 18

din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000, înaintat
cu titlu de iniţiativă legislativă de către domnul Igor Dodon, Președintele
Republicii Moldova (nr.145 din 8 mai 2018), și expune următoarele.
Inițiativa legislativă este înaintată în corespundere cu art. 73 din
Constituția Republicii Moldova și art. 47 din Regulamentul Parlamentului,
adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea articolului 18
din Legea cetățeniei a Republicii Moldova cu un alineat cu următorul cuprins:
„(3) Statul asigură studierea gratuită a limbii de stat pentru solicitanții cetățeniei
Republicii Moldova, prin organizarea cursurilor de însușire a limbii de stat în
nordul, centrul și sudul țării, inclusiv prin intermediul unei platforme online.”
În nota de argumentare, inițiatorul se rezumă la a invoca necesitatea
completării art.18 din legea anterior menționată în vederea soluționării problemei
privind asigurarea studierii gratuite a limbii oficiale a statului de către alte
categorii de persoane care doresc să dobîndească cetățenia Republicii Moldova,
dar se află în imposibilitate de a frecventa cursurile de studiere a limbii oficiale a
statului din cauza venitului lunar scăzut, cu excepția persoanelor cărora statul le-
a acordat una dintre formele de protecție prevăzute de Legea nr. 270 -XVI din
18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Trebuie să constatăm
însă că nici în documentul de motivare, nici în textul proiectului de lege nu se
identifică criterii clare și obiective de selectare a potențialilor beneficiari cărora
statul urmează să le asigure studierea gratuită a limbii de stat.
Avînd în vedere implicațiile pe care le va genera adoptarea proiectului de
lege asupra bugetului, sînt incidente prevederile art. 131 alin. (6) din Constituția
Republicii Moldova, potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi
aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
În ceea ce privește conținutul notei informative, precizăm că aceasta nu
îndeplinește cerințele impuse în procesul elaborării actelor legislative. Astfel,
potrivit dispozițiilor art. 20 lit. d) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001,
în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare și de
altă natură, proiectul trebuie însoțit de fundamentarea economico-financiară.
Ţinînd seama de aceste constatări și obiecții, se solicită o analiză
suplimentară, cu identificarea costurilor, inclusiv a spațiului fiscal (economiilor
de resurse), care ar rezulta din sporirea eficienței utilizării alocațiilor aprobate în
buget.

Y:\008\ANUL 2018\HOTARIRI\9634\9634-redactat-ro.docx
 4

În subsidiar, trebuie să subliniem că eventuala adoptare a soluției

specificate, fără o acoperire financiară, ar avea ca efect declanșarea multiplelor
adresări în instanța de judecată, iar neîndeplinirea obligației respective de către
stat, asumate în temeiul stabilit de lege, va atrage răspunderea statului.
Principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern
suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor. În acest sens,
menționăm că soluția legislativă preconizată are un caracter ambiguu: utilizarea
cuvintelor „nordul, centrul și sudul țării” poate genera dificultăți în interpretare
și, implicit, de aplicare. Or nu este clar de ce este necesară divizarea procesului
de instruire pe regiuni. Legislația în vigoare reglementează organizarea cadrului
instituțional pe regiuni doar în scopul implementării politicii de dezvoltare
regională, care este orientată spre planificarea şi realizarea, pe bază de proiecte și
programe finanțate din Fondul de dezvoltare regională, a unei dezvoltări social-
economice teritoriale echilibrate, spre sprijinirea nemijlocită a creşterii
potenţialului social-economic în zonele defavorizate.

Y:\008\ANUL 2018\HOTARIRI\9634\9634-redactat-ro.docx