PROTOCOL PENTRU PROCEDURILE

INTERVENTIONALE IN AVC ACUTE

ACȚIUNE PRIORITARĂ PRIVIND

TRATAMENTUL
ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE ACUTE
Procedura operaţională standard privind traseul pacientului şi
protocolul terapeutic
I. Accidentul vascular cerebral ischemic

Introducere
Tromboliza sistemică cu rtPA (tromboliză intravenoasă) este eficientă pentru tratamentul pacienților
cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut în primele 4.5 ore de la debutul simptomatologiei
în absența contraindicațiilor. Principalele limite ale acestui tratament sunt fereastra terapeutică
îngustă și eficiența redusă în cazul ocluziei arterelor de calibru mare (artera carotidă internă,
segmentul inițial al arterei cerebrale medii, artera bazilară) precum și faptul că acest tratament este
contraindicat în cazul unor pacienți ale căror particularități clinice se asociază cu un risc crescut de
complicații hemoragice.
Pe lângă tromboliza intravenoasă, s-au dezvoltat în ultimii ani diferite tehnici pentru a obține
recanalizarea arterială prin intermediul unui abord endovascular. Aceste tehnici includ tromboliza
farmacologică intraarterială și trombectomia mecanică prin intermediul unor dispozitive de
extracție a trombului. Obiectivul fundamental al tratamentului endovascular este obținerea unei rate
mai mari de recanalizare arterială prin intervenție directă la locul ocluziei, în special în ocluziile de
vas mare, reducerea complicațiilor hemoragice și prelungirea ferestrei terapeutice. Tratamentul
endovascular are însă ca inconvenient complexitatea tehnică superioară, necesitând un timp mai
lung pentru intervenție și fiind asociat cu un risc de complicații intraprocedurale. În unele cazuri
există posibilitatea de a obține un bun rezultat radiologic care nu se asociază însă cu un beneficiu
clinic (recanalizare ineficientă), de aceeaeste necesară o selecție strictă și adecvată a
pacienților pentru a putea obține un raport favorabil între beneficii și riscuri.
Fereastra terapeutică (intervalul de timp între debutul simptomatologiei și momentul administrării
rtPA) pentru tromboliza intravenoasă este de 4,5 ore.
Fereastra terapeutică pentru tratamentul endovascular este de 6 ore pentru accidentele vasculare
cerebrale emisferice (în teritoriul anterior) și de 12 ore pentru accidentele vasculare cerebrale în
teritoriul posterior (în funcție de particularitățile clinice, în cazul în care deficitul neurologic este
fluctuant sau evoluția este progresivă, în mod individualizat se poate accepta un interval maxim de
24 ore pentru tromboza de arteră bazilară). ACȚIUNE PRIORITARĂ PRIVIND TRATAMENTUL
ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE ACUTE
 1. Etapa prespital
1.1. Apelarea serviciului unic de urgenţă 112
Este necesară educarea populaţiei în vederea recunoaşterii precoce a semnelor şi simptomelor unui
accident vascular cerebral.
În etapa iniţială a implementării Acțiunii Prioritare privind Tratamentul în AVC ischemice acute,
accentul se va pune pe educarea personalului medical implicat în traseul pacientului (operatori ai
serviciului de urgenţă şi ai serviciilor de ambulanţă, precum şi a personalului medical din spitalele în
care se va desfaşura programul.
Într-o etapă ulterioară se va avea în vedere educaţia populaţiei, prin campanii mediatice (televiziune,
presa scrisă) sau campanii educaţionale cu implicarea medicilor de familie, cu adresabilitate largă,
atât pentru categoriile de vârsta cu risc crescut, dar şi în rândul tinerilor şi adolescenţilor, care vor
putea astfel să reacţioneze prompt în cazul în care un părinte sau un bunic suferă un AVC.
1.2 Recunoaşterea precoce a unui posibil accident vascular cerebral
1.2.1 Declanşarea întregului lanţ de acţiuni care are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai
apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze proceduri de revascularizare, începe
cu operatorul care va prelua apelul de urgenţă. Este esenţial ca acesta să obţină răspuns la
următoarele întrebări privind pacientul:
a. Vârsta pacientului : pacienţii sub 18 ani nu sunt eligibili pentru tromboliză
b. Este complet alert (treaz) ?
c. Respiră normal ?
d. Este capabil să vorbească normal ?
e. De ce credeţi că este vorba despre un accident vascular cerebral ?
 Probleme de motilitate
 Probleme de vorbire
 Amorţeli sau scădere a sensibilităţii
 Probleme vizuale
 Instalare bruscă a unei cefalee severe
f. Când a fost ultima dată normal (fără această problemă) ?
g. A mai avut vreodată un accident vascular cerebral ?

1.2.2 Echipajul ambulanţei ajuns la domiciliul pacientului va verifica rapid :

a. dacă se menţine suspiciunea de accident vascular cerebral
b. ora exactă a debutului (se va nota în fişa pacientului)
c. dacă a existat un traumatism secundar instalarii AVC
În cazul în care, luând în calcul şi durata transportului, se apreciază că pacientul va ajunge la
Unitatea de Primiri Urgenţe a unităţii spitaliceşti aptă să efectueze tromboliza i.v într-un
interval de maxim 4,5 ore de la debutul AVC, se va proceda în regim de maximă urgenţă la
transportul pacientului
(trebuie avut în vedere și timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor după ajungerea pacientului
la camera de gardă ).
Pentru pacienții aflați în afara intervalului de tromboliză intravenoasă, se va aprecia de către
medicul neurolog, oportunitatea efectuării altor proceduri de revascularizare (vezi etapa de
spital); de aceea orice suspiciune de AVC acut, trebuie transportată cu prioritate la cea mai
apropiată unitate de urgențe neurovasculare, aptă să efectueze revascularizarea pe cale
endovasculară.
În cazul în care nu se poate respecta acest interval, pacientul va fi transportat urgent la spital,
dar nu se va mai declanşa protocolul pentru fibrinoliză.
Unitatea de Primiri Urgenţe va fi anunţată de sosirea unui pacient cu posibil diagnostic de AVC aflat
în fereastra terapeutică pentru tratament de revascularizare.
În situaţia în care Unitatea de Primiri Urgenţe contactată nu are posibilitatea de a efectua tratament
de revascularizare, vor fi contactate alte unităţi apropiate (în cazul în care există) cu condiţia
respectării intervalului de timp maxim în care acest tratament poate fi efectuat.
Echipajul ambulanţei va nota ora preluării apelului, ora ajungerii la caz, ora ajungerii la unitatea de
primiri urgenţe, pentru a putea evalua ulterior segmentele care pot fi imbunătăţite în traseul
pacientului.
2. Etapa de spital
2.1 Unitatea de Primiri Urgenţe

2.1.1 . La primirea anunţului privind aducerea unui pacient cu posibil diagnostic de AVC, candidat
pentru tratament de revascularizare, medicul de garda din UPU va alerta:
o Serviciul de gardă Neurologie
o Serviciul de gardă Radiologie - Imagistică cerebrală
o Laboratorul de Urgenţă
astfel încât, la sosirea ambulanţei medicul neurolog să fie deja prezent în camera de gardă, iar
computerul tomograf să fie disponibil pentru pacientul cu suspiciune de AVC, candidat pentru o
procedură de revascularizare
2.1.2 În UPU vor exista 1-2 paturi dedicate exclusiv pacienţilor cu AVC acut, eligibili pentru
tromboliză intravenoasă. Fiecare pat va avea:
- facilităţi de monitorizare a pulsului, tensiunii arteriale, electrocardiogramei, nr. respiraţii/min,
oximetriei
- instalaţie de oxigen şi aspiraţie
2.1.3 La sosirea ambulanţei:
Formalităţile de internare vor fi efectuate cu prioritate de către registratorii medicali.
Echipa UPU:
o va asigura stabilizarea pacientului; se vor măsura TA, AV, oximetria
o va efectua electrocardiograma
Medicul neurolog:
o va examina rapid pacientul şi va verifica criteriile clinice de eligibilitate pentru tromboliză i.v,
precum şi contraindicaţiile (criteriile de eligibilitate şi de excludere pentru tromboliza i.v sunt listate
în Anexa I.1 ).
o în cazul în care pacientul nu este eligibil pentru tromboliza intravenoasă se vor verifica criteriile
clinice de eligibilitate pentru tromboliza intraarterială sau trombectomie, precum și contraindicațiile
(criteriile de eligibilitate și de excludere pentru tromboliza intraarterială și trombectomie sunt listate
în Anexa I.12 )
o în cazul în care TA > 185/110 mm Hg se vor aplica măsuri de scădere a tensiunii arteriale
conform indicaţiilor din Anexa I.6 .
o în cazul în care valorile glicemiei sunt < 50 mg/dL se va administra 1 f glucoza 33%; dacă
glicemia > 400 mg/dL se vor aplica rapid măsuri de scădere a glicemiei, pentru a putea fi inițiată
tromboliza. Glicemiile cu valori între 200 − 400 mg/dL nu constituie o contraindicație pentru
tromboliza, dar vor fi tratate conform indicațiilor din ghidul de tratament al AVC ischemice acute,
deoarece hiperglicemia poate agrava evoluția unui pacient cu AVC acut.
o va verifica suspiciunea clinică de accident vascular cerebral, urmând ca diagnosticul să
fie confirmat după efectuarea tomografiei cerebrale computerizate (CT cerebral); suspiciunea de
disecţie arterială pe vasele cervico−cerebrale (artera carotidă internă, artera vertebrală), nu
constituie o contraindicaţie pentru tromboliză.
o va verifica ora debutului accidentului vascular cerebral, evoluţia clinică de la debut până la
momentul prezentării la camera de gardă (se vor exclude pacienţii cu deficite neurologice cu durata
sub 30 minute, remisive rapid şi spontan).
o pacienţii care constată prezenţa deficitelor neurologice la trezirea din somn nu sunt eligibili pentru
proceduri de revascularizare, deoarece nu se poate aprecia momentul exact al instalării deficitului;
fac excepţie situaţiile în care durata somnului se poate aprecia exact (pacientul sau familia pot
preciza ora de culcare şi ora de sculare), iar durata somnului este scurtă şi pacientul se încadrează
în fereastra terapeutică. Pentru cazurile cu o durata a somnului mai mare de 4, 5 ore se pot lua în
considerare alte proceduri de revascularizare (vezi procedura pentru tratament endovascular)
o va examina pacientul utilizând scala NIHSS (National Institute of Health Stroke Scale); scala şi
instrucţiunile de administrare se găsesc în Anexa I.2 . Accidentele vasculare severe cu scor NIHS
>25 puncte şi cele minore, cu scor NIHS < 6 puncte nu au indicaţie de tratament de revascularizare.
Fac excepţie afazia izolată, hemianopsia izolată sau alte deficite minore în cazul în care au un
impact profesional major.
o va obţine informaţii privind starea clinică a pacientului anterioară producerii AVC. Pacienţii cu
deficite neurologice anterioare importante (scor Rankin 5), sau cunoscuţi anterior cu demenţă nu vor
fi eligibili pentru tratament de revascularizare. Se va nota pe fişa pacientului scorul Rankin anterior
producerii AVC (scorul Rankin se găseşte în Anexa I.9 ).
o pacienţii cu vîrsta sub 18 ani nu sunt eligibili pentru tromboliză, iar pentru pacienţii cu vârsta peste
80 ani situaţia se va analiza individual (în fereastră terapeutică de 3 ore
vârsta peste 80 de ani nu mai este o contraindicație, iar pentru intervalul 3- 4,5 ore constituie o
contraindicație relativă).

Medicul neurolog va fi singurul abilitat să decidă diagnosticul şi indicaţia de

tratament de revascularizare.

2.1.4 În cazul în care aceste condiţii sunt respectate, echipa UPU :

 Va recolta de urgenţă următoarele analize:
a. Hemoleucogramă, glicemie, coagulogramă (INR) ; aceste analize vor fi efectuate pe analizoare
dedicate, situate în UPU sau vor fi lucrate cu prioritate absolută de către laboratorul de urgenţă
Rezultatele acestor analize sunt obligatorii .
Criterii de eligibilitate pentru tromboliza intravenoasă :
- Trombocite > 100.000/mm3
- Glicemie > 50 mg/dL
- INR ≤ 1.7
Criterii de eligibilitate pentru tromboliza intraarterială:
-Trombocite > 100.000/mm3
-Glicemie > 50mg/dL si < 400 mg/dL
-INR ≤ 2
Criterii de eligibilitate pentru trombectomie:
-Trombocite > 60.000/mm3
- Glicemie > 50mg/dL si < 400 mg/dL
-INR ≤ 3
Tratamentul antiagregant plachetar prealabil nu constituie o contraindicaţie pentru tratamentul de
revascularizare.
Tratamentul anterior cu anticoagulante orale de tip antivitamina K (Sintrom, Trombostop, Warfarină)
nu constituie o contraindicaţie pentru tromboliza intravenoasă în fereastră terapeutică de trei ore,
dacă INR ≤ 1.7. Între 3 și 4,5 ore tratamentul anterior cu anticoagulante orale tip antivitamina K
indiferent de valoarea INR, constituie o contraindicație relativă. Pentru valori ale INR > 1.7 se pot lua
în considerare alte proceduri de revascularizare (vezi secțiunea de Protocol de tratament
endovascular). Tromboliza intra-arterială poate fi efectuată dacă valoarea INR este ≤ 2 iar
trombectomia mecanică este permisă până la valori ale INR ≤ 3. Dacă pacientul a primit tratament
cu anticoagulante orale de tip antagonişti de trombină sau de factor X activat în ultimele 48 ore nu
se pot efectua tromboliza intravenoasă sau intraarterială.
În cazul pacienților ce urmau în prealabil tratament anticoagulant cu heparină nefracționată este
necesară recoltarea APTT și așteptarea rezultatului. Tratamentul anticoagulant intravenos cu
heparină nefracționată permite tromboliza intravenoasă, dacă valoarea APTT ≤ 1,5 ori valoarea
normală. Pentru APTT > 1,5 ori valoarea normală se pot lua în considerare alte proceduri de
revascularizare (vezi secțiunea de Protocol de tratament endovascular). ACȚIUNE PRIORITARĂ
PRIVIND TRATAMENTUL ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE ACUTE
b. uree, creatinină, ALT, AST, CK, CK-MB, troponină, LDH, colesterol (HDL şi LDL colesterol),
trigliceride, fibrinogen, proteina C reactivă, sodiu, potasiu
Aceste analize nu constituie criterii de eligibilitate şi nu se vor aştepta rezultatele pentru iniţierea
fibrinolizei.
c. Grup sanguin şi Rh ; este de preferat să se recolteze de la început, pentru a putea acţiona rapid
în cazul apariţiei unor complicaţii hemoragice secundar fibrinolizei; nu se vor aştepta rezultatele
pentru iniţierea fibrinolizei.
 va monta două căi de abord venos, câte una la fiecare braţ, una fiind destinată exclusiv
administrării intravenoase a rtPA, iar cealaltă pentru alte medicamente de uz i.v , perfuzii sau
recoltări de analize.
 va monta o sondă uretro-vezicală înainte de administrarea rtPA de câte ori va fi considerată sau
anticipată ca necesară.

Timpul recomandat pentru anamneză, examen clinic şi recoltare de analize

(2.1.3 şi 2.1.4) este de maxim 20 min. Se vor face eforturi pentru reducerea
acestui interval prin analizarea condiţiilor specifice fiecarei unităţi spitaliceşti şi
prin instruirea repetată a personalului.

2.1.5 După verificarea primelor criterii clinice şi recoltarea de analize pacientul va fi transportat la
computer tomograf. Se va asigura prioritatea examinării pacienţilor cu AVC, posibili candidaţi pentru
proceduri de revascularizare.
Examinarea cerebrală nativă prin tomografie computerizată este obligatorie.
Medicul neurolog va insoţi pacientul la tomograf şi va analiza personal, împreună cu medicul
radiolog, imaginile tomografice.
În cazul pacientilor la care luand in considerare durata investigatiilor se apreciaza ca tromboliza i.v.
nu va putea fi finalizata intr-un interval de trei ore de la debutul simptomatologiei, se va efectua de la
inceput, daca spitalul dispune de dotarea corespunzătoare, angiografie CT in completarea
examenului CT nativ (cu conditia ca examinarea sa nu dureze mai mult de 20 de minute, in cazuri
selectionate se poate efectua CT de perfuzie).
Tomografia cerebrală are rolul de a exclude hemoragia cerebrală sau o altă patologie care ar putea
determina semnele clinice ale pacientului (tumoră cerebrală, hematom subdural, encefalită etc).
In situatia in care examenul angio-CT va decela o ocluzie de trunchi arterial mare, echipa formata
din neurolog si radiolog interventionist va individualiza indicatia de revascularizare. Tinand cont de
rata scazuta de recanalizare prin tromboliza i.v. a ocluziilor arterelor cerebrale de calibru mare se
poate decide efectuarea per primam a unei proceduri de revascularizare endovasculara.
Se vor analiza cu atenţie imaginile tomografice urmărindu-se semnele precoce de accident vascular
cerebral. ACȚIUNE PRIORITARĂ PRIVIND TRATAMENTUL ACCIDENTELOR VASCULARE
CEREBRALE ACUTE
Semnele precoce de accident vascular cerebral luate în considerare pentru scorul ASPECTS:
- edem focal sau efectul de masă, definite ca fiind orice îngustare focală a spaţiului ocupat de
lichidul cefalorahidian (spaţiul subarahnoidian sau ventriculii cerebrali), determinată de compresia
exercitată de structurile adiacente (de exemplu, ştergerea giraţiilor,sau compresia ventriculară).
- Hipoatenuarea parenchimatoasă , definită ca o regiune cu densitate ( atenuare ) scăzută,
comparativ cu densitatea structurilor similare din emisferul contralateral (de exemplu, ştergerea
conturului ganglionilor bazali, sau ştergerea diferenţei între cortex şi substanţa albă subcorticală)
Pentru a aprecia extensia modificărilor ischemice cerebrale se va utiliza scorul ASPECTS ( Anexa
I.3)
Criteriu de eligibilitate pentru tratamentul de revascularizare : scor ASPECTS ≥ 7
Timpul recomandat pentru transportul la serviciul de Radiologie, efectuarea tomografiei
cerebrale computerizate şi obţinerea interpretării imaginilor (2.1.5) este de maxim 30 min. Se
vor face eforturi pentru reducerea acestui interval prin analizarea condiţiilor specifice fiecărei
unităţi spitaliceşti şi prin instruirea repetată a personalului.
Se recomandă ca intervalul între sosirea la UPU și inițierea tratamentului cu rt-PA să fie de 60
de minute.

2.1.6 Pacientul revine în Unitatea de Primiri Urgenţe.

Ulterior protocolul se poate desfășura în două moduri, în funcție de intervalul de timp scurs de la
debutul simptomatologiei și criteriile de eligibilitate și contraindicațiile pentru tromboliza
intravenoasă:
A. În cazul în care intervalul de timp scurs de la debutul simptomatologiei este ≤ 4.5 ore, pacientul
este eligibil pentru tromboliza intravenoasă și nu are contraindicații pentru acest tratament se va
urma Protocolul de tromboliză i.v.
B. În cazul în care intervalul de timp scurs de la debutul simptomatologiei este cuprins între 4.5 – 6
ore pentru accidentele vasculare cerebrale în teritoriul anterior sau 4.5-12 ore în teritoriul vertebro-
bazilar SAU pacientul are contraindicații pentru tromboliza intravenoasă se va urma Protocolul de
tratament endovascular dacă acesta este eligibil pentru acest tratament.

2.2 Protocol de tromboliză i.v.

2.2.1 Consimțământul informat

Pacientul va fi informat despre tratamentul fibrinolitic şi va semna un consimţământ ( Anexa I.4 ).

Consimțământul cuprinde informații atât despre fibrinoliza i.v. cât și despre posibilitatea efectuării
trombolizei intraarteriale sau a trombectomiei, inițial sau după tromboliza i.v.
În cazul în care nu poate semna se va consemna acordul verbal de faţă cu un martor. Dacă
pacientul nu poate sa îşi exprime acordul, familia poate semna consimţământul. Dacă nu există
aparţinători, iar ACȚIUNE PRIORITARĂ PRIVIND TRATAMENTUL ACCIDENTELOR VASCULARE
CEREBRALE ACUTE
pacientul este confuz, afazic sau are starea de conştienţă alterată, medicul poate lua decizia de
tromboliză, dacă sunt respectate toate criteriile de includere şi excludere, tratamentul fibrinolitic fiind
inclus în Ghidul de Diagnostic şi Tratament al AVC Ischemice cu indicaţie de Clasă I A.
2.2.2 Tromboliza intravenoasă
Tromboliza intravenoasă se va efectua în UPU, pentru a nu întârzia efectuarea trombolizei şi pentru
a putea transporta rapid pacientul la tomograf, în cazul unei agravări pe parcursul perfuziei. După
încheierea fibrinolizei, pacientul va fi transportat în secţia de Neurologie/ Unitatea de Urgenţe Neuro-
Vasculare unde va fi monitorizat timp de minim 24 de ore.
Se va iniţia fibrinoliza intravenoasă dacă intervalul de timp de la debutul AVC până la momentul
administrării este mai mic de 4,5 ore. Eficacitatea trombolizei depinde de timp, fiind cu atât mai mare
cu cât tromboliza este efectuată într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC.
Este recomandat să se facă toate demersurile necesare pentru ca majoritatea cazurilor să fie
tratate într-o fereastră terapeutică de trei ore, iar cazurile tratate într-un interval de 3 până la
4.5 ore de la debut să constituie o minoritate.
Actilyse ( DCI: Alteplase ) se va administra (şi flacoanele se vor deschide şi pregăti) doar
după ce au fost verificate toate criteriile de includere – excludere, inclusiv controlul valorilor
tensionale în limitele cerute, a fost semnat acordul informat, toate explorările imagistice, EKG
şi biologice au fost verificate.
Medicul neurolog:
o va supraveghea pregatirea substanţei, administrarea acesteia conform protocolului şi va
monitoriza pacientul pe tot parcursul administrării.

o va estima cât mai precis posibil greutatea corporală a pacientului (doar dacă se poate se va
cântari pacientul, dar fără a prelungi inutil durata de timp)

Administrarea Actilyse
Doza Actilyse este de 0,9mg/kg din care 10% se va administra în bolus iv in decurs de 1
minut, iar restul de 90% în perfuzie continuă timp de o oră. Doza maximă este de 90 mg
indiferent de greutatea pacientului.
Doza şi modul de administrare nu se pot modifica cu nicio motivaţie, din momentul în care s-a
decis că pacientul are indicaţie de terapie fibrinolitică intravenoasă. Modul de calculare a dozelor se
găseşte în Anexa I.5 .
o Se vor nota în fişa pacientului : greutatea pacientului (kg), doza totală (mg), doza bolus iv (mg),
doza (mg) perfuzie continuă in 60 min, ora administrare bolus iv Actilyse, ora iniţierii şi ora terminării
perfuziei.
o va supraveghea continuu starea generală a pacientului şi funcţionarea injectomatului pe parcursul
orei de perfuzie continuă (dar şi ulterior, conform recomandărilor).

o Agravarea netă (creştere NIHSS cu min 4 puncte) pe parcursul administrării Actilyse necesită
întreruperea perfuziei si CT cerebral de urgenţă. Perfuzia se poate relua (când hemoragia este
infirmată) dacă finalul administrării Actilyse nu depăşeşte 4, 5 ore de la debutul AVC.

o În cazul unor hemoragii cerebrale simptomatice (hemoragie intraparenchimatoasă cu agravare

neurologică minim 4 pct NIHSS) se va întrerupe terapia fibrinolitică şi în functie de situaţie se poate
administra plasmă proaspătă, sânge izogrup (mai ales în hemoragii mari extracerebrale), dacă sunt
disponibile antifibrinolitice (acid tranexamic, aprotinina – Trasylol). Algoritmul de diagnostic si
tratament pentru hemoragia postfibrinoliză se găseşte în Anexa I.6.

o Cefaleea şi voma fără agravare neurologică, mai ales în caz de AVC vertebro- bazilar sau
dimensiune lezională estimată mare, nu constituie un criteriu de întrerupere a perfuziei.

o În cazul apariţiei angioedemului se va proceda conform protocolului din Anexa I.7.

o NU SE ADMINISTREAZĂ HEPARINĂ SAU ALTE ANTICOAGULANTE/ ANTIAGREGANTE ÎN

URMĂTOARELE 24 DE ORE !!! (Chiar şi în cazul unor reagravări datorate unei retromboze
precoce)

o PE PARCURSUL PERFUZIEI CU DURATA DE O ORA SE VOR MONITORIZA : SCORUL

NIHS, TA, funcţiile vitale

2.2.3. Unitatea de Urgenţe Neuro- Vasculare sau Secția Neurologie

După terminarea perfuziei cu Actilyse pacientul se transferă în secţia de Neurologie sau, acolo unde
există, în Unitatea de Urgenţe Neuro-Vasculare. În cazul în care pacientul este în stare gravă şi nu
se pot asigura măsurile terapeutice necesare (susţinerea funcţiilor vitale) în secţia de Neurologie,
pacientul va fi internat în Secţia de Terapie Intensivă.
2.2.4. Monitorizarea şi tratamentul tensiunii arteriale.
Tensiunea arterială se va monitoriza :
- la fiecare 15 minute în primele 2 ore de la iniţierea perfuziei
- la fiecare 30 minute următoarele 6 ore
- la fiecare 60 minute până la 24 ore de la administrare rt-PA
Se vor nota în fişa pacientului toate aceste valori, precum şi măsurile terapeutice aplicate.
Protocolul de tratament în vederea scăderii valorilor tensiunii arteriale înainte, pe parcursul şi după
efectuarea trombolizei se găseşte în Anexa I.8 .
Se va prefera menţinerea TA sistolice în jurul valorilor de 140-160 mmHg, cu evitarea scăderii
severe (sub 140 mmHg) a TA sistolice în primele 24 ore de la debutul AVC. În cazul în care sunt
necesare măsuri terapeutice intensive (doze mari, repetate de medicaţie), iar TA se menţine peste
limita admisă de 185/110 mm Hg, nu se va efectua tromboliza, deoarece există un risc crescut de
complicaţii hemoragice.
2.2.5. Monitorizarea clinică
Pe tot parcursul administrării fibrinolizei pacientul a fost supravegheat clinic de către medicul
neurolog în UPU. Supravegherea clinică va continua pe secţia de Neurologie sau în Unitatea de
Urgenţe Neuro-Vasculare. Pentru a obiectiva beneficiul obţinut, sau o eventuală agravare, scorul
NIHS se va repeta la 2 ore, la 24 de ore si la 7 zile de la efectuarea trombolizei. Scorurile se vor
nota în fişa pacientului.
În situația în care pacientul nu are o ameliorare clinică la sfârșitul administrării rtPA i.v (o oră)
și există dovada ocluziei unui trunchi arterial de calibru mare se poate continua tratamentul
de revascularizare conform Protocolului de tratament endovascular .

2.3. Protocol de tratament endovascular

2.3.1 Sunt candidați pentru tratament endovascular pacienții cu accident vascular cerebral ischemic
acut aflați în una din următoarele situații:
a. interval de timp de la debutul simptomatologiei cuprins între 4.5 și 6 ore pentru accidentele
vasculare cerebrale în teritoriul anterior sau între 4.5 și 12 ore pentru accidentele vasculare
cerebrale în teritoriul vertebro-bazilar (în funcție de particularitățile clinice, în cazul în care deficitul
neurologic este fluctuant sau evoluția este progresivă, în mod individualizat se poate accepta un
interval maxim de 24 ore pentru tromboza de arteră bazilară).
b. interval de timp de la debutul simptomatologiei ≤ 4.5 ore, dar pacientul are contraindicații pentru
tromboliza i.v.
c. absența ameliorării clinice la sfârșitul trombolizei i.v.
În oricare dintre aceste situații medicul neurolog va verifica criteriile clinice și biologice de eligibilitate
pentru tratament endovascular. Aceste criterii sunt prezentate în Anexa I.12.
În situația în care pacientul este eligibil pentru tratament endovascular se va anunța Departamentul
de radiologie intervențională.
2.3.2. Examene neuroimagistice necesare
Pentru toți pacientii se vor realiza probele imagistice necesare în mod individualizat. Obiectivul major
este de a administra tratamentul necesar cât mai curand posibil și de a identifica corect pacienții ce
ar putea fi candidați pentru tratament endovascular:
În situația în care tromboliza intraarterială se efectuează după o tromboliză i.v. ineficientă și
pacientul a efectuat de la prezentare examinarea angio – CT sau angio – RM, cu dovada unei ocluzii
de trunchi arterial, pacientul va fi dus direct la sala de radiologie intervențională.
Dacă evaluarea imagistică vasculară nu a fost efectuată inițial, se va efectua evaluarea angiografică
prin angio-CT sau angio-IRM (se va alege metoda disponibilă în fiecare centru de tratament).
o CT de perfuzie sau IRM cu secvente de difuzie/perfuzie – sunt necesare pentru a stabili indicația
de tratament endovascular în anumite situații speciale în care nu se cunoaște cu certitudine
momentul debutului accidentului vascular cerebral sau atunci când inițierea tratamentului
endovascular este la limita intervalului de timp admis (de exemplu, se poate încerca efectuarea
trombectomiei până la 8 ore pentru teritoriul anterior, sau până la 24 de ore în teritoriul vertebro-
bazilar, în cazuri selecționate, dacă există dovada persistenței unei zone de penumbră ischemică ce
poate fi reperfuzată)
Sunt candidați pentru aplicarea tratamentului endovascular (tromboliză intraarterială farmacologică
și/sau trombectomie mecanică) pacienții cu accident vascular cerebral ischemic acut produs prin
ocluzia demonstrată a unei artere cerebrale de calibru mare (artera carotidă internă, trunchiul arterei
cerebrale medii (M1,M2), artera bazilară). În cazul ocluziei altor artere cerebrale de calibru mare
(artera cerebrală anterioară sau artera cerebrală posterioară) indicația de tratament endovascular se
va individualiza în funcție de particularitățile clinice.
2.3.3. Transportul pacienților în Departamentul de radiologie intervențională
Pacienții care au indicație de tratament endovascular per primam (timp scurs de la debutul
simptomatologiei cuprins între 4.5 și 6 ore pentru accidentele vasculare cerebrale în teritoriul
anterior, respectiv 4.5 și 12 ore pentru accidentele vasculare cerebrale în teritoriul posterior sau
pacienți cu contraindicații pentru tromboliza i.v.) vor fi transportați în Departamentul de radiologie
intervențională după efectuarea examenului CT cerebral. Pacienții vor semna consimțământul
informat ( Anexa I.4 ).
Pacienții la care este necesar tratamentul endovascular din cauza ineficienței trombolizei i.v vor fi
transportați în Departamentul de radiologie intervențională după finalizarea trombolizei i.v.
Medicul neurolog va însoți pacientul în Departamentul de radiologie intervențională și va rămâne în
acest departament pe tot parcursul tratamentului endovascular.
2.3.4. Monitorizarea pacienților in Departamentul de radiologie intervențională
Înainte de efectuarea intervenției endovasculare și pe tot parcursul acesteia vor fi monitorizate
valorile TA. În cazul în care valorile TA depășesc în orice moment 185/110 mmHg se va aplica
Protocolul de tratament pentru scăderea valorilor TA prezentat în Anexa I.8 . În cazul în care la
momentul inițierii procedurii endovasculare valorile TA se mențin peste limita admisă de 185/110
mmHg sau necesită măsuri terapeutice intensive (doze mari, repetate de medicație) pentru a fi
menținute sub această limită, nu se va continua tratamentul endovascular.
Se vor nota în fişa pacientului valorile TA şi măsurile terapeutice aplicate. ACȚIUNE PRIORITARĂ
PRIVIND TRATAMENTUL ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE ACUTE
2.3.5. Procedura tehnică de tratament endovascular
Procedura de revascularizare și modul de acțiune pe parcursul acestei intervenții se va individualiza
în funcție de particularitățile fiecărui pacient și va fi decis de către echipa formată din neurolog si
radiolog interventionist. Pot fi efectuate:
 Trombectomie mecanică
o Se indică efectuarea trombectomiei cu ajutorul dispozitivelor specifice (Recomandare de clasă IA
în Ghidul de tratament al pacienților cu AVC ischemic acut AHA/ASA 2013).
 Tromboaspiratie intraarteriala
 Tromboliza farmacologică (intraarterială)
o se pot utiliza: rTPa doza de 0,3 mg/kgc sau o doza maxima de 24 mg, prourokinaza, eptifiban,
abciximab.
 Tratament mixt, farmacologic și mecanic

Este necesară prezența unui medic specialist anestezie terapie-intensivă în timpul efectuării
intervenției endovasculare pentru a administra sedative/anestezice dacă acestea sunt indicate, în
funcție de particularitățile clinice și evoluția fiecărui pacient.
Rezultatele revascularizării vor fi apreciate în conformitate cu Scorul TICI (vezi Anexa I.13)
2.3.6. Situații particulare
Pacienții cu accidente vasculare cerebrale ischemice rezultate în urma unei disecții arteriale la care
tromboliza intravenoasă este ineficientă sunt candidați pentru tratamentul endovascular (tromboliză
intraarterială și trombectomie). Procedura se poate completa cu angioplastie percutană și implantare
de stent, în funcție de particularitățile cazului, în mod individualizat.
2.3.7. Procedura post tratament endovascular
După finalizarea tratamentului endovascular pacientul se transferă în secţia de Neurologie sau,
acolo unde există, în Unitatea de Urgenţe Neuro-Vasculare. În cazul în care pacientul este în stare
gravă şi nu se pot asigura măsurile terapeutice necesare (susţinerea funcţiilor vitale) în secţia de
Neurologie, pacientul va fi internat în Secţia de Terapie Intensivă.
Supravegherea clinică va continua pe secţia unde pacientul a fost admis după finalizarea
tratamentului endovascular. Pentru a obiectiva beneficiul obţinut, sau o eventuală agravare, scorul
NIHS se va repeta la 2 ore, la 24 de ore si la 7 zile de la efectuarea trombolizei. Scorurile se vor
nota în fişa pacientului.
2.4. Măsuri necesare după efectuarea procedurilor de revascularizare farmacologică sau
mecanică (tromboliză intravenoasă, tromboliză intra-arterială, trombectomie)
 CT cerebral va fi repetat la 24 ore (la nevoie şi la 72 ore, pentru vizualizarea leziunilor). Dacă
este disponibil şi necesar se poate efectua examinare prin rezonanţă magnetică
 După 24 de ore de la încheierea trombolizei se poate introduce tratamentul anticoagulant sau
antiagregant pentru profilaxia secundară a unui accident vascular cerebral în funcţie de
 particularităţile fiecărui pacient. În situatia particulară a disecției arteriale se poate administra
tratament antiagregant plachetar după angioplastie și montarea stentului.
 Investigaţiile necesare pentru stabilirea cauzelor accidentului ischemic cerebral, precum şi
tratamentul patologiei asociate şi a eventualelor complicaţii se vor efectua conform indicaţiilor
din Ghidul de Diagnostic şi Tratament al Bolilor Vasculare Cerebrale aflat în vigoare.
 După stabilizarea clinică a pacientului (deficit neurologic stabil, nu mai necesită monitorizare sau
măsuri de terapie de urgenţă neurologică), în situaţia în care acesta a fost internat în Unitatea
de Urgenţe Neuro- Vasculare, se va proceda la transferul pacientului pe Secţia de Neurologie,
sau acolo unde este posibil în Compartimentul de Recuperare Neurologică post-acută, astfel
încât să se asigure în permanenţă minim două locuri libere pentru fiecare gardă.

2.5. Înregistrarea cazurilor de revascularizare farmacologică sau mecanică (tromboliză

intravenoasă, tromboliză intra-arterială, trombectomie)
2.5.1. Înregistrarea în Registrul Național de Fibrinoliză în AVC Ischemice Acute
Toate cazurile la care s-au efectuat proceduri de revascularizare se vor înregistra obligatoriu în
Registrul Naţional de Fibrinoliză în AVC Ischemice Acute. Toate datele care trebuie înregistrate se
vor regăsi obligatoriu în fişa de observaţie. Pe baza datelor din Registru se vor calcula indicatorii de
performanţă pentru fiecare centru inclus în Acțiunea Prioritară de Tratament al Accidentelor
vasculare Cerebrale Acute.
Pentru cazurile de AVC ischemic acut la care nu s-a efectuat tromboliza intravenoasă, deşi au fost
aduse la spital în fereastra terapeutică, se va menţiona în fişa pacientului motivul şi aceste fişe vor fi
înregistrate într-o bază de date locală.
2. 5.2. Urmărirea evoluţiei la trei luni
În Registrul Naţional de Fibrinoliză în AVC Ischemice Acute se vor nota obligatoriu la trei luni de la
efectuarea trombolizei, următoarele date:
 Scorul Rankin
 Scorul Barthel ( Anexa 10 )
 Recurenţa de accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic)
 Decesul (se va menţiona în măsura în care este posibil, cauza decesului)
Datele de contact (pacient/ membru al familiei/ medic de familie) trebuie menţionate în fişa de
observaţie a pacientului, astfel încât să se poată obţine informaţiile necesare (de regulă, prin contact
telefonic).
 II. PROTOCOL DE TRATAMENT ENDOVASCULAR AL ANEVRISMULUI INTRACRANIAN
RUPT

COD AVC: alertă UPU (se anunta camera de garda neurologie, radiologie)
Unitatea de Primiri Urgențe (UPU)
La primirea anunţului privind aducerea unui pacient cu posibil diagnostic de AVC, candidat pentru
tratament de revascularizare, medicul de gardă din UPU va alerta:
o Serviciul de gardă Neurologie
o Serviciul de gardă Radiologie - Imagistică cerebrală
o Laboratorul de Urgenţă
astfel încât, la sosirea ambulanţei medicul neurolog să fie deja prezent în camera de gardă, iar
computerul tomograf să fie disponibil pentru pacientul cu suspiciune de AVC, candidat pentru o
procedură de revascularizare
La sosirea ambulanţei:
Formalităţile de internare vor fi efectuate cu prioritate de către registratorii medicali.
Echipa UPU:
o va asigura stabilizarea pacientului; se vor măsura TA, AV, oximetria
o va efectua electrocardiograma
o Va recolta de urgenţă următoarele analize: Hemoleucogramă, glicemie, coagulogramă (INR),
uree, creatinină, sodiu, potasiu

Medicul neurolog
Examinează pacientul și îl însoțește la computer tomograf
Confirmă diagnosticul de hemoragie subarahnoidiană (HSA)
Medicul radiolog
Efectuează tomografia cerebrală computerizată: dacă este stabilit diagnosticul de HSA, se
completează examinarea cu angio-CT.
În cazul punerii in evidență a unei malformții vasculare medicul de gardă neurolog va anunța
medicul de gardă neurochirurg.
Dacă examenul CT nu confirmă HSA, se recomanda puncție lombară în primele 24 ore, în cazul
suspiciunii clinice de HSA.
Dacă examenul CT evidențiază un anevrism intracranian, pacientul este internat în
secția de Neurochirurgie, cu spitalizare pe secția de Neurochirurgie sau ATI, în funcție
de gravitatea stării de conștiență (scor GSC)
Dacă examenul CT nu evidențiază un anevrism intracranian, pacientul este internat în
secția neurologie, cu spitalizare pe sectia de neurologie sau ATI, în funcție de gravitatea
stării de conștiență.
RADIOLOGIE INTERVENȚIONALĂ:
Dacă examenul angio-CT pune în evidență un anevrism intracranian, se efectuează o angiografie
DSA și cu achizitie 3D, pentru vizualizarea formei, coletului și ramurilor arteriale adiacente. Pacientul
va fi monitorizat EKG, TA și puls-oximetrie. În cazul pacienților necooperanti sau comatoși
examinarea se realizează sub sedare sau anestezie generală efectuată de medicul anestezist.
Pacientului i se va administra, în functie de simptomatologie, medicatie antialgică, antiemetică,
antipiretică, anticonvulsivantă.
Tensiunea arteriala sistolică trebuie sa fie mai mică de 180 mm Hg și peste 90 mm Hg.
Examenul angiografic se realizeaza și dacă examenul CT nu evidențiază un anevrism ca sursă a HSA.
Dacă nici angiografia DSA diagnostică nu decelează o malformație vasculară intracraniană, se va
efectua o nouă angiografie după minim 3 săptămâni.
Rata de complicații în cazul angiografiei convenționale este de sub 0.5% în centrele cu experienta.
Anevrismul intracranian rupt se recomandă a fi diagnosticat angiografic și tratat, dacă
condițiile tehnice și logistice permit, în primele 72 de la aparitia simptomelor, pentru a
evita riscul de resângerare.
Riscul de resângerare este de 50% în primele 6 luni după HSA și scade cu câte 3% anual în
următorii 10 ani. 2/3 din cazurile de resângerare duc la decesul pacientului.
Recomandari de tratament sau neurochirurgical
Decizia se ia prin consult interdisciplinar între neurolog/neurochirurg și radiologul intervenționist, cu
acordul pacientului sau aparținătorilor în luarea deciziei.
Decizia se ia în funcție de: vârstă, comorbidități, scorul GCS, mărimea și anatomia anevrismului,
localizarea, forma acestuia și statusul colateralelor.
Recomandări pentru prevenirea și tratamentul vasospasmului cerebral în HSA:
- monitorizare prin examinare Doppler transcranian
- examen CT cerebral pentru evidențierea leziunilor de ischemie cerebrală tardivă
- tratament de prevenție: Nimodipină oral 60 mg/4 ore.
Dacă administrarea orală este imposibilă se va injecta iv. în doză similară. În cazuri selectate, cu
vasospasm clinic și angiografic dovedit se va decide administrarea de Nimotop intraarterial pe
cateterul de angiografie de către echipa de medici neurolog/neurochirurg, ATI și radiolog.
Recomandări pentru tratamentul hidrocefaliei și edemului cerebral
- monitorizare prin CT cerebral
- drenaj ventricular extern în cazul pacienților cu hidrocefalie și cu sânge prezent în ventriculi III și
IV (pentru a menține presiunea intracraniană între 10–20 mm Hg). În cazul ventriculostomiei există
risc de resângerare și infecție; în cazuri selectate se poate administra fibrinolitic pe cateterul de
drenaj montat neurochirurgical.
- în cazul pacienților cu hidrocefalie cronică simptomatică secundară HSA se recomandă shunt
ventriculo-peritoneal.
Monitorizarea pacientilor
Pacientii vor efectua un control angiografic post interventional in urmatoarele 12 luni de la
interventie, sau ori de cate ori este nevoie tinand cont de particularitatile fiecarui caz.
Acest protocol va fi actualizat periodic in functie de recomandarile ghidurilor terapeutice si tinand
cont de progresele tehnologice in domeniu.
Anexa I3
Anexa I4

Anexa I5
Anexa I6
Anexa I8
Anexa I10
Actiune Prioritara privind Tratamentul Accidentelor Vasculare Cerebrale Acute Anexa II.1 1 Formular de
Consimțământ Informat pentru efectuarea investigației angiografice în scop diagnostic și/sau terapeutic
Subsemnatul ………………………………………………………………… B.i./C.I. ……………………………………………….
aparținător al pacientului membru al familiei/  pacient/ în calitate de Cunoscând gravitatea bolii de
care sufăr, declar că sunt conștient de riscurile pe care le presupun explorările invazive. Cu toate
acestea, dată fiind importanța suferinței, accept efectuarea investigației angiografice – arteriografie
cerebrală și/sau tehnici intervenționale de tratament – angioplastie, embolizare. Natura și scopul
intervenției, metodele alternative de diagnostic și tratament, cât și riscurile implicate mi-au fost
explicate din plin. Sunt pe deplin conștient de amploarea explorărilor invazive (arteriografie,
angioplastie, embolizare), de riscurile și complicațiile intraoperatorii posibile. Am fost informat de riscul
general cumulat al procedurii diagnostice (infarct miocardic, accident vascular cerebral, sângerare
majoră, deces) de sub 5/1000. De asemenea am fost informat despre riscul general al procedurii
terapeutice, care este sub 5/1000. Cunosc riscul expunerii la radiații ionizante, care în cazul unei
angiografii este echivalent cu expunerea obișnuită în aerul atmosferic pe o perioadă de doi ani. Consimt
la administrarea anesteziei și la folosirea altor medicamente sau dispozitive care sunt necesare. În cazul
în care în decursul operației apar situații neprevăzute anterior ce necesită procedee chirurgicale
adiționale sau diferite de cele expuse, îl autorizez pe medicul operator să facă ceea ce consideră
necesar.
Semnătura pacient/membru al familiei/ aparținător …………………………………

Accident vascular cerebral (AVC) -

tratament naturist
Cresterea rapida a numarului cazurilor de accident vascular cerebral la nivel mondial este
ingrijoratoare. Un milion de persoane sufera anual atacuri cerebrale in Uniunea Europeana, iar
numarul acestora este in crestere. De aceea ar trebui sa fim mai bine informati si mai putin
indiferenti la starea de sanatate, sa nu ignoram semnele unui accident accident vascular cerebral.
Daca nu ucide, accidentul vascular cerebral lasa in urma sa sechele motorii invalidante!

Accident vascular cerebral (AVC)

Deficit neurologic cauzat de afectarea unui vas cerebral. Accidentul vascular cerebral este produs
prin deficienta de irigare cerebrala, de obicei determinata de cheagurile formate in artere si care
blocheaza circulatia normala a sangelui spre creier (accident vascular ischemic) sau, prin spargerea
unui vas de sange din creier si aparitia unor hemoragii (accident vascular hemoragic). Celulele
nervoase din zona sunt afectate si pot muri in cateva ore. Rezultatul este ca acea parte a corpului
care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. De aceea, cu cat
tratamentul medical este aplicat cat mai curand, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate
permanent.

Semnale si simptome in AVC

Un accident vascular cerebral prezinta unele semnale si simptome de alarma, care insa, difera de la
o persoana la alta in functie de localizarea cerebrala: varsaturi, durere de cap violenta, ameteala,
vertij, pareza (amorteala la nivelul fetei), pierderea echilibrului sau a coordonarii miscarilor, dificultate
la mers, slabiciune sau amorteala instalate brusc (in special pe o jumatate a corpului, brat si picior),
pierderea brusca a memoriei, dificultati de vorbire, stare de confuzie, imposibilitatea de a intelege
ceea ce se vorbeste in jur, privire incetosata sau vedere dubla, voma, tulburari de inghitire brusc
instalate, salivare excesiva, stare de somnolenta. Dat fiind faptul ca accidentul vascular cerebral
reprezinta o urgenta medicala, vor fi luate masuri de urgenta, numai in mediu intraspitalicesc si
numai de catre medicul specialist.

Factori de risc in AVC

Un accident vascular cerebral survine in special la persoanele cu boli
cardiovasculare. Hipertensiunea arteriala - In comparatie cu oamenii care au tensiune arteriala
normala, pacientii cu tensiune mai mare de 160 mmHg sistolica si 95 mmHg diastolica au un risc de
sapte ori mai mare de a face accident vascular cerebral. Evolutia in timp a hipertensiunii arteriale
duce la afectarea cordului cu dispnee la efort, cardiopatie hipertensiva, hipertrofie ventriculara
stanga, scleroza coronarelor, angina pectorala, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, accident
vascular cerebral.
Hipercolesterolemia familiala constituie un factor de risc major in aterogeneza si accidente
vasculare.
Ateroscleroza - Pe peretele vascular se depun molecule de LDL "colesterol rau", trigliceride si saruri
de calciu, ingrosandu-l. Diametrul arterelor se micsoreaza, se poate ajunge chiar la obstruarea lor,
aportul de oxigen si nutrienti in organele afectate se reduce considerabil, fapt ce reprezinta cauza de
infarct miocardic si accident vascular cerebral.
Varsta si sex - Dupa varsta de 55 ani, riscul de AVC se dubleaza sau se tripleaza la fiecare decada,
barbatii fiind cei care fac mai frecvent accident vascular ischemic.
Diabetul creste semnificativ riscul de infarct miocardic si AVC, prin accelerarea aterosclerozei si prin
influentarea cresterii colesterolului din sange.
Un mod de viata nesanatos, alimentatia incorecta (cu exces de grasimi, dulciuri, aditivi alimentari),
viata sedentara, obezitatea, lipsa exercitiilor fizice conduc spre boli cardiovasculare si AVC. Pe
termen lung, fumatul duce la hipercolesterolemie, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, cardiopatie
ischemica, infarct miocardic, accident vascular cerebral.
La marii bautori de cafea (sase cesti pe zi) riscul bolilor cardiovasculare este de 2-3 ori mai mare
dacat la alte persoane. Accidentele vasculare cerebrale se intalnesc de 5 ori mai des la bautorii de
alcool dacat la nebautori.

Diagnostic in AVC
Accidentul vascular cerebral reprezinta o urgenta medicala, diagnosticul si tratamentul se
efectueaza numai in spital. Examinarea clinica de catre un specialist este obligatorie. La
recomandarea acestuia se efectueaza examinarea imagistica (CT- computer tomograf), analize de
laborator, ECG (electrocardiograma), echocardiografie, echografie Doppler, pentru stabilirea
diagnosticului de accident vascular cerebral, de diferentiere intre accident vascular ischemic si
accident vascular hemoragic si pentru instituirea unui tratament corect si eficient.

Tratament naturist - Prevenirea unui AVC si recuperarea dupa un AVC

Intr-o privire generala, tratamentul preventiv are trei obiective:
(1.) Reducerea factorilor de risc vasculari si diminuarea procesului patologic.
(2.) Prevenirea recidivelor dupa un AVC (preventia secundara).
(3.) Diminuarea leziunilor cerebrale secundare mentinand o irigare sanguina suficienta si reducerea
edemului cerebral. Stilul de viata joaca un rol foarte important in prevenirea unui AVC, recuperarea
dupa un AVC si prevenirea recidivelor, prin controlul factorilor de risc ce contribuie la ingustarea si
degradarea arterelor.

— Mergeti la control medical in mod regulat! Controlul periodic si tratamentul corect al hipertensiunii
arteriale fac parte din masurile elementare de prevenire a unui AVC. Prin analize medicale, verificati-
va in mod regulat nivelul de colesterol si trigliceride si valorile glicemiei.

— Supravegheati-va greutatea! Obezitatea cu 20% sau mai mult peste greutatea ideala aduce un
risc semnificativ de ateroscleroza, hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic si
accident vascular cerebral.

— Reduceti stresul! Stresul agraveaza bolile cardiovasculare, insa, prin tehnici de relaxare si un
program regulat de exercitii fizice (mers pe jos, exercitii fizice in aer liber) puteti obtine efecte
pozitive in prevenirea infarctului miocardic si a accidentului vascular cerebral.

— Depresia! Dupa un AVC, mania, teama si depresia pot fi prezente, insa discutiile libere cu
medicul, psihologul, cu familia sau cu prietenii, pot ajuta bolnavul sa le depaseasca.

— Eliminati cafeaua, alcoolul si tigarile! Acestea cresc tensiunea arteriala si riscul de accident
vascular cerebral.

— Mancati sanatos! Alimentatia excesiva si alimentele care contin grasimi saturate si colesterol
(carne grasa, mezeluri, unt, grasimi animale) conduc la ingustarea arterelor, ateroscleroza,
hipertensiune arteriala, infarct miocardic, accident vascular cerebral. O dieta saraca in grasimi
animale amelioreaza vascozitatea sangelui, scade colesterolul, scade tensiunea arteriala. Mancati
putin si des, mai ales alimente cu continut hipocaloric. Reduceti sarea din alimentatie, o dieta bogata
in sare favorizeaza cresterea presiunii sanguine. Faina alba si zaharul au efect aterosclerotic, de
aceea folositi faina integrala, iar ca indulcitor folositi mierea de albine.

Mancati multe fructe si legume, acestea contin antioxidanti, nutrienti care ajuta la mentinerea
elasticitatii arterelor. Consumati somon, macrouri, sardele, pesti care contin acizi grasi Omega 3,
foarte utili in prevenirea si tratamentul bolilor cardiovasculare. Optati pentru carne slaba (pui,
curcan), uleiuri vegetale nerafinate (ulei de masline, de floarea soarelui, de porumb, de samburi de
struguri). Consumati cantitati rezonabile de branzeturi si preferati produsele lactate degresate sau
semidegresate. Este de preferat dieta bogata in fibre, dieta preponderent vegetariana (legume,
fructe, cereale integrale), dieta care ajuta la scaderea colesterolului (fibrele alimentare reduc
absorbtia colesterolului alimentar in intestin), ajuta la ameliorarea aterosclerozei si la scaderea
tensiunii arteriale.

Produse naturiste CaliVita utile in prevenirea si

recuperarea dupa accidentul vascular cerebral
Rhodiolin (Rhodiola rosea) - Protejeaza miocardul in special contra infarctului, hipertensiunii arteriale
s i aritmiilor, cauzate mai ales de stres. Creste nivelul serotoninei, are efect anti-stres, de relaxare a
sistemului nervos si a musculaturii netede a vaselor de sange, prevenind astfel puseele hipertensive
si fiind util atat in prevenirea unui AVC, cat si in recuperarea dupa AVC.
Garlic Caps - In bolile cardiovasculare si pentru prevenirea unui accident vascular cerebral este util
sa se faca cure cu preparate naturale din usturoi. Usturoiul este o planta universal recunoscuta ca
remediu de mare valoare in bolile cardiovasculare: hipercolesterolemie si trigliceride crescute ,
hipertensiune arteriala (are efect vasodilatator si hipotensor asupra arterelor cerebrale, periferice si
retiniene), ateroscleroza (protejeaza arterele de depunerea de colesterol), cardiopatie ischemica,
angina pectorala, infarct miocardic.
Omega 3 - Riscul de boli cardiovasculare il au persoanele ale caror membrane celulare cardiace
contin o cantitate mica de acizi grasi esentiali. Acizii grasi esentiali Omega 3 favorizeaza
elasticitatea arterelor, curata vasele sanguine, fluidizeaza sangele, regleaza ritmul cardiac, scad
colesterolul si trigliceridele, impiedica formarea ateroamelor, normalizeaza tensiunea arteriala.
Mega qProtect - Contine Ginkgo biloba, coenzima Q10 si antioxidanti, cu indicatii terapeutice in:
hipertensiune arteriala, ateroscleroza, aritmii cardiace, cardiopatie ischemica, angina pectorala,
infarct miocardic. Prin actiunea sa complexa acest produs naturist este foarte util in prevenirea unui
accident vascular cerebral.
Resveratrol Plus - Intareste peretii vaselor de sange (artere, vene, capilare), reduce rigiditatea
arterelor, inhiba agregarea plachetara si formarea de trombi vasculari (ateroscleroza), reduce
coagularea sangelui, asigura un nivel normal al tensiunii arteriale, mareste nivelul unei enzime
protectoare si astfel reduce riscul de infarct miocardic si de accident vascular cerebral.
Mega Co Q10 - S-a constatat ca in bolile cardiovasculare (aritmii cardiace, angina pectorala,
cardiopatie ischemica) cantitatea de Coenzima Q10 este foarte scazuta, organismul avand nevoie
de o cantitate mai mare, pe care insa nu o poate produce si de aceea trebuie suplimentata.
Coenzima Q10 ajuta la flexibilizarea, contractia-dilatarea si regenerarea arterelor.
Noni (Morinda citrifolia) - Sucul fructului Noni este foarte eficient in afectiunile cardio-vasculare:
ateroscleroza, cardiopatie ischemica, arterita obliteranta, hipertensiune arteriala (are efect
antispastic, de relaxare a arterelor), accident vascular cerebral in faza recuperatorie.
Oxy Max (oxigen molecular) - Oxiterapia (oxigenoterapia) este extrem de necesara in: circulatie
sanguina deficitara, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, angina pectorala, cardiopatie ischemica,
infarct miocardic, recuperarea bolnavilor cardiovasculari, recuperare dupa un accident vascular
cerebral.

Produse naturiste CaliVita utile in prevenirea AVC

RHODIOLIN (Rhodiola rosea) - 3x1 capsule/zi

GARLIC Caps - 3x1 capsule/zi

OMEGA 3 (ulei de somon) - 3x1 capsule/zi

MEGA qPROTECT - 3x1 tablete/zi

RESVERATROL PLUS - 3x1 capsule/zi

Produse naturiste CaliVita utile in recuperarea dupa AVC si prevenirea recidivelor

RHODIOLIN (Rhodiola rosea) - 3x1 capsule/zi

MEGA Co Q10 - 3x1 capsule/zi

OMEGA 3 (ulei de somon) - 3x1 capsule/zi

NONI (Morinda citrifolia) - 30 ml de 3 ori/zi

OXY MAX (oxigen molecular) - Oxigenoterapie (oxiterapie) : de 2 ori/zi, dimineata si la pranz, dilutii
crescatoare zilnice, incepand cu 5 pana la 15 picaturi, in cate 100 ml apa plata.

Tratamentul accidentului vascular cerebral

Conceptul "timpul inseamna creier" subliniaza faptul ca in cazul
accidentelor vasculare cerebrale tratamentul trebuie sa fie facut
de urgenta. De accea este foarte important ca bolnavul, familia
sau rudele sa recunoasca cat mai precoce semnele si simptomele
unui AVC si sa ceara ajutor specializat.

In functie de tipul de accident vascular cerebral, de zona pe

care acesta a afectat-o, de rezultatele investigatiilor paraclinice se
poate opta pentru: tratamentul medical sau tratamentul
chirurgical.

Tratamentul medical se poate administra pacientilor care nu au

indicatie chirurgicala sau celor ce refuza interventia chirurgicala:

- Terapia trombolitica:utilizeaza activatorii plasminogenului,

precum streptokinaza
- Terapia antiagreganta plachetara:Aspirina, Clopidogrel,
Dipiridamol, Trifusal
- Terapia anticoagulanta:heparina, warfarina
- Terapia diuretica:manitol
- Tratamentul hipertensiunii arteriale
- Tratamentul convulsiilor
- Steroizi
- Tratamentul febrei
- Medicatie pentru controlul glicemiei
- Calmante
In cazul unui AVC hemoragic se incearca controlul sangerarii si
scaderea presiunii intracraniene iar daca acest lucru nu reuseste,
se apeleaza la o interventie chirurgicala.
Prevenirea aparitiei unui accident vascular
cerebral
Prevenirea aparitiei unui AVC sau a recidivei se face corectand
factorii de risc:

- controlul greutatii corporale;

- controlul tensiunii arteriale si mentinerea acesteia in limite
normale
- controlul regulat al glicemiei si tratarea diabetului zaharat
- mentinerea in limite normale a colesterolului, sau administrarea
de medicamente ce vor scadea nivelul
colesterolului
- tratarea afectiunilor cardiace
- renuntarea la fumat sau cel putin reducerea numarului de tigari
fumate zilnic
- efectuarea de exercitii fizice
- reducerea consumului de alcool
- evitarea administrarii de anticonceptionale orale
- evitarea consumului de droguri

Vizitele regulate la medic pot identifica o serie de probleme de

sanatate (ateroscleroza) ce nu determina niciun simptom sau
determina simptome minime si care ne pot pune in pericol
viata. Schimbarea stilului de viata si adoptarea unui stil de viata
sanatos protejeaza organismul nu doar de un accident vascular
dar si de alte afectiuni.

Important!
- Accidentul vascular ischemic poate sa afecteze si tinerii
- AVC-ul poate sa determine decesul
- Nu ignorati factorii de risc, deoarece controlul acestora
impiedica aparitie unui AVC
- Prezentati-va de urgenta la medic daca prezentati unele din
simptomele unui atac cerebral.

Bibliografia:

Neurologie integrala -A.Hufschidt, C,H.Lucking

Neurologie clinica-Prof. Dr. Felicia Stefanache
Neurochirurgie-Mihai Rusu
Semiologie neurologica-Gh.Pendefunda, F.Stefanache,
L.Pendefunda
Ghid de management al accidentului vascular cerebral ischemic-
2008

Anevrism cerebral: cauze, simptome, tratament

Obiceiul alimentar care crește riscul de accident vascular

Atrofia cerebrală: cauze, simptome, tratament

Eozinofilia - simptome, diagnostic si tratament

Cancerul osos: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Inimă mărită: cauze, simptome și tratament

Reacţia lui Horia Brenciu după ce i s-a spus că soţia e bătrână

Adrian Daminescu i-a făcut nuntă mare fiului înfiat

Dragoş Bucurenci, dat afară dintr-o emisiune de la Realitatea Tv după ce a criticat

Biserica Ortodoxă

10 cadouri pentru Ziua Indragostitilor pe care sa le faci sotului

Lucruri pe care le spuneau părinții în trecut și care ar șoca acum părinții milenari

13 secrete pe care numai mămicile care muncesc le cunosc