Professional Documents
Culture Documents
Cerceta;ului
`Aventura este limitat[ doar de imagina'ia uman[~
4
Bine ai venit la cerceta;i!
APARTENENæA LA O MI…CARE
Ce este cercet[;ia?
Cercet[;ia este o mi;care a tinerilor, fete ;i b[ie'i, care vor s[ se bucure de via'[, s[ fie puternici, curajo;i,
angaja'i în realitate, pricepu'i ;i s[ cunoasc[ farmecul prieteniei adev[rate. Cu noi pute'i tr[i clipe de neuitat, într-o
atmosfer[ de ]ncredere ;i entuyiasm, descoperi miracolele din jur ;i adev[rurile de
dincolo de manualele ;colare, dar ;i propriile voastre for'e interioare. A fi cerceta;
înseamn[ a tr[i acela;i vis cu alte 28 de milioane de tineri din 214 '[ri ;i teritorii.
Aceasta înseamn[ a primi mult, dar ;i a oferi mult în
schimb. Cercet[;ia v[ provoac[ la cea mai grea
întrecere — cea cu voi în;iv[. Ea v[ cere s[ lupta'i
pentru a v[ autodep[;i continuu, pentru a fi
mereu hot[râ'i, aten'i la ceea ce se întâmpl[ în
jurul vostru ;i preg[ti'i pentru a acorda ajutor
acolo unde este nevoie de el.
‘n ultima sa întâlnire cu cerceta;ii, Baden
Powell a vorbit despre asumarea datoriei de a
l[sa lumea un pic mai bun[ decât am g[sit-o.
Fiecare dintre noi poate contribui la construirea
acestei lumi mai bune. Cel mai
important pas care poate fi f[cut dup[ ce
6 ne-am dat seama de acest lucru este
Bine ai venit la cerceta;i!
punerea în comun a energiilor personale pentru a fi cu adev[rat puternici. Energia unei persoane poate
fi multiplicat[ de n ori dac[ este ad[ugat[ puterii altora.
Cercet[;ia ofer[ un cadru excelent pentru ac'iunea comun[, pentru lucrul în comunitate, pentru
]mbun[t['irea calit['ii vie'ii. Multe grupuri de cerceta;i din toat[ lumea fac deja acest lucru. Trebuie
doar s[ 'intim mai sus.
S[ nu v[ îndoi'i c[ un grup mic de oameni hot[râ'i ;i angaja'i pot schimba lumea. Acesta e singurul lucru care
a schimbat-o vreodat[.
Ce este Temer[ria?
O lume magic[ animat[ de
joc, aventur[, cântec, poveste,
prietenie ;i sensibilitate. Î'i
ofer[ ;ansa de a pune în aplicare
lucrurile pe care dintotdeauna ai
vrut s[ le faci. Te provoac[ s[
iei parte la activit['i, campuri,
s[ faci parte dintr-o patrul[, s[
g[se;ti un tâlc în orice joc. Patrula ;i liderul t[u te vor ajuta, dar restul depinde de tine. 7
Filele ]ng[lbenite ale istoriei
... în lume
Cine a `inventat~ cercet[;ia?
Cercet[;ia a fost fondat[ de un general britanic cu numele de Robert
Stephenson Smith Powell, un om excep'ional, care s-a n[scut la 22 februarie
1857, în Anglia.
Încep ;i jamboreele?
Prima jamboree (jamboree — tradus din dialectul indienilor americani — `întâlnire pa;nic[ între triburi~)
interna'ional[ a fost organiyat[ la Londra, în 1920, având printre participan'i ;i cerceta;i din România.
ORGANIYAæIA MONDIAL“ A MI…C“RII SCOUT (World Organiyation of the Scout Movement) a fost creat[
în 1922, România fiind printre '[rile fondatoare.
Dup[ catastrofa adus[ de primul r[yboi mondial BP insist[ asupra temei fraternit['ii mondiale.
10 Încep jamboreele care adun[ la fiecare patru ani delega'ii de cerceta;i din toate '[rile într-o mare
Bine ai venit la cerceta;i!
s[rb[toare a prieteniei. La prima jamboree de la Londra 6000 de b[ie'i din 22 de '[ri au scandat+
`plec[m de aici hot[râ'i s[ deyvolt[m prietenia prin spiritul mondial al fraternit['ii cercet[;e;ti,
pentru a putea aduce lumii pacea ;i prietenia~.
... în România
Cum s-a n[scut cercet[;ia în România?
Prima unitate de cerceta;i a ap[rut în 'ara noastr[ în anul 1913 din ini'iativa ;i sub conducerea colonelului
Grigore Berindei. În anul urm[tor existau în 'ara noastr[ numeroase unit['i de cerceta;i care formau Asocia'ia
`Cerceta;ii României~, fundamentat[ pe principiile ;i metoda de educare a copiilor ;i tinerilor ini'iate de Baden
Powell.
Asocia'ia este legaliyat[ în 1915, având ca mare comandant pe Alte'a sa Regal[, Principele Carol (viitorul
rege Carol al-II-lea). În acela;i an Asocia'ia este înscris[ la Biroul Mondial Scout cu sediul la Londra.
13
Filele ]ng[lbenite ale istoriei
14
Bine ai venit la cerceta;i!
PRINCIPIILE CERCET“…IEI
e;ti singur. Po'i cere oric=nd ajutorul altora, la fel cum ;i tu e;ti dator s[ îi aju'i pe ceilal'i. Sunt mul'i
cei care au nevoie de tine. Tu îi po'i ajuta sau po'i s[ le iei sup[rarea chiar ;i printr-un simplu gest, o
întindere de mân[, o vorb[ bun[ sau un yâmbet. Când ai mai mult decât al'ii nu uita c[ nu po'i fi cu
adev[rat fericit decât atunci când ;i cel de lâng[ tine are pentru ce s[ se bucure.
Principiul social te îndeamn[ s[ oferi fericire ;i sprijin celorlal'i, iar pe unde treci s[ la;i lumea un
pic mai bun[ decât ai g[sit-o.
16
Bine ai venit la cerceta;i!
17
Principiile cercet[;iei
LEGEA …I PROMISIUNEA
Orice joc î;i are propriile reguli. …i jocul cercet[;iei le are pe ale sale... respectiv
Legea ;i Promisunea cerceta;ului.
Chiar dac[ Legea ;i Promisunea Temerarului difer[ de cele ale Exploratorului sau
Spiridu;ului, esen'a lor r[mâne aceea;i.
Atât Legea cât ;i Promisiunea sunt u;or de în'eles ;i ele î'i spun c[ trebuie s[ ai grij[ ca
felul t[u de a fi ;i gesturile tale s[-i ajute ;i s[-i bucure pe cei din jurul t[u.
Legea Cerceta;ului
Încotro s[-'i îndrep'i pa;ii?
Dup[ ce ai f[cut cuno;tin'[ cu ideea Mi;c[rii Scout, r[mâne s[ alegi dac[
vrei sau nu s[-'i continui drumul c[l[uyit de aceasta. Închipuie-'i Legea ca pe o
c[l[uy[ sau o busol[ care te ajut[ s[ te men'ii întotdeauna în direc'ia bun[.
Acest drum nu este unul separat de cel al vie'ii tale, din contr[ — te ajut[ s[ î'i
reg[se;ti calea atunci când ai `gre;it¬o~.
18
Bine ai venit la cerceta;i!
Legea temerarului
Promisiunea cerceta;ului
Cum alegi s[ vrei?
Ai descoperit deja valori în lumea înconjur[toare. O
serie de provoc[ri au treyit interesul t[u. Ai descoperit
Legea... dore;ti acum s[ te angajeyi personal printr-o
promisiune?
20
Bine ai venit la cerceta;i!
Promisiunea temerarului
Alegând s[ te integreyi în marea familie cercet[;easc[, te afli la începutul unui drum de-a lungul c[ruia vei
descoperi tainele naturii: vei înv['a cât de important[ este o mân[ de ajutor întins[ celui de lâng[ tine la nevoie, dar
cel mai important vei afla cât te ajut[ s[ te formeyi pe tine ca om.
Aceasta este veriga care îi leag[ pe to'i cerceta;ii lumii în încercarea de a face aceast[ lume mai bun[
decât au g[sit¬o.
21
Principiile cercet[;iei
De ce s[ te aud[ ;i al'ii?
Angajamentul personal este foarte important pentru întregul grup. Depunându-'i promisiunea în
fa'a celorlal'i (a membrilor patrulei tale), îi iei pe ace;tia drept martori, iar ei se angajeay[ la rândul lor
s[ te ajute în realiyarea celor promise.
Odat[ depus[ aceast[ promisiune, cerceta;ul se simte frate cu to'i ceilal'i cerceta;i care au hot[rât deja s[-;i
tr[iasc[ din plin via'a în spiritul cercet[;iei.
22
Bine ai venit la cerceta;i!
Salutul
Cum salut[ cerceta;ii?
Tribul african Ashanti folosea salutul ca semn al încrederii, ei trebuind s[-;i
lase jos scutul pentru a putea întinde mâna
stâng[ — mâna inimii. De aceea BP a preferat
aceast[ formul[ de salut ;i ast[yi. Cerceta;ii se
salut[ între ei în semn de respect ;i prietenie,
precum ;i de încredere a unuia în cel[lalt. De
asemeni, salut[ la ceremonii ;i alte ocayii, sau
atunci când î;i depun sau reînnoiesc Promisi-
unea.
To'i cerceta;ii apar'in unei mari familii ;i
salutul îi ajut[ s[ se recunoasc[ unii pe al'ii,
oriunde s-ar întâlni în lume.
Salutul cercet[;esc se face folosind mâna
dreapt[: cele trei degete centrale lipite simboliyeay[ cele trei principii ale
cercet[;iei. Degetul mare care îl acoper[ pe cel mic, semnific[ faptul c[
cel mare îl ajut[ pe cel mic, c[ cel tare îl sprijin[ pe cel slab.
23
Salutul, uniforma ;i deviya
Uniforma
De ce ai nevoie de uniform[?
Prin uniform[, cerceta;ii de pretutindeni se deosebesc de orice al'i tineri
din alte organiya'ii sau cluburi. Este primul contact, prima imagine pe care o d[ cercet[;ia
lumii+ prin felul în care ;tiu cei ce o au s[ o poarte, s[ o îngrijeasc[, s[ ;i-o p[streye.
Temerarul o poart[ la întâlnirile grupului, în viyite, în ie;iri sau la ocayii speciale.
Deviya
De ce `Gata Oricând!~?
Dup[ scrierea c[r'ii `Aids to Scouting~, BP prime;te un fanion având brodate pe el ini'ialele
numelui s[u, B.P. Ulterior, pornind de la acesta, fondatorul cercet[;iei va face prima chemare c[tre admiratorii s[i+ Be
Prepared! — Gata Oricând! Aceasta va deveni deviya cerceta;ilor care înso'e;te însemnul mi;c[rii — floarea de crin
— semn care indica direc'ia Nord pe vechile h[r'i de c[l[torie.
‘nsemne de
merit
‘nsemn de
‘nsemne de progres promisiune
25
Structura ONCR
STRUCTURA ONCR
Ce este PATRULA?
Un grup de 4-8 cerceta;i, plini de vise pe care vor s[ le înf[ptuiasc[ împreun[, care vor s[ fac[ fa'[
provoc[rilor, care vor s[ înve'e lucruri noi, formeay[ o PATRUL“. Patrula este celula de bay[ a cercet[;iei. F[r[
patrul[ ;i spiritul ei, cercet[;ia nu mai exist[.
De ce patrul[?
Fiecare cerceta; are câte o aptitudine, un talent, o îndemânare, îns[ adunate împreun[ într-o patrul[, aceste
calit['i pot face mult mai multe decât fiecare separat.
La fel ca la pr[jitur[+ dac[ ar fi s[ mânca'i fiecare ingredient separat, nu ar avea un gust la fel de pl[cut ca ;i cel
al pr[jiturii. Cu cât patrula este mai unit[, cu atât lucrurile
merg mai bine, iar membrii ei se vor sim'i mai bine.
care, odat[ stabilite, sunt respectate de fiecare membru. O patrul[ bine închegat[ nu se întâlne;te
numai în sediul cerceta;ilor ci ;i cu alte ocayii.
Patrula este condus[ de ;eful patrulei, îns[ deciyiile care privesc via'a ;i activitatea patrulei sunt
luate de c[tre Consiliul Patrulei, unde fiecare membru are ceva
de spus, democra'ia fiind la ea acas[. Consiliul patrulei este
condus de obicei de ;eful patrulei, îns[ liderul unit['ii este ;i el
preyent pentru a da uneori câte un sfat atunci când este nevoie.
Ce este UNITATEA?
Mai multe patrule de cerceta;i din aceea;i ramur[ de vârst[
formeay[ o UNITATE.
Ce este O.N.C.R.?
Toate Centrele Locale sunt reunite sub denumirea+ `Organiya'ia Na'ional[ Cerceta;ii României~ (O.N.C.R.).
Existen'a unei structuri na'ionale este necesar[ pentru a asigura o mai bun[ colaborare cu diferite institu'ii ;i
organiya'ii (ministere, funda'ii, alte organiya'ii na'ionale sau interna'ionale) ;i cu structurile europene ;i mondiale
ale mi;c[rii scout.
Organiya'ia Na'ional[ este condus[ de un pre;edinte împreun[ cu
membrii Consiliului Na'ional, forul suprem de deciyie fiind Conferin'a
Na'ional[ care se desf[;oar[ odat[ la 3 ani, la care particip[ repreyentan'ii
tuturor centrelor locale. La fel ca ;i la centru local, exist[ departamente
na'ionale care sunt coordonate de un lider ;i care, de obicei, au o echip[
(formare, deyvoltare, treyorerie, etc). Între ;edintele de Consiliu
National, O.N.C.R. este condus[ de un Birou Executiv, format
dintr-un num[r restrâns de persoane.
28
Bine ai venit la cerceta;i!
IGIENA
Oricine ai fi, e;ti mai mult dec=t piesa unei ma;in[rii foarte sofisticate, pentru
c[ de'ii, de asemeni, cel mai avansat computer+ creierul
t[u. Trupul ;i minea ta au nevoie s[ fie ]ntre'inute cu grij[! Doar
având grij[ de igiena ta ;i a locului în care tr[ie;ti, î'i poti p[stra
corpul s[n[tos, astfel putând s[ te bucuri de fiecare moment al
vie'ii tale.
Nu uita niciodat[ c[ este mai u;or s[ previi decât s[ trateyi!
Igiena personal[
Igiena pielii
Ce rol are pielea?
Fiind grani'a între mediul intern — corpul omenesc — ;i mediul extern —
lumea înconjur[toare, pielea are o mare importan'[ pentru men'inerea s[n[t['ii. Ea
este cea care ne ap[r[ de frig ;i c[ldur[, de lovituri în timpul activit['ilor pe care le
desf[;ur[m, cea care particip[ la reglarea (men'inerea) temperaturii corpului în
hike-uri ;i serile reci petrecute în cort ;i nu în ultimul rând, constituie o barier[ în calea p[trunderii microbilor în
organism. …tii îns[ c[ majoritatea activit['ilor pe care le desf[;ori în via'a de yi cu yi expun pielea la
murd[rie ;i lovituri.
30
Labirintul s[n[t['ii
Igiena ochilor
Cum 'i se distrug ochii?
Prin intermediul ochilor se stabilesc rela'iile dintre om ;i lumea înconjur[toare. Activit['ile noastre
cercet[;e;ti se desf[;oar[ solicitând permanent ochii, ceea ce presupune respectarea unor reguli
igienice de prevenire a tulbur[rilor de vedere.
Ochii obosesc la o activitate prelungit[ în condi'ii neigienice (lumin[ prea puternic[ sau prea slab[). Evit[ s[
te scalyi în ap[ murdar[, obi;nuie;te-te s[ nu duci mâinile murdare la ochi ;i s[-i fere;ti de fum, praf, soare, lovituri
sau corpi str[ini.
Igiena urechilor
Cum î'i îngrije;ti urechile?
Urechile, cele datorit[ c[rora avem posibilitatea s[ auyim (percepem) frumuse'ea `sunetului~ naturii,
trebuie ajutate s[-;i îndeplineasc[ pe deplin misiunea prin îndep[rtarea murd[riei, prafului ;i `dopului de
cear[~ acumulate deseori aici. Toate acestea, în cayul existen'ei lor, duc la sc[derea treptat[ sau brusc[ a auyului, la
una sau ambele urechi, senya'ie de greutate ;i înfundare a urechii.
Este important de ;tiut c[ în timpul sc[ldatului ;i al înotului trebuie evitat[ p[trunderea apei reci în ureche
pentru c[ se pot produce tulbur[ri de echilibru ;i chiar înecul.
Igiena nasului
…i nasul conteay[?
Nasul, ca ;i celelalte p[r'i ale corpului omenesc, are ;i el nevoie de o igien[ permanent[.
Acesta se sufl[ într-o batist[ curat[, personal[, care nu se împrumut[. Se sufl[ u;or, fiecare nar[ separat,
pentru a evita p[trunderea în urechi a microbilor, ceea ce se întâmpl[ când se sufl[ ambele n[ri odat[.
32
Labirintul s[n[t['ii
Igiena îmbr[c[mintei
Cum î'i alegi îmbr[c[mintea?
Îmbr[c[mintea ap[r[ corpul de frig, umeyeal[, rayele soarelui, praf, murd[rie, lovituri. Pentru a
îndeplini acest rol de ap[rare, ea trebuie s[ fie rea conduc[toare de c[ldur[, dar permeabil[ pentru aer,
s[ fie curat[, adaptat[ dimensiunilor corpului, vârstei, activit['ii ;i anotimpului.
Cu cât stratul de îmbr[c[minte este mai gros ca 'es[tur[ ;i ca num[r de straturi, cu atât se p[streay[ mai bine
c[ldura corpului. În seyonul cald, se poart[ 'es[turi sub'iri, deschise la culoare, în timp ce iarna hainele vor fi de
culoare închis[ pentru a absorbi la maxim c[ldura solar[.
æes[turile cu mul'i pori (de lân[) asigur[ eliminarea transpira'iei de pe piele, în timp ce hainele impermeabile
nu las[ transpira'ia s[ se evapore, producând înc[lyirea prea mare a corpului.
Hainele prea înguste, gulerele strâmte, cordoanele care strâng talia îngreuneay[ respira'ia ;i activitatea inimii.
Igiena înc[l'[mintei
Ce înc[l'[minte î'i alegi?
Înc[l'[mintea este bun[ numai dac[ are forma ;i dimensiunile potrivite piciorului. Evit[ folosirea
bocancilor ;i a pantofilor prea largi deoarece produc ros[turi. Cât prive;te înc[l'[mintea prea strâmt[, 33
Igiena
aceasta provoac[ tulbur[ri în circula'ia sângelui, deformarea degetelor, b[t[turi. O înc[l'[minte bun[
este cu 1-1,5 cm mai lung[ decât piciorul, l[sând liber[ mi;carea degetelor (în bocanci sau pantofi).
35
ABC-ul primului ajutor
4. trateay[ fiecare victim[ în func'ie de gravitatea leyiunilor fiec[reia. În primul rând trateay[
situa'iile grave — acestea sunt cele care pot pune în pericol via'a+
Oprirea respira'iei
Nu are puls
Sângerare sever[
Otr[viri interne
Dac[ î'i vine ajutor, 'ine victima confortabil. Urm[re;te fiecare schimbare a st[rii persoanei în cauy[.
1. Apropie-te cu grij[
Cum s[ te apropii?
Prive;te în jur pentru a observa ce a provocat accidentul, apoi asigur[-te c[ nu faci r[u apropiindu-te de
victim[. Fii atent la firele electrice, la trafic, la locurile alunecoase ;i alte obstacole care 'i-ar putea pune ;i 'ie via'a
în pericol.
2. Evalueay[
Care situa'ii pot pune în pericol via'a accidentatului?
În momentul în care ajungi în preajma unei persoane r[nite, f[ o mic[ evaluare. Evaluarea nu trebuie s[ ia mai
mult de 15 - 20 de secunde. Dac[ persoana respectiv[ pare con;tient[, vorbe;te cu ea ;i încearc[ s[ afli ce s-a
întâmplat ;i cum se simte. Uit[-te la accidentat ;i încearc[ s[ veyi ce r[ni are. Este foarte important s[-'i dai seama
ce îi poate amenin'a via'a ;i ce poate a;tepta.
De cele mai multe ori ajutorul pe care-l dai este pentru ygârieturi mici, vân[t[i etc. În aceste cayuri ai
suficient timp s[ deciyi ce s[ faci pentru ca apoi s[ ac'ioneyi.
Pe de alt[ parte, oprirea respira'iei, lipsa pulsului, sânger[rile masive sau otr[virile sunt denumite
37
ABC-ul primului ajutor
situa'ii grave deoarece ele necesit[ tratament urgent pentru salvarea vie'ii victimei. Acestea necesit[ o
mare aten'ie în acordarea primului ajutor.
Trebuie s[ î'i r[spunyi la urm[toarele întreb[ri+
Respir[? Pune urechea lâng[ nasul ;i gura victimei unde po'i auyi ;i sim'i mi;c[rile aerului. Prive;te
dac[ pieptul i se ridic[ ;i coboar[.
Îi bate inima? Ia pulsul la artera de la gât (de dedesubtul urechii).
Sângereay[? Deschide-i c[ma;a sau alte haine care ar putea ascunde de privirile tale r[ni sau t[ieturi.
Sunt doveyi ale otr[virii? Evalueay[ aspectul ;i comportamentul victimei, precum ;i alte semne sugestive asupra a
ceea ce ar fi putut înghi'i victima.
3. Cheam[ ajutor
La cine po'i apela?
De cele mai multe ori acesta const[ doar într-un simplu telefon. Po'i chema Salvarea la num[rul de telefon
961 sau folosi o carte de telefon a regiunii respective pentru a identifica cel mai apropiat spital. În cayul în care e;ti
pe munte este bine s[ ;tii întotdeauna unde e cea mai apropiat[ caban[ ;i num[rul de telefon al Salvamontului din
yona respectiv[.
O persoan[ r[nit[ u;or e bine s[ fie transportat[ înspre serviciul de urgen'[. În cayul în care îns[ este grav
r[nit[, cel mai bine este s[ îi acoryi primul ajutor la locul accidentului ;i s[ trimi'i 2-3 cerceta;i dup[ ajutor.
Urm[toarele informa'ii trebuie s[ ajung[ la persoanele specialiyate în a acorda îngrijiri medicale+
- locul accidentului ;i locul în care v[ afla'i
- exact ce s-a întâmplat
- descrierea r[nilor
38 - de cât timp au fost povocate
Labirintul s[n[t['ii
4. Trateay[
Cum acoryi primul ajutor propriu-yis?
Dup[ ce ai f[cut evaluarea rapid[ ;i ai chemat sau trimis dup[ ajutor de specialitate,
începe s[ acoryi urgent primul ajutor. Mai multe persoane lucrând împreun[ pot
trata diferite simptome. Când e;ti singura persoan[ care acord[ primul ajutor,
începe prin a trata lucrurile care pun cel mai mult în pericol via'a victimei.
Dac[ nu respir[?
Dac[ sistemul respirator pare a fi liber îns[ victima nu respir[, trebuie recurs la
respira'ia artificial[+
1. Plaseay[ o bucat[ de tifon sau o batist[ peste gura victimei. Astfel ve'i fi
amândoi proteja'i de bolile transmisibile pe cale oral[.
2. În timp ce men'ii capul victimei pu'in dat pe spate, astup[-i n[rile, acoper[ gura
victimei cu propria ta gur[ ;i sufl[ pentru a-i umple pl[mânii cu aer. (În cayul unui
copil astup[ cu gura, atât gura cât ;i nasul victimei). Urm[re;te pentru a vedea dac[
pieptul se umfl[ (se ridic[).
3. Elibereay[ gura ;i urm[re;te dac[ pieptul victimei coboar[ atunci când
expir[.
39
ABC-ul primului ajutor
4. Repet[ procedeul de aproximativ 10-15 ori pe minut. Pentru asigurarea acestui ritm, num[r[ 1-2
în timp ce inspiri ;i 3-4 în timp ce expiri ;i sufli aerul în gura ;i pieptul victimei.
Dac[ pieptul victimei nu se ridic[ ;i nu se coboar[, înseamn[ c[ aerul nu ajunge în pl[mâni.
Ajutorul medical este vital.
Reia respira'ia artificial[. Continu[ pân[ la sosirea unui medic sau pân[ când
devine imposibil din punct de vedere fiyic, pentru tine, s[ continui.
Pentru realiyarea manevrei, culc[ victima pe un plan dur, încruci;eay[-'i mâinile cu cele dou[ palme
suprapuse în regiunea amintit[ ;i las[-te cu greutatea corpului pe pieptul accidentatului, în ritmul de 80
ap[s[ri pe minut.
40
Labirintul s[n[t['ii
În cayul copiilor, pentru a nu exercita o presiune prea mare, încruci;eay[-'i doar câte 2 degete de
la fiecare mân[ ;i apas[ în dreptul sternului.
41
ABC-ul primului ajutor
TRUSA DE PRIM-AJUTOR
Este indicat ca în interiorul cutiei în care se afl[ trusa de prim-ajutor s[ se g[seasc[ notat
num[rul de telefon de la Salvare (961)..
Hemoragiile
(sânger[rile)
Ce sunt hemoragiile?
Hemoragiile sunt scurgeri ale sângelui în afara vaselor sanguine.
Hemoragiile pot fi de dou[ feluri+
- hemoragii externe — caracteriyate prin scurgerea sângelui în afara corpului
- hemoragii interne — în care sângele nu se vede deoarece acesta se scurge în interiorul corpului uman.
În func'ie de felul vaselor care au fost afectate, hemoragiile pot fi+
- hemoragii arteriale — recunoscute dup[ culoarea ro;u-aprins[ a sângelui care 'â;ne;te în jeturi în
func'ie de b[t[ile inimii:
- hemoragii venoase — care se recunosc dup[ culoarea ro;u-închis[ a sângelui care se scurge continuu:
- hemoragii capilare — sângerarea este mai pu'in[, asem[n[toare pic[turilor de rou[: de regul[ acestea
înceteay[ singure.
43
Trusa de prim/ajutor
NU desf[ frecvent bandajul pentru a verifica starea yonei unde s-a produs hemoragia!
Pentru oprirea hemoragiei se poate aplica ;i garoul: aceast[ solu'ie se adopt[ doar în cayul în care sângerarea
nu poate fi altfel stopat[, iar victima este în pericol de moarte.
44
Labirintul s[n[t['ii
Dac[ am lega toate vasele sanguine ale unei persoane unele de altele, am face un `lan'~
care ar înconjura de 2 ori P[mântul?
Intoxica'ii
Cum apar intoxica'iile?
Intoxica'iile sunt determinate de p[trunderea (voluntar[ sau involuntar[) a unei substan'e toxice în organism.
Intoxica'iile cu ciuperci
Simptome+ dureri de burt[, ame'eli, tremur[turi, frisoane, palpita'ii ale inimii, delir, le;in.
NU se provoac[ v[rs[tura!!!
NU se provoac[ v[rs[tura!!!
Le;inul
Când apare le;inul?
Le;inul apare atunci când creierul nu prime;te îndeajuns oxigen.
Cauye+ urcarea prea rapid[, poyi'ia vertical[ prelungit[, frica, ve;tile proaste sau respirarea unui aer
46
rarefiat.
Labirintul s[n[t['ii
Simptome+ o persoan[ în pragul le;inului poate fi palid[ sau poate sim'i ame'eli, urmate apoi de
c[derea la p[mânt.
Dac[ 'i se întâmpl[ vreodat[ s[ ai senya'ia de le;in, a;ay[-te ;i pune-'i capul între genunchi sau întinde-te ;i
ridic[ picioarele.
Pl[gi
Ce este plaga?
Plaga este o ruptur[ a 'esuturilor provocat[ de un accident (r[nire, arsur[, împu;care) care determin[
hemoragie extern[.
47
Trusa de prim/ajutor
Fixarea pansamentului+
Men'inerea pansamentului se face de obicei cu ajutorul fe;elor (în cayul în care î'i lipsesc fe;ele, po'i folosi ;i
baticuri, buc['i de pâny[ sau chiar e;arfa). Fa;a se deruleay[ întotdeauna începând de la extremitatea
membrului spre baya lui. Prima tur[ se aplic[ la câ'iva centimetri sub ran[, pe o yon[ s[n[toas[ de piele,
48 urm[toarele petrecându-se astfel încât fiecare tur[ s[ acopere jum[tate din tura de fa;[ precedent[.
Labirintul s[n[t['ii
La cot ;i genunchi+
Fixeay[ pansamentul prin ture de fa;[ `în spiral[~, începând cu 2 - 3 ture circulare la
jum[tatea labei piciorului.
La cap+
Tipic[ este capelina. Aceasta începe cu dou[ ture
circulare, trecute pe frunte, deasupra ochilor ;i a
sprâncenelor. Fixeay[ apoi fa;a cu mâna, dup[ care pliay[ fa;a prin câteva
mi;c[ri de dute - vino ce pornesc de la frunte ;i ajung la ceaf[ ;i invers pân[
acoperi tot capul. Capetele fe;elor se fixeay[ apoi cu câteva ture circulare.
49
Trusa de prim/ajutor
La nas ;i b[rbie+
Realiyeay[ pansamentul în pra;tie, folosind o fâ;ie de tifon de 30 - 50 cm.,
despicat[ la capete având o parte central[ nedespicat[. Aceasta din urm[ se
aplic[ la nivelul pl[gii, legând capetele t[iate încruci;at dup[ ceaf[ pentru
b[rbie ;i dup[ urechi pentru nas.
La ochi+
Se folose;te bandajul oblic.
La torace ;i abdomen+
Pansamentul se realiyeyay[ folosind fe;e late, prin ture simple.
50
Labirintul s[n[t['ii
În'ep[turi ;i mu;c[turi
ÎNæEP“TURI DE INSECTE
53
Trusa de prim/ajutor
MU…C“TURA DE …ARPE
55
Trusa de prim/ajutor
Ce sunt entorsele?
Entorsele sunt leyiuni determinate de ruperea sau deplasarea ligamentelor ce 'in
oasele legate între ele.
Semnele caracteristice ale unei entorse sunt+ durerea ;i umfl[tura.
Ce sunt luxa'iile?
Luxa'iile sunt leyiuni determinate de ie;irea oaselor de la locul lor, pieryându-se total sau par'ial
contactul dintre ele.
Spre deosebire de entorse, pe lâng[ umfl[tur[ ;i durere apare ;i deformarea încheieturii ;i
imposibilitatea de mi;care a membrului afectat.
Ce sunt fracturile?
Fracturile sunt leyiuni determinate de ruperea sau fisurarea oaselor.
O fractur[ se poate recunoa;te prin preyen'a durerilor, umflarea yonei respective, reducerea posibilit['ii de
mi;care, deformarea yonei afectate, mi;c[ri nenaturale, scurtarea membrului afectat, iar uneori poate ap[rea ;i
modificarea culorii pielii datorat[ sânger[rii.
O fractur[ deschis[ este mai periculoas[ deoarece permite microorganismelor s[ infecteye atât rana
cât ;i osul. De aceea, o fractur[ deschis[ trebuie 'inut[ cât mai curat[ posibil.
bra'ului de partea lateral[ a corpului. Corpul însu;i va ac'iona ca o atel[ pentru a imobiliya cotul ;i
um[rul.
59
Trusa de prim/ajutor
Mu;chii din partea de sus a piciorului sunt destul de puternici pentru a trage capetele osului fracturat
în carne, provocând astfel o hemoragie. Din acest motiv, pacientul nu trebuie transportat, pân[ când nu
este aplicat[ o atel[ rigid[ de c[tre personalul specialiyat. O fractur[ a coapsei poate însemna o amenin'are pentru
via'a pacientului. A;adar este necesar s[ chemi de urgen'[ ajutor medical.
• pentru a evita strângerea prea puternic[ sau frec[rile, învele;te atelele cu vat[, fe;e, p[turi,
perne sau orice alt material moale:
• fixeay[ atelele ;i înveli;ul lor cu fulare, batiste, bandaje, buc['i de haine sau orice altceva ai la
îndemân[.
Arsurile
Ce sunt arsurile?
Arsurile sunt leyiuni ale pielii provocate de lichide în fierbere, de obiecte calde, de agen'i chimici (aciyi, baye,
fosfor), de electricitate sau de agen'i radioactivi.
În func'ie de gradul de afectare a pielii ;i profunyimea arsurii, se pot împ[r'i în+
• arsur[ de gradul I+ leyiuni superficiale, piele uscat[, dureroas[, uneori urmat[ de descuamarea pielii.
• arsur[ de gradul II+ leyiuni superficiale, piele ro;ie dureroas[, b[;ici umplute cu lichid.
• arsur[ de gradul III+ leyiuni mai adânci, foarte grave care afecteay[ toate straturile pielii, piele cenu;ie,
nedureroas[.
61
Trusa de prim/ajutor
Arsurile termice+
Cum trateyi arsurile termice?
Primul ajutor în cayul arsurilor u;oare+
• îndep[rteay[ hainele nelipite de corp din jurul yonei afectate
• r[ce;te yona cu ap[ rece pân[ la diminuarea durerii
• acoper[ rana cu un pansament steril, uscat
• d[-i bolnavului s[ bea lichide (ceai, lapte)
• urm[re;te ;i verific[ respira'ia
• transport[ r[nitul la spital
• NU cur['a arsura
• NU sparge b[;icile
Aplic[ doar un pansament steril uscat. Transportarea la cel mai apropiat spital este obligatorie!
Pentru calmarea durerii se poate administra un algocalmin.
62
Labirintul s[n[t['ii
Arsurile chimice+
Cum trateyi arsurile chimice?
Primul ajutor+
• deybrac[ victima
• spal[ yona afectat[ cu ap[ din abunden'[
• aplic[ un pansament steril
• transport[ persoana în cauy[ la spital
În cayul unei arsuri provocate de o bay[ se poate aplica pe yona afectat[ ap[ cu o'et sau yeam[ de l[mâie.
Dac[ arsura a fost provocat[ de un acid, este indicat[ aplicarea de lapte dulce sau albu; de ou.
În cayul în care substan'a chimic[ a fost înghi'it[, NU provoca v[rs[tura, du persoana de urgen'[ la prima
unitate sanitar[.
Canicula
Cum te po'i feri de canicul[?
Atunci când temperaturile sunt ridicate corpul t[u se adapteay[ pentru ca tu s[ te men'ii în form[. Îl po'i ajuta
consumând cât mai multe lichide ;i ad[postindu-te în locuri umbroase când î'i este prea cald. Este recomandat s[-'i
planifici lucrul sau joaca diminea'a sau seara când este mai r[coare, decât dup[-amiaya când temperaturile sunt
ridicate. De asemenea, este recomandat s[ por'i haine de culori deschise ;i s[-'i acoperi capul cu o p[l[rie sau
;apc[.
63
Trusa de prim/ajutor
Deshidratarea
Simptome+
• oboseal[
• dureri de cap ;i dureri ale corpului
• confuyie.
Insola'ia
Cum apare insola'ia?
Insola'ia apare ca urmare a expunerii îndelungate la rayele soarelui.
64
Labirintul s[n[t['ii
Hipotermia
Ce este hipotermia?
Hipotermia este caracteriyat[ prin sc[derea temperaturii întregului corp.
Simptome++ r[ceala pielii, apari'ia `pielii de g[in[~, tremurat, oboseal[, dureri ale corpului, senya'ia de
c[ldur[, iar în cayurile grave chiar incon;tien'[.
65
Trusa de prim/ajutor
Înc[lyirea corpului se face treptat — un grad C pe or[. În cay contrar, o cre;tere prea rapid[ a temperaturii îi
poate pune via'a în pericol.
Deger[turile
Ce sunt deger[turile?
Deger[turile sunt leyiuni produse de ac'iunea frigului asupra unei p[r'i a corpului.
Reyisten'a corpului la temperaturi sc[yute poate fi redus[ de oboseal[, foame, team[, vârst[, fumat, alcool.
În func'ie de profunyimea yonei afectate putem deosebi+
• deger[turi superficiale,
• deger[turi profunde.
Primul ajutor+
• înc[lye;te pielea degerat[ în contact cu pielea ta pân[ ce yona afectat[ î;i recap[t[ culoarea normal[ ;i
sim'urile
• acoper[ yona în cauy[ ;i protejeay[ bolnavul împotriva frigului.
• NU bandaja deger[turile.
• NU le masa.
— ;i astfel `ambalat~ introdu-l în bocanc. Nu trage prea tare de ;ireturi ;i evit[ s[ te strâng[ bocancul,
acest fapt îngreunând circula'ia normal[ a sângelui în picior, ceea ce duce la apari'ia
senya'iei de frig ;i favoriyarea deger[turilor.
Poart[ m[nu;i de lân[ ;i (la nevoie) pe deasupra altele din piele sau îmbl[nite, dar din acelea cu un
singur deget care p[streaya mai bine c[ldura corpului.
Poart[ pe deasupra numai haine impermeabile la umiditate ;i vânt. Evit[ hainele prea strâmte deoarece încetinesc
circula'ia sângelui.
Pe traseu bea ceai fierbinte (din termos) bine îndulcit ;i cu adaos de yeam[ de l[mâie.
M[nânc[ alimente bogate în calorii+ yah[r, glucoy[, ciocolat[ etc. — toate în cantit['i mici.
În cayul în care te prinde noaptea sau viscolul pe drum, f[-'i un ad[post ;i pentru a ridica pu'in temperatura
aerului înconjur[tor — aprinde o lumânare pe care o fixeyi într-o cutie metalic[.
În cayul în care e;ti la o caban[, dar sim'i totu;i noaptea senya'ia de frig, îmbrac[ o vest[ din lân[ peste pijama.
Aceasta 'ine de cald ;i absoarbe eventuala transpira'ie.
Dac[ la treyire î'i este frig, e indicat un masaj energic pe piept ;i abdomen, timp de 5-6 minute, de sus în jos, apoi
de la stânga la dreapta ;i invers. Nu uita exerci'iile fiyice care antreneay[ ;i revigoreay[ organismul.
• Extremit['ile corpului, la fel ca ;i creierul, au nevoie de c[ldur[ atunci când este frig. Când
aceasta devine insuficient[ pentru a înc[lyi tot organismul, circula'ia se regleay[ pentru a alimenta
creierul, în dauna altor organe mai pu'in importante. Astfel, atunci când mâinile ;i urechile
deger[, creierul are temperatura normal[. F[r[ c[ciul[, pierderea de c[ldur[ prin craniu poate
fi enorm[. Acoperindu-l îns[, permite'i corpului s[ p[streye c[ldur[ ;i pentru extremit['i. 69
Trusa de prim/ajutor
Transportarea r[ni'ilor
Deciyia de a transporta victima unui accident trebuie luat[ cu mare aten'ie.
O persoan[ cu r[ni foarte grave trebuie transportat[ numai de c[tre cei specialiya'i în acordarea
primului ajutor ;i numai în cay de urgen'[, ca de exemplu scoaterea dintr-un râu, îndep[rtarea din calea focului sau
din yonele cu pericol de avalan;e. Chiar dac[ transportul necesit[ grab[, folose;te-'i
mâinile pentru a proteja yonele r[nite, evitându-se astfel
complica'iile. Victimele care au r[ni mai pu'in grave, se pot deplasa
singure, dar sub supraveghere.
Ajutorul la mers
Po'i pleca cu un r[nit?
O persoan[ care a suferit un accident minor sau se simte sl[bit[,
poate fi asistat[ ;i ajutat[ s[ mearg[. Pentru aceasta, trece o mân[ a
victimei peste um[rul t[u ;i apuc-o de încheietur[. Mâna care î'i
r[mâne liber[ trece-o în jurul taliei celui ajutat.
Transportul pe targ[
Atunci când o persoan[ trebuie transportat[ pe o distan'[ mai mare sau sufer[ r[ni mai grave este
recomandat s[ fie transportat[ pe targ[. Acest tip de transport poate fi destul de dificil ;i de obositor,
necesitând un num[r mai mare de oameni (de regul[ 4
oameni — fiecare în câte un col').
• Accidenta'ii în stare de incon;tien'[ se transport[ culca'i pe o parte pentru ca limba sau voma s[
nu le astupe gâtul ;i c[ile respiratorii, f[cându-i s[ se sufoce.
• Nu transporta niciodat[ o persoan[ cu fractur[ de coloan[. Solicit[ sprijin medical de urgen'[!
73
Trusa de prim/ajutor
• Cere acordul conducerii unui spital pentru a merge în viyit[ împreun[ cu patrula ta:
astfel, po'i observa+
/ care sunt regulile de p[strare a cur['eniei în spital:
/ pacien'ii care sufer[ de diferite boli:
/ cu ce aparatur[ este dotat spitalul ;i la ce folose;te:
/ ce se steriliyeay[ ;i cum etc.
• Realiyeay[ interviuri, reportaje cu pacien'ii pentru a afla mai multe despre starea lor.
• Invit[ un asistent la o întâlnire de patrul[ (unitate) s[ v[ preyinte ;i alte elemente de prim-ajutor.
• Roag[ liderul de unitate s[ organiyeye un concurs între patrule+ construirea diferitelor tipuri de
t[rgi. Iar t[rgile, ... s[ fie reyistente pentru a le putea încerca!
74
Labirintul s[n[t['ii
TUTUNUL
De ce spune lumea c[ tutunul este d[un[tor?
Reclamele încearc[ mereu s[ demonstreye c[ fumatul poate fi foarte distractiv,
pl[cut, c[ înseamn[ aventur[, frumuse'e. Sigur ai ;i tu prieteni care cred c[ acest obicei îi
face s[ par[ maturi, mai originali, îns[ TU e;ti singura persoan[ care poate decide ce e
bine ;i ce e r[u pentru s[n[tatea ta.
Fumatul determin[ apari'ia prematur[ a ridurilor, îng[lbene;te din'ii ;i degetele, d[
respira'iei un miros nepl[cut ;i spore;te tusea ;i flegma. Fumul de 'igar[, pe lâng[ cele
4.000 de substan'e chimice (din care peste 40 sunt cancerigene), con'ine o smoal[ de
culoare galben[, numit[ gudron, care se lipe;te pe degete, din'i ;i pe pere'ii interiori ai
pl[mânilor, îngreunând astfel respira'ia. Tutunul con'ine o substan'[, numit[ nicotin[,
care determin[ cre;terea tensiunii arteriale, accelereay[ b[t[ile inimii, provocând palpita'ii ;i care creeay[
dependen'a. 75
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului ;i a drogurilor
ALCOOLUL
Alcoolul — de ce trebuie s[ existe o limit[?
Ca ;i în cayul tutunului, acelea;i reclame atractive pentru bere, vin sau lichioruri ne
atrag privirile. Dar aceste imagini nu schimb[ cu nimic faptul c[ b[utul î'i întunec[ mintea
;i î'i afecteay[ ra'iunea. Alcoolul poate d[una ;i corpului t[u, în special ficatului ;i
creierului.
Alcoolismul — dependen'a de alcool — distruge mul'i oameni, fiind o boal[ în
adev[ratul sens al cuvântului. Dorin'a puternic[ de alcool le m[nânc[ resursele ;i s[n[tatea,
ruineay[ familiile ;i poate conduce la o moarte prematur[. TU e;ti cel care decide dac[
alcoolul este sau nu prietenul t[u!
sunt adesea tragice. Mii de tineri mor în fiecare an în accidente în care au fost implica'i ;oferi sub
influen'a alcoolului.
Nu te urca niciodat[ într-o ma;in[ condus[ de cineva care a b[ut. Întotdeauna po'i g[si o alt[
modalitate de a te întoarce acas[, dar nu întotdeauna vei putea supravie'ui unui accident cauyat de un
;ofer beat.
DROGURILE
De ce li se spune drogurilor `moartea alb[~?
Drogurile sunt substan'e care afecteay[ func'ionarea organismului. Atunci când e;ti bolnav, medicamentele
prescrise de un doctor pot ajuta la îns[n[to;irea ta. Din p[cate, mul'i tineri folosesc droguri interyise, care nu au
de¬a face cu vreo prescrip'ie medical[. Marijuana, cocaina ;i heroina, antidepresivele, precum ;i multe altele, au
efecte puternice atât asupra min'ii cât ;i asupra corpului. Ele produc senya'ii temporare de pl[cere, energie ;i pace.
…i totu;i, produc ;i co;mare, team[ ;i pierderea ra'iunii, consumatorii chiar putându-;i pierde interesul pentru
lumea înconjur[toare. Uneori cei care se drogheay[ pot fi periculo;i atât pentru ei în;i;i cât ;i pentru ceilal'i.
Deoarece cantitatea de drog care este înghi'it[, fumat[, inhalat[ sau injectat[ nu este supravegheat[ de un medic,
consumatorul nu ;tie niciodat[ cât drog ia. O supradoy[ poate provoca boli foarte grave, handicapuri sau chiar
moartea. Pe lâng[ efectele directe ale drogurilor, lipsa igienei ;i a alimenta'iei normale, folosirea seringilor
nesterile pot provoca grave îmboln[viri.
Toate drogurile creay[ dependen'[. Vei descoperi c[ persoanele care încep s[ consume droguri ];i doresc tot
mai mult acest lucru, iar încercarea de a se opri va fi foarte grea. Majoritatea celor care se drogheay[ ajung s[
în;ele, s[ mint[, s[ fure sau chiar s[ vând[ droguri (devenind astfel trafican'i de droguri) pentru a face bani
pentru un singur lucru+ droguri. Consumul de droguri devine astfel mai important chiar decât prietenii,
familia sau propria via'[. 77
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului ;i a drogurilor
• `To'i prietenii mei fac asta~ — Câteodat[ 'i se pare c[ toat[ lumea face un anumit lucru. …i, ca s[ fii ca ei,
te-ai putea sim'i tentat s[ faci la fel. Dar dac[ ac'iunile lor sunt gre;ite nu trebuie s[ urmeyi turma. Arat[¬le
prietenilor t[i c[ exist[ un mod de via'[ mai bun. Implic[-te mai mult în cercet[;ie, activit['ile ;colare ;i cluburi.
Dac[ trebuie, g[se;te-'i noi prieteni care nu au obiceiuri periculoase.
• `Vreau s[ scap de probleme~. Cerceta;ii afl[ în timpul campurilor c[ via'a în aer liber nu e tocmai u;oar[.
Poate 'i s-a întâmplat ;i 'ie s[ fii prins într-o furtun[ sau poate un cerceta; a c[yut ;i ;i-a luxat gleyna. În cayul în
care dai de o problem[ e mai bine s[ incerci s[ o reyolvi, decât s[ fugi de ea. Ignorând-o ea oricum nu va disp[rea!
• `Se a;teapt[ prea multe de la mine ;i simt c[ nu mai pot face fa'[ solicit[rilor~. Te sim'i de parc[ ai avea o
povar[ mare pe umeri sau c[ p[rin'ii ;i profesorii t[i a;teapt[ prea mult de la tine. În loc s[ apeleyi la alcool sau
droguri, g[se;te alte solu'ii pentru a reyolva aceste probleme. Folose;te-'i calit['ile pentru a g[si solu'ii. Nu trebuie
s[ o faci de unul singur. Prietenii, p[rin'ii, profesorii, precum ;i liderii de la cerceta;i te pot ajuta.
• `Vreau s[ m[ simt mare~. Deoarece aceste obiceiuri sunt ar[tate în filme ;i reclame pot fi adeseori
tentante. Dar s[-'i r[ne;ti propriul corp ;i s[-'i strici viitorul sunt de fapt dou[ lucruri foarte copil[re;ti. Po'i dovedi
c[ e;ti un adult dac[ acccep'i responsabilit['i. S[ aju'i în gospod[rie dovede;te c[ vrei s[-'i faci partea pentru ca
tuturor s[ le mearg[ mai bine. Acestea sunt semne ale maturiy[rii tale. Ele sunt adev[ratele c[i prin care po'i s[
dovede;ti celorlal'i c[ devii un tân[r respectabil.
• `Nu am altceva mai bun de f[cut~. Unii tineri spun c[ folosesc droguri deoarece se plictisesc. Ceea ce
78 vor s[ spun[ cu adev[rat este c[ sunt prea lene;i ca s[ ia parte la adev[ratul spectacol al vie'ii. Dac[ prive;ti
Labirintul s[n[t['ii
în jurul t[u, plictiseala ar trebui s[ fie ultimul lucru pe lista ta. Sporturile, c[r'ile, cercet[;ia,
calculatorul, proiectele ;colare, muyica, c[l[toriile — toate acestea ;i multe altele sunt posibilit['ile
pe care lumea 'i le ofer[. Acesta este adev[ratul act de curaj. Nimeni nu te poate for'a s[ faci ceva r[u
dac[ tu nu vrei. Cu un trup puternic ;i cu o minte clar[ vei fi cu mult înaintea celor care au ales s[-;i
ri;te prietenii, familiile ;i vie'ile prin consumul de alcool, tutun ;i droguri.
79
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului ;i a drogurilor
• Fumatul pasiv (inhalarea fumului de 'igar[ de la cineva care fumeay[ în apropierea ta)
este cel pu'in la fel de periculos ca ;i fumatul activ.
• Celor care fumeay[ câte un pachet de 'ig[ri pe yi timp de un an, li se depune în pl[mân aproape
un litru de gudron.
• Exerci'iile fiyice nu îndep[rteay[ efectele fumatului.
• Alcoolismul — dependen'a de alcool — este o boal[ cronic[ care necesit[ tratament de
specialitate din partea unui psihiatru.
• În Grecia Antic[, pr[jiturile ;i bomboanele con'ineau opium (din care deriv[ heroina ;i morfina)
;i acestea se vindeau liber pe str[yi, necunoscându-se efectele lor nocive.
• Realiyeay[ un sondaj în rândul fum[torilor ;i afl[ dac[ fumatul mai are ;i alte efecte decât cele
;tiute de tine, dac[ cei în cauy[ ar vrea s[ se lase de fumat, dac[ au încercat vreodat[ ;i ce reyultate au
avut.
• Realiyeay[ cu patrula un pliant prin care s[ faci cunoscute efectele fumatului printre prietenii
vo;tri.
• Realiyeay[ `o ma;in[ de fumat~ dintr-un pet, în care s[
pui vat[, aceasta simboliyând pl[mânii. Dup[ ce ma;ina va fuma câteva 'ig[ri analiyeay[ sticla
80 ;i vata.
Labirintul s[n[t['ii
FITOTERAPIE
Pe dosul fiec[rei frunye, un miliard de buye în mi;care se str[duiesc s[
devoreye CO 2 ;i s[ expire O2. 75 de miliarde de km2 de 'esuturi vegetale trudesc
din greu ca s[ realiyeye miracolul fotosinteyei, producerea oxigenului ;i a hranei pentru
oameni ;i animale.
Între marile foloase pe care ni le aduc plantele se num[r[ ;i substan'ele pe care unele
dintre ele le fabric[ ;i care constituie leacuri pentru învingerea bolilor de tot felul.
Infuyia este o solu'ie apoas[ ob'inut[ prin op[rirea cu ap[ clocotit[ a unor plante medicinale. La o
can[ de ap[ clocotit[ (250ml) se pune o linguri'[ cu vârf din florile, tulpinile sau frunyele plantei,
t[iate m[runt. Se acoper[ ;i se las[ (în func'ie de plante) între jum[tate de minut ;i 5 minute s[ se
infuyeye, adic[ s[ treac[ substan'ele active din plant[ în apa clocotit[. Dup[ aceea se strecoar[ ;i se bea.
Macerarea are loc prin men'inerea în ap[ a unor plante sau a unor p[r'i componente ale lor, pentru un timp mai
îndelungat. Dup[ scurgerea acestui timp, substan'ele active din plante au trecut în apa în care au stat, iar maceratul
poate fi pu'in înc[lyit ;i apoi strecurat, consumându-se sub form[ de ceai.
Decoctul este procedeul de ob'inere al substan'elor curative din plantele medicinale prin fierberea lor. Se pun
una — dou[ linguri'e de plant[ m[run'it[ peste care se toarn[ 250-350ml de ap[ rece. Pentru frunye, flori ;i tulpini
timpul de fierbere este de 10 minute. Pentru coji ;i r[d[cini 30 de minute. Deoarece o parte din ap[ se evapor[,
dup[ ce se strecoar[ decoctul, se poate completa cana de 250ml cu ap[ fiart[ separat.
coada
calului g[lbenele
coada
;oricelului
82
Labirintul s[n[t['ii
mu;e'el
m[ce; menta
p[tlagin[
soc
tei
ciubo'ica
cucului
83
Fitoterapie
Cum po'i recunoa;te principalele plante medicinale ;i care sunt efectele lor?
TEIUL
Descriere+ arbore cu coroana deas[. Preyint[ frunye alburii cu peri;ori dedesubt, care frecate las[
rotocoale de scam[. Florile sunt de culoare galben[ ;i au un miros puternic.
Perioada de înflorire+ iunie - august
Yona de cre;tere+ în regiunile de câmpie ;i de deal dar ;i în culturi ornamentale
P[r'ile folosite+ florile
Indica'ii+ dureri de cap, r[celi ;i grip[, mai ales când acestea sunt înso'ite de febr[, insomnii, st[ri de
nervoyitate, vom[.
SOCUL
Descriere+ arbust care preyint[ adesea l[stari drep'i la bay[. Frunyele sunt grupate câte dou[ la fiecare nod.
Florile au un miros caracteristic, sunt aromate, de culoare g[lbuie, iar fructele sunt de culoare neagr[.
Perioada de înflorire+ iunie - iulie
Yona de cre;tere+ p[duri, tuf[ri;uri, pân[ în regiunea subalpin[.
P[r'i folosite+ florile
Indica'ii+ constipa'ie, febr[, grip[, infec'ii urinare, reumatism, umfl[turi, vân[t[i
COADA CALULUI
Descriere+ plant[ f[r[ flori, preyint[ dou[ tulpini+ una de var[ ;i una de prim[var[. Tulpina de prim[var[ este
maronie, neramificat[ în timp ce tulpina de var[ este verde, având la fiecare nod câte 4 ramuri orientate în
84 sus. Frunyele sunt foarte mici, în jurul nodurilor.
Apare în luna aprilie - mai.
Labirintul s[n[t['ii
Yona de cre;tere + în locuri umede, pe marginea apelor, în regiunile de câmpie, deal ;i chiar cele
montane.
P[r'i folosite+ p[r'ile aeriene
Indica'ii + anemii, dup[ deger[turi, fracturi, mânc[rimi, r[ni, transpira'ie, inflama'ii.
SUN“TOAREA
Descriere + plant[ de m[rime mijlocie, cu ramifica'ii la nivelul vârfului tulpinii. Preyint[ frunye mici, ovale,
câte dou[ la nod. Florile sunt galbene, deseori punctate cu negru spre margini.
Perioada de înflorire+ iunie - septembrie
Yona de cre;tere + de cele mai multe ori prin fâne'e, pân[ în regiunea subalpin[.
P[r'i folosite+ vârfurile înflorite
Indica'ii + abcese dentare, arsuri, depresii, hepatit[, r[ni, inflama'ii ale intestinului gros.
G“LBENELE
Descriere + plant[ cu tulpin[ ramificat[, cu frunyele situate la baya ei ;i flori cu petale galben - aurii.
Yona de cre;tere + fâne'e, la marginea p[durilor, tufi;uri, pân[ în regiunea montan[.
P[r'i folosite+ florile
Indica'ii + arsuri, boli de ficat, deger[turi, erup'ii ale pielii, în'ep[turi de insecte, r[ni.
MENTA
Descriere + plant[ cu miros pl[cut ;i gust r[coritor, cu tulpin[ goal[ în interior, acoperit[ cu peri;ori rari.
Frunyele sub form[ de lance sunt pereche, opuse: florile de culoare violacee sunt grupate în vârful tulpinii.
Perioada de înflorire+ mai – iunie
Yona de cre;tere + în apele ml[;tinoase, pân[ în regiunea montan[. 85
Fitoterapie
COADA …ORICELULUI
Descriere+ plant[ cu miros caracteristic ;i gust amar. Preyint[ tulpini drepte, cu frunye puternic diviyate. Are
flori mici, albe, grupate una lâng[ alta.
Perioada de înflorire+ iunie - august
Yona de cre;tere+ des întâlnit[ în p[duri r[rite ;i paji;ti, pân[ în regiunea subalpin[.
P[r'i folosite+ florile
Indica'ii+ alergii, arsuri, balon[ri, dureri abdominale, dureri dentare, dureri de cap, hepatit[, r[celi, r[ni,
stimularea poftei de mâncare, umfl[turi, vân[t[i.
P“TLAGINA
Descriere+ preyint[ frunye ovale, în royet[, întregi sau neregulat crestate, brusc îngustate (aproape rotunjit).
Tulpina este cilindric[, terminat[ în spic, cu flori rare la bay[.
Perioada de înflorire+ mai - septembrie.
Yona de cre;tere+ din regiunile de câmpie pân[ în yona subalpin[, cre;te deseori în fâne'e ;i locuri aride.
P[r'i folosite+ frunyele
Indica'ii+ b[t[turi, cr[p[turi ale pielii, hemoragii, în'ep[turi de insecte, mu;c[turi de câine, t[ieturi, tuse.
MU…EæELUL
Descriere+ plant[ de m[rime mijlocie, aromat[, cu frunyele puternic diviyate, situate câte una la nod.
Florile preyint[ o yon[ central[ galben[, înconjurate de petale albe.
86 Perioada de înflorire+ iunie - august
Labirintul s[n[t['ii
• animalele au fost, se pare, primele care au folosit plantele medicinale? De exemplu, rândunicile,
atunci când simt c[ puilor le-a sl[bit vederea, trateay[ acest neajuns cu sucul galben-portocaliu al plantei
numit[ rostopasc[ sau iarb[-de-negi.
• Dac[ nu ;tii înc[ ce fel de plante medicinale cresc prin yona în care locuie;ti, f[ o mic[ `cerce-
tare~. Sigur g[se;ti câteva care oricând î'i pot fi utile.
Organiyeay[ împreun[ cu cei din patrula ta o întâlnire cu tema `Regele ceaiului~ ;i prepara'i 10 feluri
de ceai din plante medicinale adunate ;i uscate de voi. Regele va fi cel care recunoa;te ceaiurile legat la
ochi (dup[ gust).
87
Echipamentul necesar ]n camp
• Când sim'i c[ vremea se va r[cori, îmbrac[-te pe principiul foi'elor de ceap[+ poart[ mai multe obiecte de
îmbr[c[minte cât mai u;oare posibil.
• Straturile de aer dintre aceste haine repreyint[ o excelent[ iyola'ie. Nu renun'a niciodat[ la un impermeabil
bun ;i la pantalonii lungi. Blugii nu sunt totdeauna recomanda'i, fiind grei ;i aspri, iar în cay de ploaie absorbind foarte
u;or apa.
lenjerie de schimb, 2-3 tricouri, batiste, 1-2 perechi de pantaloni scur'i, 3-4 perechi de ;osete de
culoare închis[
un trening sau un tricou mai gros ;i o pereche de pantaloni din bumbac
o c[ciul[ pentru noapte
o pereche de pantaloni lungi cât mai u;ori ;i flexibili
1-2 pulovere mai sub'iri
o pereche de adida;i ;i una de sandale
un slip ;i o casc[ de baie
obiecte de igien[ personal[+ s[pun, prosop, burete, perie, past[ ;i perie de din'i, a'[ ;i ac de cusut,
forfecu'[, hârtie igienic[, 1-2 prosoape
trusa de buc[t[rie+ furculi'[, cu'it, farfurie, can[, briceag cu deschiy[tor de conserve (de preferat s[ fie din
inox pentru c[ nu se sparg ;i nu p[streay[ gr[simea)
‘nc[l'[mintea — este cel mai important obiect din echipament. Se recomand[ bocancii grei cu talpa rigid[,
care s[ ofere o bun[ protec'ie împotriva frigului. Bocancii înal'i protejeay[ maleolele (gleynele), evitând entorsele.
E preferabil ca fe'ele s[ fie confec'ionate dintr-o singur[ bucat[ de piele, f[r[ cus[turi: orice cus[tur[ repreyint[ un
punct slab, care se uyeay[ repede ;i permite trecerea umeyelii. Bocancii trebuie s[ corespund[ perfect m[rimii
piciorului (cu doi ciorapi).
‘mbr[c[mintea — cele mai bune materiale r[mân firele naturale — lâna si bumbacul. Pentru o reyisten'[
sporit[ se poate admite o ad[ugire de max.30% fire sintetice.
Pulov[rul — dou[ pulovere de lân[ mai sub'iri sunt de preferat unuia singur gros.
Pantalonii — cei mai practici sunt cei de tip salopet[, înal'i (pentru a proteja regiunea lombar[), cu bretele.
90 Pelerina — este de preferat cea confec'ionat[ din foaie de cort, reyistent[ la uyur[.
Provocarea campului
Când împ[r'i'i materialele nu trebuie s[ face'i pe vitejii ;i s[ v[ închipui'i c[ voi ve'i putea duce foarte mult.
Este bine s[ analiya'i puterea tuturor membrilor patrulei ;i s[ distribui'i materialele comune în func'ie de posibilit['ile
fiec[ruia.
Dar dintre toate acestea cel mai important ;i mai scump material al unei patrule
este cortul.
Nu te juca niciodat[ cu briceagul. Este periculos atât pentru tine cât ;i pentru cei din jurul t[u!
93
Echipamentul necesar ]n camp
Toporul
Acesta este unul din cele mai importante
unelte într-o excursie sau într-un camp.
El este folosit pentru t[ierea lemnelor de
foc ;i pentru realiyarea unor construc'ii.
Când folose;ti toporul ai grij[ ca+
• lama s[ fie dintr-un o'el de bun[ calitate
• lama nu trebuie s[ se mi;te
• la un topor bun, lemnul coyii este tare iar liniile
lemnului sunt paralele
• când tai un lemn, acesta trebuie s[ fie a;eyat
pe un alt lemn mai gros
• lemnele sub'iri se taie prin lovituri oriyontale
• la t[ierea unui lemn mai gros, love;te alternativ
de la dreapta ;i de la stânga spre un punct fixat
94
Provocarea campului
95
Cortul
CORTUL
Cortul este casa cerceta;ului în camp. El trebuie s[ fie într-o condi'ie perfect[
;i în acela;i timp foarte bine montat. Exist[ foarte multe tipuri de corturi care bineîn'eles
se monteay[ în mod diferit înfunc'ie de componentele ce-l alc[tuiesc.
• cortul s[ fie bine ancorat ;i pânya cât mai întins[ pentru a fi cât mai impermeabil[
• înt[re;te foarte bine piche'ii pentru a reyista la vânt
• pe timp de ploaie nu sprijini obiecte pe cort deoarece pânya î;i pierde impermeabilitatea
• în apropierea locului unde ai montat cortul e bine s[ existe surse de ap[
• nu face focul aproape de cort
• cortul se strânge numai dup[ ce s-a uscat bine la soare
96
97
Cortul
98
Provocarea campului
• la instalarea cortului urm[re;te din ce direc'ie bate vântul ;i a;ay[ u;a cortului în direc'ie opus[
• '[ru;ii de sus'inere ancoreay[-i în p[mânt la un unghi de 45 de grade
• dac[ începe un vânt foarte puternic, cortul trebuie verificat ;i ancorat mai bine
• dac[ începe ploaia, sl[be;te cortul din '[ru;i
• nu monta cortul sub copaci deoarece ace;tia între'in umeyeala ;i, de asemenea, exist[ pericolul atragerii
fulgerelor
• men'ine yona din jurul cortului permanent curat[ ;i fii atent la foc
• pe cât posibil, locul de instalare a cortului trebuie ales u;or în pant[ pentru ca apa s[ se poat[ scurge
• cortul trebuie s[ fie echilibrat, ambele folii s[ fie bine întinse ;i coryile bine ancorate de '[ru;i
• nu lega cortul de copaci sau de corturi vecine
99
98
Cortul
• Un buyunar cusut pe peretele interior al cortului este practic pentru aranjarea unor obiecte mici,
utile. El trebuie f[cut din acela;i gen de material ;i cu aceea;i cus[tur[ (u;or ;i practic+ un buyunar
demontabil gra'ie sistemului de Scratch autocolant)
• Po'i orienta cortul în a;a fel încât s[ po'i profita de o vedere cât mai agreabil[ (dar nu uita
niciodat[ condi'iile necesare instal[rii cortului pentru a nu avea probleme cu ploaia, apa, vântul). Po'i,
astfel, s[ orienteyi intrarea cortului spre est pentru a vedea r[s[ritul soarelui.
• Dac[ ai pierdut un '[ru;, po'i folosi o creang[
• Este mai bine s[ la;i încal'[mintea sub folia exterioar[ a cortului. A;eay-o r[sturnat[, folosind
doi '[ru;i, pentru a se aerisi.
• Dac[ un '[ru; al cortului se rupe po'i folosi o atel[. Po'i de asemenea men'ine în picioare cortul
prin ancorarea acoperi;ului de un arbore.
100
Provocarea campului
• Afl[ mai multe despre ridicarea cortului în condi'ii speciale+ pe creast[, pe vânt puternic sau
iarna.
• Ridic[ cortul împreun[ cu patrula, to'i având ochii lega'i. Excep'ie face ;eful de patrul[, singurul
care v[ poate ajuta cu indica'ii.
100
101
Construc'ii de camp
CONSTRUCæII DE CAMP
Odat[ ajuns în camp, te po'i apuca de treab[.
Ridicarea cortului ;i realiyarea construc'iilor de camp vor fi
primele proiecte pe care le vei avea de realiyat împreun[ cu
patrula. Construc'iile sunt foarte utile în camp, iar
realiyarea lor poate fi o distrac'ie pe cinste. Dintotdeauna,
cerceta;ii au fost foarte creativi ;i au realiyat construc'ii de
la cele mai utile în camp (mese, sp[l[toare, du;uri, toalete,
usc[toare de haine ;i vesel[ etc.) pân[ la cele mai tr[ynite
(poduri mobile, turnuri suspendate). …i pentru acestea,
folosind doar lemne ;i sfoar[. De aceea, înainte de a te
putea apuca de treab[, trebuie s[ ;tii câteva lucruri
importante.
Care sunt primele elemente pe care trebuie s[ le ai în vedere pentru realiyarea unei construc'ii?
Sforile, funiile sau coryile sunt de dou[ feluri+ sintetice ;i din fibre naturale.
102
Provocarea campului
AVANTAJE - sunt mult mai reyistente la întindere (se - sunt mai u;or de lucrat
întind pân[ la 40%) ;i la sarcin[ decât cele
din fibre naturale
- nu muceg[iesc ;i pot fi depoyitate aproape
în orice condi'ii (exceptând c[ldura excesiv[)
DEYAVANTAJE - se pot topi la temperaturi mari sau în cayul - se umeyesc repede ;i dac[
frec[rii puternice nu sunt uscate bine, pot
- dac[ o sfoar[ sintetic[ folosit[ la o muceg[i
construc'ie se rupe, poate produce un recul
puternic din cauya tensiunii ;i poate r[ni pe
oricine e aproape
Sforile, funiile ;i coryile au nevoie de o deosebit[ aten'ie atunci când vei lucra cu acestea sau când le depoyiteyi.
De integritatea acestora depinde siguran'a construc'iei ;i de cele mai multe ori, siguran'a ta.
103
102
Construc'ii de camp
Folose;te mereu sfori sau funii potrivite ca diametru, m[rime ;i fel pentru construc'ia pe care urmeay[ s[ o faci.
104
Provocarea campului
Nodul 'es[torului. Acest nod este folosit pentru a uni capetele a dou[ coryi de grosime
diferit[ ;i este mult mai sigur decât nodul plat. U;or de f[cut ;i desf[cut, nodul 'es[torului
nu uyeay[ coryile folosite.
Nodul dulgherului. Este un nod important, folosit în special pentru a trage, ridica sau
coborî bu;teni sau alte obiecte grele. Nodul este eficient cât timp este tensionat, altfel acesta
se poate sl[bi ;i chiar desface.
107
106
Construc'ii de camp
Îmbin[rile sunt noduri care unesc dou[ sau mai multe lemne sau bârne, de aceea te
vei întâlni des cu ele atunci când vei face construc'ii. Dup[ felul în care sunt legate,
]mbin[rile sunt+ p[trate, diagonale, duble ;i tip tripod. Fiecare din aceste tipuri de îmbin[ri
are o utiliyare precis[ în construc'ii.
Îmbin[rile p[trate le po'i folosi ori de câte ori ai de unit dou[ lemne la un unghi de 90°. Exist[ cel pu'in
trei tipuri de îmbin[ri p[trate, îmbinarea tradi'ional[, japoney[ ;i norvegian[. Fiecare din aceste îmbin[ri au mai
mult sau mai pu'in aceea;i reyisten'[, care depinde de mul'i factori — tipul de sfoar[ folosit[, lemnele îmbinate,
tensiunea aplicat[ asupra nodului. Care din cele trei tipuri de îmbin[ri le vei folosi, r[mâne la latitudinea ta.
108
Provocarea campului
109
108
Echipamentul necesar ]n camp
Îmbin[rile tip tripod sunt folosite pentru a ob'ine cu ajutorul a trei lemne un tripod, construc'ie de bay[
des folosit[ în camp. Începe cu un nod cabestan în jurul unuia din lemnele din margine ;i continu[ cu trecerea
sforii, alternat, deasupra ;i dedesubtul lemnelor, cum se vede în imagine, de aproximativ opt ori. Încheie cu un nod
cabestan în jurul lemnului din mijloc.
110
Provocarea campului
Este foarte important ca îmbinarea tip tripod s[ nu fie foarte tensionat[, altfel nu vei putea desface
lemnele sau va exista pericolul ca sfoara s[ se rup[ de la tensiune.
Ancorajele sunt un tip de leg[turi foarte necesare în campuri, folosite fie pentru
a conferi reyisten'[ construc'iilor de camp,
fie pentru a asigura împotriva vremii rele
construc'iile, corturile sau alte obiecte.
Ancorajele sunt recomandate s[ fie
f[cute de copaci, bolovani mari sau alte
construc'ii îndeajuns de solide pentru a nu
ceda sub tensiune. În cayul în care ancoreyi
de copaci, e recomandabil s[ folose;ti un
`bandaj~ în jurul copacului, înainte de a înf[;ura sfoara, acesta
pentru a nu leya scoar'a.
• Coarda care ancoreay[ ;i '[ru;ul din p[mânt trebuie s[ formeye un unghi de 90°.
• Planific[-'i cu aten'ie ceea ce urmeay[ s[ faci ;i împarte responsabilit['ile cu ceilal'i membri ai patrulei.
• S[ ai întotdeauna la îndemân[ materialele necesare proiectului / lemne, sfori, unelte.
• Folose;te mereu echipamente de protec'ie / m[nu;i, casc[, ochelari.
• S[ ai întotdeauna la tine o trus[ de prim ajutor.
113
Construc'ii de camp
LEG“TUR“
TRIPOD
114
Provocarea campului
114
115
Construc'ii de camp
• Organiyeay[ o curs[ de plute în miniatur[, construite individual sau pe patrul[, care s[ se întreac[ pe o
anumit[ distan'[ într-un bayin cu ap[ sau chiar pe un pârâu.
• S[ faci cât mai multe noduri legat la ochi.
• Înainte de a pleca într-un camp realiyeay[ cu patrula machete cu construc'iile pe care vre'i s[ le face'i.
Acesta este un bun exerci'iu deoarece la fa'a locului ve'i
;ti ce noduri s[ folosi'i ;i de câte lemne ve'i avea nevoie.
• Recunoa;te urm[toarele noduri+
116
Provocarea campului
116
117
Focul
FOCUL
Unul dintre elementele cu care un cerceta; intr[ în contact atunci când î;i ia
rucsacul în spate, fie c[ este vorba de un hike de o yi sau de un camp de mai multe
s[pt[mâni, este FOCUL.
Datorit[ numeroaselor sale întrebuin'[ri (g[tit, surs[ de c[ldur[ ;i lumin[, purificator
de ap[, semnaliyare), atât în condi'ii normale cât ;i în cay de supravie'uire, folosirea sa este
una din principalele cuno;tin'e necesare oric[rui cerceta;.
ÎN P“DURE
La ce s[ fii atent?
Dac[ aprinyi focul într-o yon[ împ[durit[ sau chiar în p[dure, trebuie+
• s[ cure'i p[mântul în jurul viitoarei vetre de orice material care ar putea împr[;tia flac[ra (cel pu'in pe
118 un cerc de 1 metru)
Provocarea campului
• s[ încadreyi vatra cu bolovani usca'i (pietrele ude pot exploda când se încing)
Dac[ îns[ (a;a cum se întâmpl[ de regul[) nu ai la îndemân[ un bidon metalic, focul poate fi totu;i
protejat. Atât vântul cât ;i ploaia (aparent du;manii focului) pot fi folosite tocmai ca instrumente de
men'inere a sa, dac[ se are în vedere direc'ia din care acestea ac'ioneay[.
TIPURI DE FOC
În câte feluri arde focul?
Dintre diferitele tipuri de aprindere a unui foc, cele mai des folosite datorit[
120 eficie'ei sunt urm[toarele+
Provocarea campului
Conul
Conul++ metoda clasic[
• la bay[ se a;ay[ hârtia ;i câteva surcele în form[ de con
• se adaug[ be'e ;i apoi crengi mai groase. Între ele va exista spa'iu suficient pentru ca aerul s[
circule.
• dup[ ce mijlocul a început s[ ard[, flac[ra se va extinde în sus, aprinyând treptat toate lemnele.
Acoperi;ul înclinat
• un b[' verde înfipt în p[mânt la circa 30° pe direc'ia vântului va sprijini
asemeni grinyii unui acoperi; vreascurile care vor arde
• focul se porne;te la o în[l'ime mic[, aproape de locul în care b['ul intr[
în p[mânt, urmând ca vântul s[ ajute la aprinderea succesiv[ a lemnelor
Focul în cerc
• se a;ay[ buc['i de lemn uscat unul lâng[ altul, cu un cap[t în centrul
vetrei ;i cu unul în afar[, astfel încât s[ formeye un cerc
• pe m[sur[ ce capetele din interior ard,
lemnele vor fi împinse din exterior pân[ la
arderea lor complet[
Modelul Livengood
Livengood++ Acest tip de foc este mai complex, oferind îns[ mai multe
avantaje. Inventatorul s[u a explicat c[, indiferent de felul în care a fost aprins, orice
tip de foc poate oferi maximum de c[ldur[, atât pentru g[tit cât ;i pentru
înc[lyit, în acela;i timp folosind în întregime combustibilul disponibil.
121
Echipamentul necesar ]n camp
• perpendicular pe direc'ia din care bate vântul, se va a;eya un lemn gros (care arde greu), la
marginea vetrei
• pe el se vor sprijini apoi lemnele care ard, la o distan'[ de câteva degete între ele
• odat[ arse, capetele cad în centrul focului, evitând pericolul incendiilor, în acela;i timp
alimentându-l în continuare
• între centrul vetrei ;i lemnul de sprijin focul atinge temperatura cea mai mare (pentru vasul de g[tit).
• urm[toarele straturi se vor a;eya perpendicular unele peste celelalte, focul fiind astfel u;or de
supravegheat, ;i nevoia de alimentare cu combustibil fiind mai mic[
METODE DE APRINDERE
Cum po'i aprinde un foc?
• Întotdeauna un foc se aprinde din direc'ia în care bate vântul, în cay contrar flac[ra va bate în exterior.
• Dac[ vântul nu bate, po'i ajuta flac[ra suflând prelung (;i nu brusc) asupra ei.
• Dac[ nu ai g[sit decât lemne veryi ;i ai hârtie pu'in[, folose;te iarba uscat[ ;i crap[ lemnele în a;chii cât
mai sub'iri, care se aprind mai repede.
Tipul de Aprindere bun[ Ardere rapid[ Flac[r[ bun[ C[ldur[ J[ratec bun Mult
lemn puternic[ fum
FRASIN X X X X
ARIN X X X X
FAG X X X X X
MESTEAC“N X X
CASTAN X
ULM X X
STEJAR XX
CONIFERE XX X X
• Cel mai bun foc de g[tit este cel f[r[ fum, dar ;i f[r[ flac[r[, deoarece acesta d[ o c[ldur[
constant[, potrivit[ pentru g[tit.
• Un combustibil excelent pentru aprins focul este ;i coaja de portocal uscat[.
• S[ faci un foc în condi'ii vitrege. Vântul, ploaia, lemnele ude, sunt doar câ'iva factori cu care
124 vei întâlni deseori în timpul ie;irilor în natur[.
te
• S[ prepari o can[ cu ceai în mijlocul unui pârâu.
Provocarea campului
TIPURI DE VETRE
Construirea vetrei
Cum se face o vatr[?
La construirea vetrei 'ine cont mai ales de direc'ia
predominant[ din care sufl[ vântul, astfel încât cei care se ocup[ de
buc[t[rie s[ nu fie deranja'i de fum.
Pietrele plate sau c[r[miyile sunt printre cele care vor permite
men'inerea c[ldurii. Încerca'i s[ construi'i un foc suficient de mare
astfel încât s[ poat[ fi înc[lyite dou[-trei crati'e odat[.
125
124
R
Focul
Fundul oalelor a;eya'i-l la aproximativ 15 cm de sol, astfel încât focul s[ poat[ avea loc s[ se
desf[;oare.
Urm[ri'i ca oalele s[ poat[ fi
îndep[rtate foarte u;or de pe foc.
• Înainte de a introduce ceva ]n cuptor, preînc[lyi'i-l aproximativ un sfert de or[. În lipsa unei
buc['i de tabl[ pentru a;eyarea pr[jiturii, se poate utiliya o piatr[ plat[. Nu a;eya'i pr[jitura direct pe
fundul cuptorului deoarece exist[ pericolul s[ se ard[.
127
126
Elemente de prevenire ;i stingere a incendiilor
Ce `ajutoare” au incendiile?
Seara, în jurul focului, folose;ti deseori l[mpa;ul (felinarul) pentru a-'i putea citi noti'ele,
încercând s[ cru'i pe cât posibil bateriile lanternelor. Trebuie s[ ai grij[ ca l[mpa;ul s[ fie pus într-o
asemenea poyi'ie încât s[ nu poat[ fi r[sturnat. De asemenea, el nu trebuie atârnat în apropierea unor
materiale care pot lua foc. În nici un cay nu folosi l[mpa;ul pentru a ilumina un cort mic.
În timpul perioadelor de secet[ exist[ riscul serios de aprindere a p[durilor. În aceste yile este strict interyis s[
face'i focul în natur[. Este, de asemenea, interyis s[ face'i focul acolo unde este semnalat[ aceast[ interdic'ie.
Rayele solare, concentrate într-o l[di'[, sunt destul de puternice pentru a aprinde hârtie, frunye uscate, chiar ;i
lemn. Un ciob de sticl[ poate îndeplini rolul de lentil[ ;i astfel poate aprinde o p[dure pe timp uscat ;i c[lduros.
Acesta este înc[ un argument în sprijinul ideii c[ trebuie s[ p[streyi curat[ p[durea.
Con'inutul extinctoarelor este indicat cu cod de culori (ro;u pentru cel cu ap[, alb pentru cel cu
spum[, negru pentru cel cu dioxid de carbon, albastru pentru cel cu praf ;i verde-albastru pentru cel cu
halon).
• Arderea necesit[ existen'a a trei elemente+ substan'ele sau materialele combustibile (hârtie, lemn,
paie, frunye uscate, c[rbuni, petrol etc.), oxigenul ;i c[ldura. Ea nu are loc dac[ lipse;te cel pu'in unul
dintre aceste elemente: de acest lucru pute'i 'ine cont atunci când încerca'i s[ stinge'i un incendiu.
ALIMENTAæIA
Organismul omenesc este în continu[ activitate, mult mai intens[ yiua, dar
care continu[, mai redus[, noaptea. În timpul func'ion[rii 'esuturilor, în campuri, la ;coal[
sau acas[, se construiesc ;i se distrug milioane de celule.
Materialul necesar pentru formarea celulelor noi ;i înlocuirii celor uyate este ob'inut
de organism în mod normal numai din alimente. Tot prin
hran[, organismul asigur[ aportul de `substan'e energetice~
necesare producerii energiei pentru func'ionarea normal[ a
'esuturilor.
S[rurile minerale — importante materiale de construc'ie sunt necesare vie'ii celulelor ;i 'esuturilor.
Se g[sesc în toate alimentele.
Cele mai repreyentative pentru organism sunt+ sodiul, calciul, fosforul, sulful, clorul, iodul, magneyiul.
Vitamina A — ajut[ cre;terea corpului, asigur[ vederea normal[ ;i starea bun[ a pielii.
Se g[se;te în+ ficat, ou[ (g[lbenu;), lapte, unt, smântân[, l[mâi, grepfruit (fructe ;i legume veryi ;i galbene),
portocale, morcovi, ro;ii.
Vitamina B (1, 2, 6, 12) — rol important în func'ionarea SN ;i asigur[ cre;terea.
Se g[se;te în+ pâine neagr[, legume uscate, carne (mai ales de porc), ou[, lapte, produse lactate.
Vitamina C — rol în ap[rarea organismului fa'[ de infec'ii m[rindu-i reyisten'a. Men'ine în stare bun[ din'ii,
oasele ;i vasele sanguine.
Se g[sesc în+ fructe ;i legume crude.
Vitamina D — asigur[ cre;terea oaselor, precum ;i buna deyvoltare a din'ilor: se formeay[ în piele, sub ac'iunea
rayelor solare.
Se g[se;te în g[lbenu;ul de ou, lapte, unt, carne ;i untur[ de pe;te.
Vitamina E — protejeay[ celulele împotriva îmb[trânirii: are un rol constructiv ;i ac'ioneay[ asupra
sistemului nervos.
Se g[se;te în+ ulei de floarea soarelui, soia, migdale, nuci, grâu, ymeur[. 133
132
Alimenta'ia
Alimenta'ia corect[
Ce fel de alimente 'i-ar fi necesare yilnic?
Yilnic, alimenta'ia corect[ trebuie s[ cuprind[ combina'iile de alimente care s[ poat[ acoperi nevoile nutritive
ale organismului t[u. Astfel, alimentele sunt repartiyate în 7 grupe+
Grupa 1++ cereale ;i produse de cereale ;i cartofi+ surs[ important[ de vitamine, mai ales vitamina B, dar ;i de
substan'e minerale
Grupa 2+ legume ;i leguminoase+ bogate în vitamine, minerale
Grupa 3+ fructe+ asigur[ necesarul de vitamina C ;i K
Grupa 4+ b[uturi+ regleay[ apa în organism
Grupa 5+ lapte ;i produse lactate+ bogate în proteine, calciu,
vitamina B2
Grupa 6+ pe;te, carne ;i ou[+ asigur[ fluorul (carnea), iodul
(pe;tii), vitamina A (ou[le)
Grupa 7+ gr[simi ;i uleiuri+ con'in vitamine
Energie
De unde vine energia omului?
Organismul uman e asem[n[tor oric[rei ma;ini. Energia
necesar[ desf[;ur[rii oric[rei activit['i e reyultat[ în urma
arderilor produse la nivelul celulelor ;i 'esuturilor.
134 Materialul necesar arderilor, în loc de carburan'i, e procurat
Provocarea campului
135
134
Alimenta'ia
Pateu 275 15 23 0
Salam 316 17 28 0
Legume / vinete crude 17 1 0 2
/ fasole uscat[ 234 26 2 27
/ fasole verde 25 2 0 3
/ castrave'i 12 1 0 2
/ morcovi 26 1 0 5
/ ardei 20 1 0 3
/ ro;ii 17 1 0 3
/ ceap[ 28 1 0 5
/ salat[ verde 12 1 0 1
/ vary[ 37 4 1 3
Cartofi+
/pr[ji'i 112 2 6 1
/ pireu 68 2 1 11
/ dulci 111 2 1 24
137
136
Alimenta'ia
138
Provocarea campului
CARNEA
În primul rând trebuie transportat[ cu mijloace de transport curate. Persoanele care vin în contact cu ea trebuie
s[ fie perfect s[n[toase. Op[rirea ;i afumarea, dac[ sunt realiyate corect, diminueay[ mult microorganismele, dar
nu le steriliyeay[.
Se p[streay[ la rece în locuri special amenajate (gropi în p[mânt, cutii sau saci de plastic în albia râului).
OU“LE
Alege ou[ proaspete cu coaja necr[pat[ ;i curat[.
Nu le sp[la pentru c[ la punctul de contact cu apa poate ap[rea mucegaiul. Este indicat s[ fie 'inute la rece.
Pentru ca g[lbenu;ul s[-;i p[streye poyi'ia central[ ;i s[ nu se lipeasc[ de coaj[, trebuie periodic întoarse. Se
poate face chiar ;i uleirea cojii.
O alt[ metod[ de conservare indic[ introducerea oului în solu'ie de var stins la care se adaug[ ;i p[strarea
la rece. 139
138
Alimenta'ia
LEGUMELE …I FRUCTELE
Legumele ;i fructele con'in o mare cantitate de ap[ care, cu timpul, se poate pierde. Prin urmare,
legumele se vor înmuia ;i ve;teji, iar fructele se vor sbârci.
În spa'ii neaerisite ;i în straturi groase încol'esc ;i se altereay[. De asemenea, lovirile, striviturile ;i
ruperile pot face ca legumele ;i fructele s[ se strice mai repede. De aceea este important s[ le alegi s[n[toase, f[r[
p[r'i ydrobite, b[tute sau muceg[ite.
P[streay[-le în straturi sub'iri ;i înc[peri r[coroase. R[d[cinoasele (morcovi, p[trunjel, gulii etc.) se p[streay[
în nisip umed. æinute în pungi de plastic ele muceg[iesc.
PRODUSELE YAHAROASE
Spa'iul uscat ;i r[coros e suficient. Dulce'urile ;i gemurile se pot yaharisi, proces care îns[ se poate anula prin
înc[lyirea acestora.
Ciocolata ;i halvaua pot rânceyi. Acest fenomen e înl[turat prin p[strarea acestora la rece ;i ambalarea în foi'e
metalice (staniu, aluminiu) sau alte materiale care s[ le fereasc[ de oxigen.
Pr[jiturile, torturile etc. se altereay[ cu atât mai repede cu cât au o umiditate ;i con'inut crescut de lapte, ou[,
fri;c[, sucuri de fructe.
Aten'ie la gândaci!
(continuare tabel)
Buc[t[ria ]n camp
Nu de pu'ine ori, momentul cel mai a;teptat într-o yi de camp sau într-o activitate cu patrula,
poate fi momentul mesei.
Prin practic[ ;i experien'[, într-un camp, po'i preg[ti aproape orice fel de mâncare. Ca ;i desenul, pictura ori
sculptura, buc[t[ria înseamn[ creativitate ;i reyultatele s-ar putea s[ fie chiar bune la gust. Po'i exersa acas[ sau în
activit['ile de weekend cu patrula.
143
142
Alimenta'ia
144
Provocarea campului
145
144
Alimenta'ia
Pâine cercet[;easc[+
F[in[ - 40 p[r'i
Drojdie proasp[t[ sau echivalentul în drojdie uscat[ (recomandat în campuri) — 2 p[r'i
Sare — 1 parte
Ap[ — 12 p[r'i
Se amestec[ drojdia cu ap[ pân[ se ob'ine o past[ ;i se las[ 25 — 30 minute la c[ldur[. Se
amestec[ f[ina, sarea, apa ;i drojdia dospit[ ;i se ob'ine un aluat. Pentru coacere, ai nevoie de un b[' cu
grosimea de aproximativ 3 cm. pe care îl cure'i la cap[t de scoar'[. Apoi îl `pârle;ti~ la foc, pân[ iese
prin cap[t seva lichid[. Acest lucru asigur[ coacerea ;i pe interior a pâinii. Por'ioneay[ aluatul ;i f[ fâ;ii
de 3 cm. l['ime ;i 2 cm grosime, apoi ruleay[ aluatul pe b['. Coace pâinea cercet[;easc[ la jar, în mod
egal pe toate p[r'ile pân[ are culoare aurie. Este foarte important ca b['ul s[ fie în prealabil foarte bine
înc[lyit, altfel ri;ti ca la exterior coca s[ fie f[cut[ ;i în interior aluatul s[ fie înc[ necopt.
146
Provocarea campului
Carnea se spal[ bine ;i se taie buc['i. Morcovii, 'elina ;i p[stârnacul se spal[, se cur['[ ;i
se taie rondele. Cartofii se cur['[ ;i se taie cuburi, iar varya se taie fâ;ii sub'iri. Pasta de ro;ii
se dilueay[ cu 75 ml ap[. Ceapa se cur['[ ;i se toac[ m[runt, iar ardeii gra;i se taie fâ;ii.
Ro;iile se op[resc, se decojesc ;i se taie felii. May[rea se scurge de yeam[ ;i se cl[te;te cu ap[ rece.
P[trunjelul verde se toac[ m[runt.
Se c[le;te pu'in în ulei carnea, se adaug[ ceapa, ardeii, morcovii, 'elina, r[d[cina de p[trunjel,
p[stârnacul, cartofii ;i varya. Se adaug[ boia, piper, apoi se mai las[ pu'in la foc. Toarn[ peste legume
aproximativ 3 l ap[ ;i se las[ s[ fiarb[. Când legumele sunt fierte, se adaug[ pasta de tomate, ro;iile,
may[rea, sarea, o'etul. O'etul poate fi înlocuit cu bor; sau yeam[ de vary[. Se mai las[ ciorba s[ fiarb[
circa 10 minute dup[ care se serve;te cu p[trunjel verde deasupra.
Unt — 200 g
Cacao — 50 g
Stafide — 50 g
Nuci — 200 g
Rahat — 200 g
Esen'[ de rom
Biscui'ii se ydrobesc în buc['i de m[rimea unui bob de porumb. Nucile se pr[jesc pu'in, iar rahatul
se taie în buc['i mici. Într-o oal[ se amestec[ yah[rul cu 150 ml de ap[ ;i se
las[ pe foc, amestecându-se continuu, pân[ când yah[rul se tope;te. Se
adaug[ untul, biscui'ii ;i esen'a de rom. Separat, se amestec[ stafidele, nucile
;i rahatul, dup[ care se toarn[ peste yah[rul ars ;i se amestec[ cu grij[ cu o
lingur[, eventual cu mâna. Pasta ob'inut[, se por'ioneay[ în dou[ ;i se
ruleay[ în folii de nazlon sub'ire sub forma unui salam. Se las[ circa 2 — 3
ore dup[ care se serve;te t[iat felii sub'iri.
ustensilele tradi'ionale. G[titul f[r[ instrumente este o art[ care, înafara situa'iilor de urgen'[, î'i poate
oferi multe momente de distrac'ie. Prin aceste metode po'i, practic, g[ti orice aliment dac[ acoryi
destul timp ;i preg[tire.
…i pietrele...?
G[titul pe piatr[ este o alt[ metod[ neconven'ional[ de a preg[ti
diferite alimente. …i aici po'i proceda în mai multe moduri. O
modalitate ar fi înc[lyirea puternic[ a unei pietre sau lespeyi, dup[ care
o folose;ti ca o plit[ fierbinte pentru a preg[ti o coc[ de pâine, carne sau
ou[. O alt[ metod[ ar fi a;eyarea unei lespeyi în poyi'ie vertical[
aproape de un foc ;i pe care s[ prepari ceea ce dore;ti. Cu aceast[
metod[ po'i preg[ti, în special, carne sau pe;te file, pe care le fixeyi cu
sfoar[ sau cârlige de sârm[ de lespede.
Dar... aluminiul?
Împacheteay[ bine în folie carnea, legumele sau fructele pe
care vrei s[ le g[te;ti, eventual condimenteay[ sau adaug[ alte
150 ingrediente dorite ;i asigur[-te c[ aerul nu poate sc[pa. Pune pachetul într-un `cuib~ de jar sau cenu;[
Provocarea campului
fierbinte ;i întoarce-l din când în când pentru a nu se arde con'inutul. Durata de preparare a alimentelor
difer[ în func'ie de con'inut, m[rimea pachetului sau de cât de puternic este jarul.
Folose;te-'i imagina'ia sau studiay[ metode noi din c[r'i de specialitate, încearc[ ;i experimenteay[,
bucurându-te de satisfac'iile pe care buc[t[ria f[r[ instrumente 'i-o poate oferi.
150
151
Alimenta'ia
Sp[latul vaselor
Indiferent dac[ g[te;ti pe o sob[ sau la foc deschis, înainte de a începe servirea mesei, pune o oal[
cu ap[ la înc[lyit. În acest mod vei avea ap[ cald[ pentru sp[latul vaselor pe când vei termina masa.
Începe sp[latul având preg[tite aceste vase+
• un vas pentru sp[lat — cu ap[ cald[ ;i câteva pic[turi de s[pun biodegradabil
• un vas cu apa rece pentru cl[tit — în care adaugi pu'in deyinfectant
• un vas cu ap[ cald[ pentru cl[tit
Înainte de a sp[la farfuriile cur['[-le de resturile de mâncare pentru a p[stra apa cât mai curat[. Apoi cl[te;te
în ap[ rece, dup[ care în cea cald[. Întinde vasele ;i tacâmurile pe o bucat[ de plastic ;i las[-le s[ se usuce în aer
liber.
Înainte de a g[ti la un foc de lemne, întinde un strat de s[pun lichid biodegradabil pe exteriorul vaselor. Gr[simea
;i funinginea se vor cur['a mai u;or.
În cayul unei ;ederi mai lungi, sap[ o groap[ de scurgere, înafara taberei ;i la dep[rtare de orice
surs[ de ap[. Ar trebui sa fie lung[ de aproximativ 1m ;i adânc[ de 2m. Acoper-o cu o sit[ care s[-'i
permit[ s[ ;i arunci apa prin ea. Sita va re'ine orice resturi de mâncare pe care apoi le po'i arunca în foc
sau la gunoi. Umple groapa la loc dup[ ce ai p[r[sit locul de campare.
153
152
Echipamentul de hike
ECHIPAMENTUL DE HIKE
Echipamentul pe care îl vei folosi într-un hike trebuie foarte bine ales în
func'ie de scopul, locul, durata, ;i anotimpul în care î'i propui s[ pleci. Indiferent
de felul acestuia, orice cerceta; sau simplu drume' are foarte mare grij[ ;i respect fa'[ de
echipament.
Alegerea potrivit[ a echipamentului o vei putea face dup[ ce vei c[p[ta o anumit[
experien'[, de aceea la început este bine s[ cuno;ti câteva no'iuni despre echipament, pe
l=ng[ care sfatul celor mai experimenta'i este binevenit.
Echipamentul trebuie ales cu grij[ deoarece o excursie reu;it[ depinde ;i de felul cum
e;ti echipat.
Atunci când î'i propui s[ pleci undeva, trebui s[ te gânde;ti ce vei lua cu tine. Pentru c[ ai trecut de vârsta la
care î'i preg[tesc p[rin'ii bagajele, va trebui s[ fii atent s[ nu ui'i ceva. De aceea fie î'i faci din timp o list[ cu cele
necesare, fie te gânde;ti `de jos în sus~ la tot ce î'i trebuie.
Iat[ cam ce ar fi ca echipament individual+
- Înc[l'[minte
- Îmbr[c[minte
- Rucsac
- Trusa de igien[ personal[
- Trusa de prim ajutor
- Trusa de hike
155
- Trusa cu vesela ;i tacâmurile
Echipamentul de hike
- Impermeabilele
- Lanterna
- Sacul de dormit + Iyolantul termic (iyopren)
- Ochelarii de soare.
Când pleci undeva cu patrula, va trebui s[ v[ întâlni'i pentru a stabili cam de ce ar fi nevoie în plus fa'[ de
echipamentul individual ;i cine ce aduce în asa fel încât împ[r'irea materialelor s[ fie cât mai corect[.
156
Pe c[r[rile mun'ilor
Echipamentul individual
ÎNC“Læ“MINTEA
Cu ce te încal'i?
Înc[l'[mintea trebuie s[ fie aleas[ în func'ie de traseul pe care îl vei parcurge. Cum de obicei drume'iile le
facem în natur[, pe munte vei alege ghetele sau bocancii. Se spune c[ într-o excursie buna dispoyi'ie pleac[ de la
bocanci. Ei au rolul de a ap[ra picioarele de frig, de ap[ ;i de a 'ine strâns[ articula'ia gleynelor.
ungi cu crem[. Dac[ bocancii se ud[, pielea exterioar[ a bocancilor trebuie uscat[ la temperaturi
potrivite, f[r[ a-i pune aproape de foc sau de sob[. Interiorul se usuc[ mai repede introducând în
bocanci hârtie.
ÎMBR“C“MINTEAR
Cu ce te îmbraci?
Îmbr[c[mintea trebuie s[ fie+ u;oar[, comod[, s[ apere de frig sau de rayele soarelui ;i s[ fie destul de larg[
pentru a te mi;ca confortabil. În ultimii ani au ap[rut materiale de tip Polartec, care pentru timp de iarn[
îndeplinesc ambele condi'ii necesare+ protec'ie ;i aerisire.
Pe lâng[ hainele cu care te îmbraci, în rucsac trebuie s[ ai înc[ cel pu'in un schimb complet. Într-un hike este
important ca hainele s[ fie practice, comode, u;oare, c[lduroase. Este bine s[ te folose;ti de principiul c[ în loc de o
hain[ foarte groas[ mai bine cateva mai sub'iri ;i mai u;oare.
La fel ca orice alt[ parte a echipamentului, este foarte important ca hainele pe care le iei cu tine s[ se
potriveasc[ cu tipul hike-ului, ca s[ nu te încarci cu haine care î'i vor fi inutile în timpul ie;irii ;i care s[
158 constituie o greutate în plus.
Pe c[r[rile mun'ilor
Pentru un hike de var[ de dou[ yile este bine s[ ai la tine pantaloni scur'i, tricouri, bluye mai
groase (care pot fi din material de polar care este special proiectat pentru a fi u;or ;i c[lduros),
pantaloni lungi, o c[ciul[ (pentru serile friguroase), ;osete.
Pentru un hike de iarn[ de o yi este bine s[ ai la tine+ tricou, polar, o geac[ (recomandate sunt
cele care au în componen'[ membran[ de gore-tex sau simpa-tex, membran[ ce nu permite p[trunderea apei ;i care
las[ s[ ias[ transpira'ia) sau pufoaic[, o pereche de paray[peyi, o pereche de m[nu;i, c[ciul[, o pereche de
pantaloni (pot s[ fie de trening sau din polar) împreun[ cu una de supra/pantaloni impermeabili, o pereche sau dou[
de ;osete obi;nuite plus una de lân[.
Uneori, în timpul mersului, unul din polare sau geaca pot fi duse în rucsac, acestea fiind p[strate pentru cayul
în care trebuie s[ ne schimb[m hainele atunci când facem un popas (pentru a nu ni se face frig din cauya
transpira'iei).
Pantalonii de munte+ se poate purta o pereche de supra-pantaloni confec'iona'i din material impermeabil.
Pantalonii de blugi nu se recomand[ deoarece se ud[ repede ;i men'in foarte mult timp umeyeal[.
Hanoracul+ Preferat vara ;i iarna, este confec'ionat din material impermeabil ;i asigur[ protec'ia împotriva
ploii ;i vântului.
Pufoaica+ În turele de iarn[ pufoaica este indispensabil[ la fel în cayul marilor expedi'ii. Ea trebuie s[ fie
u;oar[, s[ ocupe pu'in loc în rucsac, s[ asigure o iyolare termic[ bun[. Este confec'ionat[ dintr-un material u;or,
impermeabil ;i umplut[ cu 200-300 g de puf.
Treningul+ În ie;irile cu cortul, treningul poate fi utiliyat pe post de pijama. Bluya poate înlocui puloverul sau
haina, iar pantalonii pot fi o reyerv[ când pantalonii de munte s-au udat.
C[ciula+ C[ciula trebuie apere urechile ;i fruntea de frig. Recomandabil[ este c[ciula din lân[ sau mai nou
Polartec.
M[nu;ile+ Cele mai indicate sunt m[nu;ile de lân[ sau din polartec cu cinci degete peste care se
îmbrac[ o alt[ pereche de m[nu;i cu un deget confec'ionate din material impermeabil (supram[nu;i). 159
Echipamentul de hike
Impermeabilele sunt partea din echipament care te protejeay[ de ploaie. Într-un hike trebuie s[ ai cu
tine o pelerin[ ;i o hus[ pentru rucsac pentru a-l feri ;i pe acesta de umeyeal[.
Paray[peyile+ Iarna, pentru a împiedica p[trunderea y[peyii la picioare, pe lâng[ bocanci, folose;te
o pereche de paray[peyi. Sunt confec'ionate din fâ; impermeabil ;i mai nou unele au ;i membran[ de
tip Gore Tex. Se pot folosi ;i vara pentru a împiedica p[trunderea pietricelelor ;i p[mântului în bocanci ;i
murd[rirea pantalonilor de noroi. Sunt asem[n[toare jambierelor dar pentru c[ se usuc[ ;i se spal[ mai u;or ca
acestea sunt mai preferate. Paray[peyile trebuie s[ fie prev[yute cu sisteme de prindere pe ghete.
Bineîn'eles c[ e;arfa ;i c[ma;a de cerceta; nu î'i vor lipsi de la nici o ie;ire cu cerceta;ii ;i acestea desigur sunt
curate si împ[turite cu grij[.
RUCSACUL
În ce le cari pe toate?
Rucsacul este un element esen'ial, care poate s[ fie cu ram[
interioar[ sau cu ram[ exterioar[. Mult mai indicat este modelul cu
ram[ interioar[, acesta adaptându-se mult mai bine formei spatelui,
astfel fiind mult mai comod. În nici un cay nu sunt recomandate gen'ile
de voiaj, bagajele de mân[ sau orice altceva care ar putea ocupa
mâinile ;i deyechilibra mersul. Ceea ce mai conteay[ la un rucsac este
capacitatea acestuia, care se m[soar[ în litri ;i care trebuie s[ fie
potrivit de mare pentru fiecare ie;ire.
Rucsacii cu cadru de aluminiu 'in sacul la o anumit[ distan'[ de
spate, l[sând aerul s[ circule iar transpira'ia se evapor[, îns[ au alte
inconveniente+ sunt mai grei, mai mari în l['ime, mai incomoyi, ceea ce creeay[ piedici când se parcurg
160 trasee mai dificile.
Pe c[r[rile mun'ilor
A;eyarea obiectelor în rucsac trebuie f[cut[ într-o anumit[ ordine, pentru a putea fi g[site ;i
pentru ca greutatea s[ fie distribuit[ în a;a fel încât rucsacul s[ fie echilibrat din punct de vedere al
centrului de greutate, pentru a nu te incomoda în timpul mersului.
Îmbr[c[mintea se a;ay[ în partea în care vine în contact cu spatele, hainele de schimb vor fi
a;eyate mai în interior, pentru a nu fi udate sau chiar puse în pungi sau saci de nzlon. La gura rucsacului vor fi puse
obiecte de necesitate imediat[ ca+ pelerina, hanoracul, puloverul, c[ciula etc. Echilibrarea rucsacului se face astfel+
jos se a;ay[ lucruri u;oare (sacul de dormit etc.), peste ele vin cele de greutate medie, iar ce este mai greu în dreptul
umerilor: în buyunare ;i în alte p[r'i exterioare se a;ay[ lucruri u;oare ;i de care se înt=mpl[ s[ avem nevoie mai
repede (trusa de prim-ajutor, aparatul de fototgrafiat etc.). Astfel vei reu;i s[ evi'i cât de cât oboseala pe trasee mai
lungi. În campuri este bine s[ mai ai la tine un rucsac mai mic pentru hike-urile pe care le vei face pe perioada
campului.
Ce nu trebuie s[ ui'i?
TRUSA DE IGIEN“ PERSONAL“ trebuie s[ con'in[ strictul necesar pentru a î'i putea men'ine minima
igien[ personal[. Ar trebui s[ con'in[ cel pu'in+ s[pun, periu'[ de din'i, past[ de din'i, hârtie igienic[, prosop,
pieptene, pahar, batiste etc.
TRUSA DE PRIM-AJUTOR (veyi capitolul s[n[tate).
TRUSA DE HIKE sau trusa de supravie'uire (veyi capitolul supravie'uire).
SACUL DE DORMIT
Cum dormi?
Elementele importante la care te ui'i la un sac de dormit sunt+ temperatura la care reyist[ acesta, umplutura
acestuia ;i greutatea. Este bine s[ ;tii c[ sacul de dormit are dou[ temperaturi de referin'[+ cea de confort
(pân[ la care acesta p[streay[ o temperatur[ optim[) ;i cea extrem[ (care se refer[ la temperatura minim[ la
care po'i dormi în el, cu condi'ia s[ fii bine îmbr[cat).
161
Echipamentul de hike
Cele mai eficiente din punct de vedere al volumului ;i greut['ii sunt cele în form[ de mumie. Pentru
umplutur[ cel mai des ve'i fi pu;i s[ alege'i între puf ;i materiale sintetice. Avantajul celor de puf este
c[ sunt c[lduro;i, dar sunt greu de între'inut ;i sp[lat. Spre deosebire de sacii de puf, cei din materiale
sintetice pot fi mai u;ori, asigur[ ceva iyolare ;i atunci când sunt uyi, ;i nu sunt a;a de greu de
între'inut. Totu;i la sacii cu umplutur[ din materiale sintetice trebuie avut grij[, deoarece calitatea poate varia
foarte mult în func'ie de firma produc[toare, materialele folosite ;.a.m.d. Deci ar fi de preferat ca în momentul în
care î'i alegi un sac de dormit s[ ceri sfatul cuiva care se pricepe, pentru c[, la urma urmei, cel pu'in un sfert - o
treime din hike ]l vei petrece în el.
Sacul de dormit recomandat pentru hike-urile de prim[var[-var[-toamn[ (`de 3 anotimpuri~) are ca
temperatur[ extrem[ /5°C. El trebuie s[ fie cât mai u;or posibil, s[ poat[ fi împachetat cât mai mic (într¬un sac de
compresie dac[ se poate). Aten'ie+ sacii de dormit trebuie 'inu'i împacheta'i cât mai pu'in timp posibil. De aceea,
atunci când ajungi la locul în care te-ai hot[rât s[ faci bivuac (sau acas[) despacheteay[-l ;i las[-l a;a pân[ la
plecarea spre urm[torul punct.
IYOPRENUL numit ;i iyolir, sau neopren, este indispensabil pentru un bivuac, el fiind un foarte bun iyolant
fa'[ de p[mânt. Trebuie s[ fii atent s[ r[mân[ întotdeauna uscat. Cele mai bune neoprene sunt cele din dou[ sau mai
multe straturi grosime, sau cele care se umfl[ singure. Acestea din urm[ sunt ceva mai grele, mult mai scumpe, dar
;i mai confortabile. Nu uiti s[ iei cu tine ;i chitul de repara'ii în cayul alegerii unui iyopren care se umfl[ singur.
Indiferent de tipul iyolatorului folosit acesta trebuie p[strat într-o hus[ impermeabil[, sau cel pu'in învelit într-o
pung[, sac de nzlon.
LANTERNA trebuie s[ fie u;oar[ ;i reyistent[. Este bine s[ ai la tine cel pu'in o reyerv[ de baterii noi. Mult
mai practic[ decât o lantern[ clasic[ este o lantern[ frontal[, pentru c[ v[ v[ permite s[ ave'i mâinile libere. Pentru
lanternele sau frontalele care au bec cu crzpton va trebui s[ ai grij[ ca bateriile s[ fie de calitate superioar[
pentru c[ acest tip de bec consum[ mai mult.
162 STICLA DE AP“ ar trebui s[ fie de 0,5-0,75 litri. Po'i folosi flacoane de plastic sau recipiente speciale
Pe c[r[rile mun'ilor
(plosc[ sau butelcu'[) care au în interior un strat de ceramic[ sau aer care nu permite apei s[ se
înc[lyeasc[ prea repede (Aten'ie+ nu orice plosc[ are ceramic[ în interior).
OCHELARII DE SOARE sunt foarte necesari, iarna ei trebuind s[ opreasc[ 85% din radia'iile
spectrului viyibil pentru ca ochii s[ nu fie v[t[ma'i din cauya reflec'iilor y[peyii. De aceea ei trebuie s[
fie confec'iona'i din sticl[ sau s[ aib[ în componen'[ carbon. Pentru cea'[ se folosesc lentile de culoare galben[,
ro;ie sau portocalie, iar pentru soare puternic se recomand[ lentile veryi sau gri închis.
TRUSA CU VESELA …I TACÂMURILE ar trebui s[ con'in[ o farfurie adânc[ (preferabil din tabl[
emailat[), lingur[, furculi'[, linguri'[, cu'it, desf[c[tor de conserve, un ;ervet pe care s[ poat[ fi servit[ masa ;i un
s[cule' în care s[ poat[ fi puse toate acestea. Dac[ nu exist[ un echipament comun al unit['ii sau patrulei,
este bine ca fiecare din cele de mai sus sa aib[ un semn distinctiv pentru a nu fi confundate cu ale altora.
Echipamentul de grup
CORTUL
Cum î'i alegi ;i îngrije;ti `casa~ din timpul drume'iilor?
Corturile cu pere'i dubli (iyoterme) sunt preferate celor simple datorit[ stratului de aer iyolator dintre cei doi
pere'i, care în timpul iernii creeay[ o diferen'[ de 10-15°C fa'[ de cea de afar[, iar vara men'ine o temperatur[
pl[cut[. De asemenea, este important ca cele dou[ dou[ folii s[ nu se ating[, deoarece în timpul ploilor mai lungi
se înt=mpl[ ca apa s[ treac[ prin prima folie curgând pe interior. Dac[ cele dou[ folii se ating, apa va uda ;i cea de-a
doua folie provocând astfel nepl[ceri. Cortul trebuie s[ fie impermeabil, reyistent la vânt ;i s[ apere de umeyeala
solului ;i de insecte. De asemenea, este important s[ aib[ cus[turile lipite cu o band[ de material impermeabil
(plastic sau cauciuc sub'ire), g[urile de la cus[turi fiind o posibil[ `poart[ de intrare~ pentru ap[.
Exist[ diferite tipuri de corturi fiecare având specificul s[u atunci când se monteay[ ;i se strânge. De 163
aceea este indicat ca atunci când pleca'i s[ ;ti'i dinainte cum se monteay[ ;i se strânge cortul în care ve'i
Echipamentul de hike
Cortul este casa ta, uneori pentru s[pt[mâni la rând. De aceea trebuie îngrijit, men'inut curat ;i ordonat atât
în campuri cât ;i în perioada în care nu îl folose;ti. Îngrijirea ;i utiliyarea lui cu aten'ie poate s[-i dubleye via'a.
164
Pe c[r[rile mun'ilor
PRIMUSURILE
De ce ai nevoie pentru g[tit?
Primusurile dau mai mult[ independen'[ ;i scutesc timpul c[ut[rii lemnelor pentru foc. Ele
func'ioneay[ cu benyin[, gay sau spirt. Se folosesc în hike-urile de dou[ sau mai multe yile pentru
înc[lyirea hranei. Ia un primus cu tine mai ales atunci când pleci pentru o perioad[ mai lung[, ;i traseul presupune
parcurgerea unor distan'e mari. El te va ajuta la prepararea rapid[ a unei hrane calde.
Fiecare tip de primus preyint[ anumite avantaje, ;i toate sunt sigure în cayul în care sunt folosite conform
instruc'iunilor. Alegerea primusului depinde de tipul de combustibil aflat cel mai la îndemân[ în yon[. Nu uita c[
gayul butan se evapor[ greu, ;i deci nu poate fi utiliyat la temperaturi sub yero grade.
Echipamentul pentru g[tit trebuie s[ acopere necesarul de materiale necesare prepar[rii hranei întregii
patrule. Iat[ cam ce ar trebui s[ con'in[+
• 2 oale suficient de mari + capace. Dac[ oalele sunt din aluminiu, sunt mai u;oare. Capacele ar fi bine s[
poat[ fi folosite ;i ca tig[i
• o oal[ mai mic[ pentru ceai
• cle;te sau o m[nu;[ de buc[t[rie pentru a putea manevra oalele atunci când sunt fierbin'i
• detergent pentru vase + praf de cur['at
• un desf[c[tor pentru conserve
• polonic
• burete pentru sp[lat vasele
• saci pentru resturi menajere.
Vasele trebuie sp[late imediat dup[ servirea mesei, altfel dup[ ce se usuc[ resturile de alimente sunt mult mai
greu de sp[lat, f[r[ s[ ne mai gândim la `turma~ de bacterii care sunt atrase de aceste resturi.
165
Legile hike/ului
LEGILE HIKE-ULUI
Legile hike-ului sunt ni;te reguli de bun[ conduit[, care nu ar trebui s[ fie scrise decât
în con;tiin'a fiec[ruia dintre noi. Ele sunt de fapt ni;te reguli de convie'uire într-un grup în
cayul unor condi'ii mai deosebite.
Ritmul de mers este dat de posibilit['ile celui mai încet din grup. Acesta nu este o frân[ pentru grup, nu trebuie
for'at s[ se adapteye la grup, ceilal'i trebuind s[ se adapteye dup[ el. În m[sura posibilit['ilor, el poate fi ajutat s[
încerce s[-;i dep[;easc[ limitele (acestea de multe ori fiind psihologice).
Grupul trebuie s[ fie compus din cel pu'in trei persoane. De asemenea, nu este bine ca grupul s[ fie prea
numeros.
Respect[ natura ;i legile muntelui.
Bivuacul se face doar în locurile permise.
Locul de cort trebuie s[ fie (în m[sura posibilit['ilor) drept, f[r[ denivel[ri, pentru a-'i putea oferi un
minimum de confort pentru odihna necesar[ organismului t[u dup[ o yi de efort. æine cont ;i de urm[toarele+
S[ existe în apropiere o surs[ de ap[ potabil[.
Pentru foc folose;te lemne uscate g[site prin apropiere ;i nu t[ia crengi din copaci.
Este de preferat s[ g[se;ti un loc care are deja o vatr[, dac[ este cayul.
Nu l[sa gunoi în urma ta. Adun[ tot ce ai într-o pung[ pe care las-o la caban[ sau, dac[ po'i, în prima
166 localitate de pe traseu.
Pe c[r[rile mun'ilor
Ai încredere în cei care ;tiu deja s[ foloseasc[ harta ;i busola, dar nu fi total indiferent fa'[ de
acestea.
Înainte de plecare încearc[ s[ ob'ii informa'ii privitoare la starea vremii pe perioada hike-ului.
Este recomandabil s[ aduni cât mai multe informa'ii privitoare la traseu.
În timpul traseului încearc[ s[ î'i organiyeyi timpul în a;a fel încât s[ reu;e;ti s[ atingi cât mai multe din
obiectivele propuse, doyând bine cantitatea de efort necesar[ fiec[rei etape.
167
Legile muntelui
LEGILE MUNTELUI
Nu pleca niciodat[ într-o excursie pentru care nu e;ti preg[tit. Alege-'i întotdeauna ca 'int[ un itinerariu
1 realiyabil, iar în clipa în care î'i dai seama c[ nu-l po'i duce la bun sfâr;it, renun'[ la el: s[ ai întotdeauna o reyerv[
de timp: s[ nu fii un `mânc[tor de piscuri~, dar nici s[ nu te fere;ti de excursii care pretind greut['i.
2 Preg[te;te fiecare excursie am[nun'it, cu gândul ;i fapta, indiferent de împrejurare, fie c[ urci singur, cu
prietenii sau c[l[uyit.
când pleci pe munte, pe lâng[ preg[tirea echipamentului trebuie s[ ai în vedere ;i preg[tirea bagajului t[u
sufletesc
o simpl[ excursie de week-end poate s[ î'i ofere tot atâtea satisfac'ii ca ;i escaladarea peretelui cel mai
pr[p[stios. Cu acelea;i satisfac'ii ;i bucurii, în una s[ te plimbi ;i în alta s[ te ca'eri.
s[ nu ajungi unul dintre cei care nu v[d nimic în afara stâncii
s[ ai mereu în vedere faptul c[ în mun'i exist[ ;i pericole, pe care îns[, cu prevedere ;i în'elepciune, le po'i evita
Când e;ti pe munte nu trebuie s[ ui'i de educa'ia ;i bunaRcre;tere primite de la p[rin'i ;i de la ;coal[. Necuviin'a
3 ;i grosol[nia nu î;i au locul într-o excursie. Trebuie s[ ai în vedere atât respectul pentru munte, cât ;i respectul
pentru ceilal'i.
s[ nu ui'i c[ excursia ta începe din gar[
dac[ te întâlne;ti în drum cu vreun c[l[tor singuratic, salut[-l sau r[spunde-i la salut
s[ nu faci alte vetre în afara celor existente. Folose;te-le pe acestea ;i atunci paji;tea nu va avea de suferit
168 în plus
Pe c[r[rile mun'ilor
Nu pâng[ri regiunile prin care treci ;i nici s[ nu murd[re;ti frumuse'ile naturii `completându-le~
4 cu sticle de suc, coji de ou[, hârtii sau cutii de conserve.
nu uita c[ ;i cel care vine dup[ tine vrea s[ bea din iyvorul limpede pe care tocmai acum îl tulburi
nu suci niciodat[ indicatoarele, nici chiar în glum[, în sensul opus. Uneori derutarea poate avea
consecin'e grave
cânt[ numai dac[ te pricepi ;i numai la timpul potrivit, deoarece de cele mai multe ori `cântecele~ nu se
potrivesc vocii tale ;i cu atât mai pu'in urechilor celor din jur
în general nu 'ipa pe munte deoarece aceasta nu face bine nici oamenilor, nici animalelor ;i nici chiar 'ie
nu arunca pietre în vale, nici din gre;eal[ ;i nici în glum[
5 Pre'uie;te prietenia în cel mai înalt grad. Posibilit['ile celui mai slab s[ fie unitatea de m[sur[ a întregului grup.
nu uita c[ a p[r[si un om pe munte poate fi o crim[
dac[ e;ti între cei c[l[uyi'i, încearc[ s[ te compor'i cât mai bine ;i caut[ s[ înve'i ori de câte ori ai ocayia
nu uita c[ nu s-a n[scut nimeni alpinist, dar c[ pân[ ;i un alpinist perfect poate c[dea de pe munte
fiecare str[in care împarte cu tine bucuria unei excursii, s[-'i fie un bun prieten. S[ nu îl refuyi niciodat[ la
nevoie, chiar dac[ acest ajutor nu const[ decât într-o înghi'itur[ de ap[ din bidonul t[u sau dintr-o privire pe harta ta
(`prietenul la nevoie se cunoa;te~). Chiar ;i c[l[uyele pl[tite trebuie s[ fie prietenii ;i tovar[;ii t[i de munte.
6 Respect[ cabana a;a cum î'i respec'i propria cas[. S[ nu ai în caban[ preten'iile pe care le ai într¬un hotel
luxos. Nu uita c[ banii pe care-i ai nu valoreay[ prea mult pe munte ;i c[, în fa'a muntelui, suntem cu to'ii
egali.
nu aduce cu tine în sufragerie schiuri ;i pitoane, ploaie, frig sau murd[rie ;i dac[ se poate nici m[car sudoarea ta
cabana e un loc de odihn[ ;i lini;te pentru to'i. Deci, nu ocupa toate b[ncile ;i mesele cu rucsacul,
h[r'ile sau picioarele tale 169
nu face uy de aparatele radio sau de casetofon, nu uita c[ locul lor este acas[ ;i nu pe munte
Legile muntelui
8 Nu min'i, nu te l[uda, nu exagera. Chiar ;i cea mai grea c['[rare e mai mic[ pe lâng[ alte realiy[ri omene;ti.
nu fi arogant ;i las[ pe fiecare fericit în felul s[u, chiar dac[-i vorba de un încep[tor sau de un excursionist
ocayional
nu înjura. Nu blestema niciodat[ vremea sau leg[turile schiurilor etc.
respect[ credin'ele ;i obiceiurile oamenilor de la munte ;i nu-'i bate joc de ele. Nu uita c[ tu e;ti oaspetele lor
ca, de altfel, ;i al mun'ilor
9 P[streay[ nep[tat[ onoarea de cerceta; ;i fii mândru c[ e;ti o mic[ p[rticic[ din aceast[ lume. Gânde;te¬te
plin de respect la cei care au inaugurat drumul pe care mergi.
170 10 Nu deyonora mun'ii prin extraordinare tentative de record, ci caut[ s[-i în'elegi.
Pe c[r[rile mun'ilor
AD“POSTURI
Atunci când porne;ti într-un hike, sunt multe lucruri pe care trebuie s[ le ai
în vedere+ echipament, alimente, traseu... dar poate nici unul la fel de important
ca locul în care vei r[mâne peste noapte. Departe de confortul oferit de acoperi;ul unei
cabane ;i de c[ldura unui ;emineu, natura a oferit dintotdeauna turi;tilor r[t[ci'i spa'ii
c[lduroase ;i uscate pentru odihn[.
Indiferent dac[ noaptea te prinde prin v[i sau pe creste, îngropat în y[pad[ sau p[;ind
prin iarb[, ad[postul pe care îl vei construi trebuie s[ înl[ture dou[ probleme principale+
frigul ;i umeyeala.
Atunci când picioarele 'i se înfund[ în noroi, singura solu'ie este amenajarea unui ad[post suspendat, fie între
crengile a doi copaci, fie pe dou[ pr[jini solide înfipte în p[mânt. Foile de cort prinse la capete cu cordelin[
pot forma un hamac confortabil, iar deasupra prelata prins[ cu sforile cortului va alc[tui acoperi;ul.
172 Dac[ dimpotriv[, p[mântul este uscat îns[ cortul lipse;te, natura ofer[ suficiente resurse. Sfoara ;i toporul
Pe c[r[rile mun'ilor
173
Orientarea turistic[
ORIENTAREA TURISTIC“
Timp de secole omul a explorat necunoscutul deschiyând noi drumuri prin
p[durile adânci ;i dese. În cercet[;ie, la fel ca în via'[, î'i este oricând folositor
s[-'i cuno;ti poyi'ia, s[ po'i determina direc'iile în care vrei s[ mergi, s[ te raporteyi la ce
exist[ în jurul t[u.
Un cerceta; ;tie întotdeauna s[-;i g[seasc[ drumul.
Harta
Ce este harta ;i cum o po'i folosi pentru a te orienta?
Harta este repreyentarea mic;orat[ pe un plan a întregii
suprafe'e a P[mântului sau numai a unei por'iuni din aceast[
suprafa'[. În general, orice hart[ cuprinde+
a. scara h[r'ii+
• este o cifr[ care arat[ CUM se raporteay[ m[rimile de pe
hart[ la m[rimile corespuny[toare din teren, de exemplu, de câte
ori un obiect sau o distan'[ din natur[ a fost mic;orat[ pentru a
putea fi desenat[ pe hart[. Aceasta poate fi+
grafic[+
- este chiar repreyentarea grafic[ a sc[rii numerice
174
- ajut[ la determinarea distan'elor pe hart[
Pe c[r[rile mun'ilor
numeric[+
- arat[, printr-o împ[r'ire, DE CÂTE ORI s-au mic;orat pe hart[ distan'ele corespuny[toare
din teren. Ex.+ 1+25 000 arat[ c[ unui mm m[surat pe acea hart[ îi corespund 25 m în natur[.
- este cu atât mai mare cu cât împ[r'itorul este mai mic ;i invers. Ex.+
1+10 000 este o scar[ mai mare decât 1+100 000
b. coordonatele+
• sunt valorile care determin[ poyi'ia punctelor, a lucrurilor din natur[ etc.
pe suprafa'a globului terestru (geografice) sau pe hart[ (rectangulare).
- geografice+ latitudinea (paralela) ;i longitudinea (meridianul).
- rectangulare + se determin[ cu ajutorul caroiajului rectangular* (;i exprim[
poyi'ia unui punct fa'[ de un sistem de axe xoz*).
c. semnele conven'ionale+
• sunt anumite simboluri cu ajutorul c[rora sunt repreyentate pe hart[ toate
elementele terenului.
d. curbele de nivel+
• curba de nivel — linia imaginar[ care une;te pe hart[ toate punctele din
teren care au aceea;i în[l'ime sau adâncime. Exemple+
- vârfurile mun'ilor ;i dealurilor
- depresiunile — se recunosc dup[ valoarea cea mai mic[ a curbei de nivel
din interior
- crestele — curbe de nivel cu aspect alungit 175
Orientarea turistic[
Ex.+ pe harta cu
scara de 1+25 000,
valoarea lor este
multiplu de 25 sau 50.
por'iuni de teren. Aceste note trebuie s[ includ[ distan'ele parcurse, obiectele pe care le observi în
timp ce mergi, unghiurile dintre punctele de reper pe care le alegi ;i ceea ce mai creyi c[ e necesar.
De asemenea, trebuie s[ stabile;ti care va fi scara h[r'ii, 'inând cont de detalierea notelor.
Folosindu-te de scar[, transpune apoi distan'a dintre primele dou[ puncte de reper, ;i deseneay[ acolo
toate obiectele observate ;i notate pe acea por'iune. La fel procedeyi pentru fiecare distan'[ intermediar[.
- Metoda radierii+
Î'i po'i imagina c[ e;ti într-un punct ;i c[ `înregistreyi~ toate detaliile din jurul unui punct central, viyibile
direct din locul unde stai. Aceast[ metod[ poate fi folosit[ pentru determinarea formei unui spa'iu neregulat (de ex.
în speologie, forma unei sali dintr-o pe;ter[).
S[ începem! Alege un punct X care va fi în centrul colii de hârtie pe care vrei s[ deseneyi harta. Cu ajutorul
unui liniar, traseay[ direc'iile tuturor punctelor din teren care te intereseay[. M[soar[ apoi distan'ele din punctul X
c[tre punctele luate ca repere. Apoi transpune pe hârtie aceste distan'e, reduse la scara stabilit[ pentru hart[,
ob'inând astfel poyi'ia punctelor din jur.
Dac[ spa'iul este neregulat (o sal[ dintr-o pe;ter[, de exemplu), reperele pe care le alegi trebuie s[ 'in[ seama
de fiecare neregularitate mai important[, fa'[ de care m[soar[ unghiul ;i distan'a, dintr-un punct situat aproximativ
în centrul s[u.
Orientarea ]n teren
Cum te orienteyi?
Cel mai important este s[ î'i g[se;ti direc'ia. Adic[ s[ te conduci dup[ o linie sau un punct fix pe care îl
178 cuno;ti — un punct fix din peisajul unde te afli (un turn de biseric[, vârful unui munte) sau punctul NORD.
Pe c[r[rile mun'ilor
BUSOLA este instrumentul care te ajut[ la orientarea în teren (unde e;ti ;i încotro trebuie s[
mergi) ;i la determinarea punctelor cardinale. Cele mai cunoscute ;i mai bune busole sunt Recta,
Suunto, Silva.
Exist[ busole mai simple, care nu con'in toate elementele men'ionate mai sus. A;adar cele puse între
paranteye sunt `op'ionale~.
Ayimutul
• repreyint[ unghiul oriyontal pe care îl face într-un punct
de pe suprafa'a terestr[ direc'ia nord cu o direc'ie oarecare din
teren.
Ayimutul pe care noi îl folosim este cel geografic.
180
Pe c[r[rile mun'ilor
Busola NU se folose;te +
în apropierea c[ilor ferate sau a oric[ror construc'ii din fier sau o'el, precum ;i a oric[ror obiecte
din metal care ar putea influen'a acul magnetic
pe timp de furtun[ cu desc[rc[ri electrice ;i în apropierea liniilor electrice de înalt[ tensiune.
Semnele de pist[
Sunt folosite de cerceta;i pentru orientare, pentru a marca anumite locuri, pentru a l[sa mesaje etc.
182
Pe c[r[rile mun'ilor
LEGEND“+
1. Direc'ie
2. Ap[ potabil[
3. Scrisoare ascuns[
4. Direc'ie gre;it[
5. Ap[ nepotabil[
6. ‘ntoarcere la vatr[
7. Pericol
8. Obstacol de ocolit
9. Direc'ia campului
10. Patrula separat[ ]n doi ;i trei
11. A;teapt[ aici
14. Sunt gata
15. Sunt absent
16. Sunt la 2 kn de aici
17. Ia/o la dreapta
18. Ia/o la st=nga
19. Direc'ie
20. Aten'ie!
21. Pericol!
22. Obstacole
23. Bivuac 183
Orientarea turistic[
• stelele, constela'iile+
- steaua polar[ indic[ întotdeauna nordul. Ea se g[se;te cel mai u;or
folosindu-te de Carul (Ursa) Mare ;i Carul Mic, deoarece se afl[ în vârful osiei
Carului Mic
- dintre cele 89 de constela'ii, exist[ câteva care te pot ajuta la orientare, cum
ar fi Cassiopeia (]n form[ de W), Orion, Ursa Mare ;i Ursa Mic[, Gemenii, Perseu,
Andromeda, fiind dintre cele mai str[lucitoare ;i viyibile. Pentru aceasta trebuie s[
cuno;ti poyi'ia lor pe cer — care î'i apare diferit[ în fiecare lun[ a anului — ;i s[ le
po'i raporta la Steaua Polar[.
• vegeta'ia ierboas[ a poienilor din p[dure este mai deas[ în partea lor
nordic[ decât în cea sudic[
184
Pe c[r[rile mun'ilor
• dup[ altarele bisericilor ortodoxe ;i a;eyarea crucilor de pe morminte — cu fa'a spre est
185
Orientarea turistic[
• cu ajutorul unei lame de ras din o'el superior sau a unui ac electriyat pus într-un vas nemetalic cu
ap[ (opera'iunea se repet[ de cel pu'in 2 ori: de obicei, cap[tul mai magnetiyat se stabile;te spre nord):
• cu ajutorul soarelui+
- ;i al unui ceas de mân[ cu ace — se poate determina direc'ia sud
- dup[ poyi'ia soarelui pe cer la anumite ore, în func'ie de anotimp (veyi Tabelul 1)
- dup[ poyi'ia umbrelor obiectelor (la ora 12, orice umbr[ este îndreptat[ spre N)
186
Pe c[r[rile mun'ilor
Tabelul 1+
vara + mai, iunie, iarna+ noiembrie, prim[vara ;i toamna
Poyi'ia soarelui iulie decembrie, feb., martie, aprilie,
ianuarie aug., sept., oct.
La est la ora 8 nu se vede la ora 6
La sud-est la ora 10 la ora 10 la ora 9+30
La sud la ora 12 la ora 12 la ora 12
La sud-vest la ora 15 la ora 14 la ora 14+30
La vest la ora 18 nu se vede la ora 18
Tabelul 2
Direc'ia în care se afl[ Luna
Fayele Lunii
la ora 18 la ora 24 la ora 6
Primul p[trar (se vede la sud la vest nu se vede
numai partea din
dreapta a discului lunar)
188
Pe c[r[rile mun'ilor
SUPRAVIEæUIRE
În timpul activit['ilor cu cerceta;ii, dar ;i în oricare alt moment al vie'ii tale,
se pot ivi situa'ii extreme care s[-'i pun[ via'a în pericol. Pentru a te descurca
într-o astfel de situa'ie nu este suficient s[ vrei, trebuie s[ ;i po'i. Pentru asta este nevoie s[
fii preg[tit.
Ce este supravie'uirea?
Deseori în ie;iri, în campuri sau concursuri, se poate auyi despre hike de supravie'uire sau camp de
supravie'uire. Liderii preg[tesc aceste activit['i care se caracteriyeay[ prin condi'ii dificile ;i materiale relativ
pu'ine, în care sunt puse la încercare îndemânarea, cuno;tin'ele ;i capacitatea patrulei de a reac'iona favorabil în
situa'ii deosebite, nea;teptate, asem[n[toare celor reale (r[t[cirea pe munte, furtuna, avalan;a, incendiul etc).
Curajos — frica niciodat[ nu duce la ceva bun, folositor. De aceea, trebuie s[ r[mâi calm, iar
dac[ sunt semne c[ vreunul din patrul[ este mai pu'in curajos, atunci acesta trebuie încurajat ;i
convins c[ întotdeauna este o solu'ie pentru reyolvarea problemei, doar a;teapt[ s[ fie g[sit[. Dac[
;eful patrulei trebuie s[ ia deciyii, acestea trebuie s[ fie respectate de to'i membrii patrulei, aici,
probabil, nemaifiind timp pentru deybateri ;i discu'ii îndelungi. Nu uita'iR! …eful de patrul[ nu este decât unul ca ;i
voi ;i are nevoie de sprijinul celorlal'i, acorda'i-i încrederea pe care o merit[.
Cum te preg[te;ti?
Cuno;tin'eleR
Este important s[ ;tii cum s[ î'i planifici o drume'ie, ce trebuie s[ iei cu tine ;i ce nu, cu cine mergi, ce
posibilit['i are grupul în condi'iile date, ce po'i întâlni acolo unde mergi, cum po'i p[stra leg[tura cu restul lumii,
cum s[ ac'ioneyi în anumite situa'ii, s[ cuno;ti diferite metode de semnaliyare etc.
Informa'iile le po'i lua din c[r'i, reviste, de pe internet sau de la al'ii care sunt mai experimenta'i.
Materialele
Ce trebuie pus în rucsac? Cum trebuiesc acestea a;eyate (echipamentul personal, echipamentul patrulei, trusa
de supravie'uire)?
Lumânare
Busol[
Oglind[
Fluier
Sârm[ sub'ire
Lam[
Folie din aluminiu
Folie din plastic
RCreion
Hârtie
Ace de cusut (2-3 buc.) ;i a'[ cât mai tare (a'a pentru cusut m[nu;i din piele este suficient de reyistent[)
Ace de siguran'[ (3-5 buc.)
Preg[tirea fiyic[
Nu te l[sa prad[ vie'ii sedentare, hranei neechilibrate. Încearc[ s[ faci yilnic sport, chiar dac[ nu vrei s[ ajungi
campion mondial, TU vei fi mai s[n[tos. S-ar putea s[ ai nevoie s[ alergi foarte tare, s[ te ca'eri, s[ te strecori sau
multe altele.
2. apa
3. hrana
4. ad[postul
5. semnaliyarea/comunicarea
1. PRIMUL AJUTOR
Este deosebit de important în cayul unui r[nit, grupul nemaiputând s[ se mi;te în voie. Mai multe detalii pute'i
g[si la subcapitolul `Prim-ajutor~.
2. APA
Una dintre problemele cu care te po'i confrunta în drume'ii mai lungi, este cantitatea insuficient[ de ap[.
Organismul uman pierde în mod continuu apa prin respira'ie, transpira'ie ;i urin[. Atunci când ai pu'in[ ap[, tot
ceea ce po'i face este s[ minimiyeyi pierderea apei, prin+
/ reducerea cât mai mult a efortului fiyic pe timp de yi
/ odihn[ la umbr[, chiar sub un umbrar improviyat
/ mâncare pu'in[ (digestia, în special a gr[similor, consum[ ap[)
/ respira'ia pe nas ;i nu pe gur[
/ îmbr[c[mintea din cap pân[-n picioare cu haine deschise la culoare, dac[ se poate chiar albe (acestea
reflect[ lumina soarelui)
/ iarna este recomandabil s[ bei ap[ «preventiv»
Când este ap[ suficient[ este recomandabil s[ se bea la intervale regulate de timp, f[r[ a a;tepta senya'ia
de sete
Dup[ un efort îndelungat se recomand[ ca apa s[ nu fie rece, ci chiar cald[
Când g[se;ti o surs[ de ap[ potabil[ (iyvor, fântân[) reînoie;te-'i proviyiile de ap[
Asigur[-te c[ apa pe care o bei este potabil[ (de obicei acestea sunt marcate pe h[r'i, sunt descrise în
jurnalul altora care au mai trecut pe acela;i traseu sau pot fi întreba'i localnicii)
Dup[ sete îndelungat[ NU se bea ap[ mult[, ci pu'in câte pu'in ;i cu înghi'ituri mici.
Cum faci rost de ap[?
Surse de ap[ pot fiR+
Iyvoarele — asigur[-te c[ apa este potabil[!
Fântânil
Fântânile utiliyate de localnici
Ploaia — se poate colecta în vase curate, o bucat[ de pâny[ impermeabil[ sau una uns[ cu cear[ de la
194 lumânare, un trunchi de copac înclinat pe care s[ fie legat[ o e;arf[ care s[ ajute la scurgerea apei.
Pe c[r[rile mun'ilor
Roua — se poate aduna s[pând o groap[, c[ptu;it[ apoi cu o foaie impermeabil[ în care s[ fie
a;eya'i bolovani cura'i. Diminea'a roua se depune pe ace;ti bolovani, ea scurgându-se pe folie spre
mijlocul gropii de unde poate fi pus[ într-un vas.
Plantele — pot fi ;i ele surs[ de ap[, introducând frunyele într-o pung[ din plastic. Apa din
frunye se evapor[ ;i se condenseay[ pe pere'ii pungii de unde apoi pic[turile se scurg în partea de jos a pungii.
Y[pada ;i ghea'a — este bine ca în vasul în care se tope;te y[pada s[ fie pus[ dinainte pu'in[ ap[, care
gr[be;te topirea y[peyii. Y[pada de la adâncime este mai îndesat[ ;i se tope;te mai u;or decât cea proasp[t[ de la
suprafa'[. Aten'ie îns[, y[pada trebuie s[ fie curat[!
Apa de suprafa'[ — b[l'ile, pâraiele sau lacurile pot fi surs[ de ap[ numai în condi'iile în care apa va fi fiart[ ;i
tratat[.
3. HRANA
Pentru a elimina foamea este bine ca din rucsac s[ nu î'i lipseasc[ mâncarea atunci când pleci pentru
mai mult timp. Aceasta trebuie s[ ofere organismului o cantitate suficient[ de calorii în func'ie de efortul 195
Supravie'uire
depus. Atunci când cantitatea de alimente este mic[, trebuie asigurat minimul necesar tuturor
membrilor patrulei, dar este recomandat ca din meniu s[ nu lipseasc[ cel pu'in o mas[ cald[. Întâi
trebuiesc consumate mânc[rurile care reyist[ cel mai pu'in, l[sând mai spre urm[ cele care reyist[ mai
mult (de ex. conservele).
În natur[ se pot g[si diferite surse de hran[ cum ar fiR+ fructe comestibile (murele, ymeura, afinele, alunele,
jirul decojit), plante (p[p[diile, uryicile, p[tlagina) sau diferite flori sau frunye din care se pot ob'ine ceaiuri (florile
de tei, salcâm, mu;e'el, frunyele de ment[, cimbri;or etc.).
Animalele pot ;i ele constitui o bun[ surs[ de hran[, îns[ prinderea ;i preg[tirea lor necesit[ cuno;tin'e ;i
abilit['i deosebite.
196
Pe c[r[rile mun'ilor
4. AD“POSTUL
Ad[postul ofer[ protec'ie împotriva frigului (pe timp de iarn[, sau în nop'ile reci de var[), c[ldurii sau chiar a
animalelor. Cel mai des întâlnit ad[post pentru cerceta;i este cortul. Dac[ se întâmpl[ totu;i ca acesta s[ lipseasc[
din diferite motive, atunci se poate improviya un alt ad[post+ fie prin construirea unui bivuac, fie prin folosirea ;i
amenajarea a ceva existent (o caban[ p[r[sit[, o grot[, o stân[ pustie). Construc'ia unui ad[post trebuie s[ 'in[ cont
de dou[ aspecte esen'iale+
ad[postul trebuie s[ fie bine ventilat. Pentru aceasta sunt necesare minim 2 orificii+ unul pentru evacuarea
aerului plin cu dioxid de carbon ;i aburi, în partea superioar[ a acoperi;ului ;i unul pentru intrarea aerului curat, în
partea inferioar[ a ad[postului
s[ nu p[trund[ frigul prin pardoseal[. Iyolarea fa'[ de solul rece se poate face cu diverse 197
Supravie'uire
materialeR(ramuri de brad, frunye, lemne, mu;chi, iarb[ uscat[) g[site în împrejurimi sau cu materiale
special preg[tite (iyopren, neopren)
Locul de situare al ad[postului trebuie s[ nu fie expus vântului, c[derilor de piatr[ sau avalan;elor:
s[ nu fie ascuns: suprafa'a pe care se amenajeay[ s[ fie neted[ ;i oriyontal[: s[ nu fie pe fundul unei
v[i (chiar dac[ e secat[ deoarece în urma unei ploi, pârâul poate inunda ad[postul) sau prea aproape de un pârâu
(ygomotul apei poate acoperi sunetele care ar putea s[ fie de ajutor, insectele sunt mai multe în yonele umede de
lâng[ ape): s[ nu fie prea aproape de potecile animalelor, cuiburi de viespi sau albine s[lbatice, lâng[ copaci iyola'i
sau stâlpi de înalt[ tensiune (ace;tia atrag tr[snetele).
Pentru a construi un ad[post po'i folosi diverse materiale (schiuri ;i be'e de schi, folii impermeabile, pânye,
crengi, rucsaci etc.) împreun[ cu ceea ce g[se;ti «la fa'a locului» (crengi, cetin[, bu;teni, iarb[, ferigi, scoar'[, liane
etc.). Din acestea combinate pot reyulta pere'i, acoperi; sau saltele care te pot salva de frigul nop'ii. Câteva
exemple de ad[post ar fi+ bivuacul, tipi-ul, cortul improviyat, ad[postul sub coroana unui copac, gaura în y[pad[,
pivni'a în y[pad[.
iyola'ia va fi mai bun[. Pe timpul nop'ii, dac[ dormi'i mai multe persoane în aceea;i înc[pere (cort,
bivuac, refugiu) ;i mai apropiate, ve'i men'ine mai u;or temperatura. Nu uita'i îns[ de oxigen. Lipsa
acestuia duce la asfixiere!
Focul este o bun[ surs[ de c[ldur[ dac[ se g[sesc lemne în apropiere. În lipsa acestora, în cayuri
extreme, se pot folosi ;i alte materiale care ard (pâny[, burete, iarb[ uscat[, frunye, hârtii etc.). Pentru a folosi mai
eficient c[ldura focului, construie;te o vatr[ din pietre (pietrele s[ nu fie cu pori sau cu goluri, pentru c[ pot cr[pa la
c[ldur[!) care odat[ înc[lyite pot degaja c[ldur[ mai mult timp.
sc[pa de ei în fug[. Cu vorbe blânde ;i eventual câteva buc['ele de mâncare, v[ pute'i împrieteni cu
câinii, îns[ nu v[ încrede'i prea tare în acest lucru. Atunci când ace;tia se apropie de corturi sau de
ad[postul pentru hran[, nu sunt agresivi, ;i chiar pot fi alunga'i.
Ur;ii pot fi un pericol acolo unde ace;tia sunt obi;nui'i cu turi;tii ;i mai ales cu hrana pe care
ace;tia le-o ofer[ sau o las[ la groapa de gunoi. Nu hr[ni ur;ii sau nu te apropia pentru a le face fotografii, deoarece
este riscant. Respect[ anun'urile ;i recomand[rile din yon[! Dac[ totu;i ursul se apropie de ad[post sau de cort,
poate fi speriat dac[ se face g[l[gie cu oale, vase sau obiecte metalice. Acolo unde ;tii c[ sunt ur;i, nu 'ine
mâncarea în apropierea cortului. Orice miros de hran[ îi poate atrage, iar dac[ mirosul vine din cort, ursul nu va
eyita s[ intre fie pe u;a deschis[, fie rupând cortul sau d[râmând ad[postul. Dac[ se întâmpl[ cumva s[ veyi un pui
de urs, nu a;tepta s[ apar[ ursoaica. Dep[rteay[-te cât mai repede ;i cu aten'ie maxim[!
…erpii venino;i sunt periculo;i îns[ ei nu mu;c[ omul decât atunci când se simt amenin'a'i. De aceea
trebuieR`anun'a'i~ cu g[l[gie, ygomote, pentru a avea timp s[ se ascund[. Pentru c[ ;erpii sunt vân[tori de noapte,
trebuie avut mare grij[ ;i pe timpul nop'ii.
Insectele, în special viespile ;i albinele s[lbatice, pot constitui un pericol dac[ te apropii prea mult sau dac[ le
deranjeyi din gre;eal[. De obicei cuiburile lor se g[sesc în copaci, în scorburi, dar pot fi ;i în p[mânt sau în g[uri
s[pate în maluri. Acestea dac[ sunt deranjate sau se simt amenin'ate, atac[ `'intele~ mobile de aceea este bine ca în
preajma lor s[ se fac[ mi;c[ri lente. În cayul unui atac, acestea atac[ orice por'iune de piele neacoperit[ ;i sunt
atrase în special de yonele transpirate. Pentru a sc[pa de ele, fuga prin tufi;uri poate fi o solu'ie, îns[ trebuie m[rit[
cât mai repede distan'a fa'[ de cuib. Oarecum asem[n[toare este ;i reac'ia furnicilor. În cayul în care le este
deranjat mu;uroiul, acestea au mu;c[tura destul de dureroas[, în special furnicile ro;ii.
Indiferent de animalele pe care le ai în fa'[ ;i care pot fi un posibil pericol, nu le întoarce spatele pentru c[ le
va fi mai u;or s[ te atace. Înainte de a te stabili undeva, fi sigur c[ nu deranjeyi vreun `locuitor~ al p[durii.
Scutur[¬'i hainele înainte de a le îmbr[ca deoarece unele insecte se pot ad[posti în ele. Animalele ;tiu foarte
bine s[ se prefac[. Nu pune mâna creyând c[ sunt moarte pentru c[ s-ar putea s[ fi r[nit! 201
Supravie'uire
5. SEMNALIYAREA
În câte moduri putem semnaliya?
Semnaliyarea este foarte important[ deoarece de aceasta depinde venirea la timp a salvatorilor.
Semnaliyarea trebuie f[cut[ cât mai viyibil, folosind tot ce ai la îndemân[, îns[ f[r[ a consuma toate
resursele ;i energia (voce, lemne pentru foc etc.). În cayul în care nu sunt la îndemân[ materiale destinate
semnaliy[rii, po'i confec'iona steaguri, ymee, avioane din hârtie, mesaje în sticl[, care prin aspectul ;i poyi'ionarea
lor trebuie s[ atrag[ aten'ia. O posibilitate de semnaliyare sunt ;i marcajele, semnele de pist[ ;i mesajele. Acestea
pot oferi informa'ii celor care vin din urm[ despre num[rul ;i starea celor din grup, direc'ia în care ai plecat, data ;i
ora plec[rii. Marcajele se pot face pe p[mânt cu frunye, crengi, iarb[, pietre ca ;i semnele de pist[.
Po'i adopta ;i «scrierea cu umbre» folosindu-te de nisip, p[mânt, y[pad[ sau pietre cu ajutorul c[rora po'i
scrie un mesaj. Traseay[ literele (10 — 15 m) dup[ care sap[ un ;an' de-a lungul literei trasate, materialul scos din
;an' punându-l în a;a fel încât umbra acestuia împreun[ cu ;an'ul s[ fie cât mai viyibile. Pentru ca literele s[ fie ;i
mai viyibile po'i în[l'a malul care face umbr[ cu diferite materiale ;i folosind p[mânt sau nisip pres[rat pe yapad[
sau prin cur['irea y[peyii.
Mesajele le po'i l[sa pe lemne, stânci, plastic, tabl[ sau scoar'[ de copaci folosind briceagul, cheile, bani,
s[pun, c[rbune, lac de unghii etc.
Nu este vorba de mesajele l[sate `amintire~, ci de mesaje care se las[ doar în cayuri extreme.
De asemenea, se poate semnaliya cu semnale sonore (strig[t, fluier, lovirea unor metale etc.) îns[ acestea
202 se fac cu pauye pentru a putea auyi eventualele r[spunsuri.
Pe c[r[rile mun'ilor
O alt[ posibilitate de semnaliyare este cu oglinda aceasta având avantajul c[ lumina soarelui
reflectat[ poate fi v[yut[ chiar dincolo de linia oriyiontului.
Focul este de asemenea una din cele mai bune metode de semnaliyare ;i probabil cea mai veche,
fiind utiliyabil atât yiua cât ;i noaptea. Acesta trebuie amplasat într-un loc cât mai viyibil, având lemne
de reyerv[ pentru alimentarea lui ;i pentru eventuala înte'ire atunci când sunt semne c[ sigur cineva îl poate
observa. Tot cu ajutorul focului î'i po'i semnaliya preyen'a, pe timp de yi, pentru în[bu;irea acestuia utiliyând iasc[,
mu;chi, frunye veryi sau ude, îns[ cu aten'ie pentru a nu stinge focul în totalitate. Po'i confec'iona ;i o tor'[
folosind r[;in[ de brad pus[ într-o cutie a;eyat[ în vârful unui b[', care agitat[ poate atrage aten'ia, îns[ dac[ nu
este manevrat[ cu aten'ie poate provoca incendii.
În cayul în care cineva din grup are sta'ii radio sau telefoane mobile, acestea trebuie utiliyate cât mai repede
(pentru ca bateriile s[ nu se descarce) oferind celor cu care se ia leg[tura toate detaliile necesare pentru ca
interven'ia lor s[ fie cât mai rapid[ ;i eficient[.
De asemenea, mai exist[ ;i alte tipuri de semnaliyare, cum ar fi cel cu fanioane sau cel al surdo-mu'ilor.
204
Pe c[r[rile mun'ilor
Alfabetul surdo/mu'ilor
Semnaliyare cu stegule'e
205
Supravie'uire
Mai recent, speciali;tii din cadrul armatei, dar nu numai, au decis s[ foloseasc[ anumite cuvinte
care încep cu litera respectiv[, pentru a fi siguri c[ informa'iile de preciyie sunt transmise corect.
Acesta a luat în timp numele papa-tango...
Dac[ se întâmpl[ s[ observi semnale de ajutor, r[spunde-le ;i anun'[-i pe cei care pot s[ dea un ajutor
calificat.
206
Pe c[r[rile mun'ilor
• Dac[ f[r[ mâncare un om adult poate reyista pân[ la 3 s[pt[mâni, lipsa apei poate
fi fatal[ în numai 3-5 yile.
• Animalele ;i plantele ne ajut[ s[ g[sim apa dac[ ;tim s[ «citim» semnele naturii. Potecile f[cute
de animale ierbivore (oi, vaci, c[prioare), or[c[itul broa;telor, p[s[rile (nu ;i cele r[pitoare) de obicei
seara ;i diminea'a yboar[ spre locurile cu ap[, albinele ;i viespile se adun[ la apa în special în yilele
toride. Preyen'a unor por'iuni de iarb[ de culoare verde închis, a stufului sau a salciei pot indica un teren
bogat în ap[, un iyvor sau un pârâu.
• Orbii pot citi ;i scrie folosind sistemul Braille. Acesta a fost inventat în 1824 de un elev francey
orb, în vârst[ de 15 ani care se numea Louis Braille.
• Legenda spune c[ în vremuri demult apuse, o prin'es[ îndr[gea un tân[r... porcar! Pentru c[
evident p[rin'ii (ei) nu erau de acord cu aceast[ rela'ie ;i le-au interyis s[ î;i vorbeasc[, cei doi au g[sit
un alt mod de comunicare+ Alfabetul porcilor. Astfel, în fiecare sear[, înainte de a intra la culcare, purceii
din ciread[ treceau de mai multe ori pe lâng[ cote'ele lor, ie;eau, st[teau lâng[ pere'i, câte unul, câte doi
;i în tot acest timp prin'esa nu se deylipea o clip[ de la fereastr[!
• Roag[-i pe lideri s[ preg[teasc[ un `traseu de supravie'uire~ care s[ con'in[ cât mai multe
elemente-surpriy[
• Petrece împreun[ cu patrula ;i liderul unit['ii 24 de ore într-o p[dure, simulând condi'ii
de iyolare (dormi'i în bivuac, folosi'i cât mai multe elemente luate din natur[)
207
• Viyioneay[ împreun[ cu patrula un film în care tema s[ fie supravie'uirea.
Escalada
ESCALADA
Ce con'ine echipamentul de
alpinism?
Materialele ce compun un echipament
de alpinism, sunt+
1. Coarda — repreyint[ cel mai important element al c['[r[torului. De
calitatea ;i folosirea ei corect[ depinde, în mare m[sur[, securitatea ta.
Reyisten'a la greutate, la solicit[ri repetate ;i la uyur[ constituie func'iile
principale pe care trebuie s[ le îndeplineasc[ orice coard[.
Coryile se împart în+
- dinamice, confec'ionate din poliamide, cu un diametru de 9-12mm. Ele
sunt elastice, flexibile, nu putreyesc, dar sunt sensibile la frecarea cu corpuri
208 mari. În stare umed[, reyisten'a lor scade cu 10-15%. Sunt folosite în escalad[.
Pe c[r[rile mun'ilor
Sp[larea
Cel mai simplu mod este ca, dup[ o tur[ de lucru, coarda s[ fie l[sat[ desf[cut[ într-un pârâu curat de munte,
cu un cap[t legat de un copac, cay în care sp[larea se va efectua singur[ în câteva ore. Dac[ acest lucru nu este
posibil, spal[ coarda fie cu o perie special[, fie cu dou[ perii normale care s-o strâng[, cu ap[ rece. Folosirea
detergen'ilor obi;nui'i este contraindicat[.
Nu sp[la coarda cu jet sub presiune, aceasta având un efect deyastruos în timp.
209
Escalada
P[strarea
Coarda trebuie ferit[ de soare. Decolorarea nu duce la sl[birea coryii, îns[ rayele ultraviolete
ac'ioneay[ ca ;i o lam[, putând s[ o fac[ inutiliyabil[ chiar în câteva luni.
Al'i factori care sl[besc reyisten'a coryii sunt nodurile ;i apa. Înghe'ul m[re;te reyisten'a coryii, dar scade
elasticitatea. Astfel, o coard[ dinamic[ este afectat[ mult mai mult de aceste fenomene decât o coard[ static[.
2. Hamul — repreyint[ ansamblul de chingi ;i accesorii dispuse în jurul corpului uman ;i care au ca ;i scop
repartiyarea greut['ilor în diferite yone.
- hamul de piept — are rolul de a men'ine corpul în apropierea coryii, p[strând aceast[ poyi'ie ;i în cayul
unei c[deri neprev[yute, eliminând astfel riscul unei c[deri pe spate
- hamul ;eyutului — asamblat[ în jurul coapselor ;i a taliei, trebuie s[ preia toat[
greutatea corpului în orice situa'ie în care sunte'i suspenda'i în coard[
- hamul mixt[ — se poate ob'ine cuplând celelalte dou[ hamuri cu ajutorul coryii
folosind nodul ”în opt”.
Indiferent de metoda folosit[, hamul trebuie s[ sus'in[ corpul într-o poyi'ie comod[ de
;edere (scaunul) p[strându-l, în acela;i timp, cât mai apropiat de verticala coryii
(vesta).
5. Sc[ri'a — se folose;te pentru dep[;irea unor obstacole verticale ;i este necesar[ în pere'ii lipsi'i de priye.
Le po'i confec'iona din cordelin[ înnodat[.
6. Pitoanele — sunt lame de fier sau o'el care, b[tute în mici cr[p[turi ale stâncii, pot consitui puncte de
asigurare.
Pitoanele pot fi adaptate pentru cr[p[turi verticale, oblice sau oriyontale.
7. Lonjele ;i buclele — sunt buc['i de ching[ sau coard[ prev[yute cu inele metalice (sau carabiniere) la
ambele capete.
Se folosesc adeseori la autoasigurare sau prelungirea în lateral a unui punct de asigurare pentru evitarea
form[rii unui yig-yag de coard[.
Sunt confec'iona'i dintr-un metal ;i ajut[ la mersul pe ghea'[. Sunt foarte ascu'i'i, motiv pentru care
ai grij[ când îi transpor'i ca s[ nu r[ne;ti pe cineva.
E indicat s[ nu-i folose;ti decât pe ghea'[. Asigur[-te de fiecare dat[ când îi folose;ti c[ sunt bine
fixa'i de bocanc.
9. Pioletul — are rolul de a u;ura escaladarea p[r'ilor abrupte ale stâncii sau ghe'arului. Nu uita c[ cea mai
bun[ siguran'[ pe care o po'i avea asupra pioletului este s[-l folose;ti doar în cayuri de absolut[ necesitate.
• Denumirea de alpinism vine de la Mun'ii Alpi, mun'i pe care a avut loc prima ascensiune
(1786, pe muntele Mont Blanc)
• Aerul poluat ;i acid din ora;e înjum[t['e;te durata de via'[ a unei coryi fa'[ de aerul de munte.
212
Pe c[r[rile mun'ilor
• Descoper[ acum cât mai multe despre escalad[, pentru ca atunci când vei fi mai mare s[ po'i
cuceri chiar ;i Himalaza.
• Cu ajutorul unui lider, organiyeay[+
- o înt=lnire a patrulei sau unit['ii la care s[ invita'i câ'iva alpini;ti. Ei v[ vor putea povesti din
experien'a lor în domeniul escaladei.
- un atelier în care s[ po'i înv['a cum se folosesc ;i cum se p[streay[ materialele pentru
escalad[.
213
Traversarea apelor
TRAVERSAREA APELOR
În fiecare an, în întreaga lume au loc sute de accidente cu ocayia travers[rii
apelor.
Dar oare este întotdeauna necesar[ trecerea râului prin vad? Nu exist[ alt[ solu'ie, un
pod? Dac[ nu, atunci ar fi bine s[ ;tii câteva reguli de bay[ pentru prevenirea accidentelor
;i cum po'i improviya diverse mijloace de traversarea a unei ape.
Ai grij[ s[ nu fie curentul puternic. În cayul în care apa este învolburat[,
mergi cu pa;i mici, cu fa'a spre vale ;i în diagonal[ (din amonte spre aval).
Mai bine caut[ un loc unde albia este mai lat[. Acolo râul va fi mai lin ;i
apa mai pu'in adânc[. Aici po'i merge cu fa'a spre malul 'int[ ;i
perpendicular pe cursul apei.
Ai grij[ ca vadul s[ fie cât mai neted ;i lipsit de pietre proeminente.
Este bine s[ ai un b[' cu tine cu care s[ sondeyi locul în cayul în care nu veyi fundul
apei.
Când treci apa prin vad, este bine s[ fii înc[l'at, dar asta nu înseamn[ c[ trebuie s[-'i uyi
bocancii de drum.
Fii foarte atent la râu. Nu e bine s[-l traverseyi singur dac[ pe el vin bu;teni sau alte
obiecte plutitoare.
215
Traversarea apelor
216
Pe c[r[rile mun'ilor
217
Traversarea apelor
218
Pe c[r[rile mun'ilor
• O modalitate eficient[ de a g[si o localitate atunci când te-ai pierdut, este de a o lua pe
firul unei ape în jos. În cele din urm[ vei ajunge la o caban[ sau la o localitate.
• Plutele din butoaie sunt u;or de construit, dar trebuie s[ nu te la;i p[c[lit de ele. De;i par mari,
ele nu sunt mult mai eficiente decât trunchiurile de copac. De exemplu o plut[ din 2 butoaie de 50 litri
fiecare nu poate suporta o înc[rc[tur[ mai mare de 80 kg.
Apa din râuri nu este întotdeauna potabil[. Este foarte posibil ca, de;i apa pare foarte limpede, în
ea s[ se afle bacterii sau mircoorganisme ce te pot deranja la stomac. Dac[ în grupul cu care e;ti unul
dintre voi are st[ri de grea'[, ame'eli, dureri de stomac ;i/sau diaree este bine s[ schimba'i sursa de ap[
potabil[. Se spune c[ apa dintr-un râu nu este potabil[ dac[ în ea nu tr[iesc pe;ti sau alte vie'uitoare mici.
• Împreun[ cu patrula, construie;te un pod durabil peste un râu. La construc'ia lui lua'i în calcul
utilitatea ;i grupul 'int[ c[ruia ]i este destinat.
• Construie;te o plut[ din sticle de plastic pentru cel pu'in 3 persoane. Traverseay[ cu ea un râu din
yon[, av=nd grij[ s[-'i iei ;i haine de schimb la tine.
219
Traversarea apelor
220
Secretele naturii
SECRETELE NATURII
Natura e mediul în care nu î'i po'i în;ela sim'urile ;i propriile for'e. Nu po'i
schimba frigul, c[ldura, ploaia, ninsoarea, vântul, seceta: nu po'i schimba
mun'ii cu m[rile, yiua cu noaptea sau p[s[rile cu florile. Dar po'i s[ descoperi din marile
secrete ale existen'ei lor, po'i afla cum se nasc, de ce unele
se transform[ sau dispar.
A descoperi natura înseamn[ mai întâi a privi, a fi atent,
a observa. Principalul nu e numai CÂT veyi, ci CUM ;i CE
veyi.
Ce po'i s[ alegi?
Po'i alege...
P[durea — un col' de lumini;, nenum[rate esen'e de
arbori, p[s[rile pe care le întâlne;ti acolo, animalele mici
etc.
Râul — cu pe;tii, plantele acvatice, molu;tele,
insectele, micile animale care tr[iesc în el.
Muntele — parcuri naturale, poteci neumblate, pe;teri
r[coroase ;i în;el[toare, vârfuri îndr[yne'e ;i stânci
sculptate dup[ imagina'ia Timpului...
Marea — apele care se adun[ în ea, milioanele 223
Secretele naturii
de plante ;i vie'uitoare care br[ydeay[ apa la suprafa'[ ;i în adâncurile ei, alte mistere ale
lumii acvatice
Cerul – Soarele care ne d[ lumin[ ;i c[ldur[, norii ce îl umbresc, Luna ;i stelele care î'i
fac cu ochiul...
Modul de via'[ al oamenilor – pescari, p[durari, fermieri, vân[tori ;i multe altele....
• G[se;te-'i un loc de observa'ie special undeva în natur[, unde sunt plante ;i animale.
Frecventeay[-l apoi cu regularitate sau s[ r[mâi peste noapte cu prietenii t[i pentru a observa via'a
animalelor. Lua'i-v[ m[suri de siguran'[.
• Fixeay[ un traseu ;i mergi în recunoa;tere cu patrula ta.
• Ia un acvariu ;i populeay[-l cu ce vrei tu.
• Înva'[ s[ îno'i, s[ navigheyi, s[ pescuie;ti: adun[ scoici.
• Exploreay[ o cetate.
224
Secretele naturii
ARBU…TI …I ARBORI
ALUNUL
Aspect+ ]nalt pân[ la 5m
Frunye+ ovale, cu marginea dublu yim'at[ ;i codi'a lung[ de
1-2 cm
Perioada de înflorire+ martie
Flori+ dispuse pe un ax flexibil grupate câte 2-4 pe ramuri
Fructe+ alune, cu o cup[, stau grupate câte 2-4 la un loc
R[spândire+ Întâlnit ca tufi;uri la marginea p[durilor sau în
p[duri rare, prin paji;ti, de la câmpie pân[ în etajul montan
mijlociu, îndeosebi la dealuri.
‘n Europa, Asia Mic[, America.
Întrebuin'[ri+ Extractul de frunye, ca ;i cel din inflorescen'[
este utiliyat în medicin[. Fructele sunt comestibile, ele fiind
utiliyate ;i la remedierea unor anemii. Fiind ml[dioase, crengu'ele sunt folosite la împletit co;uri. D[ mangal
pentru praful de pu;c[.
SOCUL
Aspect+ ]nalt de 4-5m, chiar 10m, cu coroana tufoas[, scoar'a cr[pat[ ;i m[duva alb[
Frunye+ compuse din 3-7 folide ovale, cu marginea dreapt[: pe dos au peri rari de-a lungul nervurilor 225
Arbu;ti ;i arbori
STEJARUL
Aspect+ ]nalt de pân[ la 50m, cu ramuri noduroase. Scoar'a brun[,
negricioas[, adânc br[ydat[.
Atinge ;i vârsta de 1000 de ani.
Frunye+ cu l['imea cea mai mic[ deasupra mijlocului, cu 4-8 perechi de
lobi
Perioada de înflorire+ mai
Flori+ femeie;ti, câte 2-5
Fruct+ achena (ghinda). Atinge ;i vârsta de 1000 de ani.
R[spândire+ câmpie ;i pe coline joase, formând p[duri curate
226 (stejarete) ;i deLaamestec cu alte foioase (p[duri de sleau).
Secretele naturii
FAGUL
Aspect+ ]nalt de pân[ la 35m, impun[tor. Scoar'a neted[, cenu;ie-albicioas[.
Muguri în form[ de fus, ascu'i'i.
Frunye+ cu l['imea cea mai mare sub mijloc
Perioada de înflorire+ mai
Flori+ unisexuate
Fruct+ nuca, protejat[ de o cup[ 'epoas[ (jir)
R[spândire+ La munte ;i la dealuri, formând
p[duri curate (fagete) sau în p[duri de amestec. În
Europa.
Întrebuin'[ri+ Scoar'a folosit[ împotriva febrei ;i
ca tonic (înt[ritor) amar (în locul chininei). Gudronul
de fag folosit în boli ale pielii ;i la vindecarea sau
ameliorarea afec'iunilor c[ilor respiratorii. Lemn
folosit în construc'ii ;i la fabricarea mobilei.
227
Arbu;ti ;i arbori
PLOP TREMUR“TOR
Aspect+ ]nalt de pân[ la 20m. Cre;te ;i ca arbust. Scoar'a plopului tân[r este neted[, brun[-
g[lbuie: ulterior — cr[pat[, cenu;iu-negricios[.
Frunye+ veryi pe ambele fe'e (mai pu'in pe dos), f[r[
puf ;i cu nervuri scoase în relief, cu codi'[ lung[ ;i
turtit[, având dou[ muchii (fapt ce face ca la cea mai
slab[ adiere de vânt s[ tremure)
Perioada de înflorire+ martie-aprilie
Flori+ înghemuite pe un ax flexibil, acoperite la început
cu peri cenu;ii.
R[spândire+ La deal ;i munte, prin p[duri ;i tuf[ri;uri.
În Europa, Asia, nordul Africii.
Întrebuin'[ri+ Lemn moale, u;or, elastic, folosit la
fabricarea mobilei, a pianelor, a plan;etelor pentru
desen, la traforaj. Din el se fabric[ be'ele ;i cutiile de
chibrituri. Din lemn se extrage un lichid galben (ericine)
folosit ca grund pentru alte vopsele. Pentru foc este
considerat ca fiind esen'a cea mai slab[, dar mangalul serve;te la fabricarea prafului de pu;c[.
BRADUL
Aspect+ conifer înalt de pân[ la 50m, având coroana în form[ de piramid[. Ramuri a;eyate în unghi drept.
Frunye+ în form[ de ac, cu dou[ dungi albe pe dos: sunt a;eyate pe 2 ;iruri
228 Fruct+ conuri cilindrice nec[y[toare, lungi de 8-16 cm, chiar 30 cm
Secretele naturii
230
Secretele naturii
FRUNYE
Cum dau arborii oxigen?
Pigmentul verde, clorofila din frunye, trage putere de la
lumina soarelui pentru a transforma CO2 din aer în hran[ pentru copac ;i
în schimb returneay[ O2 în atmosfer[. Acest proces se nume;te
fotosintey[.
231
Frunye
• Când ai frunye pe care dore;ti s[ le p[streyi, pune-le pe fiecare între dou[ foi de hârtie, a;eay[
foile pe o plac[ sau pe o alt[ suprafa'[ neted[, ;i apoi pune c[r'i groase sau o alt[ greutate neted[
deasupra. Las[ frunyele câteva yile s[ se aplatiyeye ;i s[ se usuce. Pune-le într-un caiet ;i scrie al[turi
unde ;i când le-ai g[sit, identit['ile lor, ;i orice alt[ informa'ie pe care ai înv['at-o despre istoria lor
natural[.
• Confec'ioneay[ printuri de frunye folosind o rol[ din cauciuc pentru a împr[;tia cerneala de
imprimant[ pe o tav[ de sticl[. Pune o fruny[ pe sticl[ cu partea venat[ pe cerneal[. D[ cu rola peste
fruny[ de câteva ori ;i apoi pune frunya cu partea de cerneal[ pe o foaie curat[. Acoper[ frunya cu un
yiar ;i apoi d[ cu rola peste yiar pentru a face o printare. Dup[ ce se usuc[ cerneala, aranjeay[ paginile
într-un album.
232
Secretele naturii
ANIMALELE
Cum po'i observa animalele?
Pentru a putea observa vie'uitoarele, este bine s[ 'ii cont de+
• Direc'ia vântului
Având mirosul foarte deyvoltat ;i fiind ajutate de vântul care bate spre ele, unele animale î'i simt imediat
preyen'a ;i pleac[ în grab[. Deci, va trebui s[ g[se;ti un loc în care vântul s[ bat[ dinspre animal spre tine.
• Mi;c[rile ;i poyi'ia ta
Mi;c[rile tale trebuie s[ fie lente ;i cât mai pu'ine în momentul în care veyi un animal, o mare aten'ie dând
locului în care p[;e;ti ;i vegeta'ia pe lâng[ care treci: ygomotul f[cut de o crengu'[ rupt[ poate alunga animalul.
Poyi'ia pe care o adop'i este ;i ea foarte important[. Astfel, stai fie lipit de p[mânt sau de un copac, fie
ghemuit în spatele unei movile sau al unui tufi;.
• Camuflajul pe care îl folose;ti
Camuflajul trebuie adaptat mediului în care stai la pând[. Când mergi într-o p[dure îmbrac[ haine care s[
imite cât mai bine mediul (copaci, frunye, umbre etc.)
Ce este urma-tipar?
Urma-tipar este amprenta sau desenul l[sat de un picior într-un
teren favorabil. Ea este una dintre cele mai simple urme dup[ care poate
fi recunoscut un animal.
Vechimea urmei (timpul scurs de la trecerea animalului care a
l[sat-o) este indicat[ de aspectul ei. Astfel, urma-tipar proasp[t[ are un desen mai neted, cu marginile bine
conturate, cu am[nuntele t[lpii sau labei viyibile: urma veche este mai ;tears[.
Dac[ urma-tipar este l[sat[ pe iarb[, atunci apreciay[ vechimea ei dup[ cât de turtite sunt firele de iarb[ (ele
sunt foarte strivite într-o urm[ proasp[t[ ;i mai mult sau mai pu'in ridicate într-o urm[ veche).
Urmele l[sate în brum[ sunt viyibile ;i întotdeauna recente (bruma
dispare repede).
Pe p[mântul sau nisipul umed urmele se contureay[ bine ;i se
p[streay[ un timp mai îndelungat ;i trebuie, deci, s[ nu ne gr[bim în a
trage concluyia c[ urma g[sit[ este recent[.
Urma-tipar în care g[sim o pâny[ de p[ianjen este veche de cel pu'in
o or[.
234
Secretele naturii
Ce este urma-pârtie?
Urma-pârtie este succesiunea de semne care formeay[, de fapt, drumul viyibil l[sat de un animal
în drumul s[u pe un teren favorabil. Ea difer[ de la o specie de animal la alta, dar ;i la aceea;i specie –
dup[ felul mersului (pas, trap, galop). Sunt ;i animale care se deplaseay[ prin mici salturi (iepurele,
veveri'a, jderul). În fug[ aceste salturi se m[resc mult.
235
Animalele
Ascultând...
Stai în lini;te un timp, ascult[ cu aten'ie ;i vei descoperi c[ lumea e plin[ de sunete. Bâyâitul insectelor ;i
or[c[itul broa;telor pot fi sunete de împerechere. Unele p[s[ri î;i folosesc cântecele pentru a-;i ap[ra teritoriul.
Ygomotul unei veveri'e poate fi deseori o aten'ionare. Uneori absen'a sunetului este important[. Când p[s[rile se
opresc brusc din cântat, poate fi din cauy[ c[ au observat o pisic[ în apropiere, sau poate te-au v[yut.
Mirosind...
Chiar dac[ în natur[ e;ti mai pu'in dependent de miros, nasul t[u î'i poate furniya câteva indicii despre ce se
întâmpl[. Sim'i aromele florilor, copacilor, p[mântului ;i mu;chilor. Apa st[tut[ miroase diferit fa'[ de un iyvor
proasp[t.
Atingând...
Po'i detecta locul în care se afl[ unele animale atingând pe unde treci crengile, tufi;urile, apa etc., f[când
astfel s[ se mi;te ;i ele. De exemplu, un ;arpe, sco'ându-;i limba, simte vibra'iile din aer, iar nervi care merg de-a
lungul corpurilor pestilor îi alerteay[ de schimb[rile din ap[.
236
Secretele naturii
Gânde;te ca ;i animalul
Dac[ pieryi urma, întreab[-te unde ai merge dac[ ai fi animalul ;i uit[-te în direc'ia aceea. Marcheay[ ultima
urm[ cu un b[', apoi uit[-te împrejur pân[ g[se;ti mai multe doveyi despre ruta animalului.
Cu pu'in noroc urmele te pot duce chiar la animale. Urm[ritul este o îndemânare pe care o po'i cunoa;te doar
exersând mult. Exerseay[ în curtea ta, pe lâng[ râuri ;i în parcuri, câmpuri ;i p[duri.
237
Animalele
238
Secretele naturii
Ghipsurile cu urme sunt suveniruri foarte frumoase din aventurile tale.Pe spatele
ghipsului scrie data, locul unde ai g[sit urma ;i numele animalului care a f[cut-o.
- Poate vrei s[ faci dubluri dup[ original: acestea pot fi f[cute folosind aceea;i tehnic[.
Unge cu pu'in[ vaselin[ ghipsul original pentru a preveni lipirea celor dou[ ghipsuri.
- De asemenea, le po'i presa în nisip pentru a recrea urmele - un studiu valoros pentru îmbun[t['irea
deprinderii de cunoa;tere a animalelor pentru to'i din patrula ta.
- Ghipsul final poate fi protejat vopsindu-l cu lac.
239
Reptile
REPTILE
…ARPELE DE AP“
Lungime+ peste 1m
Aspect+ Corp yvelt, solyi dorsali în form[ de luntre. Are
adesea pe cap o pat[ închis[, în form[ de V. Corp cenu;iu, cu pete
ca o tabl[ de ;ah.
Reproducere+ În aprilie depune cele 5-25 ou[ albe, lungi,
lipite unele de altele. ‘n iunie-iulie ;i le îngroap[ în sol afânat.
Hran[+ broa;te, mormoloci, tritoni ;i pe;ti
Mediu de via'[+ tr[ie;te în ap[, de la delt[ pân[ la altitudini
de 1000 m
R[spândire+ În toat[ 'ara, mai pu'in Moldova.
În Europa de Sud, Asia Mic[, Asia central[
Observa'ii+ Asem[n[tor cu el este …ARPELE DE CAS“,
care tr[ie;te ;i pe uscat, chiar pe l=ng[ case, în pivni'e, gr[dini, dar
;i în p[duri ;i pe câmp.
GU…TERUL
Lungime+ 40 cm
Aspect+ cap puternic, umflat la tâmple
240 Reproducere+ Depune în iunie-iulie 7-14 ou[ în galerii
s[pate în p[mânt, din care în august ies puii (brun-ro;ca'i).
Secretele naturii
241
Reptile
Nu atac[ omul dac[ nu sunt provocate. Totul este s[ nu calci pe ea ;i s[ nu o love;ti cu pietre sau
be'e. La ygomotul pa;ilor ea se retrage, târându-se. Veninul de viper[ este foarte toxic, omul mu;cat
putând muri în 5 ore dac[ nu sunt luate m[suri.
243
Pe;ti
PE…TI
P“STR“VUL DE MUNTE
Aspect+ Lungime+ 20-40cm. Greutate+ 0,2-4 kg.
Aripioarele din fa'[ sunt destul de lungi. Aripioara de la coad[ este scobit[ rotund la mijloc. Ochii sunt mari, gura
larg[, cu din'i ascu'i'i pe f[lci. Culoare albastru-veryui pe spate cu puncte ruginii: argintiu
pe burt[.
Reproducere+ La trei ani, iarna (noiembrie-decembrie), femela depune 1000-2000 de
icre mari, alb-g[lbui.
Hran[+ insecte, viermi, orice pe;te m[runt
Mediu de via'[+ ape de munte reci, repeyi, curate
R[spândire+ ]n toate râurile Europei
Observa'ii+ Are carnea foarte gustoas[. Se practic[ reproducerea ;i cre;terea sa în bayine speciale
(solmonicultur[).
…TIUCA
Aspect+ Lungime+ peste 1m. Greutate 2-3 kg în mod obi;nuit. S-au g[sit ;i
exemplare de 16 kg.
Trupul este lung, gura mare, cu din'i puternici, încovoia'i spre interior. Înot[toarea de la
coad[ este lat[ ;i împ[r'it[ în dou[.
Reproducere+ În februarie — aprilie. Depune 150.000 icre g[lbui, mari, în loc cu ap[ pu'in[.
244 Hran[+ pe;ti, ;erpi, broa;te, ;oareci, ;obolani de ap[, p[s[ri
Secretele naturii
Mediu de via'[+ ape st[t[toare, ape lin curg[toare
R[spândire+ ]n toat[ yona temperat[ - nordic[
Observa'ii+ Este cel mai nes['ios pe;te de la noi, înghi'ind orice. Pânde;te prada ;i atac[ brusc.
Icrele sale sunt hrana altor pe;ti. Are carnea slab[, gustoas[. Poate tr[i peste 200 de ani. În ultimii ani
s-a împu'inat.
CRAPUL
Aspect+ Lungime+ 50cm. Greutate sub 2kg (rareori 5-10 kg: uneori 30 kg).
Gura are dou[ perechi de must['i. Culoarea variay[ în func'ie de mediu. Unele exemplare
nu au solyi, altele au de-a lungul trupului, pe mijloc, pu'ini ;i mari.
Reproducere+ La temperaturi de 18-20 °C, pe întinsuri cu vegeta'ie, în ap[ curat[, în
aprilie-septembrie. Depune 1.000.000 de icre pe firele de buruieni inundate sau pe
buturugile de s[lcii c[yute ]n ap[.
Hran[+ viermi, larve, r[d[cini de plante (este omnivor)
Mediu de via'[+ râuri line, de ;es: b[l'i, lacuri
R[spândire+ În toat[ 'ara
În Europa, estul Asiei, America de Nord, Australia
Observa'ii+ Poate tr[i pân[ la 150 de ani. Ajunge matur la 2-4 ani. Lungimea lui nu este propor'ional[ cu
greutatea, el crescând în grosime odat[ cu trecerea timpului. Au carnea gustoas[.
245
P[s[ri
P“S“RI
FAYANUL
Aspect+ Lungime mascul+ 75-90 cm. Lungime femel[+ 50-65 cm.
Pas[re sedentar[ de m[rimea unei g[ini, cu coada lung[ ;i ascu'it[. Masculul are
pene viu colorate.
Strig[t+ Go-coc!
Reproducere+ Este poligam (se reproduce cu mai mul'i indiviyi din sexul opus).
Cuib[re;te în mai-iunie pe sol, în vegeta'ie. Cuibul ad[poste;te 6-10 ou[, clocite de
femel[ 27 yile.
Hrana+ buc['i de plante, semin'e, fructe de p[dure, insecte, viermi, melci
R[spândire+ În p[duri de foioase, mai ales la ;es ;i deal, în p[duri rare, lâng[
terenuri arabile ;i ape.
În toat[ 'ara. Originar din Asia, acum coloniyat în toat[ emisfera nordic[.
Observa'ii+ Are peste 300 de rase ce se pot încruci;a între ele. Caut[ hrana
diminea'a ;i seara. Doarme în copaci (masculii mai sus, femelele mai jos). La nevoie
fuge foarte repede sau yboar[ brusc ;i ygomotos. Este vânat pentru carnea sa gustoas[.
vârf, negre, cu dungi albe. Penele de pe spate sunt negre, iar cele de pe piept sunt ro;cate. Coloritul+ pe
frunte – portocaliu, la ceaf[ – ro;u carmin, umerii- albi, iar aripile- alburii, cu vârful cafeniu.
Strig[t+ Ghi-ghi-ghi!
Reproducere+ Î;i sap[ cuib în tulpina arborilor, la o în[l'ime de 3-10 m. Cele 4-7 ou[ sunt clocite
16 yile. Puii r[mân în scorbur[ 20 de yile.
Hrana+ semin'e, larvele insectelor d[un[toare (sap[ dup[ ele cu ciocul în lemnul arborilor)
R[spândire+ În p[durile de ;es ;i deal.
Vine în localit['i, în parcuri ;i gr[dini. Este cea mai des întâlnit[ cioc[nitoare de la noi.
Observa'ii+ Pentru a se hr[ni, se folose;te ;i de limba lung[, cleioas[. Este numit[ `sanitarul p[durii~ ;i este
considerat[ simbolul h[rniciei ;i al str[daniei.
CORBUL
Aspect+ Lungime+ 65 cm.
Pas[re mare, asem[n[toare cu cioara, dar mult mai mare decât ea, are ciocul ;i
picioarele puternice ;i penajul negru cu luciu metalic. Coada este rombic[.
Strig[t+ Corr-corr!
Reproducere+ Cuib[re;te în p[duri de munte. Î;i face un cuib mare, în vârful unui
copac, din crengi pe care le acoper[ cu n[mol, apoi cu p[r, lân[ etc. Cele 4-6 ou[ pe care le
depune femela sunt clocite 21 de yile, înc[ din februarie (masculul st[ de pay[ al[turi de
femel[). Puii r[mân în cuib înc[ 40 de yile.
Hrana+ insecte, reptile, mamifere, cadavre
R[spândire+ În p[duri mari, de la ;es pân[ la crestele mun'ilor.
În Europa, Africa de Nord, Asia. 247
P[s[ri
Observa'ii+ Poate imita glasul altor animale. Se îmblânye;te u;or. Este ocrotit de lege (fiind foarte
rar).
BUFNIæA
Aspect+ ‘n[l'imea de 62-73cm.
Este o pas[re r[pitoare de noapte, de talie mare.
Anvergura (distan'a dintre vârfurile aripilor, când acestea sunt întinse)+ 160-170cm.
Corpul este acoperit cu un penaj mare, r[sfirat, pe cap cu 2 smocuri de pene asem[n[toare
unor sprâncene. Aripile sunt mari ;i late.
Strig[t+ Uhuhu-u-uhuhu!
Reproducere+ Cuib[re;te în perioada martie-aprilie, în scorburi, cr[p[turi de stânci sau
în cuiburile altor r[pitoare mari. Cele 2-4 ou[ le cloce;te 33-36 de yile. Puii stau în cuib circa
2 luni.
Hrana+ ;oareci, iepuri, p[s[ri, insecte.
R[spândire+ În y[voaiele Dun[rii, în p[duri, prin stânc[rii.
În Europa (yona temperat[), Asia, Africa de Nord.
Observa'ii+ Este r[pitor de noapte (vâneay[ numai noaptea, yburând la distan'e de 15 km de cuib). Strig[tul
este lugubru. Este ocrotit[ de lege, fiind rar[.
248
Secretele naturii
MAMIFERE
IEPURELE
Aspect+ Lungime+ 45-70 cm. Greutate+ pân[ la 6,6 kg.
Mamifer roy[tor, are membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare
(membrele posterioare au 5 degete, iar cele din fa'[ 4 degete). Talpa este acoperit[ cu
p[r des. Are buye groase, mobile, ochi mari. Incisivii sunt dubla'i în spate de al'ii mai
mici. Culoarea difer[ iarna ;i vara. Are must['i lungi, 'epoase.
Sim'uri+ Auy foarte bun, miros ;i v[y slabe.
Reproducere+ D[ 4 genera'ii de pui pe an, pe care îi na;te în câmp, într-un culcu;
primitiv.
Hrana+ graminee, trifoi, rapi'[, vary[
R[spândire+ În toat[ 'ara, de la câmpie pân[ în yonele alpine, preferând îns[
câmpiile întinse, cu m[r[cini;uri ;i yonele de deal cu vii.
În Europa ;i Asia.
Observa'ii+ Este cel mai mare roy[tor de la noi. Tr[ie;te pân[ la 12 ani. În fug[
atinge 70 km@h. Are du;mani numero;i. La nevoie, se salveay[ prin înot.
MISTREæUL
Aspect+ Lungime+1,2-2m. Greutate+ pân[ la 350 kg.
Trupul este puternic, gâtul scurt ;i are botul terminat în form[ de `disc~ foarte mobil cu care râm[.
Caninii cu cre;tere continu[, ies dintre buye ;i formeay[ o arm[ puternic[. Ochii în orbite sunt adânci. 249
Mamifere
C“PRIOARA
Aspect+ Lungime+ 95-135 cm. Greutate+ 15-30 kg
Corpul este yvelt, cu colora'ie diferit[ iarna ;i vara. Vara, culoarea bl[nii
este ro;cat[, iar iarna este cenu;ie spre brun-deschis. Numai masculii
(c[priori) au coarne.
Sim'uri+ Miros ;i auy foarte deyvoltate.
Reproducere+ Se împerecheay[ în iulie ;i în noiembrie-
250 decembrie. Cei 2 pui se nasc în mai.
Secretele naturii
VULPEA
Aspect+ Lungime+ 60-90 cm. Greutate+ 6-12 kg.
Blana are colora'ie diferit[ vara ;i iarna (de la ro;cat viu, pân[ la galben-
cenu;iu, cu reflexe cenu;ii ;i cu negru pe picioare). Coada cu ciucure alb, cu
glande anale urât mirositoare, are ;i o gland[ care secret[ o materie vâscoas[ cu
miros de iris sau de violete.
Sim'uri+ Foarte deyvoltate (mai ales auyul ;i mirosul).
Reproducere+ Se împerecheay[ în ianuarie- februarie: dup[ circa 2 luni
na;te 3-6 pui.
Hrana+ roy[toare, iepuri, ou[, p[s[ri s[lbatice ;i domestice, reptile, larve,
pe;ti, insecte, hoituri, dar ;i fructe de livad[ ;i p[dure, struguri
R[spândire+ Din Delt[ pân[ în golul alpin, în p[duri, pe câmp deschis sau în yone de b[l'i. 251
Mamifere
LUPUL
Aspect+ Lungime+ 110-140cm. Greutate+ 30-50 kg.
Are un corp cu picioare mai lungi decât la câine ;i gât mai scurt.
Culoarea variay[ cu anotimpul ;i latitudinea. Blana este format[
din 2 rânduri de peri (un rând des, lânos, lâng[ piele, de culoare
g[lbui-cenu;ie ;i un al doilea, format din peri mai lungi, cu vârful
negru).
Urechile au vârfurile ascu'ite, totdeauna îndreptate în sus, iar
coada este u;or curbat[ spre stânga.
Sim'uri+ Auyul, v[yul ;i mirosul foarte deyvoltate.
Reproducere+ Se împerecheay[ în decembrie-februarie.
Dup[ 2 luni na;te 4-6 (rar 12) pui, în râpe împ[durite, la loc ferit.
Hrana+ cerbi, cai, capre, porci, oi, câini, mistre'i, iepuri,
;oareci, gândaci
R[spândire+ În toat[ 'ara, din Delt[ pân[ în golul alpin.
În Europa (Spania, Scandinavia ;i estul Europei).
252 Observa'ii+ Poate tr[i 13-15 ani. Urm[re;te prada care-i scap[. Nu are du;mani în afar[ de om. Nu atac[ ;i
Secretele naturii
nu m[nânc[ oameni. Iarna se adun[ în haite. Poate turba. Nu sufer[ ygomotele puternice. Are pân[ la
10 feluri diferite de strig[te. Distruge cadavrele, animalele bolnave ;i slabe.
1. Delta Dun[rii
Unele specii de p[s[ri, cum sunt pelicanul comun ;i cre', lop[tarul, egreta mare ;i mic[, c[lifarul
alb ;i ro;u ;i altele au fost declarate monumente ale naturii pentru frumuse'ea ;i raritatea lor. Al[turi
de acestea tr[iesc numero;i stârci, cormorani, pesc[ru;i, diferite specii de r[pitoare.
Mamiferele sunt repreyentate de mistre'i, lupi, vulpi, vidre, nurci, câini enot etc.
PELICANUL COMUN
Aspect+ Lungime de 140-180cm.
Umbl[ greoi, dar este un excelent ybur[tor ;i planor, bun înot[tor (î;i cufund[ în
ap[ doar capul ;i gâtul). Puii sunt urâ'i, acoperi'i cu puf, negru-cenu;iu, des: ei cap[t[
penajul p[rin'ilor dup[ 2-3 ani.
Reproducere+ Cuiburile, rudimentare, plate, sunt din stuf uscat, pe care depune 1-2
ou[ mari, grele, care sunt clocite de ambii p[rin'i timp de o lun[.
Hran[+ pe;ti
R[spândire+ ‘n Delt[ ;i b[l'ile mari din yona inundabil[ a Dun[rii, ]n Europa, Asia
;i Africa.
Observa'ii+ Este cea mai mare pas[re din Delta Dun[rii (unde este unicul loc de
cuib[rire din Europa). St[ la noi în aprilie-octombrie. Are rol de agent sanitar, deoarece
st[vile;te bolile pe;tilor. Sociabil, tr[ie;te în colonii, pescuie;te în grupuri împreun[ cu
cormoranii.
Este ocrotit de lege.
Asem[n[tor, dar cu gu;[ g[lbui-albicioas[ ;i un ciuf alb pe cap este pelicanul cre'.
255
Animale ;i plante din yone speciale
CORMORANUL MARE
Aspect+ Lungimea de 80-91 cm.
Reproducere+ Depune 3-4 ou[ care sunt clocite 28-30 yile în cuiburi
formate din buc['i de lemn ;i stuf. Puii r[mân în cuib 7 s[pt[mâni.
Hran[+ pe;ti pe care îi prinde sub ap[, mai rar cu ;obolani
R[spândire+ În yona apelor adânci ;i întinse, la Dun[re ;i Delt[, lagune ;i pe mare.
În iernile calde r[mâne la noi, în cele reci coboar[ spre m[rile Marmara sau Mediteran[.
Este întâlnit pe tot globul.
Observa'ii+ Tr[ie;te 8 ani.Formeay[ colonii de cuib[rit fie singur în s[lcii, fie
împreun[ cu pelicanii, pe plaiuri sau s[lcii mici, în Delta Dun[rii.
256
Secretele naturii
2. Marea Neagr[
257
Animale ;i plante din yone speciale
DELFINUL
Aspect+ Are lungimea de 1,6-2 m, cap cu fruntea bombat[, f[lcile formând o prelungire cartilaginoas[ a botului.
Respir[ printr-o nar[ situat[ pe cap, la mijloc.
Mediu de via'[+ tr[ie;te în cârduri
Reproducere+ Prin pui, care la na;tere m[soar[ 80-85 cm ;i se
hr[ne;te cu laptele mamei câteva luni.
Hran[+ numai pe;ti.
R[spândire+ Tr[ie;te în toate m[rile ;i oceanele, fiind numeros în
Marea Neagr[.
Observa'ii+ Înoat[ foarte repede (cu vitey[ de pân[ la 50 km/h). Fiind
un animal inteligent, poate fi u;or dresat, ca de exemplu delfinii de
la acvariul din Constan'a.
258
Secretele naturii
Ce sunt b[l'ile?
B[l'ile sunt bayine cu un nivel redus de ap[ (adâncime sub 5m).
Ele sunt par'ial ocupate de plante acvatice cufundate total în ap[, care cresc pe toat[ suprafa'a pe fundul
b[l'ilor.
Ce sunt mla;tinile?
Mla;tinile sunt yone în care un strat mic de ap[ sta'ioneay[ în tot cursul anului sau în cea mai mare parte a sa.
Aici se deyvolt[ mu;chi sau plante care pot tr[i atât în ap[ cât ;i pe uscat.
Ce tr[iesc în aceste ape?
În ape tr[iesc organisme care î;i desf[;oar[ toat[ via'a sau o parte a sa în masa apei ;i organisme care
tr[iesc în sau pe vegeta'ia care cre;te pe fundul apei. Plantele pot tr[i plutind pe suprafa'a apei, în masa 259
acesteia, fixate pe fund sau pe alte plante ori pe solul umed. Animalele tr[iesc întreaga via'[ sau o parte din
Animale ;i plante din yone speciale
ea în ap[, sunt dependente de mediul acvatic pentru reproducere, ad[post ori hran[ ;i posed[ o serie
de adapt[ri+ palmatur[ pentru înot, adapt[ri respiratorii, la ac'iunea curentului, pentru capturarea
hranei etc.
LIPITOAREA
Aspect+ Lungimea de 85-110 mm
Colora'ia ;i modelele de pe corp sunt variabile.
Mediu de via'[+ în mla;tini, b[l'i, canale, în toat[ 'ara
Reproducere+ Depune un cocon membranos pe marginea apelor (în p[mânt sau
printre plante), din care puii ies dup[ 30 yile.
Hran[+ Puii sug sângele broa;telor, adul'ii — pe cel al mamiferelor.
R[spândire+ În Europa, vestul Asiei ;i Africa de Nord.
Observa'ii+ Se deplaseay[ pe substrate tari, în mod caracteristic. Înoat[ ;erpuit.
P“IANJENUL DE AP“
Aspect+ Înoat[ având în jurul abdomenului o bul[ de aer din care î;i ia oxigenul
necesar respira'iei: iese din când în când la suprafa'[ pentru preschimbarea aerului.
Mediu de via'[+ Tr[ie;te în mla;tini, b[l'i, lacuri invadate cu plante, ape lin
curg[toare. Construie;te pe plante un cuib din pâny[, în form[ de clopot deschis la fa'a
inferioar[, pe care îl umple cu aer.
R[spândire+ În toat[ 'ara, Europa central[ ;i de nord.
260 Observa'ii+ Este singurul p[ianjen care tr[ie;te permanent în ape: este activ tot anul.
Secretele naturii
METEO
Mersul pe munte, în campuri, drume'iile de tot
felul sunt foarte pl[cute ;i interesante, dar ;i aceste
activit['i, ca oricare altele desf[;urate în aer liber,
trebuie s[ respecte atât natura, cât ;i siguran'a
omului.
Natura nu are nevoie de cuvinte pentru a-'i
vorbi. În schimb, tu trebuie s[ înve'i s[-i cite;ti
semnele, s[-i înve'i alfabetul. Ea te poate ajuta
foarte mult prin semnele pe care 'i le d[.
Atmosfera
cre;te
De unde avem aerul?
În jurul planetei noastre se g[se;te un înveli; gayos numit aer. Aerul
în[l'imea
atmosferic este format în principal din ayot, oxigen ;i hidrogen.
De pe creasta mun'ilor înal'i sau din avion, aerul 'i se pare ;i mai albastru, deoarece puritatea
atmosferei este mult mai mare la în[l'ime. La r[s[ritul ;i apusul soarelui, culoarea cerului este ro;ie
sau galben[, pentru c[
atmosfera din acele yone con'ine mai multe particule.
• Temperatura cea mai crescut[ este între orele 14 ;i 15, iar minimul de temperatur[ are loc cu
pu'in timp înainte de r[s[ritul soarelui.
• Varia'iile de temperatur[ scad odat[ cu în[l'imea la care te afli. Astfel, la 2000 m, maximul de
temperatur[ va fi între orele 13 ;i 14.
• ‘n unele yone se întâmpl[ ca temperatura s[ creasc[ odat[ cu în[l'imea, pe anumite distan'e.
Acest fenomen se nume;te inversiune termic[ ;i poate fi recunoscut, pe anumite por'iuni, prin inversarea
vegeta'iei (în yonele mai înalte, o s[ g[se;ti p[duri de foioase, iar coniferele vor cre;te mai jos).
262
Secretele naturii
• Omul este supus la varia'ii bru;te de temperatur[, care pot produce adev[rate accidente.
• La insola'ii sau la diaree — pot ap[rea în urma mersului în soare un timp foarte lung.
263
Meteo
• Schimb[rile de presiune produc tulbur[ri în organism, mai ales atunci când sunt bru;te
• Când presiunea scade mult, vei sim'i c[ldur[, oboseal[, enervare, vei respira greu, vei avea dureri de cap,
indispoyi'ie general[
• Dac[ ea cre;te treptat, circula'ia sângelui se m[re;te ;i vei avea senya'ia de frig, respira'ia pare u;oar[, aerul
tare ;i organismul se va înviora
• R[ul de altitudine se datoreay[ sc[derii presiunii atmosferice ;i reducerii cantit['ii de oxigen din aer. El începe
de la 1500 m altitudine ;i se manifest[ prin+
/ respira'ie greoaie ;i mai adânc[:
/ inima bate din ce în ce mai repede:
/ obosirea organismului:
/ dureri violente în regiunea frun'ii ;i a maxilarelor:
/ ame'eli, palpita'ii, o proast[ stare psihic[:
/ uneori, chiar pierderea cuno;tin'ei, v[rs[turi, hemoragii pe nas ;i urechi.
264
Secretele naturii
Norii
Cum se nasc norii?
Mai multe pic[turi de ap[ care condenseay[ formeay[ norii (la în[l'ime) sau cea'a (la suprafa'a
p[mântului).
Norul este într-o continu[ transformare, de la formarea ;i pân[ la dispari'ia sa. El se formeay[ în partea sa
superioar[, ;i se evapor[ la baya sa.
Se poate spune chiar c[ din orice nor plou[, doar c[ ploaia se evapor[ de cele mai multe ori înainte de-a ajunge
pe p[mânt.
Când norul se formeay[ la temperaturi sub 0°C, este alc[tuit din cristale mici de ghea'[. Când mai multe
cristale de ghea'[ se unesc între ele se formeay[ fulgii de y[pad[.
• Nori înal'i
Cirrus
/ sunt norii cei mai înal'i, iyola'i, forma'i din cristale de ghea'[:
/ au culoare alb[, cu str[lucire ca a m[t[sii ;i nu fac umbre: 265
Meteo
Cirrostratus
/ nori înal'i cu structura fibroas[:
/ sunt de forma unei pânye sub'iri, albicioase, prin care se vede u;or soarele ;i
luna:
/ determin[ adesea halo în jurul acestora:
/ prevestesc, cel mai adesea, ploaie, în timp de 24 de ore.
Cirrocumulus
/ strat de nori superiori:
/ dispu;i în grupuri sau ;iruri, cu aspect de fulgi albi rotunji'i, sau ca ni;te
mingi micu'e de culoare alb[, f[r[ umbre:
/ prevestesc o schimbare în r[u a vremii.
• Nori mijlocii
Altocumulus
/ nori mijlocii, forma'i din cristale de ghea'[:
266 / în form[ de gr[meyi sau de bulg[ri, dispu;i uneori în grupuri, alteori în ;iruri sau în rulouri:
Secretele naturii
Altostratus
/ nori mijlocii, care seam[n[ cu cirrostratus, dar sunt mai gro;i:
/ au aspectul unei pânye continue, cu structura fibroas[, care preyint[ benyi paralele:
/ sunt de culoare cenu;ie, mai mult sau mai putin închis[, b[tând uneori u;or spre
albastru:
/ de obicei, prevestesc precipita'ii, care pot fi sub form[ de ploaie, dar ;i ninsoare.
Nimbostratus
/ sunt nori Altostratus mai gro;i, care coboar[ cu baya sub 2500 m:
/ au culoare cenu;ie închis[ ;i arat[ ca un strat continuu:
/ prevestesc întotdeauna precipita'ii lini;tite, sub form[ de ploaie sau ninsoare
continu[.
267
Meteo
• Nori jo;i
Stratocumulus
/ nori jo;i, des întâlni'i, care acoper[ tot cerul (mai ales iarna):
/ au înf['i;are de strat sau pâny[, fiind compus din mici gr[meyi:
/ culoarea lor evolueay[ de la alb pân[ la cenu;iu, cu margini mai închise:
/ câteodat[, la apus, se observ[ nori alungi'i de culoare negricioas[ ;i de forme
variate, care au marginile luminoase ;i sunt de un colorit foarte frumos. Ace;tia sunt un tip de Stratus, numi'i
Stratocumulus vesperalis:
/ de obicei, nu prevestesc vreo schimbare a vremii, ;i foarte rar se întâmpl[ s[
plou[ din ace;ti nori.
Stratus
/ cei mai jo;i nori, asem[n[tori cu cea'a:
/ sunt nori locali — se formeay[ ;i dispar brusc în aceea;i yon[:
/ când sunt la oriyont, au aspect de bande paralele, de culoare gri-g[lbui, iar
când acoper[ cerul, au aspect ce'os:
/ se sub'iay[ sau dispar la amiay[, fiind `rup'i~ de vânt:
/ cel mai adesea produc burni'a.
Cumulus
/ sunt nori gro;i, care se deyvolt[ local ;i pe vertical[:
/ sunt frecven'i vara în regiunile de munte (apar diminea'a ;i dispar c[tre
268 sear[):
Secretele naturii
/ vârfurile lor sunt în form[ de cupole, sau rotunjite, în form[ de turnuri, iar baya lor e
oriyontal[ ;i de culoare cenu;iu-cafenie. Au aspect de baloturi rotunjite, de culoare alb[:
/ când sunt mici ;i frumos rotunji'i, indic[ timp frumos, dar când au forma de mun'i de y[pad[,
arat[ vreme instabil[.
Cumulonimbus
/ mase foarte puternice de nori inferiori, maiestuo;i. Apar iyola'i:
/ partea lor superioar[ are o structur[ fibroas[ ;i form[ de turnuri sau mun'i:
/ vârful lor, ca ;i partea luminat[ de soare, are o culoare alb[ str[lucitoare, iar
baya este gri-alb[struie:
/ sunt nori care produc vijelii, furtuni sau desc[rc[ri electrice, mai ales în
cursul verii. De obicei, produc averse de ploaie sau y[pad[, uneori grindin[.
5. Ochiul furtunii — apare, în general, diminea'a, deasupra unui masiv muntos. Este un nor alb, ca
un glob pu'in alungit ce st[ nemi;cat deasupra regiunii, chiar dac[ vântul sufl[ tare. De obicei, în
dup[-amiaya aceleia;i yile se deyvolt[ nori puternici, de genul Cumulonimbilor, care deyl[n'uie
furtuni ;i vijelii.
Precipita'iile
Sub ce forme se întoarce apa pe p[mînt?
... Cea'a+
/ se formeay[ ca ;i norul, fiind un nor foarte aproape de sol (unde aerul se r[ce;te):
/ se mai formeay[ ;i în regiunile joase, ml[;tinoase ;i acoperite cu o vegeta'ie bogat[:
/ este mai dens[ în orele dimine'ii ;i mai rar[ dup[-amiaya:
/ poate s[ apar[ pe vârfurile mun'ilor mai înal'i de 1500m, dar atunci e format[ din nori purta'i de vânt. Cel
mai frecvent se formeay[ prim[vara ;i toamna, dar ;i iarna. Mai rar vara, ;i atunci numai în urma unor ploi reci,
care au determinat sc[derea sim'itoare a temperaturii.
... Roua+
/ const[ în pic[turi de ap[ care se depun pe sol, datorit[ r[cirii corpurilor:
/ se formeay[ diminea'a înainte de r[s[ritul soarelui ;i dup[ o noapte senin[ ;i f[r[ vânt:
/ la munte, se formeay[ vara, în nop'ile senine ;i calme: este mai abundent[ dup[ yilele de ploaie, când
270 umiditatea aerului este mai mare.
Secretele naturii
... Bruma+
— repreyint[ un strat gros sau sub'ire de cristale de ghea'[ ce acoper[ solul, plantele sau orice
alte obiecte în cursul nop'ilor reci ;i senine:
— se formeay[ în acelea;i condi'ii ca ;i roua, doar c[ temperatura solului sau a corpurilor expuse
coboar[ sub 0 oC, deci vaporii de ap[ se transform[, în contact cu ele, în cristale de ghea'[.
... Ploaia+
— nu este decât transformarea par'ial[ sau total[ a norilor în pic[turi mari de ap[ care ajung la suprafa'a
solului, f[r[ s[ se evapore pe drum:
— de obicei, cade din norii Nimbostratus, Cumulonimbus ;i Altostratus.
... Y[pada+
— când temperatura aerului este mai mic[ de 0°, vaporii de ap[ trec direct în cristale de ghea'[, formând norii
de y[pad[. Acestea se deyvolt[ ;i se unesc, formând fulgii de y[pad[, care cad pe p[mânt:
— cel mai mult ninge când temperatura aerului la sol variay[ între {1° ;i /1°.
... Grindina+
— este precipita'ia format[ din buc['i de ghea'[ de dimensiuni diferite:
— cade rar vara, din norii Cumulonimbus, sub form[ de avers[, la începutul unei ploi puternice, fiind înso'it[
întotdeauna de furtuni ;i vijelii:
... Chiciura+
— repreyint[ stratul de cristal de ghea'[, alb-str[lucitor, care acoper[ ramurile copacilor sau obiectele
expuse în aer: 271
Meteo
— dup[ felul în care se depune, la munte, se poate determina direc'ia din care bate vântul.
V=ntul
Cine mi;c[ aerul?
Când aerul se mi;c[ din regiuni unde densitatea lui e mai mare spre regiuni unde e mai mic[, se produce
vântul.
Dac[ vrei s[ aprecieyi vântul, trebuie întotdeauna s[ preciyeyi direc'ia din ;i în care sufl[ precum ;i viteya lui.
... Viscolul+
/ este vântul care ia y[pada c[yut[ pe sol sau în c[dere, ;i o ridic[ în aer:
/ este caracteristic regiunilor de step[ ;i crestelor de munte:
/ este neprielnic pentru turism, deoarece coboar[ mult temperatura, mic;oreay[ viyibilitatea ;i
const[ într-un vânt foarte puternic. De aceea, locurile b[tute de viscol trebuie evitate, iar drumul prin viscol trebuie
întrerupt. Cel mai bine e s[ cau'i un ad[post dac[ te surprinde în mers.
• vânturile uscate te vor face întotdeauna s[ transpiri mai mult, a;adar s[ te deshidrateyi, ;i prin urmare vei
sim'i o sete puternic[
• uneori, mersul împotriva vânturilor puternice e imposibil
Fenomenele electrice
Ce e frumos poate fi periculos?
Este foarte important s[ fii atent la
manifest[rile electrice din natur[, deoarece ele pot fi
extrem de periculoase.
... Fulgerul — este o desc[rcare electric[ între doi
nori sau în cadrul aceluia;i nor, sub forma unei
scântei luminoase: 273
Meteo
— are culoare alb-alb[struie sau ro;iatic-violet[, iar lungimea lui variay[ de la câ'iva
metri pân[ la 50 km:
— durata lui e cuprins[ între 1-30 miimi de secund[:
— în cursul unei furtuni, num[rul lor e foarte mare (1-2 fulgere/secund[):
— este urmat, la scurt timp, de tunet.
... Tr[snetul — este o desc[rcare electric[ între un corp de pe suprafa'a p[mântului ;i un nor, înso'it[ de lumin[:
— se produce mai mult în yonele de munte, ;i mai ales în intervalul 1 mai-1 octombrie, atingând
frecven'a maxim[ în iunie ;i iulie:
— cade de obicei pe vârfurile ascu'ite ;i înalte, pe stâlpi umeyi de fier sau lemn, copaci iyola'i, pe
stâncile compacte, pe terenuri lutoase ;i umede.
deas[, v[ile adânci, pr[p[stiile. Pe platourile mari, deschise, te po'i culca în jnepeni;ul întins ori între
dou[ stânci sau doi copaci distan'a'i între ei la mai mult de 20m. În lipsa oric[rui ad[post, culc[-te în
cea mai slab[ adâncitur[ a p[mântului sau stai în genunchi, cu capul în jos ;i spatele boltit.
• Poart[ îmbr[c[minte iyolatoare, adic[ haine f[cute din cauciuc, nzlon, celofibr[ sau hârtie,
bocanci cu talpa din cauciuc. Te po'i iyola fa'[ de p[mânt ;i stând cu picioarele pe cauciuc, ebonit[, lemn de soc
uscat sau pe mai multe foi de hârtie.
Fenomenele optice
Ce î'i încânt[ privirile?
Exemplu+ dac[, la 1600 m altitudine, temperatura la umbr[ într-o yi din iunie este de 8oC...
— ;i este în sc[dere, timpul devine ploios dac[ a fost frumos, iar dac[ a fost ploios, se men'ine sau se
agraveay[.
— ;i cre;te, vremea devine frumoas[ dac[ a fost urât[.
În general, temperaturi sub cele normale determin[ un timp urât, cu vânt ;i ploi. Dac[ acestea sunt mai
276 mari decât cele normale, vremea e frumoas[ cu cer senin sau pu'in noros.
Secretele naturii
277
Meteo
• În timpul unui camp, ia cu tine un caiet pe care s[-l faci jurnal meteorologic+
— pe primele foi scrie+ unde te afli (numele locului), la ce altitudine, cine a întocmit jurnalul
(numele patrulei tale sau a unuia dintre voi)
— noteay[ apoi forma de relief unde e;ti (câmpie, munte, lunc[, vale), câte ceva despre vegeta'ia
din yon[ ;i despre ape
— po'i s[ faci o pagin[ special[ unde s[ treci anumite semne pe care le vei folosi (cifre, litere,
desene — care s[ înf['i;eye precipita'iile, de exemplu)
— f[ o pagin[ unde s[ noteyi datele culese în urma discu'iilor cu popula'ia yonei (po'i afla când
înfloresc pomii fructiferi, unde cade cel mai târyiu bruma, unde e cea mai mare y[pad[ în timpul iernii,
din ce direc'ie bat cel mai des vânturile, unde cad cele mai multe ploi etc.)
— liniay[ caietul mai departe, f[când un tabel cu urm[toarele rubrici+ data (yi, luna, an), ora
observa'iilor, vânt (direc'ie, vitey[), nori, temperatur[, umiditate, precipita'ii, presiune, fenomene
speciale
278 — în josul fiec[rei pagini noteay[ prevederea pentru yiua care urmeay[.
Secretele naturii
ASTRONOMIE
Stelele
Noaptea, stelele apar ca puncte luminoase pe cer. Unele sunt foarte str[lucitoare, altele
str[lucesc mai slab. În astronomie, str[lucirea unei stele se nume;te magnitudine. Stelele
str[lucitoare au o magnitudine mai mic[ decât yero ( magnitudinea Soarelui este –26). Cele
mai slabe, care pot fi v[yute cu ochiul liber, au magnitudinea 6.
280
Secretele naturii
Soarele
Este steaua central[ a Sistemului Solar ;i se afl[ la 150 de milioane de km
de P[mânt (de 12.000 ori diametrul P[mântului), fiind aproape de 400 de ori
mai îndep[rtat decât Luna. Soarele este o stea, adic[ o sfer[ imens[ de gay fierbinte. Spre
deosebire de toate celelalte stele, este singura apropiat[ de P[mânt. Planetele se mi;c[ în
jurul Soarelui atrase de for'a sa gravita'ional[.
Planetele
Care sunt planetele din jurul Soarelui?
În sistemul nostru solar se g[sesc 9 planete.
Cele mai apropiate patru planete de Soare sunt, în ordinea cresc[toare a dep[rt[rii, Mercur, Venus,
P[mântul ;i Marte. Ele au caracteristici asem[n[toare ;i sunt denumite planete terestre. Sunt corpuri mici,
formate din roci ;i au pu'ini sateli'i sau nici unul. 281
Astronomie
Urm[toarele patru planete, în ordinea dep[rt[rii, sunt Jupiter, Saturn, Uranus, ;i Neptun. Ele sunt
numite planete gigante ;i sunt alc[tuite în cea mai mare parte din gaye.
Pluto nu se
încadreay[ în nici
unul din grupuri. Este cea mai
mic[ ;i cea mai îndep[rtat[
planet[.
Luna
De unde vine Luna?
Este corpul ceresc cel mai
aproape de noi, cel care înso'e;te
P[mântul în c[l[toria lui anual[ în
jurul Soarelui. Luna este singurul
satelit natural al P[mântului.
Majoritatea savan'ilor sunt de
p[rere c[ Luna s-a format odat[ cu
P[mântul, din acela;i nor sau
nebuloas[ de gaye ;i de praf din
care s-a format ;i Sistemul Solar. Al'ii sus'in c[ s-ar fi format din resturile materiei din care s-a format mai
282 întâi P[mântul.
Secretele naturii
Ne d[ Luna lumin[?
Luna, ca ;i celelalte planete ;i sateli'i din Sistemul Solar, nu emite lumin[ proprie. Ea str[luce;te pe cerul
nop'ii pentru c[ reflect[ lumina Soarelui. O jum[tate din suprafa'a Lunii, cea cu fa'a spre Soare, este luminat[, pe
când cealalt[ jum[tate este întunecat[.
Dac[ prive;ti cerul, observi c[ stelele care au o anumit[ str[lucire ar putea fi unite cu ni;te linii
imaginare, contururile astfel schi'ate putând fi asem[nate cu anumite obiecte sau vie'uitoare, acestea
283
Astronomie
purtând numele de constela'ii. Constela'iile nu sunt altceva decât ni;te crea'ii ale oamenilor, pentru a
recunoa;te mai bine cerul.
284
Secretele naturii
285
Astronomie
Constela'ia Dragonul
Aceast[ constela'ie se afl[
între cele dou[ preyentate mai
sus.
În general, peste tot e numit[
de c[tre '[rani Balaurul, nu
îns[ cu în'elesul de ;arpe
n[prasnic, ci cu în'elesul
ymeului baladelor populare, de aceea i se mai spune chiar Ymeul.
286
Secretele naturii
Constela'ia Lira
Denumirea de Lira, dat[ în astronomie acestei constela'ii, se datoreay[ poate
paralelogramului format de cele patru stele care deseneay[ forma corpului unui instrument muyical
ca lira, steaua Vega fiind gâtul instrumentului.
În Moldova este numit[ Ciobanul cu Oile, steaua Vega fiind Ciobanul, ;i cele patru stele ce
parc[ vin dup[ el, formând un paralelogram, fiind Oile. Steaua Vega e numit[ Luceaf[rul cel
Mare, Luceaf[rul cel Frumos sau Regina Stelelor .
Constela'ia Cassiopeea
Este numit[ `scaunul lui Dumneyeu~ în Moldova. Cele ;ase stele principale ale
acestei constela'ii construiesc imaginea unui scaun, închipuire care nu a putut sc[pa nici celor
din antichitate: de aceea , în denumirile astronomice, Cassiopeea este pus[ pe un scaun,
scaunul ei regesc, de;i so'ul ei Cefeu, regele, st[ în picioare.
287
Astronomie
288
Secretele naturii
• G[se;te Nordul! F[r[ folosirea busolei, pentru orientarea pe timp de noapte, dac[ cerul este
senin, Steaua Polar[ indic[ Nordul. Nu e o stea cu adev[rat str[lucitoare, de aceea, pentru a o g[si mai
u;or, trebuie s[ identifici Carul Mare.
• Înva'[ s[ te folose;ti de harta cerului! Începe prin a repera pe cer Carul Mare, Steaua Polar[ ;i
Cassiopeea. Ele sunt u;or de g[sit ;i viyibile tot anul. Apoi, plaseay[ harta cerului deasupra capului
astfel încât Steaua Polar[ s[ corespund[ celei de pe hart[. Steaua Polar[ nu se mi;c[ niciodat[,
toate stelele învârtindu-se în jurul ei. Întoarce apoi harta astfel încât Carul Mare ;i Cassiopeea s[ 289
fie la locul lor. Astfel, totul e preg[tit pentru observa'ii.
Geologie
GEOLOGIE
Scoar'a p[mântului, cunoscut[ ;i sub numele de crust[, alc[tuie;te înveli;ul
de la suprafa'[ al Terrei. Ea are 20-80 km grosime în yonele continentale ;i
numai 5-10 km sub apele oceanelor. Principalul element chimic care intr[ în costitu'ia
scoar'ei terestre este oxigenul, având o propor'ie de 49,13%, ]n timp ce, din punct de
vedere mineralogic, domin[ grupa silica'ilor.
Rocile
Ce sunt rocile?
Rocile sunt asocia'ii naturale de
minerale care se deosebesc în func'ie
de+ materia din care sunt formate ;i
locul unde s-au format (magmatice,
sedimentare ;i metamorfice), structur[ granit
andeyit (forma ;i m[rimea mineralelor) ;i
textur[ (aranjarea mineralelor în masa rocii).
Cum se deosebesc diferitele tipuri de roci?
Rocile magmatice+ sunt reyultatul r[cirii topiturii formate ]n profunyime, numit[ magm[, care are tendin'a
290
de a migra c[tre suprafa'[. ‘n ad=ncime, aceasta se r[ce;te lent ;i iau na;tere rocile magmatice: dac[ ajunge
Secretele naturii
diorit Rocile sedimentare+ sunt reyultate din procese care mai întâi duc la distru-
gerea mecanic[ ;i chimic[ a rocilor preexistente ce alc[tuiesc uscatul ;i apoi
la acumularea materialului reyultat în oceane sau pe continent. A;a s/au format conglomeratele, gresiile, argilele,
bauxitele, gipsul, sarea gem[.
Prin acumularea cochiliilor ;i scheletelor calcaroase ale unor
vie'uitoare, ]n m[ri ;i oceane au luat na;tere diferite tipuri de calcar,
dar ;i prin transformarea unor construc'ii de origine biotic[Z—
calcare recifale din recif de corali.
Sunt singurele roci care p[streay[ urme sau fragmente ale
vie'uitoarelor din trecut (fosile).
Rocile sedimentare sunt întâlnite în toate formele de relief .
De;i ocup[ numai 5% din volumul total al scoar'ei, ele acoper[ 75%
din suprafa'a acesteia.
calcar
291
Geologie
292
Secretele naturii
• Unicul lac actual de lav[ clocoti[ dintr-un crater se afl[ în vulcanul Nzragongo
(Africa), descoperit în 1948:
• Peninsula Kamceatca se mai nume;te ;i `soba p[mântului~ pentru c[ este alc[tuit[ din peste 40
de vulcani:
• Pe;tera Mare din Mun'ii Reteyat este situat[ la cea mai mare altitudine între pe;terile din
România (2424 m):
• Vulcanul Etna (Sicilia) este cel mai înalt vulcan activ din Europa (3340 m):
• Singurele chei din 'ara noastr[ formate din andeyit sunt Cheile T[tarului , jude'ul Maramure;:
293
Ecologie
ECOLOGIE
Ecosistemele
Reyerv[ ;i furniyor, mediul în care tr[ie;te ;i munce;te omul, natura este singurul cadru în care acesta se poate
reface fiyic ;i mental. Ea nu poate fi înlocuit[ nici de cea mai perfect[ imita'ie.
Ce ne ofer[ natura?
Mediul înconjur[tor este locul de via'[ a tot ce este viu ;i
cuprinde totalitatea formelor de materie ;i energie care ne înconjoar[.
Se diferen'iay[ dou[ tipuri de mediu+ acvatic ;i terestru.
Gândi'i-v[ c[ plantele ;i animalele dintr-o p[dure nu pot exista
f[r[ ap[, aer, lumin[, temperatur[, sol. Toate fiin'ele vii
interac'ioneay[ cu mediul înconjur[tor, precum ;i între ele. Aceasta
este esen'a ecosistemului.
Ce este ecosistemul?
Ecosistemul este o unitate ecologic[ care cuprinde specii
vegetale ;i animale, precum ;i totalitatea factorilor fiyici ( ap[, aer, sol) care constituie mediul de via'[ al acestora.
Fiecare ecosistem este delimitat de ecosisteme vecine cu care are un schimb permanent de materie ;i
energie, ca de exemplu+
294 - ecosisteme naturale+ p[durea, stepa, balta, marea
Secretele naturii
• Organiyeay[ o expedi'ie alpin[ într-un masiv muntos (în jur de 1800m/) ;i observ[ cum, pe
m[sur[ ce urci, se face trecerea treptat[ de la un ecosistem la altul, respectiv etajarea vegeta'iei în raport
cu altitudinea+ succesiunea foioaselor, coniferelor, apari'ia yonei subalpine cu jnepeni ;i apoi a celei alpine
cu mu;chi ;i licheni.
• Alege un loc deosebit în apropiere de localitatea ta pentru o ie;ire de sfâr;it de s[pt[mân[
(p[dure, chei, lac, lunc[) ;i mergi acolo prim[vara ;i apoi din nou toamna. Vei putea observa cum un
ecosistem î;i schimb[ fiyionomia în fiecare seyon.
De ce s[ iube;ti natura?
Mediul înconjur[tor este ambian'a noastr[, în bun[ parte creat[ de noi.
Planta e o fiin'[ care ca ;i animalul ;i tot ceea ce pare neînsufle'it, o piatr[, un munte sau un râu, are
influen'[ asupra omului.Toate se înl[n'uie, legile naturii p[trund ca aerul, oricât de închise ar fi obloanele 295
Ecologie
De;eurile
Toate de;eurile (menajere, industriale, nucleare etc) sunt nocive pentru noi ;i mediul în care tr[im.
299
Ecologie
300
Secretele naturii
• Fii atent la ce se întâmpl[ în jurul t[u: f[-'i un `jurnal~ în care s[ noteyi cum
influen'eay[ oamenii din localitatea ta mediul înconjur[tor ;i preyint[-l patrulei tale.
• Pentru a nu r[mâne indiferent în fa'a distrugerii naturii, cheam[-'i patrula în ac'iune+ pute'i
aduna de;euri, salvând astfel imaginea unui col' de p[dure, unui lac ;i multe altele.
• Realiyeay[ `lan'uri ale naturii~ prin care s[ ar['i importan'a cât mai multor elemente ale sale:
de exemplu+ p[mântul pt. iarb[ —> iarba pt. insecte —> insectele pt. animale —> etc. Cât de lung ar
putea fi un astfel de `lan'~?
• Alege ca tu s[ fii unul dintre aceia c[rora le pas[ de animale ;i plante, protejându-le.Via'a sau
dispari'ia lor poate s[ depind[ ;i de tine.
301
Reyerva'ia natural[
REYERVAæIA NATURAL“
• Singurul loc din Europa unde tr[iesc dru'ele este p=r=ul ;i lacul cu ape termale Petea (b[ile 1
Mai de l=ng[ Oradea), ]n perimetrul unei reyerva'ii naturale.
• ‘ncearc[ s[ identifici ]ntr/un atlas botanic ;i unul yoologic plantele ocrotite din 'ara noastr[.
303
`Încerca'i s[ l[sa'i aceast[ lume un pic
mai bun[ decât a'i g[sit-o ;i,
când v[ va veni timpul, ve'i muri
împ[ca'i gândindu-v[ c[ în fiece ocayie
nu a'i pierdut timpul, ci a'i f[cut
tot ce v-a stat în putin'[.~
(Baden Powell)
6
Chemarea comunit['ii
Chemarea comunit['ii
OAMENII …I COMUNITATEA
Ce este comunitatea?
Comunitatea repreyint[ un grup de oameni cu interese,
credin'e sau principii de via'[ comune. Omul nu poate tr[i
singur, iyolat, rupt de ceilal'i oameni, de aceea el stabile;te rela'ii cu cei din jurul s[u. Astfel se formeay[ rela'iile
sociale, care se întind de la rela'iile de simpatie dintre dou[ persoane, de la cele de rudenie sau de vecin[tate, pân[
la rela'iile economice, financiare sau politice.
;i, cel mai important, acceptarea valorii personale dincolo de limitele de vârst[. Interesele membrilor
unei comunit['i locale sunt identice cu cât aceast[ comunitate este mai restrâns[.
În cadrul comunit['ilor locale, oamenii desf[;oar[ diferite activit['i+ înva'[, lucreay[ pentru a-;i
asigura o via'[ cât mai bun[, particip[ la ac'iuni cu caracter voluntar, comunic[ între ei, se distreay[.
Cercet[;ia are un rol din ce în ce mai important deoarece reune;te un num[r tot mai mare de copii, tineri ;i adul'i
care, prin ac'iunile pe care le realiyeay[, îmbog['esc `via'a~ comunit['ii.
Stema
Ce simboliyeay[ stema României?
1. vulturul de aur cruciat — simbol al latinit['ii, vulturul întruchipeay[ curajul,
hot[rârea, yborul înspre marile în[l'imi, puterea, grandoarea
2. scutul — vulturul st[ pe un scut care este de ayur, simboliyând cerul
3. sceptrul ;i sabia — sunt însemnele suveranit['ii pe care vulturul le 'ine în gheare
4. un blayon — se afl[ pe pieptul p[s[rii ;i cuprinde simbolurile provinciilor istorice
române;ti (æara Româneasc[, Moldova, Transilvania, Banat ;i Cri;ana), precum ;i 2
306 delfini, amintind de litoralul M[rii Negre
Chemarea comunit['ii
Drapelul Rom=niei
Ce semnific[ drapelul României?
Drapelul României este un tricolor+ ro;u, galben ;i albastru. El nu a suferit
transform[ri majore de-a lungul istoriei. Doar distribu'ia culorilor s-a schimbat
într-o anumit[ m[sur[. Are culorile plasate vertical precum urmeay[+ albastru (la
lance), galben (în mijloc) ;i ro;u (în afar[). L['imea fiec[rei culori este de o
treime din lungime. Albastrul este cobalt, galben — crom, iar ro;u — vermillon.
Drapelul (stindardul, steagul) este un simbol profund, legat de istoria, de
reyisten'a poporului ;i de secretul supravie'uirii sale. 307
Oamenii ;i comunitatea
Sprijin
Oamenii dintr-o comunitate se sprijin[ atât la bine cât ;i la
greu. Sigur î'i aduci aminte yilele în care aflai despre inunda'ii,
incendii ;i alte calamit['i. În aceste situa'ii oamenii se ajut[
reciproc+ unii aduc mâncare, al'ii haine ;i paturi celor nevoia;i.
Unii chiar s-au apucat s[ le repare locuin'ele, iar al'ii au strâns bani
pentru a le oferi posibilitatea unui nou început. Asta î'i ofer[ o
comunitate.
Mi;carea cercet[;easc[ îi ajut[ pe tineri s[-;i deyvolte întregul
poten'ial cu care i-a înyestrat natura, iar acest sprijin îl primesc din
partea cerceta;ilor adul'i. Mul'i adul'i î;i dedic[ timpul ca
voluntari, lucrând, fie direct cu tinerii, fie ocupându-se de
treburi administrative. Dar s[ nu uit[m c[ ;i ace;tia au
308 nevoie de întregul nostru sprijin ;i ajutor pentru a-;i îndeplini misiunea.
Chemarea comunit['ii
Siguran'[
Î'i pas[ de vecini ;i de locurile în care tr[ie;ti? Cum procedeyi când veyi un vecin de-al t[u atacat
de ho'i? Dar dac[ ai fi în locul lui? Aceste întreb[ri ni le punem to'i, iar siguran'a noastr[ depinde de
cei din jur.
Comunitatea în care tr[im trebuie s[ ne ofere siguran'[.
Ca cerceta; ar trebui s[ iei în serios acest rol de a-i ajuta pe cei care lucreay[ pentru siguran'a comunit['ii
noastre. Ar trebui ca fiecare dintre noi s[ ;tim s[ d[m primul ajutor în cay de urgen'[, s[ sus'inem prevenirea
incendiilor în yonele cu risc etc. Acestea ar fi numai câteva dintre îndatoririle pe care trebuie s[ le aib[ un cet['ean
responsabil.
Servicii
Aerul curat, curentul electric, serviciile de informare ;i altele exist[ datorit[ oamenilor care muncesc
împreun[.
Când oamenii se al[tur[ pentru a-;i îmbun[t['i nivelul de trai, reyultatul nu poate fi decât o consolidare a
comunit['ii ;i a speran'ei în viitor.
Noi, Cerceta;ii
De ce suntem o comunitate?
Pentru c[ ne une;te Leg[mântul ;i Creyul în Legile Cerceta;ului, pentru c[ purt[m c[ma;a, e;arfa ;i p[l[ria cu
borurile largi dup[ modelul lui Baden Powell, pentru c[ suntem un grup de oameni crescu'i în prietenie.
Indiferent de vârst[, fie c[ suntem temerari sau cerceta;i adul'i, ac'iunile pe care le desf[;ur[m împreun[ ne 309
ajut[ s[ ne dep[;im limitele.
Oamenii ;i comunitatea
Ce repreyint[ familia?
`Familie~ este un cuvânt ce înseamn[ pentru fiecare dintre noi apartenen'[, sprijin ;i dragoste.
Pentru unii, familia este format[ din p[rin'i, fra'i, surori, al'ii au doar un p[rinte sau doar rude cu
care tr[iesc. Pentru to'i îns[, familia repreyint[ acea `echip[~ în mijlocul c[reia ne sim'im iubi'i ;i
al[turi de care lupt[m în fiecare yi, încercând s[ reyolv[m problemele ap[rute sau al[turi de care suntem ferici'i s[
petrecem s[rb[torile. Fiecare membru al acestei echipe este un individ ale c[rui sentimente ;i drepturi trebuiesc
respectate de c[tre to'i ceilal'i.
Poate c[ una dintre problemele cel mai des ivite în mijlocul unei familii este
cea legat[ de perioada adolescen'ei. Încercarea de a te maturiya ;i de a-'i
dobândi independen'a poate crea o anumit[ tensiune în rândul celor mai în
vârst[ din familie. Nu este nimic r[u în aceasta, dar trebuie s[ fii con;tient c[
exist[ anumite limite. P[rin'ii sau cei în grija c[rora te afli pot fi convin;i numai
de tine c[ e;ti un om responsabil. Demonstreay[-le ;i ai s[ veyi cum jum[tate
din problemele tale s-au reyolvat.
Ce oferi tu comunit['ii?
Proiectele de servicii în folosul comunit['ii sunt o modalitate foarte special[
de a pune în practic[ spiritul cercet[;esc. Pentru astfel de proiecte, în
majoritatea cayurilor, timpul pe care îl dedici este de câteva ore —
nesemnificativ de scurt, dar în momentul când descoperi c[ munca ta înseamn[
atât de mult pentru al'ii sau când veyi diferen'a ( de exemplu cum arat[ locul pe
care tocmai l-ai cur['at) foarte semnificativ este sentimentul c[ ai f[cut
ceea ce trebuia.
Astfel de lucruri î'i împlinesc ;i îmbog['esc via'a. 311
Oamenii ;i comunitatea
• Realiyarea primei steme a României a avut loc în 1872. De atunci, ea a fost modificat[ de 3 ori.
• În mod tradi'ional, acest vultur apare pe stemele jude'ului Arge;, ora;ului Pite;ti ;i ora;ului
Curtea de Arge;. El simboliyeay[ dinastia Basarabilor, nucleul în jurul c[ruia a fost organiyat[ 'ara
Româneasc[, provincie ce a jucat rolul hot[râtor în destinul istoric al întregii Românii. El troneay[, de
asemenea, pe stema Transilvaniei.
• Accept[-i pe oameni a;a cum sunt ;i caut[ în spatele diferen'elor ce te separ[ de ei. Te va
surprinde cât de multe lucruri ave'i în comun ;i cât de special[ va deveni prietenia voastr[.
• Înscrie-te la un curs de prim ajutor (nu este chiar atât de complicat cum pare) sau propune
Centrului Local s[ organiyeye astfel de cursuri.
• Mai po'i participa la diferite activit['i cu caracter voluntar, cum ar fi+ cur['area împrejurimilor,
participarea la diferite activit['i ecologice, reciclarea materialelor refolosibile viyitarea ;i ajutorarea
caselor de b[trâni, a caselor de copii, a spitalelor, participarea la mediatiyarea luptei împotriva fumatului
;i a consumului de droguri etc.
312
Chemarea comunit['ii
SPIRITUALITATE
De-atâtea mii de ani, oamenii încearc[ s[ afle de unde vine Via'a. Care e
începutul? Care e sensul ei? De ce suntem noi aici?
Sensul vie'ii este poate cel mai strâns legat de ideea de Dumneyeu. …i de-aici porne;te
totul... c[utarea. A-L c[uta pe Dumneyeu înseamn[ a descoperi, a trece printr-o serie de
experien'e pentru a da un sens vie'ii tale.
`Cerceta;~ înseamn[, `cel care descoper[ calea~: acesta trebuie s[ caute întotdeauna calea cea
bun[, s[ aleag[ cea mai bun[ modalitate de a dep[;i orice situa'ie+ în ie;irile în natur[, în campuri, în
expedi'ii, dar ;i în fiecare aspect al vie'ii sale personale. Ca s[ mergi în direc'ia bun[ într-un hike, de
exemplu, de ce ai nevoie? De o busol[! În via'[ este la fel+ pentru a înainta în direc'ia bun[, cu to'ii
avem nevoie de un fel de busol[. Trebuie s[ ;tim îns[ unde s[ o g[sim ;i cum s[ o folosim. Cu pu'in efort vei vedea
c[ po'i înv['a s[ o folose;ti întocmai ca ;i busola normal[.
Noi credem într-o surs[ a tuturor lucrurilor care exist[. În'elegerea lui Dumneyeu se
deyvolt[ de-a lungul anilor, iar credin'a ne poate cre;te sau sc[dea asemenea mareelor.
314
Chemarea comunit['ii
Cercet[;ia înseamn[ ;i a respecta credin'a celorlal'i. Îns[ pentru aceasta trebuie s-o cuno;ti...
316
Chemarea comunit['ii
CE preyin'i?
Absolut orice poate fi expus, preyentat, într-o form[ sau alta+ o idee pentru un proiect, reyultatele unui camp,
cuno;tiin'ele într-un anumit domeniu. Cea mai important[ este preg[tirea, alegerea informa'iilor care vor fi
preyentate ;i a celor care vor fi l[sate pe dinafar[. Cum î'i imagineyi ;i singur, nu po'i preyenta totul, va trebui s[
alegi ce e mai important, mai semnificativ ;i nu în ultimul rând, mai atractiv ;i interesant. În plus, oamenii au
r[bdarea limitat[, ;i vor putea fi aten'i doar la un num[r mic de idei ;i exponate. Nu uita s[ organiyeyi cumva
informa'iile preyentate astfel încât s[ aju'i publicul s[ navigheye prin ele.
Sfat + dac[ ar trebui s[ reyumi toat[ expoyi'ia într-o propoyi'ie, care ar fi aceea? Dar o imagine? Cum ai
deyvolta acea propoyi'ie sau imagine în mai multe? Care ar fi cea mai bun[ solu'ie+ cronologic[, pe idei, pe
personaje? Te-ar ajuta ni;te tabele, scheme? Ce creyi c[ i-ar fi mai greu publicului s[ în'eleag[? Ce întreb[ri ar
pune?
DE CE preyin'i?
Sau, cu ce scop, ce anume urm[re;ti? Aceste întreb[ri sunt la fel de importante ca ;i cele de dinainte,
pentru c[ acela;i lucru (s[ yicem o ac'iune de cur['are a unui parc) poate fi preyentat în mai multe feluri, în
func'ie de scopul pe care îl urm[re;ti+ poate vrei s[ îi înve'i pe al'i cerceta;i cum s[ realiyeye o astfel de 317
Realiyarea unei expoyi'ii
ac'iune, poate vrei s[ îi sensibiliyeyi pe cei din comunitate s[ nu mai arunce gunoaie în parc, poate
vrei s[ ob'ii sprijinul prim[riei sau poate vrei s[ îi faci pe p[rin'ii t[i mândri de tine.
Sfat+ înainte de a realiya preyentarea /expoyi'ia ai grij[ s[ î'i clarifici scopul. F[r[ un scop clar, nu
vei ;ti nici ce s[ preyin'i, nici cum. …i, mai ales, nu vei ;ti niciodat[ dac[ ai avut succes (cum s[ ;tii dac[ ai realiyat
ce 'i-ai propus dac[ nu ;tii ce 'i-ai propus?).
CUI îi preyin'i?
R[spunsul la aceast[ întrebare este strâns legat de r[spunsul la celelalte întreb[ri. Dup[ cum oricine î;i d[
seama, într-un fel îi vorbe;ti unui copil de vârsta ta, ;i în alt fel unei persoane în vârst[ de 50 de ani, pe care n-o
cuno;ti. Într-un fel îi vorbe;ti cuiva care habar n-are de subiect ;i în alt fel, cuiva care ;tie mai multe despre el decât
tine. …i, în fine, într-un fel îi vorbe;ti cuiva care nu e prea interesat s[ te asculte, ;i în alt fel cuiva care moare de
ner[bdare s[ `vad[” ce ai de spus.
Sfat+ încearc[ s[ afli cât mai multe despre publicul preyent[rii/expoyi'iei. Cine este? Ce ;tie despre subiect?
Ce ai vrea tu s[ ;tie? Ce crede despre subiect? Ce ai vrea tu s[ cread[? Este interesat? Ce l-ar face mai interesat?
CUM preyin'i?
Sau, cum aduci la via'[ o idee care exist[ doar în capul t[u? Cum recreeyi, pe o plan;[ de hârtie, o întreag[
s[pt[mân[ de camp? Alege ;i organiyeay[ informa'iile în func'ie de r[spunsurile la celelalte întreb[ri ;i apoi d[-'i
frâu liber imagina'iei, nu înainte îns[ de a-'i evalua resursele materiale, nu doar instrumente de scris ;i hârtie, ci ;i
alte obiecte (din cas[, din natur[).
318
Chemarea comunit['ii
Sfat+ întotdeauna e mai u;or s[ ar['i decât s[ explici, a;a c[ folose;te cât mai multe ilustra'ii, fotografii
care le¬ai f[cut în timpul ac'iunii, sau chiar desene de mân[.
Încearc[ s[ recreeyi locuri, obiecte construind machete din materialele care le ai la dispoyi'ie
(nu e nici o problem[ dac[ nu sunt cele originale).
De asemenea, ai grij[ ca scrisul s[ se poat[ citi u;or, f[r[ probleme. Nu uita s[ incluyi un titlu ;i numele celor
care au contribuit la ac'iune.
319
Realiyarea unei expoyi'ii
Un ultim sfat+
Transform[ preyentarea sau deschiderea expoyi'iei într-un eveniment. Împarte din timp invita'ii, preg[te;te
ni;te gust[ri dac[ bugetul î'i permite, sau chiar un scurt program artistic.
320
ULTIMUL MESAJ
AL LUI BADEN POWELL
Dragi cerceta;i,
Al vostru prieten,
322 Robert Baden-Powell
BIBLIOGRAFIE
1. Robert Baden-Powell – `Scouting for Bozs~, Thirtz-fifth Edition, London, 1999
2. C.Gh. Rosetti-B[l[nescu – `Urme ale animalelor s[lbatice~, Editura …tiin'ific[, 1961
3. Chip – `Astronomie~, Ministerul Înv['[mântului, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti, 1965
4. Gheorghe Chis – `Astronomie~, Ministerul înv['[mântului, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti, 1965
5. Dr. Irina Chiriac – `Regimul igienic de via'[ al ;colarului~, Editura Medical[, Bucure;ti, 1982
6. N. Cristea, C. Stoica – `Meteorologie general[ ;i instrumente de meteorologie~, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti,
1966
7. …erban Derlogea – `Manual de supravie'uire~, Editura Almatea, Bucure;ti, 2002 e
8. Equipe Nationale de Scouts de France – `Le Livre de Scouts~, Edition de Scouts de France, Paris 19
9. Equipe Nationale de Scouts de France – `Manuel du scout – chiche cap dac – sur les chemins de lŒaventure~, Paris, 1980
10. Robert Estalella – `Ferestre spre univers~, Editura Teora, 1998
11. Dr. Andrei Firic[ – `Primul ajutor~, Societatea de Cruce Ro;ie din Republica Socialist[ România
12. Mitic[ Georgescu – `Mamiferele s[lbatice din România~, Editura Albatros, 1989
13. Deyideriu Heirity – `Orientarea, sport de mas[~, Consiliul Jude'ean pentru Educa'ie Fiyic[ ;i Sport - Sibiu
14. Mihaela Liculescu – `Almanah Astronomia 2001~, Editura Infopres, Odorheiul Secuiesc
15. Ion Limionescu – `Din flora ;i fauna României~, Editura Ion Creang[, Bucure;ti, 1981
16. Claude Morael, Philippe Missotte – `Pionniers Scouts de France~, 1972
17. Ion Oltescu – `Credin'ele '[ranului român despre cer ;i stele~
18. Organiya'ia Na'ional[ Cerceta;ii României – MAAG
19. Dic'ionar ecologic~, Editura Garamond, Bucure;ti, 1995
Yoe Partin, Cristina R[dulescu – `Dic'ionar
20. Constantin Pârvu, dr. S.P. Godeanu, ing. L. Stroe – `C[l[y[ în lumea planelor ;i animalelor~, 1985
21. Boz Scouts of America – `The boz scout Handbook~, Irwing, Texas, 1990
22. Catholic Boz Scouts of Ireland – `Make & Do Skills~, 1995
23. The Scout Foundation – `The Scouting Trail~, Second Edition, 1979
24. Ioan St[ncescu, Sergiu Ballef – `Meteorologie... f[r[ formule~, Editura Albatros, 1974
25. John Sweet – `Scout Pioneering~, published bz National Council Scouts Canada, 1982
26. Mircea …tefan – `Drumul cerceta;ilor României~, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti, 1994
27. N. Topor – `Meteorologie turistic[~, Editura Consiliului Central al Sindicatelor, 1957 323
28. Ioan Tudoran – `Cartea Astronomului Amator~, Editura Albatros, Bucure;ti, 1983
29. Emil Vespremeanu – `Mediul înconjur[tor – ocrotirea ;i conservarea lui~
30. David Watkins et Meike Daral – `Sac a dos! Le manuel du jeune campeur – randonneur~, Paris, 1987
31. Federacion de Asociaciones de Scouts de Espana – `Campamento sostenible~, Madrid, 2001
32. Pierre-Michel Gambarelli – `Mille Pistes~, Paris, 2000
33. Turkish Scouting Federation – `Izcilik~, Ankara, 2002
34. Print Master – `133 000 ClickArts~, 2001
35. xxx – `Merveilles et Secrets du Corps Humain~, Deuxieme edition, Printed in Italz, 1989
36. xxx – CD Astronomia-2000
37. xxx – `Enciclopedia practic[ a copiilor~, Editura Ion Creang[, Bucure;ti, 1983 (vol. 6)
38. xxx – `The Worldsworth Pocket Enczclopedia~, 1995
39. xxx – `Focul ;i incendiul~, Intreprinderea Poligrafic[, Bucure;ti
40. xxx – `Natura în sprijinul lupt[torului~, Editura Militar[, 1970
41. xxx – `Topografie militar[~, Editura Militar[, 1975
324