Professional Documents
Culture Documents
Actualitate
Revista
Special
Arhiva
Timp liber
Travel
Multimedia
Abonamente
Cautare
1. Historia
2. General
Arhivele conțin multe pagini care nu sunt cunoscute pasionaților de istorie militară. În
cele ce urmează, vă supunem atenției o sinteză destul de amplă a acțiunilor aeronauticii
militare române. Rostul documentului este acela de a prezenta contribuția purtătorilor de
uniformă albastră la eliminarea amenințării germane între Carpați și Dunăre (în special
luptele din jurul Bucureștiului, zona petroliferă Prahova și Titu-Boteni).
Un plus al documentului este stilul în care este redactat: clar, concis, ordonat, asemănător
oricărui raport închegat de ofițerii de stat-major.
CONTRIBUȚIA AERONAUTICII
ROMÂNE
A. Generalități
-4 ofițeri (șeful Secției Operații, ajutorul Secției Operații, ajutorul Secției a II-a, un ofițer
Cabinet),
-București;
-Săftica, Otopeni;
-Ploiești-Câmpina-Moreni;
-Boteni, Petrești;
către
De aceea găsesc necesar a indica, în linii generale, felul cum comandamentele aero
trebuie să procedeze pentru a-și purta acțiunea lor într-un cadru de ansamblu unitar:
2. Față de cele germane, prin agresiunile la care s-au dedat, în special asupra Capitalei, se
va trece la o acțiune generală contra tuturor comandamentelor, unităților și formațiunilor
de servicii, în scopul de a le dezarma sau a le alunga peste frontieră, în cel mai scurt timp.
În acest scop, se va acționa cât mai grabnic și mai energic, căutându-se surprinderea.
Prin forță, se vor reduce pe rând mijloacele germane, iar prin acțiuni generalizate contra
comunicațiilor, se va interzice circulația pe șosele, chiar prin distrugerea podurilor. Dacă
aceste comunicații vor fi bine apărate de germani, se vor întreprinde acțiuni de
ambuscadă mobile.
Se va proceda în același sens cu unitățile zburătoare germane, fie prin acțiuni directe, fie
prin împiedicarea zborurilor.
În acest sens s-au dat dispozițiuni și comandamentelor terestre, cu care urmează a lua
imediat contact pentru a vă coordona și însuma acțiunea.
a) fiecare formațiune din zona de operații se deplasează către terenurile de bază, afară de
grupurile și escadrilele care au primit, între timp, o destinație precisă în apărarea aeriană a
Capitalei;
b) unitățile din Transilvania se retrag la sud de Olt ca, într-o altă eventualitate, să fie
deplasate la sud de munți (această deplasare va cuprinde toate mijloacele);
...............................................
...............................................
General Aviator
ss/Gheorghiu Ermil”
-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea incendiilor provocate de
bombardamentele germane;
I. Acțiunea terestră
1. Zona Pipera-Băneasa-Tunari
24 august 1944
Către orele 9.00, formațiunile românești de pe terenurile Băneasa și Pipera sunt însă
atacate cu focuri de arme automate de către trupele germane de pe terenul Băneasa și din
satul Herăstrău.
Față de această situație s-a constituit Detașamentul comandor Marin Anton, sub ordinele
C.M.C. (Comandamentul Militar al Capitalei – n.S.T.), format din:
- inițial, 2 companii elevi ai Centrului de Instrucție Aeronautic;
Acțiunea detașamentului începe către orele 10.00, reușind să pună stăpânire pe latura de
sud a satului Băneasa, cu o companie de elevi.
Dat fiind însă puternicul foc inamic din porțiunea cuprinsă între pod și instalațiile
sportive de pe malul nordic al lacului Băneasa, precum și contra-atacul inamic de pe
terenul Băneasa, compania de elevi a C.I.A. este obligată să se retragă către Pipera,
reușind însă să se mențină, cu greutate pe C.F. București – Constanța.
Către orele 15.00, primindu-se întăriri, acțiunea este reluată cu forțe mai numeroase
(două companii elevi și o companie parașutiști); se cucerește partea sudică a aeroportului
Băneasa, satele Băneasa și Herăstrău, precum și cluburile nautice de pe malul de nord al
lacului Băneasa.
-o companie parașutiști;
Până în dimineața zilei, inamicul nu a mai acționat decît cu foc slab de arme individuale.
25 august 1944
În dimineața zilei, inamicul reacționează cu foc puternic de arme automate și artilerie a.a.,
respingând cele două companii de recruți la sud de satul Băneasa și acoperirile imediat
nord C.F. București – Constanța.
Față de această situație, Detașamentul comandor Marin Anton primește ordin ca, inițial,
să recunoască poziția avută în seara zilei, iar, ulterior, să lichideze toate rezistențele
inamice de pe aeroportul Băneasa, ocupând și acest aeroport.
Ca urmare a acestui ordin, acțiunea începe în dimineața zilei, către orele 6.00, atacându-
se:
- cu o companie parașutiști, o secție tunuri 47 mm și cele două companii elevi spre latura
de sud-est a aeroportului Băneasa, pentru cucerirea poziției avute în seara zilei, iar cu
plutonul de misiuni speciale, sub comanda căpitanului Țanțu să atace direct spre satul
Băneasa, pentru a ocupa acest sat și clădirile de pe liziera de sud a aeroportului.
Către orele 9.00 inamicul reacționează însă printr-un foc puternic de armament automat și
greu, precum și printr-un bombardament aerian (Stukas) asupra aerodromului Pipera și
dispozitivului nostru de luptă.
Datorită acestor cauze, atacul îndreptat contra aeroportului Băneasa progresează foarte
încet.
Către orele 10.30 inamicul atacă direct spre satul Pipera, ocupând acest sat și P.C.
(Punctul de Comandă – n.S.T.) al Regiunii a 3-a Aeriene.
În urma acestei acțiuni, Detașamentul comandor Marin Anton constituie Gruparea
locotenent-colonel Ciochia, formată din un pluton parașutiști (sublocotenent Ghica), un
pluton elevi și un pluton trupă cu misiunea de a recuceri satul Pipera și P.C. al Regiunii a
3-a Aeriene.
Plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu), prin lupte cu pistolul mitralieră, grenada și
cuțitul, reușește, către orele 12.00, să curețe complet, de orice rezistență inamică, satul și
aeroportul Băneasa, cu excepția barăcilor germane, iar Gruparea locotenent-colonel
Ciochia recunoaște, către aceeași oră, satul Pipera și P.C. al Regiunii a 3-a Aeriene.
Un contra-atac inamic, dat către orele 16.00, cu blindate și sprijinit cu foarte mult foc de
artilerie și arme automate, dă peste cap Gruparea locotenent-colonel Ciochia și
incendiază P.C. al Regiunii a 3-a Aeriene.
Plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu), către orele 18.00 reușește să pună stăpânire
pe toate hangarele și clădirile de pe liziera de sud a aeroportului Băneasa, mai puțin
aerogara, Distribuția (stația de benzină – n.S.T.) și postul meteo, iar între colțul de sud-est
al aeroportului și satul Pipera,se ajunge până dincolo de lacul din fața satului Herăstrău,
cucerindu-se, în același timp, o puternică [poziție de] rezistență inamică, situată la 400 de
metri nord-est de acest sat.
În seara zilei, către orele 21, Batalionul de parașutiști și companiile de elevi ale C.I.A.
[Centrul de Instrucție al Aeronauticii – n.S.T.] sunt retrase în rezervă pe aerodromul
Pipera, lăsând plutoanele sublocotenent Polizu și sublocotenent Ghica Petre, ca elemente
de supraveghere în fața Batalionului de recruți, care a ocupat din nou poziție pe timpul
nopții și plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu) ca element fix, înaintat în fața
Diviziei de Gardă ce se apropia de aeroportul Băneasa.
Pe timpul nopții de 25/26 august nu are loc nicio activitate importantă, afară de rare
schimburi de focuri.
26 august 1944
În zorii zilei, către orele 6.30, plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu), trece sub
ordinele directe ale Diviziei de Gardă [și] este întărit cu un escadron cavalerie (din
Regimentul Gardă Călare), o companie infanterie, o baterie brandt 120 mm, două
blindate și primește misiunea de a pune stăpânire pe șoseaua București-Ploiești și partea
de vest a aeroportului Băneasa, care sunt puternic stăpânite de germani.
și
Un puternic contra-atac inamic, dat către orele 11.00 cu autoblindate, sparge dispozitivul
Grupării căpitan-comandor Dobre, forțând-o să se replieze la est de satul Pipera, în fața
lizierei pădurea Becheanu-pădurea Plumbuita și pune stăpânire pe acest sat.
Cu compania de elevi din rezervă, Detașamentul comandor Marin Anton restabilește linia
de luptă pe aliniamentul pădurea Becheanu – 600 de metri nord cantonul C.F. nr. 9 și 800
de metri nord cantonul C.F. nr. 7.
În după-amiaza zilei, către orele 16.00, Detașamentul comandor Marin Anton este întărit
cu Batalionul III/ [Regimentul]1 Gr[ăniceri], pe care-l repartizează imediat Grupării
căpitan-comandor Dobre, cu misiunea de a depăși Batalionul de parașutiști și a pune
stăpânire pe satul și șoseaua Pipera-Tunari.
Către orele 19.30 se mai pune la dispoziția Detașamentului comandor Marin Anton și un
batalion de jandarmi, compus din două companii și un pluton mitraliere.
Plutonul de mitraliere este repartizat Grupării căpitan-comandor Dobre, iar cele două
companii de jandarmi ocupă amplasamentul dispozidivului fix de apărare al aerodromului
Pipera.
Până în seara zilei, Detașamentul căpitan Țanțu cucerește toate barăcile românești de pe
aeroportul Băneasa, inclusiv Aerogara, Distribuția, câteva barăci germane și pune
stăpânire definitivă pe șoseaua București-Ploiești, distrugând sau capturând, în mare
parte, inamicul din această zonă, iar Detașamentul comandor Marin Anton recucerește, cu
Gruparea căpitan-comandor Dobre, satul Pipera și pune stăpânire pe șoseaua Pipera-
Tunari.
Către orele 21.00, Batalionul de parașutiști și compania de elevi sunt trecute în rezervă la
sud de C.F. București – Constanța, între cantoanele de C.F. nr. 7 și 8.
În cursul nopții de 26/27 au avut loc rare schimburi de focuri, fără nicio importanță.
27 august 1944
Detașamentul comandor Marin Anton primește ordinul ca să reia atacul în zorii zilei,
pentru cucerirea aeroportului Băneasa.
Acțiunea însă, nu a putut începe la ora hotărâtă (7.30) deoarece s-a așteptat rezultatul
parlamentărilor trimise la inamic, pentru a-l invita să se predea.
Unitățile din dreapta batalionului ajung până la 600 de metri sud de pădurea Tunari, unde,
din cauză că sunt atacate cu care de luptă, se retrag pe șoseaua Pipera-Tunari.
28 august 1944
Detașamentul comandor Marin Anton primește ordinul ca să reia atacul cu toate forțele
pentru a se anihila complet rezistențele inamice din pădurea Băneasa-Tunari, cucerindu-
se, în prealabil, barăcile germane de pe aerodromul Băneasa.
Acțiunea începe pe tot frontul către orele 10.30 și se ajunge către orele 18.30 la
următoarea situație:
-Detașamentul căpitan Țanțu, cooperând spre vest cu Divizia de Gardă, trece dincolo de
barăcile germane și se oprește la 300 de metri în fața pădurii Băneasa;
2. Zona București
24 august 1944
În noaptea de 23/24 august 1944 s-a observat o febrilă activitate în interiorul unităților de
tunuri și proiectoare germane.
Către orele 10.00 a.m. unitățile de a.a. române din partea de nord a orașului sunt atacate
din trei direcțiuni:
-Parcul Privighetorilor;
-Aeroportul Băneasa;
-Șoseaua Ploiești-București.
Față de această situație, unitățile de a.a. deschid imediat focul asupra inamicului, cu toate
armele automate.
Unitățile de a.a. de lângă aeroportul Otopeni scot trei tunuri grele din poziție și execută
trageri terestre asupra avioanelor, personalului și hangarelor de pe aeroportul Otopeni.
25 august 1944
În partea de nord a orașului luptele între trupele române și germane continuă, în special în
regiunea Otopeni-Băneasa și Fabrica de zahăr Chitila.
Unitățile de a.a. de la Odăile sunt supuse unui foc puternic de artilerie, armament automat
și arme individuale, precum și unui bombardament aerian (Stukas).
Unitățile de a.a. de lângă aeroportul Otopeni deschid focul asupra aerodromului Otopeni,
reușind să distrugă două avioane inamice (un Me-110 și un Fieseler Storch), un depozit
de carburanți, două hangare și să avarieze două avioane Messerschmitt 110.
La ora 14.00, unitățile de a.a. din zona Tunari, fiind atacate de forțe superioare inamice,
sunt nevoite să se retragă.
26 august 1944
Unitățile de a.a. de la Odăile sunt atacate terestru cu grupe de șoc specializate, din
direcțiile satul Odăile, linia de centură, satul Otopeni.
Prin trageri terestre contra aeroportului Otopeni, observatoarelor și cuiburilor de
mitraliere din cazarma pionierilor, inamicul este respins.
Bateriile a.a. din zona Tunari, în urma unui contra-atac, recuceresc pozițiile pierdute în
ziua de 25 august 1944.
27 august 1944
Unitățile de a.a. din zona Odăile execută trageri terestre pe diferite direcții asupra trupelor
germane ce încercau să se retragă pe Șoseaua București-Ploiești, producându-le pierderi
și stingherindu-le retragerea.
24 august 1944
Regimentul Pionieri Aero de la Săftica este somat, către orele 12.00, de comandamentul
german de la Otopeni să predea armele.
Către seara zilei, regimentul este însă atacat de trupe germane, care reușesc să dezarmeze
garda Corpului și să captureze 36 de arme.
25 august 1944
Inamicul aduce noi întăriri pe terenul Otopeni, mărindu-și efectivele care sunt apreciate
la:
-60 de mitraliere;
-1.800 de oameni;
În urma unui nou atac inamic, regimentul se retrage pe linia satului Balotești, cantonul est
Gara Otopeni, unde rămâne până în seara zilei.
26 august 1944
-4.000-5.000 de trăgători;
Regimentul Pionieri Aero hotărăște să treacă la acțiune pentru cucerirea terenului Săftica.
Din cauza lipsei unei conduceri unice, atacurile sunt dispersate, cu efecte foarte slabe.
27 august 1944
În zorii zilei, Regimentul 2 C.L. reia atacul pe direcția generală Otopeni și împinge
trupele germane către satul Otopeni.
Regimentul Pionieri Aero, profitând de înaintarea Regimentului 2 C.L., atacă, către orele
12.00, pe direcția Balotești-Otopeni, și pune stăpânire, către orele 15.00, pe aerodromul
Săftica.
Către seara zilei, o recunoaștere trimisă pe direcția Otopeni aduce informația că, la vest
de gara Otopeni, se constituie o puternică coloană auto germană.
28 august 1944
În zorii zilei, către orele 4.00, Regimentul 2 C.L. pătrunde pe aerodromul Otopeni și
obligă coloana auto germană să părăsească terenul.
4. Zona petroliferă
Operațiuni montate de C[orpul] 5 T[eritorial]
24 august 1944
În noaptea de 23/24 august 1944, unitățile române de a.a. și a.p. (apărare pasivă – n.S.T.)
din această zonă se găsesc pe poziție, conlucrând cu trupele germane de a.a. și a.p.
Pentru apărarea terestră, unitățile de a.a. germane dispun de unități de infanterie care
staționau în dispozitivul zonei petrolifere, pe când unitățile de a.a. române nu dispun, ca
material infanteristic, decât de arme Mannlicher.
În tot cursul zilei, nu s-a întreprins niciun atac contra trupelor germane.
25 august 1944
Corpul 5 Teritorial ordonă a se deschide focul asupra tuturor avioanelor germane care ar
mai zbura în zona bateriilor române.
-constituie, din toți ostașii disponibili ai Regimentului 7 Antiaerian, trei plutoane pușcași,
pe care le plasează pe liziera de sud și est a satului Țigănia;
-cu Btr. mare 57/58/79 (era constituită din unificarea a trei baterii obișnuite de patru
tunuri de 88 mm, pentru o mai bună concentrare a focului împotriva bombardierelor care
zburau la înălțimi mari – n.S.T.) deschide focul asupra avioanelor germane care decolau
sau aterizau pe terenul Târgșor și asupra trupelor germane masate pe aerodrom și în
pădurea Târgșor.
Din cauza tirului precis, germanii pierd nouă avioane, iar după ce incendiază hangarele și
barăcile de pe terenul Târgșor cu ajutorul mijloacelor auto de care dispuneau, părăsesc
aerodromul cu direcția Strejnic-Ploiești, sub protecția tragerilor de contrabaterie ale
bateriilor germane de c.f. din gările Crângu lui Bot și Buda (este vorba două trenuri de
artilerie antiaeriană pe care germanii le-au avut în zona Ploiești – n.S.T.).
În urma acestor acțiuni, bateriile germane își intensifică focul contra bateriilor române.
Între timp, Bateria mare 57/58/79 și bateriile române 61, 85 și 87 sunt atacate de către
trupele germane de infanterie.
În zona Moreni, din cauză că germanii dețineau superioritate în material de a.a., luptele
au fost mai grele.
29 august 1944
Parte din unitățile germane al căror material a fost distrus prin acțiunile de contrabaterie
al bateriilor române, și-au părăsit pozițiile, grupându-se în jurul următoarelor centre de
rezistență:
30 august 1944
Atacul general fixat pentru ziua de 29 august 1944 a fost amânat și a început în dimineața
zilei de 30 august 1944.
31 august 1944
În noaptea de 30/31 august 1944, către orele 1.00, germanii, încercuiți în pădurea
Păulești, deschid un foc puternic de artilerie contra trupelor române, rup dispozitivul
român și se îndreaptă, prin Găgeni, către Vălenii de Munte.
Bateriile române din regiunea Băicoi și Țintea deschid un foc nimicitor asupra trupelor
germane, incendiind și distrugând un mare număr de autovehicule.
În dimineața zilei, Detașamentul colonel Turtureanu intră cu o parte din forțe în Păulești,
iar cu restul urmărește coloana germană cu care angajează lupta și o silește să se predea.
5. Zona Boteni-Petrești
Operațiuni independente
24 august 1944
Cu începere de la orele 4.00, apărarea aerodromului Boteni este formată din următoarele
elemente:
Către orele 14.30 o formație de cinci avioane Ju-52, însoțite de două avioane Me-110,
încearcă să aterizeze pe aerodromul Boteni pentru a debarca trupe și a pune stăpânire pe
aerodrom.
Două din aceste avioane reușesc să aterizeze pe aerodrom și debarcă trupe. Al treilea
avion, fiind primit cu focuri de armament automat încă din aer, aterizează forțat peste c.f.
București-Titu. Celelalte avioane renunță a mai ateriza pe terenul Boteni și se îndreaptă
spre București.
Detașamentele germane debarcate atacă către liziera sudică a pădurii cu intenția de a pune
stăpânire pe avioanele Grupului 7 Vânătoare și avioanele Societății L.A.R.E.S. (aviația
civilă română – n.S.T.).
Elementele apărării, sub comanda căpitanului mecanic Târnăuceanu și a
sublocotenentului Fulicea V. angajează lupta și interzic inamicului apropierea lui de
pădure.
La această acțiune au luat parte atât elementele de pază ale Societății L.A.R.E.S. cât și tot
personalul acestei societăți, aflat pe teren.
Un avion inamic Ju-52, ce a rămas pe teren, este atacat și incendiat de către soldatul
Miron Martin din Grupul 7 Vânătoare, care servea tunul din colțul de sud-vest al
terenului.
Pentru a ușura acțiunea elementelor apărării terestre ale aerodromului, căpitanul Toma
Lucian și locotenentul Rozariu C. decolează cu două avioane Messerschmitt 109 G și
atacă trupele germane debarcate pe aerodrom.
După aproximativ trei ore și jumătate de acțiune, lupta a încetat cu următorul rezultat:
pierderi inamice:
-11 morți;
-17 răniți;
-55 prizonieri.
pierderi proprii:
(având în vedere numărul mare de soldați germani aduși pe calea aerului la Boteni,
probabil că unul dintre avioanele de transport să fi fost de tipul Messerschmitt 323 Gigant
– n.S.T.).
25 august 1944
Către orele 14.00, un grup de 15 avioane Messerschmitt 109 G au mitraliat terenul Boteni
timp de 37 de minute, incendiind hangarul L.A.R.E.S. și mai multe avioane de transport
ce se găseau pe liziera pădurii (6 avioane).
O coloană auto (78 de mașini) germană, încărcată cu trupe dezarmate a fost capturată de
Baza 1 Informații (deservea, sub aspect tehnic, Flotila 1 Aviație Informații – n.S.T.).
Trupa a fost predată garnizoanei Găești, iar mașinile au fost predate Regimentului 2 C.L.
24 august 1944
Această informație este adusă imediat la cunoștința Corpului 2 Teritorial și Statului Major
al Aerului.
În după-amiaza zilei, către orele 17.00, o coloană germană formată din două moto-
mitraliere, trei mașini, un tun antitanc și patru mașini de transport, cu 150 de oameni,
încearcă să forțeze trecerea peste Argeș.
25 august 1944
26 august 1944
Paza podului de peste Argeș este întărită de Corpul 2 Teritorial cu două plutoane de
infanterie cu armament automat și o baterie de artilerie.
Rezultate obținute
-de asemenea, în zona Ploiești, unitățile de a.a. au contribuit în mod eficace la dislocarea
și curățirea zonei de trupele germane, în legătură cu Corpul 5 Teritorial.
II.Acțiunea aeriană
24 august 1944
25 august 1944
- cu trei avioane, intervenție la vedere asupra unui avion Me-110, care a încercat să atace
aerodromul Boteni. Avionul a fost doborât.
c) Aviația de observație:
26 august 1944
27 august 1944
- Giurgiu – Calafat.
- cu un avion, atac la sol asupra celor două avioane inamice Ju-52 de pe terenul Snagov,
care sunt incendiate.
28 august 1944
29 august 1944
1. S.S.A. Statul Major al Aerului Eșalonul 1 ordonă:
- Buzău – Tronari – Întorsura Buzăului, descoperind coloane auto inamice între Tronari și
Întorsura Buzăului.
Din cauză că atacul C. 5 T. a fost amânat pentru ziua de 30 august, patrula de observație
de la Petrești nu acționează.
3. Trupele germane, concentrate în zona Slobozia, se îndreaptă către orele 13.00 spre sud
către Ciulnița – Căldărușani cu scopul de a trece peste Dunăre în Bulgaria. Coloana este
formată din 300-350 de mașini de toate tipurile.
Coloana inamică este atacată între orele 17.45 – 19.45 de toată escadrila, în opt ieșiri, cu
următorul rezultat:
30 august 1944
- cu trei avioane I.A.R.-39 atacă Crângul lui Bot și pădurea sud gara Buda, producând
inamicului pierderi în oameni și material.
- cu cinci avioane He-111 se atacă convoiul de vase semnalate în dreptul satului Hinova
cu următorul rezultat: două vase scufundate și mai multe avariate.
31 august 1944
- cu zece avioane Ju-87 atacă convoiul de vase din dreptul satului Măcișul de Jos și
scufundă un vas de război, patru bacuri și mai multe ambarcațiuni.
Rezultate obținute
Prin acțiunile aeriene ale unităților de aviație s-au obținut următoarele rezultate:
În afară de conducerea operațiunilor citate mai sus, Statul Major al Aerului, ținând seamă
de faptul că armata română urma să acționeze alături de trupele roșii în vest și cu unități
de aviație, a îndrumat din timp, Corpul 1 Aerian ce se afla în zona Buzău-Urziceni, către
noua zonă de dislocare, în regiunea Sibiu.
Prin directivele și măsurile luate de Statul Major al Aerului, Corpul 1 Aerian a putut să se
concentreze în noua zonă, în siguranță și în măsură de a intra în acțiune imediat.
În plus, chiar în timpul deplasării, o parte din unitățile Corpului 1 Aerian au fost folosite
de Statul Major al Aerului Eșalonul 1 în operațiunile din jurul Capitalei și pe Dunăre.
Concluziuni
- 3.257 de ofițeri;
- 7.038 de subofițeri;
- 63.373 trupă.
Ținând seama de faptul că teritoriul țării nu avea la dispoziție decât foarte puține forțe
terestre și având în vedere și caracterul operațiunii (acțiuni pe întreg teritoriul) rezultă că
aportul aeronauticii a fost apreciabil și chiar hotărâtor în unele zone (acțiunea
parașutiștilor în București și zona Băneasa).
- pierderi maxime;
- dezorganizare și dezorientare.
-s-a redus forța aeriană a inamicului cu 59 de avioane, număr destul de apreciabil dacă se
ține seama că aceasta nu avea prea mari posibilități de împrospătare;
-s-a împiedicat complet aducerea de forțe aerotransportate pentru întărirea trupelor
terestre din regiunea București și Ploiești, ușurând astfel acțiunea trupelor Armatei de
Uscat;
Pentru conformitate,
//
(în dosar, documentul prezentat mai sus are următoarea completare – n.S.T.)
Notă
Întreg acest personal a fost integrat în dispozitivul de luptă, pus sub ordinele
comandorului Marin Anton și a luat parte la operațiuni.
24 august
La barăcile Regiunii de lângă satul Pipera (unde se afla instalat P.C.) se constituie un
detașament de apărare sub comanda căpitanului aviator Nedelceanu Anton.
În aceeași zi se regrupează în acest punct și ostașii secțiilor A.A. ale căror poziții fuseseră
atacate de către germani și care au fost nevoiți să se retragă.
25 august
Inamicul atacă la orele 3.30 și la orele 5.00 dinspre nord, dar este respins.
La orele 10.00, după o pregătire făcută cu brandt-uri, inamicul atacă și cucerește barăcile
Regiunii.
Sublocotenentul rez. Ionescu Grigore rămâne singur cu o pușcă mitralieră spre a acoperi
retragerea, trage până ce termină muniția și este făcut prizonier.
Atacul este oprit pe linia generală a poziției de unde, ulterior, un nou atac dat de Gruparea
locotenent-colonel Ciochia, întărită cu o companie de elevi (ai Centrului de Instrucție
Aeronautic – n.S.T.) și un pluton pionieri de asalt, recucerește satul Pipera.
-în tot timpul luptelor s-a aflat în prima linie a luptătorilor, verificând și remediind
dispozitivul și impulsionând acțiunea micilor unități;
-în ziua de 26 august, în perioada foarte critică, atunci când inamicul ataca puternic, se
oferă voluntar și, luând comanda unui detașament format din elevi ai Centrului de
Instrucție Aeronautic, două plutoane din Regimentul 10 Infanterie, un pluton parașutiști
cu mitraliere și brandt-uri, contraatacă, curăță rezistențele inamice din partea de sud-est a
aerodromului Băneasa și contribuie astfel la restabilirea poziției pe aliniamentul pădurea
Becheanu, 600 de metri nord Cantonul c.f. nr. 9 și 800 de metri nord Cantonul nr. 7.
Etichete
23 august 1944
aramata romana
Germania Nazistă
Top articole
Share
Share
Share
Share
Citeşte şi
Voiajul condamnaților
FOTO: Berlinul şi locuitorii săi, înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial
Multimedia
Share
Boian, cătunul «rupt» din Bucovina
Share
Home
Actualitate
Revista
Special
Arhiva
Timp liber
Travel
Multimedia
Urmărește-ne pe:
Newsletter
Abonează-te la newsletter! Scrie mai jos adresa de e-mail și apasă butonul "Trimite"
Trimite
Copierea, multiplicarea, distribuirea, arhivarea sau pastrarea, prin orice mijloace, inclusiv electronice, magnetice sau
computerizate, a materialelor si informatiilor existente pe acest site sunt total interzise
Politica de confidențialitate
Contact
Termeni si condiții
Redacția
Publicitate
Abonamente
RSS
© Toate drepturile rezervate Adevarul Holding 2018
Click to return on the top page
""